24 pagini

an XII nr. 163

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

octombrie 2012

10

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Num\r ilustrat cu fotografii de Gabriela DOBO{ / PRO IMAGE Photo Agency

Cine este `n spatele discredit\rii lui Mihnea Berindei?

Gabriel Andreescu

Fanatismul e de dorit numai `n teatru

interviu cu Silviu Purc\rete realizat de Melita Forstneric Hajnek

Paul Zarifopol: un modern privind `napoi

Andreea Grinea Mironescu

Gustul men[evic
Dorin Tudoran
www.timpul.ro

TIMPUL

Agora

Note inutile
BOGDAN C|LINESCU
de ziari[ti [i de animatorii de radio [i televiziune, ce nu se aventureaz\ s\-l contrazic\, e un t`n\r (n\scut `n 1974) foarte simpatic [i jovial. Arat\ bine la televizor Temerile s-au spulberat `ns\ `nc\ de la `nceputul talk show-ului. Besancenot e, bine`n]eles, sigur de el [i nu ezit\ s\ se lanseze `n discursuri revolu]ionare care de care mai grosolane. ~ns\, mi-am dat seama imediat, e total previzibil. Ca un activist de partid, nu folose[te dec`t acelea[i idei bine cunoscute [i acela[i vocabular marxist de vreo 20 de cuvinte: muncitorii, `ntreprinderile, capitalismul, exploatarea, bog\]ii, patronii P`n\ la sf`r[itul emisiunii, mi s-a p\rut incredibil de previzibil. {i Philippe Sollers a fost previzibil. ~n primul r`nd pentru c\ era b\ut, [i `n al doilea r`nd petru c\ a debitat ni[te prostii incomprehensible pe m\sur\ textelor ilizibile pe care le scrie. La un moment dat nu s-a putut ab]ine s\ nu fac\ cu ochiul marxismului, el, fostul maoist ce nu s-a scuzat niciodat\. Era poezie, mi-a spus c`nd l-am `nt`lnit prima dat\ `n anii 90. tate de guvernul socialist, Arnault `ncearc\ s\ salveze ce se mai poate salva `ncerc`nd probabil s\ se refugieze treptat `ntr-o ]ar\ cu o fiscalitate mai clement\ (ast\zi, cam toate ]\rile din jurul Fran]ei). Vestea a declan[at un val de indign\ri, printre cei mai agresivi fiind ziari[tii de la Libration: Casse-toi, riche con! a fost titlul de pe prima pagin\ a cotidianului. Jean-Luc Mlenchon, senator comunist, l-a acuzat pe Bernard Arnault de parazitism ca `n epoca lui Stalin. Aceste reac]ii `n Fran]a anului 2012 s`nt de o violen]\ `ngrijor\toare. A[a cum exist\ insulta rasist\, avem de a face cu insulte sociale. Arnaul e atacat pentru c\ apar]ine unei clase sociale boga]ii a[a cum kulak-ul era condamnat `n Uniunea Sovietic\. Cum `[i permit ace[ti ziari[ti [i un politician s\ insulte un patron ce conduce o `ntreprindere (LVMH) cu peste 100.000 de angaja]i ce face m`ndria Fran]ei peste tot `n lume (societatea reune[te mai ales firme de lux precum Givenchy, Louis Vuitton, Kenzo) Culmea c\ muribundul cotidian de st`nga, Libration, a fost salvat financiar de al]i con de riche printre care un membru al familiei Rotschild 1981 [i venirea la putere a lui Franois Mitterrand. Aproape 30 de miliarde de euro de noi impozite, cei care c`[tig\ mai mult de un milion de euro pe an vor fi taxa]i la 75% (chiar mai mult dac\ se ad\ug\ alte taxe), ced\rile de societ\]i vor fi taxate p`n\ la 64%, p`n\ [i pensionarii vor avea impozitele m\rite. Toate aceste m\suri nu s`nt `nso]ite de o adev\rat\ reforma a statului sau sc\dere a cheltuielilor publice cum e cazul `n celelalte ]\ri europene. Fran]a e singura ]ar\ unde sectorul public [i func]ionarii nu au avut nimic de suferit de pe urma crizei. Privilegiul suprem slujba pe via]\ [i pensia asigurat\ continu\ s\ le fie acordate pe spinarea celor din sectorul privat. {omajul dep\[e[te 10% din popula]ie (peste 3 milioane de persoane) [i sociali[tii, `n loc s\ dea aer economiei, o sufoc\ [i mai mult. Dac\ nu vor schimba politica economic\, anii ce vor veni vor fi o dram\ pentru economia Fran]ei. La supermagazinul Monoprix de l`ng\ mine am v\zut ciuperci nord-coreene. Superbe. ~n Coreea de Nord, oamenii mor de foame `ns\ alimentele se duc la esport. Asta `mi aduce aminte de ceva. Paris, octombrie 2012

Fa]\ `n fa]\ cu extrem\ st`ng\ [i cu Philippe Sollers

La mijlocul lunii septembrie am fost invitat pe platoul unei emisiuni de televiziune (Ce soir ou jamais de pe canalul France 3) considerat\ de anali[ti ca fiind dintre toate emisiunile de dezbatere politico-cultural\ cea mai popular\ `n Fran]a. Printre participan]i se num\ra scriitorul Philippe Sollers [i Olivier Besancenot, fost leader carismatic al Noului Partid Anticapitalist [i figur\ emblematic\ a extremei de st`nga din Fran]a. Besancenot nu s-a prezentat la alegerile preziden]iale din mai 2012 invoc`nd un schimb `ntre genera]ii. P\rerea mea este c\ a sim]it c\ risca s\ ob]in\ un scor ridicol (ceea ce s-a [i `nt`mplat). Aveam deci aprehensiune s\ fiu (pentru prima dat\) `n fa]a lui. Extremistul de st`nga e un foarte bun orator, e simpatizat
CAPRICORN

Insult\ cu caracter social

Unul dintre subiectele acestei emisiuni era anun]ul celui mai bogat francez, patronul Bernard Arnault, care a cerut na]ionalitatea belgian\. Speriat de reformele fiscale adop-

Incon[tien]a sociali[tilor francezi

~ntr-adev\r, guvernul socialist a propus un buget catastrofal ce ne aduce aminte de

Condi]ii ale filosof\rii originale rom=ne[ti

OVIDIU PECICAN
Factori temperamentali, hazardul diferen]elor de educa]ie datoriile contractate fa]\ de diferite centre de g`ndire european\ [i dinafara Europei , nevoile momentului istoric a[a cum au fost descifrate ele prin prisma propriei sensibilit\]i de c\tre fiecare dintre g`nditori, dinamica specific\ a culturii noastre (avansul pe mai multe liniamente, concuren]ial), precum [i al]i factori, ce r\m`n s\ fie preciza]i, au conferit tentativelor relevante pentru c`mpul filosofiei istoriei rom=ne[ti o specificitate marcat\, chiar [i atunci c`nd a fost vorba despre simple adapt\ri [i prelu\ri de idei [i motive din str\in\tate. Nu trebuie uitat c\, de pild\, filosofia istoriei, ca [i alte ramuri ale reflec]iei filosofice [i ale culturii rom=ne[ti moderne, sa dezvoltat, `ntr-o manier\ tinz`nd c\tre coeren]\, `ntr-o rela]ie de simetrie [i de coresponden]\ cu instituirea statalit\]ii unificate moderne rom=ne[ti [i a unei pie]e de idei unificate, ale c\rei componente centrele de emergen]\ intelectual\ prezentau `nc\ destule diferen]e notabile, `ncep`nd chiar cu genealogia lor intelectual\. Astfel, nu este de omis c\, `n timp ce g`ndirea performant\ s-a legat, `n sudul Carpa]ilor, de centre de cultur\ precum T`rgovi[te, Bucure[tiul [i R`mnicul, ating`nd cote admirabile prin contribu]ia unor Paisie Ligaridis, Teofil Corydaleu [i a altor c\rturari, mai cu seam\ greci, la r\s\ritul lan]ului carpatic, `n Moldova, ambian]a de idei a Sucevei [i, mai apoi, a Ia[ilor a adus cu sine performan]ele lui Dimitrie Cantemir, savant format la [coala ortodoxiei rusofile [i cu o bun\ orientare [i `n cultura dominant\ a turcilor. Corespondentul `n plan institu]ional al acestor tendin]e au fost, `nc\ din sec. al XVII-lea, din vremea aureolat\ de faima stabilit\]ii [i prosperit\]ii a lui Matei Basarab [i Vasile Lupu, primele tentative de `ntemeiere a `nv\]\m`ntului de rang academic rom=nesc. ~n vreme ce `n Valahia studiile `nalte manifestau influen]a benefic\ a dasc\lilor greci [i, prin ei, a Patriarhiei constantinopolitane, `n Moldova rolul de c\p\t`i al orient\rii Academiei Vasiliene l-au avut mitropolitul Kievului, moldoveanul Petru Movil\, [i profesorii ucraineni trimi[i de acesta. Proiectul unificator de ]ar\, care a dominat secolul al XIX-lea [i a continuat [i `n cel urm\tor, `mplinindu-se la 1918, dar fiind par]ial invalidat `n preajma celui de-al doilea r\zboi mondial, a l\sat `n penumbr\ studiul diferen]elor dintre principate [i culturile [i subculturile lor. Dar aceasta nu a `nsemnat c\ ele nu existau [i c\ nu pot fi eviden]iate cu folos, `ntr-o tentativ\ de a explica mai nuan]at anumite particularit\]i ale evolu]iei noastre spirituale. Simplele observa]ii de mai sus `ng\duie deja `n]elegerea faptului c\, de[i [i `n Moldova, [i `n }ara Rom=neasc\ tr\iau tot rom=ni existen]a acestei con[tiin]e a comunit\]ii de neam [i limb\ la nivelul elitelor este mai sigur\ odat\ cu realizarea, la `nceputul sec. al XVIII-lea, de c\tre Axinte Uricariul, a Cronicii paralele a }\rii Rom=ne[ti [i a Moldovei (1716) , izvoarele culturale de la care se hr\neau ei, tradi]iile institu]ionale [i sursele de inspira]ie ori de influen]\ `n materie de cultur\ difereau `n multe privin]e. {i acela[i lucru se aplic\ [i rom=nilor ardeleni, ale c\ror centre de emergen]\ spiritual\ au fost `n modernitate Blajul dezvoltat `n spiritul contactului cu catolicismul [i cu Roma italic\ [i Sibiul, modelat de Andrei {aguna `n conformitate cu o viziune ortodox\ ce f\cea din biseric\ un instrument al luptei politice [i al desprinderii din influen]a s`rbeasc\ a ierarhilor de la Karlovi]. Adaug la acestea c\ Banatul nu poate fi `n]eles ca provincie generatoare de identitate colectiv\ f\r\ a se ]ine seama de proximitatea rom=nilor `n raport cu [vabii, maghiarii [i s`rbii de aici, tot a[a cum rolul Maramure[ului al Sighetului scap\ deslu[irilor f\r\ amintirea circumstan]ei c\ acest ora[ a fost modelat de o foarte activ\ [i consistent\ comunitate evreiasc\, tr\ind al\turi de maghiari, rom=ni [i ucraineni. Tot la fel, anexarea Basarabiei de c\tre ]arul moscovit la 1812, a transformat Chi[in\ul `ntr-un centru cultural unde peste mo[tenirea moldoveneasc\ s-au aplicat influen]ele persuasive ale culturii ruse. C`t despre Bucovina, aici s-a ajuns ca dup\ 1774, odat\ cu trecerea provinciei la Imperiul Habsburgic, Suceava [i Cern\u]ii s\ dob`ndeasc\ alura unor centre culturale conectate direct la tradi]ia german\. Se poate `n]elege astfel, `nc\ de pe acum, c`t de diverse au fost resursele puse `n joc de via]a intelectual\ rom=neasc\, firav\, poate, dar vital\, confruntat\ vreme destul de lung\ cu bombardamentele unor culturi deja amplu [i matur afirmate, `n raport cu care a trebuit mereu s\ `[i precizeze propriile op]iuni [i propriul statut, contestat sau minimizat la el acas\, prin simpla exsiten]\ istoric\ a domina]iilor str\ine. ~n aceste condi]ii, cu totul alt relief `l vor avea banale constat\ri de tipul: B.P. Hasdeu s-a n\scut la Cristine[ti, `n Basarabia, a studiat ini]ial `n Polonia [i Volinia, a urmat cursuri universitare la Harkov [i s-a afirmat ca istoric la Ia[i [i Bucure[ti. Sau: Lucian Blaga s-a n\scut la Lancr\m, l`ng\ Alba Iulia, `n plin podi[ ardelean, a studiat la Sebe[, Bra[ov [i la Viena, fiind fiu de preot, [i s-a afirmat filosofic `n deceniile interbelice, `n Rom=nia deplin unificat\. Nu este deloc lipsit de importan]\ c\ Mircea Eliade s-a n\scut, a studiat [i s-a afirmat la Bucure[ti, dup\ un stagiu `n India revenind doar pentru a face o fulminant\ carier\ timpurie de scriitor [i savant `n domeniul istoriei religiilor, ultima ipostaz\ propuls`ndu-l ulterior c\tre o carier\ interna]ional\ `mplinit\ ca universitar la Chicago, Illinois (SUA). Lu`ndu-l ca model pe ultimul, Ioan Petru Culianu n\scut la Ia[i [i urm`nd cursuri de filologie la Bucure[ti s-a specializat `n istoria religiilor `n Italia, la Milano, a devenit universitar apoi la Groningen, `n Olanda, [i [i-a `ncheiat cariera ca proasp\t numit la catedra de istoria religiilor din Chicago. Perspectiva contextual\ aduce, `n chestiunea filosof\rii rom=ne[ti, configura]ii semnificative de `mprejur\ri [i evenimente, `ntr-o convergen]\ care poate da indicii pre]ioase asupra coagul\rilor particulare ale acesteia.
www.timpul.ro

octombrie 2012

Agora

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

Paul Goma 77
a doua ocupare a Rom=niei de rom=ni
DUMITRU UNGUREANU
Pe 2 octombrie 2012, mai mul]i scriitori [i oameni de cultur\ din Rom=nia [i Basarabia au omagiat la Chi[in\u cei 77 de ani `mplini]i de Paul Goma. Acolo am citit fragmente din textul de mai jos, prilejuit de recenta apari]ie `n seria de autor `ngrijit\ de Flori B\l\nescu la editura Curtea Veche: volumul al doilea din Scrsuri, ce include interviuri, dialoguri, scrisori, articole din intervalul 1990-1998. Cum se [tie, au fost anii `n care societatea rom=neasc\ ie[ea din lunga noapte a dictaturii comuniste, f\r\ s\ nimereasc\ drumul corect, `n ciuda speran]elor [i a energiei cheltuite. Azi este evident de ce: agita]ia prea multor personaje cu influen]\ nefast\, dar cu interese materiale bine determinate, a neutralizat energia risipit\ gratis de c`teva con[tiin]e: Paul Goma, Dan Petrescu, Dorin Tudoran. Rom=nii au ame]it `n vacarmul mediatic al fo[tilor politruci reorienta]i, dar [i-n abureala intelectualilor de curte, de harem [i de estrad\ (este sintagma lui Dan Petrescu). Un intelectual onest din grupul de la Ia[i, Liviu Antonesei, a crezut c\ implic`ndu-se ca factor de decizie `n politic\ poate cur\]a grajdurile lui Augias. S-a convins pe propria piele c\ nici Herakles n-ar fi izbutit, nici ajutat de cei 300 de spartani de la Termopile, nici de cei 15.000 de speciali[ti cu care se l\uda pre[edintele Emil Constantinescu, tr\d\torul Insulei {erpilor. Eliberat\ o clip\, Rom=nia anilor 90 a ajuns pu]in c`te pu]in o ]ar\ ocupat\. Tot de rom=ni. Adic\, pe [leau spus, de comuni[tii deveni]i peste noaptea dintre 22-26 decembrie 1989 care fesenist, care ]\r\nist, care liberal, care liber-schimbist, fiecare democrat f\r\ dubiu, cu condi]ia s\ nu-i fie contestat\ [efia. O ]ar\ `mp\r]it\ pe felii, atribuite/adjudecate de securi[tii recicla]i `n oameni de afaceri, de partid [i de stat. Securi[tii reprezint\ p\tura cea mai activ\ a tinerei democra]ii, scria Al. George, trezit brusc din somnolen]a-i publicistic\ `n postur\ de rezistent, ca foarte mul]i scriitori, altfel merituo[i litera]i. Capitol aparte fac ofi]erii acoperi]i, pricopsi]i cu edituri, ziare, posturi radio-tv, cei care au decis [i decid politica de informare/influen]are a publicului. Cercul oligarhic de extrac]ie comunist\ s-a `nchis. Indivizi f\r\ scrupule, uni]i `n buget [i-n nesim]iri pentru unul [i acela[i scop: s\ fie permanent la putere, s\ de]in\ controlul, s\ `nl\ture spiritul liber. Unele glasuri ce p\reau a spune adev\rul erau controlate prin dosarele de re]ea informativ\. Pe altele Securitatea le-a cump\rat vezi episodul Ple[u-M\gureanu [i invita]ia la cina cu delicatese inimaginabile. Prea pu]ini intelectuali au r\mas liberi. F\r\ o tribun\ de la care s\ vorbeasc\, improbabil s\ fie auzi]i. La o adic\, au [i fost izola]i ca specimene intratabile, voci care clameaz\ `n de[ert, fixate `ntr-o paradigm\ revolut\, `n contratimp cu dezideratele momentului. C`nd Paul Goma publica Jurnal, `n 3 volume, la editura Nemira, 1997, un cor jalnic i-a c`ntat aria ~mi pare r\u c\ l-am cunoscut, [i adio, domnule Goma!. Fiecare vocalist s-a sim]it atins de glon]ul adev\rului. Pesemne c\ adev\rul, `n opinia lor, e ceva maleabil, versatil [i clamat dup\ cum o cer interesele de etap\ sau rela]iile de curtoazie. Textele lui Paul Goma percuteaz\ [i azi, fiindc\ el a intuit, a v\zut [i a numit direct derapajele elitelor, `ncep`nd chiar din aprilie 1990. ~n, a[ zice, clasica scrisoare-`ntredeschis\ c\tre Gabriela Adame[teanu, intitulat\ Rezisten]i [i rezistente, Goma prevestea: Acum, c\ pu]ini a]i fost, mul]i a]i r\mas [i cu to]ii opozan]i ne`nfrica]i, eu unul v-a[ `ncurwww.timpul.ro

ca, v-a[ sta `n cale c`nd voi, strig`nd: Uraaa!, ve]i n\v\li `ntru decisivul atac al `mp\r]elii m\m\ligii binemeritate a[a c\ nu-mi r\m`ne dec`t s\-mi fac autocritica [i s\-mi iau angajamentul c\ nu voi tulbura pe nici unul dintre cei 23 milioane de rezisten]i [i rezistente, opozan]i [i opozante tricolore, `n frunte cu Securitatea poporului, c\l\uzi]i de g`ndirea Partidului Uniccomunist (Rom=n), pe cele mai `nalte culmi ale iliescismului brucanator de la ora[e [i sate amin! S`nt aceste cuvinte profetice? Nu vom intra `ntr-un soi de misticism cu care g`ndirea lui Paul Goma n-are de-a face. Ironie subtil\? Sarcasm f\r\ iluzii? ~n fapt, a[a se `nt`mpl\ cu scrisele celui care prive[te f\r\ p\rtinire, dar extrem de implicat emo]ional, afectat de ceea ce vede, aude, simte. Paul Goma dovedea responsabilitate fa]\ de statutul scriitorului rom=n, fa]\ de atitudinea intelectualului `n condi]iile schimb\rii de regim, fa]\ de, `n dou\ cuvinte, destinul Rom=niei. Sc\pat\ de ceau[ism printr-o crim\ abominabil\ (dup\ preceptele cre[tine, ca [i dup\ deontologia democratic\ Occidental\), Rom=nia p\rea c\ se `ndreapt\ c\tre niciunde: fie spre comunismul cu fa]\ uman\, n\zuin]a lui Ion Iliescu, primul contravenient al na]iei, candidat la pre[eden]ie pentru a treia oar\; fie c\tre un capitalism popular, dup\ cum dorea Petre Roman, primministrul foarte influent at`t `n r`ndul politicienilor, c`t [i al intelectualilor (de partea feminin\ a publicului nu mai zic, e folclor deja). Ascendentul lui Petre Roman asupra fo[tilor securi[ti, transforma]i `n oameni de afaceri, e dat de legenda conform c\reia le-ar fi ordonat: ~mbog\]i]i-v\!. Iar securi[tii asta au f\cut; ba mai mult, l-au `nl\turat f\r\ menajamente

pe, totu[i, profesorul de la Politehnic\. ~n loc l-au instaurat pe inventivul B\sescu, artizanul at`tor bubuieli economico-politice, pe care nici m\car Paul Goma nu-l poate prinde `n acul unei sintagme, a[a cum a f\cut-o cu Roman, Iliescu, Brucan [i restul umbrelor colorate ce-au muceg\it p`nza ultimului deceniu al secolului XX rom=nesc. Nu le `n[ir numele, ne-au otr\vit destul existen]a. Chestiunea intelectualilor cu [taif autovalidat `n felul revolu]ionarilor lui Bebe Ivanovici `ncepe s\ fie scoas\ de sub pecetea deferen]ei. Majoritatea tinerilor intelectuali scutur\ f\r\ jen\ scaunele celor `n]epeni]i `n proiectul unei Rom=nii desuete. Ambi]ia b\tr`nilor de-acum nu s-a men]inut atunci `n cercul propriu de interese, [i-a deversat `ntr-o opozi]ie anticomunist\ aposteriori, esen]ialmente fals\. Azi se mir\ c\ li se contest\ opera literar\, filosofic\, eseistic\ sau [tiin]ific\. Dar ei [i-au atribuit post-factum merite de opozan]i, diziden]i, proscri[i, interzi[i, lupt\tori pentru libertate (lupt\tori pe br`nci, cum le zice Goma) ceea ce ei niciodat\ n-au fost. Au poluat spa]iul public, locul unde trebuiau s\ vorbeasc\ despre libertate doar cei `ndrept\]i]i de-un trecut clar: oamenii care s-au manifestat liber pe vremea dictaturii. Paul Goma este unul dintre cei liberi, d\ruit cu talentul verbului, comparabil da]i-mi voie s\ fiu extravagant `n metafor\ cu transcriptorul versetelor Apocalipsei. Am mai spus-o: Goma este ca un profet biblic, al c\rui glas r\zbate greu prin zidul cu care compatrio]ii lui s-au trezit `nconjura]i. Un zid construit de elitele politico-economice, gata s\-[i fac\ de cap `n Rom=nia ocupat\ a doua oar\. Un zid cr\pat deja.

Istoria comunismului din Rom=nia. Volumul II: Documente Nicolae Ceau[escu (1965-1971), autori: Mihnea Berindei (editor), Dorin Dobrincu (editor), Armand Gosu (editor), Editura Polirom, 2012, 704 pag., pre] 69.95 lei Volum ap\rut cu sprijinul Funda]iei KONRAD ADENAUER, Biroul din Rom=nia, [i al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului [i Memoria Exilului Rom=nesc.

Al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Preziden]iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom=nia acoper\ `nceputul perioadei `n care Nicolae Ceau[escu s-a aflat la conducerea ]\rii. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 decembrie 1971 s`nt, `n marea lor majoritate, inedite. Am urm\rit temele principale ale Raportului final, pentru a le ilustra cu exemple concrete [i a aduce un plus de informa]ie. Astfel, cercet\torii sau persoanele interesate de aceste subiecte vor fi `n m\sur\ s\ fac\ un pas suplimentar `n `n]elegerea lor. Volumul este centrat pe modul `n care s-a realizat transferul puterii c\tre noul prim-secretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consolidarea acesteia prin cumul de func]ii [i de atribu]ii [i marginalizarea eventualilor competitori, lichidarea mo[tenirii lui Gheorghiu-Dej [i, `n cele din urm\, condamnarea perioadei precedente; instaurarea cultului personalit\]ii. O alt\ tem\ analizat\ este rela]ia conducerii partidului [i a lui N. Ceau[escu personal cu organele de poli]ie politic\, Securitatea [i Mili]ia, care se va `ncheia cu subordonarea acestora direct secretarului general. Multe dintre documentele prezentate permit stabilirea limitelor a ceea ce a fost definit drept liberalizarea regimului din anii 1960. ~n paralel cu reideologizarea treptat\ a sistemului vizibil\ `n raporturile cu cultele, cultur\, tineretul etc. se `nregistreaz\ o consolidare a pozi]iei partidului `n toate domeniile, reactivarea [i `nt\rirea rolului nomenclaturii [i activi[tilor. Documentele demonstreaz\ tendin]ele de restalinizare a sistemului, evident anterioare vizitei `n China [i Coreea de Nord din 1971, considerat\ `n istoriografie ca fiind evenimentul declan[ator e suficient s\ amintim politica demografic\, ini]iat\ din 1966. Anul 1968 apare ca un moment-cheie nu numai `n ceea ce prive[te raporturile rom=no-sovietice. Ceau[escu profit\ de pozi]iile ob]inute printr-o legitimare pe plan intern [i recunoa[terea pe plan extern pentru impunerea unei viziuni personale asupra politicii pe care vrea s\ o pun\ `n aplicare. Din 1968 apar clar germenii sistemului pe care `l va dezvolta `n deceniile urm\toare. (Editorii)

octombrie 2012

4
POLEMICI CORDIALE DETECTOR

TIMPUL

Agora

Logica pur\ a realit\]ilor

ADRIAN NI}|
Editura Academiei public\ un manuscris de sertar apar]in`nd juristului Traian Bro[teanu. Intitulat\ Studii de logic\ pur\, lucrarea cuprinde o serie de lucr\ri scrise `n anii 6080 [i nepublicate, din diferite ra]iuni, p`n\ `n prezent. S\ spunem mai `nt`i c`teva cuvinte despre autor. Traian Bro[teanu (1900-1988) a efectuat Facultatea de Drept a Universit\]ii din Bucure[ti `ntre 1919 [i 1922 [i apoi a ob]inut titlul de doctor `n drept `n anul 1932 cu lucrarea ,,Arbitrariul [i relativitatea formulelor doctrinale cu privire la aplicarea legilor `n timp. A lucrat ca asistent de judec\tor, judec\tor, procuror, secretar general al Ministerului Justi]iei, iar dup\ 1945 a fost consilier [i membru al Cur]ii de Casa]ie p`n\ `n 1949 c`nd a fost disponibilizat. A[a se face c\ `ntre 1949 [i 1955 a fost lipsit de posibilitatea exercit\rii vreunei profesii, fiind chiar arestat pentru scurt timp. Dup\ ce este primit `n Barou, `n 1955, reu[e[te o oarecare integrare social\ [i profesional\, iar `n 1963 este pensionat. Acest traseu sinuos se datoreaz\ dosarului s\u ,,nes\n\tos pentru regimul muncitoresc comunist, fapt ce a f\cut s\ fie `n permanen]\ urm\rit de mili]ie [i securitate, anchetat, i s-au `nscenat diverse nereguli, arestat etc. A fost chiar for]at s\ devin\ colaborat al Securit\]ii (`n 1960), dar pentru c\ nu depus informa]iile solicitate, a fost ,,eliberat din aceast\ infam\ sarcin\ (`n 1966). Trebuie spus c\ medita]iile de logic\ ale lui Traian Bro[teanu se fac pe marginea logicii tradi]ionale, aristotelice, [i au `n vedere: silogistica, inferen]ele, natura induc]iei, teoria judec\]ii, principiul ter]iului exclus etc. Aceast\ continu\ medita]ie asupra logicii `l face pe autor s\ arate o serie de elemente discutabile, criticabile ale logicii tradi]ionale, `n special din perspectiva logicii pure a realit\]ilor. De[i lipsit\ de un statut clar, logica pur\ a realit\]ilor este logica `n sensul ,,logicii bunului sim], al logicii inferen]elor prinse `n intimitatea structurii lor, dezbr\cate de expresiunea lor verbal\ ori altfel simbolic\. Logica bunului sim], logica oric\rui om `ntreg la minte, chiar dac\ lipsit de orice instruc]iune, era numit\ de logicienii evului mediu (precum Roger Bacon `n secolul al XIII-lea al erei noastre) logica naturalis (...) Ceea ce ad\ug\m noi ca precizare `n conceptul ideii de logic\ pur\, peste ceea ce se `n]elege prin logica naturalis, este considerarea inferen]elor logice `n intimitatea structurii lor, ne]in`nd seama de mijloacele de limbaj, natural ori simbolic, folosite pentru exprimarea [i comunicarea lor (p. 236). ~n studiul ,,Pentru o reconstruc]ie a silogisticii, autorul vrea s\ aduc\ unele `mbun\t\]iri silogisticii aristotelice, `n sensul c\ aceasta i se pare arbitrar\ [i superflu\, c\ are prea multe figuri [i moduri, mai precis c\ s`nt mai multe dec`t ar fi natural s\ fie. Astfel, autorul sus]ine c\ premisele unor moduri s`nt identice (cum ar fi cazul cu modurile Celarent [i Cesare, Camestres [i Camenes etc.), prezent`ndu-se ,,acelea[i scheme, numai variabilele design`nd extremii s`nt inversate, inversiune pe care o observ\m [i `n textul premiselor (p. 44). Din p\cate, autorul face prin aceast\ analiz\ o mare gre[eal\, privind judec\]ile din ra]ionamentul silogistic `n mod separat `n condi]iile `n care ele numai [i numai `mpreun\ trebuie v\zute. Sigur c\ luate separat, se poate sus]ine c\ judec\]ile s`nt identice, dar atunci c`nd ne referim la un silogism cele trei judec\]i nu pot fi analizate ca [i cum ar fi independente. S\ lu\m un exemplu, ca s\ nu vorbim `n abstract. Modul Celarent este de forma urm\toare: ,,Nici un M nu este P; to]i S s`nt M; deci, nici un S nu este P. Modul Cesare este de forma urm\toare: ,,Nici un P nu este M; to]i S s`nt M; deci, nici un S nu este P. Traian Bro[teanu vrea s\ spun\ c\ prima premis\ a celor dou\ silogisme este identic\. Motivul pentru care el crede c\ ,,To]i M s`nt P este identic cu ,,To]i P s`nt M este credin]a popular\ dup\ care Tanda [i Manda este tot una cu Manda [i Tanda. A g`ndi `ns\ `n acest fel despre dou\ premise a dou\ ra]ionamente face s\ avem complet `nc\lcate legile generale [i legile speciale silogistice. {i pentru c\ am vorbit de aceste legi ale silogismului, s\ spunem c\ autorul pretinde c\ aduce patru ,,legi operatorii care ar `nlocui legile generale [i legile speciale ale silogisticii. Astfel, s-ar elimina multitudinea de figuri [i moduri, distinc]ia dintre premis\ major\ [i premis\ minor\, termen major [i termen minor etc. Din p\cate, demonstra]ia este lipsit\ de miez, simpla enun]are a unor reguli nu poate ]ine loc de demonstra]ie. ~n plus, dac\ ar fi reu[it o demonstra]ie, ar fi `nsemnat c\ ar fi reu[it s\ reduc\ cele 19 moduri valide la, s\ zicem, patru (c\ci at`tea reguli operatorii exist\), or, asta nu `nseamn\ altceva dec`t a `nlocui ceva extrem de simplu, cum e silogistica, cu ceva extrem de complicat, cum este cazul celor patru reguli. ~n studiul ,,Prolegomene la o distinc]ie `ntre logica realit\]ilor [i logica matematic\ (sau logica absolutului), autorul aduce unele critici logicii moderne, uneori identificate cu logica matematic\. Traian Bro[teanu arat\ c\ realit\]ile s`nt concrete [i multiple, pe c`nd ,,matematica (probabil c\ autorul a vrut s\ spun\ ,,logica matematic\) se ocup\ cu entit\]i abstracte [i esen]ialmente unice; realit\]ile s`nt relative [i clasificabile, pe c`nd entit\]ile matematice s`nt abstracte [i coerent sistematizate; `n logica realit\]ilor, judec\]ile universale au import existen]ial, pe c`nd `n logica matematic\ nu au import existen]ial etc. Avem aici o precizare foarte important\. Dac\ un cititor ar fi crezut ini]ial c\ logica pur\ a realit\]ilor este un fel de logic\ modern\, sau un fel de extindere modern\ a logicii tradi]ionale, acum realizeaz\ c\ Traian Bro[teanu nu vrea s\ p\[easc\ pe teritoriul logicii moderne, c\ a[a numita logica pur\ a realit\]ilor nu este nicidecum o logic\ matematic\. Pentru a vedea mai concret despre ce e vorba, s\ lu\m un exemplu. Oricine [tie c\ dintr-o judecat\ de forma ,,To]i S s`nt P decurge o judecat\ de forma ,,Unii S s`nt P. Explica]ia e simpl\: dac\ obiectele dintr-o clas\ anumit\ au proprietatea T, atunci [i o parte a clasei respective are proprietatea T. Dificultatea intervine atunci c`nd termenii s`nt vizi: lucrurile nu mai stau la fel dac\ vom avea un ra]ionament de forma urm\toare: ,,toate planetele dintre Venus [i P\m`nt se rotesc `n jurul Soarelui; deci, unele planete dintre Venus [i P\m`nt se rotesc `n jurul Soarelui. Or, `n condi]iile `n care nu exist\ nici o planet\ `ntre Venus [i P\m`nt, cum am putea s\ determin\m valoarea de adev\r a ra]ionamentului? ~n fine, un alt studiu al lucr\rii este despre ,,pretinsele silogisme de rela]ie. Aici autorul arat\ c\ `n matematic\ (a se citi: logica matematic\?) ,,unde exist\ oarecare temeiuri de a utiliza ideea de judecat\ de rela]ie, este, dup\ opinia noastr\, inadmisibil, pentru dou\ considerente pe care le vom expune mai jos, s\ se vorbeasc\ de silogisme de rela]ie (p. 137). Cele dou\ considera]iuni explicative s`nt c\ `n matematic\ nu exist\ silogisme, c\ci conceptele matematice nu au sfer\; `n plus, matematica are de-a face cu ,,intui]ii imediate, adic\ ,,apar]in acelei categorii de induc]ii caracterizate de autor drept ,,induc]ii cvasiinstantanee (p. 140). Dincolo de ambiguitatea cu privire la matematic\ [i logica matematic\, autorul comite eroarea de a translata judecata de rela]ie din logica modern\ pe teritoriul logicii tradi]ionale, astfel `nc`t ajunge la concluzii greu de `n]eles (fie c\ cititorul se posteaz\ pe teritoriul logicii tradi]ionale, fie c\ se afl\ pe terenul logicii moderne). Astfel, Traian Bro[teanu d\ ca exemplu un ra]ionament de felul urm\tor: ,,A este so]ul lui B, B este sora lui C, deci, A este cumnatul lui C [i afirm\ c\ de fapt aici avem nu dou\ premise, ci una singur\, `n care A este so]ul sorei lui C. Astfel, ,,formulele examinate aici s`nt entimeme compuse din judec\]i ce apar]in domeniului realit\]ilor (p. 138). Probabil c\ pentru a avea mai clar eroarea `n care se afl\ autorul acestor studii de logic\, este nimerit s\ lu\m un alt exemplu dec`t cel al s\u. S\ ne g`ndim la rela]ia ,,a fi la nord de: ,,Dac\ Slatina se afl\ la nord de Caracal, iar Dr\g\[ani se afl\ la nord de Slatina, atunci Dr\g\[ani se afl\ la nord de Caracal. S`nt convins c\ acest ra]ionament i se pare valid chiar [i unui copil de gr\dini]\. {i atunci cum s\ fie valabil\ ideea c\ ra]ionamentele de con]in rela]ii nu au loc `n logica modern\ [i c\ ele s`nt ni[te induc]ii deghizate? Dup\ p\rerea mea, eroarea `n care se afl\ Traian Bro[teanu se datoreaz\ unui fapt simplu: pe l`ng\ slaba cunoa[tere a logicii moderne (dar [i, o spunem cu durere, a logicii tradi]ionale), el s-a l\sat p\c\lit de faptul c\ logica tradi]ional\ aristotelic\ nu utilizeaz\ judec\]i de rela]ie, ci numai [i numai judec\]i categorice (prin care se atribuie o proprietate unor obiecte; de aici [i denumirea de judec\]i predicative) [i a generalizat acest fapt simplu. ~n caz c\ Aristotel sau logicienii medievali ar fi utilizat judec\]i de rela]ie, ei ar fi fost nevoi]i s\ le transforme (pierz`nd, desigur, sensul fundamental al propozi]iilor) `n judec\]i predicative. Astfel, pentru a vedea valoarea de adev\r a judec\]ii de rela]ie ,,Socrate a fost contemporanul lui Platon, se poate ar\ta c\ Socrate a tr\it la Atena `n sec. 5 [i c\ Platon a tr\it la Atena `n sec. 5. Cum cele dou\ propozi]ii s`nt adev\rate, tot la fel este [i propozi]ia ce sus]ine c\ Socrate [i Platon au fost contemporani. Ca o concluzie, lucrarea Studii de logic\ pur\, de Traian Bro[teanu, prezint\ unele medita]ii f\cute pe marginea logicii aristotelice, de c\tre o persoan\ din afara domeniului logicii. Aceste medita]ii nu trebuie, desigur, judecate prea aspru, c\ci nu rezultatul lor concret conteaz\, ci faptul c\ autorul s-a preocupat de logic\ pe parcursul `ntregii sale vie]i. De multe ori, este mai important efortul, nu rezultatul.

Suferin]ele limbii rom=ne

LIVIU FRANGA

Epopeea confuziilor sau despre automatisme, blocaje [i tembelisme verbale.

