Sunteți pe pagina 1din 11

Roca metamorfica(wikipedia) Rocile metamorfice iau natere din alte roci, prin procese de metamorfoz (transformare) produse la presiuni

sau temperaturi nalte, care atrag dup sine un schimb de elemente chimice. Prin procesul de transformare se modific structura mineralogic a rocii. Tipic procesului de transformare este forma de isturi (strate). Din roci silicioase bogate n cuar ia natere prin recristalizare cuaritul o roc metamorfic unde granulaia iniial dispare. Din rocile calcaroase ia natere prin recristalizare, unde se va pstra structura chimic, marmura ns cu o granulaie mare. Prin factorii diferii de mediu la care sunt supuse rocile, aceste procese de transformare pot fi reversibile. O parte din roca n stare topit anatexis va fi numit migmatit, fiind o etap a procesului metamorfic de transformare .

Calcar cristalin (marmur)

Aceste procese metamorfice au loc frecvent la adncimi mari, dar pot s aib loc i aproape de suprafaa scoarei pmntului, ntre plcile tectonice, acolo unde exist tensiuni mari. Astfel, se poate distinge:

metamorfismul dinamic unde predomin presiunile mari, care determin formarea ncreiturilor de teren (munii de ncreire), avnd loc i un fenomen de recristalizare, astfel de roci metamorfice sunt isturile. metamorfismul termic caracterizat prin transformarea rocilor sub aciunii predominante a temperaturilor nalte, surs de cldur putnd fimagma vulcanelor care topesc rocile vecine prin aa numita aureol. prin aciunea ambilor factori de presiune i de temperatur (metamorfism regional) de grade diferite, la gradul nalt de metamorfoz se formeaz gnaisurile, iar la cele mai joase isturile.

METAMORFIC(scritube.com) Metamorfism =transformare -transformarile pe care le sufera rocile sub actiunea factorilorendogeni ai scoartei in conditii fizice si chimice care predomina la adancimi variabile sub zonelesuperficiale d e alterare si cimentare .Atat rocile sedimentare cat si cele eruptive si metamorficepreexistente pot fi supuse metamorfismului .Rocile sedimentare se formeaza la temperature si presiunijoase .Rocile eruptive se formeaza la temperature si presiuni foarte mari .Aceste tipuri de roci ,atuncicand ajung in zonele intratelurice unde actioneaza presinea si temperature sufera o gama larga detransformari . Metamorfismul presupune acele transformari care au loc la adancimi variate si caurmare a noilor conditii ce se stabilesc in aceste zone se produc modificari fizicochimice alecompozitiei mineralogice a structurii si texturii lor . Factori fundamentali ai metamorfismului -temperatura -presiunea litostatica (hidrostatica ) -presiunea orientata (stress )

-compozitia chimica a rocii Temperatura -prin cresterea temperaturii creste viteza reactiilor chimice . Crestereatemperaturii in scoarta Pamantului este cauzata de -ridicarea de jos in sus a maselor magmatice topite da nastere la metamorfizmul termic de contactsau metasomatic de contact -scufundarea la adancime din ce in ce mai mare se numeste metamorfism dinamo termic . a depozitelor sedimentare in urma unor procesetectonice care

Presiunea -in cazul acestui factor trebuie sa distingem pe de o parte influenta presiunii generale(presiunea litostatica )care actioneaza uniform in toate directiile cat si a presiunii orientate care actioneaza numai intr-o singura directie in general fiind cauzata de eforturile tectonice .Din punct de vedere a distribuirii presiunii si a tensiunilor se pot deosebii : -zonele aproape de suprafata unde presiunea statica este usoara iar cea orientate este variabilarezultand un metamorfism variabil

(stress)

