GRIGORE VIERU

Firul de iarbă veșnic verde

08.14.1935           
   18.01.2009

“Atât, atât de fericit,

  Părând eu însumi o lumină
  În Universul infinit. 
AFTIRMAȚII CRITICE

Grigore Vieru – poetul și jurnalistul din Republica Moldova,

născut la 14 februarie 1935 în satul Pererîta, în familia lui
Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A fost o
minte strălucită, iubitor de neam și țară, o voce singulară, de
o expresivitate deosebită în
peisajul poeziei româneşti.După cum a spus Eugen Simion...
 “Despre Grigore Vieru am putea spune că este ultimul poet
cu Basarabia în glas.Un poet mesianic, un poet al
tribului său,obsedat de trei mituri:limba română,mama și unit
atea neamului.Un poet eliagic,dar,în ciuda fragilitălții înfățișă
rii sale și a vocii sale-moi și stinse,mnite parcă să șoptească
o rugăciune,nu să pronunțe propoziții aspre ca vechi profeți-
un poet dârz,un cueg tare,un spirit incorubtibil...”
 -A absolvit școala de 7 clase din satul
natal, în anul 1950, după care urmează
școala medie din orașul Lipcani, pe care
o termină în 1953.

-În anul 1957 debutează editorial (fiind

student) cu o plachetă de versuri pentru

VIAȚA&
copii, Alarma, apreciată de critica
literară. 

-În 1958 a absolvit 
Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din C
hișinău

ACTIVITATE
, facultatea Filologie și Istorie. Se
angajează ca redactor la redacția numită
revista pentru copii „Scînteia Leninistă”,
actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul
leninist", actualmente "Florile Dalbe" .

A
-La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa
Nacu, profesoară de limba română și
latină și se angajează ca redactor la
revista „Nistru”, actualmente
„Basarabia”, publicație a 
Uniunii Scriitorilor din Moldova. 

-Între anii 1960–1963 este redactor la

editura „Cartea Moldovenească”.A fost
un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din
satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici
scrie celebra carte pentru preșcolari
„Albinuța”.
 ANUL 1968 ADUCE O COTITURĂ ÎN
DESTINUL POETULUI,
CONSEMNATĂ DE VOLUMUL DE
VERSURI LIRICE NUMELE TĂU, CU
O PREFAȚĂ DE ION DRUȚĂ.
CARTEA ESTE APRECIATĂ DE
CRITICA LITERARĂ DREPT CEA MAI
ORIGINALĂ APARIȚIE POETICĂ. ÎN
CHIAR ANUL APARIȚIEI DEVINE
OBIECT DE STUDIU LA CURSURILE
UNIVERSITARE DE LITERATURĂ
NAȚIONALĂ CONTEMPORANĂ.
TREI POEME DIN VOLUM SUNT
INTITULATE: TUDOR ARGHEZI, 
LUCIAN BLAGA, BRÂNCUȘI, IAR
ALTE DOUĂ SUNT ÎNCHINATE LUI 
NICOLAE LABIȘ ȘI 
MARIN SORESCU. ASEMENEA
DEDICAȚII APAR PENTRU PRIMA
OARĂ ÎN LIRICA BASARABEANĂ
POSTBELICĂ.

Grigore Vieru, Ion Vatamanu și Serafim Saka în anii '70.

Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 
1971.
În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul
unei delegații de scriitori sovietici. Participă la
întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: 
Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie
Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu.
Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, 
Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se
întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai
târziu poetul face următoarea mărturisire:

DACĂ VISUL UNORA A FOST SĂ AJUNGĂ ÎN

COSMOS,WU VIAȚA ÎNTREAGĂ AM VISAT SĂ
TREC PRUTUL.
UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, ÎI FACE O INVITAȚIE OFICIALĂ DIN
PARTEA SOCIETĂȚII UNIUNII, CĂREIA POETUL ÎI DĂ CURS. VIZITEAZĂ 
TRANSILVANIA, ÎNSOȚIT DE POETUL RADU CÂRNECI. ÎN 1977, IARĂȘI LA
INVITAȚIA UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA VIZITEAZĂ, ÎMPREUNĂ CU
SOȚIA, MAI MULTE ORAȘE DIN ROMÂNIA: BUCUREȘTI, CONSTANȚA, 
CLUJ-NAPOCA, IAȘI.
ÎN 1988 I SE ACORDĂ CEA MAI PRESTIGIOASĂ DISTINCȚIE INTERNAȚIONALĂ ÎN
DOMENIUL LITERATURII PENTRU COPII: DIPLOMA DE ONOARE ANDERSEN.
LA SFÂRȘITUL ANILOR '80, GRIGORE VIERU SE GĂSEȘTE ÎN PRIMA LINIE A 
MIȘCĂRII DE ELIBERARE NAȚIONALĂ DIN BASARABIA, TEXTELE SALE
(INCLUSIV CÂNTECELE PE VERSURILE SALE) AVÂND UN MARE ROL ÎN
DEȘTEPTAREA CONȘTIINȚEI NAȚIONALE A ROMÂNILOR DIN BASARABIA. VIERU
A FOST UNUL DINTRE FONDATORII FRONTULUI POPULAR DIN MOLDOVA ȘI SE
AFLĂ PRINTRE ORGANIZATORII ȘI CONDUCĂTORII 
MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DIN 27 AUGUST 1989. A PARTICIPAT ACTIV LA
DEZBATERILE SESIUNII A XIII-A A SOVIETULUI SUPREM DIN RSSM ÎN CARE SE
VOTEAZĂ LIMBA ROMÂNĂ CA LIMBĂ OFICIALĂ ȘI TRECEREA LA GRAFIA
LATINĂ.
MOMENTE DIN
VIAȚĂ
 În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și
poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia
drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a
retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune. [12]
 Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul 
Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului,
învață și astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au
realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
 Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu
desene animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe
muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de 
Zdob si Zdub.
 În 1988 în ziarul Literatura și arta din Chișinău a apărut primul text cu grafie
latină din Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru
 POPULARITATEA LUI GRIGORE VIERU A FOST ASIGURATĂ DE
SIMPLITATEA SCRISULUI SĂ U. CÂ ND NE REFERIM ÎNSĂ LA ACEASTĂ
CALITATE A POEZIEI LUI VIERU, TREBUIE SĂ  ŢINEM CONT,
NEAPĂ RAT DE AFIRMAŢIA CARE ÎI APARŢINE: „EU NU A FI SIMPLU
RÂVNESC, CI A FI ÎNŢELES”. FRAZA CONŢINE, DE FAPT, O
DESCIFRARE A COMPLEXITĂŢII CREAŢIEI LUI GRIGORE VIERU,
CARE, PENTRU A FI APRECIATĂ LA JUSTA EI VALOARE, TREBUIE
PRIVITĂ ÎN ANSAMBLU ŞI ÎN CONTEXTUL SOCIAL-POLITIC ÎN CARE
A FOST PLĂ SMUITĂ .
ABECEDARUL „ALBINUȚA” ESTE, FĂ RĂ NICIO ÎNDOIALĂ , CEA MAI
CĂ UTATĂ CARTE DIN LIBRĂ RII. NU CREDEM CĂ EXISTĂ COPIL CARE
SĂ NU FI RĂ SFOIT CARTEA MARELUI POET.
„GHICITOARE FĂ RĂ SFÂ RȘ IT” DIN COLECȚ IA „BUCURIA COPIILOR” – O
SELECȚ IE DE ZILE MARI DIN OPERA POETULUI, FIIND O BUCURIE Cele mai citite cărți
PENTRU MICII CITITORI ŞI, TOTODATĂ , UN INSTRUMENT DE LUCRU
PENTRU EDUCATORI, ÎNVĂŢĂTORI, ELEVI, STUDENŢI. VOLUMUL
REPREZINTĂ O EDIŢIE DE LUX, ILUSTRATĂ CU REPRODUCERI DUPĂ
LUCRĂ RILE PICTORULUI ROMAN CUȚ IUBA. 
„LIMPEDE CA LACRIMA” – O SELECȚ IE DE POEZII ANTUME, AVÂ ND CA
SUBIECTE PATRIA, MAMA, DRAGOSTEA Ș I DORUL, ADEVĂ RUL,
DESTINUL BASARABIEI Ș I AL OMULUI DE CREAȚ IE, LUPTA PENTRU
LIMBA ROMÂ NĂ .
ÎN COLECȚ IA „SĂ CREȘTI MARE!” SE REGĂ SESC DOUĂ CĂ RȚ I CU
VERSURI ALE LUI GRIGORE VIERU DEDICATE  CELOR MAI MICI
DINTRE CITITORI: „MAMA” Ș I „RÂ NDUNICĂ -RÂ NDUNEA”. TEXTELE
SUNT DINAMICE, VESELE Ș I UȘ OR DE MEMORAT.
DECES
Pe 16 ianuarie 2009 Vieru a suferit un grav accident de circulație și a
fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat
într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral
închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului
 și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime
de supraviețuire.[2] Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16
ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–
Basarabeasca.[3] La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu,
artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al 
Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare
mai ușoară.[2]
A încetat din viață pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două
zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui
stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.[4][5]
POSTERITATE
Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană.
La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit
profesorul Dan Dungaciu într-un articol.[6] Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de
la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de
doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce
[7]
.
Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui
Grigore Vieru.[8] Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul
poetului în Aleea Clasicilor.[9] De asemenea, o stradă din Buzău îi poartă numele.[
CONCLUZII
În Grigore Vieru literatura noastră îşi
regăseşte esenţa continuităţii poporului, adevărul,
dar, mai ales, durerea realităţii. Specificul ei este
profund influenţat de poezia lui Vieru. Tiparele
poeziei noastre tradiţionale se înscriu în limitele
unor teme stabilite demult de istoria şi dezvoltarea
neamului: patria, dragostea, mama şi iubirea de
Dumnezeu, iar poetul le integrează în expresia cea
mai originală şi mai pură. Întreaga lui operă
impresionează prin uriaşa capacitate de cuprindere
şi percepere a lumii, prin vibraţia adâncă a
apartenenţei la pământul matern.