61) // c`t privesc temperaturile, acestea vor `nregistra `n urm\toarele zile o cre[tere semnificativ\ // (prognoza meteo relatat\ de Daniel Osmanovici, emisiunea Observator de la Antena 1, din 20/04/2010, 19H30) Oare unde s`nt ori unde-i g\sim pe cei care privesc temperaturile? Evident, nimeni nu le prive[te, nici temperaturile nu privesc nic\ieri [i pe nimeni, dar confuzia st\p`ne[te mintea meteorologului de ocazie. C\ruia formularea corect\: `n ceea ce prive[te sau c`t prive[te nu doar `i e necunoscut\, ci chiar total confuz\, c`t\ vreme nechematul personaj `ncurc\ subiectele [i predicatele aferente, ajung`nd s\ fabrice false, p\guboase [i penibile acorduri. Se d\ vreun test de limba rom=n\ la angajarea `n televiziune? Dac\ da, e sigur c\ nu se vede. 62) // Mul]umim lui Eric Martin pentru interviul acordat Europa FM // (George Zafiu, emisiunea Europa expres, la postul de radio Europa FM, din 23/04/2010, 11H45) S\ fi disp\rut dativul de atribuire, sintetic (cu desinen]e, f\r\ articol), la substantivele proprii, [i ele flexibile? Sau iat\ cum devine confuzia un blocaj morfologic! 63) Aplicarea ordonan]ei care `i oblig\ pe ]\rani s\ fie `nregistra]i la Registrul Comer]ului // (Roxana V`ntu, `n articolul }\ranii vor vinde `n pie]e doar cu bon din Adev\rul, 24/04/2010, nr. 6145, p. 1) Din serialul vai, infinit a scrie o scrisoare, urmeaz\ `n zilele urm\toare etc. etc. etc. Chiar a devenit o greutate uria[\ s\ cau]i un sinonim ca s\ evi]i repeti]ia absurd\, complet inutil\ [i av`nd ca efect s\r\cirea p`n\ la goliciune a limbii? Ce mare scofal\, dac\ nu e[ti lene[ `n g`ndire [i vorbire sau la scris, s\ te opre[ti pu]in [i s\ reflectezi la o alt\ solu]ie, nerepetitiv\; de exemplu, s\ fie `nscri[i `n Registrul //. Dar, dac\ trebuie s\ mai [i g`ndim c`nd vorbim/scriem, nu-i, cumva, prea mult [i prea greu ce cer(em)?... M\ tot `ntreb, de mult\ vreme, m\ tot fr\m`nt

octombrie 2012

www.timpul.ro

Agora

TIMPUL

Cine este `n spatele discredit\rii lui Mihnea Berindei?

GABRIEL ANDREESCU
Ziarul elve]ian de limb\ francez\ Le Temps are o rubric\ de prezentare a unor personalit\]i care merit\ cunoscute de cititorul francofon. Istoricul Mihnea Berindei are locul lui `n serie, imaginea de sus: fotografia, `ntrebarea-titlu: Mais qui est Mihnea Berindei?1 [i un scurt text. ~n rom=n\, cuvintele spun urm\toarele: Cercet\tor la Institutul de {tiin]e Sociale, CNRS, acest rom=n refugiat la Paris `n 1970 a fost cofondatorul revistei l`Alternative, care aducea la cuno[tin]a cititorilor francofoni faptele [i gesturile disidente din Europa comunist\. Fost purt\tor de cuv`nt al Ligii pentru Ap\rarea Drepturilor Omului `n Rom=nia, el studiaz\ ast\zi arhivele Partidului Comunist Rom=n2. Iat\ deci ce consider\ ziarul elve]ian drept relevant cu privire istoric. Am descoperit rubrica din Le Temps `nt`mpl\tor, dup\ ce c\utasem pe google.ro numele Mihnea Berindei. Am dat peste o linie de fotografii ale sale, `ntre care una are frontispiciul din Le Temps, cu `ntrebarea Mais qui est Mihnea Berindei?, cu fotografia, dar cu prezentarea `n rom=n\3. Imaginea sugereaz\ c\ cineva ar fi avut generozitatea s\ traduc\ cele scrise `n francez\. Doar c\ varianta nu reprezint\ traducerea, ci preia c`teva cit\ri din decizia Colegiului CNSAS care a stabilit c\ Mihnea Berindei nu a colaborat cu Securitatea. ~n acea hot\r`re din 2006, CNSAS s-a referit la materialele consultate, la dou\ nume de cod date istoricului, la notele dactilografiate c`nd acesta a fost supus unor interogatorii. Selec]ia celui care a realizat montajul are o asemenea elaborare, `nc`t dau cititorului impresia c\, pe vremuri, Berindei a intrat `n rela]ii dubioase cu organul de represiune. Mistificarea e impresionant\. Expertul compunerii pe Internet este identificat prin fundalul imaginii: blogul lui Victor Roncea. Fostul ziarist al cotidianului Ziua a `ncercat s\ induc\ cititorului rom=n ideea c\ presa interna]ional\, prin Le Temps, difuzeaz\ [tiri despre o rela]ie `ntre Mihnea Berindei [i fosta Securitate rom=n\. l-a `mpins pe Nicolae Manolescu `n bra]ele mediilor de st`nga franceze. Ca [i cum tulburarea vie]ii din Rom=nia nu ar fi fost `ndeajuns, Roncea afirm\ c\ istoricul a dus `n Fran]a o campanie `n favoarea lui Vladimir Voronin. O carier\ malefic\, conchide Roncea. B\nui c\ [i cititorului educat al revistei Timpul, toate acestea `i par ce s`nt, elucubra]ii. Ar putea fi invocate eventuale erori din necunoa[tere. Nicidecum. Acuzarea istoricului de fapte care contrazic realitatea, u[or de documentat, are caracter sistematic. Iar manipul\rile s`nt at`t de evidente `nc`t premeditarea, inten]ia distructiv\, nu ridic\ nici un dubiu. Un exemplu este chiar montajul cu frontispiciul Le Temps. Un altul: varianta `n englez\ oferit\ de Roncea str\inilor pe site-ul Civic Media sus]ine (contrar celei `n rom=n\) c\ Mihnea Berindei a fost recrutat de Securitate `n 1968 [i c\ acest fapt a fost stabilit de c\tre CNSAS. Un al treilea: la o lun\ de zile de la moartea lui Victor Frunz\ (iulie 2007), ziaristul citeaz\ un text al disp\rutului cu o sus]inere pe care acesta nu a pus-o pe h`rtie niciodat\: recunoscutul agent al Securit\]ii Mihnea Berindei. Primul exemplu este o sugestie frauduloas\, celelalte dou\, falsific\ri elaborate. printre ei [i se v\dea cel mai ascultat. Ne-am dat seama [i concret de acest lucru atunci c`nd Mihnea Berindei lipsind vreo s\pt\m`n\ din Paris, to]i gazetarii s-au ab\tut asupra noastr\. Zb`rn`ia telefonul de diminea]a p`n\ seara, aproape f\r\ `ntrerupere. {i, ca Mihnea Berindei, altceva n-am mai f\cut toat\ ziua dec`t s\ r\spundem, s\ d\m informa]ii, s\ punem lucruri la punct etc. etc... Mihnea Berindei era preocupat mai ales de cei care, `ntr-un fel sau altul, se aflau `n primejdie [i prin notorietatea lor `n Occident puteau fi pu[i oarecum la ad\post. Le trimitea gazetari de la ziarele cele mai importante pentru interviuri, telefona mereu `n ]ar\, men]inea leg\tura. El este cel care a trimis primii gazetari la Doina Cornea. [...] {i asupra acestui dezinteres trebuie s\ insist\m. Nu numai c\ Mihnea Berindei n-a tras niciun folos material de pe urma acestei activit\]i care-i absorbea timpul () dar `[i cheltuia o bun\ parte din leafa lui de la lEcole des Hautes Etudes de nar fi dec`t telefoanele cu Bucure[tiul. [...] un lucru este sigur: Mihnea Berindei `[i dedic\ din 1977 `ncoace toate for]ele [i toat\ inteligen]a unei singure cauze: restabilirea adev\rului despre Rom=nia [i sus]inerea rezisten]ei `mpotriva comunismului `nt`i [i apoi dup\ confiscarea revolu]iei, neo-comunismului [i celor ce tind s\ se aga]e de posturi sau s\ le p\streze pe cele pe care le de]ineau sub Ceau[escu. {i un astfel de om `n loc s\ primeasc\ r\splata normal\ din partea celor pentru care sa luptat, ca pu]ini al]ii, se vede def\imat la modul cu adev\rat injurios. vizitele lor prin Transilvania de la sf`r[itul anului 2011. Se declar\ onorat de `nt`lnirea cu fo[ti generali de informa]ii externe (Ioan Popa, Gheorghe Dragomir) [i le promoveaz\ c\r]ile `n care ace[tia elucubreaz\ despre faptele de arme ale fo[tilor securi[ti `n `ncle[tarea dintre Occident [i bol[evism. Ce poate fi mai relevant pentru identitatea uman\ [i profesional\ a jurnalistului dec`t protestul s\u c`nd a fost cerut\ public t\ierea sfid\toarelor pensii ale fo[tilor ofi]eri de securitate?

Ce r\m`ne de spus?
~n fond, ast\zi Victor Roncea continu\ def\im\rile la care a fost supus Mihnea Berindei pe c`nd Securitatea decidea asupra vie]ii oamenilor. Eficien]a istoricului `i m`niase at`t de tare pe ofi]erii lui Iulian Vlad, `nc`t `n cazul lui au recurs la mijloacele dure ale meseriei. L-au amenin]at [i pe el, [i familia pun`ndu-i `n cutia po[tal\ scrisori cu `nsemne patriotice, recuzita de camuflaj a Securit\]ii, unele at`t de vulgare `nc`t evit s\ le reproduc. A[a zi[ii Fii ai lui Avram Iancu [i Horia Sima murd\reau pagina cu mesajul securist: renun]\ la lucrarea nemernic\ prin care te-ai pus `n solda revizionismului unguresc ce atenteaz\ la scumpa noastr\ Transilvania. Alt gust al mustului de agresivitate: Este momentul, domnule Mihaly Berindey, se reflectezi, m\car acum `n al 12-lea ceas, la faptele [i conduita ta. ~n caz contrar, va trebui s\ te a[tep]i `n cur`nd la o replic\ t\ioas\ [i definitiv\ pentru lucrarea nemernic\ ce ai pornit4. ~ntruc`t nimeni nu se `ndoia de sursa unor astfel de scrisori, [i anume serviciile statului comunist-terorist, amenin]\rile erau credibile [i capabile s\ descurajeze. Se [i dovedise. Cuno[tin]ele lui Berindei primiser\ colete cu bombe (Paul Goma, {erban Orescu), fusese atacat\ Monica Lovinescu, Emil Georgescu a fost `njunghiat, iar cel mai probabil, Vlad Georgescu ucis. Berindei a avut de dus `n spate greaua responsabilitate de a-[i periclita familia. Ast\zi, la decenii de la revolu]ia anticomunist\, istoricul este calomniat din nou de alia]ii celor care-i trimiteau `nainte de 1989 amenin]\ri oribile, lui [i celor dragi.

Cine este Mihnea Berindei?

Ultracunoscut `ntre intelectualii ata[a]i istoriei comunismului, extrem de activ `n Fran]a `nainte de 1989 [i `n Rom=nia dup\ 1990, Berindei r\m`ne totu[i un personaj discret, `n afara enormei g\l\gii mediatice f\r\ rost, f\r\ valori [i con]inut de la noi. C`nd dorim s\ comunic\m o idee despre Berindei, cel mai sigur este s\ cit\m un material preg\tit pentru Europa liber\, la 31 august 1991, de Monica Lovinescu. Mult mai faimoasa militant\ din exil `i face istoricului portretul referen]ial. Iat\ c`teva pasaje: Voca]ia aceasta aproape sacrificial\ a lui Mihnea Berindei s-a n\scut... `n 1977, c`nd s-a constituit, la Paris, un comitet pentru ap\rarea drepturilor omului spre a-l salva pe Goma din ghearele Securit\]ii. [] Mihnea Berindei `[i face din dezv\luirea adev\ratului chip al comunismului [i din protejarea disiden]ilor, pe m\sur\ ce se ivesc, scopul principal. Un scop care-i fur\ zilele, orele, clipele. Acolo unde al]i rom=ni plini de acela[i ideal trimiteau tot felul de memorii [i pl`ngeri la ni[te ziare care nu-i luau `n seam\, prin exactitatea informa]iilor, prin formularea ne-sentimental\, riguroas\ [i la zi, poate [i prin forma]ia sa de istoric deprins cu precizia faptelor care `nlocuie[te epitetele, Mihnea Berindei devine un interlocutor privilegiat. Presa se treze[te. Trebuie s\ o recunoa[tem c\ mai ales cea de st`nga, deoarece ziarul cel mai important al dreptei, Le Figaro are `n comitetul de conducere at`t pe Hamelet, hagiograful preferat al lui Ceau[escu, c`t [i pe Miot, ultimul intervievor entuziast al aceluia[i Ceau[escu. [] Desigur, Mihnea Berindei nu este singurul. [] dar Mihnea este acela care `[i f\cuse adev\ra]i prieteni

Cine este Victor Roncea?

Monica Lovinescu nu ajunge s\ povesteasc\ despre rolul lui Mihnea Berindei `n orizontul cvasi-democra]iei de dup\ 1989. Nu deschid subiectul. Citatul anterior sugereaz\ [i c\ def\im\rile `n cele ce-l privesc nu au `nceput `n anul 2006. Nici acestei teme nu-i voi face vreun loc. O ciud\]enie a campaniei ini]iate de Victor Roncea decurge din faptul c\ ea se poart\ `n numele luptei `mpotriva comunismului. Ro[ca a lansat `n spa]iul mediatic un num\r considerabil de declara]ii anticomuniste, deci ar fi fost de a[teptat s\-i dedice lui Berindei laude. Or, anticomunistul Victor Roncea adreseaz\ laude fo[tilor ofi]eri de securitate. L-a numit pe [eful de alt\dat\ al Departamentului Securit\]ii Statului, Iulian Vlad, simplu soldat al Rom=niei. De ziua lui de na[tere, i-a transmis un solemn [i public La Mul]i Ani! [i a recidivat cer`nd s\ i se fac\ dreptate fostului conduc\tor al institu]iei de represiune. I-a luat [i publicitat interviuri lui Ioan Rusan, alt ofi]er care slujea armata ochilor alba[tri. A promovat c`t se poate activitatea publicistic\ a generalului Aurel Rogojan, pe vremuri [ef de cabinet al lui Iulian Vlad. A asistat jurnalistic echipa de fo[ti conduc\tori ai Securit\]ii [i membrii Asocia]iei Cadrelor Militare `n Rezerv\ [i Retragere din SRI (Securitate) `n

***
De ce am deschis subiectul Mihnea Berindei? Doar recent am v\zut montajul lui Victor Roncea, care valorific\ frontispiciul Le Temps. El demonstreaz\ c\ ac]iunile `mpotriva istoricului s`nt consecvente, dirijate cu profesionalism, implic\ [i deci beneficiaz\ de resurse. Ipoteza mea este c\ ziaristul de alt\dat\ de la Ziua reprezint\ vocea securi[tilor de alt\ dat\, afla]i `n plin efort de a-[i sp\la imaginea. Fo[tii ofi]eri, prosperi, revin clam`nd rolul patriotic al organelor de represiune prin interviuri [i c\r]i `n spiritul na]ional-comunismului. Gustul [ovin [i xenofob a r\mas, nou\ este doar sfruntarea de a identifica Securitatea rom=n\ cu o arm\ `mpotriva bol[evismului. Succesul autopromov\rii depinde `ns\ [i de statul social al victimelor represiunii [i a militan]ilor comuni[ti care i-au sfidat pe vremuri. Pentru fo[tii securi[ti [i alia]ii lor, oameni ca Mihnea Berindei reprezint\ un permanent afront.
Cine este Mihnea Berindei? http://www.letemps.ch/Page/Uuid/eb74c900-edef11dd-b87c-1c3fffea55dc/Mais_qui_est_Mihnea_ Berindei#.UHHXJFEbDcs 3 http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://roncea.ro /wp-content/uploads/2011/10/Dar-cine-i-MihneaBerindei-Le-Temps-Raspuns-Un-agent-al-Kominternului.jpg&imgrefurl=http://roncea.ro/2011/10/17/casa-tucazbarcea-si-asociatii-a-spulberat-pretentiile-lui-mihneaberindei-ca-jurnalistul-victor-roncea-si-asociatia-civicmedia-sa-plateasca-daune-de-3-300-000-000-lei-fondatorul-gds-ramane-recuno/&h=766&w=492&sz=155&t bnid=yuRAuO37gwHlpM:&tbnh=90&tbnw=58&zoom= 1&usg=__W0hw_DDYyOFjLN97DobMV0EYQUA=&d o c i d = y Z Z _ k 5 Vr r O W O i M & h l = p t - P T & s a = X & e i =J2FxUNvOFsXhtQbyuYHIDw&ved=0CCYQ9QEwBA &dur=1002 4 Era datat\ Madrid, 11 nov. 1989.
2 1

Elucubra]iile privitoare la Mihnea Berindei

Victor Roncea este un fervent calomniator al lui Mihnea Berindei. El poart\ `nc\ din anul 2006, `n nume propriu sau sub etichetele AlterMedia [i Civic Media, o aprig\ campanie `mpotriva istoricului repet`nd obsesiv c\ acesta a fost un informator al Securit\]ii c`t era student `n Bucure[ti. Iar odat\ refugiat la Paris, ar fi devenit un agent util autorit\]ilor de la Bucure[ti. Dar s`nt [i alte stigme `n panoplia de tehnici manipulatoare ale lui Roncea. El `i inventeaz\ istoricului prieteni tro]ki[ti, socri [i cumna]i comuni[ti, simpatii pentru sindicatele de extrem\ st`ng\, deturnarea Ligii pentru Ap\rarea Drepturilor Omului `n Rom=nia de la Paris, contacte cu KGB. Sus]ine c\ serviciul de securitate american s-a opus ca Mihnea Berindei s\ preia postul de director al sec]iei rom=ne[ti de la Europa Liber\ dup\ moartea lui Vlad Georgescu. Dup\ anul 1989, Berindei ar fi promovat prin GDS principiile extremei st`ngi interna]ionale. La `nceputul anilor 90, t\ia [i sp`nzura `n redac]ia revistei 22. Berindei ar fi controlat distribuirea primelor fonduri [i burse atribuite Soros, a dezechilibrat Alian]a Civic\,
www.timpul.ro

Mihnea Berindei

octombrie 2012

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Criticul Oameni, c\r]i [i vise de m\rire literar ideal

PETRONELA NICA DAN D|NIL|
M-am g`ndit adeseori cam cum ar trebui s\ fie un critic literar perfect, ce calit\]i ar trebui s\ reuneasc\ persoana acestuia pe c`t de controversat\, temut\ sau dispre]uit\ de unii, pe at`t de necesar\ oric\rei literaturi. Desigur, vorbesc aici doar pentru mine, fiecare autor poate avea cu totul alte op]iuni. ~n primul r`nd cred c\ ar trebui s\ fie o persoan\ matur\, la vreo cincizeci de ani sau mai mult, sexul neav`nd mare importan]\, de[i b\rba]ii `i `n]eleg mai bine pe b\rba]i iar femeile viceversa; ar fi de preferat s\ aib\ o orientare sexual\ de tip hetero, deci normal\, ca [i a mea. Ar fi foarte bine s\ se fi n\scut sau s\ fi copil\rit la ]ar\, fiindc\ acele experien]e esen]iale nu se pot `nlocui cu nici o lectur\. S\-[i fi cunoscut bine bunicii, un alt aspect care `l va pune mereu `n pozi]ia just\ c`nd e vorba de problema genera]iilor. O educa]ie umanist\ este de preferat, de[i nu trebuie s\ fie neap\rat doctor `n filologie, dar ar fi ideal s\ aib\ talent literar, s\ fi scris la via]a lui poezie [i proz\ artistic\, s\ fie deci un insider. Raportarea lui la religie, din moment ce are acea leg\tur\ cu spa]iul rural, ar fi oarecum predestinat\, de[i orice autodefinire `n acest domeniu are o mare doz\ de pudoare [i de inefabil, de aceea trebuie privit\ cu discre]ie [i precau]ie. Trebuie s\ fi citit mult, chiar foarte mult, [i nu numai proz\, ci [i marea poezie na]ional\ [i universal\. Trebuie s\ cunoasc\ bine cel pu]in trei limbi, patru sau cinci ar fi de preferat, asta `n primul r`nd pentru a gusta marea poezie `n original; pentru proz\ s`nt deobicei absolut suficiente traducerile de calitate. Trebuie s\ aib\ ureche muzical\ [i s\ iubeasc\ muzica bun\ de orice gen, fiindc\ un afon nu va aprecia niciodat\ la justa ei valoare o poezie sau o fraz\ bine compus\. Trebuie s\ fie un om cinstit, `n primul r`nd cu el `nsu[i [i s\ prefere adev\rul oric\ror alte porniri afective. Asemeni unui chirurg, s\ nu scrie cronici literare c`nd e foarte obosit, c`nd i-e foame sau dup\ ce a b\ut prea mult. S\ reciteasc\ atent orice scrie. Poate c\ s`nt foarte preten]ios (subiectiv sunt oricum) [i c\ foarte pu]ini critici literari de azi `ntrunesc toate aceste calit\]i, dar nu pot s\ verific acest lucru fiindc\ nu-i cunosc [i de fapt a[tept mereu ca asemenea cititori s\ deschid\ [i c\r]ile mele
Spaniolul Carlos Ruiz Zafon este, dac\ lu\m ca m\sur\ a succesului num\rul traducerilor `n diverse limbi [i al c\r]ilor v`ndute, unul din cei mai cunoscu]i [i aprecia]i autori pe care i-a produs Spania contemporan\. Editura Polirom ne ofer\ cel mai recent roman al lui Zafon, Prizonierul cerului, o continuare a unui ciclu narativ, din care fac parte `nc\ dou\ romane care au personaje principale comune [i a c\ror ac]iune o precede pe cea a romanului despre care vorbim: Jocul `ngerului [i Umbra v`ntului. Ac]iunea din Prizonierul cerului este narat\, alternativ, de cei doi protagoni[ti care `[i `mpart, pe r`nd, rolul de personaj principal: Daniel Sempere care ne relateaz\ o serie de `nt`mpl\ri ce se desf\[oar\ `n Barcelona de la sf`r[itul anilor 50 [i `n care este implicat direct sau indirect [i prietenul s\u, Fermin Romero de Torres, care evoc\ `nt`mpl\ri derulate `n aceea[i Barcelon\ cu 20 de ani mai devreme. Intriga este declan[at\ de intrarea `n anticariatul Sempere [i fiii, condus de tat\l lui Daniel, a unui personaj misterios care face o achizi]ie extravagant\ o edi]ie scump\ a Contelui de Monte Cristo doar pentru a l\sa o dedica]ie la fel de misterioas\ pentru Fermin. Evenimentul ofer\ prilejul de a c\l\tori cu 20 de ani `n trecut pentru a afla povestea celui cunoscut drept Fermin Romero de Torres. Acesta ajunge, c\tre sf`r[itul r\zboiului civil din Spania, s\ fie `ncarcerat `n fort\rea]a Montjuic, care avea faima uneia din acele `nchisori de unde rar se `nt`mpla ca prizonierii s\ ias\ pe propriile picioare. Motivele pentru care Fermin beneficiaz\ de cazare gratuit\ `n condi]ii prea pu]in dezirabile nu se fac cunoscute cititorului. De altfel, tot trecutul personajului dinainte de episodul `n care face cuno[tin]\ cu directorul `nchisorii este l\sat `n umbr\. Aici, Fermin c`[tig\ prietenia [i `ncrederea unui scriitor `n dizgra]ie, David Martin, ajuns la r`ndul lui `n `nchisoare printr-un cumul de intrigi [i m\rturii mincinoase. Martin cel mai prost scriitor din `ntreaga Spanie, dup\ cum `l caracterizeaz\ directorul `nchisorii, Mauricio Valls este `n acela[i timp ur`t [i admirat de c\tre acesta, scriitor veleitar cu ambi]ii sociale uria[e [i lips\ de scrupule pe m\sur\. Valls `[i propune s\ creeze o oper\ literar\ de un asemenea impact `nc`t s\ `l propulseze instantaneu `n lumea literelor [i pe scara social\ [i, `n acest scop, se folose[te de Martin, pe care `ncearc\ s\ `l conving\, folosind argumente din cele mai diverse [i ingenioase, s\ `i cosmetizeze [i perfec]ioneze capodopera. Fermin reu[e[te, aproape miraculos, s\ scape din `nchisoare pentru a reveni `n Barcelona cu g`ndul de a respecta o promisiune f\cut\ prietenului `ncarcerat: aceea de a avea grij\ de o prieten\ apropiat\ [i de fiul acesteia, nimeni altul dec`t Daniel. Ajunge `ns\ prea t`rziu, femeia fiind deja moart\ `n momentul `n care el reu[e[te s\ se `ntoarc\ `n Barcelona. De aici povestirea, readus\ `n anii 50, cap\t\ o turnur\ de roman poli]ist [i relateaz\ `ncerc\rile lui Daniel de elucidare a trecutului, condus de dorin]a de r\zbunare `mpotriva celui pe care `l b\nuie[te c\ ar fi stat `n spatele mor]ii mamei sale, fostul director al `nchisorii, ajuns `ntre timp o cunoscut\ figur\ public\, fost Ministru al Culturii, Mauricio Valls. Sub pretextul intrigii poli]iste, str\duindu-se s\ creeze [i s\ men]in\ suspansul p`n\ la ultimul capitol din roman, Zafon construie[te un roman `ntr-un stil franc, u[or lecturabil, pres\rat cu umor [i, din loc `n loc, cu aforisme cinice, mai ales `n replicile personajului Romero de Torres, care este [i unul din cele mai bine conturate personaje ale romanului, reu[ind s\ atrag\ simpatia cititorului Dac\ nu ar avea loc la sf`r[itul anilor 30, `n plin\ teroare alb\ franchist\, ac]iunea relatat\ de Fermin, cu iz de aventur\ romantic\, ar suferi de neverosimilitate. Timpul `n care este plasat\ ac]iunea, `ns\, justific\ libert\]ile de imagina]ie ale autorului [i `ncadreaz\ perfect `nt`mpl\rile `ntr-un context `n care absurdul [i ilogicul sistemului dep\[eau, de multe ori, orice limite ale imaginarului. Regimurile dictatoriale s-au dovedit `ntotdeauna propice pentru arivi[ti [i pline de riscuri, din cele mai nea[teptate, pentru oamenii de bun\ credin]\, iar plasarea ac]iunii `ntr-o astfel de perioad\ confer\ autenticitate romanului. Spre final `ns\, seria de coinciden]e menite s\ conduc\ spre un deznod\m`nt clarificator pare uneori for]at\ [i `i [tirbe[te `n oarecare m\sur\ din credibilitate. Spre exemplu, momentul `n care Daniel g\se[te manuscrisul lui David Martin [i scrisoarea care `i fusese adresat\, al c\rei autor trebuie s\ fi [tiut cu precizie, cu 20 de ani mai devreme, c\ Daniel a aflat de toat\ povestea nu cu mult timp `nainte de a g\si respectiva scrisoare, este destul de pu]in plauzibil. Aceasta nu afecteaz\ `ns\, `n mod esen]ial, veridicitatea romanului [i nici pl\cerea lecturii. Pl\cerea lecturii este datorat\ stilului cursiv [i dozelor de ironie [i sarcasm strecurate de Zafon `n text. Nu de pu]ine ori, Zafon folose[te un amestec de umor, cinism [i dram\, care las\ cititorului un z`mbet amar. A[a se `nt`mpl\, de exemplu, `n descrierea situa]iei scriitorului dec\zut care `[i duce traiul redact`nd texte la comand\: Literat [i g`nditor, redact\m scrisori de dragoste, peti]ii, testamente, poeme, contesta]ii, felicit\ri, rug\min]i, r\va[e, imnuri, diserta]ii, implor\ri, cereri [i diferite compozi]ii `n toate stilurile [i metricile. Zece centime fraza (cu excep]ia rimelor). Pre]uri speciale pentru v\duve, mutila]i [i minori (p. 20)1, sau descrierea plastic\ a prostituatelor care `[i ofereau serviciile la col] de strad\: ...ceata de schimb a unor doamne de `nchiriat, ce p\reau s\ poarte `n spate un kilometraj substan]ial [i s\ ofere un tarif c`t mai mic pentru a porni aparatul de taxat... chipuri fanate [i un aer general de ultim\ sta]ie de depou, care trezea orice numai senzualitate nu (p. 22). Zafon st\p`ne[te tehnica de a trasa portrete conving\toare din c`teva r`nduri, sau de a descrie, sumar dar conving\tor, situa]ii sau evenimente. Un exemplu de portret este cel al directorului `nchisorii, care apare drept prototipul arivistului lipsit de scrupule, individ mediocru [i m`r[av, care nu s-ar da `napoi de la nimic pentru a parveni. Acesta avea tr\s\turi dulci [i gesturi amabile. De]inutul [i-a zis c\ f\cea parad\ de maniere de cucona[ [i avea aerul condescendent al celui care se simte superior locului pe care `l ocup\ [i scenei pe care evolueaz\. Pe chip, cei mai remarcabili erau ochii. Alba[tri, p\trunz\tori, plini de l\comie [i de resentimente. Doar `n ei, `n spatele fa]adei de elegan]\ studiat\ [i gesturi cordiale, `i puteai intui natura (p. 60).

Personajul este reprezentantul tipic al parvenitismului, `ntrunind toate caracteristicile specifice unui astfel de specimen, replic\ a multor astfel de personaje `nt`lnite adeseori `n realitate, produs al sistemelor dictatoriale corupte. Mauricio Valls este tipul intelectualului veleitar, f\r\ talent real `ns\ compens`nd prin ambi]ie, `ndr\gostit... doar de minunatu-i talent [i alesul rafinament (p. 68), personalitate slab\, arivist atroce, servil fa]\ de cei puternici [i despotic fa]\ de cei slabi, nesfiindu-se s\ se foloseasc\ de orice prilej [i de oricine ar fi putut s\ `l aduc\ mai aproape de scopul personal [i sacrific`nd, f\r\ nici o remu[care pe cei care i-ar fi stat in cale, inclusiv femeia admirat\. Gr\itoare este m\rturia personajului Daniel Sempere: Dac\ obiectul studiului meu ar fi fost pur antropologic, mi-a[ fi scos p\l\ria `n fa]a lui don Mauricio Valls [i a jocului s\u iscusit. Nimeni nu putea nega c\ `nv\]ase s\ citeasc\ `n inima [i sufletul concet\]enilor lui [i s\ trag\ de firele care le puneau `n mi[care dorin]ele, speran]ele [i himerele (p. 196). Evolu]ia evenimentelor pare s\ `ndrept\]easc\ abordarea pesimist-cinic\ la care ajung personajele principale Fermin Romero de Torres sau David Martin [i spre care pare s\ se `ndrepte [i Daniel. S-ar p\rea c\ o astfel de abordare este singura posibil\ `n fa]a eviden]ei r\ului, `n condi]iile `n care personaje precum Valls prosper\ [i se bucur\ de apreciere public\ iar cei care dau dovad\ de caracter [i merite reale, cum este exemplul lui David Martin, au, pe l`ng\ destinele tragice, parte de uitarea publicului. {i totu[i, Zafon finalizeaz\ romanul `ntr-o not\ optimist\, gra]ie unui element omniprezent `n cursul nara]iunii cartea. El las\ s\ se `n]eleag\ influen]a pe care literatura o are asupra vie]ii reale. Lui David Martin, scriitorul cu min]ile r\t\cite supranumit prizonierul cerului, lucrul la manuscrisul final `i ofer\ motiva]ia de a rezista, fie [i numai pentru a l\sa o `n urm\ m\rturia propriei vie]i stoars\ cu ultimele urme de luciditate. O carte este instrumentul prin care se declan[eaz\ intriga ac]iunii, iar deznod\m`ntul romanului are loc odat\ cu g\sirea manuscrisului lui David Martin `n cimitirul c\r]ilor uitate. Reg\sirea cimitirului c\r]ilor uitate [i indiciul c\ Fermin, cel mai cinic din toate personajele, ar putea deveni paznicul [i `ngerul p\zitor al acestei comori are semnifica]ie simbolic\. S-ar p\rea c\ `n cele din urm\ vine vremea celor uita]i [i ordinea moral\ este restaurat\. ~n Epilogul romanului Zafon las\ o poart\ deschis\ c\tre o continuare a pove[tii, probabil `ntr-un roman ulterior, care ne va da ocazia s\ verific\m dac\ o astfel de ipotez\ este justificat\.
1 Carlos Ruiz Zafon, Prizonierul cerului, Ia[i: Editura Polirom, Ia[i, 2012. Toate citatele s`nt din aceast\ edi]ie.

octombrie 2012

www.timpul.ro

Cronici din tranzi]ie

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

Secolul urm\tor
TIBERIU BR|ILEAN
Regulile nu s`nt neap\rat sfinte, dar principiile s`nt (Franklin Roosevelt) Politolog american, George Friedman este fondatorul [i directorul general al Stratfor, cunoscut\ agen]ie privat\ de analiz\ geopolitic\. Lucrarea sa Urm\torii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI reprezint\ o explorare a tiparelor istorice [i geopolitice, pentru extragerea de previziuni despre schimb\rile majore pe care le va aduce, la nivel mondial, secolul XXI, despre evolu]ia marilor puteri, dar [i despre noile orient\ri tehnologice [i militare. Autorul ]ine s\ ne conving\ c\ sub haosul permanent al istoriei exist\ o ordine, care permite anticiparea principalelor evenimente, tendin]e [i tehnologii din viitor, `n mod ra]ional [i lipsit de frivolitate. Viitorul are un sens [i el poate fi intuit identific`nd tendin]ele [i evenimentele majore: demografice, economice, geopolitice, tehnologice, culturale [i militare care vor avea loc. Nu exist\, `n schimb nici un ciclu magic, nici o schem\ simplist\ de evolu]ie a lucrurilor. Acestea se pot schimba cu o vitez\ uluitoare, erele vin [i pleac\, astfel `nc`t imagina]ia nu ne ajut\ prea mult. Istoria c`nd se repet\, c`nd nu se repet\ nu exist\ reguli, doar fulgur\ri de geniu, cum au fost cele din secolul al XIX-lea ale lui Friedrich Nietzsche [i Alexis de Toqueville privind ridicarea puternic\ a SUA [i Rusiei `n secolul trecut. La `nceputul acestui secol o singur\ superputere a r\mas `n picioare: America, din punct de vedere economic, politic [i militar, vectorii principali ai puterii. Lumea se `nv`rte `n jurul SUA. Europa a fost redus\ la o colec]ie de puteri secundare, iar centrul economiei mondiale s-a mutat din Atlantic `n Pacific, `n Asia, aceasta din urm\ gravit`nd `n jurul Chinei. O ]ar\ cu deschidere la ambele oceane are un avantaj enorm, control`nd, cu ajutorul unei flote imense, economia mondial\ [i nu numai. Ast\zi, cine conduce America conduce lumea. Nici m\car o coali]ie de puteri secundare nu i se poate opune. Cel mai agresiv se manifest\ lumea islamic\, care viseaz\ la un nou Califat, dar la c`t de dezbinat\ este actualmente, acest lucru pare imposibil. Iar Statele Unite au f\cut aproape totul pentru a contribui la aceast\ dezbinare. Secolul nostru anun]\ mai cur`nd confrunt\ri `ntre puteri mai mici, aflate de multe ori `n solda celor mari. Este posibil s\ avem mai multe conflicte ca `n secolul XX, dar mai pu]in catastrofale, date fiind at`t schimb\rile tehnologice c`t [i cele geopolitice. Vede `nceputul unui nou r\zboi rece cu Rusia, dup\ `ncheierea conflictului cu lumea islamic\. Dar Rusia nu poate rezista unui nou conflict pe termen lung [i va colapsa datorit\ c\derii demografice, infrastructurii precare [i epuiz\rii rezervelor de petrol. Urm\torul adversar serios al SUA va fi China, nu Rusia, `n ciuda izol\rii geografice a Imperiului de Mijloc [i a flotei deocamdat\ mai reduse de care dispune. ~n plus, China este [i `n pericol de destabilizare intern\. Apoi, dinamismul economic actual nu va rezista pe termen lung. Pe la mijlocul secolului se vor ridica alte puteri, care nu se prea v\d acum. Una va fi Japonia, alta Turcia, o platform\ stabil\ `ntre Balcani, Caucaz [i lumea arab\ [i o a treia crede autorul va fi Polonia. ~n favoarea acesteia din urm\ ar pleda declinul Germaniei, sprijinul primit de la americani `mpotriva
www.timpul.ro

Rusiei [i coali]ia ce se va constitui `n jurul s\u `mpotriva acelea[i Rusii. Rela]iile tot mai str`nse dintre America, Japonia, Turcia [i Polonia vor duce la urm\torul conflict mondial, care se va purta cu arme ce ]in acum de domeniul SF. Tehnica va cunoa[te o dezvoltare impresionant\, se vor g\si noi forme de energie, generate de pe baze din spa]iul cosmic, ceea ce va na[te un boom economic de propor]ii. La jum\tatea secolului, ]\rile dezvoltate vor cunoa[te o sc\dere dramatic\ a popula]iei, ceea ce va provoca schimbarea `ntregului sistem de produc]ie, robo]ii vor `nlocui munca oamenilor, iar durata vie]ii active va cre[te. }\rile vor atrage imigran]i [i nu-i vor mai opri. Mexicul va ajunge [i el s\ de]in\ una dintre cele mai puternice economii din lume [i nu este exclus un conflict cu Statele Unite, undeva mai spre sf`r[itul secolului, ceea ce poate provoca o criz\ major\. Esen]a metodei autorului const\ `n acceptarea imposibilului `n geopolitic\. Ca [i `n economie, o m`n\ invizibil\ conduce comportamentul na]iunilor [i al actorilor interna]ionali, fiecare urm`ndu-[i propriul interes `n mod ra]ional. Mut\rile conduc\torilor s`nt aproape ca la jocul de [ah, adic\ destul de previzibile. Ei nu s`nt mai deloc independen]i, ci constr`n[i de sistem, de circumstan]e la anumite politici publice. Geopolitica angajeaz\ importante for]e impersonale care oblig\ na]iunile [i conduc\torii lor la anumite ac]iuni. Aceasta nu `nseamn\, desigur, c\ totul este predeterminat. Cert pare s\ fie faptul c\ interesul na]ional se va men]ine [i c\ r\zboiul este omniprezent. Geoeconomia va avea un cuv`nt tot mai greu de spus, al\turi de `nc\ c`teva for]e care modeleaz\ na]iunile. ~n linii mari, secolul XXI va fi la fel ca cele care l-au precedat. Dou\ s`nt lucrurile cu adev\rat extraordinare pe care le aduce cu sine: `nceputul unei noi ere [i o nou\ superputere mondial\ care va domina lumea. ~n concluzie, putem spune c\ istoria SUA va fi istoria secolului XXI.