-zonele unde presiunea statica este foarte mare,presiunea orientata este moderata si mai putinpredominanta si temperature moderata . -zonele unde presiunea litostatica este foarte mare si temperature este foarte ridicata CLASIFICAREA TIPURILOR DE METAMORFISM Se face in functie de legatura genetica dintre tipul de metamorfism si procesul geologic care ildetermina -metamorfism de contact -metamorfism dynamic (de dislocare ) -metamorfism regional Metamorfismul de contact este legat de activitatea unui bazin magmatic intalnindu-se treitipuri diferite de metamorfism -metamorfism de contact termic fara aport de substante -metamorfism de contact cu aport de substante -pneumatolitic -hidrotermal - metamorfism de contact cu injectie si asimilare Metamorfismul dynamic de dislocare este legat de o faza orogenica ,se mai numeste sicataclastic sau cinematic .La acest tip de metamorfism factorul principal este presiunea (stressul)acest fenomen deplaseaza si lamineaza rocile ,acestea sunt sfaramate si transformate i n cataclazitesi milonite .Acest tip de metamorfism este limitat si are un caracter local .Deformarile care apar in cazulmetamorfismului dynamic sant de doua feluri : DEFORMARI INSOTITE DE RUPTURA ,fara sa aiba loc miscari intene : -ruptura rocilor duce la form breciilor necimentate si cimentate -ruptura mineralelor duce la formarea cataclazitelor si milonitelor -rupturi limitate la minerale (milonite si ultramilonite ) DEFORMARI CU RUPTURA SI RECRISTALIZARE -deformari urmate de recristalizare -deformari insotite si urmate recristalizare -deformari insoite de recristalizare Metamorfismul regional -este cel mai raspandit tip de metamorfism si este datorat urmatoarelor cauze -deformatiilor regionale produse de intruziunile de magme .

-deformatiile regionale cauzate de actiunea presiunii tangentiale in zonele de cutare -deformatiile cauzate de presiunea verticala in functie de adancime -recristalizari statice la temperature inalte -metasomatice regionale provocate de curentii de fluide chimic active Determinarea faciesurilor mineralogice si metamorfice Tot ansamblu de roci de origini diferite care au ajuns la ecilibru chimic in condiitii fizice analoage .Faciesurile metamorfice cuprind roci de orice compozitie chimica (side compozitie mineralogi cal variata )care au ajuns la echilibru chimic in timpu metamorfismului in conditii fizice determinate .Rocile care apar in acelasi facies se numescizofaciale sau izogene .Denumirea faciesurilor se face dupa denumirea rocii la care se refera sau a paragenezei de minerale formate in conditii caracteristice pentruacest facies . Clasificarea faciesurilor metamorfice . -faciesul sanidinic -temperaturi foarte ridicate ,presiuni minime stress pirometamorfism ) absent (corespunde metamorfismului de contact -

-faciesu corneenelor piroxenice -temperatura inalta presiune moderata (corespunde metamorfismului de contact ) -faciesul corneenelor amfibolitice -presiune si temperature mare uneori poate aparea si stessul (corespunde metamorfismului regional ) -faciesul eclogitic -presiuni si temperature extreme de mari -faciesul amfibolitic -resiuni si temperature inalte la care intervine si stesul (met regional -faiesul albito-epidoto-amfibolitic presiuni moderate stress present (met regional ) -faciesul sisturilor verzi temperature moderata pana la joasa presiune joasa stress prese

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_20102011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PE

Metamorfismul este un proces de modificare a structurii rocilor preexistente, fie ele magmatice, sedimentare sau metamorfice, care au loc la o anumita adancime de scoarta, fara a se trece prin faza de topitura. Fenomenele ce insotesc procesul de metamorfism sunt provocate de miscarea ascendenta a unei magme topite, de miscarile tectonice sau de reactiile chimice, influentate de temperatura, presiune litostatica, stress sau agenti mineralizatori. Temperatura este in mare parte energia declansarii tuturor fenomenelor metamorfice. Ea provine in general din fluxul termic al planetei, adica din gradientul geotermic ce creste cu adancimea, luand valori medii de 1C pentru 33m. Temperatura poate proveni, de asemenea, din prezenta unui rezervor magmatic sau din frecarile rezultate la nivelul marilor decrosari si incalecari. Cresterea temperaturii faciliteaza reactiile chimice endodermice si diminueaza vascuozitatea fluidelor. Presiunea litostatica se manifesta in toate punctele scoartei terestre, ea rezultand din greutatea pachetelor de roci de deasupra. Pornind de la densitatea relativa medie de la suprafata scoartei terestre de 2,5, se ajunge la concluzia ca la 4000m adancime presiunea

