Sunteți pe pagina 1din 4

Parcul Naional Ceahlu Parcul National Ceahlau, cu o suprafata de 7742,5 ha pe teritoriul judetului Neamt este instituit prin legea

nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului nationalsectiunea a III-a- zone protejate si prin Hotararea de Guvern nr. 230/2003. Situat in partea centrala a Carpatilor Orientali, Ceahlaul este cel mai important masiv din Moldova, cu o individualitate geografica bine conturata, reprezentand o unitate ecologica cu elemente de stricta originalitate. In cadrul masivului Ceahlau afloreaza o mare varietate de formatiuni geologice ce formeaza mai multe unitati tectonice cu zona de panza de sariaj. Muntele Ceahlau este situat in zona flisului cretacic si reprezinta cel mai renumit si mai impresionant masiv din partea centrala a Carpatilor Orientali, care mai pastreaza inca esantioane nealterate ale naturii, dar care se afla la limita pragului ecologic al degradarii. In cuprinsul sau se pot deosebi doua trepte cu insusiri diferite: cea inferioara ajunge pana la altitudinea de 1200-1300 m; Aceasta prezinta relieful asemanator cu cel al muntilor din jur, atat ca infatisare cat si ca alcatuire geologica, vegetatie si sol. Povarnisurile prezinta o inclinare medie de 25-40 , iar trecerea la treapta superioara se face brusc. De la povarnisuri cu panta mijlocie, in general impadurite, se trece la abrupturi golase, iar la baza acestora uneori se afla tapsane formate din sfaramaturi desprinse din stratele tari. Treapta superioara se intinde de la 1200 m pana la varfurile cele mai inalte. Spre sud si vest se intalnesc pereti verticali, golasi sau cu vegetatie tipica de stancarie , cu grad scazut de acoperire. In partea sudica apare o treapta impresionanta cu inclinatie spre nord-est si care se continua cu mici intreruperi si ingustari numita Ocolasul Mic.

Pe partea de sud-est , de-a lungul abruptului , se afla Polita cu crini, bine reliefata si unde este prezenta specia Larix decidua, ssp.carpatica. In partea de nord-est apar mici brane inierbate, sculptate in strate mai moi, grezoase, formand repezisuri sau cascade succesive, cea mai mare fiind Duruitoarea , cu o cadere de cca. 30 m. In ceea ce priveste abrupturile se pot vedea forme variate, ca infatisare si

dimensiuni, datorita modului specific de modelare a conglomeratelor si gresiilor, remarcandu-se forme de domuri, turnuri, columne, prisme sau piramide. Alte aspecte specifice sunt legate de aparitia sporadica a calcarelor ca de exemplu: la Piatra cu apa, Ocolasul Mic, Izvorul Alb sau Turnurile lui Budu. Partea de sus a Ceahlaului are un aspect mai monoton, fiind un rest de relief evoluat, cu partea mijlocie ondulata. Specificul masivului Ceahlau este dat de prezenta conglomeratelor albiene, care datorita diferentei de duritate fata de celelalte tipuri de roci, au dat nastere unui relief particular, constituind un adevarat martor de eroziune. Cat priveste carstul, lipsa rocilor calcaroase face ca majoritatea pesterilor intalnite in masivul Ceahlau sa fie de dimensiuni relativ mici. Dimensiunile, evolutia si morfologia acestora sunt strict legate de constitutia rocii gazda si anume conglomerate, precum si structura geologica a masivului. Geneza pesterilor are la baza nu atat dizolvarea si corodarea rocii gazda cat dezagregarea acesteia sub impactul agentilor externi. Parcul National Ceahlau adaposteste ecosisteme montane de o mare valoare, avand o continuitate in toate subzonele, cuprinzand specii floristice si faunistice de o mare varietate si bogatie. Flora vasculara din Rezervatia Naturala Ceahlau contine 1097 specii si 206 subspecii inventariate pana acum, ceea ce reprezinta o importanta acumulare floristica, deoarece reprezinta aproximativ 30% din flora Romaniei si 60% din flora jud. Neamt. Valoarea stiintifica a masivului creste prin existenta numeroaselor raritati floristice, dintre care 61 de specii sunt protejate prin lege, monumente ale naturii, endemite, specii rare, relicte ale erei glaciare. Dintre speciile rare din flora tarii ocrotite prin lege mentionam: Leontopodium alpinum, Cypripedium calceolus, Nigritella nigra, N.rubra, Taxus baccata, Larix decidua ssp.carpatica, Trollius europaeus. Muschii sunt reprezentati prin urmatoarele specii mai rare si caracteristice acestui masiv dintre care doua specii sunt endemice pentru Ceahlau: Polytrichum leonii si Bryum radiani. Flora lichenologica este bogata in taxoni, dar mai ales in indivizi, in majoritate saxicoli dintre care multi sunt rari pentru tara: Cladonia rangiferina f. moldavica, Lobaria pulmonaria f. typical. Padurea mixta este alcatuita din fag, carpen si brad, iar din flora acestor paduri se pot evidentia plante lemnoase sau ierboase unele mai frecvente altele mai rare. In poienile padurilor (Poiana Maicilor, Poiana Stanilelor, Poiana Viezuri) se remarca o vegetatie formata din paius, iarba campului, firuta, bulbuci de munte, clopotei. Pe langa bogatia floristica a masivului Ceahlau, diversitatea faunistica,

cuprinzand specii de nevertebrate, da un specific aparte acestei zone. Resturile fosile din perimetrul muntelui Ceahlau certifica prezenta unei faune bogate inca din timpurile cele mai vechi. Lumea pasarilor este elementul faunistic cel mai interesant care da colorit si variatie Ceahlaului si padurilor sale. Pasarile sunt reprezentate printr-un numar mare de specii, datorita diversitatii accentuate a cenozelor. Tabloul faunistic al Ceahlaului este completat prin prezenta mamiferelor, relativ putine ca numar si specii ; dintre cele aproape 100 specii de mamifere din tara noastra, Ceahlaul adaposteste cca 30 de specii. In afara de cateva specii indiferente fata de altitudine, relief si biotop, cum sunt lupul (Canis lupus ), vulpea (Canis vulpes) si iepurele (Lepus europaeus), celelalte specii cunoscute ca prezente in acest masiv sunt cantonate in biotopi caracteristici modului lor de viata. Masivul Ceahlau are urmatoarele limite : Limita de nord contureaza portiunea cu vegetatie forestiera compacta si altitudini mai mari, in sectorul cuprins intre Valea Schitului, apoi limita ocoleste poiana unde se afla statiunea si schitul Durau; mai departe limita urmeaza pe o portiune versantul drept al Vaii Schitului traversand afluentii acestuia: Durauasul si Gasteniul si trecand pe la izvoarele paraului Ursu. Urmeaza pe o portiune cumpana de ape dintre Rapciunita si Sasca apoi trece pe la obarsia paraului Sasca si a afluentului sau Tiflic, urca la Varful Stus pana la confluenta acestuia cu Izvorul Alb. Limita de est urmareste cursul Izvorului Alb, in sensul raului, apoi se ridica pe versant pana la cumpana de ape dintre Izvorul Alb si Izvorul Muntelui apoi urmareste pe o mica portiune aceasta cumpana. Limita intersecteaza apoi paraul Izvorul Muntelui in apropiere de confluenta acestuia cu paraul Armeni, apoi urca pe cumpana de ape cu valea Furciturii si coboara in valea Furciturii; urmareste pe o mica portiune cursul acestei vai apoi urca pe cumpana de ape dintre valea Furciturii si Neagra; coboara pe valea Magdei cu Fagii Rari ocolind fanetele din bazinul Negrii, traverseaza cumpana de ape, coboara in paraul Neagra si urca pana in varful Verde (1138 m). Limita de sud urmareste limita dintre padurea compacta si zona de fanete si pasuni a localitatilor Neagra, Bicazul Ardelean si Telec. De la varful Verde trece spre sud-vest, coborand pe o culme domoala pana la o mica sa, de unde urca la varful Fagetel (1168 m), urmarind apoi limita padurii pana in dreptul satului Telec. Limita de vest traverseaza paraul Franturi urmand valea Bistrei in amonte, de aici limita urca pe paraul Ciotelicu de unde trece peste o foarte ingusta cumpana de

ape , urcand pana in varful Calului; apoi coboara in bazinul paraului Schitului, urmarind cursul unui important afluent al acestuia, Valea Slatina. Aici limita se indeparteaza putin de vale datorita existentei unei suprafete cu vegetatie de pajiste. Limita traverseaza apoi paraul Martinu si urmareste limita padurii fata de poiana. Pentru asigurarea conditiilor de conservare a biodiversitatii, a genofondului natural, a heterogenitatii structurilor ecologice, a cadrului natural biogeografic, cu bogatia de elemente floristice si faunistice , Agentia de Protectie a Mediului Piatra Neamt, in cadrul Protocolului de colaborare dintre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Energiei din Danemarca, a initiat si a propus realizarea proiectului Conservarea biodiversitatii si reconstructia ecologica a rezervatiei naturale Ceahlau proiect aflat in derulare si care cuprinde urmatoarele obiective: -zona protejata va fi descrisa si impartita in zone conduse -organizarea institutionala si legislativa revizuita si amendata corespunzator -imbunatatirea managementului resurselor naturale in rezervatie -stabilirea si operarea statiei de teren -imbunatatirea facilitatilor pentru turisti -stabilirea facilitatilor de prezentare a naturii - proliferarea rezultatelor la alte rezervatii naturale din Romania