Urm\torul deceniu
Dup\ ce a `ncercat s\ profe]easc\ ce se va `nt`mpla `n Urm\torii 100 de ani, George Friedman revine mai modest `ntr-o lucrare mai recent\ doar la Urm\torul deceniu. De unde venim [i `ncotro ne `ndrept\m, Litera, Bucure[ti, 2012. Ambele c\r]i au devenit bestseller-uri `n SUA. Problema principal\ pe care o pune autorul este cum s\-[i exercite America puterea la nivel global, r\m`n`nd republica pe care am cunoscut-o p`n\ de cur`nd, evit`nd deci derapajele imperialiste. ~n concep]ia lui Friedman, America ar fi devenit un fel de imperiu neinten]ionat, adic\ f\r\ voie, pentru c\ nu avea cine s\ asigure ordinea mondial\, acesta fiind, s\ spunem a[a, cursul istoriei. Esen]a problemei este deci dac\ un imperiu poate fi condus ca o republic\. Ironia sor]ii face ca Statele Unite s\ fi devenit o na]iune prin opozi]ie fa]\ de un imperiu: cel britanic, pentru a ajunge acum s\-i ia locul. S\ fie cursul istoriei implacabil? ~i pas\ de dreptate? S\ fi existat alternativ\? Ce este evident pentru autor este c\ Statele Unite vor deveni o mare for]\ `n urm\torii 10 ani, ating`ndu-[i probabil apogeul puterii, iar dac\ republica va supravie]ui sau nu depinde mult de pre[edin]ie, paradoxal poate, av`nd `n vedere faptul c\ este condus\ de o singur\ persoan\, dar una aleas\ democratic [i tocmai aceea investit\ cu mult\ putere. Iar dreptatea deriv\ din putere, a[adar este extrem de important\ natura puterii. Urm\torii zece ani vor cunoa[te tensiuni nea[teptate [i alian]e surprinz\toare, iar economia va urca [i va cobor`, va fi un deceniu zbuciumat. Pe termen scurt conteaz\ foarte mult oamenii; pe termen lung conteaz\ evenimentele, de aceea este decisiv cine vor fi liderii politici `n perioada urm\toare [i ce decizii vor lua. E vorba, `n primul r`nd, de pre[edin]ii

SUA, ]ar\ `n jurul c\reia orbiteaz\ `ntreg sistemul global, dar care are numeroase sl\biciuni sau dezechilibre structurale, generate de ultimii s\i conduc\tori. Zece ani s`nt o perioad\ suficient de scurt\ pentru ca un conduc\tor important s\ ia o decizie nea[teptat\, care s\ marcheze `ntreaga perioad\, astfel de decizii fiind mai greu previzibile. Deceniul este punctul de `nt`lnire dintre istorie [i diploma]ie, consider\ autorul, adic\ tendin]ele pe termen lung `nt`lnesc deciziile pe termen scurt. 11 Septembrie a limitat num\rul de op]iuni posibile, dar lumea a devenit mai primejdioas\ datorit\ a[a-zi[ilor terori[ti, dar [i pornirilor belicoase ale Statelor Unite, care `[i supraliciteaz\ capacit\]ile, dar [i ale altora, mai pu]in previzibili. America trebuie s\ revin\ la o strategie global\ echilibrat\, renun]`nd s\ mai domine [i `ncerc`nd s\ conduc\, f\r\ obsesii ideologice. Interven]ia militar\ direct\ trebuie s\ r\m`n\ ultima solu]ie. Dup\ vr\bii nu se trage cu tunul. Astfel, po]i crea doar haos. Terorismul nu poate fi eliminat complet (ar `nsemna s\ monitorizezi zilnic peste un miliard de oameni, `mpr\[tia]i `n toat\ lumea), ci doar redus. Pre]ul de pl\tit dep\[e[te limitele ra]ionalului. {i a[a recuperarea efortului depus va solicita SUA `ntregul deceniu. ~n teren, Irakul, Siria [i Pakistanul s-au pr\bu[it, dar au profitat foarte mult Iranul, care pare s\ fie urm\toarea amenin]are, [i Turcia. Maghrebul r\m`ne convulsiv [i neclar. Foarte important `n perioada urm\toare este ce va face Israelul [i c`t de amplu va fi suportul american. Cu sau f\r\ r\zboi `n Iran, la o `n]elegere trebuie s\ se ajung\, pentru c\ s`nt prea multe implica]ii. Plec`nd de la Orientul Mijlociu, America poate reveni la echilibru, sau se poate afunda de tot, ca [i Eurasia de altfel, ca [i Uniunea European\. Aceasta din urm\ e m\cinat\ de o criz\ structural\ din care pare s\ nu mai ias\. Germania, campionul zonei, `[i d\ seama c\ are mai multe interese comune cu Rusia dec`t cu partenerii s\i europeni [i va ac]iona `n consecin]\. Sigur, se interpune Polonia. ~n ce o prive[te, China va deveni o economie mai matur\, pe m\sur\ ce ritmul s\u de cre[tere va `ncetini, iar s\r\cia nu va fi eradicat\. Japonia va r\m`ne o mare putere, inclusiv naval\, aspect cum am v\zut foarte important, inclusiv `n ce prive[te rela]ia cu China. A[adar, ne a[teapt\ zece ani foarte complec[i, cu multe aspecte imprevizibile. Cum se exprim\ Friedman, referindu-se la SUA, Pre[edintele va trebui s\ urm\reasc\ virtutea cu o ipocrizie potrivit\ situa]iei (p. 25). O putere profund\ trebuie s\ fie una echilibrat\, [i economic\, [i militar\ [i politic\, domenii ce trebuie s\ fie complementare. E clar c\ Europa nu este o astfel de putere coerent\, nu ca America `n tot cazul. Aceasta din urm\ de]ine 25% din economia mondial\, este coerent\ politic [i, de departe, cea mai mare putere militar\. Politicile SUA influen]eaz\ decisiv realit\]ile globale, `ntr-o manier\ cvasiimperial\. Or, [i pentru binele lor, americanii vor trebui s\-[i redefineasc\ acest rol de hegemon, pentru c\ americanii nu [tiu s\ gestioneze un imperiu. Structura domina]iei americane este una mai cur`nd formal\. Dimensiunea [i puterea american\ s`nt `n sine subminante [i incomode pentru restul lumii. Dar nici o izolare jefersonian\ nu mai e ast\zi posibil\. A[adar, singura op]iune realist\ este ca SUA s\ `nve]e s\-[i gestioneze puterea [i influen]a. Puterea suprem\ este un pericol suprem, e ca un animal furios, mai ales c`nd nu are la baz\ o cultur\ solid\ care s\ o structureze. Americanii nu mai au nevoie de bushisme, au nevoie de o politic\ mult mai sofisticat\ [i, `n acela[i timp, mai eficient\. Dac\ nu vor `n]elege [i nu vor ]ine seama de realit\]i, urm\torul deceniu poate marca `nceputul sf`r[itului visului american.

Socialismul, calculul economic [i func]ia antreprenorial\, Jess Huerta de Soto, traducere de Dan Chirle[an [i Jorge Ernesto Gonzalez Contreras, colec]ie: Economie [i Societate Liber\, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i, 2012, 512 pag.

~n cadrul acestei c\r]i se dezvolt\ o analiz\ critic\ a socialismului, pe linia metodologiei subiectiviste a {colii Austriece de Economie [i a teoriei sale privind procesele de interac]iune social\. Ca rezultat al acestei abord\ri, este propus\ o nou\ concep]ie asupra socialismului, care include esen]a lui cea mai profund\: utilizarea sistematic\ a coerci]iei institu]ionale asupra indivizilor. Izol`nd `n acest fel natura coercitiv\ a socialismului, cartea eviden]iaz\, pe de o parte, faptul c\, din punct de vedere teoretic, este imposibil s\ ne baz\m pe o eroare intelectual\, iar din punct de vedere etic, este inadmisibil s\ mergem `mpotriva naturii umane. Pe de alt\ parte, subliniaz\ necesitatea de a oferi un tratament teoretic unitar, mult mai fructuos [i explicativ al efectelor inexorabile produse de diferite tipuri de socialism care exist\ `nc\ sau au existat de-a lungul istoriei (real, socialdemocrat, tehnocratic, conservator, cre[tinsolidar etc.). Astfel, e[ecul istoric al socialismului, `n prezent devenit evident, este pus `n discu]ie `ntr-o lumin\ nou\. De asemenea, au fost necesare reexaminarea global\ [i reevaluarea dezbaterii privind imposibilitatea teoretic\ a socialismului, din perspectiva noii abord\ri propuse `n aceast\ lucrare. Acest demers `[i propune, totodat\, s\ promoveze dezvoltarea `n continuare a {tiin]ei Economice, care poate [i trebuie s\ devin\ `n `ntregime o teorie despre efectele sociale ale coerci]iei institu]ionale. Jess Huerta de Soto este doctor `n economie [i drept, membru al Societ\]ii Mont Plerin, al Royal Economic Society of London [i al American Economic Association. Distins cu Premiul Interna]ional pentru Economie al Regelui Juan Carlos (Madrid, 1983), Premiul Adam Smith (Bruxelles, 2005), Premiul Memorial Franz Cuhel pentru Excelen]\ `n Educa]ia Economic\ (Praga, 2006), Premiul Gary G. Schlarbaum pentru Libertate (Salamanca, 2009); doctor honoris causa `n [tiin]e sociale al Universit\]ii Francisco Marroqun (Guatemala, 2009), doctor honoris causa al Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i (2010). La Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i i-au fost traduse volumele: Moneda, creditul bancar [i ciclurile economice, Eseuri de economie politic\, Teoria eficien]ei dinamice, {coala austriac\. Pia]a [i creativitatea antreprenorial\.

octombrie 2012

8
BURSA C|R}ILOR

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Ubi sunt?
Alt\ poveste (III)
studii de caz, curente culturale / literare, dezbateri; abordarea integrat\ a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul literaturii devin nuclee care genereaz\ discutarea unor probleme de limb\ (fonetic\, vocabular, morfologie, sintax\) sau exersarea / practicarea comunic\rii (orale si scrise); deschidere spre abord\rile inter- si transdisciplinare7. Mai mult, aceea[i program\, de clasa a XII-a, are `n vedere competen]e specifice cum ar fi: compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condi]ia uman\ sau despre art\ reflectate `n textele studiate [i compararea propriei interpret\ri a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici si istorici literari, asociate acestor con]inuturi din trunchiul comun: viziune despre lume, teme [i motive, concep]ii despre art\ literatur\ [i muzic\ (limbajul literaturii, limbajul muzicii); lectur\ critic\ (elevii evalueaz\ ceea ce au citit), lectur\ creativ\ (elevii extrapoleaz\, formuleaz\ interpret\ri personale, prin raport\ri la propria sensibilitate, experien]\ de via]\ [i de lectur\)8. Mai mult, manualul [colar de clasa a XII-a, editura Humanitas9, propune, pe l`ng\ textele selectate din literatura noastr\, [i texte din literatura universal\: C`ntec de iubire de Rainer Maria Rilke (tradus de Grete Tartler, p. 24), Azurul de Stphane Mallarm (tradus de {tefan Augustin Doina[, p. 45), Mic fic]ionar ilustrat de Alain Finkielkraut (fragment tradus de Ioana P`rvulescu, p. 82), M\tu[a Julia [i condeierul de Mario Vargas Llosa (fragment tradus de Coman Lupu, pp. 124-125), Oglind\ de Sylvia Plath (tradus de Radu Paraschivescu, p. 176), Doamna mea poate dormi de Leonard Cohen (tradus de Mircea C\rt\rescu, p. 177), A[tept`ndu-l pe Godot de Samuel Beckett (tradus de Gellu Naum, pp. 214-215). Prin urmare, nu credem c\ ni s-a n\z\rit, c`t\ vreme, iat\, s-au mai g`ndit [i al]ii la acest aspect `naintea noastr\. Cum facem trimitere la textul original? S\ vedem ce spun programele de limbi moderne. Programa de limba francez\ sus]ine limpede c\ urm\re[te dezvoltarea unor tehnici de munc\ intelectual\ `n vederea `nv\]\rii pe toat\ durata vie]ii: elevul va `nv\]a s\ utilizeze strategii [i tehnici de studiu cu ajutorul c\rora s\ valorifice cuno[tin]e [i deprinderi achizi]ionate prin studiul altor discipline, s\ utilizeze informa]ii din tabele, scheme, grafice, s\ foloseasc\ dic]ionare [i alte tipuri de lucr\ri de referin]\, alte surse de informare, inclusiv baze de date [i Internetul10. Ambele programe, at`t cea de francez\, c`t [i cea de englez\, prev\d, la competen]e specifice pentru receptarea mesajelor transmise `n scris sau oral `n diferite situa]ii de comunicare identificarea elementelor structurale ale textului literar (tem\, subiect, mesaj, personaj, cadrul ac]iunii), iar, la con]inuturi, texte literare autentice neadaptate [i adapt\ri audio/video ale textelor literare (fragmente de filme artistice [i documentare)11. Ambele programe sugereaz\ ca metod\ de evaluare un portofoliu pentru limbi moderne [i, `n ambele cazuri, se precizeaz\ clar: dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea con]ine documente cum ar fi: o list\ cu texte literare sau de alt\ natur\ citite `ntr-o limb\ str\in\ (format imprimat sau electronic); o list\ de texte prezentate audio-vizual, ascultate / v\zute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.); traduceri; fotografii, ilustra]ii, pliante, afi[e publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / crea]ii personale); texte literare (poezii, fragmente de proz\)12 etc. Nu credem, a[adar, c\ este cazul s\ mai insist\m: avem suficiente argumente pentru a sus]ine exersarea textului literar `n liceu [i, ulterior, `n facultate. Corel`nd programa de limba [i literatur\ rom=n\ cu programa de limbi moderne [i de limbi clasice, cu programa de literatur\ universal\, credem c\ predarea integrat\ va dep\[i stadiul dezideratului, iar transferul de sensibilitate dintr-o cultur\ / literatur\ `n alta nu va fi blocat.
1 Bertran de Born, Sirvent\ (fragment), trad. de {erban Foar]\. Vezi Clepsidra cu z\pad\, Polirom, Ia[i, 2003, p. 67. 2 O situa]ie fericit\, `n acest sens, exist\ la Universitatea din Bucure[ti, care g\zduie[te, `n mod explicit, un program de masterat pentru traducerea textului literar contemporan de limb\ englez\. Vezi situl http://www.unibuc.ro/facultati/limbi/Masteratul_pentru_Traducerea_Te xtului_Literar_Contemporan_engleza.php, on line la 3 septembrie 2012. 3 Vezi Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, traducere de Horia Vasilescu, Editura Polirom, Ia[i, 1999, passim. Cf. Liviu Antonesei, O introducere `n pedagogie. Dimensiunile axiologice [i transdisciplinare ale educa]iei, Editura Polirom, Ia[i, 2002, pp. 199 sqq. 4 Aprobat\ prin OM Nr. 5959 / 12.XII.2006. 5 A se vedea cap. Competen]e specifice [i teme asociate acestora, comp. 3: Situarea `n context a textelor studiate prin raportare la epoc\ sau la curente culturale / literare, competen]a specific\ 3.3. Analiza unor conexiuni `ntre iteratura rom=n\ [i cea universal\ (p. 6.). Cf. Con]inuturile asociate (p. 8). 6 Aprobat\ prin OM Nr. 3252 / 13. II. 2006. 7 Programa de clasa a XII-a, p. 3. 8 Idem, pp. 5-6. 9 Alexandru Cri[an, Liviu Papadima, Ioana P`rvulescu, Florentina S`nmih\ian, Rodica Zafiu, Limba [i literatura rom=n\. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007. 10 Filiera teoretic\, toate profilurile [i specializ\rile. Filiera voca]ional\, toate profilurile [i specializ\rile. Clasele a XI-a [i a XII-a. Aprobat\ prin ordinul ministrului Nr. 3410 / 07.03.2006, p. 2. Pasajul este reluat `ntocmai [i la aceea[i pagin\ `n programa de limba englez\, aprobat\ prin acela[i OM, la aceea[i dat\. 11 Extras din programa de limba francez\, p. 6. 12 Idem, p. 34.

Dorel SCHOR, Toate spectacolele s`nt unice, Miniaturi umoristice, Copert\ [i ilustra]ii Done Stan, Editura Hasefer a Federa]iei Comunit\]ilor Evreie[ti din Rom=nia, Bucure[ti, 2012, 214 pagini, pre] neprecizat

MARCELA CIORTEA

Mai sunt regate, regii doar / Lipsesc...1

De ce ar fi preocupat un didactician de problema traducerii textului literar `n limba rom=n\ [i invers? ~n primul r`nd, pentru c\, `n urma unor discu]ii cu profesorii din `nv\]\m`ntul preuniversitar, am constatat o sc\dere `ngrijor\toare a interesului general fa]\ de acest tip de text: se cite[te literatur\ din ce `n ce mai pu]in `n [coli (`n licee), iar poezia pierde teren pe zi ce trece, `n favoarea criticii literare. Nu spunem c\ este gre[it\ manifestarea interesului pentru critica literar\, dar credem c\, `n acest demers deloc facil, trebuie s\ primeze textul autentic, iar critica s\ vin\ `n completarea [i nu `n locul lui. Mai mult, lucrurile par s\ evolueze `n aceea[i direc]ie [i la nivel universitar, unde, `n ultimul timp, au luat-o pe un f\ga[ similar: apeten]a traducerii specializate, foarte la mod\ `n zilele noastre, cu pu]ine dar l\udabile excep]ii2, aproape a scos textul literar din vizorul viitorilor absolven]i de filologie. Am ridicat, nu o dat\, aceast\ problem\, `n varii `mprejur\ri, mai ales `n cadrul [edin]elor de catedr\ ([i nu numai), dar, de fiecare dat\, discu]ia a divagat pe segmentul limbile moderne sunt altfel dec`t limbile clasice sau noua orientare abandoneaz\ aceast\ linie `nc\ din liceu. Am pornit, a[adar, `n c\utarea textului literar `n programele [colare de limba [i literatura rom=n\, limba englez\, limba francez\, ciclul superior al liceului, sprijinindu-ne pe interesul general al speciali[tilor `n [tiin]ele educa]iei fa]\ de conceptul de transdisciplinaritate3. Ce spun, a[adar, programele [colare `n vigoare? Dac\ programa de Limba [i literatura rom=n\, clasa a XII-a4, prevede explicit, `n trunchiul comun, o dezbatere pe tema Identitate cultural\ `n context european5, spre exemplu, programele de limbi moderne prev\d explorarea textului literar `n segmentul destinat curriculum-ului diferen]iat obligatoriu pentru specializ\rile filologie [i [tiin]e sociale. Specificul programei de limba [i literatura rom=n\ pentru ciclul superior al liceului `l afl\m din a doua pagin\ a programei de clasa a XI-a6: `n domeniul literaturii, specificul acestui segment de [colaritate [const\ `n] formarea competen]elor de lectur\ ale cititorului avizat, capabil s\ sintetizeze tr\s\turile definitorii ale unei epoci culturale/ ale unui curent cultural sau literar [i capabil s\ contextualizeze, s\ `ncadreze `ntr-un context cultural larg textele studiate, s\ identifice apropierile dintre un text literar [i curentele/ doctrinele estetice la care poate fi raportat sau particularit\]ile care-l individualizeaz\ `n raport cu acestea. Prin urmare, la nivelul ciclului superior al liceului, nu mai vorbim cu/ despre cititori neaviza]i, ci discut\m cu oameni care-au trecut deja de etapa dezleg\rii elementare a textului literar. Merg`nd mai departe, observ\m c\ aceea[i program\ [colar\ revendic\ urm\toarele tr\s\turi: diversificarea strategiilor, a ofertelor [i a situa]iilor de `nv\]are [i adaptarea acestora la grupul-]int\; structurarea con]inuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic, al evolu]iei fenomenului literar; abordarea diferen]iat\ [i divers\ a epocilor/ curentelor indicate `n program\ prin: texte literare pentru studiul aprofundat,

Dorel Schor este un autor de proz\ umoristic\, eseuri despre arta plastic\ [i aforisme pe care le nume[te ziceri de limb\ rom=n\ din Israel. Era s\ adaug la lista domeniilor artei pe care le frecventeaz\ [i fotografia, dar brusc mi-am dat seama c\, `n aceast\ privin]\, a cam fost b\tut de fiica sa Natalie, c`[tig\toare a mai multor premii interna]ionale, care ne-a f\cut onoarea s\ ilustreze revista noastr\ de c`teva ori. B\nuiesc c\ ob`r[ia ie[ean\ a dlui Schor este cea care l-a apropiat de revista [i redac]ia noastr\, unde a [i publicat de c`teva ori, d`nd un exemplu foarte bun [i familiei dumisale. Cartea ap\rut\ ast\-var\ era s\ spun cea mai recent\, dar `n toamn\ a mai ap\rut una la Ia[i, `ns\ n-am intrat `ns\ `n posesia sa cuprinde c`teva zeci de proze umoristice scurte [i foarte scurte, situate `n mediul cosmopolit israelian, `ns\ [i prin alte locuri ale lumii, exloat`nd mai ales comicul de situa]ie [i pe cel de limbaj, cu toatele de umor de foarte bun\ calitate. Dorel Schor are tot ceea ce-i trebuie unui autor de umor, de la capacitatea decup\rii situa]iei la excelentul sim] al limbii, al limbii rom=ne, textele nefiind traduceri. {i mai are ceva caracteristic umorului mai tuturor autorilor de origine evreiasc\ absen]a r\ut\]ii [i capacitatea de autoironie, prezent\ difuz mai peste tot `n carte, dar [i explicit `n penultima povestire, Dragi cititori Cuv`nt de `ncheiere. Vizuale [i auditive `n acela[i timp, scurtele povestiri ale lui Dorel Schor ar putea sta la baza unor minspectacole sau filmule]e pline de umor. ~ntr-una din povestiri, un personaj s-ar adresa autorului spun`nd c\ a z`mbit adesea citindu-l, ba chiar a [i r`s uneori. Eu am r`s, probabil, mai mult, dar am [i z`mbit c`teodat\, uneori amar umorul de calitate mai are [i bunul obicei s\-]i trimit\ g`ndurile spre chestiuni serioase! (Liviu Antonesei)

octombrie 2012

www.timpul.ro

Cronici din tranzi]ie

TIMPUL

Revan[a unei diariste: Rodica Anca, Jurna Lamar

MIRCEA GHEORGHE
Citite cu interes pentru calit\]ile literare [i partea lor instructiv\ [i documentar\ ori cu mefien]\ pentru subiectivitatea care nu ezit\ s\ distorsioneze realitatea avantajos `n favoarea autorului, jurnalele scriitorilor s`nt texte dependente de personalitatea celor care le semneaz\. Cu c`t autorul este mai important, cu at`t interesul public fa]\ de ceea ce `nseamn\ sau a `nsemnat via]a lui cotidian\ este mai viu. Acesta este primul argument al editorilor [i apoi al cititorilor fa]\ de interesul suscitat de un text diaristic [i evident c\ este vorba despre un argument de bun sim] inatacabil. C\ci tr\im dintotdeauna `ntr-o societate `n care argumentul de autoritate le precede pe celelalte. ~nainte de a analiza con]inuul a ce ni se comunic\, mintea noastr\ analizeaz\ instantaneu `ndrept\]irea persoanei de a ne comunica acel con]inut1. Problema se na[te atunci c`nd argumentul de autoritate blocheaz\ tot procesul reflexiv [i din instan]\ preliminar\, se transform\ `n instan]\ final\ [i suprem\ care claseaz\ totul f\r\ s\ examineze. Ne putem afla `n aceast\ situa]ie atunci c`nd un diarist lipsit de o dimensiune public\ marcant\ iese `n lume cu un jurnal ce ar trebui s\ produc\ o primire general\ extrem de pozitiv\, dar care trece, practic, neobservat. Mesagerul nu pare s\ aib\ autoritatea necesar\ pentru a tulbura aten]ia noastr\ concentratat\ doar asupra protagoni[tilor zilei. Cred c\ acesta este cazul jurnalului semnat de Rodica Anca, Jurna Lamar, lansat `n 2011 la t`rgul de carte Gaudeamus. Rodica Anca, de profesie designer, face parte, `mpreun\ cu so]ul ei, poetul George Anca, din cohorta nu foarte numeroas\ a celor care, pe urma lui Mircea Eliade, au intrat `ntr-un str`ns contact empatic cu cultura Indiei. Contactul acesta este sugerat [i de anagrama transparent\ a titlului. Care titlu poate fi `ns\ [i o deghizare pudic\ a adev\ratului nume Jurnal amar, considerat probabil de autoare prea explicit [i `ntruc`tva descurajant. C\ci jurnalul ei este, `n mare parte, `ntr-adev\r trist [i amar. ~n majoritatea paginilor temele predilecte sunt s\r\cia, discontinuitatea rela]iilor de comunicare cu cei apropia]i, complica]iile b\tr`ne]ii care se instaleaz\ inexorabil, demagogia [i prostia politicienilor, depresiile, frustr\rile, absurdul, lipsa de sens a vie]ii cotidiene, abordate pe un ton care trece prin toate registrele: dezabuzare, tandre]e, ironie [i autoironie, revolt\, sarcasm, cinism. Aceast\ varia]ie confer\ jurnalului o autenticitate f\r\ nici o not\ fals\, fiindc\ vocea diaristei, percep]iile [i reflec]iile ei se moduleaz\ conform imprevizibilului realit\]ii. Nu ne `nt`lnim, ca `n cazul altor autori de jurnale cu acelea[i st\ri umorale de la prima p`n\ la ultima pagin\. Nu ne `nt`lnim, de asemenea cu aerul de superioritate at`t de cunoscut [i de iritant, `n fond, fa]\ de contemporani, judeca]i pentru cultura, limitele [i frustr\rile lor precare `n raport cu ]inuta etic\ [i intelectual\ exemplare ale diaristului. Dimpotriv\, autoarea din Jurnal Lamar `[i iube[te prietenii, familia, vecinii, p\streaz\ cu sfin]enie amintirile frumoase despre cei cu care i s-a intersectat la un moment dat via]a este o dona di casa tot timpul atent\ la nevoiwww.timpul.ro

le domestice ale celor din jurul ei. Este cople[it\ uneori de oboseal\, de g`nduri triste, de `ntreb\ri fundamentale pentru care nu exist\, fire[te, r\spunsuri satisf\c\toare [i c`nd se `ncumet\ s\-[i consemneze reflec]iile o face cu sfial\ [i cu un fel de modestie demn\. Vocea ei, voit frust\, lipsit\ de orice complezen]\ fa]\ de sine, apare de la primele r`nduri: 16 septembrie, ora 4. Nu se poate dormi pe triste]ea asta! ~nc\ de diminea]\, ziua de ieri a `nceput prin a fi de rahat. M\ dureau toate cele, eram ame]it\ [i-mi mai era [i lene! Nu m-as fi ridicat din pat. Dar voiam s\ m\ duc s\-i cump\r fetii veiozele alea la care mi-era g`ndul de aproape un an, de c`nd le-am v\zut [i n-am avut bani. Dar acum, c\ se mut\ la casa ei, trebuia s\ le cump\r repede, p`n\ nu se terminau banii. Ce dac\ ploua! P`n\ v\d cele dou\ reviste ale presei, Cazan [i V\caru, p`n\ m\ dezmeticesc cu trei ce[ti de ness [i opt-zece ]ig\ri, p`n\ mai dau dou\ telefoane [i stabilesc cu Lenu[ ora 10,35 pentru pornire, se opreste [i ploaia. Este intrarea `n materia primei zile a jurnalului, care poart\ numele fiecare zi are un nume Homo miserabilis. Urmeaz\ c`teva ore stresante de alerg\tur\ [i scotocire feminin\ prin magazine. Scurta list\ a cump\r\turilor realizate sau doar dorite este aproape suprarealist\ [i anticipeaz\ `ntregul univers al jurnalului: veioze, o perdea de du[ cu lebede, carne de vi]el sau de porc, pantofi, o fa]\ de pern\ cu cai, o hus\ de blan\ pentru scaunul din ma[in\, o peni]\ kaki. Dup\ trei ore de peregrinare, diarista este epuizat\ de oboseal\, o doare spatele. Pentru ea [i pentru prietena ei, Lenu[, a fost o zi de t`rguieli f\r\ nimic lejer sau amuzant. Nu o zi de shopping. Acesta este tonul jurnalului. Ceva mai departe, cititorul este introdus f\r\ ezitare [i cu naturale]e `n cotidianul diaristei. Toate zilele mele `ncep la fel: cafeaua rece, f\cut\ de cu sear\, revistele presei cu Cheli [i V\c\relu, ceva ame]eli [i amor]eli, care trebuie neglijate, planificarea celor ce trebuie f\cute `n ziua respectiv\ (a celor care nu pot fi am`nate sau ignorate). Apoi `ncepe o lung\ perioad\ de `nc\ o ]igar\, asta-i ultima, iar mi-a b\ut G aproape toat\ cafeaua, trebuie s\-mi mai fac un ibric, c\ nu mi-am `nghi]it g\lbenu[u of, vai, au, ia s\ mai beau una, ce via]\ de c\cat, au, mijlocul!, au, capul! s.a.m.d. Dup\ dou\ ore de l\l\ial\, de olec\ial\, dup\ ce mai v\d o dat\ revistele presei, `nc\ nu m\ simt gata s\ iau taurul de coarne, a[a c\ deschid calculatorul [i m\ joc ni[te jocule]e stupide [i `ndobitocitoare, p`n\ mi se acre[te. Dup\ treipatru ce[ti de nes [i cel pu]in zece ]ig\ri, m\ simt mai viguroas\ [i cu psihicul mai ]an]os, sun la Popeasca s\ stabilim traseul la cump\r\turi, m\ extrag dureros din fotoliu [i m\ echipez de pia]\. Dar o asemenea zi poate sf`r[i frumos. Diarista afl\ c\ un dic]ionar englez-dzongha pe care l-a ilustrat cu mult timp `n urm\, c`nd se afla `n Bhutan, `n anii 80, circul\ [i este cunoscut printre c\lug\rii budi[ti din Tibet: Gata! Nu mai sunt trist\ [i acr\ pe via]\! Ce conteaz\ ni[te treburi minore pe care le avem cu to]ii de f\cut! Moralul, psihicul, speran]a, au s\rit p`n\ la cer. S`nt fericit\. Ieri a fost o zi de aur. Momentele de bucurie care alterneaz\ cu cele de am\r\ciune, f\r\ a prevala asupra acestora, sunt totu[i relativ numeroase. S`nt bucurii m\runte casnice, legate de familie, de prieteni, de un examen reu[it al fiicei, de o aniversare, de o mas\ festiv\ de Cr\ciun, de o revedere a lui G. dup\ o lung\ absen]\ [i altele de acela[i fel. Evenimentele acestea tipice nu s-ar desprinde de pagin\ dac\ n-ar fi

spiritul de observa]ie mereu ascu]it al diaristei sub lentila c\ruia totul se m\re[te [i devine interesant. O secven]\ memorabil\ de umor negru este descrierea unui drum cu peripe]ii la Alexandria: |stora cu moarta li se stricase ma[ina. Moarta trebuia dus\ la Alexandria, pentru `nmorm`ntare. Apeleaz\ la Lili s\ le dea ma[ina lui Costic\. Acesta fiind `n delega]ie, cade `n sarcina lui Andrei, fiul lor, s\ se ocupe de `mprumutul ma[inii. Andrei tocmai se `ntorsese de la slujb\, c\ lucrase noaptea. B\iatul n-are curaj s\ dea ma[ina pe m`na unuia `n care nu are `ncredere: ori te urci tu, mam\, la volan (maic\-sa, Lili, nu [ofeaz\), ori el, tot aia e! A[a c\ se duce el la Alexandria. Dup\ ce mai `nt`i `ncarc\ oalele cu m`ncare [i alte chestii necesare, coliva [i moarta! Care `ncepuse deja s\ miroas\! Acesteia nu i-au scos certificatul de deces, poate din economie, poate pentru a mai scuti din alerg\tur\, a[a c\ au proptit-o pe bancheta din spate, cu picioarele cr\c\nate peste oala cu salat\ oriental\, familia s-a `nghesuit cumva pe l`ng\ decedat\ [i au pornit la drum. ~n via]a mea nu mai fac salat\ de-asta, c\ mi se `ntoarce stomacul pe dos, se indigneaz\ biata Lili. Cum, au plecat cu coana mare ca [i c`nd ar fi fost vie? Da, bine c\ nu i-a oprit poli]ia pe drum, poate `l mai [i amenda pe Andrei! O sunase /pe Lili/ c`nd au ajuns acolo. Unde `i a[tepta alt\ t\r\[enie: casa, super-blindat\ contra ho]ilor care `ncercaser\ mai demult s\ intre peste bab\ cu gratii [i u[\ de fier, cu lac\te, yale [i z\voare. Dar uitaser\ s\ ia cheile!. Jurnalul se `ncheie cu pagini memorialistice pline de tandre]e despre copil\rie asociate cu o revela]ie moral\ care o conciliaz\ cu toate frustr\rile sale cea a iubirii dezinteresate care este `n sine o valoare [i o [ans\ de fericire. Azi am recitit tot ce am scris `n ultimii cinci ani. {i mi-am dat seama unde am gre[it. Am iubit oamenii dar, din orgoliu, am a[teptat s\ m\ iubeasc\ [i ei. Nu a[a trebuie. Trebuie s\ dai totul f\r\ s\ a[tep]i s\ te r\spl\teasc\ iubindu-te, la r`ndul lor. Trebuie s\-]i d\ruie[ti inima f\r\ nici un fel de condi]ii, f\r\ nici un fel de a[tept\ri, f\r\ nici o rezerv\. S\ iube[ti pe fiecare a[a cum este, cu bune [i cu rele, s\-l sprijini c`nd are nevoie, s\ simt\ c\ are `n tine un prieten. Din orgoliu, am a[teptat ca rela]ia s\ fie reciproc\ [i d-aia m-am sim]it neajutorat\ c`nd m-au deza-

m\git, c`nd m-au r\nit, c`nd m-au p\r\sit. Acuma [tiu. Bine, descoperirea nu am f\cut-o eu prima. Cred c\ vine din Biblie, de la Domnul Iisus, de la Sfin]i, de la filosofi, de la mari `nv\]a]i /.../ M\ culcasem, aproape c\ adormisem [i mi-am adus aminte c\ la ora unu, dl. Marcel Petri[or avea un interviu pe TVR. Mi-a fugit somnul [i m-am a[ezat la tv. ~l [tiam din povestirile lui G, nu l-am `nt`lnit vreodat\. La sf`r[it, dup\ ce a povestit multe amintiri triste din anii de `nchisoare (cu am\r\ciune, cu ru[ine [i un soi de vin\ mi-am reamintit c\ de[i eram adolescent\ prin l951 56, habar n-aveam despre ce suferin]e [i nelegiuiri se petreceau cu oamenii, de parc\ am fi tr\it `n universuri paralele), la sf`r[itul emisiunii deci, spune exact acest principiu: s\ iube[ti oamenii f\r\ s\ pretinzi s\ te iubeasc\ [i ei la r`ndul lor. S-ar zice un fel de happy-end la sf`r[itul unui lung [i chinuitor examen interior datorat `ndoielilor de sine [i de ceilal]i. Sau o revan[\ asupra acestor `ndoieli, `nt\rit\ de o nou\ certitudine: scriind cu dragoste despre al]ii, despre oamenii care i-au luminat copil\ria, diarista s-a transformat `n memorialist\ [i a descoperit un sens care-i ordoneaz\ via]a c\tre un rost ce trece dincolo de pragul cotidianului: Am `nt`lnit de-a lungul vie]ii mele c`teva femei pe care le p\strez `n suflet ca pe ni[te icoane sfinte. Nu peste mul]i ani nu va mai r\m`ne nimeni care s\-[i aminteasc\ de ele. {i-atunci vor muri pentru a doua oar\ [i pentru totdeauna. Dac\ vor avea un dram de noroc, vor mai tr\i un timp prin cartea asta, pe care le-o dedic cu iubire [i respect./.../ {i-apoi, dac\ eu nu scriu despre acele locuri, timpuri, oameni, cine s\-[i mai aminteasc\ despre tot peste zece ani? E ca o datorie fa]\ de mama, de Rina, fa]\ de to]i acei minuna]i ]\rani.
1 S\ ne reamintim c\ `ntr-unul dintre dialogurile sale din tinere]e, Ion, Platon, `i contesta lui Homer exact aceast\ `ndrept\]ire, autoritatea sa ca surs\ de adev\r `n raport cu anumite subiecte. C`nd vorbe[te despre cursele de cai, despre pescuit, despre r\zboi, despre ceea ce stimuleaz\ setea etc. nu Homer, observ\ Platon, este de]in\torul adev\rului, ci cei care prin natura profesiei lor au o leg\tur\ direct\ cu asemenea situa]ii: conduc\torul de cai, pescarul, generalul, medicul. Discursul poetic despre aceste subiecte este datorat unei inspira]ii divine, un dar al zeilor, nu semnul unor competen]e specifice, iar valoarea lui nu este adev\rul, ci frumuse]ea.

