LASER

Laserul este un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent de lumin. Fasciculele laser au mai multe proprieti care le difereniaz de lumina incoerent produs de exemplu de Soare sau de becul cu incandescen: monocromaticitate un spectru n general foarte ngust de lungimi de und; direcionalitate proprietatea de a se propaga pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mic; intensitate unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosii la tierea metalelor. La origine termenul laser este acronimul LASER format n limba englez de la denumirea light amplification by stimulated emission of radiation (amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radiaiei), denumire construit pe modelul termenului maser care nseamn un dispozitiv similar, funcionnd n domeniul microundelor.

APLICATIILE LASERULUI

IN MEDICINA:

- In dermatologie, el serveste la distrugerea unor tumori cutanate si a petelor pigmentate. - In gastroenterologie, laserul este utilizat pentru a pulveriza calculii canalului coledoc; pentru deschiderea unei treceri care sa restabileasca circuitul digestiv in tumorile evoluate ale esofagului ale rectului; pentru a coagula vasele care in interiorul tubului digestiv (ulceratii, angioame). - In ginecologie, el este folosit mai ales pentru a distruge leziunile precanceroase ale colului uterin. - In neurologie el permite distrugerea unor leziuni tumorale. - In oftalmologie laserul este utilizat mai intai de toate in prevenirea dezlipirii de retina, pentru a face sa adere retina si membranele subiacente la nivelul rupturilor sau leziunilor degenerative ale retinei; apoi, pentru distrugerea micilor leziuni retiniene; in sfarsit, pentru fotocoagularea microanevrismelor retiniene consecutive diabetului. - In otorinolaringologie, laserul permite tratarea unor leziuni ale corzilor vocale si ale laringelui. - In pneumologie, laserul permite distrugerea tumorilor care obstrueaza bronhiile mari stanjenind respiratia; el mai da posibilitatea tratarii obstacolelor netumorale ca ingustarile consecutive unei cicatrice ramase dupa intubare sau traheotomie; in caz de tumora maligna, laserul poate servi la ameliorarea confortului respirator al bolnavului. Noi indicatii sunt actualmente in studiu: distrugerea placilor de aterom de pe peretii arteriali, ale tumorilor prostatei etc.

MEDICINA ESTETICA. LA CE SERVESTE LASERUL?

Toata lumea vorbeste despre laser, dar putini oameni stiu cu exactitate la ce serveste el. Trebuie sa stiti ca laserul poate fi eficace, n mod special, pentru tratarea leziunilor pigmentare, a cicatricelor, a ridurilor.

LASERUL SI PIGMENTAREA
Pigmentarile naturale (melanina) se diferentiaza de cele artificiale (tatuajele). Pigmentarile naturale pot fi congenitale (din nastere) sau dobndite, acestea din urma aparnd n cursul vietii. - Pentru pigmentarile naturale congenitale, se folosesc ntotdeauna, ca prima solutie, laserele Qswitchs (QS) care genereaza energii foarte mari ntr-un timp ultra-scurt, nelasnd deci, cicatrice. - Pentru pigmentarile dobndite, atunci cnd ele sunt superficiale, QS-urile ramn laserele de referinta, dar se pot folosi si lasere vasculare (KTP, coloranti pulsati), de vaporizare (erbiu) sau de lampa speciala, n functie de cauza pigmentarii. - Pentru pigmentarile artificiale (tatuaje), laserele QS ramn cele ideale.

Trebuie insistat asupra faptului ca fiecare piele este unica si fiecare pigmentare raspunde la un anumit tratament. Acesta necesita, n majoritatea cazurilor, teste care vizeaza riscul unor efecte secundare imprevizibile ori riscul absentei rezultatelor. Fiecare tatuaj corespunde ncrustarii n piele, n mai mare sau n mai mica profunzime, a unui pigment, mai mult sau mai putin dens, iar numarul de sedinte necesare este imposibil de definit cu exactitate, la fel ca si devizul final. Exista tatuaje non-reactive (pigment acrilic), slab reactive, atunci cnd epiderma se imflameaza, sau tatuaje alese dupa culori. Cel care se angajeaza ntr-un astfel de tratament va trebui, asadar, sa accepte riscurile lui, ntotdeauna posibile.

