EPOCA

•
EPOCA MARILOR CLASICI
EPOCA MARILOR CLASICI (CUNOSCUTĂ ȘI CA PERIOADA MARILOR CLASICI)
ESTE DE O IMPORTANȚĂ MAJORĂ, DEOARECE MARCHEAZĂ PERIOADA DE
TIMP ÎN CARE AU PUBLICAT ȘI AU SCRIS UNII DINTRE CEI MAI IMPORTANȚI
SCRIITORI AI LITERATURII ROMÂNE.
• ATUNCI CÂND NE REFERIM LA EPOCA MARILOR CLASICI, CUNOSCUTĂ ȘI
CA PERIOADA JUNIMISTĂ, MARCĂM A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-
LEA, CÂND AU SCRIS ȘI AU PUBLICAT MARI AUTORI AI LITERATURII ROMÂNE,
PRECUM: MIHAI EMINESCU, ION LUCA CARAGIALE, ION CREANGĂ ȘI
IOAN SLAVICI .
• ISTORIA ACESTEI EPOCI COINCIDE CU ÎNFIINȚAREA SOCIETĂȚII „JUNIMEA”,
SOCIETATE AFLATĂ SUB PROTECTORATUL ȘI ÎNDRUMAREA LUI TITU
MAIORESCU. ACESTA, ÎMPREUNĂ CU CEILALȚI JUNIMIȘTI (PETRE CARP,
VASILE POGOR, IACOB NEGRUZZI ETC.) AU LANSAT O REVISTĂ ÎN CARE AU
PUBLICAT CELE MAI VALOROASE CREAȚII LITERARE ALE VREMII.
• REVISTA „CONVORBIRI LITERARE” REPREZINTĂ O PIATRĂ DE TEMELIE A
 CÂTEVA DETALII DESPRE IMPORTANȚA ȘI ACTIVITATEA LUI
TITU MAIORESCU
• ÎN CĂUTAREA SA DE MODELE PENTRU LITERATURĂ, I-A PROMOVAT PE ION
CREANGĂ, MIHAI EMINESCU, IOAN SLAVICI ȘI ION LUCA CARAGIALE;
• PUNE PROBLEMA UNEI SELECTĂRI RIGUROASE A CELOR CARE VOR
INFLUENȚA VIAȚA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ;
• ARTICOLELE PUBLICATE DE EL, PRECUM „COMEDIILE D-LUI CARAGIALE” SAU
„EMINESCU ȘI POEZIILE LUI” REPREZINTĂ UN REPER ÎN CRITICA LITERARĂ
ROMÂNEASCĂ;
• A FOST ESEIST, FILOSOF, ACADEMICIAN, CRITIC LITERAR, ESTETICIAN,
PEDAGOG, AVOCAT ȘI CHIAR PRIMUL MINISTRU AL ROMÂNIEI VREME DE DOI
ANI (1912-1914);
• ESTE UNUL DINTRE FONDATORII ACADEMIEI ROMÂNE;
• ESTE UN ADEPT AL EVOLUȚIEI NATURALE, DAR PREGĂTITE TEMEINIC ȘI
ÎNCEARCĂ SĂ GHIDEZE VIAȚA SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ DIN ROMÂNIA
 MIHAI EMINESCU
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n.
15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – d. 15
iunie1889, București, România) a fost un poet
, prozator și jurnalist român, considerat, în
general, ca fiind cea mai cunoscută și
influentă personalitate din literatura română
. A publicat un singur volum antum, Poesii,
compus din poemele publicate de-a lungul
vieții în revista Convorbiri literare a societății
Junimea, din care Eminescu făcea
parte.Printre operele notabile se numără
Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci
Scrisori (I, II, III, IV și V).