octombrie 2012

10

TIMPUL

Proz\

Au venit americanii!
a[a, cu mutre serioase, preocupate, [i spune]i c\ merge]i cu mine la jude] la un congres cu partidul din care facem parte, care o s\ ]in\ vreo dou\ zile, unde se discut\ despre politic\ [i ele nu o s\ v\ mai `ntrebe nimic fiindc\ nu se pricep la politic\. Da bine gr\i[i nea M\rine, zise St\nic\ a lu Z\p\citu. Zgrip]uroaica mea nu se pricepe la politic\; cite[te Can-Can [i Click, ziare de scandal, de-aia este geloas\; tot timpul i se n\zare c\ fac [i eu ce fac politicienii, fotbali[tii, patronii Z`na mea o s\ m\ cread\, [tie c\ n-o `n[el, zise Dumitric\ a lu ~mbl`nzitu. Veta este `nv\]at\ cu politica mea, a[a c\ nu am probleme, spuse M\rin a lu Sp`nzuratu. Gata, haide, duce]i-v\ acas\ [i preg\ti]iv\ bagajele de drum, m`ine diminea]\ plec\m la Bucure[ti, spre sear\ ne prime[te pre[edintele la Cotroceni. Mergem cu trenul, c\ este mai sigur; cu ma[ina, de emo]ii, mi-e s\ nu ajungem la morg\. M\rine, tu ce zici, lu\m cu noi [i o damigean\ cu zaib\r s\ o ducem domnului pre[edinte, a[a, cadou, c\ ne bag\ `n seam\? `ntreb\ St\nic\. {i o curc\ gras\, ca s\ fie cadoul mai consistent??? ad\ug\ [i Dumitric\. M\, ia asculta]i acilea; s\ nu v\ pun\ necuratu s\ face]i a[a ceva, c\ la intrare `n Palat poate avem surpriza s\ ne caute \ia la poart\, p`n\ la piele, s\ nu avem arme la noi! B\ga]i-v\ min]ile `n cap, s\ nu m\ face]i de r`s c\ nu [tiu ce v\ fac! Zis [i f\cut. Au plecat fiecare la casele lor. Ajuns acas\, Dumitric\ se duse la nevast\-sa, o s\rut\ [i `i spuse c\ trebuie s\-[i preg\teasc\ valijoara c\ pleac\ la un congres, la jude], `mpreun\ cu M\rin [i St\nic\. Bine, dragul meu, vezi c\ este `n debara, po]i s\ mergi s\ o iei de acolo. Eu, `ntre timp `]i preg\tesc dou\ c\m\[i; una s\ te `mbraci pe drum [i una pentru congres [i costumul cel nou, pe care nu l-ai purtat niciodat\! Vreau s\ ar\]i bine, `ngrijit, s\ nu r`d\ ceilal]i de tine. Nu ]i-e foame? Ba da. Vrei s\ te ajut s\ pun eu masa, p`n\ `mi preg\te[ti cele necesare? Nu este nevoie, am terminat. Ce vrei s\ m\n`nci? Am la alegere: friptur\ de vi]el la tav\ sau salat\, cu: ciuperci, piept de pui, maionez\ [i andive. S`nt ultimele andive, s-au p\strat bine `n frigider, de c`nd le-am cump\rat s\pt\m`na trecut\ de la supermarket. Z`na mea, ce m\ r\sfe]i! Nici nu [tiu cum s\-]i mul]umesc [i s\ te pre]uiesc pentru grija pe care mi-o por]i! Ce m\n`nci tu, m\n`nc [i eu! Dumitric\ era fericit `n sinea lui c\ nu-i pune `ntreb\ri, s\-l descoas\; ba `l mustra con[tiin]a c\ nu i-a spus adev\rul. Avea `ncredere `n Z`na lui, dar trebuia s\ nu `ncalce protocolul. St\nic\ o g\si pe so]ia lui la televizor, urm\rea un nou episod dintr-o telenovel\. ~l cuprinse deodat\, nelini[tea [i emo]ia fiindc\ nu [tia cum s\ fac\ introducerea, s\-i spun\ despre plecare. Mami, vreau s\-]i spun ceva! zise cu un glas stins [i pu]in tremurat. Tu nu vezi c\ m\ uit la un serial? zise pe un ton ridicat nevast\-sa. Dup\ ce se termin\, st\m de vorb\! Bietul St\nic\ merse `n buc\t\rie, `[i aprinse o ]igar\ [i se g`ndi c\ trebuie s\ fie calm, s\ nu `nceap\ scandalul. ~[i `nc\lzi m`ncarea, lu\ cina de unul singur [i c\ut\ `n dulap dou\ c\m\[i curate [i un costum. ~n acest timp se termin\ [i serialul iar nevasta `l surprinse f\c`ndu-[i valiza. Ce faci St\nic\, unde pleci? La un congres, la jude], mami, m`ine diminea]\, `mpreun\ cu Marin [i Dumitric\. Ce fel de congres, St\nic\? De ce nu miai spus de zilele trecute [i `mi spui abia acum? P\i, ast\zi am aflat [i eu, mami! M\rin ne-a convocat [i ne-a spus. Este un congres al partidului, care ]ine dou\ zile. St\nic\, de ce m\ min]i? Tu nu faci parte din acela[i partid cu M\rin [i Dumitric\. Hait! St\nic\ se bloc\. Nu [tia ce s\ r\spund\. ~i fulger\ prin minte un r\spuns rapid, s\ nu-l prind\ min]ind: Mami, eu s`nt pe post de observator. Acesta este protocolul. Musai s\ merg. {i nu merg cu ma[ina, ]i-o las ]ie s\ mergi la serviciu. Dar, am s\ te rog s\ m\ duci la gar\, m`ine diminea]\. Bine, St\nic\, m`ine c`nd merg la serviciu, pot s\ te las la gar\. }i-ai luat tot ce-]i trebuie? Luat, mami, luat! M\rin, cum intr\ pe u[\, `i spuse nevestei, c`nt`nd: nevestica mea frumoas\/ ce mi-ai preg\tit la mas\?/ mi-e o foame ca de lup/ vin la tata s\ te pup/ m`ine plec la un congres/ [i plec cu trenul expres! Veta `i r\spunse `n g`nd: du-te unde a `n]\rcat mutu iapa/ [i-a dat peste minciunile tale, grapa. Apoi: Da ce e[ti a[a de vesel, M\rine? Ai c`[tigat la loto? Veto, o s\ c`[tig\m [i la loto, o s\ vezi, `n satul nostru o s\ curg\ lapte [i miere Offf, dac\ m-a[ fi luat eu dup\ tine, nu a[ fi avut nici dup\ ce bea ap\! Haide, mai bine, pune-mi s\ m\n`nc [i apoi s\-mi preg\te[ti valiza, c\ m`ine diminea]\ plec la jude]. Lipsesc dou\ zile. Ap\i, s`nt obi[nuit\ cu excursiile tale, nici nu trebuie s\-mi mai spui! Noaptea, to]i trei avuseser\ vise: Dumitric\, vis\ c\ z`na lui, care cuno[tea engleza, ajunsese translator `n tab\ra americanilor de la Deveselu [i majoritatea se `ndr\gostiser\ de ea. Forfoteau `n jurul ei tineri, maturi [i `i spuneau: beautiful woman, love you. La un moment dat, ap\ru un general de avia]ie, `i d\du pe to]i la o parte [i zise: will not touch it! is my choice! Apoi o lu\ `n bra]e [i disp\ru cu ea, pur [i simplu. Dumitric\, `n vis, v\zu toate acestea [i fugi s\ o caute. Din at`ta zbucium [i alergare, `ncepu s\ se foiasc\ `n pat [i s\ transpire, astfel c\, la un moment dat se trezi strig`nd: las\-mi nevasta `n pace, americanule, c\ altfel, `]i cr\p capul `n dou\! Se ridic\ `n [ezut, `[i scutur\ capul de dou\ ori, privi la Z`na lui cum doarme ne`ntoars\ [i zise `n g`nd: a `nceput s\ m\ obsedeze americanii! Se uit\ la ceas; mai avea p`n\ s\ plece `nc\ vreo dou\ ore. Nu mai putu s\ doarm\. St\nic\ avu [i el un vis: se f\cea c\ cele trei fete ale lui se `ndr\gostiser\ de trei americani, pilo]i de avia]ie. Nevasta lui era bucuroas\ c\ au fost alese de americani [i visa ca ele s\ ajung\ `n America [i s\ fie fericite. St\nic\ [i nevast\-sa nu cuno[teau limba englez\, z`mbeau [i ei de complezen]\ c`nd se `nt`lneau cu americanii la ei `n cas\, uneori, invita]i la mas\, duminica. Numai fetele se `n]elegeau cu ei `n englez\ pentru c\ f\cuser\ engleza la [coal\ [i le traduceau p\rin]ilor ce le convenea. Numai c\ americanii aveau so]ii [i copii `n America [i nu aveau de g`nd s\ se c\s\toreasc\. St\nic\, `n vis [tia engleza [i, la un moment dat, a surprins o convorbire telefonic\ dintre mezin\ [i prietenul ei, americanul. Acesta `i spunea c\ o s\-i vin\, `n cur`nd, familia `n Rom=nia [i pe acea perioada nu se mai pot `nt`lni. Nu-i venea s\ cread\ c\ fetele lui s`nt at`t de naive, c`t de frumos le educase! Am s\-i dau afar\ pe u[\ [i o s\ le trag [i un picior `n fund, c`nd or `ndr\zni s\ mai intre `n casa mea iar pe voi v\ pun eu la punct, dragele mele, strig\ el cu glas tare. Nevast\-sa `l auzi [i-l zg`l]`i: Ce ai, b\rbate, pe cine vrei s\ pui la punct?! St\nic\ se trezi de-a binelea, `[i d\du seama de situa]ie [i `i r\spunse: A, nimic, vise de noapte, mami! Ia, poveste[te-mi [i mie, c\ m-ai f\cut curioas\! Nu-i nimic serios: le-am visat pe fetele noastre cu ni[te derbedei! Aoleo, sper s\ nu se `nt`mple niciodat\ a[a ceva, noi, care le-am educat cu principii s\n\toase! Stai lini[tit\, mami, fetele noastre s`nt fete de[tepte [i apoi, eu voi sta de veghe, s\ le fie bine! Haide, dormi, c\ mai este p`n\ m`ine diminea]\! St\nic\ nu mai `nchise un ochi p`n\ diminea]\. ~l obseda visul cu americanii. M\rin avu un vis sporadic. Se f\cea c\ se `mbog\]ise subit. Terenurile agricole pe care le avea `n preajma aeroportului militar fuseser\ cump\rate de americani pentru extinderea acestuia cu `nc\ 100 de hectare, a[a c\, luase un pre] foarte bun pe ele [i `[i num\ra dolarii `n vis; era fericit. Dup\ acest vis care nu-i tulburase deloc somnul, se `ntoarse pe partea cealalt\ [i sfor\ia ca un nesim]it de[i Veta se trezi [i `l `nghionti de c`teva ori. El r`dea `n somn la orice `nghiontire [i iar se punea pe sfor\it, a[a c\ biata nevast\ plec\ `n alt\ camer\ [i nu mai putu dormi p`n\ diminea]\. Primarii s-au `nt`lnit la gar\ s\ ia acceleratul de Bucure[ti, la clasa `nt`i, pu[i la costum [i cravat\. Dumitric\ [i St\nic\ aveau ni[te mutre murate de se speriau [i c`inii c`nd `i vedeau. Numai M\rin radia de bucurie.
www.timpul.ro

VASILICA ILIE
Uite, domnule, unii vorbesc despre sf`r[itul lumii, al]ii despre faptul c\ se moare de foame `n Rom=nia, [i altii s`nt preocupa]i de venirea americanilor! Uraaa! Au venit, `n sf`r[it, americanii, de c`nd `i a[teptam! {i nu `n capital\ sau `n vreun ora[ important din ]ar\, ci `ntr-o localitate din jude]ul Olt, numit\ Deveselu. Aici va fi baza aerian\ unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachet\, pe locul fostului aeroport militar apar]in`nd Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, care se `ntinde pe o suprafa]\ de aproximativ 500 de hectare. Mare noroc pe oltenii \[tia! Doi primari din localit\]ile de pe l`ng\ Deveselu `mpreun\ cu `nsu[i primarul localit\]ii, au fost invita]i la pre[edinte s\ le cear\ consim]\m`ntul. Este ziua premerg\toare vizitei celor trei primari la Cotroceni. Nelini[te mare `n sufletul primarului din Deveselu fiindc\ a fost `n[tiin]at doar cu o zi `nainte despre vizita la Bucure[ti, `n secret. M\rin a lu Sp`nzuratu i-a convocat `n mare grab\, `n aceea[i zi, pe cei doi primari din localit\]ile `nvecinate: Dumitric\ a lu ~mbl`nzitu [i St\nic\ a lu Z\p\citu la o consf\tuire `n trei. M\ fra]ilor, mare noroc se ab\tu pe capul nostru! Auzi]i voi, minune, `nsu[i pre[edintele ]\rii ne-a invitat la Cotroceni, s\ ne cear\ consim]\m`ntul parafat pentru venirea americanilor acilea, la noi, `n comun\! Acuma, musai, trebuie s\ fim uni]i, s\ fim de acord, `n fa]a pre[edintelui! M\, M\rine, tu glume[ti cu noi! Cum s\ ne cheme domnul pre[edinte, s\ ne cear\ voie, da cine s`ntem noi, m\, persoane importante? spuse Dumitric\, cu glasul sugrumat de emo]ie. M\, tu parc\ ai fi Toma Necredinciosu! C`nd `]i spun, `]i spun, ce dracu, nu glumesc deloc! Trebuie s\ ne preg\tim suflete[te de drum! Ave]i grij\, s\ nu v\ pun\ necuratu s\ sufla]i un cuv`nt pe la Vetele voastre \, \, \, pardon, nevestele voastre, nu de alta dar s`nt `n stare s\ spun\ la tot jude]ul! Le facem surpriz\. S\ vezi ce bucuroase [i m`ndre or s\ fie c`nd ne vom `ntoarce triumf\tori, acas\, ca ni[te eroi! Da acuma, unde le spunem c\ plec\m? prea o s\ bat\ la ochi, c\ plec\m to]i, deodat\! zise Stanic\. A mea este cam geloas\, cine [tie ce o s\-[i `nchipuie? B\, da n\rod mai e[ti! Tu n-ai min]ito niciodat\ pe-a ta, c`nd ai plecat [i tu, a[a, `n vizit\ pe la vreo muieru[c\, vreo dou\trei zile? Unde s\ plec??? Glume[ti! Aoleo, numai s\-i spun c\ lipsesc de-acas\ [i se enerveaz\! Are un retevei pe care `l ]ine dup\ u[\ [i a promis c\ dac\ fac vreo mi[care gre[it\, m\ altoie[te! Spre norocul meu c\ nu am nevast\ olteanc\! zise z`mbind, Dumitric\. A mea este blajin\. Nu-mi zice nimic c`nd mai `nt`rzii pe la c`rcium\, c`nd merg la pescuit sau la v`n\toare! Da, sincer s\ fiu, nici eu nam `n[elat-o vreodat\, c\ nu am avut cu cine! Toate s`nt ni[te babe cloan]e, iar nevast\-mea este cea mai frumoas\, este profesoar\ de englez\, `n sat. A mea este `nv\]at\ deja, zise M\rin: la vreo s\pt\m`n\, dou\, `i spun c\ s`nt chemat la jude] [i lipsesc vreo dou\ zile de acas\. B\, da n\t\fle]i mai s`nte]i, las\ c\ v\ `nv\] eu s\ min]i]i. Am un plan: v\ duce]i frumu[el acas\,

octombrie 2012

Proz\
Da ce-ave]i m\, de ave]i mutrelea astea de curci plouate? Nu prea am avut somn! r\spunse Dumitric\. M\rine, mie `mi vine s\ nu mai fiu de acord s\ vin\ americanii! {i mie la fel! spuse [i Dumitric\, mai cu jum\tate de gur\. M\, p\ mine s\ nu m\ `ntoarce]i de la hot\r`rea luat\, c\ nu [tiu ce v\ fac! Voi nu v\ da]i seama ce avantaje putem avea de pe urma americanilor!? {i, imediat, `n fa]a ochilor v\zu numai verde; h`rtii de c`te 100 de dolari. Haide]i, urca]i `n tren, c\ trebuie s\ plece [i nu v\ mai miorl\i]i ca ni[te pisici r\sf\]ate! Tot drumul p`n\ la Bucure[ti, M\rin le vorbi despre avantajele pe care le vor avea odat\ cu venirea americanilor. Cei doi, obosi]i, c\ nu dormiser\ aproape toat\ noaptea din cauza co[marelor pe care le avuseser\ [i, totodat\, leg\na]i de tren, a]ipiser\ [i atunci c`nd se trezeau din c`nd `n c`nd `l aprobau din cap, inopinant, pe M\rin. Au ajuns `n Bucure[ti [i s-au cazat `ntr-un hotel din apropierea G\rii de Nord. La orele 18,30 aveau `nt`lnire la pre[edin]ie. Mai aveau timp de un du[ [i de servit masa la restaurant. M`nca]i mai pu]in, poate domnul pre[edinte ne-o invita la cin\, s\ discut\m afacerea, zise M\rin. M\, da credul mai e[ti, `i zise St\nic\ a lu Z\p\citu! Nici n-o s\ ne bage `n seam\; lui `i trebuie doar semn\tura noastr\ [i gata! Nu-]i mai face at`tea iluzii! Dac\ eram a[a de importan]i pentru pre[edinte trimitea o ma[in\ dup\ noi, nu veneam cu trenul [i nu f\ceam toat\ cheltuiala pe spinarea prim\riilor noastre! spuse Dumitric\. Sau, cel pu]in, trimitea pe cineva cu ma[ina [i ne lua de la hotel, s\ ne duc\ la Palatul Cotroceni. Ei, haide, m\, nu mai fi]i a[a de c`rcota[i! Bucura]i-v\, o s\ devenim celebri `n ]ar\ [i str\in\tate; se va scrie `n ziare despre vizita noastr\ la Cotroceni [i despre consim]\m`nt, se va vorbi pe toate posturile de televiziune, o s\ ne cunoasc\ p`n\ [i America! C`nd vor afla nevestele noastre, satele [i tot jude]ul, `nainte de a ne `ntoarce, s\ vezi ce primire o s\ avem; ca ni[te eroi! Au chemat un taxi [i au plecat spre Palatul Cotroceni. Ajun[i acolo, dup\ controale am\nun]ite la poart\, veni cineva s\-i duc\ `n cabinetul unde, `n sf`r[it, `i primea pre[edintele. Persoana care i-a `nso]it p`n\ la biroul pre[edintelui i-a l\sat `ntr-o anticamer\ [i a plecat. Secretara le-a spus s\ se a[eze pe scaune lini[ti]i [i s\ a[tepte c\ pre[edintele este ocupat, deocamdat\. Dup\ o jum\tate de or\ s`nt pofti]i `n\untru. Primarii, emo]iona]i, intrar\ `n cabinetul pre[edintelui. Care dintre voi este primarul Deveselului? Eu s`nt domnule pre[edinte, m\ numesc M\rin a lu Sp`nzuratu! zise acesta pu]in emo]ionat. H\, h\, h\, am uitat c\ la voi/s-a r\sturnat carul cu boi. S`nt ni[te versuri populare pe care le-am `nv\]at pe vasul Oltenia `n c\latoriile mele de peste m\ri [i oceane. Ce dori]i s\ be]i: coniac Metaxa, whisky? S-a l\sat t\cere. Niciunul nu `ndr\zni s\ mai scoat\ un cuv`nt. Ce, v-a]i speriat numai de-at`ta? Relaxa]i-v\ c\ o s\ trecem la lucruri serioase! Un individ care ap\ru dintr-o dat\ parc\ ar fi fost chemat la comand\ turn\ `n pahare, b\utura. Haide, `ndr\zni]i, mie mi-e sete; `n loc de ap\ beau din obi[nuin]\ whisky, h\, h\, h\! Primarii se uitar\ unii la al]ii [i se `ndemnar\ cu privirea. P`n\ la urm\ luar\ c`te un pahar cu whisky [i b\ur\. Acum, parc\ prinseser\ un pic de curaj. Domnule pre[edinte, noi avuseser\m inten]ia s\ v\ aducem o damigean\ cu zaib\r, dar ne-a fost ru[ine, spuse St\nic\.
www.timpul.ro

TIMPUL
H\, h\, h\, strica]i orzul pe g`[te! Eu nu beau dec`t whisky [i [ampanie! Haide]i, c\ am f\cut `nc\lzirea! S\ semn\m documentele [i apoi ne mut\m `n sala de conferin]e, unde ne a[teapt\ presa. Ave]i grij\ cum r\spunde]i; ziari[tii s`nt foarte vicleni. Dup\ ce au semnat [i parafat documentele au mers la conferin]a de pres\. Pre[edintele a r\spuns la prima `ntrebare `n[tiin]`nd presa c\ s-au semnat documentele `n acord cu primarul din localitatea Deveselu, pe care `l [i prezent\ `n fa]a lor. Cotidianul Adev\rul. Domnule primar, am `n]eles c\ a]i semnat acordul pentru amplasarea scutului antirachet\ chiar pe teritoriul localit\]ii dumneavoastr\! Ce ave]i s\ ne spune]i `n leg\tur\ cu acest lucru? Da, este adev\rat, s`ntem obi[nui]i cu activit\]ile militare pe teritoriul localit\]ii noastre, am mai avut un precedent cu mul]i ani `n urm\. Aici s-au `ntemeiat familii, s-au legat prietenii `ntre cadrele militare [i localnici, iar acest scut s-a amplasat acum, chiar pe vechiul aeroport militar. Rom=nia Liber\. To]i cet\]enii comunei s`nt de acord cu amplasarea scutului antirachet\? Este adev\rat c\ nu to]i localnicii privesc cu ochi buni aceast\ venire a americanilor, ca de obicei, babele [i mo[ii; le este fric\ de r\zboi, dar cei tineri se vor adapta [i vor fi mul]umi]i fiindc\ se pot crea locuri de munc\, ceea ce reprezint\ un avantaj at`t pentru ei c`t [i pentru localitate. Ziarul Can-Can. O `ntrebare, domnule primar: cunoa[te]i limba englez\? Cunosc numai limba rus\, dar am `nceput ni[te cursuri particulare de englez\. Deja am `nv\]at dou\ cuvinte: welcome [i goodbye. Dac\ nu s-o prinde de mine engleza la aceast\ v`rst\, o s\ angajez un translator. Avem [i profesoare de limba engleza `n localitate [i prin `mprejurimi, cum ar fi so]ia domnului primar Dumitric\ a lu ~mbl`nzitu. Ziarul Click. {i o ultim\ `ntrebare, domnule primar: ave]i fete sau b\ie]i? Am doi b\ie]i. Colegul meu, St\nic\ a lu Z\p\citu are trei fete! Mul]umesc pentru r\spuns. Militarii care vor veni la Deveselu vor veni [i cu familiile, a[a au anun]at. Dar vor fi [i burlaci printre ei. A[a cum a]i afirmat mai adineauri, obi[nui]i fiind cu rela]iile precedente dintre militari [i localnici, vor exista [i acum rela]ii de convie]uire, sper, `n armonie. Primarii au p\r\sit sala de conferin]e `mpreun\ cu pre[edintele. ~n momentul c`nd s-au desp\r]it, pre[edintele `i zise lui M\rin: ~NGERII {I LUCR|RILE LOR H\, h\, h\, M\rine, te luar\ \[tia, `n t\rbac\! Haide, s\ ave]i, drum bun! M\rin nu-[i mai `nc\pea `n piele; ceilal]i, doi, posomor`]i. Fra]ilor, uite ce m-am g`ndit: s\ s\rb\torim evenimentul `n seara asta la un club de noapte. Am fost eu o dat\ la Craiova, s`nt curios cum o fi `n Bucure[ti! M\rine, eu nu merg, zise Dumitric\, mi-a ajuns circul de la pre[edin]ie. Nici eu nu merg, zise St\nic\! Vreau s\ m\ odihnesc, m\ simt obosit. Treaba voastr\, eu m\ duc! Dumitric\ [i St\nic\ s-au dus la hotel tri[ti iar M\rin la un club de noapte. Ajun[i `n camer\, cei doi `[i povestir\, fiecare, visele dinaintea plec\rii [i apoi, concluziile dup\ conferin]a de pres\. Ai v\zut c\ pe noi nu ne-au b\gat `n seam\; nici pre[edintele, nici presa? zise Dumitric\. P\i, noi am fost de umplutur\, nu ]i-ai dat seama? Ai auzit ce `ntrebare i-a pus ziaristul \la de la Click lui M\rin? Pe mine m\ obsedeaz\ visul pe care l-am avut. El a spus inten]ionat c\ am trei fete, s\ m\ loveasc\ direct. {i pe mine? ~i ar\t eu translatoare! Ce, nevast\-mea este servitoarea lui? S\-[i pun\ mintea la munc\, s\ `nve]e engleza dac\ se d\ mare! ~ntr-un t`rziu au adormit [i nu au sim]it c`nd a venit M\rin de la club. Plecarea a fost dup\ masa de pr`nz. C`nd au ajuns la Deveselu, `i a[teptau dou\ tabere cu pancarte. V\zuser\ [tirile la televizor. O mul]ime mai mare (unde se aflau [i nevestele primarilor) striga lozinci c`t o ]inea gura: Deveselu, scump p\m`nt/ scutu-[i va lua av`nt/ Deveselu te iubim/ m`ine ne `mbog\]im. De cealalt\ parte, o alta, striga: vai de noi, vai de noi/ am devenit cu to]i, boi/ primarii s-au `njosit /cu scutul ne-am pricopsit. M\rin se apropie de cele dou\ tabere cu pieptul `n afar\ ce `i crescuse `ntre timp, de at`ta m`ndrie, ridic\ m`na `n semn de lini[te [i spuse: Oameni buni, duce]i-v\ lini[ti]i la casele voastre c\ va fi de bine! Am semnat acordul pentru venirea americanilor. Scutul despre care v\ este fric\ este pa[nic, nu se va `nt`mpla nimic r\u, dimpotriv\, va fi prima localitate din Rom=nia unde natalitatea va cre[te sub acest scut, din care se vor na[te americanirom=ni [i care vor fi boteza]i `n religia ortodox\ cu nume rom=ne[ti. Oamenii au p\r\sit centrul comunei. Unii veseli, al]ii tri[ti. ~n urma lor s-a iscat un v`nt [i toate florile de cire[ au c\zut din pomi, amestec`ndu-se cu praful de pe drum, form`nd un nor. Din acest nor a `nceput s\ plou\ la Deveselu. De atunci plou\ `ntruna iar ploaia s-a extins `n toat\ Rom=nia. BURSA C|R}ILOR

11

Mihaela GLIGOR, ~ntre filozofie [i medicin\. Folclorul medical `n viziunea lui Mircea Eliade [i Valeriu Bologa, Presa Universitar\ Clujean\, Cluj Napoca, 2012, 148 de pagini, pre] neprecizat

~ngerii merg `nainte de-a bu[ile

EMIL BRUMARU
~ngerii merg `nainte de-a bu[ile Ca s\-]i deschid\ larg u[ile ~n fa]a s`nilor cu care treci m`ndr\, Printre balaurii ve[nic la p`nd\, Din scorburi, peste cle[tare [i praguri De mu[chi `nverzind [i mustind `n huceaguri, Pe unde s`nt porcii mistre]i cu belciuge De aur `n r`t, scormonind h\l\ciuge, {i c`nt\ muia]i la r\stoace Brotaci [i brotace

Mihaela Gligor este o t`n\r\ cercet\toare de la filiala din Cluj a Academiei, doctor `n filozofie, cu o foarte interesant\ tez\ despre anii tulburi ai lui Mircea Eliade, tez\ ce a devenit o carte la fel de interesant\ acum c`]iva ani. Cum am fost membru `n comisia de sus]inere a tezei [i am prefa]at cartea, [tiu foarte bine despre ce este vorba. ~ntre timp `ns\, mi-a dep\[it a[tept\rile! A fondat publica]ia International Journal of Humanistic Ideology, a f\cut un stagiu de preg\tire la Universitatea din Calcutta, a publicat [i coordonat mai multe c\r]i `n Rom=nia [i India, a tradus c\r]i fundamentale, `ntre care monumentala oper\ de peste o mie de pagini a lui Mac Linscott Ricketts dedicat\ r\d\cininilor rom=ne[ti ale lui Mircea Eliade. Recenta apari]ie trateaz\ o tem\ [i o rela]ie intelectual\ mai pu]in\ cunoscute din via]a [i opera lui Mircea Eliade, este vorba despre discu]iile prin coresponden]\ dintre Mircea Eliade [i Valeriu Bologa. Cine este Eliade, [tim cu to]ii, dar cine este Valeriu Lucian Bologa? {eful catedrei de Istoria Medicinei de la Universitatea din Cluj, acest intelectual cu larg\ deschidere cultural\ a fost foarte preocupat [i de folclorul medical. Pe acest teren s-au `nt`lnit cei doi savan]i, firesc de altfel dac\ ne g`ndim la preocup\rile istoricului religiilor pentru folclor, vr\jitorie, [amanism etc. Cartea Mihaelei Gligor reconstituie perfect aceast\ rela]ie intelectual\, situ`nd-o `ntr-un ansamblu mai larg al evolu]iei cunoa[terii, descifr`nd-o detaliat `n capitolele: Introducere (Prolegomene la prezen]a fantastic\; ~nceputurile [colii clujene de Istoria Medicinii), ~nt`lniri esen]iale: Mircea Eliade Valeriu Bologa, De la folclor la [tiin]\ sau despre esen]a existen]ei omene[ti, Despre istoria [tiin]ei [i spiritul pozitiv, Despre practicile populare: mituri, [tiin]\ [i mistere, Medin\ [i alchimie prezen]a fantastic\ [i folclorul ca instrument de cunoa[tere, Concluzii. O felicit pe Mihaela Gligor pentru aceast\ nou\ carte [i o asigur, cum am f\cut-o `nc\ de la sus]inerea tezei de doctorat, c\ `i voi urm\ri `n continuare evolu]ia intelectual\ [i auctorial\. (Liviu Antonesei)

octombrie 2012

12

TIMPUL

Interviu

Fanatismul e de dorit numai `n teatru

interviu cu Silviu Purc\rete realizat de Melita Forstneric Hajnek
~n 2012, Maribor, al doilea ora[ ca m\rime [i importan]\ al Sloveniei, este Capitala European\ a Culturii. Pe agenda variat\ [i bogat\ a acestui proiect a figurat [i spectacolul cu piesa Faust de Goethe, pus `n scen\ de Silviu Purc\rete, considerat `n unanimitate evenimentul artistic al anului. Reproducem mai jos interviul acordat de regizor ziaristei Melita Forstneric Hajnek, ap\rut `n edi]ia din 10.09 a cotidianului Vecer din Maribor. Mu]umim pe aceast\ cale ziaristei [i redac]iei cotidianului pentru permisiunea de a traduce [i publica acest interviu `n revista Timpul. Silviu Purc\rete este `n acest moment cea mai cunoscut\ stea a scenei artistice rom=ne[ti `n lume. Nu se consider\ nici regizor rom=n, nici regizor francez. ~n Fran]a, `n anii 90, a condus Centre Dramatique din Limoges. S`nt un freelancer pe pia]a artistic\ FOTO: IGOR NAPAST interna]ional\, spune regizorul de 61 ani. Spectacolele sale sunt cunoscute de la Bogota, `n Columbia, la Tokyo, de la Edinburgh, la Avignon. A regizat [i opere, la Essen, Bonn, Viena... ~n 1991, c`nd a fost prezent pentru prima dat\ `n calitate de regizor la Festivalul de la Edinburgh, i s-a deschis larg scena interna]ional\. A fost o marc\ protejat\, un autentic [i prim `nsemn al Capitalei Europene a Culturii Sibiu 2007. Spectacolul cu Faust, care a fost montat cu acel prilej, marc`nd [i aderarea Rom=niei la UE, nu a fost foarte des `n turnee, fiindc\ este complicat din punct de vedere tehnic [i presupune un imens ansamblu artistico-tehnic. Dar `n ultimii cinci ani, a fost jucat `n diferite locuri, angajamentele fiind f\cute p`n\ `n 2014, Purc\rete `nsu[i av`nd angajamente p`n\ `n 2015, c`nd va fi implicat `ntr-un proiect la Moscova. Vineri [i s`mb\t\ (7-8.09.a.c.), a fost [i la Maribor, pe o scen\ fascinant\, `n hala fostei Fabrici de ma[ini [i utilaje termice-TVT Boris Kidric (...). ~ntr-unul din spa]iile adiacente ale halei, cu pu]in `nainte de spectacolul de s`mb\t\, s-a desf\[urat [i interviul cu regizorul care este serios, pu]in absent, destul de introvertit. Nu-i prea place s\ se afle `n aten]ia mass-media. Stabilirea acestui interviu cu reprezentan]ii de pres\ a durat mult [i a fost complicat\, timpul [i locul au fost permanent modificate. ~n cele din urm\, cu o jum\tate de or\ `nainte de spectacol, a venit `nso]it de Constantin Chiriac, directorul Teatrului Na]ional Radu Stanca din Sibiu, unde s-a montat Faust, [i director al prestigiosului Sibfest. P`n\ acum, Purc\rete a fost prezent `n Slovenia de dou\ ori, `n ambele ocazii la Festivalul Ex-Ponto. Se `nt`mpl\ rar ca un spectacol cu peste 120 actori principali [i echipa tehnic\ s\ supravie]uiasc\ at`t de mult timp `n repertoriul teatral, cum e cazul Teatrului Na]ional Radu Stanca din Sibiu, unde a]i montat Faust `n 2007, `n deschiderea Capitalei Europene a Culturii? ~ntr-adev\r, este vorba despre un teatru de repertoriu cu un ansamblu permanent, dar sunt `mprejur\ri care permit ca unele spectacole s\ supravie]uiasc\ chiar mai mult. E drept c\ rareori un asemenea spectacol dureaz\ cinci ani. Continu\ s\ func]ioneze bine [i are [anse s\ mai dureze cel pu]in doi ani. M\ refer la turneele pe care le [tiu. Cum a]i putut p\stra timp de un deceniu leg\turile artistice cu dou\ medii culturale cel rom=nesc [i cel francez? S`nt un freelancer, nu am nic\ieri un angajament permanent, de un deceniu lucrez `n diverse locuri, `n diverse ]\ri. Desigur, sunt foarte des `n Rom=nia. Destul de firesc pentru cineva care e rom=n, cum sunt eu. ~ntre altele, `nceputurile Dv. se leag\ de Teatrul din Craiova, de unde v-a]i f\cut cunoscut `n lume, mai ales cu spectacolele din Shakespeare. Teatrul din Craiova e un teatru na]ional unde, `ntr-adev\r, am regizat c`teva spectacole de Shakespeare, cel pu]in patru titluri. Craiova a fost una dintre etapele drumului meu, poate cu un mai mare ecou `n plan interna]ional fa]\ de altele, din alte teatre rom=ne[ti, mai ales din Bucure[ti. Se pare c\ aborda]i texte dramatice clasice, canon? {i rela]ia Dv. cu teatrul este special\. V\ place s\ demistifica]i textele originale? Am o `nclina]ie natural\ c\tre canoanele clasice. Desigur, m\ str\duiesc c`t pot de bine ca `n fiecare text pe care `l pun `n scen\ s\ descop\r esen]a cea mai autentic\, spus cu patetism, adev\rul. M\ str\duiesc s\ `l recitesc cu mult\ aten]ie. Nu v\d un alt scop. Dac\ am `n fa]\ un a[a-zis text mare, m\ str\duiesc s\ `l redescop\r. Pentru orice regizor, Faust este o misiune special\, mul]i au abordat acest text sacru de Goethe din perspectiva unor genuri diferite. Este greu de pus `n scen\? Este `ntr-adev\r un mare text de Goethe, de care mul]i s-au ferit s\-l pun\ `n scen\ pentru c\ e lung [i nu e teatral. Am lucrat cu traducerea excep]ional\ a unui mare poet rom=n contemporan, veche de vreo treizeci de ani. Mul]i au fost atra[i de mitul lui Faust, cunoscut este mai ales Doctor Faustus de Cristopher Marlowe, dar Goethe este special Fire[te, am redus mult [i am p\strat mai ales acea parte satiric\, parodic\ a textului. Scriitura lui Goethe este extrem de amuzant\, con]ine mult umor. Este fascinant [i, din aceast\ perspectiv\, versiunea rom=neasc\ a lui Faust este extrem de reu[it\. Este interesant\ interven]ia Dv. regizoral\ la Faust distribuind o actri]\ `n rolul lui Mefisto. Ofelia Popii este `n acest rol dea dreptul ne-p\m`ntean\. Str\luce[te [i `n spectacolul Dv. C\l\toriile lui Gulliver, pe care l-a]i preg\tit `n colaborare cu Festivalul din Edinburgh [i cu Teatrul Radu Stanca din Sibiu? Este `ntr-adev\r o actri]\ excep]ional\. Am realizat multe spectacole cu acest ansamblu [i mai mult ca sigur c\ vor fi [i altele. Ofelia a fost remarcat\ [i `n str\in\tate, unde a primit Marele premiu de interpretare de la Edinburgh. La Ljubljana, la Ex-Ponto, ambele Dv. spectacole au fost bine primite, mai ales Cumnata lui Pantagruel, care, `n 2008, a fost ales de public drept cel mai bun spectacol din cadrul festivalului. A fost o coproduc]ie a teatrelor rom=ne[ti din Sibiu [i Cluj [i a celui francez din Limoges. A urmat, o alt\ coproduc]ie interna]ional\, `n deschiderea Festivalului Ex-Ponto din 2009, la Teatrul Drama din Ljubljana, premiera cu spectacolul Regele moare de Ionesco. ~n 2008, mai lucram `nc\ `n Fran]a, la Limoges, cu acea companie am realizat o coproduc]ie `mpreun\ cu cele dou\ teatre rom=ne[ti din Cluj [i Sibiu. Regele moare, `ns\, a fost o coproduc]ie a unei trupe private franceze cu ansamblul Teatrului Na]ional Sloven Drama din Ljubljana. Atunci am inaugurat cu acest spectacol stagiunea teatral\. Se pare c\ nu sunte]i prea mult adeptul coproduc]iilor interna]ionale, de[i deseori lucra]i `n acest context? ~n general, coproduc]iile sunt condamnate la o via]\ scurt\, mai ales cele interna]ionale, cu actori provenind din ]\ri diferite. Este foarte greu de pus de acord programul tuturor celor implica]i. Coproduc]iile sunt azi la mod\, dar prezint\ multe dificult\]i, chiar [i de limb\. Dar toate coproduc]iile mele interna]ionale de p`n\ acum nu s-au bazat foarte mult pe limb\, mai pu]in text `nseamn\ [i mai pu]ine probleme de limb\. Dificultatea coproduc]iilor const\ mai ales `n aceea c\ responsabilitatea se disperseaz\ `ntre diferi]ii subiec]i [i, `n cele din urm\, nimeni nu poart\ r\spunderea. Se creeaz\ rela]ii babilonice, teatrul este `ns\ un biotop intim, nu merge f\r\ concentra]ie [i leg\turi puternice cu spa]iul. ~n fond, idealul e s\ lucrezi cu propria familie teatral\. Dar [i s\ te `nchizi `n spa]iul de acas\ nu e s\n\tos. Iarna trecut\ a]i avut o prezen]\ excep]ional\ la Bruxelles, cu Faust [i cu opera Oedip de George Enescu, un compozitor rom=n cu o soart\ dramatic\ `n ]ara sa. Mass-media a scris despre excep]ionala invazie rom=neasc\ din Capitala european\. V\ aminti]i de iarna aceasta? Recunosc, n-am fost de fa]\. E frumos dac\ a]i urm\rit toate acestea chiar [i `n mass-media str\in\. Care este rela]ia Dv. cu institu]ia Capitala European\ a Culturii? P`n\ `n prezent a]i fost oaspetele mai multora dintre acestea? Nu sunt un mare iubitor al Capitalei Europene a Culturii. Teoretic, proiectul este foarte interesant, dar nu v\d ni[te rezultate durabile. Unele capitale sunt reu[ite, altele mai pu]in. ~n perioada c`nd Sibiul a fost Capital\ European\ a Culturii, s-au realizat multe, au avut loc multe evenimente interesante. Nu sunt foarte bine informat, dar nu peste tot lucrurile merg bine. Sibiul are un festival, Sibfest, de dou\zeci [i nou\ de ani, care func]ioneaz\ excelent datorit\ entuziasmului lui Constantin Chiriac, care este un actor excep]ional [i directorul Teatrului Radu Stanca. Care este rela]ia Dv. cu dramaturgia rom=neasc\? A]i regizat c`teva drame de Ionesco, `mi amintesc cel pu]in trei: Ce formidable bordel!, Macbeth [i Regele moare, pe care am men]ionat-o deja.

octombrie 2012

www.timpul.ro

Interviu

TIMPUL
Chiriac a jucat al\turi de al]i mari actori de teatru, [i cu Ofelia Popii `n primul [i p`n\ `n prezent singurul Dv. film, Undeva la Palilula, pe care l-a]i realizat anul trecut. Este povestea unui ginecolog care ajunge `ntr-un ora[ unde de ani de zile nu s-a mai n\scut nici un copil, pentru c\ to]i sunt sterili, o poveste care ilustreaz\ din nou interesul Dv. pentru grotesc. Pentru situa]ia din Rom=nia, filmul a fost foarte scump, av`nd un buget de milioane? Experien]a mea cu filmul a fost foarte interesant\, dar [i dificil\. Problema e c\ filmele rom=ne[ti nu pot fi v\zute nic\ieri `n cinematografele rom=ne[ti. Filmele autohtone nu au un public, blockbuster-ele domin\ peste tot. De[i filmul rom=nesc este recunoscut [i premiat la nivel interna]ional, acas\ continu\ s\ nu aib\ un public. O soart\ asem\n\toare a avut [i filmul meu, de[i a rulat trei s\pt\m`ni `n Capital\. Avem, `ntr-adev\r, o puternic\ genera]ie de regizori de film, care a introdus un fel de nou val (cu toate ghilimelele de rigoare) `n cinematografia rom=neasc\. Au primit o mul]ime de premii, din p\cate eu nu fac parte din aceast\ scen\ nici din punct de vedere al genera]iei, nici al principiilor artistice. S`nt un regizor de teatru, care a realizat un film destul de teatral, dar care este, cred, interesant. Traducere [i prezentare Paula Braga imenc
BURSA C|R}ILOR

13

Vasile GOGEA, OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, edi]ia a II-a rev\zut\ [i ad\ugit\, Cu o Prefa]\ de Gheorghe Grigurcu [i o Galerie de portrete propus\ de Nicolae Ioni]\, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012, 130 pagini [i 22 de plan[e, pre] neprecizat

N-am pus `n scen\ mult Ionesco, numai trei piese. ~n fine, Ionesco nu e rom=n, apar]ine sut\ la sut\ corpusului literaturii franceze, a scris `n francez\. Pe mine m\ atrage datorit\ combina]iei poetice dintre tragic [i comic. L-a]i pus vreodat\ `n scen\ pe dramaturgul-cult rom=n, Caragiale? E un autor interesant, de[i nu [tiu dac\ ar fi tot at`t de interesant [i azi, el apar]in`nd sec. al XIX-lea. A scris pu]in, numai capodopere patru comedii [i o dram\, `ns\ nu [tiu dac\ la nivel interna]ional ar fi un autor suficient de universal. Cunoa[te]i vreun regizor sloven, s\ spunem pe maestrul nostru al spectacolului, Tomaz Pandur? Sigur c\ `l cunosc, `n str\in\tate am auzit multe despre el, despre imagina]ia lui, despre spectacolele lui. Din p\cate, `nc\ nu l-am `nt`lnit [i nici n-am v\zut vreuna din reprezenta]iile sale. La Festivalul de la Sibiu a fost Diego de Brea cu spectacolul Ko sem bil mrtev (C`nd am murit, n.tr.) dup\ Ernst Lubitch [i filmul s\u. Cum este receptat\ opera Dv. `n lume, din Japonia p`n\ `n America Latin\? O, n-am idee, se [tie c\ la spectacolele mele nu sunt niciodat\ `n sal\. Cred, `ns\, c\ `n lume nu exist\ mari deosebiri `n ce prive[te publicul. Nici pe critici nu-i urm\resc prea mult. Desigur, limba este mereu o barier\ [i un filtru, dar se pare c\ reu[im cu spectacolele noastre s\ dep\[im acest obstacol. ~n mai, la Sibiu, am urm\rit `n limba rom=n\ spectacolul Dv. cu Gulliver [i publicul ne-rom=n n-a avut cine [tie ce dificult\]i, este vorba despre un teatru foarte universal care con]ine totul de la teatrul de umbre la cel de marionete. E adev\rat, produc]ia aceasta am realizato `n acest scop. Co-produc\torul este Festivalul de la Edinburgh, chiar [i compozitorul este irlandez. O poveste c`t se poate de interna]ional\. Cum a]i reu[it cu Teatrul relativ mic din Sibiu s\ v\ afirma]i `n lume, este incredibil c\ Teatrul `ntreprinde dou\zeci [i opt de turnee pe an. Cum se p\trunde `n aceast\ re]ea, se `ntreab\ probabil fiecare teatru din Europa Central\ [i de Est? Nu exist\ vreo formul\ pentru asta. Este mai ales rezultatul unei munci intense pe toate planurile. Meritul principal `i revine diwww.timpul.ro

rec]iei care este literalmente fanatic\. Teatrul este singurul domeniu `n care fanatismul este de dorit, acceptabil [i recomandabil. Directorul Chiriac este un fanatic ie[it din comun, iube[te [i st\p`ne[te ceea ce face. Produc]iile sunt de calitate [i nu st\ `n fotoliul de director, ci `[i asum\ permanent riscuri. Nu exist\ nici o formul\ a succesului care s\ fie universal\ [i s\ poat\ fi copiat\. ~n afar\ de faptul c\ e manager, este [i un excelent actor [i joac\ mult.