inregistreaza 1000 de atmosfere. Aceasta este si in cazul unui metamorfism de contact si de ingropare. Transformarile metamorfice mai intense sunt cele legate de tensiuni anizotrope ce duc la deformari ale scoartei, de aceea metamorfismul regional este legat de fenomenele orogenice. Stress-ul sau presiunea orientata se dezvolta atunci cand incep sa apara tensiuni anizotrope, acestea menifestandu-se mai ales in cazul ricilor neomogene, cu ar fi nisipurile si argilele ce devin mobile si puternic plisate (CAUCAZ,CARPATI) sau chiar ridicate vertical (INSULA WIGHT). Rolul presiunii orientate este relativ accesoriu in transformarile mineralelor, dar mineralelor neoformate. Un exemplu il constituie aparitia mineralelor foarte dense. Agentii mineralizatori constau in vapori de apa, gaze (H2S) si diverse solutii de cloruri, sulfuri etc., care provin din rezervorul magmatic si patrund in porii si fisurile rocilor, contribuind alaturi de ceilalti factori de metamorfism la transformarea acestora. Acest fenomen se defineste prin metasomatoza, care nu este echivalent cu metamorfismul izochimic. De exemplu, transformarea unui dolomit silicios in talc necesita un aport de apa si se produce cu degajarea bioxidului de carbon (CO2): 3CMg(CO3)+4SiO2+H2OMg3SiO4O14(OH)2+3CaCO3+3CO2 Timpul este un fenomen ce favorizeaza desfasurarea si gradul de intensitate a tuturor factorilor de metamorfism. Astfel, creta comprimata la 6000 de atmosfere nu prezinta brusc modificari notabile, dar ea se transforma in calcar coerent daca este mentinuta sub persiune pana la 17 ani. O presiune brutala si de scurta durata nu provoaca decat o simpla zdrobire a rocilor, o milonitizare, in schimb o presiune mai slaba exercitata pe o perioada mai mare de timp produce efecte importante asupra retelei cristaline a mineralelor. De asemenea, tendinta de cristalizare a substantelor amorfe, foarte comprimate sau incalzite este valabila intr-un mare numar de cazuri si poate fi considerata ca un efect general al factorului timp. De exemplu, mullitul (3AlO3-2SiO2) care apare in timpul arderii caramizilor in cuptoare, pierde putin cate putin aluminiul sau care cristalizeaza in timp sub forma de corindon (Al2O3) stabil in conditii normale. Asemenea exmple pot fi luate din natura, cum este cazul unor batolite (FLAMANVILLE,MANCHE,FRANTA) sau a unor vetree vulcanice care se racesc treptat, de mii de ani.

TIPURI DE METAMORFISM

Se pot distinge cateva tipuri de metamorfism : -metamorfismul de contact, cu extindere limitata (cativa centimetri la cativa kilometri), realizat in jurul unor intruziuni magmatice; -metamorfismul regional sau general, care afecteaza formatiuni geologice intinse pe zeci sau sute de kilometri;

-metamorfismul de soc localizat la impactul meteoritilor cu suprafata Pamantului si descoperit prin prezenta eclogitelor.

1.Metamorfismul de contact

Se pot deosebi doua subtipuri: -metamorfismul de contact termic; -metamorfismul de contact pneumatolitic.

1.1.Metamorfismul de contact termic Rocile metamorfozate termic sunt foarte raspandite in litosfera, dar ele nu constituie decat volume reduse avand, prin ansamblul lor o participare cu totul subordonata la alcatuirea acesteia. Metamorfismul de contact termic se manifesta la contactul unei mase magmatice, cu temperatura ridicata, cu rocile inconjuratoare pe care le transforma. In acest caz, factorii care actioneaza sunt: temperatura, agentii mineralizatori si mai putin presiunea. In majoritatea cazurilor, rocile metamorfice din aureola corpului magmatic au o compozitie chimica globala neschimbata fata de cea a rocilor sedimentare din care provin. Modificarile produse prin contactul cu o masa fierbinte reprezinta simple rearanjamente mineralogice, eventual acompaniate cu eliminarea apei si a dioxidului de carbon (CO2). Acest tip de metamorfism de contact se manifesta in functie de natura rocilor pe care le afecteaza, deci intr-un fel vor fi metamorfozate gresiile, calcarele si argilele. Ca de exemplu, vom mentiona aureola granitului de FLAMANVILLE (POMEROL,RENARD,1995) din departamentul LA MACHE, din FRANTA. Masivul granitic de la FLAMANVILLE (granite cu amfiboli) este intrus intr-o serie sedimentara cutata alcatuita din sisturi si gresii cambriano ordoviciene si din sisturi si calcare siluriano devoniene. La contactul cu granitele, rocile sedimentare au suferit modificari texturale si mineralogice pe 150-200m alcatuind aureola de metamorfism. Daca rocile transformate prin contact termic sunt reprezentate de un strat de sisturi pe masura apropierii de intruziunea granitica, se pot observa transformarile urmatoare: -sisturi cu textura fin orientata, ceea ce reprezinta roci sedimentare slab transformate (la distanta cea mai mare de intruziunea granitica);