 • FĂCÂND PARTE DIN CURENTUL ROMANTIC TÂRZIU, POEZIA SA CONȚINE
NOȚIUNI DIN METAFIZICĂ, MITOLOGIE, FILOSOFIE ȘI ISTORIE, ÎN TIMP CE
PROZA SA CONȚINE ȘI ELEMENTE SOCIOLOGICE.TEMELE RECURENTE DIN
OPERA SA SUNT NATURA, TEMĂ TIPICĂ ROMANTISMULUI, CARE, ÎN CAZUL LUI
EMINESCU, ESTE PRIVITĂ PRIN PRISMA FOLCLORULUI AUTOHTON,
DRAGOSTEA, UNEORI VIOLENTĂ, ALTEORI INTIMĂ SAU NEÎMPĂRTĂȘITĂ,
NAȘTEREA, MOARTEA, COSMOSUL ȘI CONDIȚIA GENIULUI. ÎNTR-UN ARTICOL
DIN ENCYCLOPÆDIA BRITANNICA, ACTUALIZAT ÎN IANUARIE 2023, SE
MENȚIONEAZĂ: „A TRANSFORMAT ATÂT FORMA CÂT ȘI CONȚINUTUL POEZIEI
ROMÂNEȘTI, CREÂND O ȘCOALĂ DE POEZIE CARE I-A INFLUENȚAT PUTERNIC
PE SCRIITORII ȘI POEȚII ROMÂNI, LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ȘI
S-a născut la Botoșani și a ÎNCEPUTUL SECOLULUI
copilărit la Ipotești, AL XX-LEA”.
mutându-se, în adolescență, la Cernăuți pentru
a urma cursurile gimnaziale unde, la vârsta de 16 ani, a publicat primul poem, De-aș avea.La
vârsta de 19 ani a început studiul filozofiei la Universitatea din Viena, unde a întâlnit scrierile
unor autori care îi vor influența puternic opera, precum Platon, Spinoza, Leibniz, Kant,
Rousseauși Schopenhauer, dar și filozofia orientală prin opere precum Ramayana,
Mahābhārata și Vedele.Tot în această perioadă începe să publice în revista Convorbiri literare
.La 22 de ani a plecat la Berlin pentru a-și continua studiile.
• EMINESCU A REVENIT ÎN ȚARĂ LA 24 DE ANI, STABILINDU-SE INIȚIAL LA IAȘI.
ACTIVITATEA JURNALISTICĂ A LUI MIHAI EMINESCU S-A DESFĂȘURAT ÎNTRE ANII
1875 ȘI 1877, LA CURIERUL DE IAȘI, IAR DIN 1877 LA TIMPUL, OFICIOSUL
PARTIDULUI CONSERVATOR, FAȚĂ DE CARE EMINESCU ERA APROPIAT IDEOLOGIC
.ARTICOLELE DE GAZETĂ URMAU LINIA FILOZOFICĂ ADOPTATĂ DE AUTOR,
CONSERVATOARE, DAR NU REACȚIONARĂ, ACESTA FIIND UN SUSȚINĂTOR AL
ORÂNDUIRII SOCIALE DIN NAȘTERE, AL NAȚIONALISMULUIXENOFOB, ANTISEMIT ȘI
BELICOS ȘI UN OPONENT AL LIBERALISMULUI BURGHEZ. VIZIUNEA SA ERA RELATIV
COMUNĂ AUTORILOR NAȚIONALIȘTI EUROPENI AI VREMII.