Anul Caragiale, aniversar [i comemorativ `n acela[i timp, `i prilejuie[te scriitorului [i filosofului Vasile Gogea reeditarea admirabilei sale c\r]i din 2002 dedicate marelui comediograf. De fapt, re-editare este pu]in spus prin cele [apte texte noi, ce alc\tuiesc sec]iunea Mofteme prin galeria de portrete, precum [i prin prefa]a dlui Gheorghe Grigurcu (prima edi]ie fusese postfa]at\ de dl Mircea Muthu), avem, `n fapt de-a face aproape cu o alt\ carte, mai rotund\ dec`t cea ap\rut\ `n urm\ cu zece ani. Textele preluate din prima edi]ie ap\ruser\ `n Informa]ia, un s\pt\m`nal clujean, cele din noua sec]iune au ap\rut de asemenea mai `nt`i `n pres\, `n revista de cultur\ Tribuna, unde, de altfel, rubrica merge mai departe. Ca [i mofturile de la care pleac\ micile [i pre]ioasele eseuri ale lui Gogea, acestea vin mai `nt`i `n fa]a publicului la ziar [i abia apoi devin carte. Punctul de plecare al exegezei en miettes propuse de interpretul de azi este celebra vorb\ a lui Nenea Iancu sim] enorm [i v\z monstruos. ~ns\ pentru c\ afec]iunea lui comediografului nu era de fapt a lui, ci a mediului `n care acesta tr\ia, nu oftalmologul trebuie s-o cerceteze, ci oftalMOFTologul, adic\ acel specialist care s\ studieze aceea abera]ie a vederii care face vizibil, peste tot [i `n orice `mprejurare moftul. Excelent\ perspectiva aleag\ de exeget, mai ales pentru c\-i permite s\ pun\ cumva `ntre oglinzi paralele lumea evocat\ de Caragiale [i lumea `n care tr\ie[te autorul de azi. Sigur, s-a mai scris despre actualitatea lui Caragiale, eu `nsumi am scris c`teva texte despre eternitatea acestuia, `ns\ maniera de a proceda a lui Vasile Gogea mi se pare extrem de adecvat\ [i util\. Sper din toat\ inima c\ `[i va continua cariera de oftalMOFTolog! Deocamdat\, `l felicit pentru aceast\ nou\ edi]ie, care este o nou\ carte. Felicit, de asemenea, editura pentru straiele s\rb\tore[ti `n care a scos-o din nou `n lume! (Liviu Antonesei)

octombrie 2012

14

TIMPUL

Recitiri

Paul Zarifopol: un modern privind `napoi

ANDREEA GRINEA MIRONESCU
Atunci c`nd `l nume[te pe Paul Zarifopol un teoretician literar1, Ion Vlad apeleaz\ la o conjectur\ a acestuia, formulat\ `n articolul despre Crea]ie [i analiz\ (1926), manifestul personal al criticului G. Ibr\ileanu. Trebuie [tiut c\ teoretizarea scrie Zarifopol `n locul citat este, `n general, inevitabil\ spiritului uman. Orice formulare implic\, `ntr-un grad oarecare, teorie [i formularea, adic\ expresia, e peste tot fatal\ spiritului nostru2. Teoretizarea presupune, `n fapt, obliga]ia ne`nl\turabil\ de a ne clarifica impresiile, [i completarea `n]elegerii prin comunicare cu sensibilitatea [i fantezia altora. Cultivarea impresiei `n ea `ns\[i continu\ Zarifopol f\r\ a c\uta s\ o determin\m cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i dec`t o treapt\ preg\titoare `n teoria literar\; iar negarea radical\ a oric\rei teorii este o atitudine de un impresionism ast\zi perimat3. Nu e deloc `nt`mpl\tor faptul c\ aceste preciz\ri, care reprezint\ mai pu]in, dar [i mai mult dec`t ceea ce am putea numi o metodologie, apar `ntr-un context referitor la critica [tiin]ific\. Pentru Paul Zarifopol, critica literar\ nu este un exerci]iu de selec]ie a valorilor, a[a cum a r\mas definit\ de la Titu Maiorescu [i G. C\linescu; nici o art\ a stilului, cum o `n]elege formal Lovinescu; dar nici un exerci]iu de admira]ie, a[a cum sugereaz\ Al. Paleologu `n preambulul volumului s\u de debut (Spiritul [i litera) ci este o atitudine de teoretizare, a[a cum este definit\ `n locul invocat anterior. Situa]ia de teoretizare asupra literaturii pe care o sugereaz\ Ion Vlad este, credem, una proprie eseurilor lui Paul Zarifopol care `n istoria recept\rii au intrat, cel mai des, sub inciden]a criticii literare. Eseul, prin formula sa specific\, una care nu inten]ioneaz\ s\ conchid\, ci s\ observe [i s\ interogheze critic, lichideaz\ (cu termenul lui Adorno) dogmatismul teoriei, al [tiin]ei, anul`nd siguran]a axiomatic\ a acesteia, `ns\ f\r\ a-i vulgariza, prin imita]ie, propria metod\. ~n mod cert, eseul se opune polemic criticii denumite tradi]ional [tiin]ific\ (pe filier\ francez\, critica tainian\), pe care Zarifopol o sanc]ioneaz\ pentru rigidit\]ile ei naive. Taine, observ\ Zarifopol, nu a f\cut critic\ [tiin]ific\, ci o filosofie a artei, `n care opera de art\ ca atare e complet [i naiv uitat\, unde se amestec\ moralismul vulgar cu preten]ii confuze de istorism [tiin]ific, cu apriorism hegelian [i cu nesocotirea erudi]iei4. ~ntr-un loc din Pentru clasarea lui Taine (1928), de unde am extras, pentru valoarea lor exemplificativ\, caracteriz\rile de mai sus, Zarifopol precizeaz\ c\, spre deosebire de `n]elesul din spa]iul francez, ceea ce au numit germanii [tiin]a artei impune o cercetare teoretic\ a acesteia [i a problemelor propriu-zis artistice. Pe de alt\ parte, eseul nu se identific\ cu procedarea impresionist\: clarificarea impresiilor prin teoretizare r\m`ne o obliga]ie ne`nl\turabil\. Desigur, a[a cum afirm\ Zarifopol, eseul (eseizarea) porne[te de la cultivarea impresiei. ~ns\ `n teoretizarea ei eseul procedeaz\, cu termenul lui T.W. Adorno, nemetodic. Deosebirea fa]\ de metoda lui E. Lovinescu, care tinde, a[a cum afirm\ chiar autorul ei, spre simplificare [i sintez\: dintre impresii alegem pe cele mai caracteristice; le reducem chiar la una singur\5 este esen]ial\. Impresionismul eseului nu presupune c\utarea principiului dominator care trebuie s\ existe `n orice oper\ de art\6, ca `n programul lui E. Lovinescu, pentru motivul simplu c\ eseul, submin`nd regulile discursului cartezian, problematizeaz\ existen]a `ns\[i a unui principiu dominator. Nu este exclus ca autorul ~ncerc\rilor de precizie literar\ s\ fi urm\rit [i el, ca [i E. Lovinescu, muzicalitatea operei de art\ `ns\ nu redus\ la nota de baz\ a acesteia, ci `n]eleas\ ca o logic\ (a ideilor) diferit\ de cea discursiv\ una stringent\ [i aconceptual\ (T.W. Adorno). A[a cum a ar\tat Adorno, care a fost, ca [i Zarifopol, un erudit pianist, eseul se apropie de logica muzicii [care], ca art\ a tranzi]iei, vrea s\ aduc\ `n limbajul expresiv ceva la care acesta a renun]at sub influen]a logicii discursive, ce nu poate fi ocolit\, dar care poate fi p\c\lit\ `n propria sa form\, cu for]a unei expresii subiective deranjante7. Rostul melodiei observ\ Zarifopol `n Polemic\ abstract\ nu st\ `n unitate, [i nici `n simetrie. Tonurile, `ntr-un fel sau altul de `n[irare, ele `i dau audien]\ [artistului], ele `ntre ele se aleg [s.a.]8. Lovinescu `ns\ c\uta unitatea [i, chiar dac\ `[i face un ideal din a g\si un limbaj (critic) `n stare a transmite impresiile pe marginea operei estetice nu pe calea analizei, ci a emo]iei 9, g`ndirea critic\ r\m`ne discursiv\, insolit\rile fiind plasate aproape exclusiv la nivelul stilistic al limbajului. L\s`nd `ndeplinirea dezideratului s\u impresionist, muzical, `n baza mijloacelor pur artistice ale stilului, E. Lovinescu dezvolt\ un limbaj excesiv [i inutil poetizat, care atrage ironia (printre al]ii) [i a lui G. Ibr\ileanu, `n demonstra]ia sa `mpotriva estetismului din Greut\]ile criticei estetice (1928). ~ns\ pe Zarifopol, a[a cum precizeaz\ `n deschiderea volumului Pentru arta literar\, nu `l mul]ume[te deplin nici comunicarea despre art\ prin explod\ri impresionistice, nici cea prin aforisme, care ar putea fi asimilate judec\]ilor din critica [tiin]ific\. Paul Zarifopol caut\ un tip de discurs care s\ privilegieze paritatea cu semenii s\i int`mpl\tori (cititorii), s\ ocoleasc\ metoda dictatorial\, f\r\ a c\dea `n desfirare logic\. Cu un asemenea temperament Zarifopol trebuia neap\rat, a[a cum afirm\ Constantin Trandafir, s\ ajung\ la eseu. {i nu ni se pare eronat\ precizarea c\ acesta nu a scris eseuri, ci le-a compus. Zarifopol pleac\ aproape `ntotdeauna, ca `n procedarea montaignean\, de la un mic text (`n fapt, o idee) cu autoritate, care devine leit-motivul `ntregii buc\]i textuale, compus\ din mi[c\ri (termenul desemneaz\ p\r]ile unei simfonii) `ntre care autorul face, ca [i orchestra, o pauz\ savant\. ~n eseu, principiul compozi]iei muzicale este aplicat nu expresiei ci, a[a cum am v\zut, g`ndirii `nse[i, mai exact red\rii acestei g`ndiri `ntr-o form\ nediscursiv\ dac\ `n]elegem prin discursivitate, ca [i Adorno, o `naintare pas cu pas de la lucrurile simple [i mai u[or de cunoscut spre cele mai complexe, cum sun\ a treia regul\ cartezian\. Eseul este o textur\ dens\ `n care argumentele se `ntre]es ca `ntrun covor [i unde, a[a cum precizeaz\ din nou T.W. Adorno, conceptele nu construiesc un continuum de opera]ii, iar g`ndirea nu avanseaz\ `ntr-o singur\ direc]ie10. Mai mult dec`t s\ le defineasc\, s\ se foloseasc\ de ele pentru a ordona [i clasifica obiectele pe care le `nt`lne[te, eseul `nglobeaz\ `n procesul experien]ei intelectuale conceptele de care se folose[te. Cu aceste preciz\ri devine limpede c\ g`ndirea muzical\ Graham Good vorbe[te la r`ndul s\u despre tiparele muzicale (musical patterns) ale compozi]iei eseistice11 , caracteristic\ pentru eseurile literare ale lui Paul Zarifopol, nu putea conduce c\tre un sistem critic ordonator, ierarhizator pe baza unor concepte date. Punctele de plecare ale lui Zarifopol, dup\ cum el `nsu[i m\rturise[te `n prefa]a volumului Pentru arta literar\, sunt adev\ruri specificate `n gusturi [i credin]e, care nu sunt altceva dec`t dispuneri ale sensibilit\]ii, adic\ st\ri de sentiment. Zarifopol ]ine s\ precizeze c\ aceste st\ri de sentiment, care pot fi comunicate `ntr-o oarecare m\sur\ [i prin muzic\, vers sau dans, r\m`n un capitol al argument\rii prin limbaj logic, care nu trebuie confundat cu metoda dictatorial\ a criticii, care face autoritate sub stindardul obiectivit\]ii sau al [tiin]ificit\]ii. Obiectivitatea intrinsec\ atribuit\ judec\]ilor de gust precum aceasta La Madone des sleepings12 este o carte minunat\ st\ totu[i pe alt plan (cel subiectiv) fa]\ cu obiectivitatea unei teoreme matematice sau a unui enun] fizic, c\ci nu putem zice bine sau minunat cu preten]ia cu care spunem patru. ~ns\, se `ntreab\ Zarifopol, ce devine argumentarea acolo unde, `n realitate, nu e dec`t lupt\ `ntre tipuri omene[ti blestemate a nu se `mp\ca? Argumentarea nu mai este atunci dec`t stratagem, sau, dup\ cum e [i omul, un simplu attrape-nigaud13. S`nt arti[tii [i publicul larg dou\ astfel de tipuri blestemate a nu se `n]elege? Nu au fost pu]ini criticii care au v\zut `n aceast\ `ntrebare chestiunea fundamental\ a scrisului lui Paul Zarifopol. Poate fi criticul un mediator autentic `ntre cele dou\ entit\]i? Vom r\spunde la aceste interoga]ii, pentru moment amintind c\, pentru Zarifopol, comunicarea dintre scriitor [i cititor trebuie s\ aib\, a[a cum am v\zut un ceva aprioric: Ne `n]elegem scriitori cu cititori at`t numai c`t, f\r\ a ne cunoa[te prealabil [i a ne influen]a, avem puncte de plecare comune [...] Punctele de plecare sunt pozi]ii dogmatice omene[te judecate. Dar este cu totul `n folosul acelor puncte de plecare c\ ele, tocmai, sunt partea lui Dumnezeu `n noi14. Ceea ce nume[te Adorno o subiectivitate deranjant\ ([i care este, totodat\, principiul de afirmare al eseului) a reprezentat a[a cum arat\ m\rturiile invocate deja pe parcursul lucr\rii Paul Zarifopol `n c`mpul criticii literare. A avut Zarifopol un sistem, ori doar `nclin\ri temperamentale, a[a cum sugereaz\ Pompiliu Constantinescu? Dac\ l\s\m deocamdat\ deoparte observa]iile [i `ncerc\rile de precizie pe care Zarifopol le insereaz\ `n eseurile sale `n scop didactic, polemic sau pur [i simplu pentru a-[i construi interpret\rile, prilejurile `n care acesta `[i expune (ori `[i ap\r\) viziunea asupra literaturii [i metoda critic\ sunt mai degrab\ rare. E adev\rat c\ Paul Zarifopol inten]ioneaz\ `nc\ de la primele sale texte s\ se l\mureasc\ fa]\ de cititorii s\i, scop `n care traduce pe rom=ne[te [i public\ `n Via]a rom=neasc\ eseul despre Art\ literar\ [i simpl\ literatur\ (1921). ~ns\ primul manifest estetic, aproape neluat `n seam\, vine abia `n 1924, cu lansarea antologiei de traduceri din proza fantastic\ Vedenii15, `n a c\rei prefa]\ schi]eaz\ o `ncercare (essai) de doctrin\ a impresiei estetice. ~n 1926, face un al doilea manifest din r\spunsul la o anchet\ literar\, publicat cu titlul R\spunsul d-lui Paul Zarifopol la `ntreb\rile Adev\rului literar. Oarecum surprinz\tor, seria de articole-r\spuns c\tre M. Ralea [i G. Ibr\ileanu `n cadrul polemicii cu ace[tia din 1927-1928, ca [i volumul de critic\ a criticii ~ncerc\ri de precizie literar\ (1931) nu contureaz\ propriu-zis un program critic, a[a cum antologia cu un an anterioar\, Arti[ti [i idei literare rom=ne (1930), nu cuprindea o selec]ie valoric\. R\spunsul la `ntrebarea ridicat\ de Pompiliu Constantinescu nu poate fi unul afirmativ, oricare dintre termeni (temperament sau sistem) `l consider\m centrul de greutate al interoga]iei. Prin opera sa, care st\ sub semnul eseului, criticul [i teoreticianul literar Paul Zarifopol dep\[e[te dihotomia sistem versus lipsa sistemului. Astfel st`nd lucrurile, nu ne propunem discutarea judec\]ilor de valoare literar\ pe care le emite Paul Zarifopol. Desigur, adunate laolalt\, acestea ar putea forma un compartiment important al operei, `ns\, `n viziunea noastr\, nu [i unul de sine st\t\tor. Motivele de la baza acestei observa]ii sunt mai multe. Mai `nt`i, atunci c`nd se erijeaz\ `n postura criticului sau a recenzentului literar, Zarifopol o face sporadic [i, cum au observat criticii s\i, f\r\ sistem\ [i f\r\ aplica]ie. Recenz`nd `n 1930 Arti[ti [i idei literare rom=ne, Pompiliu Constantinescu circumscrie un teren de nobil\ neutralitate `n jurul criticii lui Zarifopol: proeminent [i subtil eseist, acesta gloseaz\ pe marginea celor mai `nsemnate fenomene de literatur\ str\in\16. A[adar, c`nd Eugen Ionescu `l nume[te pe Zarifopl un critic francez, el nu face dec`t s\ preia o idee care circul\17. Observa]ia lui Pompiliu Constantinescu, `n spiritul ei, nu este `ns\ una nou\. E.
www.timpul.ro

octombrie 2012

Recitiri

TIMPUL
nu este una exclusiv discursiv\, de[i dizolvarea unui gen geometric, product evident [i natural al stilului vorbit, precum maxima, `n eseu, este inten]ionat\ [i manifest\. (Zarifopol `l aminte[te `ntr-un loc din Pentru explicarea... pe Montaigne, cu discursul s\u difuz, discret [i continuu nuan]at, apropiat de formula jurnalului, at`t de familiar modernilor.) A[a cum am ar\tat `n capitolul precedent, Zarifopol `l transform\ pe agerul La Rochefoucauld `ntr-un reflector modern al epocii sale, suspicios p`n\ la a privi `ncerc\rile contemporanilor s\i de a realiza datoria moral\ cu o curiozitate amestecat\ cu mil\. O astfel de procedare demonstreaz\, credem, f\r\ umbr\ de `ndoial\, c\ Zarifopol nu se ocup\ de forme de cultur\ moarte, realizate, dep\[ite a[a cum sus]ine `n 1935 t`n\rul Mircea Eliade24. ~n studiile sale de literatur\ veche, Zarifopol are `ntotdeauna privirea modernului care prive[te `nd\r\t, `n c\utarea altor moderni.

15
at appropriating for expressive language something that it forfeited under the domination of a discursive logic which cannot be circumvented, but may be outwitted in its own form by the force of an intruding subjective expression. T.W. Adorno, Der Essay als Form, New German Critique, nr. 32 (Spring-Summer 1984)., p. 169. 8 Paul Zarifopol, Polemic\ abstract\, Pentru arta literar\ II, 1988, p. 319-320. 9 E. Lovinescu, Impresionismul ca metod\, op.cit., p. 474. 10 In the essay, concepts do not build a continuum of operations, thought does not advance in a single direction, rather the aspect of the argument interwave as in a carpet. T.W. Adorno, op.cit., p. 160. 11 Graham Good, `n The observing Self: Rediscovering the Essay, Routledge, 1988, p. 19 vorbe[te despre o aranjare estetic\ a ideilor `n eseu, aduse laolalt\ `ntr-un desing estetic spontan, comparabil cu tiparele organiz\rii muzicale. 12 Roman scris `n 1927 de Maurice Dekobra, care adun\ mai mul]i topoi ai modernit\]ii europene: o femeie emancipat\, v\duv\ dar falimentar\, c\l\tore[te `nso]it\ de un secretar oriental de origine nobil\, schimb`nd decoruri cosmopolite, din care nu lipsesc revolu]ia bol[evic\ [i marile exploat\ri petroliere. 13 Paul Zarifopol, Capricii dogmatice. Pentru introducere, Pentru arta literar\ I, 1997, p. 274. 14 Ibidem, p. 279. 15 Prefa]\ la Paul Zarifopol (trad.), Vedenii, Bucure[ti, Editura Cultura Na]ional\, 1924. Volumul nu a fost reeditat, iar prefa]a nu a fost inclus\ `n antologii. 16 Pompiliu Constantinescu, D. Paul Zarifopol critic literar, Scrieri V, ed. cit., p. 277. 17 Eugen Ionescu, R\zboi cu toat\ lumea II, edi]ie `ngrijit\ de Mariana Vartic [i Aurel Sasu, Bucure[ti, Editura Humanitas, p. 97. 18 E. Lovinescu, Istoria literaturii rom=ne contemporane, vol. I, Bucure[ti, Editura Minerva, 1973, p. 340. 19 E. Lovinescu, op.cit., p. 477. 20 R\spunsul d-lui Paul Zarifopol la `ntreb\rile Adev\rului literar, Pentru arta literar\ II 1998, p. 70. 21 Ibidem. 22 Paul Zarifopol, Pentru explicarea lui La Rochefoucauld, Pentru arta literar\ I, edi]ie, studiu introductiv [i bibliografie de Al. S\ndulescu, Editura Minerva, 1971, p. 477. 23 Ibidem, p. 505. 24 Mircea Eliade, C`nd trebuie citit Paul Zarifopol, Revista Funda]iilor Regale, nr. 3/1935.

Lovinescu atr\sese aten]ia `nc\ din 1925 c\ un contact al d-lui Zarifopol, `n domeniul evalu\rii practice, cu literatura rom=n\ e [...] foarte rar [i, trebuie s\ ad\ug\m, prin lips\ de orientare [i regretabil18. ~n polemica din 1927-1928, G. Ibr\ileanu argumenteaz\ `n fa]a estetului Paul Zarifopol c\ exist\ o tradi]ie a criticii moderne, `n linia Sainte-Beuve Taine (`ntemeietori) [i Brunetire Lema`tre Faguet (continuatori), care face critica literar\ s\ fie ceea ce este, inclusiv sociologie [i psihologie, dac\ sunt aplicate `n folosul operei. G. C\linescu [i, poate pe urmele sale, Nicolae Manolescu `i repro[eaz\ post mortem lui Zarifopol c\, sedus de metoda filologic\ german\ (C\linescu), uit\ s\ aib\ perspectiv\ istoric\ [i nu poate visa o istorie a literaturii rom=ne (Manolescu). Resping`nd tradi]ia unei critici complecte, autohtonizat\ pe filier\ francez\, refuz`nd evaluarea practic\, alung`nd de la sine visul unei istorii a literaturii rom=ne, Paul Zarifopol apare ca un critic f\r\ instrumente de analiz\, mai ales la nivelul macrosistemului. Apoi, trebuie readus `n discu]ie tipul de discurs pe care Zarifopol `l alege pentru cele mai multe dintre interven]iile sale critice, [i anume eseul, fapt care `l determin\ pe din nou Pompiliu Constantinescu s\ afirme c\ temperamentalul Zarifopol nu este un critic, ci un eseist al propriilor lui senza]ii (de lectur\). Ies de sub inciden]a acestei judec\]i scurtele texte dedicate moderni[tilor autohtoni, care se apropie cel mai mult, `n viziunea noastr\, de modelul recenziei de carte, stadiu la care cele mai multe dintre ele, lipsite aproape cu totul de alte ambi]ii dec`t reliefarea caracterelor specifice, au [i r\mas. R\m`ne a[adar un fapt vizibil, de la structura unui volum p`n\ la aceea a unui singur eseu, c\ Paul Zarifopol nu [i-a compus sau ordonat textele cu problematic\ literar\ `n vederea unei istorii a literaturii fie aceasta [i implicit\ , care s\ clasifice [i s\ a[eze valoric autorii de care se ocup\, `n func]ie de o sum\ de imponderabile cu valoare de legi `n epoc\: tradi]ia, genul proxim, universul tematic, arta narativ\ (`n `n]eles stilistic) specificul na]ional etc. Totu[i, hedonismul lecturii [i, ca o consecin]\ direct\, judecata de gust (ceea ce numea Pompiliu Constantinescu `nclin\rile temperamentale ale criticii sale) care i-au fost aproape unanim repro[ate nu au jucat un rol decisiv `n `nchegarea operei lui Paul Zarifopol, chiar dac\ eseistul g\se[te o inefabil\ `nrudire `ntre Shakespeare [i Eminescu, de pild\. Desigur, gustul, tiparul sufletesc, hazardul, angajamentele (Zarifopol este, totu[i, colaborator al mai multor ziare) pot influen]a op]iunile de lectur\ ale unui critic, ca [i pe cele ale unui simplu individ. Legat de acest fapt, E. Lovinescu invoc\ `ntr-o lec]ie de deschidere a cursului s\u de Critic\ [i istorie literar\ o mul]ime de resorturi ale sufletului nostru, str\ine cu des\v`r[ire de art\ [s.a.]19 care influen]eaz\ experien]a estetic\ [i, prin
www.timpul.ro

urmare, judecata critic\. Zarifopol `nsu[i m\rturise[te `n repetate ocazii, dintre care vom invoca R\spunsul la `ntreb\rile Adev\rului literar, c\ oric`t ne-ar fi de drag un text din trecut, exist\ o `n]elegere deosebit de cald\ [i intim\ cu acei din zilele tale20. Pornind de Potomak-ul lui Cocteau, Zarifopol afirm\ c\ acesta furnizeaz\ o impresie de ceva care specific `mi trebuie: delir [i inteligen]\ deopotriv\ subtil\ [i copil\reasc\, humor diavolesc [i sensibilitate stranie, dar care totu[i ne e [nou\, modernilor] profund natural\21. Afirma]ia are o putere de exemplu care se verific\ la nivelul preferin]elor din critica lui Zarifopol: pledoaria lui este cea a unui modern, pentru autorii moderni, `n care rezoneaz\ noua sensibilitate, misterioas\ [i, totu[i, hiperintelectualizat\, pe care o consider\ oarecum superioar\. Noi am ajuns s\ declar\m p`n\ [i matematic\ relativ\ [i conven]ional\, scrie Zarifopol f\r\ ironie `n Pentru explicarea lui La Rochefoucauld. Spiritul clasic este p\truns [i sus]inut de sentimentul siguran]ei; `ndoiala, `ntrebarea, curiozitatea par s\ fi fost atunci la maximum de atrofiere, iar misterul nu exista dec`t doar ca no]iune simplist\ [i foarte pu]in misterioas\ din catehism. [...] Atitudinea intelectual\ a clasicului tinde, `n fond, mai mult spre practic\, a noastr\, spre contemplare22. Omul nou se emancipeaz\ de sub tutela atitudinii morale dogmatice, ceea ce presupune `n mod necesar emanciparea de didacticism `n gust [i `n literatur\, [i chiar emanciparea literaturii (a poeziei, `n special) de discursivitate. Stilul vorbit, cu totul subjugat conversa]iei [i discursului, totdeauna `n afar\, `nspre public, c\tre generalitate a[a cum caracterizeaz\ Zarifopol stilul clasic are ceva din orientarea fundamental didactic\, autoritar\, a moralismului. Reprezentativ pentru acest mod de a vedea al lui Zarifopol este felul `n care `l explic\ pe La Rochefoucauld. Contele din secolul al XVII-lea este un honntte homme care compune [i [lefuie[te maxime, despre care Zarifopol afirm\ c\, pe m\sura rescrierii, conceptul viu [i dezvoltat, savuros `n toat\ plin\tatea impresiei, [trece] la sisteme de defini]ii secate de tot sucul intui]iei [i al fanteziei, stoarse, mineralizate, scheletice23. Din aceast\ geometrizare pe care Zarifopol o va anula, decret`nd c\ Maximele sunt o oper\ de fragmentarism modern decurge o `nstr\inare a c\r]ii fa]\ de cititorul modern, care, fidel sensibilit\]ii sale, apreciaz\ mai degrab\ nota]iile fugare ale unor Pascal sau Nietzsche. {i totu[i, cititorul nu ia nicio clip\ contact cu maximele (uneori de o reversibilitate aproape comic\, a[a cum observase Faguet), pentru c\ Zarifopol recurge la un artificiu: `l explic\ pe La Rochefoucauld narativiz`ndu-l `n maniera prozei fugare [i elegante a lui Montaigne. Sub pana lui Zarifopol, omul de lume care evit\ orice specializare, `n afara de aceea de a observa lumea aristocra]iei franceze din secolul al XVII-lea, se transform\ `ntr-un eseist modern. Iar aceast\ modernizare

Acknowledgement: Realizarea acestui articol a fost finan]at\ de Fondul Social European din Rom=nia, prin Autoritatea de Management pentru Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [grant POSDRU/88/1.5/S/47646].
1 Ion Vlad, Paul Zarifopol teoreticianul literar, Convergen]e, Cluj, Editura Dacia, 1972, p. 113. 2 Paul Zarifopol, Crea]ie [i analiz\, Pentru arta literar\ II, edi]ie [i studiu introductiv de Al. S\ndulescu, Editura Funda]iei Culturale Rom=ne,1998, p. 76. 3 Ibidem. 4 Paul Zarifopol, Pentru clasarea lui Taine, Eseuri I, edi]ie, note [i studiu introductiv de Al. S\ndulescu, Bucure[ti, Editura Minerva, 1988, p. 36. 5 E. Lovinescu, Scrieri I: Critice, edi]ie [i studiu introductiv de Eugen Simion, Bucure[ti, Editura pentru Literatur\, 1969, p. 498. 6 Ibidem. 7 Here as well the essay verges on the logic of music, the stringent and yet aconceptual art of transition; it aims