-sisturi patrate, la care petele reprezinta mici nodule ale unui mineral nou aparut, cordieritul; -sisturi noduloase si micacee, roci ce au pierdut textura lor regulat orientata, cu o dezvoltare in shimb a micei si andaluzitului; -la contactul cu granitele se dezvolta roci dure, masive cu granule fine, izotrope de cordierit si andaluzit dispersate-n toata masa fara o orientare preferentiala. Aceste roci se numesc conneene, dupa aspectul lor asemanator celui de corn.Aceasta zonare marcheza rolul important al corpului granitic, caci transformarile sunt cu atat mai esentiale cu cat rocile sunt mai aproape de masa granitica. Gresiile ordoviciene sunt putin transformate, se observa o simpla recristalizare in cuartite in timp ce calcarele devoniene dau prin recristalizare ciopoline sau marmure cu mica si alte minerale. Se observa deci influenta naturii initiale a rocii caci se poate remarca de altfel la aureola de metamorfism o extindere mai mare in faciesul sistuos decat in faciesul grezos. In alte cazuri, in rocile din aureola metamorfica se observa o migrare de elemente chimice, pornind de la masa granitica intruziva cum este cazul skarnelor (tipuri de cornee calcice) cu granati ce se pot observa in galetii de pe plaja DIELETTE, in cazul granitului de la FLAMANVILLE. Daca o argila este metamorfozata prin contactul cu o masa magmatica intrusiva, procesul este asemanator cu cel de calcare sau gresii, dar rocile care rezulta in urma contactului termic sunt altele.Astfel intr-o zona mai indepartata de masa magmatica, argilele se transforma in sisturi lamelare cu noduli alcatuiti din pigmenti carbunosi si pulbere de magnetit sau ia nastere un mineral nou, chiastolitul. Astfel, sisturile lemelare devin sisturi noduloase cand nodulii sunt dominanti in masa sistuoasa. In alte cazuri iau nastere sisturi patate, petele ovale fiind alcatuite din foite verzi, denumire data de prezenta abundenta a cloritului. In ROMANIA, exemple ale metamorfismului de de contact sunt numeroase .Mentionam doar intruziunile granitice si granodioritice din MASIVELE IACOBDEAL din DOBROGEA de NORD. La contactul cu intruziunile magmatice au luat nastere roci metamorfice diferite. In acest caz ,toate rocile rezultate sunt cornee provenite prin transformarea sisturilor si calcarelor devoniene si datorita metamorfismului regional ce a urmat dupa cel termic.

1.2. Metamorfismul de contact pneumatolitic Acest tip de metamorfism are loc in conditii de temperatura de 375-550 C cu aport de substante fluide, in stare de vapori care duc la transformarea rocilor.Apritia de minerale noi prin modificarea compozitiei chimice a rocilor cu un aport exterior de substsnte fluide, duce la formarea migmatitelor. Prezenta piroxenilor si granatilor in skarne deriva chiar din carbonati, suporta un aport de silice. Mobilitatea ionilor este cu atat mai mare cu cat diametrul lor ionic este mai mic. Astfel, un schimb hidrogen sodiu permite formarea muscovitului, pornind de la albit si ortoza din greisene:

6NaAlSi3+KalSi3O8+6H 3KAl3Si3O10 (OH) 2+6Na De asemenea, transformarea unui dolomit silicios in talc necesita un aport de apa si degajare CO2. 3CaMg (CO3)2+4Sio2+H2O Mg3SiO1O (OH) 2+3CaCO3+CO2

Pentru explicarea metaosmozei au fost invocate fenomenele generatoare de minerale atunci cand sunt gazoase (pneumatolite) sau apoase (hidrotermale) si mineralizatoare, cand elemente ca clorul, fluorul, borul, sulful, fosforul continute in acestea dau combinatii metalice foarte solubile si cu o tensiune de vapori ridicata. Intre mineralele noi care IAU nastere amintim albitul, feldspatul potasic, scapolitul, turmalina si litiul. Skarnele tipice metamorfismului prin aport de substanta minerala sunt rezultatul reactiilor dintre silicati si calcare iar reactiile dintre mineralizatori pot sa se formeze zacaminte de minerale utile: Cl2Zn+H2S ZnS+2HCl Mineralizatori blenda