• EPUIZAT DE MUNCA DE ZI CU ZI ȘI, PROBABIL, SUFERIND DE TULBURARE BIPOLARĂ,
EMINESCU S-A RETRAS DIN GAZETĂRIE ÎN IUNIE 1883. ÎN URMA UNEI CĂDERI
NERVOASE ÎN ANUL 1886, PROBLEME SALE DE SĂNĂTATE MINTALĂ AU FOST
INTERPRETATE, PROBABIL ERONAT, CA SIMPTOME DE NEUROSIFILIS, POETUL FIIND
TRATAT CU INJECȚII DE CLORURĂ DE MERCUR.EMINESCU A MURIT LA 15 IUNIE 1889,
ÎN SANATORIUL DOCTORULUI ALEXANDRU ȘUȚU, FIIND ÎNMORMÂNTAT DOUĂ ZILE
MAI TÂRZIU LA CIMITIRUL BELLU DIN BUCUREȘTI. MOARTEA A FOST DATORATĂ, CEL
MAI PROBABIL, INTOXICAȚIEI CU MERCUR.MANUSCRISELE LUI MIHAI EMINESCU, ÎN
46 DE VOLUME ȘI DE APROXIMATIV 14.000 DE FILE, AU FOST DĂRUITE
ACADEMIEI ROMÂNE DE TITU MAIORESCU ÎN ANUL 1902.A FOST ALES MEMBRU AL
ACADEMIEI ROMÂNE POST-MORTEM ÎN ANUL 1948.
• EMINESCU A REVENIT ÎN ȚARĂ LA 24 DE ANI, STABILINDU-SE INIȚIAL LA IAȘI.
ACTIVITATEA JURNALISTICĂ A LUI MIHAI EMINESCU S-A DESFĂȘURAT ÎNTRE ANII
1875 ȘI 1877, LA CURIERUL DE IAȘI, IAR DIN 1877 LA TIMPUL, OFICIOSUL
PARTIDULUI CONSERVATOR, FAȚĂ DE CARE EMINESCU ERA APROPIAT IDEOLOGIC
.ARTICOLELE DE GAZETĂ URMAU LINIA FILOZOFICĂ ADOPTATĂ DE AUTOR,
CONSERVATOARE, DAR NU REACȚIONARĂ, ACESTA FIIND UN SUSȚINĂTOR AL
ORÂNDUIRII SOCIALE DIN NAȘTERE, AL NAȚIONALISMULUI XENOFOB, ANTISEMIT ȘI
BELICOS ȘI UN OPONENT AL LIBERALISMULUI BURGHEZ.VIZIUNEA SA ERA RELATIV
COMUNĂ AUTORILOR NAȚIONALIȘTI EUROPENI AI VREMII.
• EPUIZAT DE MUNCA DE ZI CU ZI ȘI, PROBABIL, SUFERIND DE TULBURARE BIPOLARĂ,
EMINESCU S-A RETRAS DIN GAZETĂRIE ÎN IUNIE 1883.ÎN URMA UNEI CĂDERI
NERVOASE ÎN ANUL 1886, PROBLEME SALE DE SĂNĂTATE MINTALĂ AU FOST
INTERPRETATE, PROBABIL ERONAT, CA SIMPTOME DE NEUROSIFILIS, POETUL FIIND
TRATAT CU INJECȚII DE CLORURĂ DE MERCUR.EMINESCU A MURIT LA 15 IUNIE 1889,
ÎN SANATORIUL DOCTORULUI ALEXANDRU ȘUȚU, FIIND ÎNMORMÂNTAT DOUĂ ZILE
MAI TÂRZIU LA CIMITIRUL BELLU DIN BUCUREȘTI. MOARTEA A FOST DATORATĂ, CEL
MAI PROBABIL, INTOXICAȚIEI CU MERCUR.MANUSCRISELE LUI MIHAI EMINESCU, ÎN
46 DE VOLUME ȘI DE APROXIMATIV 14.000 DE FILE, AU FOST DĂRUITE
ACADEMIEI ROMÂNE DE TITU MAIORESCU ÎN ANUL 1902.A FOST ALES MEMBRU AL
ACADEMIEI ROMÂNE POST-MORTEM ÎN ANUL 1948.