octombrie 2012

16

TIMPUL

Eseu

Despre logic\ [i al]i demoni

CR|I}A IOANA FLORESCU
Conceptul de logic\ poate semnifica foarte multe lucruri pentru cel sau cea care intr\ `n contact cu el. Pentru mul]i, logica este echivalent\ cu ra]ionalitatea sau justificarea unei opinii. Pentru o parte dintre participan]ii la cursurile de profil, logica este ceva abstract [i superfluu, o ma[in\rie teoretic\ a c\rei func]ionalitate se pierde `ntr-o multitudine de simboluri [i proceduri formale, a c\ror utilitate poate r\m`ne perfect obscur\. Ni se spune c\ logica este disciplina care ne `nva]\ s\ g`ndim corect, `ns\ aceast\ idee poate p\rea ciudat\ `n contextul `n care avem cu to]ii deja mul]i ani de experien]\ `n g`ndire atunci c`nd intr\m `n contact cu conceptul `n discu]ie ceea ce ar `nsemna c\, `nainte de primul curs de logic\, nu am facut dec`t s\ g`ndim gre[it. O idee profund ilogic\. Alteori, logica pare echivalent\ cu `ncorsetarea g`ndirii `ntr-un set de principii [i reguli care `mpiedic\ fluxul natural al ideilor, amenin]`nd s\ transforme o fiin]\ uman\ creatoare `ntr-un automat standardizat. Ceea ce se poate pierde din vedere `n toate aceste perspective este, `ns\, tocmai faptul c\ logica este o unealt\ [i, ca atare, utilitatea ei este dat\ de eficien]a [i priceperea celui care o folose[te (pe l`ng\ profesionalismul manufacturierului). De asemenea, ca orice unealt\, logica are un anumit spa]iu de aplicabilitate, iar utilizarea ei `n afara acestui spa]iu poate fi incomod\, dac\ nu chiar d\un\toare. ~ns\ acest spa]iu de aplicabilitate este `n realitate c`t se poate de extins, cuprinz`nd ceea ce se poate numi g`ndirea explicit\ [i comunicabil\. ~n primul r`nd, ca disciplin\, logica `ncearc\ s\ fac\ explicite intui]iile umane referitoare at`t la modul cum trebuie s\ se desf\[oare o argumentare, c`t [i, `n general, referitoare la felul `n care trebuie s\ func]ioneze ra]iunea uman\. Este vorba de un principiu general de argumentare [i de ra]ionare, oglindit la nivelul formal de condi]iile de baz\ ale unui sistem axiomatic, sau propriet\]ile metasistemice pe care acesta trebuie s\ le `ntruneasc\2. ~n fapt, aceste intui]ii s`nt at`t de puternice, `nc`t statutul logicii ca disciplin\ normativ\ sau descriptiv\, `n privin]a raportului cu modul concret de func]ionare a ra]iunii umane, mai este [i ast\zi supus discu]iei. Avem de-a face a[adar, `n primul r`nd, cu un concept intuitiv de corectitudine a argumenta]iei. ~n al doilea r`nd, tot logica este disciplina a c\rei func]ie este de a `ndruma ra]ionarea uman\ pe c\ile indicate de o anumit\ intui]ie, `n sensul de a verifica dac\ argumentele (naturale sau formalizate) respect\ principiile de corectitudine explicitate ini]ial, de a testa respectarea cerin]elor de corectitudine [i completitudine de c\tre un sistem formal. Este vorba aici de corectitudine `n sensul adecv\rii la un principiu dat, sensul clasic `n care este asociat\ logica no]iunii `n discu]ie. Dintr-un al treilea punct de vedere, misiunea logicii, `n special la nivelul s\u filosofic, este de a supraveghea constant modalitatea `n care au fost f\cute explicite intui]iile referitoare la corectitudine [i de a revizui aparatul conceptual ([i cel formalizat, dac\ se lucreaz\ cu a[a ceva) `n care au fost `ncadrate aceste explicit\ri, `n cazul sesiz\rii unei discrepan]e `ntre intui]iile extra-sistemice (cum le nume[te Susan Haack3) [i modalitatea `n care au fost ele explicitate. Toate aceste accep]ii rezult\ din `n]elegerea logicii drept structur\, sau drept set de scheme de derivare. ~ns\ conceptul luat `n discu]ie mai prime[te [i accep]ia de limbaj, fiind vorba acum de mul]imea de expresii rezultat\ `n urma proceselor de formalizare [i aplicare a legilor logice de natur\ sintactico-semantic\. Oprindu-ne asupra acestei ultime accep]ii, remarc\m faptul c\ `ntre limbajul natural [i cel rezultat prin procesul de formalizare exist\ c`teva distinc]ii esen]iale4. Pe de o parte, limbajul natural este universal, poate exprima tot ce este exprimabil, `n vreme ce limbajul formal este par]ial [i, ca atare, poate explicita doar un domeniu restr`ns din universul exprimabilului. Pe de alt\ parte, limbajul natural este imprecis, cu frecvente cazuri de polisemie sau sinonimie `n cadrul lui; limbajul formal este precis [i poate fi reinterpretat u[or. De asemenea, limbajul natural este `nchis (`[i cuprinde metalimbajul) [i, astfel, reflexiv, fapt care nu este valabil pentru limbajul formalizat. ~n ambele cazuri, `ns\, distinc]ia limbaj metalimbaj trebuie f\cut\ c`t mai clar posibil pentru a nu l\sa loc paradoxurilor [i semnifica]iilor multiple5. Vedem, astfel, cum logica func]ioneaz\ ca principiu ordonator, `n baza unor repartiz\ri conceptuale primordiale, a c\ror dezvoltare trebuie supravegheat\ cu aten]ie. Aici, prin repartizare conceptual\ se `n]elege un decupaj lingvistico-ontologic care st\ la baza conexiunilor comunicative ce `ncheag\ un grup social, ceea ce are drept efect secundar constituirea unui set de linii directive pentru organizarea ontologiei `nse[i a membrilor grupului respectiv. Grupul social `n care ne afl\m, de care s`ntem lega]i printr-o serie de sisteme de comunicare, ne modeleaz\ modalitatea de percep]ie [i asimilare a datelor venite din exterior lumea, a[a cum o percepem. ~n acest context, logica (ea `ns\[i creat\ `n cadrul repartiz\rilor conceptuale) are rolul de `ngrijitor al evolu]iei acestei repartiz\ri primordiale. Desigur, `n acest paragraf m-am referit la logica (`n spe]\ cea deductiv\) Occidental\; de asemenea, autoarea este pe deplin con[tient\ de faptul c\ modelul de `n]elegere propus este, la r`ndul s\u, constituit `n cadrul unei asemenea repartiz\ri conceptuale, ba chiar `nsu[i conceptul de repartizare conceptual\ sufer\ de aceea[i relativizare la grupul social `n care ne afl\m. ~ns\ dezvoltarea acestor chestiuni dep\[e[te de departe subiectul articolului de fa]\. Printre `ndatoririle logicii se num\r\ vegherea asupra coeren]ei [i completitudinii diverselor ansambluri de enun]uri. Uneori, atunci c`nd domeniul avut `n vedere este complex [i abstract (cum este domeniul matematicii), acest lucru nu poate fi f\cut direct, ci necesit\ unele prelucr\ri ale enun]urilor, anume formalizarea [i axiomatizarea lor. ~n vederea acestui lucru, la mijlocul secolului al XIX-lea a `nceput constituirea disciplinei cunoscut\ sub numele de logic\ matematic\. La fel ca majoritatea disciplinelor, logica matematic\ s-a dezvoltat `n multiple tradi]ii pe parcursul timpului. Cu toate acestea, limbajele [i sistemele rezultate `n urma unui [ir continuu de dezvolt\ri ale logicii matematice clasice r\m`n punctul de reper de baz\ nu doar `n dialogul analitic actual de rit ortodox, ci [i `n constituirea [i analizarea logicilor non-standard (numite [i anticlasice6). Astfel, analiza unor presupozi]ii remarcabile ale logicii clasice este deosebit de relevant\ at`t direct, ca analiz\ a fundamentelor non-formale ale tipului celui mai utilizat de limbaj sau structur\ inferen]ial\, c`t [i indirect, ca explicitare a presupozi]iilor a c\ror modificare (explicit\ sau tacit\) duce la constituirea unui mod nou de organizare a unei asemenea structuri. Una dintre presupozi]iile cele mai interesante ale logicii clasice este legat\ de perspectiva semtiotic\ implicit\. Astfel, `n ciuda evolu]iei `nregistrate de semiotic\ pe parcursul secolelor, `n ciuda faptului c\ semnul a fost `n]eles `n multe feluri [i chiar accep]iile sale ini]iale au fost dezvoltate [i aprofundate (dup\ cum [i logica clasic\ a cunoscut extensii [i complet\ri), schema semiotic\ diadic\ st\ `n continuare la baza sintaxei [i semanticii logice. Prin schema semiotic\ binar\ se `n]elege, desigur, cuplul semnificant semnificat, numit [i semn referin]\ sau, mai informal, semn obiect, ceea ce reprezint\ ceea ce este reprezentat. Aceasta structur\ poate fi urm\rit\ p`n\ `n ad`ncurile celor mai complexe sisteme axiomatice, cum este sistemul de logic\ modal\ propus de Saul Kripke `ntr-o serie de lucr\ri7. Un sistem axiomatic `ncepe cu un limbaj formalizat, constituit pentru a putea acomoda aplicarea sa asupra unui anumit domeniu, ale c\rui semne p\streaz\ doar o vag\ semnifica]ie vestigial\. Enun]urile acestui limbaj urmeaz\ s\ fie ordonate `ntr-un sistem axiomatic, prin stabilirea unor axiome [i a unor reguli de derivare astfel `nc`t din axiome s\ poat\ fi deduse celelalte enun]uri ale sistemului. P`n\ `n acest moment ne-am aflat exclusiv pe teritoriul sintaxei logice, f\r\ a fi interesa]i c`tu[i de pu]in de semnifica]ia simbolurilor [i enun]urilor utilizate (`n afara semnifica]iilor vestigiale amintite mai sus). ~n continuare, `ns\, avem nevoie de o modalitate de exprimare [i demonstrare a unor propriet\]i esen]iale ale sistemului, f\r\ de care acesta ar fi util doar ca exerci]iu stilistic: completitudinea [i consisten]a acestuia. Mai exact, sistemul trebuie s\ con]in\ toate enun]urile valide din limbaj (completitudine), [i numai pe acestea, adic\ nici un enun] nevalid (consisten]\). ~n acest moment avem nevoie de o semantic\ riguroas\, pe at`t de simpl\ din punct de vedere semiotic, pe c`t este de complicat\ din punct de vedere logic: expresiile sistemului au nevoie de referin]e. Aceste referin]e vor fi construite prin interpret\ri (nu detectate prin interpret\ri, ci construite) [i vor mima referin]ele reale `n acela[i mod abstract `n care limbajul formal mima un limbaj real. Domeniile predilecte pentru selectarea referin]elor s`nt mul]imea de valori de adev\r {1, 0} (adev\rat, fals) [i mul]imile de elemente arbitrare. Unui sistem `i vor corespunde mai multe astfel de modele (modelele s`nt generate `n baza unui mecanism stabilit de la `nceput), iar sistemele consistente trebuie s\-[i afle toate axiomele [i teoremele validate `n fiecare astfel de model. O consecin]\ semantic\ a unui astfel de sistem este un enun] (formalizat) adev\rat `n toate modelele, iar o consecin]\ sintactic\ este un enun] derivabil din axiomele si regulile sistemului `ntr-un num\r finit de pa[i. Putem spune, acum, c\ un sistem este bine constituit atunci c`nd orice consecin]\ semantic\ a sa este [i o consecin]\ sintactic\ (sistemul este complet), iar orice consecin]\ sintactic\ este o consecin]\ semantic\ (sistemul este consistent)8. Odat\ afla]i `n posesia unui asemenea sistem bun, `l putem utiliza `n diverse scopuri, cum ar fi demonstrarea unui enun] anume, demonstrarea anumitor propriet\]i ale teoriei de la enun]urile c\reia s-a pornit `n formalizarea sistemului [i a[a mai departe. Ceea ce trebuie remarcat acum, `ns\, este prezen]a `n

logic\ a unor elemente semiotice rudimentare, similare cu cele utilizate `nc\ de Augustin, cu sute [i sute de ani `naintea dezvolt\rii logicii matematice. Este vorba de limitarea semnului la cele mai evidente dou\ dimensiuni ale sale semnificant [i semnificat, `mpreun\, desigur, cu constituirea meticuloas\ a rela]iei dintre acestea (prin interpretare constructiv\). Pe undeva, astfel, logica tradi]ional\ poate p\rea un element profund anacronic, uitat de evolu]ia semioticii, lingvisticii [i a [tiin]elor comunica]iei, o relicv\ din perioada arhaic\ a g`ndirii occidentale. ~ns\ tocmai acest aspect este cel care `i confer\ logicii locul esen]ial printre disciplinele moderne: logica, `n `nf\]i[area ei clasic\, este legat\ de acele repartiz\ri conceptuale primordiale aflate la baza constituirii lingvistico-ontologice a grupurilor sociale `n care este utilizat\, d`nd seama de schemele categoriale fundamentale care confer\ coeziune comunicativ\ multitudinii de idei, perspective, scopuri [i convingeri generate de fiecare individ `n parte.
1 Acest articol a fost redactat `n cadrul cercet\rii finan]ate prin proiectul POSDRU/89/1.5/S/63663 Re]ea transna]ional\ de management integrat al cercet\rii postdoctorale `n domeniul Comunicarea [tiin]ei. Construc]ie institu]ional\ ([coal\ doctoral\) [i program de burse (CommScie). 2 Conform acestor principii, este preferabil ca `ntr-un argument, dac\ premisele s`nt adev\rate, concluzia s\ fie cu necesitate adev\rat\ respectiv este preferabil ca un sistem axiomatic s\ fie complet [i corect `n acela[i timp. 3 Susan Haack, Philosophy of Logics, Cambridge University Press, Cambridge, London, New York, Melbourne, 1978, pp. 221 [i urm. 4 Gheorghe Enescu, Dic]ionar de logic\, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 2003; Florentina C\lm\]uianu, Tipologii ale sistemelor deductive, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2006; Gheorghe Ilie F`rte, Regimuri ale cantit\]ii `n logica formal\, Editura {tefan Lupa[cu, Ia[i, 1999. 5 A se vedea Alfred Tarski, The Concept of Truth in Formalized Languages, `n: Logic, Semantics, Metamathematics, edi]ia a doua, Hackett Publishing Company, Indianapolis, 1983, pp. 152 278 [i The Semantic Conception of Truth and the Foundations of Semantics, `n: Alfred Tarski, Collected Papers (volume editate de Steven R. Givant si Ralph N. McKenzie), vol 2. (1935 1944), Birkhuser, Basel, Boston, Stuttgart, 1986, pp. 665 699. Modelul tarskian al diferen]ierii `ntre limbaj [i metalimbaj este ast\zi dep\[it de `ncerc\rile de introducere a predicatului T (adev\rat) printr-o extensie a teoriei de baz\ al c\rei limbaj se situeaz\ pe acela[i nivel cu limbajul teoriei de baz\. Noua problema care se ridic\ `n aceast\ situa]ie este dac\ aceast\ extensie este sau nu conservatoare asupra teoriei de baz\. 6 John P. Burgess, Philosophical Logic, Princeton University Press, Princeton, Oxford, 2009, p. 1. 7 Multe dintre studiile lui Kripke s`nt `nc\ nepublicate, `ns\ filosoful `n discu]ie a `nceput remedierea acestei probleme prin lansarea, `n 2011, la Oxford University Press, a primului volum de Collected Papers. 8 Pentru mai multe detalii se poate consulta Stewart Shapiro, Mathematics and Its Philosophy, `n Stewart Shapiro (ed.), New York, Philosophy of Mathematics: Structure and Ontology, Oxford University Press, Oxford, pp. 21-35.

octombrie 2012

www.timpul.ro

Eseu
SINE RETRACTATIONE

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

17

Sentimentul mizeriei ontologice. Pentru o recunoa[tere a afectivit\]ii spirituale

HORIA P|TRA{CU
Identitatea lui Winston Smith, personajul celebrului roman 1984 al lui Orwell, sf`r[e[te `n momentul `n care este confruntat cu spaima lui cea mai terifiant\, cu co[marul lui intim: chipul s\u devorat de [obolani. P`n\ la aceast\ ultim\ `ncercare Winston nu cedase sub chinurile, torturile [i cruzimile la care fusese supus. Julia nu fusese tr\dat\, iubirea lui pentru ea supravie]uise [i, laolalt\ cu ea, propria-i individualitate. ~n camera 101, sub amenin]area [obolanilor, personalitatea lui Winston Smith se pr\bu[e[te, l\s`ndu-ne s\ ne `ntreb\m dac\ nu trebuie s\-i recunoa[tem fricii dreptul de prim n\scut asupra vie]ii noastre con[tiente. Fricii, [i nu iubirii. Dar nu despre suprema]ia genetic\ a fricii vreau s\ vorbesc aici. S\ ne imagin\m un Winston al c\rui co[mar intim este pu]in schimbat: `n visul s\u, Winston nu mai este devorat de [obolani, ci este el `nsu[i [obolan. S\ ne imagin\m spaima [i sc`rba, dezgustul [i neputin]a, furia [i grea]a, groaza [i cutremurarea lui, sf`[ietoarea durere, convulsiva ur\ de sine... Mai departe, s\ ne-o imagin\m pe Julia, [obolanca Julia, cum lipsit\ de o corect\ imagine de sine `[i revars\, f\r\ mil\, cumplitele-i farmece asupra lui Winston. Neput`nd s\ vomite, c\ci [obolanii nu vomit\, Winston mai apuc\ s\ vad\ privirea dr\g\stoas\ a Juliei `ndreptat\ spre pui[orii lor roz [i fragili, frem\t`nd sau mai degrab\ colc\ind, orb [i solzos, `n jurul s\u. Winston s-ar trezi lac de sudoare, sim]ind `nc\ fiorii atingerilor pergamentoase din vis, dar fericit c\ este din nou om. Co[marul ar reveni tot mai des, chinuindu-l cu absurditatea [i grotescul lui. Cu c`t `ncearc\ s\-l `n]eleag\ cu at`t se afund\ mai tare `n labirintul pulsatil de imagini scabroase f\c`ndu-l s\ prefere s\ nu se mai g`ndeasc\, s\ uite... ...p`n\ `n ziua `n care co[marul s\u s-ar realiza. ~n mijlocul celei mai banale, celei mai obi[nuite ac]iuni omene[ti, Winston ar sim]i deodat\ aceea[i `nfior\toare repulsie fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i. Winston ar `n]elege c\ vietatea om este la fel de mizerabil\ ca orice alt\ vietate. C\, sub specia fiin]ei, [obolanul [i omul stau pe acela[i nivel. C\ omul `[i ridic\ bariere `n calea perceperii acestei idei, imposibil de acceptat. C\ prin orice mijloace, de la religie la biologie, omul `[i inventeaz\ calit\]i prin care s\ se autoexclud\ din r`ndul celorlalte fiin]e, care s\-l fac\ transcendent acestei vie]i [i acestei lumi. Pentru atacul s\u de repulsie metafizic\, Winston nu ar g\si nici `n]elegere, nici consolare. Un asemenea sentiment nu este omologat de c\tre nomenclatorul sentimentelor umane, nu este recunoscut de c\tre religiile oficiale, iar psihologia nu i-ar acorda nici o aten]ie, dezinteresat\ cum este, prin defini]ie, de mofturi metafizice. {i totu[i un asemenea sentiment exist\, chiar dac\ nu apar]ine afectivit\]ii sufletului, ci afectivit\]ii noastre spirituale. Mai rare, mai neobi[nuite ca toate cele ce ]in de spirit afectele spirituale trebuie s\-[i redob`ndeasc\ cet\]enia. Lucru imposibil de `ndeplinit `nainte s\ reintegr\m spiritul `n structura fiin]ei umane, pe nedrept redus\ la rudimentarul raport suflet-corp. Sute sau mii de sentimente ignorate p`n\ acum de [tiin]a sufletului ar putea fi incluse `ntr-o [tiin]\ a spiritului (noologie `i spunea Blaga), (re)d`ndu-li-se oamenilor demnitatea de a avea [i de a vorbi despre sentimentele lor metafizice negative sau pozitive.
www.timpul.ro

Religii australiene, Mircea Eliade, traducere de Walter Fotescu, colec]ia Arhetip, Editura Herald, 2012, 256 pag., pre] 24,5 lei.

Rec\p\t`ndu-[i spiritul, oamenii ar afla c\ poart\ un nume toate acele sentimente f\r\ nume, chinuitor de confuze, suferin]ele f\r\ leac, triste]ile sau bucuriile inexplicabile, fiorurile `n fa]a vie]ii ca atare sau `nfior\rile `n fa]a mortalit\]ii proprii, fericirea transmis\ de prezen]a celui drag [i spaima de abisul absen]ei lui, vina metafizic\ de a exista `n acela[i timp `n care semenul nostru sufer\ etc. etc. De-ar fi doar numirea lor [i tot ar fi destul. Dar omul zilelor noastre ar afla `n plus [i c\ `n alte vremuri ele au reprezentat floarea cea mai aleas\ a afectivit\]ii umane, a unei afectivit\]i spirituale, alungat\ ast\zi din cetatea l\untric\, unde `n locul regelui-filosof a fost instalat ca tiran... psihologul. Va afla c\ `n epoca de aur a domniei filosofilor sentimentele metafizice erau considerate cele mai pre]ioase dispozi]ii afective ale unui om, precondi]ii emo]ionale ale edific\rii sau semne indubitabile ale elec]iunii sale. Deosebirea dintre un spirit grobian [i un spirit ales era dat\ de prezen]a sau de absen]a unei asemenea sensibilit\]i metafizice. Nemul]umirea metafizic\ ale c\rei `nvolbur\ri s`nt at`t de patetic descrise `n Confesiunile sale, insa]iabila sa sete de adev\r, l-ar trimite ast\zi pe Sf`ntul Augustin direct la spitalul psihiatric. Ne putem a[tepta ca `ntr-un viitor nu foarte `ndep\rtat Spitalul s\ `nfiin]eze sec]ii corespondente marilor curente de g`ndire. Un individ care va crede sau va sim]i c\ lumea aceasta este cel mai palid reflex al Fiin]ei [i c\, drept urmare, datoria omului este s\ evadeze din ea, va fi, desigur internat la Neoplatonici. Unul care se va `ndoi de toate `n c\utarea certitudinii va repartizat `ntr-un salon de cartezieni. P`n\ atunci psihofarmacologia va produce tranchilizante pentru nelini[tea metafizic\, hapuri pentru setea de adev\r, po]iuni pentru angoase, pastile `mpotriva mir\rii filosofice. Un pozitivism `ngust, adoptat ca filosofie oficial\ mondial\, a exclus orice preocupare metafizic\ din r`ndul ocupa]iilor serioase actuale f\r\ s\ acorde nici un credit avertismentului kantian c\ ele s`nt consubstan]iale ra]iunii omene[ti. Refulate `ntr-un incon[tient ad`nc, de ce nu ne-am g`ndi c\ sentimentele spirituale produc simptome, nevroze [i psihoze spirituale, `ntr-un cuv`nt nooze? De ce nu am vorbi de o noopatologie a vie]ii cotidiene, de afec]iuni spirituale provocate de conflictul dintre existen]a unui afect spiritual [i ne(re)cu-

noa[terea lui, reprimarea lui de c\tre societate, `mpingerea lui `n incon[tient? Teribile s`nt bolile spirituale ale omului contemporan provocate de puritanismul psihologic modern, care pe de o parte nu recunoa[te dec`t sentimentele suflete[ti, iar pe de alt\ parte, din aceast\ categorie, din punct de vedere valoric, nu recunoa[te dec`t sentimentele pozitive, ar\t`nd `nc\ o dat\ c\ religia se transform\ `n moral\, iar morala `n... [tiin]\. Teribil\ este boala spiritual\ a acestui om c\ruia i se d\ dreptul s\ resimt\ numai frica de moarte, nu [i teama ei! Teribil\ este boala spiritual\ a acestui om obligat s\-[i reprime sentimentul ignoran]ei totale `n fa]a optimismului n\t`ng [i agresiv al unei [tiin]e ce se pretinde poten]ial omniscient\! Teribil\ este boala unui om constr`ns s\-[i ascund\ sentimentul neputin]ei de a alunga suferin]a, boala [i moartea din lume `n fa]a prim\v\raticei doctrine care acord\ Omului puteri [i drepturi nelimitate! Teribil\ este [i boala provocat\ de imposibilitatea de a exprima pura fericire de a exista `n interiorul unei paradigme a emo]iilor motivate! Domeniul afec]iunilor spirituale se va putea constitui `ns\ doar dup\ reabilitarea domeniului afectivit\]ii spiritului. Abia atunci vom putea cunoa[te, `n am\nunt, tot r\ul pe care l-a produs excluderea spiritului din via]a interioar\ a omului. ~ntr-un sens, lumea oamenilor de azi chiar este lumea de [obolani din co[marul imaginat de imaginarul nostru Winston. O lume intolerant\ fa]\ de sentimentele care s\-i pun\ `n discu]ie fiin]a, sentimente pe care le respinge `ndoit, `n zona sentimentelor negative [i `n zona m\runtei istorii personale a sufle]elului. S\ ni-l imagin\m pe eroul nostru sedat, `n c\ma[\ de for]\, `n fa]a unui [obolan psihiatru interesat de traumele primei sale copil\rii, unde ar c\uta explica]ia suferin]ei psihice actuale. Degeaba i-ar explica Winston savantului [obolan c\ simte c\ este `nchis `n trupul lui ca `ntr-un morm`nt [i c\ lumea sublunar\ este cea mai de jos lume posibil\, c\ are o acut\ percep]ie a inconvenientului de a fi n\scut [obolan, c\ se g`nde[te adesea c\ numai un demiurg r\u l-a putut condamna s\ `mbrace o at`t de repugnant\ `nf\]i[are [i s\-i acorde o asemenea mizerabil\ existen]\. Doctorul nu ar `n]elege nimic. Noi [tim `ns\ ceea ce [obolanii nu [tiu: suferin]a lui Winston este spiritual\, nu sufleteasc\. Dar [obolanii nu (re)cunosc dec`t sufletul.

~n Religii australiene Eliade ofer\ o critic\ explicit\ a analfabetismului religios al at`tora dintre cei care scriu despre religiile primitive [i argumenteaz\ `n favoarea istoricit\]ii acestora, `mpotriva at`t a evolu]ioni[tilor c`t [i a decadenti[tilor romantici, care v\d dezvoltarea religiei ca pe o mi[care liniara de la simplu la complex, primii `n sus, iar ultimii `n jos. Aceste abord\ri, [i altele, s`nt aplicate la datele despre religiile aborigenilor australieni Zei Supremi, Eroi Culturali, rituri de ini]iere [i mortuare, vraci. Eliade manevreaz\ sursele clasice cu judecat\ echilibrat\ a istoricului [i selecteaz\ aspectele valoroase ale celor mai bune autorit\]i moderne, `ntre care Berndt, Elkin, Stanner [i Petri. Utiliz`nd aceste date, el se mi[ca de la inferen]a la ipotez\ [i detecteaz\ prezen]a anumitor tipare de ritual [i credin]a care apar `n religiile de pe `ntreg continentul australian. Eliade sa bazat pe intui]ie ca s\ descopere structuri [i configura]ii generale. Modelele [i metaforele au ajuns s\ fie privite, cum a prezis Max Black, c\ o parte respectabil\ a culturii [tiin]ifice: C\ci [tiin]\, la fel ca disciplinele umaniste, la fel ca literatur\, este o problem\ de imagina]ie. Eliade subliniaz\ c\ descoperirea influen]elor din Melanezia [i alte p\r]i ale Sud-Estului asiatic, precum [i din zone mai `ndep\rtate cum ar fi India, a distrus pentru totdeauna no]iunea simplist evolu]ionist\ a caracterului de Naturvolk cu adev\rat primitiv al religiilor australiene, cit`nd dovezi arheologice [i lingvistice impecabile. Propria sa erudi]ie vast\ `n domeniul religiilor orientale [i al [amanismului siberian `i permite s\ pun\ `ntr-o solid\ perspectiv\ comparat\ descoperirile sale privitoare la riturile de ini]iere [i cultele secrete. Scopul ultim al istoricului religiilor, scrie Eliade `n concluzia final\ a c\r]ii sale, nu este s\ arate c\ exist\ un anumit num\r de tipuri sau tipare de comportament religios, cu simbologiile [i teologiile lor specifice, ci mai degrab\ s\ le `n]eleag\ semnifica]iile. Iar semnifica]iile acestea nu s`nt date odat\ pentru totdeauna, nu s`nt pietrificate `n respectivele tipare religioase, ci s`nt mai degrab\ deschise, `n sensul c\ se schimb\, cresc [i se `mbog\]esc de o manier\ creativ\ `n procesul istoric.

octombrie 2012

18

TIMPUL
pe suprafa]a muiat\, un desen, mai `nt`i neclar dar pe m\sur\ ce-l priveam, liniile lui deveneau tot mai vizibile. Absurd [i ilogic, desenul reprezenta absolut exact fotografia camerei mele de lucru. Erau acolo toate am\nuntele, f\r\ gre[. Mobila din `nc\pere, oglinda, peretele cu litografia unei p\duri `nz\pezite, ba chiar [i lampa cu abajur [i ciucuri lips\. U[a de la intrare cu geamul `n mijloc, rotund ca un ochi de ciclop. Toate erau acolo pe h`rtie. {i totu[i, un mic am\nunt, o neconcordan]\ mi-a atras aten]ia. Pe desen, `n spatele mesei de scris se afla `nc\ o u[\, `n timp ce `n camera mea peretele era intact `n locul acela. ~n culmea emo]iei, am tras masa deoparte ca s\ m\ conving [i incredibil, pip\ind cu degetele tapetul `nflorat, am sim]it cadrul u[ii. Uit`nd de furtun\, de apa ce mi se adunase pe mas\ [i pe du[umea, am apucat cu]itul de t\iat h`rtia [i am sf`[iat tapetul pe toat\ lungimea lui. Imediat u[a a ap\rut la vedere. Dintr-o mi[care eram dincolo. Aveam `n fa]a ochilor o camer\ absolut identic\ cu a mea. Interiorul cunoscut, masa cu foile r`nduite stiv\, scaunul cu sp\tarul scrijelit [i cineva a[ezat acolo de parc\ m-ar fi a[teptat. Cine e[ti dumneata? am `ntrebat v\dit surprins. Credeam c\-i cunosc pe to]i locatarii. Omul a z`mbit. Eu nu s`nt locatar. Eu s`nt cel\lalt. Cel\lalt? Nu `n]eleg ce vrei s\ spui. Care cel\lalt? Foarte simplu. Cel\lalt tu. Nu c\ asta-i prea de tot. Adic\ eu s`nt eu, [i tu e[ti tot eu? Ai ghicit. Un fel de alter ego. Eu s`nt cealalt\ jum\tate. Cea opus\. Numai `mpreun\ cre\m `ntregul. De fapt, nu e nimic extraordinar. ~n fiecare om exist\ cele dou\ extreme, partea divin\, partea spiritual\ [i cea negativ\,

Vitraliu
diavoleasc\. Astfel se p\streaz\ echilibru. La fel ca `n natur\. C`teodat\ domin\ unul, alt\ dat\ cel\lalt. De exemplu, ziua [i noaptea, `ntunericul [i lumina albul [i negru S`nt sigur c\ `n]elegi despre ce vorbesc. Eu s`nt cel\lalt. Care din ei? am `ntrebat pripit. Mintea `ncepu s\ lucreze cu rapiditate. Dac\ el e partea mea negativ\, a[ putea s-o distrug. Era cea mai bun\ ocazie s\-l suprim pentru totdeauna, [i astfel spiritul s\ domine `n orice situa]ie. Puteam deveni perfect. El a `nceput s\ r`d\ ironic [i mi-am dat seama c\ [tie exact ce mi-a trecut prin cap. Ai dreptate, a r\spuns g`ndului meu. E u[or s\ m\ termini. Destul o atingere. C`nd m\ aflu `n afara corpului s`nt foarte vulnerabil ~nchipuie-]i, s`nt numai o jum\tate. Dar `nsu[i g`ndul de a m\ distruge e demonic, nu crezi? Poate tocmai eu s`nt spiritul? ~ndr\zne[ti s\ ri[ti? Avea dreptate. Cu siguran]\ tocmai partea negativ\ a fiin]ei mele urm\rea s\ distrug\ jum\tatea divin\. Un tr\snet cumplit a br\zdat cerul, urmat de zgomotul infernal al pere]ilor care s-au pr\bu[it peste mine. S-a d\r`mat magherni]a, a fost ultimul g`nd `nainte de a-mi pierde cuno[tin]a. C`nd m-am trezit, proprietarul casei [i familia lui erau aduna]i `n jurul meu. M\ priveau de parc\ `nviasem din mor]i. Ce s-a `nt`mplat? am `ntrebat ame]it, f\r\ s\ v\d mormanul de c\r\mizi [i moloz din jur. N-ai s\ crezi, mi-a r\spuns omul, a tr\snit undeva `n apropiere [i peretele camerei dumitale s-a pr\bu[it bloc`nd intrarea. N-a r\mas nimic. Nici un [oarece nu s-ar fi putut salva de acolo. Toat\ s-a f\cut una cu p\m`ntul. {i totu[i Iat\-te viu [i nev\t\mat. Unde ai fost? ~l ascultam f\r\ s\ `n]eleg. Dintr-odat\ am [tiut adev\rul. Am fost dincolo {i, de fapt, nici m\car nu eram eu. Era cel\lalt Dar care din ei?

Cel\lalt
MADELEINE DAVIDSOHN
Totul a `nceput in momentul c`nd gazda la care locuiam de ani de zile m-a anun]at c\ trebuie s\ m\ mut urgent. Ori, ca s\-]i g\se[ti cas\ `ntr-o s\pt\m`n\, sau `n cel mult zece zile, era o adev\rat\ pacoste. Sau te ajut\ norocul, sau e[ti un om pierdut. Eu m\ sim]eam pierdut. Am vizitat nenum\rate apartamente `n acele c`teva zile. Am umblat pe str\zi, pe uli]e, prin cartiere necunoscute, fie dup\ informa]iile prietenilor, fie dup\ vre-un bilet at`rnat de st`lpii de telegraf. Pe scurt, eram terorizat [i de timpul care se scurgea impasibil, dar [i de posibilit\]ile mele pecuniare foarte reduse. Case desigur se g\seau, dar mie `mi trebuia ceva modest [i ieftin. ~n sf`r[it, am dat peste o ruin\ la marginea t`rgului, care abia dac\ se ]inea `n picioare. Proprietarii m-au asigurat c\ st\ astfel neclintit\ de zeci [i zeci de ani. De voie, de nevoie am hot\r`t s-o `nchiriez. Mi-am adus bruma de lucruri [i iat\-m\ instalat. Camera mea era izolat\ de un mic antreu care o desp\r]ea de celelalte `nc\peri ale locuin]ei. Eram astfel ferit de zgomote [i aveam o anumit\ intimitate. Totul `mi p\rea ca o adev\rat\ binefacere. Asta fiindc\ am uitat s\ spun: eu m\ ocup cu scrisul. Adic\ s`nt scriitor. Dac\ m\ chinuie[te inspira]ia, sau, din contra, dac\ m\ p\r\se[te, am nevoie de calm [i de lini[te. Pot spune c\ am nimerit chiar mai bine dec`t m-a[ fi a[teptat. Gazdele mele p\reau oameni cumsecade, `[i vedeau de treburile lor, m\ l\sau `n pace. Era `n vremea toamnei. O toamn\ frumoas\, din acelea cu brum\ diminea]a, dar cald\ imediat ce r\s\rea soarele, plin\ de arome [i culoare. ~n jurul casei se `n\l]au copaci cu frunz\ c\z\toare, iar pe acoperi[ vi]a de vie ar\mea acoperi[ul [i pere]ii. Magherni]a p\rea, `n lumina asfin]itului, poleit\ cu aur. Locuiam acolo de aproape o lun\, [i m\rturisesc, m\ sim]eam minunat. Totu[i, vremea bun\ nu a durat o ve[nicie. ~ntr-o zi cerul s-a `nnourat de-ai fi spus c\ s-a l\sat noaptea `n plin\ zi. ~nt`i s-au auzit tunete ca un bubuit de tob\ `n dep\rtare, apoi au ap\rut fulgerele [i imediat a `nceput s\ plou\. Dar ce ploaie Ziceai c\ se apropie sf`r[itul lumii. Vijelia de afar\, vuietul copacilor, trasoarele luminoase ale fulgerelor ca ni[te bice de foc, `mi st`rneau imagina]ia. Scriam de zor. Frazele se `n[iruiau cu repeziciune, m`na fugea `n urm\rirea ideilor care se `mbulzeau `n minte. Deodat\, pe mas\, l`ng\ foile aranjate stiv\, au `nceput s\ cad\ stropi mari c`t bobul de maz\re. Plesneau pe t\blie pulveriz`ndu-se ca o explozie lichid\, peste truda mea. Am alergat `n buc\t\rie s\ caut un vas de str`ns apa, de team\ c\ manuscrisul meu e `n pericol de scufundare. Am apucat topul de h`rtie scris, dar n-am fost destul de rapid. ~n b\ltoaca care se adunase pe mas\ plutea o foaie alb\ de h`rtie, ca o corabie cu p`nzele `ntinse. S-o recuperez nici g`nd. Scrisul devenise greu de ghicit. Gata s-o arunc, am observat deodat\,

Poezii de Ovidiu Raul Vasiliu

OVIDIU RAUL VASILIU

E mic\ lumea...
E mic\ lumea... G`ndul o `ntrece... Poe]ii-[i poart\ m\[tile de piatr\... Iubirea zace-n spiritul de [atr\ {i tot decade... Timpu-i tot mai rece... Str\vechea p`ine, rumenit\-n vatr\, Se-apropie de ceasul unsprezece T\cerea ne cuprinde, vorba trece... E mic\ lumea!.. Haitele o latr\!.. Din Babilon, Ecuatorul pare Ca un inel, din nu [tiu ce m\rgele, Ce [i-a ie[it din matc\, Israele! Lumina bate-n falduri viitoare... E mic\ lumea... Visul n-a avut Nimic `n ea, atunci c`nd s-a n\scut.

Nebunul indian
H8-A1.. Diagonala neagr\ a fost mereu mai t\ioas\, mai ascu]it\... C`nd s-a n\scut jocul de [ah pe Valea Gangelui, o naiad\ a ie[it din apele fluviului, cu un pergament `n sanscrit\, despre un izvor primordial [i c\ fiecare din cele 8 c`mpuri ale diagonalei negre este o diagonal\ `n miniatur\ [i `ns\[i diagonala neagr\ este un c`mp al unei diagonale mai mari {i a r\mas neclar p`n\ unde merge [irul.. Pumnalul nebunului indian zboar\ n\prasnic de mii de ani de-a lungul diagonalei negre..

Desigur, alfabetul nu putea `ncepe dec`t cu A, iar num\r\toarea cu 1... La `ntrebarea Cine te-a `nv\]at s\ numeri?, Nebunul indian ar r\spunde c\ cel care st\p`ne[te diagonala neagr\ st\p`ne[te `ntreaga tabl\. (Aha, [i? Nu cumva nu putem f\r\ tabl\?) () Pe Valea Gangelui a ap\rut, cine mai [tie c`nd, o legend\ cum c\ Universul e o tabl\ de [ah, c\ oamenii au inventat motive de r\zboi atunci c`nd noaptea a cobor`t cu bezna ei peste lume, c\ s`ntem colora]i `n alb [i negru (oare nu inutil de mult?) [i c\ diagonala alb\ o `ncruci[eaz\ pe cea neagr\ cu o polite]e excep]ional\.. Marii mae[tri spun c\ `n [ah s`nt o infinitate de posibilit\]i ~ns\ un rege ar trebui s\ fie suficient lui `nsu[i [i nu este, chiar dac\ se nume[te rege. O infinitate de posibilit\]i pentru doi regi ambulan]i, pentru doi regi f\r\ rege, este o chestiune tare bizar\.. Normal, Nebunul indian este un r\zboinic teribil!.. () O naiad\ din apele Gangelui i-a povestit c`ndva Nebunului indian despre nu [tiu ce izvor primordial, c\ diagonala lui de 8 ascunde alte 8 mai mici [i este parte din una mai mare, c\ tot timpul apare c`te un 8 mai grozav care `nghite pe al]i 8 de 8..[i c\ nici un 8 nu poate sc\pa de {i de atunci i s-au n\z\rit fel de fel de idei despre un 8 r\sturnat. Un figurant de pe tabl\ l-a `ntrebat odat\ pe Nebunul indian: De ce naiba ]inte[ti mereu `n A1? E[ti bolnav? Te pl\te[te cineva? Nu cumva vrei s\ aduni puncte, s\ faci scor? Desigur, cine dore[te s\ priveasc\ `n sus, de-a lungul coloanei lui Br`ncu[i, are nevoie de ochelari de soare. Pe de alt\ parte, o via]\ tr\it\ pe diagonal\ va fi `ntotdeauna pres\rat\ cu ciud\]enii teribile.. Nu cumva dori]i o croazier\ pe Gange?

Prima zi
Lumina ce-a ie[it `n prima zi A l\crimat `n r`nduri repetate, C\ci umbrele-ncepur\ a gr\i... A l\crimat `n r`nduri repetate Iar dorul dup\ ea ne potopi. La poluri, din t\ceri reverberate, Lumina ce-a ie[it `n prima zi A platonit z\pezi `nsingurate {i le-a sculptat cu verbul a topi, Lum`n\rat de-atunci pe r\suflate. Eram c`ndva pe punctul de a fi, Dar [tim prea multe taine r\sturnate Lumina ce-a ie[it `n prima zi A l\crimat `n r`nduri repetate.

Dar care m\ deranjezi la ora asta cu a[a ceva? Ia s\ vedem... Hhmmm.. Eroare. Expeditor neidentificat. V\ rug\m `ncerca]i mai t`rziu Mmmda... {i c`nd `i povestesc `nt`mplarea cut\rui mare poet, care `mi este mentor, m\ prive[te de parc\ ar fi recunoscut pe chipul meu portretul robot al unui criminal.. Ce e, maestre? Am gre[it cu ceva? Poate [tii cine a trimis sms-ul? Nooo, zice... e un sms care se trimite singur. Nu [tiu ce naiba... e o eroare pe retea... [i eu mai primesc... {i chiar m\ g`ndeam `ntr-o zi s\ fac filosofia erorii... C\ de unde [i p`n\ unde cineva dintr-o eroare poate s\ creeze...? P\i bun venit la teatrul de p\pu[i atunci! Miroase a harababur\ aici! Auzi vorb\: Expeditor neidentificat. V\ rug\m `ncerca]i mai t`rziu. V\ rug\m, cic\... De ce m\ roag\? Nu cumva mi se preg\te[te o nou\ eroare? Hhmm... vorbim mai t`rziu.

Cotu Morii
Se-nv`rte moara. Ro]ile trosnesc Cr`mpeie de lumin\ trec prin unde. Via]a-i pe aici [i pe niciunde... Gr`ul se sfarm\. G`ndurile cresc }\ranul amintirea [i-o ascunde ~n sacii, care-n v\i rostogolesc Sudoarea unui vis str\vechi, ceresc. Se-nv`rte moara. Unda o p\trunde... La Cotu Morii lini[tile ard {i focul vetrei, Doamne, c`t de lent e, ~n r\coroase nop]i incandescente, C`nd p`inea iese mirosind a nard!... Se-nv`rte moara. Gr`ul a atins Un cerc restr`ns [i-un drum spre necuprins.

Dans (ne)schimb\tor
Dansezi cu mine? Horele se nasc Dintr-un v`rtej ascuns, neschimb\tor If you dont mind, I just want you to ask: How many steps I need to know you more? Din hor\ am s\-ncerc s\ te desprind Printr-un minut ie[it din calendar, Cause miss, I dont care about the wind Im blind because the dawn inside you are! Tu m\ cite[ti [i f\r\ s\ te chem, Z`mbe[ti o clip\ [i m\ la[i c`nd vrei... But do you know the land from where I am? Im walking on a neverending way! Dar fiindc\ dansul pare schimb\tor, Ill never dance the way I dance before.
www.timpul.ro

Poemele se scriu singure

~ntr-o noapte, am primit un sms absolut excep]ional: Poemele se scriu singure. Ce vorbe[ti, domnule? {i atunci cine este poet? Ce este acela talent? Nu cumva aceste cuvinte s`nt inutile?

octombrie 2012

Est-Vest

TIMPUL

19

Poeme de Phillipa Lawrence

pe c`nd r`ndunele [i pi]igoii alba[trii `mi fac serenade. Ia distan]\, vacile mug mul]umite; caii din dep\rtare for\ie un refren la auzul unui motor ce tocmai porne[te; o apari]ie rar\ a unui aeroplan ce huruie pe cerul albastru, puf\ind o d`r\ l\ptoas\ de fum `n urma sa `n timp ce privighetorile c`nt\ dulce. Pre]uiesc florile livezii de l`ng\ c\su]a sa: opai]el ro[u, clopo]ei alba[trii [i hasma]uchi, presate la uscat ca amintire, [i ]inute `mpreun\ cu felicitarea de Sf. Valentin cu inim\ verde pe care a pictat-o pentru mine deoarece nu-mi place ro[ul.
* Povestea lui Johnny {oarece de Ora[ scris\ de Beatrix Potter a fost inspirat\ de fabula lui Esop, {oarecele de ora[ [i [oarecele de ]ar\.

Dj vu
Un dinte din fa]\ ciobit dezv\luit de z`mbetul `ncrez\tor al feti]ei iar ochii s\i alba[trii [i plini de speran]\ privesc din fa]a frumu[ic\, rozalie [i alb\, mi-aduc aminte de m\tu[a ei cu aproape patruzeci de ani `n urm\ o fantom\ a Cr\ciunului Trecut* cu o singur\ excep]ie, acest breton este brunet, nu blond. Ne juc\m acelea[i jocuri, avem acelea[i conversa]ii cu toate ca ne-am cunoscut abia ast\zi, iar eu am din nou dou\zeci [i trei de ani [i vorbesc cu fina mea iubit\ de patru ani[ori care m\ previne: S\ fii atent\ la Toby, Pip! pe c`nd `[i plimb\ c\]elul imaginar.
* expresia fantoma Cr\ciunului Trecut este luat\ din Un colind de Cr\ciun de Charles Dickens, de aceea Trecut este scris cu majuscul\.

Noua fereastr\ de vest din m\n\stirea Sherborne (instalat\ `n 1997)

(poezie pastoral\) Erau mai frumoase `n vremurile de demult! spuse o femeie ce se uita la noua fereastr\, folosind culori ca bijuteriile `n glazur\. Episcopul n-ar trebui s\ se lase purtat de ce-i la mod\; Spunea femeia, d`nd din cap, `n timp ce se retr\gea pe nava lateral\: erau mai frumoase `n vremurile de demult, potrivind desenul la montantul ferestrelor; desen`nd cu precizie cu creionul potrivit, folosind culori ca bijuteriile `n glazur\ s\ picteze o poz\ vie, str\lucitoare Madona albastr\, aura galben\, sfin]ii ro[ii erau mai frumoase `n vremurile de demult. Aceast\ fereastr\ modern\ nu merit\ lauda noastr\ nu puteau s\ umple formele gotice folosind culori ca bijuteriile `n glazur\? Se pare ca Hristos a disp\rut ca `ntr-o cea]\; Fecioara [i Pruncul, cu fe]ele gri, par pe jum\tate mor]i: erau mai frumoase `n vremurile de demult folosind culori ca bijuteriile `n glazur\.

Phillipa Lawrence a lucrat `n confec]ionarea de costume pentru teatru [i televiziune [i a fost ini]iatoarea proiectului de a restaura textile cu voluntari din casele muzeu, c`[tig`nd astfel o burs\ Churchill. Pierz`ndu-[i vocea, poeta a `nceput s\ recite poezii ca terapie [i a `nceput s\ compun\ din nou, s-a al\turat grupului Second Light [i Poetry pf cu proiectul Interna]ional Poetry pRO. Phillipa Lawrence a fost reprezentanta sec]iei de poezie a Societ\]ii Women Writers and Journalists [i a pus bazele unei competi]ii anuale de poezie, pe care o jurizeaz\, la vechea ei [coal\. ~n 2009, editura Buff Press a publicat pamfletul de 48 de pagini al scriitoarei, From Memorys Wardrobe (Din memoria dulapului).

Ultima dragoste Muzica paji[tei

Mijlocul verii acum o jum\tate de secol: m\ cuib\resc printre iarba fo[nitoare [i florile s\lbatice, suspin`nd mul]umit\ pe c`nd `mi fac propriul culcu[ ca o vizuin\ de iepure. Albinele b`z`ie, fluturii dau din aripi, l\custele c`nt\ frec`ndu-[i picioarele, `n paji[tea ce [opte[te. Labradorul b\tr`n [i negru m\ p\ze[te, l\tr`nd ca s\ alunge un intrus. {oarecii de c`mp alearg\ [i chi]\ie, ocupa]i, `n c\utare de hran\; crengu]ele sc`r]`ie `n gardurile vii, TATUAJE Dragostea noastr\ s-a n\scut din stim\, din respect, pasiuni comune [i amintiri despre aceea[i [efi [i locuri `n timpuri diferite; din apreciere pentru sentimentele [i convingerile celuilalt: o tov\r\[ie pre]uit\ ce s-a format c`nd eu aproape am `mplinit jum\tate de secol iar el v`rsta oficial\ a pension\rii, [i pe care am savurat-o p`n\ la moartea sa. Eu, {oarece de }ar\* locuind `ntr-un ora[ catedral\; el, {oarecele de Ora[, la ]ar\ l`ng\ un or\[el-pia]\ fondat `n jurul unei m\n\stiri.

Traducere de Simona S\mulescu

Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan Universitatea Bucure[ti, http://mttlc.ro

Ferestrele s`nt deschise

MIHAIL VAKULOVSKI
T.S. Khasis este un poet existen]ialist biografist care se aseam\n\ cumva [i cu T.S. Eliot, dar [i cu Constantin Acosmei: [i prin felul `n care exploateaz\ autobiograficul [i cotidianul neoantropocentrist, dar [i prin acea deta[are de eul liric, de care mai [i face mi[to (Khasis [i Acosmei, c\ Eliot era ceva mai `ncr`ncenat, dar nici aici [i acum-ul lui nu erau acelea[i). Ca [i Constantin Acosmei, T.S. Khasis a debutat la o editur\ foarte mic\, invizibil\, am putea spune [i, ca [i Acosmei, Khasis a `ncercat s\-[i salveze textele republic`ndu-le `ntr-un volum recuperator [i integrator, cum spune Oana C\t\lina Ninu `n minunata ei prefa]\, un volum care e altceva dec`t o antologie sau o simpl\ reeditare, pentru c\ ambii au venit cu volume care cuprind [i existemele dinainte, dar [i poezii mai noi, care `mprosp\teaz\ atmosfera volumului [i vin cu s`nge
www.timpul.ro

proasp\t. Volumul lui Acosmei se nume[te la fel dintotdeauna, Juc\ria mortului, [i a ap\rut la mai multe edituri, iar T.S. Khasis public\ Pe datorie, la t`n\ra, zglobia [i ambi]ioasa editur\ bucure[tean\ Casa de Pariuri Literare. Volumul Pe datorie se `mparte `n trei p\r]i inegale: Arta scalp\rii, Date personale [i Robinson, dar n-are cuprins, ceea ce sugereaz\ c\ e un volum rotund, integru [i c\ nu trebuie analizat pe p\r]i, ci dintr-o bucat\. ~ntr-adev\r, cartea lui T.S. Khasis se poate citi ca o poveste poetic\, un basm erofeevean de genul Moskova-Petu[ki, cu linie narativ\, atmosfer\ [i personaje. La Khasis, cele mai importante mi se par atmosfera [i stilul. De[i hedonist, T.S. Khasis e mai mult dec`t un poet care se cite[te cu pl\cere (dar nu voi `ncerca s\ trag concluzii fiecare s\ se g`ndeasc\ la Pe datorie dup\ ce termin\ cartea [i s\ nu asculte de critici, care de foarte multe ori doar delireaz\ pe marginea unei c\r]i). Intri `n atmosfera c\r]ii din primele r`nduri, apoi e[ti ]inut aproape, de[i uneori ai impresia c\ T.S. Khasis te cam duce cu z\h\relul. Adic\ poemele sale s`nt bine scrise, te atrag, dar niciodat\ nu te [ocheaz\, nu trec de nici o limit\, nu te lovesc cu capul de pere]i, chiar [i limbajul e... obi[nuit, f\r\ cuvinte din alea, f\r\ nici un fel de exagerare, f\r\ efecte speciale, f\r\ expresii [i cuvinte tari. T.S. Khasis nu e nici metaforic,

ca {tefan Ba[tovoi, nici experimental ca Dumitru Crudu, nici anarhist ca Marius Ianu[ `n cealalt\ via]\, poetic\, nici social, ca Mihnea Blidariu sau Parazi]ii, nici prea ironic, ca Andrei Dsa, ci se aseam\n\ mai degrab\ cu poe]ii ardeleni Ana Dragu, V. Leac, Florin Partene sau {tefan Manasia, care-s mai interioriza]i [i mai biografici, dar fiecare are stilul lui, p`n\ la urm\. Eul liric al lui T.S. Khasis e un t`n\r de vreo 30 de ani care pierde `n continuu, dar `ncearc\ din r\sputeri s\-[i pl\teasc\ datoriile, ca Robinson din ultima parte a c\r]ii. Iubita lui avorteaz\, apoi `l p\r\se[te [i pleac\ `n str\in\tate, mam\-sa moare, bunic\-su e pe moarte, frate-su e `ntr-un ospiciu [.a.m.d. Unicul lucru care-i r\m`ne unei astfel de fiin]e simple [i disperate e visul, [i el exploateaz\ asta din plin, dar visele eului poetic nu-s c\rt\resciene, ci-i seam\n\ s`nt [i ele foarte simple [i irealizabile pentru el o vil\ luxoas\ prin Mexic sau Argentina, gen. ~n loc de `ncheiere, citez c`teva versuri din volum, ca s\ v\ fac poft\ de citit Khasis: `n pozele din buletin ar\t\m a infractori periculo[i, a venit proprietara dup\ chirie [i chei / i-am dat cheile, `nfr`ngerile tale nu-i `ncurc\ pe al]ii, m\ simt ca naiba [i-un pu[ti care-mi cere bani / m\ face s\ m\ simt de dou\ ori ca naiba, m\ uit la orezul din farfurie / este

orezul-din-farfurie, foamea doboar\ un om mai repede dec`t frica, dec`t dragostea... Lectur\ util\, prieteni! T.S. Khasis, Pe datorie (poezie), Casa de Pariuri Literare, Bucure[ti, 2011

octombrie 2012

20

TIMPUL

Teatru

~ngustia
cu pa[i gr\bi]i c\tre pupitrul pe care se afla microfonul de discursuri. ~[i f\cuse loc d`ndu-l la o parte pe domnul {pri]aru, profesor de francez\. Fix`ndu-[i cu aten]ie microfonul la nivelul buzelor, profesorul Senin interveni pu]in iritat de temeritatea proasp\tului absolvent. SENIN: Domnule student, c`nd v-am invitat aici, provocarea pe care v-am lansat-o a fost de factur\ persiflatoare, [i nu c\utam nicidecum s\ v\ conving a v\ al\tura nou\, celor care trebuie s\ ne facem treaba ast\zi [i s\ le vorbim studen]ilor ca, ulterior, s\ ducem la bun sf`r[it [i decernarea diplomelor. ERON: Apreciez r\bdarea de care da]i dovad\ `n glasul temperat, dar trebuie s\ m\rturisesc c\ problema pe care eu [i colega mea din spate o dezb\team pe un ton sc\zut este cu mult mai interesant\ dec`t tot ce se petrece aici, cu tot respectul. Bun\oar\, consider c\ aceast\ chestiune v-ar putea privi [i pe domniile voastre, stima]i profesori, [i, de ce nu, [i pe colegii mei care m\ privesc nedumeri]i. V\ propun ceva. Timpul pe care fiecare profesor `l are alocat pentru un discurs este de 6 minute. S`nte]i 5 profesori. Asta `nseamn\ o jum\tate de or\. Nu a]i dori ca `n acest an s\ schimb\m pu]in datele problemei? Ca s\ nu intr\m [i peste decernarea diplomelor, eu [i colega mea ne vom folosi de cele 30 de minute pentru a ]ine un discurs, fiecare `n parte. Dumneavoastr\, domnilor profesori, ve]i fi juriul [i, pentru c\ am `ndr\znit s\ v\ r\pim timpul pre]ios, unul dintre noi, cel mai pu]in conving\tor, va fi obligat s\ p\r\seasc\ sala. Dac\ are de luat o diplom\, i-o va ridica cel r\mas `n sal\ [i i-o va `nm`na dup\ ceremonie. Mai `nt`i trebuie s\ afl\m dac\ a mea coleg\, doamna ~ngustia, accept\ provocarea pe care i-am lansat-o `n fa]a unei s\li arhipline. Face un semn c\ e `n regul\. Domnilor profesori, sunte]i de acord cu propunerea mea? Sala colc\ia de studen]i plictisi]i [i p\rin]i vitriola]i. Nu `n]elegeau ce se `nt`mpl\, de ce profesorii nu pot s\-[i sus]in\ odat\ discursurile preten]ioase, studen]ii s\-[i ridice diplomele [i s\ se urneasc\ spre club pentru adev\rata s\rb\toare. Profesorul Senin se `ndrepta c\tre pupitru cu viteza unui limax `n ghips, f\c`nd un semn cu degetul ar\t\tor `n direc]ia lui Eron, ca acesta s\ se dea la o parte pentru a-i permite profesorului s\-[i exprime adeziunea. SENIN: Stima]i studen]i, stima]i p\rin]i, stima]i colegi de catedr\, eu unul de c`nd sunt profesor n-am mai `nt`lnit a[a ceva. {i, crede]i-m\, am `n spate o activitate de peste 50 de ani. Nici un student de-al meu n-a mai avut p`n\ acum lejeritatea [i coeren]a pe care acest t`n\r a `nf\]i[at-o `ntr-un discurs liber, `n fa]a unui auditoriu competent, a[a cum sunte]i dumneavoastr\. Le voi permite celor doi s\ se dueleze academic `n fa]a domniilor voastre, numai c\ vor avea la dispozi]ie 20 de minute `n loc de 30. Timp de 5 minute v\ voi vorbi eu, `n calitate de [ef de catedr\, [i alte 5 minute v\ va re]ine domnul rector cu sfaturile [i adagiile lui. Eron nu p\rea prea `nc`ntat de modificarea pe care domnul Senin a adus-o planului s\u. Pesemne, se g`ndise de-acas\ la un astfel de scenariu [i-[i conturase `n minte un discurs ce s-ar fi `ntins pe-o durat\ de timp mai lung\ de 10 minute. SENIN: Voi `ncepe eu, dup\ care domnul rector, [i apoi le vom da cuv`ntul celor doi studen]i, s\ vedem [i noi ce-i at`t de important, s\ vedem unde arde, c\ci poate o s\ le stingem `nfl\c\rarea cu un du[ rece. Ca de obicei, discursul domnului Senin a reu[it s\ ajung\ la un nivel insuportabil pe o scar\ a plictiselii absolute. To]i s-au sim]it, inclusiv ceilal]i profesori, pentru o clip\, pe culmile plictiselii. Dup\ ce a terminat de spus ce a vrut s\ spun\, [i dup\ ce a terminat [i domnul rector, Sergiu Cantian, un tip simpatic care nu se abate niciodat\ de la regula sa, [i anume de a-l aminti `n fiecare discurs pe Voltaire cu un citat sau dou\, au fost invita]i, pe r`nd, Eron [i ~ngustia, pentru a da fr`u liber cuv`nt\rilor ce nu puteau a[tepta `ncheierea ceremoniei. CANTIAN: [i dup\ cum v-am mai spus [i la cursuri, celor care a]i avut bun\voin]a s\ v\ prezenta]i, marea consolare a vie]ii este s\ spui ce g`nde[ti. Deci, domnilor absolven]i, s\ spune]i ce g`ndi]i ca, `n caz de s\v`r[i]i o gre[eal\, s\ v\ pute]i bucura de aflarea adev\rului, indiferent de comentariile mali]ioase [i, evident, pe l`ng\ subiect ale celor `n m\sur\ s\ v\ corecteze. Aceasta este cheia des\v`r[irii sinelui. Mult succes! Acum `l invit pe domnul Prepondereanu s\ ne `nc`nte cu talentul s\u de retor. ERON: V\ mul]umesc! ERON: To]i ne na[tem `ntr-o anumit\ familie av`nd obiceiurile ei, cu membrii ei [i cu educa]ia lor. Primim, la r`ndul nostru, o educa]ie care ne poate ghida corect sau nu ac]iunile ini]iate `ntru ob]inerea acelui lucru la care ra]iunea omului a r`vnit `nc\ de c`nd s-a trezit `n pielea lui homo sapiens sapiens. Fericirea este o hain\ cu dou\ fe]e. Prin urmare, omul r`vne[te la ceva relativ. Nutre[te o idee [i apoi zburd\ dup\ ea, f\c`nd repetate slalomuri printre herghelii `ntregi de unicorni roz [i z`ne cu iz de fecioare, [i c`nd o g\se[te, tinde s\-i atribuie acelei idei o aur\ de serenitate etern\ pe care, dac\ o g\se[te lezat\ `n vreun fel, va reac]iona `ndat\ ca un reflex necondi]ionat [i va merge p`n\ `n p`nzele albe pentru a se asigura c\ integritatea ideii fixate `n cei c`]iva neuroni r\t\ci]i s\ nu fie alterat\ de incursiunile sterile ale celor care urmeaz\ alte c\i. {tim cu to]ii c\ sub umbrela lucrurilor sortite perenit\]ii apa de ploaie se transform\ `n aburi [i dispare din perimetrul acoperit. Dar setea nu va putea fi stins\ numai prin r\spunsuri, c`nd `ntreb\rile ar fi fost asanate demult. {i dac\ eu pun sub semnul `ntreb\rii [i cea mai mic\ particul\ din cerneala care contribuie la scrierea literei A, sunt mai prejos dec`t cel care-mi v\ r\spunde c\ oricum A r\m`ne prima liter\ a alfabetului? Bunul-sim] ne va `ndemna s\ realiz\m c\ nu. {i dac\ eu realizez c\ am realizat ceva numai dup\ c`teva ore de la realizare, nu s-ar sub`n]elege c\ am con[tientizat faptul respectiv cu o oarecare `nt`rziere? Ultima `ntrebare nu este retoric\. CANTIAN: Da, s-ar sub`n]elege. Doar nu mai suntem la grupa preg\titoare s\ trecem `n revista sensurile consacrate ale verbului a realiza. Ar fi o real\ pierdere de vreme. S`nt ferm convins c\ toate persoanele din sal\ cunosc acest aspect. ERON (z`mbind): ~ntocmai, domnule profesor. ERON: Dup\ cum spuneam, e inoportun s\ pui cuv`ntul `naintea spiritului; e ca [i cum ai trimite boii `n spatele carului. Oamenii se folosesc de cuvinte doar pentru a-[i ascunde g`ndurile. Nu-i a[a, domnule Cantian? CANTIAN (cu un r`s puhav, colorat `n miezul fe]ei): Pai cum altfel? ERON (r`z`nd pe sub musta]a-i rar\): Domnule Cantian, al]ii te-ar urca pe soclul ru[inii pentru un cuv`nt! {i-aceia n-ar folosi cuv`ntul lor pentru `ndrumare. Tot `n etichet\rile aduse cu zv`c [i-ar g\si oblojirea propriilor frustr\ri. SENIN: Domnule absolvent, v-a expirat timpul. ERON: Acestea fiind spuse, o voi invita pe colega mea s\ preia cuv`ntul. Ascult`nd, `n tot acest timp, discursurile cu urechi de elefant, ~ngustia Str`mtan se ridic\ de pe scaun [i `[i purta trupul de walkirie a gramaticii limbii rom=ne de ieri [i de ast\zi ca printr-o p\dure amazonian\ de priviri de studen]i excita]i p`n\ `n punctul de fierbere a s`ngelui din m\dulare. Odat\ ajuns\ la pupitru, `n fa]a zecilor de suflete nevinovate care-[i blestemau zilele c\ au venit la ceremonie, primele `ncuraj\ri au pornit din aplauzele lui Eron. Era [i singurul care aplauda. ~NGUSTIA: Stimat auditoriu, vorbele acestui coleg nu fac altceva dec`t s\ oprime dezvoltarea noastr\ ca na]iune, ca [i comunitate rom=n\ `ncadrat\ `ntr-o serie de consuetudini verosimile. Trebuie s\ ne conserv\m valorile, nu s\ le supunem unui proces de hibridare! G`ndi]iv\ la limba noastr\ ca la o iap\ purs`nge, [i la celelalte elemente venite din afar\ ca la un m\gar morvos. Vre]i ca limba rom=n\ s\ devin\ un cat`r umil [i plin de bubele prezentului? Stilul senten]ios pe care acest coleg `l adopt\ nu `i consolideaz\ nici credibilitatea, nici dreptatea. At`t am avut de zis. Dup\ ce profesorii s-au consultat, domnul Senin se catapult\ la pupitru pentru a comunica decizia unanim\. SENIN: Domnule absolvent, doamn\ absolvent\, decizia noastr\ final\ este de-a v\ ruga pe am`ndoi s\ p\r\si]i sala. Diplomele domniilor voastre vor fi ridicate de colegii de grup\. Totu[i, `nainte de a ne p\r\si, da]i-mi voie s\ v\ adresez c`teva cuvinte. Domnule Prepondereanu, nu v\ pot da dreptate dec`t pe jum\tate. {i-asta pentru c\ eu cred cu t\rie `n coexisten]a fenomenelor. De unde rezult\ c\ nu putem discuta de asimilare f\r\ conservare [i nici viceversa. Avem o limb\, ce facem cu ea? Trebuie s\ ne punem mai des aceast\ `ntrebare. ~n ce v\ prive[te pe dumneavoastr\, doamn\ ~NGUSTIA: Str`mtan! SENIN: doamn\ Str`mtan, nu cred c\ s-ar irita nimeni dac\ v-a[ acuza de port ilegal de creier. Dar s-ar `ncadra `n afara grani]elor academice, deci n-o voi face. P`n\ la urm\, alocu]iunea dumneavoastr\, obiectiv vorbind, are fix valoarea unei cepe degerate. Fi]i mai flexibil\ [i mai pu]in `ncordat\ `n g`ndire. Are s\ v\ ajute mult lucrul acesta. P\r\sirea s\lii de c\tre cei doi absolven]i a coincis cu debutul ceremoniei de decernare a diplomelor. Lini[tea s-a instaurat `n r`ndurile absolven]ilor, profesorii strig`ndu-i dup\ mediile ob]inute, `n ordine cresc\toare.
www.timpul.ro

IONU} POPA
Aula Magna. Lumina acelei s\li impun\toare se rev\rsa asupra tocilor `ncinse, ner\bd\toare [i, `n acela[i timp, plictisite. Absolven]ii Facult\]ii de Limbi ~ntortocheate a[teptau ca profesorii s\-[i fac\ apari]ia, unul c`te unul, pentru a-[i ]ine discursurile pline de emfaz\ la pupitrul ce aducea pu]in a Turnul din Pisa. Dintr-o `nc\pere obscur\ porneau spre scena improvizat\ c`teva siluete b\tr`nicioase [i parc\ lipsite de orice brum\ de interes fa]\ de ceremonia aflat\ `n plin\ desf\[urare. Zgomotul aplauzelor se `mbina at`t de bine cu atmosfera `nc\rcat\ de entuziasm, `nc`t p\reau rupte dintr-o singur\ entitate. ~ngustia Str`mtan [i Eron Prepondereanu, st`nd undeva mai `n spate, feri]i de urechile fine ale cadrelor didactice, purtau o polemic\ aprins\ despre nu-[tiu-ce tem\ de etic\ profesional\ privind urm\rirea cailor verzi pe pere]i. ERON: Nu, nu ai dreptate `n aceast\ privin]\, [i te pot contrazice cu argumente irecuzabile. ~n]eleg [i realizez care este rolul conserv\rii unui singur schelet gramatical dup\ care s\ ne ghid\m f\r\ cea mai mic\ abatere, fie [i atunci c`nd este vorba doar de-o contopire lexical\ a cuvintelor rom=ne[ti autentice cu un num\r oarecare de elemente exogene. Totu[i, nu putem r\m`ne `ngr\di]i ca ni[te bovine `ntr-o ciread\ de litere, f\r\ s\ [tim m\car despre ce este vorba. Trebuie s\ p\trundem `n esen]a lucrurilor. S\ le cercet\m, [i-apoi s\ ne erij\m `n de]in\torii adev\rului absolut. Este clar pentru toat\ lumea c\ scheletul gramaticii unei limbi nu poate fi schimbat de pe-o zi pe alta, sau pur [i simplu nu poate fi schimbat. Dac\ am `n]elege c\ extinderea sensurilor pe orizontal\ nu `nseamn\ masacrare, ci `mbog\]ire, am putea merge mai departe cu discu]ia, baz`ndu-ne pe ipoteza c\ nu exist\ exprim\ri universal valabile, ci doar repere conven]ionale dup\ care s\ ~NGUSTIA (interveni ca din tun, `ntrerup`nd discursul [u[otit al lui Eron): Mie `mi sun\ a cleveteal\ tot ceea ce sus]ii tu aici. Da! F\r\ doar [i poate. E[ti un clevetitor suferind de-o lips\ cronic\ de cultur\. Ce spui tu nu este corect [i punct! ~n primul r`nd, nu folose[ti a realiza `n contextul c\ruia `i este destinat. Tu n-ai realizat nimic p`n\ acum! Cum po]i realiza ceva `n doar c`teva minute? ERON: {i care, m\ rog, este contextul b\tut `n cuie c\ruia verbul a realiza `i revine `n exclusivitate? Nu cumva te exprimi trunchiat? Da, te exprimi trunchiat. Exprim\rii tale, dac\ aceasta ar exista `n carne [i oase, i-ar lipsi acea p\rticic\ din creierul uman care i-ar oferi doza necesar\ de logic\ pentru a nu o lua pe ar\tur\. {i cel mai nepreg\tit individ poate emite o p\rere, doar c\ ar sta mai prost la capitolul argumentare. M\ la[i s\-]i ascult pledoaria `n chestiunea de fa]\? Pres\r`nd prea mult\ ferven]\ `n atitudinea-i hot\r`t\, Eron fusese auzit de unul dintre cei mai vigilen]i profesori, domnul Ioan Senin. De[i `n v`rst\, auzul acestuia p\rea mai ascu]it ca bisturiul unui chirurg ce opereaz\ pe inim\. ~ntrerup`ndu-le dialogul, `i `ntreb\ pe un ton sufocat de paternalism. SENIN: Ce se `nt`mpl\ cu voi? Nu v\ reg\si]i `n acela[i peisaj, al\turi de to]i ceilal]i? Sau poate este mai interesant\ mica voastr\ discu]ie dec`t toat\ ceremonia la un loc? Poate vre]i s\ veni]i `n locul nostru [i s\ ]ine]i voi c`te-o prelegere `n fa]a absolven]ilor, s\ `mp\rt\[i]i cu toat\ lumea fragmente din cuno[tin]ele incomensurabile ale domniilor voastre. Eron se ridic\ de pe scaun [i, spre surprinderea tuturor, inclusiv a profesorilor, se `ndrepta

octombrie 2012

Interviu

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

21

Echipa cu care lucrez este g\sit\, angajat\ [i pl\tit\ de mine

ora[e mari [i de aceea mergem la Ia[i, Cluj, Timi[oara, Sibiu... Primul turneu v-a mul]umit ? Foarte mult. A fost o `ncercare extraordinar\. ~n momentul `n care a trebuit s\ c`nt [ase suite de Bach `n concert, mi-am pus `ntrebarea dac\ o s\ termin concertul, din punct de vedere fizic, dar [i din punct de vedere intelectual, dac\ m\ ]in balamalele, dac\ m\ ]ine memoria. {i apoi organizarea. Este extrem, extrem de important s\ existe acest management care s\ ridice arti[tii. Ei bine, `n Rom=nia nu prea exist\ managementul [i toate se sparg `n capul artistului care devine... Factotum. Nu neap\rat. Acum `mi permit s\ angajez oameni [i s\-i r\spl\tesc exact la nivelul de profesionalism pe care mi-l ofer\ ei. Dar avem o echip\ foarte bun\, mai ales PR [i publicitate. Dar toate deciziile s`nt ale artistului. Care este propriul manager. Oarecum, se poate spune [i a[a, pentru c\ p`n\ [i echipa care lucreaz\ pentru mine este c`nt\rit\, g\sit\ [i angajat\ tot de c\tre mine. Mai mult dec`t at`t, [i pl\tit\. Programul dvs. este foarte `ndr\zne]. Iresponsabil! P`n\ acum nu [tiu s\ fi fost violoncelist rom=n care s\ c`nte cele [ase suite de Bach `ntr-un concert. Da, este foarte `ndr\zne]. {i acum mi se pare o normalitate. S\ fac un [nur de [ase suite mi se pare o normalitate, dar acum cinci ani dac\ m-a]i fi `ntrebat cum mi se pare proiectul, a[ fi zis c\ s`nt ]\c\nit dac\ m\ g`ndesc la a[a ceva. Se vorbe[te mult despre violoncelul dvs. Da, este un violoncel special pentru mine, care pe l`ng\ calitatea sa... Conteaz\ foarte mult instrumentul. Conteaz\ foarte mult, totu[i muzicianul este cel care d\ culoare, care d\ suflet, care pune din talentul s\u `n muzica... E adev\rat. E ca un microfon bun la un c`nt\re]. Po]i s\ faci foarte multe nuan]e, ai o palet\ mult mai mare de nuan]e, [i m\ refer aici la nuan]ele abstracte, la culori de sunet, la... C`nta]i de mult la acest instrument ? C`nt cam de aproximativ [ase ani. Nu [tiu exact momentul c`nd l-am achizi]ionat, dar cred c\ se fac [ase ani. A]i c`ntat mult `n Spania, `n America de Sud. Ave]i o afinitate special\ pentru zona asta ? Av`nd `n vedere c\ s`nt c\s\torit cu o argentinianc\, tot ce se `nt`mpl\ `n continentul Americii de Sud este interesant pentru mine. Iar de Spania m\ leag\ foarte mult aceast\ funda]ie [i acest pianist, Josu Okinena, cu care colaborez de 8-9 ani, nici nu mai [tiu de c`nd colaborez. Este cea mai stabil\ colaborare a vie]ii mele de p`n\ acum. Prin funda]ia de]inut\ `mpreun\ cu diver[i oameni importan]i din San Sebastian, au achizi]ionat acest violoncel pentru mine. Pe l`ng\ asta, tot managementul meu din zona Europei de Vest este asigurat de c\tre Funda]ia Musicha. Lucra]i mult cu prietenii dvs. ~n acest turneu cu Vadim Staver. Vadim Staver este un foarte, foarte bun... Demult doream s\ lucr\m `mpreun\. Eu cred foarte mult `n talentul oamenilor pe care `i cunosc pentru c\ mi-au dovedit de-a lungul timpului c\ pot s\ m\ asociez cu ei, [i atunci... V-au c`[tigat `ncrederea. Da, clar. {i am c\utat foarte mult aceste [ase pove[ti pe care le punem `n turneul V\ place Bach?. {i SONORO este o astfel de experien]\, nu? SONORO a fost, [i `nc\ mai este `nc\ o experien]\ pentru c\ la ultimul concert din turneul V\ place Bach? voi c`nta al\turi de R\zvan Popovici [i Corinne Chapelle, membrii ai festivalului SONORO. R\zvan Popovici este chiar pre[edintele acestui festival. Vom c`nta Varia]iunile Goldberg. Doar la Bucure[ti. Din p\cate, doar la Bucure[ti. Era s\ venim [i la Ia[i, cu festivalul SONORO, dar nu poate veni Corinne... {i imediat dup\ ultimul concert, pe data de 7 noiembrie, pe data de 9 voi c`nta cu R\zvan Popovici, `n cadrul festivalului SONORO, un quartet Brahms, deci povestea se `nchide [i este una extraordinar\, pentru c\ nu cred c\ exist\ un alt proiect privat rom=nesc de o asemenea anvergur\, [i este doar meritul lui R\zvan Popovici. {i al sponsorului principal... Este meritul lui c\ i-a atras. A]i c`ntat cu profesorul dvs., Marin Cazacu. Marin Czacu este mult mai mult dec`t profesorul meu, este un fel de p\rinte, mentor, s-a implicat absolut `n toat\ educa]ia mea, `n toat\ via]a mea. Iar acum, av`nd `n vedere c\ fiul s\u este studentul meu, mi-a venit r`ndul s\ pl\tesc `napoi, [i s\ sper s-o fac m\car cu acela[i interes. Ce alt model de violoncelist a]i avut, ave]i? Ei, una dintre pove[tile acestui proiect multimedia este legat\ de violonceli[tii care mi-au influen]at via]a profesional\. {i `n cadrul ultimei suite de Bach facem un periplu al\turi de toate personalit\]ile violoncelistice care au fost, care m\car m-au influen]at `ntr-o mic\ sau `ntr-o foarte mare m\sur\, nu [tiu, n-am putut s\ fac o ierarhizare de felul acesta, i-am l\sat libertatea lui Vadim s\ aleag\ ordinea pe care o consider\ el. Eu i-am dat toate fotografiile pe care le-am dorit acolo, nu s-au folosit toate. {i dup\ ce am vizionat tot filmule]ul, mi-am dat seama c\ este cam ce am vrut eu. Un filmule]. {ase filmule]e, fiecare spun`nd c`te o poveste. A trebuit s\ `ncheiem, muzicianul era a[teptat. A consemnat Laura Gu]anu

Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009) de Vasile Ernu, nominalizat la Premiul pentru eseu al revistei Observator cultural [i premiat de revista Tiuk!, a ap\rut la Editura Hacca din Italia, `n traducerea Anitei Bernacchia.

R\zvan Suma
Am aflat c\ va fi un flashmob cu violoncelistul R\zvan Suma la un mall ie[ean [i, ajuns\ la fa]a locului, le-am `ntrebat pe fetele de la informa]ii unde poate fi g\sit artistul. Habar n-aveau, dar violoncelul a `nceput s\ se aud\ [i le-am l\sat nel\murite. Dup\ cele 5 minute de muzic\, l-am abordat pe muzician [i am vorbit despre turneu, despre muzic\, despre el... M-am mirat c\ `[i car\ valorosul instrument, violoncelul Maucotel-Fournier, f\r\ bodyguard. A r`s: Iresponsabil. {i mi-a mai spus c\ din acela[i motiv a mai f\cut `nc\ un copil. Un artist cu sim]ul umorului, relaxat, nederanjat c\ a c`ntat `n mijlocul unui mall, f\r\ fi]e, amabil, comunicativ. Organizatorul turneului este Asocia]ia Cultural\ Analia Selis, care nu este la prima `ncercare de genul acesta. Ea organizeaz\ concerte pentru grupul ei, are o [coal\ de muzic\ deschis\, muzic\ de pl\cere, este practic perla Asocia]iei, `n care avem elevi de la 4 ani la 65 de ani. {i acest al doilea turneu al subsemnatului este organizat de Asocia]ia Cultural\ Analia Selis `n colaborare cu Administra]ia Fondului Cultural Na]ional. Am adus o echip\ ceva mai mare aici. Cei de la BMW `[i promoveaz\ un nou model, seria7, [i mi-au dat o ma[in\ ca s\ venim cu un ziarist [i un fotograf, s\ putem face o promovare cultural\ a acestei firme, asociat\ cu turneul V\ place Bach?.( Ve]i putea urm\ri turneul pe site-ul www.gq.ro) De ce a]i ales tocmai aceste zece ora[e? Primul turneu V\ place Bach? a fost direc]ionat con[tient c\tre ora[e mai mici, nu neap\rat foarte mici, Bra[ov, Baia Mare, dar au fost [i locuri `n care muzica clasic\ nu era tocmai la ea acas\, [i ne-am g`ndit s-o aducem noi. Strategic am ales s\ aducem edi]ia a doua a turneului `n

Ultimii eretici ai Imperiului (ap\rut [i `n edi]ie digital\) spune cu ironie, cinism [i mult umor povestea a doi eroi din dou\ lumi diferite: un b\tr`n terorist care a `ncercat s\-l asasineze pe Stalin, disident ce a scandalizat mai multe regimuri politice, [i un t`n\r scriitor specialist `n tehnici de fraudare a b\ncilor. Doi eroi din genera]ii diferite care `[i `mp\rt\[esc idei, tehnici de lupt\ [i de subzisten]\, secrete de decodare a diverselor limbaje, precum [i forme de rezisten]\ [i virusare a unor mecanisme de control [i represiune. Ce fel de arme, ce fel de substan]e [i ce fel de vr\ji trebuie s\ folose[ti `n societ\]i cu un nivel ridicat de poluare ideologic\? Posibile r\spunsuri `n acest eseu-fictiune, construit ca un dialog epistolar `ntre protagoni[tii s\i, Vasiliy Andreevici [i A.I. Vasile Ernu e tare prin relaxarea [i for]a cu care une[te [i simetrizeaz\ Literatur\ [i Mesajul. (Mihai Iovanel) L-am citit pe Ernu. Acest autor trebuie g\sit cu orice pre] [i citit, citit, citit: Must Read! Scrie f\r\ utopism [i ideologii [i mai ales f\r\ ur\. Scrie pur [i simplu bine, cu o frumoas\ limba simpl\, ironic\ [i liric\. (Gherman Sadulaev) Vasile Ernu este n\scut `n URSS `n 1971. Este absolvent al Facult\]ii de Filosofie (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 1996) [i al masterului de Filosofie (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff [i redactor asociat al revistei Idea arta+societate. A activat `n cadrul Funda]iei Idea [i Tranzit [i al editurilor Idea [i Polirom. ~n ultimii ani a ]inut rubrici de opinie `n Rom=nia Liber\, HotNews [i Timpul, precum [i rubrici permanente la revistele Nou\ Literatur\, Suplimentul de Cultur\ [i Observator cultural. A debutat cu volumul N\scut `n URSS (Polirom 2006, edi]ia a II-a `n 2007, edi]ia III-a `n 2010). Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al Rom=niei literare [i cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Rom=nia. ~n 2010 public\ `mpreun\ cu BogdanAlexandru St\nescu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Editura Polirom). ~n 2012 public\ volumul Intelighen]ia rus\ azi (Editura Cartier). Vasile Ernu (al\turi de Co[ti Rogozanu, Ciprian Siulea [i Ovidiu Tichindeleanu) este coordonatorul volumului Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tism\neanu (Editura Cartier). Este unul din fondatorii [i coordonatorii proiectului www.criticatac.ro

www.timpul.ro

octombrie 2012

22
RAME BURSA C|R}ILOR

TIMPUL

Labirint

Cele patru p\r]i ale simfoniei

LIVIU FRANGA
reflec]iei europene sistemice [i exploratorii; `n complementaritate, cel prefinal, crepuscular (metaforele apar]in aceluia[i reputat prefa]ator), spa]iu polymatheic prin excelen]\. De la Homer la Plotinos [i Sextus Empiricus, trec`nd prin pleiada tragicilor, dezleg\tori `n primul r`nd ai sensurilor suferin]ei umane. Din 1964 p`n\ `n prezent am p\[it [i noi, cei de ast\zi, `n aceste spa]ii siderale, doar at`t c`t s\ constat\m c\ o carte precum Lumea homeric\ a lui Frenkian (1934, reeditat\ `n 2012) continu\ s\ `ntemeieze, nezdruncinate, adev\rurile prime ale cunoa[terii noastre, proiectate `n durat\ multimilenar comensurabil\. plit\ foame, c\-s turba]i de foame, [i iar\[i foame? {i v-a]i `ntrebat, oare, de ce le-o fi foame, doamn\ `nt`mpl\tor ministru? Ce bucurie pe posturile de [tiri, radio [i TV!