1.3. Metamorfismul regional Acest ultim tip se manifesta pe zone foarte intinse si are actiune profunda asupra rocilor. Este intalnit in zonele de orogen acolo unde rocile magmatice sau sedimentare ajung la adancimi mari datorita fenomenelor tectonice, unde se intalnesc temperaturi si presiuni ridicate iar rocile sunt supuse la transformari intense. Aceste roci care iau nastere poarta numele de sisturi cristaline (ex: micasituri, gnaise); au structuri orientate reprezentate prin sistuozitate. Sistuozitatea este o manifestare a deformatiei plastice sau fluajului prin care mineralele sunt aranjate paralel cu anumite axe. In afara de sistuozitate un alt element caracteristic este foliatia. Aceasta reprezinta o rearanjare in urma segregatiei mineralelor. Ea poate cobora pana la peste 10000m.Stratificatia este singura structura vizibila la rocile sedimentare care duce la separarea in bancuri a rocilor.In cazul rocilor metamorfice, formate in urma unui fenomen orogenic rocile supuse deformatiilor tectonice sunt afectate de microstructuri numite lineatii. Se pot deosebi cateva tipuri: -lineatii de intersectie; -lineatii de alungire; -lineatiile mineralelor; (http://bogdanchesa.do.am/publ/fenomene_metamorfice/1-1-013)

g. faciesul cu andaluzit si sillimanit, caracterizat prin temperatura inalta si presiune slaba (de exemplu MASIVUL CANIGON). h. faciesul cu andaluzit si staurolit esste intermediar intre cele doua faciesuri precedente (de exemplu MASIVUL HAUTE LIMOUSIN). i. faciesul amfibolitelor cu hornbenda si plagioclazi este caracterizat prin presiuni ridicate si temperaturi apropiate de fuziune. j. faciesul granulitelor, cu presiuni si temperaturi ridicate apropiate domeniului de anatexie. Lipsesc micele, piroxenii, sillimanitul, distenul si granatul. k. faciesul eclogitelor, unde gabbrourile si bazaltele se transforma intr-o roca cu piroxeni si granat. Se caracterizeaaza prin temperatura ridicata si presiune considerabil de mare. Acesta este un facies limita al domeniului metamorfic. l. faciesul sanidinitelor cu sanidin, corindon, si forme de temperatura ridicata de silice ca cele intalnite in caramizi si olarie. Faciesul se caracterizeaza prin temperatura inalta si presiune foarte slaba. Este un metamorfism de coacere. Pe baza raporturilor dintre presiune si temperatura, in conditiile actiunii unui metamorfism regional prograd asupra secventelor litologice din diferite faciesuri au lut nastere asociatii minerale si roci diverse. (A se consulta tabelul) 3.3.4. "Climatele metamorfice Acesta clasificare a fost elaborata de MIZASHIRO in perioada anilor 60 pornind de la centura metamorfica a arcului japonez.Variatia relativa a presiunii si temperaturii permite separarea, climatelor, metamorfice care nu trebuie confundate cu intensitatea metamorfismului. Se pot distinge urmatorii gradienti de presiune si temperatura: -Climatul BP-HT Gradientul geotermic este puternic, temperatura creste foarte puternic chiar peste o adancim e mica. Acest climat apartine seriei denumite de tip ABUKUMA-RIOKE sau faciesul andezit sillimanit.Acest climat ajunge adesea la anatexie. -Climatul MP-MT Gradientul geotermic este mediu de tip barrownian si se ajunge adesea la anatexie.Mineralele acestui tip de climat sunt distenul si sillimanitul. -Climatul HP-BP

Gradientul geotermic este slab.Presiune creste fara salturi evidente de temperatura.Sisturi albastre cu lawsonit, glaucofan si amfibol albastru se formeaza in acest tip de climat care ajunge la anatexie.