 ION CREANGĂ
ION CREANGĂ ( N.1 MARTIE 1837, HUMULEȘTII
NOI, NEAMȚ, ROMÂNIA – D. 31
DECEMBRIE 1889, IAȘI, ROMÂNIA) A FOST UN SCRIITOR,
DASCĂL ȘI DIACON ROMÂN. FIGURĂ PRINCIPALĂ
A LITERATURII ROMÂNE DIN SECOLUL AL XIX-LEA, ESTE
CUNOSCUT PENTRU AUTOBIOGRAFIA AMINTIRI DIN
COPILĂRIE, PRECUM ȘI PENTRU NUVELELE ȘI
POVESTIRILE SALE. PRINCIPALA CONTRIBUȚIE A LUI
CREANGĂ LA LITERATURA FANTASTICĂ ȘI PENTRU
COPII INCLUDE NARAȚIUNI STRUCTURATE ÎN JURUL UNOR
PROTAGONIȘTI EPONIMI (IVAN TURBINCĂ, DĂNILĂ
PREPELEAC, STAN PĂȚITUL), PRECUM ȘI BASME CE
PICTEAZĂ TABLOUL VALORILOR AUTOHTONE (POVESTEA
PORCULUI, CAPRA CU TREI IEZI, SOACRA CU TREI
NURORI, PUNGUȚA CU DOI BANI, FATA BABEI ȘI FATA
MOȘNEAGULUI).
 IONPREOT
• UN CREANGĂ
ORTODOX ROMÂN CATERISIT, CU UN STIL DE VIAȚĂ
NECONVENȚIONAL, CREANGĂ A AVUT UN IMPACT TIMPURIU CA EDUCATOR
INOVATOR ȘI AUTOR DE MANUALE, ÎN TIMP CE URMA O SCURTĂ CARIERĂ ÎN
POLITICA NAȚIONALISTĂ CU FRACȚIUNEA LIBERĂ ȘI INDEPENDENTĂ.

• DEBUTUL SĂU LITERAR A VENIT TÂRZIU ÎN VIAȚĂ, URMÂND ÎNDEAPROAPE

ÎNCEPUTUL PRIETENIEI SALE STRÂNSE CU POETUL NAȚIONAL ROMÂN MIHAI
EMINESCU ȘI AFILIEREA LOR COMUNĂ CU INFLUENTA SOCIETATE
LITERARĂ CONSERVATOARE JUNIMEA. DEȘI VĂZUT CU REZERVĂ DE MULȚI
DINTRE COLEGII SĂI DE ACOLO ȘI APRECIAT ÎN PRIMUL RÂND PENTRU
ÎNREGISTRĂRILE SALE DE TRADIȚIE ORALĂ, CREANGĂ A CONTRIBUIT LA
PROPAGAREA GHIDURILOR CULTURALE ALE GRUPULUI ÎNTR-O FORMĂ
ACCESIBILĂ. CRITICII DE MAI TÂRZIU L-AU DESCRIS ADESEA, ALĂTURI DE
EMINESCU, ION LUCA CARAGIALE ȘI IOAN SLAVICI, DREPT UNUL DINTRE CEI
MAI ÎMPLINIȚI REPREZENTANȚI AI LITERATURII JUNIMISTE.
• TINEREȚEA LUI CREANGĂ ESTE BINE
ION CREANGĂ
CUNOSCUTĂ PUBLICULUI LARG PRIN
PRISMA OPEREI SALE CAPITALE AMINTIRI
DIN COPILĂRIE. ÎN 1847 ÎNCEPE ȘCOALA
DE PE LÂNGĂ BISERICA DIN SATUL NATAL.