LASERUL SI CICATRICELE
Cicatricele pot fi vizibile printr-o coloratie marcata sau printr-o neregularitate reliefata. - Cnd coloratia este rosie, se va folosi un laser vascular KTP sau cu un colorant pulsat. - Cnd coloratia este bruna, se va folosi n primul rnd un laser pigmentar (QS), apoi, n caz de esec, unul vascular sau o lampa cu laser. - Daca este vorba de o cicatrice tatuata (accidentare prin ncrustare de bitum), se va utiliza un laser pigmentar; daca cicatricea este alba (acromie), va fi nevoie de laserele Eximer, recomandate pentru repigmentarea pielii n cazurile de vitiligo. - Daca cicatricea este cheloida, se poate ncepe injectarea de corticoizi n leziuni, aplicatiile sustinute cu azot lichid si apoi, laserele cu coloranti pulsati. - Daca cicatricele sunt doar n relief - hipertrofice, nonfibroase se vor folosi lasere de vaporizare care netezesc (precum un disc abraziv) straturile excesive ale epidermei, cum ar fi erbiu Yag de prima interventie sau CO2.

-n sfrsit, daca cicatricele sunt profunde, ele vor necesita mai multe sedinte cu lasere numite regeneratoare sau remodelatoare: Yag, coloranti pulsati, dioda, erbiu Yag, lampa cu laser, ale caror fluxuri si durate de impulsie asupra tintei sunt slabe. Se urmareste, astfel, stimularea fibroblastelor dermice adormite ale fibrelor de colagen din tesutul elastic reticular, fara alterarea epidermei.

- Majoritatea acestor tratamente fotonice necesita administrarea de vitamine pe cale orala, de anti-oxidante, care actioneaza sinergic. n felul acesta, rezultatele vor fi optimizate.

LASERUL SI RIDURILE
1995: aparitia revolutionara a CO2 pulsat. Foto-ablatiunea, asociata cu o fotocoagulare, antreneaza o contractie colagenica microscopica, urmata de crearea unui nou colagen. Rezultat: netezirea evidenta a proeminentelor si n mod secundar, atenuarea unor riduri. Inconveniente: eritem persistent timp de cteva luni, posibile cicatrice, posibile acromii definitive si viata sociala ntrerupta pentru doua saptamni.

1997: Erbiu Yag Avnd o lungime de unda care corespunde nivelului maximal de absorbtie al apei, antreneaza o fotovaporizare a celulelor epidermice transformate, astfel, n fum. Caldura difuzata n tesuturile vecine este putina, deci si durerea e mai mica. Nu are loc o fotocoagulare, asadar actele sunt limitate n profunzime, prin sngerare. Rezultat: efect de netezire a proeminentelor, dar absenta sau slaba atenuare a ridurilor, pentru ca nu exista contractie colagenica. Indicatii: mici iregularitati de suprafata, riduri fine, superficiale. Inconveniente: eritem (pe o perioada mai scurta de timp dect n cazul CO2 pulsat), fara efecte asupra ridurilor profunde, o saptamna de privare sociala.

2000: Fotoregenerarea Ca replica la neplacerile suportate de pacienti (si de medicii lor) n urma interventiilor, a aparut principiul fotoregenerarii cu lasere si lampi, care actioneaza fie ncalzind lichidul dermo-epidermic, fie ncalzind capilarele mici. Lampile Quantum SR ncalzesc ambele tinte. Se observa o crestere a cantitatii de colagen, dupa una sau mai multe sedinte, n functie de tipul aparatului. Clinic, se remarca un efect de ntinerire, prin netezirea texturii pielii care se uniformizeaza, printr-o ameliorare a tenului devenit mai stralucitor, ori prin disparitia ridurilor fine. Efectul de ntindere apare n urma utilizarii fiecarui aparat. Se pare ca aceasta ntinerire se datoreaza unui aflux de factori de stimulare si de crestere care provoaca formarea unui colagen nou. Cercetarile sunt n plina desfasurare, n ncercarea de a fi gasita o explicatie la aceste rezultate (pentru determinarea factorilor receptivi si non-receptivi) si mai ales pentru a pune la punct, n mod reproductibil, protocoalele eficiente.