Vacile lui Stalin de Sofi Oksanen, traducere din limba finlandez\ [i note de Sigrid Crasnean, colec]ia Biblioteca Polirom. Proza XXI, Editura Polirom, 2012, 448 pag., pre] 42.95 lei.

Piano forte
La un pas de faimoasa pia]\ universitar\ bucure[tean\, vibr`nd diurn-nocturn de at`ta istorie tr\it\, s-au a[ezat, `n s\lile largi ale Muzeului Na]ional de Art\ Contemporan\, de-a lungul `ntregii luni octombrie, tablourile celui mai poet dintre pictorii cel pu]in rom=ni de ast\zi, profesor, totodat\, universitar de arte, de decenii: Gheorghe I. Anghel. Ar fi de ad\ugat: cel mai grec poet dintre pictorii rom=ni, de azi ca [i din totdeauna. Grecitatea picturii lui Anghel vine din sursele elenice profunde, ad`nc cobor`toare istoric, ale culturii rom=ne[ti. O cultur\ care [i-a `mbog\]it romanitatea primar\, aboriginar\, cu esen]e noi, bizantino-slave. Grecitatea a devenit [i este a doua natur\ a romanit\]ii oriental-danubiene, adic\ rom=ne[ti. P`nzele, dar [i lucr\rile `n metal [i lemn, aproape toate macrodimensionate, ale greco-miticului Gheorghe I. Anghel, re-scriu patima daedalic\ a Artistului (anonim, majuscular), t\lm\cit\ `n culori [i texturi stringente, i-real suprapuse sau interferente, de a domina [i devora spa]iul, `ntotdeauna insuficient, al privitorului: foamea lui de utopie, instinctul de a se refugia, matricial, `n mitul grec, uterul primordial al umanit\]ii. Ultima expozi]ie a lui Gheorghe I. Anghel nu putea purta alt nume dec`t cel pe care `l poart\: Eroticon.

Allegro ma non troppo

Pe un pat dintr-un spital cu ziduri de nes\rit [i alei p\zite nev\zut zace bolnavul nostru care, dac\ vrea, se mi[c\ foarte sprinten, de[i reanimat. Copacii bat trist din frunzele scuturate una c`te una. Singurului pacient al spitalului `i intr\ tuburi salvatoare de via]\ `n toate orificiile, pornind de la nas `n jos. Hran\, s`nge mai proasp\t [i aer bag\ zi [i noapte aparatele din singurul spital cu un singur pacient. Ultimele aparate `l servesc cu credin]\ pentru c\ s`nt programate s\ pompeze via]\ `n pacient p`n\ `n ultima clip\. Ceilal]i chiar [i cei mai apropia]i p`n\ acum prieteni l-au abandonat `ngrijora]i. Pentru c\ seam\n\ din ce `n ce mai mult cu o stafie. Umbl\toare, mut\ dar cu umbra m`inii ap\sate pe butoane.

Scherzo non giocoso

Ce bucurie pe posturile de [tiri TV [i radio! A mai cobor`t un ursuloi din p\dure [i s-a-ntors tot acolo cu o vac\ la sub]ioar\. A mai dat altul iama prin g\ini [i-a plecat c-un porc `n spinare. Bine i-au f\cut bl\nosului c\-i pun braconierii capcane! {i mai bine dac\, nu-i a[a, `i `mpu[c\ pe to]i! P\i nu se vede c\-s turba]i? Turba]i de-adev\ratelea. Dac\ sar la oameni [i-i fac praf! P\i nu-s turba]i, ce s\ fie altceva?... O doamn\ aflat\ `nt`mpl\tor `n pozi]ia de ministru (actual?!) al mediului a f\cut socoteala c\ numai `ntr-un jude], [i acela nu foarte `mp\durit, nefiind muntos, avem cic\ fix 345 de ur[i `n plus fa]\ de c`t ar trebui. {i c`]i ar trebui s\ fie? I-a num\rat doamna cu pricina ministru? {i cum i-a num\rat? A pus la socoteala ei [i suferin]a celor prin[i `n la]uri [i capcane, st`nd zile [i nop]i acolo, de ho]ii de bl\nuri vii? Dar suferin]a animalelor `mpu[cate? A puilor pierdu]i orfani `n p\dure, prad\ [i ei t`lharilor de bl\nuri vii? S-a g`ndit, oare, vreun minut, onorabila doamn\ trec\tor ministru c\ aceste animale, vinovate doar c\ au blan\ scump\, au ie[it din p\dure [i au dat n\val\ doar pentru c\ le e foame, doamn\, cum-

Andante
Sofi Oksanen, cea mai important\ scriitoare finlandez\ contemporan\ a mai publicat la Editura Polirom romanul Purificare (2012), carte tradus\ `n 43 de ]\ri [i recompensata cu peste 10 premii literare importante. Vacile lui Stalin (2003), romanul de debut al lui Sofi Oksanen, urm\re[te cu o luciditate [i o franche]e uneori brutale destinele a doua imigrante estoniene, mama [i fiica, marcate de stigmatul originii lor ru[inoase. ~ntr-o epoc\ `n care pentru concet\]enii lor finlandezi a fi estoniana este sinonim cu a fi prostituat\ sau informatoare KGB, Katariina [i Anna sunt silite s\-[i treac\ sub t\cere originile pentru a fi acceptate de semenii lor. Dar trecutul `nchis `n taini]ele sufletului le macin\ pe din\untru c\ o boal\ ne[tiut\, cre`ndu-le un sentiment acut de dezr\d\cinare. Dac\, `n cazul Katariinei, nevoia de exorcizare a trecutului se manifest\ printr-o total\ negare de sine, pentru Anna, aceasta ia forma unei boli nervoase acute, care pune st\p`nire pe via]a ei. Sofi Oksanen zugr\ve[te cu o veridicitate remarcabil\ atrocit\]ile regimului comunist [i realitatea dezolant\ din Estonia sovietic\, pe care personajele sale o privesc deopotriv\ ca pe o patrie iubit\ [i detestata, c\ pe un infern [i un refugiu. Sofi Oksanen relateaz\ `n Vacile lui Stalin povestea familiei sale: mama sa, o t`n\r\ colhoznic\ din Estonia, `nt`lne[te `n anii 70 un finlandez chipe[ aflat `n trecere. ~ns\ R\zboiul Rece distruge aceast\ idil\. Supravegherea [i denun]urile fac povestea de iubire imposibil\. Perestroika nu schimb\ nimic: femeia estonian\ este fie o curv\, fie o informatoare KGB. Sofi Oksanen descrie utopiile tocmai prin ceea ce vor s\ t\inuiasc\, fie c\ e vorba de mesele sovietice supra`nc\rcate pentru a masca lipsurile sau de farfuriile aproape goale pe care occidentalii le servesc convivilor pentru a uita c\ se ghiftuiesc `n serile de singur\tate (Le Nouvel Observateur). ~n anul 1964 se stingea, `nconjurat de aceea[i discre]ie asumat\ ca norm\ absolut\ a vie]ii `n cetate [i `n g`nd, cel despre care, recent, s-a scris c\ a fost, poate, cel mai de seam\ clasicist din spa]iul nostru de cultur\ (G. Vl\du]escu): profesorul Aram M. Frenkian. Pa[ii lui rari au str\b\tut, doar pentru cunosc\tori (odi profanum uulgus), spa]iile siderale ale g`ndirii [i expresiei vechi grece[ti: cel auroral, al primei b\t\i de gong `n ordinea UMOR PE VIZOR

***
Cele patru p\r]i ale simfoniei numite Rom=nia.

O re]et\ mai special\

IULIAN S+RBU
Trebuie s\ recunosc c\ la mine `n familie nevast\-mea este aceea care g\te[te de obicei. Dar din c`nd `n c`nd mai intru [i eu `n buc\t\rie pentru a-mi dovedi c\ st\p`nesc pu]in din arta culinar\. {i s\ [ti]i c\ nu am `n repertoriu numai cartofi pr\ji]i [i ochiuri. Dar ca s\ demonstrez cele afirmate mai sus, am s\ v\ g\tesc o sup\ de ro[ii. S`nte]i gata? V-a]i legat centurile de siguran]\? Da? Ei, atunci s\ pornim. Cei care nu [tiu aceast\ re]et\ s\ fie aten]i... eventual chiar s\-[i noteze. ~n ceea ce-i prive[te pe cei ce [tiu s\ fac\ sup\ de ro[ii, `i sf\tuiesc s\ uite re]eta lor [i s\ fie aten]i la a mea. Gata cu introducerea! Start! Primul pas este identificarea vasului adecvat pentru conceperea acestei supe. Pentru asta trebuie f\cute ceva calcule matematice pentru aflarea volumului corect `n func]ie de num\rul de membri de familie [i de num\rul de zile c`t trebuie s\ ajung\ preparatul culinar. Am reu[it s\ ajung la concluzia c\ patru litri ar fi dimensiunea corect\ pentru oala `n care va prinde via]\ minunata sup\ de ro[ii. ~ncep s\ caut prin c\mar\. Aici s`nt tot felul de recipiente, dar lipse[te tocmai cel de care am nevoie. ~mi aduc aminte c\ e `n frigider, ocupat cu alt\ m`ncare. A[a c\ am de ales `ntre dou\ oale: una mai mic\ [i una mai mare. M\ hot\r\sc la cea mai mare, o iau cu mine `n buc\t\rie [i o umplu cam dou\ treimi cu ap\. O pun la fiert pe aragaz, la foc potrivit. E timpul s\ preg\tesc ingredientele. Scot din lad\ c`]iva cartofi. O s\ m\ `ntreba]i c`]i cartofi, pentru c\, nu-i a[a, o re]et\ trebuie s\ dea cantit\]i exacte. Ei, re]eta mea e mai special\ [i nu-i cazul s\ d\m cantit\]ile chiar la milimetru. Pune]i-v\ creativitatea `n mi[care! Dar s\ continu\m cu ingredientele. Caut ceapa uscat\ `n c\mar\ [i n-o g\sesc. S-o fi terminat? ~mi aduc aminte c\ tocmai a f\cut ordine nevast\-mea [i `n urma acestei ac]iuni e normal s\ nu mai g\se[ti nimic la locul lui. D\-o `ncolo de ceap\, am s\ v\d eu cum m\ descurc. Deschid frigiderul [i m\ uit `n cutia de legume. Pescuiesc doi morcovi, doi p\trunjei, un ardei gras ro[u [i o ]elin\. ~ntr-o pung\ descop\r ni[te ceap\ verde. E bun\ [i asta `n loc de ceap\ uscat\. Pe u[a frigiderului z\resc o sticl\ cu vin de Cotnari. O scot [i pe ea [i o pun pe mas\. S-ar putea s\ am nevoie la re]et\. De fapt, cred c\ am nevoie chiar acum. ~mi torn `n pahar pu]in vin. Da, e bun. Merge la supa de ro[ii. M\ apuc s\ cur\] legumele [i s\ le tai buc\]ele. Le pun `n castrona[e pe care le a[ez `n ordine pe mas\. ~mi aduc aminte c\ n-am scos ingredientul principal: sucul de ro[ii. M\ duc iar la c\mar\ [i `ncep s\ caut, dar nu g\sesc nici o sticl\ cu suc de ro[ii. Ei, am b\gat-o pe m`nec\! Cum fac eu sup\ de ro[ii f\r\ suc? {i nevast\-mea, n-a putut s\ fac\ o hart\ ca s\ m\ descurc mai u[or? M\ uit [i `n cel\lalt col] de c\mar\ [i am noroc. G\sesc sticlele cu suc. Iau una de un litru, cred c\ e suficient. ~ncep s\ pun legumele `n apa care s-a `nc\lzit. Adaug [i sare [i piper boabe. Totul pare `n regul\. ~mi mai pun un pahar de vin. ~l dau peste cap [i c`nd pun paharul pe mas\ `mi dau seama c\ nu mai am loc `n oal\ pentru sucul de ro[ii. Nu-i nimic, m\ descurc eu cumva. Singura solu]ie ce-mi vine `n cap este s\ mai scot din ap\. Iau o can\ metalic\ [i `ncep s\ iau ap\ din oal\. Brusc `mi aduc aminte de biseric\ [i `ncep s\ pomenesc to]i sfin]ii. Am reu[it s\ m\ op\resc pe m`n\ cu apa din oal\. ~mi torn ni[te ulei pe arsur\, cic\ ajut\. Trag un urlet. Ustur\ ca dracu. Noroc c\ nu-i nimeni acas\ ca s\ m\ aud\. M\ aud numai vecinii. Iar g\te[te vecinul!, trag ei concluzia. Mai beau un pahar de vin ca s\-mi fac curaj s\ termin capodopera culinar\. Adaug ni[te paste m\runte `n oala care fierbe. Se poate pune [i orez, dar eu prefer pastele pentru c\ fierb mai repede. Pun [i sucul de ro[ii. Dup\ ce fierbe pu]in, adaug [i verdea]a t\iat\ m\runt. P\i, e cam gata. Pot stinge focul. M\ uit la opera ce-am `nf\ptuit-o, `n timp ce-mi bandajez m`na. Daa, arta cere sacrificii. ~mi mai pun ni[te vin `n pahar, dup\ munc\ [i r\splat\! P`n\ la urm\toarea re]et\ v\ urez: Poft\ bun\!
www.timpul.ro

octombrie 2012

Labirint

TIMPUL

23

Meridianul galben (II)

(Ghid pentru turistul rom=n `n China)
din bucate. Din acest motiv, erau fl\m`nzi [i irita]i. ~n rai, se aflau mese la fel de bogate, `ns\ mesenii afla]i la aceea[i distan]\ cu be]ele p\reau mul]umi]i [i s\tui. Cineva [i-a ar\tat mirarea, cum a[a? Pentru c\ se hr\neau unii pe al]ii, a replicat b\tr`nul. Ei, bine, acum sugerez prietenului s\ deschid\ o [coal\ de ~nso]itori cu Be]i[oare pentru C\l\torii Europeni Lihni]i de Foame [i s\ propun\ includerea acestei ocupa]ii `n nomenclatorul meseriilor [i profesiilor din China. Ideea este generoas\. Un asemenea me[ter `nso]e[te c\l\torul la mas\ [i `l hr\ne[te ca pe propriul s\u copil, [terg`ndu-l cu un [erve]el c`nd orezul `i cade din gur\ etc. Sigur c\ de la o vreme str\inul, oric`t de ne`ndem`natic ar fi, `nva]\ s\ se foloseasc\ singur de pozna[ele be]i[oare. Se crede c\ astfel, treptat, num\rul utilizatorilor va cre[te. Sporind num\rul acestora `n detrimentul celor care folosesc lingura, riscul apari]iei crizei economice mondiale scade considerabil. E o tem\ de reflectat, `n definitiv toate marile descoperiri au p\rut bizare la `nceput. De fiecare dat\ contemporanii au str`mbat din nas `n fa]a marilor idei. Alt\ `ndeletnicire pe care a[ propune-o rom=nilor afla]i `n China are leg\tur\ cu dragonul. Chinezii [tiu prea pu]ine despre creatura asta. Mul]i o consider\ un animal mitologic. Nimic mai fals. ~n realitate este o fiin]\ la fel ca [op`rla sau g\ina de curte. Aceast\ vietate plute[te `ntr-o des\v`r[it\ confuzie pentru c\, spre deosebire de suratele sale de mai sus, ea se poate transforma c`nd are chef `n orice alt\ fiin]\. Dac\ te plimbi cu o chinezoaic\ simpatic\, s\ zicem, nu po]i fi sigur c\ nu str`ngi `n bra]e un dragon micu] [i sub]irel. Nu [tii niciodat\ dac\ pip\i un dragon sau altceva. A[a se explic\ de ce, `n aceast\ chestiune, chinezii s`nt scinda]i `n dou\ tabere. Exist\ tab\ra nihili[tilor, care neag\ hot\r`t existen]a dragonilor. Ce, dragonul? `ntreab\ sceptici. E un monstru fabulos cu gheare de leu, aripi de vultur [i coad\ lung\ de [arpe etc., r\spund ei. Un animal mitologic, exist\ numai `n min]ile unor aiuri]i. Cealalt\ tab\r\ sus]ine c\ dragonii tr\iesc bine mersi pe l`ng\ casa omului, `ns\ numai `n locuri izolate [i secrete. Ei s`nt crescu]i pentru carne, piele, solzi etc. Exist\ [i credin]a c\, dac\ ucizi un dragon [i-]i `nmoi picioarele `n s`ngele lui cald, vei dob`ndi nemurirea. Din acest motiv, dragonii s`nt c\uta]i mai ceva ca iarba de leac. Chinezii din aceast\ tab\r\ n-au alt ]el `n via]\ dec`t s\ omoare dragoni. Ei s`nt `nv\]a]i de mici `n spiritul \sta. {i c`t e ziulica de lung\, chinezul tot ar ciop`r]i la dragoni. Se vor g\si poate c`rcota[i care s\ str`mbe din nas: E-te-te! Ce basme ne spune domnul, de parc\ noi n-am [ti at`tea despre acest subiect! Dac\ au existat c`ndva dragoni, sus]in cei pu[i pe g`lceav\, nu-i deloc exclus. ~ns\ `n zilele noastre, nici pomeneal\. Au fost extermina]i, m`nca]i cu tot cu piele, coad\ [i coam\. Ajunge! Serios? Oare a[a-i? Eu unul m\ `ndoiesc! Ace[tia n-au auzit c\ rezerva]ia de dragoni de la Gualyung face parte din patrimoniul UNESCO. {tiu ei ceva despre asta? M\car au auzit de Gualyung? Nici pomeneal\. Totul este ]inut `n cel mai strict secret! At`t de t\inuit\ este informa]ia, c\ nici nu mai [tiu sigur ce-i la Gualyung. Poate e ceva legat de dresajul dragonilor. Sau de cre[terea dragonilor de cas\. Iat\, o ferm\ de dragoni ar fi o afacere nemaipomenit de rentabil\. De altfel, este greu de spus ceva sigur. Chinezii s`nt o na]ie c\reia `i place s\ filosofeze b\t`nd apa `n piu\. (~l tot pomenesc ei pe unul Confucius, un tip de ga[c\, dar mare palavragiu!) Discut\ ani `n [ir pe marginea unui subiect pentru ca `n final s\ r\m`n\ totul `n coad\ de pe[te. Acela[i Jean-Claude Carrire* se refer\ la o poveste chinezeasc\, istorisit\ de Zhuang Zi, din care reiese clar c\ existen]a este discutabil\ [i orice percep]ie poate fi contrazis\, r\sturant\. Povestea relateaz\ despre un om care se viseaz\ fluture zbur`nd din floare-n floare, f\r\ s\-[i mai aduc\ aminte c\ a fost om. La trezire, fiin]a devine om. Se pune `ntrebarea dac\ `n realitate este un om care s-a visat fluture sau un fluture care se viseaz\ om. E dificil de r\spuns la `ntrebare, oric`t de iste]i ne-am da. A[a c\ mai bine s\ t\cem.
* Vezi, Jean-Claude Carrire, Cercul mincino[ilor. Pove[ti filozofice din lumea `ntreag\, Edit. Humanitas, Bucure[ti, 2010.

File dintr-un jurnal teatral

CONSTANTIN ARCU
~n num\rul trecut al revistei de cultur\ Timpul s-au publicat c`teva sfaturi c\tre un prieten aflat `ntr-o c\l\torie prin China. ~ntre timp, acela mi-a transmis mul]umiri, rug`ndum\ s\-l ini]iez [i `n alte... chinez\rii. Deocamdat\ tr\ie[te pe picior mare `n Shanghai, c`[tig`nd bine din comer]ul cu be]i[oare. Afacerea pe care i-am recomandat-o cap\t\, dac\ mi se permite o apreciere, dimensiuni planetare. Vreau s\ spun c\ eforturile prietenului meu sus]in omenirea s\ nu se scufunde definitv `n rahat. Circul\ [i un banc `n leg\tur\ cu treaba asta. Cic\ lumea se `ntreab\ `ngrijorat\ c`nd va `ncepe adev\rata criz\ economic\. R\spuns: C`nd vor `ncepe [i chinezii s\ m\n`nce cu lingura. ~ns\ deocamdat\, dup\ cum se vede, chinezii se hr\nesc bine mersi cu be]i[oare de bambus. Se pune chestiunea dac\, pentru a evita marea criz\, n-ar trebui s\ `nve]e c`t mai mul]i oameni cum se utilizeaz\ be]i[oarele. Europenii se descurc\ destul de greu cu aceste ustensile bizare, nereu[ind s\ pescuiasc\ boabele de orez din boluri. Asta explic\ de ce fandosi]ii \[tia pe durata sejurului `n China fac foame pe rupte. Din c`te se pare, aici ei s`nt urm\ri]i de senza]ia c\ au ajuns `n iad [i m`ncatul cu be]i[oarele este unul din supliciile la care s`nt supu[i p\c\to[ii. JeanClaude Carrire* relateaz\ o poveste cu un chinez b\tr`n care, `nainte de a-[i da ob[tescul sf`r[it, a cerut s\ i se `ndeplineasc\ o ultim\ dorin]\, anume s\ vad\ raiul [i iadul. Fiindc\ fusese om bun la via]a lui, dorin]a i-a fost `ndeplinit\. ~n iad, a v\zut mese `nc\rcate cu m`nc\ruri aromitoare, numai c\ mesenii `narma]i cu ni[te be]e lungi nu izbuteau de la distan]\ s\ apuce nimic

BOGDAN ULMU

Am aflat c\ Biserica are ce are cu filmul lui Mungiu, cel dup\ cazul Tanacu (pelicul\ care-a ob]inut dou\ premii la Cannes!). Mi-amintesc [i de spectacolul Evangheli[tii, f\cut de Beno`t Vitse, care a scandalizat Rom=nia, deoarece... `[i b\tea joc de religie. L\sa]i-ne sfin]ii `mbr\ca]i! clama un actor care nici nu v\zuse spectacolul. {i oricum, piesa nu vorbea despre sfin]i. ~ntr-o sear\, bigo]ii s-au adunat `n fa]a Ateneului, cu lum`n\ri aprinse [i priveau amenin]\tor spre directorul-regizor, care era p\zit de jandarmi. Cu un an `n urm\, de Pa[ti, `ntr-un turneu bra[ovean, spectacolul meu cu Stan P\]itu a fost anulat, deoarece pe afi[ ap\rea... Ucig\-l toaca! Deduc c\ nici marele humule[tean nu era chiar mare... Nu mai zic c\ acum n-ai voie s\ fac\ icoane [i cruci dec`t `n atelierele Bisericii! Mda... prin 84, la o vizionare, din piesa lui Solomon Erasmus, dimpotriv\, mi-a fost t\iat cuv`ntul Hristos, oriunde ap\rea, fiindc\ se zicea c\ facem propagand\ mistic\. P`n\-n 89 Biserica era ascuns\. Acum e scoas\ prea `n fa]\. Oricum o dai...

Fals jurnal de Zurich (I)

DORIN DAVID
C\ orice `nceput e greu, e un truism de nerepetat. Dar nu credeam s\-mi ia o s\pt\m`n\ aici [i `nc\ s\ nu am toat\ h`r]og\ria gata. De[i falsul jurnal de Groningen s-a `ncheiat de mult, nu pot s\ nu m\ g`ndesc c`t de rapid s-au petrecut lucrurile acolo. ~n ceea ce prive[te `nregistrarea la facultate, c\ altundeva n-a fost nevoie, [i primirea unui cont [i a unei parole de acces `n sistemul informatic, inclusiv bazele de date, `nregistrare care a fost ]ac-pac, cam ca aici cea de la prim\rie. ~n ciuda a ceea ce m\ a[teptam, venind cu `nc\rc\tura birocratic\ de acas\, `nregistrarea asta pentru permisul de reziden]\ a fost chiar lejer\. Am intrat `n prim\rie `narmat cu r\bdare ([i, slav\ Domnului, f\r\ tutun), ca `n orice cl\dire oficial\. Imediat dup\ intrare, pe dreapta, era biroul de informa]ii, de unde m\ a[teptam s\ m\ trimit\ la un alt birou, iar de acolo la altul, ca `n final s\ aflu c\ `mi mai trebuie ceva h`rtii. Dar nu. Nu am primit aceast\ satisfac]ie... Chiar la biroul de informa]ii, o t`n\r\ care vorbea foarte bine englez\, a ]\c\nit din taste vreo 10 minute, `n timp ce-mi punea `ntreb\rile normale: care e numele de familie, care cel\lalt, etc. dup\ care a listat o pagin\, m-a pus s\ semnez, [i gata. Noroc cu Universitatea, c\ altfel aveam impresia c\ elve]ienii \[tia, m\car cei din cantonul Zurich, nu s`nt [i ei oameni (dovad\ c\-]i po]i regla ceasul nu doar dup\ mersul trenurilor, dar
www.timpul.ro

[i al tramvaielor...). Aici i-am prins pe picior gre[it; e drept c\ pentru ei, ca [i pentru mine, este prima oar\. Universitatea se pare c\ nu a mai avut SCIEX Fellows p`n\ acum, (doar Politehnica) a[a c\ habar nu aveau ce s\ fac\: [tiau cum ar sta lucrurile `n cazul Erasmus, sau cu studen]ii str\ini, [i a[a mai departe, deci `[i cuno[teau foarte bine buc\]ica [i mai ales o repetaser\ de at`tea ori `nc`t nu mai `nt`mpinau nici o dificultate, probabil orice caz ar fi ap\rut. Dar pu[i `n fa]a unui nou `nceput, [i f\r\ s\ fie instrui]i, blocaj total. Fire[te, asta a fost ieri, adic\ joi, luni deja o s\ [tie ce au de f\cut, fiindc\ ast\zi, `n ziua de vineri c`nd scriu acest nou fals jurnal, am primit un email cu `n[tiin]area c\ s`nt gata h`rtiile care trebuie semnate. Dar a fost distractiv s\-i v\d cum se agit\ [i cum se f`st`cesc c\ nu [tiu ce au de f\cut. Distractiv [i reconfortant, s\ v\d c\ nici ei nu s`nt robo]i, ci oameni normali, a[a cum s`ntem cu to]ii. Cei normali, fire[te. {i atunci, de ce oare, dac\ s`ntem cu to]i oameni, de ce distan]a aceasta [i hai s\ nu vorbesc despre nivelul de trai, despre c`t de boga]i s`nt oamenii aici, `n ora[ul care nu de mult a fost declarat cel mai scump ora[ din lume ci `n ceea ce este controlabil (= auto-controlabil) [i anume `n ceea ce prive[te comportamentul, distan]\ enorm\, pe care eu unul nu o v\d sc\z`nd? {tiu c\ unul dintre r\spunsuri este c\ tocmai bog\]ia determin\ nu numai nivelul de trai, dar [i traiul civilizat. Dar nu s`nt de acord. Eu de c`nd m-am n\scut [i p`n\ `n prezent, nu am fost

niciodat\ bogat. Nu e nici o ru[ine s\ spun c\, dimpotriv\, am avut [i am [i `n prezent momente at`t de grele financiar. Dar tr\iesc cu speran]a c\ le voi dep\[i. ~ns\, oricare ar fi fost statutul meu economic, de asemenea nu mi-e ru[ine s\ spun c\ am dus o via]\ nu doar civilizat\, dar c\ s`nt m`ndru c\ `ntotdeauna m-am ghidat dup\ un cod moral, chiar [i atunci c`nd asta m-a ajutat s\ pierd anumite avantaje materiale. Dac\ ar fi numai ultima `nt`mplare, legat\ chiar de `nceputul stagiului meu care-mi d\ ocazia s\ scriu acest fals jurnal: `n momentul `n care am g\sit o chirie [i am spus (virtual, adic\ electronic) proprietarului Da, chiar dac\ am primit peste c`teva zile de la altcineva o ofert\ mai bun\, am refuzat-o politicos, cu mii de mul]umiri; de[i nu am pl\tit nici un avans primului proprietar, nu-l cuno[team, am schimbat doar c`teva emailuri, [i mai ales nu am semnat `nc\ nici un contract. Ce m-ar fi `mpiedicat s\-i scriu c\ am primit o ofert\ mai bun\, [i c\ renun] la a lui? Tehnic, nu aveam nici o obliga]ie. Nu [tiu ce ar fi f\cut al]ii, dar dup\ ce eu i-am scris Da, accept oferta dumneavoastr\, s\ fac altfel ar fi `nsemnat s\-mi calc cuv`ntul dat. Asta a[tept s\ g\sesc [i aici `n Zurich, a[a cum am g\sit `n Groningen; acest mic am\nunt cu siguran]\ contribuie [i el la starea asta a mea de a m\ sim]i at`t de confortabil `n ]\ri altfel at`t de str\ine (dac\ ar fi s\ amintesc numai bariera lingvistic\...) ca Elve]ia, [i at`t de str\in `n propria mea ]ar\. Dar, [i cred c\ nu gre[esc, din am\nunte de acest fel este f\cut\ diferen]a, distan]a care ne separ\...

***
S`nt invitat la Cotnari [i rugat s\ prezint un fragment din Despot Vod\. Am actori, am costume, am text... Partea proast\ e c\ versurile ridic\ mari probleme de frazare [i accentuare pe silab\. Textul e superb, dar cvasi/ anacronic. Juc\m numai patru pagini, dar le repet\m... patru zile! M\-ntrebam, deseori, de ce nu juc\m marile texte istorice: azi, am aflat unul din motive...

***
Peter Schneider, `ntr-un interviu, spunea c\ la spectacolul s\u Pal Joey a lucrat... 5 ani! La altele, numai 1-2 ani... {i c`nd te g`nde[ti c\ 50% dintre regizori gat\ montarea `n 3-4 s\pt\m`ni! ~n fond, important e cum iese reprezenta]ia, nu `n c`t timp s-a n\scut!..

octombrie 2012

24

TIMPUL

Flash

Gustul men[evic
DORIN TUDORAN
Una dintre formele isteriei rom=ne[ti de ast\zi este aceea pe care a[ numi-o isteria lingvistic\. Nu este vorba doar de c`t de mult se scrie, se vorbe[te, se demasc\, se url\, se zbiar\, se turuie etc. Dincolo de c`[tig\torii [i perdan]ii care [i-au pus toate speran]ele `n referendumul din 29 iulie; mai important poate dec`t ce au pierdut c`[tig\torii [i ce nu au c`[tigat perdan]ii; mai de lung\ durat\ dec`t be]ia victoriei [i orbec\iala `nfr`ngerii r\m`ne subminarea unei terminologii `n lipsa c\reia orice efort de a comunica este sortit e[ecului. P`n\ la intrarea damblalei politice `n etapa metastatic\, se p\rea c\ ne-am dumirit m\car cu privire la c`teva no]iuni: comunism, fascism, Holocaust, stat de drept, lovitur\ de stat, tr\dare de ]ar\, dezinformare, manipulare [i altele. E drept `ns\ c\ eram `nc\ destul de nesiguri `n leg\tur\ cu `n]elesul cuv`ntului dictatur\, de[i Rom=nia a fost trecut\ `n istoria ei recent\ prin toc\toarele c`torva dictaturi. Cum r\zboiul semantic este escaladat `n fiecare clip\, [i Mircea C\rt\rescu [i Crin Antonescu au primit verdict definitiv de fascist. {i un vot `n Parlamentul Rom=niei [i o funie de usturoi purtat\ `n jurul g`tului de un clovn au fost declarate lovituri de stat. {i Victor [i Ponta au fost demasca]i. Cel dint`i ar fi, de fapt, Benito (Mussolini), cel de-al doilea, f\r\ `ndoial\, Hitler (Adolf). Domnului Dan {ova i-a fost necesar\ o burs\ de o s\pt\m`n\ la Washington pentru a fi convins de exponatele unui muzeu c\ Holocaustul nu este un film de desene animate f\cut dup\ o povestire a fra]ilor Grimm. Domnului Mihai R\zvan Ungureanu i-au fost de ajuns 78 de zile de prim-ministeriat [i ni[te ani ca [ef al spionajului, pentru a fi convins c\, f\r\ Domnia sa la Cotroceni, dup\ 2014 Rom=nia redevine un stat comunist. Pre[edintele-juc\tor a fost depistat pozitiv dictator! Dl Traian B\sescu nu s-a l\sat mai prejos. Dac\ din func]ia `n care a fost ales de dou\ ori Pre[edinte al Rom=niei nu a reu[it s\ conving\ deloc `n rolul de dictator, din calitatea sa temporar\ pre[edinte suspendat este pe cale s\ confirme diagnosticul acordat de adversarii s\i politici. Suspendat `ntre statul de drept [i o lovitur\ de stat parlamentar\, utilizeaz\ toate mijloacele pe m\sura pohtei ce pohte[te: servicii secrete, Parchet, Procuratur\, DNA, CCR, port\rei, cete de mardeia[i print & online, alte grupuri de colind\tori electronici etc. Ca s\ nu mai spun c\, de[i a boicotat [i a cerut boicotarea Referendumului, are sediu de campanie. Iat\ o premier\ `n domeniul logicii electorale. Din [pagatul aerian `n care este ]inut, dl B\sescu `ntreab\ un ziarist de la Vocea Rusiei: Cine este americanul acesta Podesta? Ar fi fost cazul ca dl Traian B\sescu s\ fi [tiut cine este dl John Podesta. Dac\ tot nu [tie, putea s\-l `ntrebe pe ambasadorul Statelor Unite `n Rom=nia, nu pe jurnalistul de la Vocea Rusiei, post de radio ale c\rui instruc]iuni ar fi puse `n practic\ de Victor-Adolf Hitler [i Crin-Benito Mussolini. ~n felul acesta, dl B\sescu ar fi aflat c\ John Podesta este un nume cu mult mai greu [i mai cunoscut `n Washington dec`t Mark Gitenstein. Problema este dac\ dl Gitenstein mai [tie cine este el `nsu[i `n acest moment, fiindc\, de la o vreme, se ia drept altceva dec`t ambasador al Statelor Unite `n Rom=nia. Pare mai degrab\ ambasadorul Statelor Unite `n PD-L. Or, parteneriatul strategic al Americii nu este cu partidul dlui B\sescu forma]iune unde orice propunere a dnei Monica Macovei viz`nd reformarea partidului pe criterii etice este trecut\ la punctul A se scuti, Monica Nu un e[antion politic rom=nesc este partenerul strategic al Statelor Unite. Rom=nia se afl\ `n parteneriat strategic cu Statele Unite. Termenul care a fost golit total de sens este cel de intelectual public. Pagubele provocate de gazetari arvuni]i s`nt o glum\ pe l`ng\ distrugerile nucleare produse de armata publicilor. Prin public, asemenea intelectuali `n]eleg datul `n stamb\ la lumina zilei [i din bezna nop]ii dup\ cum le dicteaz\ interesul personal, tenta]iile puterii sau, `n cazul unora dintre ei, probabil spaima de a nu fi [antaja]i. Dac\ pe timpul dictaturii au decis c\ Noi rezist\m doar prin cultur\, ast\zi rezist\, la fel de eroic, doar din preajma Puterii; nu conteaz\ cine este la putere. Totu[i, un asemenea spirit de sacrificiu nu entuziasmeaz\ masele largi de cet\]eni ai ]\rii. Oare de ce? }inut\ cu pumnul `n gur\ `n propriul partid, dna Monica Macovei `ncearc\ s\ pun\ pumnul `n gura milioanelor de oameni care au alte op]iuni politice dec`t Domnia sa. B\nuiesc c\ dup\ ce ai fost procuror, `ncepi s\ crezi c\ ai un pumn enorm. A[a o fi, dar e greu de crezut c\ pumnul este chiar at`t de mare spre a amu]i milioane de oameni vinova]i doar pentru c\ `[i manifest\, prin vot, dreptul la diferen]\, drept pentru care a militat at`ta vreme cu d\ruire, inteligen]\ [i tenacitate chiar dna Macovei. Dup\ anun]area rezultatelor referendumului, dna Macovei declara c\ printre du[manii `nfrunta]i se num\ra [i bol[evismul. G`ndindu-m\ la cum arat\ scena politic\ rom=neasc\, singura solu]ie pentru a nu califica declara]ia dnei Macovei drept o enormitate semantic\ asemeni at`tor altora nutrite de m\celul la care asist\m ar fi aceea c\ dna Macovei este men[evic\. Serios vorbind, dincolo de sl\biciuni [i vinov\]ii care nu pot fi trecute cu vederea, dnii Antonescu [i Ponta nu pot fi acuza]i, simultan [i de aceia[i oameni, [i de fascism, [i de bol[evism; [i de che guevarism, [i de lukashenkolie acut\; [i de platfus, [i de talp\ prea arcuit\, f\r\ ca aprigii acuzatori s\ nu se situeze `ntr-o jenant\ lupt\ cu valoarea care ar trebui recuperat\ cea dint`i, de toate p\r]ile beligerante: bunul sim]ul. Golirea cuvintelor de sensul lor real, primar, va constitui un co[mar de foarte lung\ durat\, o tragedie pentru care intelectuali publici de toate culorile politice s`nt profund vinova]i. C`nd ai acces la concepte, c`nd ai proprietatea termenilor, dar gole[ti, cu bun\ [tiin]\, cuvintele de sens pentru a merge la r\zboi cu ele, nu ]i se cuvin circumstan]e atenuante: e[ti o javr\! Un r\zboi civil poate `ncepe [i de la golirea cuvintelor de sens spui ceva, cel\lalt `n]elege altceva. Cel\lalt spune un lucru, tu `n]elegi alt lucru. Dup\ o vreme, solu]ia vine `n chip natural: Ia s\-i iau eu g`tul \luia, c\ habar n-are ce vorbe[te!.

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i

Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Secretar general de redac]ie:

Mihaela Morariu

Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Cabinet individual de avocatur\ Maria Crina Kmen

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i

Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu

Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)

www.timpul.ro
TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2012

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

Revist\ editat\ de Funda]ia Cultural\ TIMPUL

octombrie 2012

www.timpul.ro