FIU DE ȚĂRAN, ESTE PREGĂTIT MAI ÎNTÂI
DE DASCĂLUL DIN SAT, DUPĂ CARE MAMA
SA ÎL ÎNCREDINȚEAZĂ BUNICULUI
MATERN ("TATĂL MAMEI, BUNICU-MEU
DAVID CREANGĂ DIN PIPIRIG"), DAVID
CREANGĂ, CARE-L DUCE PE
VALEA BISTRIȚEI, LA BROȘTENI, UNDE
CONTINUĂ ȘCOALA. ÎN 1853 ESTE ÎNSCRIS
LA ȘCOALA DOMNEASCĂ DE LA TÂRGU
NEAMȚ SUB NUMELE ȘTEFĂNESCU ION,
UNDE ÎL ARE CA PROFESOR PE PĂRINTELE
ISAIA TEODORESCU (POPA DUHU). DUPĂ
DORINȚA MAMEI, CARE VOIA SĂ-L
FACĂ PREOT, ESTE ÎNSCRIS LA ȘCOALA
CATIHETICĂ DIN FĂLTICENI ("FABRICA DE
POPI"). AICI APARE SUB NUMELE DE ION
CREANGĂ, NUME PE CARE L-A PĂSTRAT
TOT RESTUL VIEȚII. DUPĂ DESFIINȚAREA
ȘCOLII DIN FĂLTICENI, ESTE SILIT SĂ
PLECE LA IAȘI, ABSOLVIND CURSUL
 ION CREANGĂ
• DIN 1855 PÂNĂ ÎN 1859 URMEAZĂ CURSURILE SEMINARULUI, IAR APOI, LUÂNDU-ȘI
ATESTATUL, REVINE ÎN SATUL NATAL. SE ÎNSOARĂ MAI TÂRZIU LA IAȘI CU
ILEANA, FIICA PREOTULUI IOAN GRIGORIU DE LA BISERICA PATRUZECI DE
SFINȚI DIN IAȘI, DEVENIND DIACON AL ACESTEIA (26 DECEMBRIE 1859) IAR, MAI
APOI, SE NASTE FIUL ACESTORA CE PURTA NUMELE DE CONSTANTIN (19
DECEMBRIE 1860.
• ÎN 1864, CREANGĂ INTRĂ LA ȘCOALA PREPARANDALĂ VASILIANĂ DE LA TREI
IERARHI, UNDE L-A AVUT PROFESOR PE TITU MAIORESCU. ACESTA ÎL APRECIA
FOARTE MULT ȘI L-A NUMIT ÎNVĂȚĂTOR LA ȘCOALA PRIMARĂ NR. 1 DIN IAȘI.
• ÎN 1866, PARTICIPĂ LA INSURECȚIA CE URMĂREA SCOATEREA MOLDOVEI DIN
PRINCIPATELE UNITE. ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE SILIT SĂ ABDICE, IAR ANTI-
UNIONIȘTI MOLDOVENI AU GĂSIT MOMENTUL PRIELNIC PENTRU A ACȚIONA.
ACEȘTIA DOREAU SĂ-L FACĂ DOMN AL MOLDOVEI INDEPENDENTE PE NICOLAE
ROSETTI-ROZNOVANU. MITROPOLITUL CALINIC I-A BINECUVÂNTAT PE
INSURECȚIONIȘTI, A FOST SEMNAT ACTUL DE INDEPENDENȚĂ A MOLDOVEI ȘI, CU
CRUCEA ÎN MÂNĂ, A PORNIT ÎN FRUNTEA RĂSCULAȚILOR. PRINTRE RĂSCULAȚI,
SPUNE GEORGE CĂLINESCU, SE AFLA DIACONUL ION CREANGĂ, ALĂTURI DE
PRIETENUL SĂU, DIACONUL IENĂCHESCU. CREANGĂ AR FI ÎNDEMNAT ȘI EL
MULȚIMEA CU TALENTUL SĂU ORATORIC. AUTORITĂȚILE SOLICITĂ SPRIJINUL
ARMATEI. CREANGĂ ȘI CEILALȚI PARTICIPANȚI AU RIDICAT BARICADE PE ULIȚA
MARE A IAȘIULUI. TRUPELE PRIMESC ORDIN ȘI TRAG ÎN ANTI-UNIONIȘTI. RĂMÂN
ÎN URMĂ 100 DE MORȚI. RĂSCULAȚII FĂRĂ ARME DE FOC FUG PE UNDE APUCĂ,
INCLUSIV CREANGĂ ȘI IENĂCHESCU, CARE, DUPĂ CUM ARATĂ CĂLINESCU, SE
• DUPĂ CE TIMP DE 12 ANI ESTE DASCĂL ȘI DIACON LA DIFERITE BISERICI
DIN IAȘI, ESTE EXCLUS IONDEFINITIV
CREANGĂ DIN RÂNDURILE CLERULUI (10
OCTOMBRIE 1872), DEOARECE ȘI-A PĂRĂSIT NEVASTA, A TRAS CU PUȘCA
ÎN CIORILE CARE MURDĂREAU BISERICA GOLIA ȘI S-A TUNS CA UN
MIREAN, LUCRURI CONSIDERATE INCOMPATIBILE CU STATUTUL DE
DIACON. (ÎN 1993, EL A FOST REPRIMIT POST-MORTEM ÎN RÂNDURILE
CLERULUI.) [19] CA URMARE A EXCLUDERII DIN CLER, MINISTRUL TELL
ÎL DESTITUIE ȘI DIN POSTUL DE INSTITUTOR, ÎNSĂ VENIREA LUI TITU
MAIORESCU LA MINISTER CONTRIBUIE LA RENUMIREA SA PE ACEST
POST. A COLABORAT LA ELABORAREA A PATRU MANUALE ȘCOLARE,
ÎNTRE CARE ȘI UN „ABECEDAR” (1868).
• ÎN 1873 SE ÎNCHEIE PROCESUL SĂU DE DIVORȚ, COPILUL SĂU DE 12 ANI
FIINDU-I DAT ÎN ÎNGRIJIRE. A CĂUTAT O CASĂ ÎN CARE SĂ SE MUTE,
ALEGÂND O LOCUINȚĂ ÎN MAHALAUA ȚICĂU (BOJDEUCA).
• ÎN 1875, ÎL CUNOAȘTE PE MIHAI EMINESCU, ATUNCI REVIZOR ȘCOLAR LA
IAȘI ȘI VASLUI, CU CARE SE ÎMPRIETENEȘTE. ÎNTRE 1875 ȘI 1883, LA
ÎNDEMNUL POETULUI, SCRIE CELE MAI IMPORTANTE OPERE ALE SALE.
• ÎNTRE 1883 ȘI 1889 A FOST BOLNAV DE EPILEPSIE ȘI A SUFERIT FOARTE
MULT LA AFLAREA BOLII ȘI APOI A DECESULUI LUI EMINESCU, ȘI
AL VERONICĂI MICLE.
• ION CREANGĂ MOARE PE DATA DE 31 DECEMBRIE 1889, ÎN CASA SA DIN
 PORTRETUL LUI ION
CREANGĂ PE
O MARCĂ POȘTALĂ,
CU VALOAREA
NOMINALĂ DE 2,20 LEI
MOLDOVENEȘTI DIN R
EPUBLICA MOLDOVA.
 ION LUCA CARAGIALE
• ION LUCA CARAGIALE (N. 1
FEBRUARIE 1852 HAIMANALE, JUDEȚUL
PRAHOVA, ȚARA ROMÂNEASCĂ, ASTĂZI I. L.
CARAGIALE, JUDEȚUL
DÂMBOVIȚA, ROMÂNIA – D. 9
IUNIE 1912, BERLIN, IMPERIUL GERMAN) A FOST
UN DRAMATURG, NUVELIST, PAMFLETAR, POET,
SCRIITOR, DIRECTOR DE TEATRU,
COMENTATOR POLITIC ȘI ZIARIST ROMÂN.
GEORGE CĂLINESCU ÎL CONSIDERA A FI CEL
MAI MARE DRAMATURG ROMÂN ȘI UNUL
DINTRE CEI MAI
IMPORTANȚI SCRIITORI ROMÂNI. A FOST ALES
MEMBRU POST-MORTEM AL ACADEMIEI
ROMÂNE.
• OPERA LUI ION LUCA CARAGIALE
CUPRINDE TEATRU (OPT COMEDII ȘI
O DRAMĂ), NUVELE ȘI POVESTIRI, MOMENTE
ȘI SCHIȚE, PUBLICISTICĂ, PARODII, POEZII.
CARAGIALE NU ESTE NUMAI ÎNTEMEIETORUL
TEATRULUI COMIC DIN ROMÂNIA, CI ȘI UNUL
DINTRE PRINCIPALII FONDATORI AI
 ION LUCA CARAGIALE
• S-A NĂSCUT LA 1 FEBRUARIE 1852, ÎN
SATUL HAIMANALE(CARE ASTĂZI ÎI
POARTĂ NUMELE), FIIND PRIMUL NĂSCUT
AL LUI LUCA ȘTEFAN CARAGIALE ȘI
AL ECATERINEI CHIRIAC KARABOAS.
CONFORM UNOR SURSE, FAMILIA SA AR FI
FOST DE ORIGINE AROMÂNĂ. TATĂL SĂU,
LUCA (1812 - 1870), ȘI FRAȚII
ACESTUIA, COSTACHE ȘI IORGU, S-AU
NĂSCUT LA CONSTANTINOPOL, FIIND FIII
LUI ȘTEFAN, UN BUCĂTAR ANGAJAT LA
SFÂRȘITUL ANULUI 1812 DE IOAN VODĂ
CARAGEA ÎN SUITA SA.
• ATRAS DE TEATRU, LUCA S-A CĂSĂTORIT
ÎN 1839 CU ACTRIȚA ȘI CÂNTĂREAȚA
CALOROPOULOS, DE CARE S-A DESPĂRȚIT,
FĂRĂ A DIVORȚA VREODATĂ,
ÎNTEMEINDU-ȘI O FAMILIE STATORNICĂ
CU BRAȘOVEANCA ECATERINA, FIICA
NEGUSTORULUI GREC LUCA CHIRIAC
 GHEORGHE DIN PLOIEȘTI, IAR PÂNĂ ÎN 1864 A URMAT
CLASELE PRIMARE II-V, LA ȘCOALA DOMNEASCĂ DIN
PLOIEȘTI, UNDE L-A AVUT ÎNVĂȚĂTOR PE BAZIL
DRĂGOȘESCU. PÂNĂ ÎN 1867 A URMAT TREI CLASE LA
GIMNAZIUL „SFINȚII PETRU ȘI PAVEL” DIN PLOIEȘTI,
IAR ÎN 1868 A TERMINAT CLASA A V-A LICEALĂ
LA BUCUREȘTI. CARAGIALE A ABSOLVIT GIMNAZIUL
„SFINȚII PETRU ȘI PAVEL” DIN PLOIEȘTI, PE CARE L-A
NUMIT, ÎN GRAND HÔTEL „VICTORIA ROMÂNĂ”, ORAȘUL
SĂU NATAL. SINGURUL INSTITUTOR DE CARE
AUTORUL MOMENTELOR ȘI-A ADUS AMINTE CU
RECUNOȘTINȚĂ A FOST ARDELEANUL BAZIL
DRĂGOȘESCU, ACELA CARE ÎN SCHIȚA

ION LUCA MEMORIALISTICĂ DUPĂ 50 DE ANI L-A PRIMIT ÎN CLASĂ

PE VOIEVODUL UNIRII.
• ADOLESCENTUL IANCU A ÎNCEPUT SĂ SCRIE POEZII ÎN
CARAGIALE TAINĂ, DAR ÎNAINTE DE DEBUTUL LITERAR A FOST
FASCINAT DE PERFORMANȚELE TEATRALE ALE
UNCHIULUI SĂU, IORGU CARAGIALE, ACTOR ȘI ȘEF DE
TRUPĂ, FIXATĂ LA BUCUREȘTI SAU AMBULANTĂ.
ÎN 1868 A OBȚINUT DE LA TATĂL SĂU AUTORIZAȚIA DE A
FRECVENTA CONSERVATORUL DE ARTĂ DRAMATICĂ, ÎN
CARE FRATELE ACESTUIA, COSTACHE, PREDA LA CLASA
DE DECLAMAȚIE ȘI MIMICĂ. ÎN 1870 A FOST NEVOIT SĂ
ABANDONEZE PROIECTUL ACTORIEI ȘI S-A MUTAT CU
FAMILIA LA BUCUREȘTI, LUÂNDU-ȘI CU SERIOZITATE ÎN
PRIMIRE OBLIGAȚIILE UNUI BUN ȘEF DE FAMILIE. ÎN
ACELAȘI AN A FOST NUMIT COPIST LA TRIBUNALUL
PRAHOVA.
• LA 12 MARTIE 1885, S-A NĂSCUT MATEIU, FIUL NATURAL
ION LUCA
• ÎN 1871, CARAGIALE
CARAGIALE A FOST NUMIT SUFLEOR ȘI COPIST LA TEATRUL
NAȚIONAL DIN BUCUREȘTI, DUPĂ PROPUNEREA LUI MIHAIL PASCALY. L-A
CUNOSCUT PE EMINESCU CÂND TÂNĂRUL POET, DEBUTANT LA FAMILIA, ERA
SUFLEOR ȘI COPIST ÎN TRUPA LUI IORGU. DIN 1873 PÂNĂ ÎN 1875, CARAGIALE A
COLABORAT LA GHIMPELE CU VERSURI ȘI PROZĂ, SEMNÂND CU
INIȚIALELE CAR ȘI POLICAR (ȘARLA ȘI CIOBANII, FABULĂ ANTIDINASTICĂ).
• LA 7–8 IANUARIE 1889 S-A CĂSĂTORIT CU ALEXANDRINA BURELLY, FIICA
ACTORULUI GAETANO BURELLY. DIN ACEASTĂ CĂSĂTORIE VOR REZULTA MAI
ÎNTÂI DOUĂ FETE: IOANA (N. 24 OCTOMBRIE 1889) ȘI AGATHA (N. 10 NOIEMBRIE
1890), CARE SE STING DE TIMPURIU DIN CAUZA TUSEI CONVULSIVE SAU A
DIFTERIEI (LA 15 IUNIE RESPECTIV 24 MARTIE 1891). LA 3 IULIE 1893 I SE NAȘTE UN
FIU, LUCA ION.
• ÎN 1889, ANUL MORȚII POETULUI MIHAI EMINESCU, CARAGIALE A PUBLICAT
ARTICOLUL ÎN NIRVANA. ÎN 1890 A FOST PROFESOR DE ISTORIE LA CLASELE I-IV
LA LICEUL PARTICULAR SF. GHEORGHE, IAR ÎN 1892 ȘI-A EXPRIMAT INTENȚIA DE
A SE EXILA LA SIBIU SAU LA BRAȘOV. LA 24 FEBRUARIE 1903 A AVUT O ÎNCERCARE
DE A SE MUTA LA CLUJ, UNDE A FOST GĂZDUIT DE PROTOPOPUL ELIE DĂIANU,
ÎNSĂ ÎN LUNA NOIEMBRIE ȘI-A STABILIT DOMICILIUL PROVIZORIU LA BERLIN.
LA 14 MARTIE 1905 S-A STABILIT DEFINITIV LA BERLIN.
 IMAGINEA LUI ION
LUCA CARAGIALE PE
O MARCĂ
POȘTALĂ DIN REPUBLI
CA MOLDOVA