4. Metamorfismul si granitizarea. Problema originii granitelor.

Avand in vedere faptul ca fuziunea partiala si metamorfismul se intrepatrund se aduc in discutie relatiile existente intre metamorfism si granitizare. Plecand de la notiunea de granit, ca ultim termen al metamorfismului J. WAIART in 1995 a efectuat o experienta de anatexie, pornind de la obsidiana din insulele LIPARI. Pornind, deci de la un esantion de obsidiana, de o compozitie chimica globala ca a unui granit, acesta a fost introdus intr-o autoclava de otel foarte gros si mentinut numeroase zile in prezenta unei solutii alcaline la temperatura de 400-700 C si presiuni de 15003000 bari, acesta fiind un procedeu comparabil cu conditiile in care se formeaza in mod natural granitele. La deschiderea autoclavei s-a putut obtine un bloc solid, cristalizat in intregime, continand la suprafata cristale de cuart piramidal si ace fine de amfibol monoclinic. O placa subtire arata o asociatie clara de felspat si cuart, fiind asemanatoare cu microgranitele oarecare. In alte experimente s-au putut pune in evidenta piroxenegirin si mica neagra.S-a obtinut astfel o roca cristalina cu constituienti mineralogici de granite. Dupa aceasta prima incercare au avut loc si alte exxperimente atat in FRANTA cat si in GERMANIA. In ceea ce priveste problema originii granitelor, se face o distinctie intre granitele provenite din fuziunea partiala a crustei prin diferentierea unei magme bazice de origine subcrustala. In functie de raportul izotopic al strontiului sunt posibile trei cazuri: 1. Granite de origine crustala care sunt adesea asociate sisturilor cristaline si acompaniate de migmatite; 2. Granite de origine subcrustala rezultate in urma diferentierii magmatice pornind de la o magma bazica si urmand un proces de cristalizare fractionat ; 3. Granitele de origine mixta (granodiorite, monzogranite, si granitele din complexele inelare onorogenice).Aceste granite de origine mixta au valori intermediare ale strontiului, fata de valorile acelorasi rapoarte din granitele crustale si respectiv subcrustale.In acest caz granitizarea corespunde unui echilibru al elementelor din scoarta, cuprinse la o adancime intre 10-20km (adica la o presiune litostatica intre 2-4kilobari si temperatura cuprinsa intre 600-900 C)

Astfel, istoria granitelor este intim legata de evolutia continentelor.

GLOSAR Pentru desemnarea proceselor si fenomenelor metamorfice s-au folosit in decursul timpului foarte multi termeni.In foarte multe cazuri continuturile lor se suprapun in masura mai mare sau mai mica, existand numeroase sinonimii. Incercarile de simplificare a terminologiei utilizate au avut rezultate minore. Dimpotriva chiar in ceea ce priveste nomenclatura rocilor continua si astazi sa apara termeni noi, in majoritatea cazurilor cu o valoare strict locala. Amfiboli roca cu textura paralela dar fara posibilitate usoara de a se desface dupa plane de sistuozitate. Batolit forma de zacamant a rocilor magmatice de adancime , foarte comuna pentru rocile magmatice; corp de dimensiuni foarte mari, cu partea superioara in forma de cupola, iar partea inferioara niciodata observabila, ceea ce permite sa se banuiasca inradacinarea lui in zonele foarte profunde ale scoartei; Cuartit roca masiva alcatuita aproape din cuart care ii imprima culorile alba, cenusie galbuie; Gnais roca mediu si macrogranulara cu textura gnaisica-textura paralela-ca urmare a componentelor granulare si prismatice si participarii reduse a micelor ceea ce poate conduce pana la forme aproape masive; Gradient geotermic cresterea temperaturii in interiorul Pamantului pe unitate de masura (circa 3,3C LA 100m adancime); Granit specie petrografica fudamentala pentru domeniul plutonic cu caracter nealcalin; Intruziune procesul de patrundere a maselor de magma in diverse formatiuni geologice si consolidarea lor sub forma de corpuri mari; Lacolit forma de zacamant a rocilor intruzive;are partea superioara boltita iar cea inferioara plana; Migmatit roca cu textura paralela-determinata de alternanta unor paturi cuarto-felspatice cu paturi alcatuite din minerale sau aproape masiva datorita repartitiei mai neregulate a acelorasi componenti niciodata cu posibilitate de desfacere dupa plane paraleleIa nastere prin topirea partiala a componentilor felsici din roci metamorfice in zonele foarte profunde ale scoartei si cristalizarea topiturii rezultate fie pe loc fie dupa o redusa migrare a aceiasi formatiuni.Este un produs de trecere de lla metamorfism la magmatism; Serpentinit Roca masiva de culoare verde-inchis, constituita din minerale serpentinice, nascuta prin procese de metasomatoza sau autometamorfism pe seama peridotitelor.

BIBLIOGRAFIE

1. LEONARD OLARU, VIOREL IONESI, DANIEL TABARA (2008) GEOLOGIE FIZICA. EDITURA UNIVERSITATII A.I. CUZA IASI; 2. DAN RAULESCU PETROLOGIE MAGMATICA EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI; SI METAMORFICA.

3. ANASTASIU N., GRIGORESCU D., MUTIHAC V., POPESCU Gh.C. (1998) DICTIONAAR DE GEOLOGIE, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI.