Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. ele par sã conþinã fier ºi roci. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr. numele ºi locul editurii. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Venus. – Cum se numea? – Apolodor. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. douã laterale mici. • cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. 3. o filã are douã pagini. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. numele autorului. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale. dupã ce s-au uscat lipiturile. planetele sunt mai mici decât Soarele. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta. Un pinguin din Labrador. douã laterale mari. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. b) La circ. 2. Dupã 24-36 de ore. anul apariþiei. 4. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor. • file cu texte sau ilustraþii.

...............…………………………38 Soacra cu trei nurori………................ 2........ Limba [i literatura român\ III 7 ...32 Poveste porcului……….. – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor..………………46 Exerseazã! 1.... Prezintã în clasã aceastã carte.... Orice titlu se scrie cu literã mare.. precizând: • titlul cãrþii......... Textul ……………… care începe la pagina 17 are …….......30 Re]ine! Într-o carte............25 Cum se naºte o revistã........ se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac......... precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã.......……………………17 Poveste…………………………………………............22 Peste 50 de ani... • numãrul de pagini....... Cuprins Capra cu trei iezi………………..... Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins..……….... Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru....……………………...............…........Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos. se numeºte cuprins.42 Ivan Turbincã……………........ completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… .......... La pagina ……….......………………4 Punguþa cu doi bani……......………………………11 Amintiri din copilãrie………..11 Domnu’ Goe.……………………7 Dãnilã Prepeleac…………..................5 O cronicã de Crãciun.................... pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora........ • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea.. Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei........…….17 Lanþul slãbiciunilor.....37 Vizitã....... • numele autorului sau al autorilor..... – câte tiltluri sunt amintite. Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii.. Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã....... Carte cuprinde ………… texte.. pagini.

iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor...... 6.. telefon.. – Sigur. 7. Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora....nr.. eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos........ 4. Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea....... Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog.. Localitatea... 5.. Unde are loc dialogul? 2..anul.... vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere.... îndemn.. Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor. imediat... O veþi alege pe cea mai potrivitã... Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua. 1....Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte. adresa ºi ocupaþia.... Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale.... Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi.. Motiveazã folosirea acestora.... Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate.. Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul.........strada... La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii... Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3...... rugãminte... Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut... mirare... Formaþi perechi. 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu.....luna....... Precizaþi numele dumneavoastrã..... – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog. perioada cât poate fi reþinutã cartea.........

domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu.......... folosim expresii ca: Vã rog. Dã-mi voie.......... __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã.... Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii............ Fiþi amabil........ ? • Fiþi amabilã.. ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã ........... – ................... Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2...... Limba [i literatura român\ III 9 ..... 2... ? • Fiþi bun.. Îmi permiþi.... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.................................. unde se poate ............. ? • Vã rog.. • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie.................. Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.... Îmi permiteþi. Daþi-mi voie.................. • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren....Cartea Observã! 1............ ? 2............. Fii amabil... Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea........ am nevoie de ...... Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii.... Exerseazã! 1............................... Fii bun....... Fiþi bun..................... • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci.... potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã.................................. b) o persoanã necunoscutã......... Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane........ ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – ....... c) directorul/directoarea ºcolii.............................................. Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog....................... Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule... Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate...... unde aº putea sã gãsesc ................ Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3. Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte......................... – Fiþi amabil........................... Te rog.... momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3.............................................. ? • Aº vrea sã ºtiu unde .................................. puteþi sã-mi arãtaþi .................. Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi............

pânã la 37 cm lungime. 5. de dimensiuni diferite. 4. Marcheazã cu X titlul scris corect. Înveliºul unei cãrþi. Numele unei cãrþi. rezultând codex-ul. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare. 2. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul. 5. 3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. 1. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. Arta conversaþiei. Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. 2. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. 5. pergamentului sau hârtiei. 4. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu. 4. a apãrut ºi cartea. Foi. Folosind manualul. Rezolvã careul de mai jos: 1. Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 2. 1. Persoanã care scrie cãrþi. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. se numea „volumen”. În Evul Mediu.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. 3. strãmoºul cãrþii de azi.

........ 45 • Povestea vorbii.... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins....... Limba [i literatura român\ III 11 .......... Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2.................................. • Cum sã-þi construieºti un stup...... • soliciþi un bilet de tren.............. 36 3. 16 • Cozonac cu nuci........................ • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi........ 19 • Lumea animalelor...Cartea Paginã de portofoliu 1. • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul.......... Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii............ Împrumutã apoi o carte care te intereseazã............................................................. – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil............ • numãrul de pagini... 28 • Peºtii.. Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã.. Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã.................................... 6 • Pãsãri............................ Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã......................... Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii................................................................ 84 • Reptile... • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea. – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft......... 8 • Mamifere.. locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4........ • editura ºi anul apariþiei..............

Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. împrumutul ºi mersul la peþit. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case. Dintre titlurile de mai jos. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. Dupã titlu nu se pune punct. deºi nu este prea frumos. 5. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. datul pe datorie. Deºi se luase aceasta hotãrâre. Luna aprilie. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. Demult. 3. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. 4. dar pe data de 1 aprilie. 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. Despre omul nãscut lunea se credea cã. brodatul. þesutul. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc. ziua Lunii. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului. este sãnãtos ºi norocos. Pânã în ziua de azi. Lunea se interzice negoþul. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. Lunea. o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre. Pe Lunã. 2. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .

2. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. 2. dupã model: dorm – doarme port. coc. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. • Prietena mea este (ambiþios). Subliniazã grupurile de sunete oa. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. • El (îndoi) braþele. ua ºi uã. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. dar mai însemnatã decât lunea. scot. podeaua. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. 3. canapeaua. • Cureaoa/Cureaua este din piele. Dacã ninge în aceste zile. Desparte în silabe cuvintele: ziua. Limba [i literatura român\ III 13 . Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie. Miercuri. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. rod. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. nouã. poartã. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. rouã. oamenii. ua ºi uã. a fost dedicatã planetei Mercur. plouã.Semnificaþia unor zile Observã! 1. Transformã cuvintele. • Grâul se macinã la moarã/muarã. joia ºi sâmbãta. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. sãrbãtoare. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. poartã. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. 2. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. Exerseazã! 1. luase. nouã. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. 4. soare. • Mã (dor) urechea. ziua a treia a sãptãmânii. marþea. nu se mergea în peþit.

Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi. Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie. Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. Desparte în scris cuvintele identificate. 4. vei vedea. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . incorectã 1. 3. în parcuri. Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. Formaþi grupe de 3-5 elevi. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor. – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. ªi multe dintre acestea. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. dar ºi economiile fiecãruia. Când mergem la cumpãrãturi. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor. luãm de acasã pungi. Rãspunde la întrebãri.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. chiar dacã acasã avem apã potabilã. curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. Bem numai apã îmbuteliatã. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc.

• Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. Formaþi perechi. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. c) iarbã. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. 2. el se desparte în silabe. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. înfiinþat. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. ea. b) podea. Exerseazã! 1. semnificaþia sãrbãtorii. Desparte în silabe cuvintele date. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. streaºinã. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. Formaþi perechi. teamã. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. 3. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional. ia. ied. ua. Limba [i literatura român\ III 15 . Transcrie al doilea alineat al textului. ie. 2. uã. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. grupurile de sunete ie. ia ºi ea. searã. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere.Semnificaþia unor zile Observã! 1. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. Motiveazã scrierea cu alineat. sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. generaþiile. în aceeaºi silabã. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. faianþã. 3. eveniment. toiag. teatru. pierdere. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând. soia. bãiat. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor. schimbare. ieºire. piedicã.

Bradul. 3. Jupiter. Citeºte textul. este întâlnit în diferite tradiþii româneºti. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. tinereþea ºi trãinicia. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. Luna. Saturn. Venus. ier.Lucreazã mai mult! 1. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. ia sau ie în aceeaºi silabã. 4. ªi când zici cã a venit primãvara. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. prospeþimea. copacul mereu verde. La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. El simbolizeazã viaþa. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . La nuntã. pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur. ua. uã. Mercur. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. 2. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit. Formaþi perechi. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. ea. Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. moa. Marte. tea. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar.

............. într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj.... Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872. ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea.................. Limba [i literatura român\ III 17 ...... ua... Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa... zodia în care eºti nãscut......... În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine..... Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3... ..... preferinþe muzicale etc... • În ..... ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia.... (dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie.... Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând... ce admiri la o persoanã.......).... Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere..... ea............. uã...... multe persoane..... ia sau ie........ • Haina colegului meu este ................... ce nu îþi place. Transcrie textul în spaþiul alãturat. • Prin faþa casei ..... aceea era vreme cãlduroasã.........Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1.. ___________________________________________ ___________________________________________ 2......

Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular. ºi bunul nostru învãþãtor. Creangã s-a oprit. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. N-am spus nimic. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. comunicativ ºi glumeþ. domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. 5. Era un dascãl blând. Înainte de a începe lecþia. 2. dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. copiii. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. Formaþi perechi. Unde înveþi? – La Rapalã. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. ce mai fac ai noºtri. De cele mai multe ori. eram în vârstã de opt ani. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. cum mergea greoi. uitându-mã dupã el. • Î ºi â redau acelaºi sunet. cu straiele largi.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. dacã mai avem fraþi ºi surori. – Bunã ziua. 3. Înlocuieºte cuvintele: greoi. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. în interiorul cuvintelor se scrie â. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . sociabil a dojeni – a certa. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4. Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. Domnul Creangã a plecat. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. Îmi aduc bine aminte de el. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. 6. dar mi-am aplecat privirea. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. deschis. iar eu am rãmas un timp în loc. zicându-mi pe nume. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã.

2. 2. Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje.Politeþe Observã! 1. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã. însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. Exerseazã! 1. dar mã grãbesc. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe. Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi. faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta.

Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. compartimante de tren. te prezinþi. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. 4. Aceastã regulã este valabilã în restaurante. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte. Cel care intrã într-un local salutã. 3. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. salã de aºteptare sau lift. • Întâlneºti un coleg de clasã. 2. Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. Când telefonezi cuiva. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. Bãrbatul salutã întâi femeia. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele. • Întâlneºti o colegã de clasã. 5. cel care se aflã acolo rãspunde la salut. • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. bãrbatul salutã mai întâi femeia. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. Orice salut este o forma de politeþe. înainte de a începe conversaþia. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. dacã mai adaugi încã un mic gest. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã.

..................... 2... Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei....Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã................... clipã a dispãrut prin mulþime.......... dintr-o.............. ............. ...... ..... Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã....................... Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã.. printr-un.... printr-o........ iar celelalte sunt musafirii. . suflet sã aducã vestea............ printr-un................. Cei doi s-au întâlnit ..... ..................... Formaþi perechi.................. 3. .... • dintr-o .............. .................................. într-un târziu........... ...... Exerseazã! 1. Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o................ 3... • printr-un .... printr-o... . .......... printr-o minune....... Limba [i literatura român\ III 21 ....... .............. .. Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o ........ Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda......... printr-o pãdure.............. ................... dintr-un................ într-un...... b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical............ printr-un tunel......................................... • într-un .......... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.......... • printr-o . .. spãrturã din gard. într-o casã.............. • dintr-un ....... într-un..... ........... Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate.................. Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare.......... ........... Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul..... dintr-o suflare..................................... A venit ............................ .. Vulpea a intrat ..................... 4....... dintr-un cabinet medical..... ... – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2.... Completeazã enunþurile cu într-o............... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã. dintr-o.... ........ dintr-un.. tren au coborât zece cãlãtori.......... întâmplare........ ..

4. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. nici foarte iuþi. Completeazã careul. 1. 2. 5. ªes. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului. cunoscute ºi necunoscute. 3. 5. dintr-o. 2. 6. • Omul a virat în direcþia greºitã. 3. Nu este bãtrân. 6. într-un. printr-o ºi printr-un. 1. se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. A ucide. Melodie. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. 4. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. Fãrã încetare. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. 3.Lucreazã mai mult! 1. 5. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica. Întors din nou. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2. dintr-un. • Soarele intra prin crãpãtura geamului. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . în Evul Mediu. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã. Mai târziu. 4.

.... Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate.... Completeazã cuvintele cu literele î sau â...... • La petrecere s-a îmbrãcat într-un ... • Intrarea în clãdire se face printr-o ... cu excepþia celor apropiaþi... Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor. • cum ne purtãm la spectacol.. Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii.. Când dai un telefon...... cãrora le cunoºti programul........... Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã...... elegant..Politeþe Paginã de portofoliu 1...................... Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã......... • cum ne purtãm la masã. 3........... Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa.. Formaþi grupe. dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon.. Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite... între orele 13-17 ºi dupã ora 21.. • cum ne prezentãm...... treci direct la subiect...... h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text... Când vorbeºti. fii precis ºi nu te întinde la vorbã.. Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere.... Limba [i literatura român\ III 23 .. de lemn... .. O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute... • Prietenii au plecat într-o .............. 2......... Pr__nz __nnorat rom__n 4... trebuie neapãrat sã-þi spui numele..........

un om foarte drept. importante. dupã înþelegere. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. tu sã mã tragi de mâneca hainei. Peste un timp. Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. se sãturase sã fie martor mincinos. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. Când se întorcea de la vânãtoare. povestea tuturor întâmplãri care. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. o mai ciunti pânã la doi coþi. vânãtorul zise: – Ia ascultã. sã spunã minciuni vânãtoreºti. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. bãiete. La o a treia. sã-ºi mintã slujitorul. îºi gãsise altã slujbã. miºelule. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. îl mai trase încã o datã de mânecã. la masã cu alþi vânãtori. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. sãtul de minciuni. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. tras de mânecã la fiecare minciunã. de care depinde înþelegerea textului. iar eu îndatã mã voi îndrepta. contrazis de slugã. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã.4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al. nu trecuserã prin mintea cuiva. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. Într-o zi. Sluga. de când lumea. sluga îl trase de mânecã. sã înþelegem sensul cuvintelor. omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. de câte ori mergea la vânãtoare. Îndatã. Într-un text sunt informaþii esenþiale. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni.

d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. Vântul a fost înfrânt. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. 3. • identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. slujitorul ºi vânãtorul. Orice fragment începe cu alineat. • avea obiceiul sã mintã. animale. Într-o zi de toamnã. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni. Exerseazã! 1. Copiazã primul fragment al textului. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele.Texte cu tâlc Observã! 1. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. Astfel. dupã momentele importante ale acestuia. lucruri) sunt personaje. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. • imaginea unui colþ din naturã. 2. • mergea des la vânãtoare. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. Dã textului un titlu potrivit. • un ºir de întâmplãri. 2. Încet. în înaltul cerului. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. 3. c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. adevãrate sau imaginate. • vulpea. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. Limba [i literatura român\ III 25 . • era luat de martor mincinos. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. ia ºi ea. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. 2. ie. • vânãtorul ºi slujitorul. Care sunt personajele textului narativ? 4. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment.

Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni. 3. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. broasca ºi ºtiuca. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. • În unire stã puterea. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace. neclintit. • Cine n-are cap. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. Cãci se trãgea neunit. a se da într-o parte. Formaþi grupe de câte trei. Broasca tot în sus sãlta. a se da jos. Nu ºtiu cine-i vinovat.Lecþia 8 – Racul. vai de picioare! 7. isprãvea. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. întind. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. Când un text este scris pe mai multe coloane. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. Racul înapoi se da. ªi la el toþi se înhamã Trag. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. 2. El este potrivit conþinutului textului. 6. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat. 4. izbândã. pace. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. Formaþi grupe de câte trei. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare.

.......... ºi-al cui? – N-auziºi de sturz...... Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai ..... Citeºte strofa urmãtoare.. Ci tot pe loc a rãmas..Texte cu tâlc Exerseazã! 1... Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers...... (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4.... 2......... La geamul tãu ce . ªi-am plecat... Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure. Limba [i literatura român\ III 27 ....... Oaspeþii sã-i strâng...... Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu........ Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe......... O preafrumoasã fatã. trimeasã-n lume.......... bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie.... Mã cunoºteau vecinii .. ........... Respectã aºezarea în paginã a versurilor........ Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea .. .... Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am ..... Tu nu m-ai cunoscut....... Transcrie o stofã la alegere. Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers. i-al lui! 2............ Versurile sunt grupate în strofe....... 3... înþeles.. împãrãteºti......... Completeazã din poezia Racul................ A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3......... Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber... A fost odatã ca-n poveºti... Tot ce vezi.. soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume.. (toþi..... Fiecare vers se scrie cu alineat......... strãlucea.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1............ Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut...... – Dar pe mire cum îl cheamã.. Din rude mari..... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da..... trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5.......... Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu......... . Cine-i el. Numeroteazã versurile......... – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie.

Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. Ofiþerul de serviciu dormea. la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. Un tatã avea zece feciori. Nici unul nu mai venea sã-l vadã. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. toþi se bucurau doar de averea primitã. Iar ei. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. Dar n-a fost sã fie aºa. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una. Dacã însã. Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã. cu socotealã. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. ªi dorul nu mã lasã.Lucreazã mai mult! 1. dar nu l-au putut rupe. cã doar sunt copiii mei. rost. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe. Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. . Într-o searã târzie. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. Cuza o luã ºi o citi. aflându-se în cabinetul sãu de lucru. Taie versurile care nu fac parte din poezie. Cuza lucra în cabinetul sãu. Formaþi perechi. Pe genunchi avea o scrisoare. 3. Ofiþerul nu veni. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. vã veþi certa. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. nimeni nu va putea sã vã învingã. gândea bãtrânul. Tâlc înseamnã cu subînþeles. cu rost. – Mã vor îngriji ei. Un tatã avea zece feciori. 2. semnificaþie.

..... sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte.. tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl.... 3..................... ......... Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã......... Când doi se ceartã. ori ba? – Desigur.. dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul................ Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos. ªi. þi-am spus sã vânturi grâul... Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt .......... se joacã cu mâþele ºi se întoarce......... Acum dã-mi opincile! – Bãiete................. Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã.....Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1... se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul.............. • Minciuna este descoperitã....... pe nume Ionicã.. Vânturã omul grâul.......... al treilea câºtigã...... 2....... Acesta l-a rugat în schimb sã .............. Ionicã se duse iar în pod... El i-a cerut tatãlui ............ Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii..... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici... Citeºte........ Mergi degrabã ºi terminã treaba........ – Eu îmi voi þine fãgãduiala....... __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe... Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi... Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã.... mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic........... Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales..... Buturuga micã rãstoarnã carul mare... .. Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii.. S-a aplecat bãiatul sã le ia........ ..... Limba [i literatura român\ III 29 .... ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci.... Se urcã amândoi în pod. • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul. 4...... Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã…………………………... Se urcã bãiatul în pod..... dar tatãl nu l-a lãsat... • Bãiatul se preface cã vânturã grâul.... iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã..... ........ Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt. îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav... .......... Bãiatul era .. Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul. I le-a pus în cui deasupra capului........... – Ai vânturat grâul...

Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. Aceasta în amintirea anului 1863. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. jJ. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. iar cele în care a mai rãmas sare. pP. Le taie cozile. Pluguºorul. refugiat. ospitalieri. fF. când Dunãrea a inundat acele locuri. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. Colinda. xX. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. dD. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. Scrieþi-l! 5. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. eE. wW. oO. steaua Anului Nou. Capra. ãÃ. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. oaspete. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. Ursul. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc. 2. rR. Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. þÞ. este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor. prilej. belºug. uU. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. simbolizând lunile anului. Formaþi perechi. sãnãtate ºi belºug. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 4. tT. ºª. yY. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. vV. luni secetoase. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat. bB. nN. le cresteazã. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. petarde. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. Anul Nou. mM. Când bate ora douãsprezece. âÂ. iI. îÎ. lL.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. qQ. hH. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. la ore diferite. kK. sS. gG. cC. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. Sorcova. indiferent de felul în care este sãrbãtorit.

Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã. Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. Aceasta adreseazã urãri de bine. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2. denumirile unor sãrbãtori. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate.Obiceiuri Observã! 1. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. Când se scrie o felicitare. Exerseazã! 1. 2. • litere îngroºate. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite. Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. într-un plic. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text. 4. obiºnuite. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. onomasticilor. Motiveazã folosirea lor. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. Ea cuprinde: mesaj scurt. Limba [i literatura român\ III 31 . Verificã-þi cunoºtinþele! 1. se þine seama de persoana cãreia se trimite. folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. Citeºte din text ultimul enunþ. felicitãri. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. instituþii etc. gândurile sau cuvintele unui personaj. aniversãrilor. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. • litere înclinate.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. Hora miresei Hora miresei. 6. 5. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. uneori. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. Hora miresei. împodobitã cu flori. Aºezat pe un scaun. în mod simbolic. Îmbrãcatul miresei. neamuri. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite. Bradul În dimineaþa nunþii. socrilor ºi. Bãrbieritul mirelui. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. Bradul. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. 7. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. cu bani sub picior. Nuneasca. rude. naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. rudelor apropiate. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit. Desparte în silabe aceste cuvinte. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor. ziua bunã. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. bogãþie. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte. final. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. Al doilea brad este dus la casa miresei. La sfârºit. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. Legatul miresei. Îmbrãcatul miresei Naºa. aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor. amici. 2. Formaþi grupuri. 4. se danseazã acasã la mireasã. belºug. În timpul jocului. Ruperea turtei. pe ginere. unde unul este legat în faþa porþii. despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. mireasã. prieteni. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. În mod simbolic. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus.

... „te invit cu bucurie”.. • evenimentul care este sãrbãtorit..Obiceiuri Observã! 1....... Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte.......... minunatã.. al doilea............ .... Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1..... lucruri........ patru....... împodobit.... ... • însuºiri...... Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat.... c) sã indice acþiuni invitaþii ........ noroc............. vorbeºte........ fericitã... strigãm... coroniþã..... Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi.......... bucurie......... cântã. vine.................... prieteni . • Hainele (însuºire) .... Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte .... Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã. noi... persoane aºteptau la intrare. mamã..... 2. Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”.... • Toþi prietenii . fenomene ale naturii (obiecte)........ Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire........ b) sã arate însuºiri brazi .... îi veneau foarte bine..... 2... • numele persoanei care adreseazã invitaþia.... Formaþi perechi.. culegem..... • data ºi locul unde are loc evenimentul.. .... opt.. ºapte. veselie........ împodobiþi...... fraþi.. Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta. • petrecerea de Anul Nou...... • numere etc..... (acþiune) la petrecere. • (Numãr) .. albastrã. Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã... vesel........ ziua . Limba [i literatura român\ III 33 ........ sãrbãtori . .. zece....... 2. petrecerea .............. strãzi... dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe....... Exerseazã! 1....... 3...... numere.... a) sã exprime numere ...... fug................ Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã................ Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze...... îngust....... Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere...... • acþiuni. Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3.... colindau............. douã.......

• Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. Destinatar: Familia Danielescu Str. carnaval. • denumirea evenimentului. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. 4. teatru. ap. premierã. bal. William Egley. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. 6 Localitatea: Braºov. • data ºi ora la care are loc acesta. bl. spectacolul. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. vin. 12. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. curând.C. 3. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 2. Un artist englez. Florilor nr. Aceasta s-a întâmplat în anul 1843. • Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. începe. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia. 23. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol. azi. • cui îi este adresatã. ziariºtii. Horsley. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la. a produs prima felicitare popularã în 1849. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun.Lucreazã mai mult! 1. invitaþi. • locul unde desfãºoarã.

.. ............... . ...................................... Spune ce aratã pãrþile de vorbire date..... ......................... Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale. care va avea loc la ..... ....... Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere....... . Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei.... .............................................................................................. ............................. .................... .............................. ...... Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel.... treizeci. ......... Limba [i literatura român\ III 35 ............ pe data de ............... pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri. ..................... ............ Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat.. În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri............... Stimatã doamnã/Stimate domn.................................... ............. Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate..................................... . • douã sute............................................................................................. .... • cãlãtoresc......................................................... Organizatorul concursului... privim............................Obiceiuri Paginã de portofoliu 1............ • minunatã... .. 2.......................... • case............ ....................... albaºtri....... ...................... la ora ................. persoane............ Completeazã apoi pe plic adresa ta......... Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon ......... Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3...

4....... chi. Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce... strofe.... ci........... Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie.... cum vã petreceþi timpul împreunã? 2. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car..6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi. Cetate mândrã la privit. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text.. Mi-l poveste ºi mie.. Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat. Frate-meu ºi cu mine. . Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia . Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere. 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .... Fiecare strofã are cinci . che ºi chi......... Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã.. Textul cuprinde .. ªi el citea pe Robinson.......... Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da......... 1. La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde.............. Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere.. Din stuful des ºi mare... ochiul.. mie.... gi.. 3.. ...... Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne. ghe... ghi se redã printr-un singur sunet.. mare...... che.. Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure................ Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce. scrisã de . Din lut acolo am zidit.. ci.. ge..

Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune. Cele mai multe substantive se pot numãra.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. localitate. soare. 2. Limba [i literatura român\ III 37 . Azor. • fructe. Mihai Eminescu. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. soare. Braºov. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. (Exemplu: copii. Iaºi. • obiecte de îmbrãcãminte. râu. colþ. insulã. lucruri. • anotimpuri. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. ploaie. bunicul în urmã. 4. 2. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Spune ce denumeºte fiecare. • pãrþi ale corpului. ceaþã. Joiana. Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. privire. Paºti). 3. vacã. • arbori. tristeþe. coji. • unelte. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. 3. cu caii de cãpãstru ºi eu înainte. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana. • meserii. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri.Amintiri Observã! 1. frate. car. 2. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. Folosind cuvintele date. cum treceam puntea peste apa Neamþului. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. Transcrie prima strofã a poeziei. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig. Formaþi perechi. câine.

ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. Când scriem rãspunsul. Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. 2. când tãia tata porcul. Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. tocmai din capul satului. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. 6. dar nu mã puteam duce s-o iau. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. ce harapnic þi-oi da eu. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Subliniazã substantivele comune. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei. Formaþi perechi. Odatã. • Am ºparlit-o de-acasã. Delimitaþi textul pe fragmente. • Am ºterpelit-o la fugã. facem noi ce facem ºi pornim pe la case. zise tata de la o vreme. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. Povesteºte-o colegilor. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia. ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. Când acolo. 5. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. blestemaþilor. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. – Doamne. În sfârºit. Transcrie primul alineat al textului. N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã. 4. Identificã în text substantivele proprii. Talanga mea era acasã.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun.

bãieþii. Exemplu: un pom. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã.... Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun.. ªi. nori.. iarnã. doi pomi – feminin.... ochi....... Scrie câte trei substantive la genul masculin.. (un) sat – (douã) . sãnii. Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural. colindãtor.. Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã..... colind... Nu ºtiu alþii cum sunt.. Exemplu: o carte. la casa pãrinteascã din Humuleºti...... ºi toate îmi mergeau dupã plac. copilãrii.. • substantiv propriu... cãci ºi pãrinþii. hainã.. gen masculin. frumos era pe atunci. de crãpau mâþele jucându-se cu ei.. numãr plural.... Exemplu: un mãr. Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) . dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã. la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt..... la cuptorul pe care mã ascundeam. obicei. (o) spaimã – (douã) .. dar eu.Amintiri Observã! 1... Verificã-þi cunoºtinþele! 1... douã mere 3.. douã cãrþi – neutru. ºi casa ne era îndestulatã..... Doamne.... numãr singular... (un) pai – (douã) . fãrã leac de supãrare. ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi. brazi.. brad.. Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt. 4.. când mã gândesc la locul naºterii mele...... ºi surorile îmi erau sãnãtoºi... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos. gen feminin.. când ne jucam noi.. Limba [i literatura român\ III 39 ...... zãpadã.. genul ºi numãrul.... 2.... Specificã genul substantivelor: poartã.. • substantiv comun. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul.. genul neutru.. (o) scurtãturã – (douã) .. feminin ºi apoi neutru........ dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi. ºi fraþii. ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc........ sãrbãtoare. Exerseazã! 1... parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin.. genul feminin. de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2. • substantiv propriu... jocuri.. bucurii......... de-a mijoarca. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte. Pentru fiecare specificã felul. 2.. (un) tovar㺠– (doi) ..... Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular.

.. Ionel... patru... În timp. craiul polonilor.. zburdalnic. • Vorbele . 7.. privirea. Dorul de pribegie i se împlinea. Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv. Urma sã plece în þarã strãinã. Din sus de Humuleºti. sunt cele mai creative fiinþe. între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã. o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi. paginã. au fost îmbelºugate. vin Vânãtorii Neamþului. frunza.... dupã gen: moºneag...... floarea.... Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga. ploaie.. Era mare. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers. Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã.. Floarea. drum.. cãlãtoreau......... înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor.. mãnãstirile Secu ºi Neamþul... Transcrie textul urmãtor... De mult nu mai ºedea pe uliþã. 2. soare. pas. Oceanul Pacific..Lucreazã mai mult! 1. Creangã. margine. braþe.. 3. Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar. inimã. mare.. cer.. erau înþelepte. (moºneag) • Roadele .. Soare....... ªi mai sus. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. Formaþi perechi.. Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã. ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã.. iar acum era doar drumeþ pe uliþã... Ion Creangã) A 4... altãdatã fala bisericii române.. Grupeazã substantivele date într-un tabel. (Amintiri din copilãrie.......... care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie. suflete. (vii) • .... Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5... (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .... Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile... 8. lãstar. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea. Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile. 6. Isprãvise liceul.....

care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros. _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 .Amintiri Paginã de portofoliu 1. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. Bãnicã privea jocul fulgilor. copilãrie. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Substantivul Felul Genul Numãrul 4. Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. copilãriei. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria.

lebãda. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. • Vegetaþia Deltei. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat.7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. Formaþi perechi. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei. La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis. 5. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. cel mai nou pãmânt românesc. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. • Delta Dunãrii. rezervaþie unicã în lume. pelicanii. Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. gâsca ºi raþa sãlbaticã. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. Datoritã frumuseþii sale. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. lopãtarii. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. 2. întinderi mari de stuf ºi pãduri. • Vieþuitoarele Deltei. printre nuferii albi. Cocostârcii. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. 3.

cerul . culoarea.... frunzã.. coloraþi. gustul. Ce observaþi? Exerseazã! 1..... Venise iarna uscatã. Subliniazã substantivele....... pãmânt .... pãdure. 2.... catifelat ºi umed.... cerul ... • În ape înoatã peºti.......... Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat. Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri. Copacii mari ºi goi......... înspumate dulci tânãr valuri . fenomene ale naturii etc. Omul avea ochii mari..) denumite de substantiv se numeºte adjectiv.... colorate ) gheaþã.......... pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã....... cum se o întâmplã în locurile acelea pustii.. (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe.... îngrozitoare ºi întunecoasã...... Subliniazã adjectivele.... lucruri.. Pe muºchiul gros.. .. Scrie câte trei adjective care sã arate: forma. 3. zile .. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea.. pe spatele mamei ºi.. Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii..... 4. Limba [i literatura român\ III 43 . ....... Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: ..Natura Observã! 1..... piatrã... Formeazã adjective......... Acesta ºi-a întins capul cu botul mic... Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul. Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate...... mãrimea... se lasã dezmierdat.......... ape ...... se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii.. veselie..... privirea blândã ºi vocea caldã... .......... Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã......... • Omul intrã în casã....... Transcrie propoziþiile urmãtoare.... ... Subliniazã substantivele comune....... . cald ca o blanã a pãmântului... cãprioara stã jos lângã iedul ei. Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos. coloratã......... cu ochii închiºi. Formaþi perechi. Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate....... 3.. ..... ..... 2. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri.... • Vântul suflã.... Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus.... . 2.. pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat........

Fulgere puternice spintecau vãzduhul. amuþise la umbra unui fir de iarbã. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. singur. Zbuciumul codrului se mai domoli. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. • trei adjective. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. apropierea. Deodatã. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. ºuvoaiele. zgomot. 6. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. 5. Ploaia turna cu gãleata. Vântul nu mai sufla. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. Greierele. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. greu de înþeles. • trei substantive la numãrul plural. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. pribeag. înveselit. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. • trei substantive la genul neutru. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. 3. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. • Liniºtea de dupã furtunã. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. • Dezlãnþuirea furtunii. Formaþi perechi.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. Pãdurea gemea. Dupã o vreme. • Primele semne ale furtunii. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. creangã. O puternicã suflare de vânt trecu în grabã. se dezlãnþui furtuna. 2. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã. nelãmurit rãzleþ – izolat. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. greierele. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. rãtãcit. Vântul gemea ºi urla. • trei substantive la genul feminin. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. 7. grabã. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere.

. Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. A trecut ziua caldã. • Un fulger (puternicã) . Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.. Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare.Natura Observã! 1. Observã ce s-a întâmplat cu forma lor........... lovesc þãrmul.. El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat. Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare. pantofii.......... Bat vânturi cãlduþe.... b) Încercuieºte adjectivele.. bucurie... • Valurile (înspumatã) . • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2... Subliniazã adjectivele................. îºi coboarã crengile..... 2...... împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã.... schimbând locul acestora.. • În nopþile (rece) .... Exerseazã! 1. Formaþi grupe. Scrie în tabel substantivele date.. 3... nopþile. Au trecut zilele calde. Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul. colegul. Limba [i literatura român\ III 45 . • Salcia (bãtrâni) .... a) Subliniazã substantivele.. Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri..... Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele... Precizeazã-le genul ºi numãrul.. Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi..... Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ... zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3...... dupã cum indicã tabelul.... Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul.... chipuri. Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite.... brãzda vãzduhul........... Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers.. Transcrie grupurile substantiv – adjectiv.. Transformã grupurile de cuvinte..... de toamnã pãdurea fumegã. Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii...

5... Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare.. sprijinindu-se într-un toiag subþire... 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . La cotitura strãzii înguste...... Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate. Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul......... palton – .... Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat... rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã. Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective... 3.. parfumatã.. oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4... Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei...... Subliniazã-le..... care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã..... folosindu-te de ilustraþia din stânga.. drum – ...... lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2.Lucreazã mai mult! 1... secetoasã • vesel... dimineþi – ... Venea încet înspre noi.... Specificã genul ºi numãrul substantivelor date.... 7.. înþelept • roºie. Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor......... fiinþe – ..... ploioasã........ Astãzi am auzit o ºtire importantã...... Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman. cuvânt – ..... cu ochii mititei ºi nasul coroiat.. îngândurat. • cãlduroasã........ încãpere – .. În apa limpede se reflectã soarele............. ofilitã 6. Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date. Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor......

.... zgârie rãu..... Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã. blândã) 3................ __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv..... Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului.. Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv.............. __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã........ mare............. Completeazã apoi tabelul........... (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie... 2. Râul umflat curgea repede........... cu un vâjâit mânios...................... __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã........ (argintiu) (ruginiu) • .................. dulce.. rãu. ne plimbãm în parc..... Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele.... Buturuga ........... cãzuse pe crizantemele .......... îºi face iarna car ºi vara sanie........................... dealuri se zãresc prin ceaþa .................... Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate. Vorba .Natura Paginã de portofoliu 1. __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã.... Frigul nemilos stãpânea pãmântul.. ........ Mâþa ... un desen sau o imagine din localitatea ta............... .. Omul ....... rãstoarnã carul ............ Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4........ mult aduce........ ...... (micã..... Limba [i literatura român\ III 47 .... (înstelatã) • Bruma . gospodar.......... Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile ...... Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea..............

am gãsit punga aceasta. Asta e. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. iar aceasta are numai nouã sute. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. ai pierdut o mie de galbeni. Tu. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. jupâne negustor. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. este dovedit cã aceasta nu e punga ta. ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. eu nici n-am dezlegat punga. creºtine. legate prin înþeles. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. în faþa pãgubaºului. – Jupâne negustor. – Într-adevãr. jupâne negustor. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. dragul meu. În loc de o mie am gãsit nouã sute. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu.8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. zise el. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã. zise negustorul. Nu trecu mult ºi. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. • reþii informaþia esenþialã (importantã). Dumneata. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. Eu cred cã este a dumneavoastrã.

... .. 2.......... om . .... Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu.... pantofi .............. b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: .............. Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului..... ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o... ... ..... la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece.. Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel.. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral..... ... Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog...... .. ..... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate... – Deci aþi avut cinci pâini.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1.......... interesant.. jupâne negustor. 3.... dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi.... Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere........ 4....Vã rog sã-mi daþi: ......... doisprezece. ai pierdut o mie de galbeni.. creºtine.............. cincizeci..... ... . al ºaptelea.. costume ............. Tu. spuse tovarãºul sãu.... Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: ....... 2.......... jupâne negustor............. feciori .......... Dumneata.... ºi ................. cântãm... Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite..... 3. 2.... douã am avut.. boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3... – ªi eu am avut trei....... þãrani........ Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: ..................... ouã ...... Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat.... o sutã patruzeci.. pâini ..... a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da. iar aceasta are numai nouã sute... Limba [i literatura român\ III 49 .................... opt...... .... Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1............ Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane.... trei mii..................... Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã.. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale...Domnitori înþelepþi Observã! 1. .......... b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.... este dovedit cã aceasta nu e punga ta. ºi ................... judecãtor.

Formaþi grupe de câte patru. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare. • comune la genul feminin. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n. nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor. numãrul singular. Scrie din text câte douã substantive: • proprii.791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. • Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn. Aºa cã într-o zi. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. Cuza zise: – Jupâne negustor. 5. cu asta da! Cuza Vodã . Delimitaþi textul pe fragmente. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 4. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn. aºa cum hotãrâse legea.Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. 3. • comune la numãrul plural. Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza. s-a îmbrãcat þãrãneºte. nu vreau bani. Negustorul a primit. Ajuns la bãcan. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb. Formaþi perechi. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.

.. Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi... plus ..... • Acum .. stãpâne....... 2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã..... Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea....... • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani... Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare.... colegi ºi ................. paisprezece.. 31... Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu.. fac . Subliniazã numeralele.. 240..... obþin . • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie... În anul 1456................... 4.. 2..... El a avut trei perioade de domnie.......... – Eu....... iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an.... – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7...... • În clasã am .......................... • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile.... treisprezece... ..... În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli... a fost ales domn ºi în Muntenia. Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor....... Rostim ºi scriem: unsprezece. colege.. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite........ Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere... De atunci s-au schimbat 18 voievozi.... timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept........... • Dacã din .... • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa. Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1......... Selectezã din text numeralele.... • ...... Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie.. Exerseazã! 1.... a spus altul......... sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul. Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr.....Domnitori înþelepþi Observã! 1.. Taie numeralul care nu este scris corect............. Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti. trei mii. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã... scad ... Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6... Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea.. ..... 3...... Limba [i literatura român\ III 51 ................... Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor.. – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace.. ºaizeci........ am trecut prin 10. 4.....

ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. De aici ºi numele Þepeº. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. ca domnitor. a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. Mai întâi. îþi dãruiesc tot ce vrei.Lucreazã mai mult! 1. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. 5. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. ghiaure. leneºi ºi netrebnici. 3. Într-o dimineþã însã. a curãþat þara de hoþi. Colega nouã se numeºte Rodica. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. Formaþi perechi. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. Cereþi-le ca. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã. sã batã o datã din palme. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. Folosiþi numerale care sã exprime numere. Haina cea nouã îi venea foarte bine. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. cãci altfel eram liber__ 4. 2. atunci când aud un numeral.

....Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1.. Încercuieºte numeralul scris corect........ Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei........ • O zi are .......... ºi toþi trei 2... Doamne......... când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei.................. Era douãsprezece noaptea............ Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite............................. luni..... departe............. 4........... • Din mai multe cuvinte scrise separat: ................... Dupã douã ceasuri........... Citeºte o legendã istoricã......... • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani.......... 3.......... în vãile înguste zãrirã duºmanii... Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele................................................................... Marcheazã titlurile care conþin numerale....... • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat................. Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed......... • Anul are ......... ............... Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 ..... ................ de ore. Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: ....................... ... • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu.......... 5..... • Ziua mea de naºtere este în (a câta) ............................ ............................................ cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele. lunã a anului.........................................................................

În liniºtea mare. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. Anicuþa. ºopti el. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. s-au dus toate! – Cine s-au dus. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. Într-o dimineaþã. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor. textul este narativ. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. Anicuþa rãmase iar uimitã. Anicuþa ºi bunica. se ridicã un zumzet uºor. textul este un dialog. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. Fetiþa crede cã florile mor seara. din covorul de steluþe de aur. – Da! A înflorit pãpãdia. nu ºtia cum se numesc florile. – Vezi? N-a fugit nici o floare. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. – Nicule! Nicule! începu sã strige. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. Peste zi. bunica ºi Nicu. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. cum le spusese. Cerinþe 1. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. când va bate din nou lumina soarelui. se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. Toate s-au închis pânã dimineaþã. Anicuþa. Nicu ºi bunica. – Bunicã. 2. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text. nu i-a plãcut numele florilor. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau. Fugi la el.Test de verificare finalã A. Scrie în casete numere de la 1 la 3. fatã? – Florile.

....................................... n (Mihail Sadoveanu....................................................... Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral ................................................................................................................................................................................................................................................ rezolvã sarcinile date..................................... ................... .......................... Substantivul Dumitru Oniºor este propriu........................................................ (................... Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate...................................................... • adjective la numãrul singular: ........................................................................... ......................................................................................... ................................) 4.............................................................. Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare........................................................................................ 5............. ...............................................................................................) • Florile nu pot umbla.................................................................................... B.............................................Test de verificare finalã 3................................................ Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi........................................ Povesteºte în scris ultimul fragment al textului............................................... ................. Un om nãcãjit) 1................................................... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text............................................. Cuvântul bãiatul este substantiv comun.................................................................................. Folosind fragmentul urmãtor.................................... (.............. Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii........................................................................................................................................................................................................................................ Substantivul oi este la numãrul plural............................................................................................. .............................................................. Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false................................. Substantivul copil este la genul feminin............................. ................................................................................................................... Cuvântul sunãtoare este substantiv.... • numerale: ....................... • Anicuþa rãmase încremenitã.................. (............... Substantivul pãmântul este la genul neutru....................) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele................... ........................................................................................................... 2.................................................................................................................................... Limba [i literatura român\ III 55 ................. Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ................ b) adjectiv ........................................... 3............................

opinie – pãrere. dezmierdat – alintat. oaspete – musafir. neguþãtor – comerciant. fenomen uimitor. oficial – solemn. coordonator. ospitalieri – primitori. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. a atesta. fapt de mare însemnãtate. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. al unui deºert. vechime. sarcinã. nemernic. rege. a inventa. extraordinar. deprindere rea. nãrav – obicei rãu. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. a ignora – a neglija în mod voit. favorabil – prielnic. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. laº. reguli de bunã comportare în societate. sã domine. miºel – ticãlos. reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. nobleþe – eleganþã. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. pe care se scria în Antichitate. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. a se lepãda – a renunþa. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. fapt. punct de vedere. sã chinuiascã. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. rãsfãþat. ciubote – cizme. cusur. jupân – patron. a confirma – a recunoaºte. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. mijoarca – joc de copii. atitudine sau însuºire moralã superioarã. menire – misiune. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. obþinut din plante cu acelaºi nume. papirus – material subþire sub formã de foiþã. a aproba. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. a nu lua în seamã. idee. viciu. distincþie. þinutã. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. eveniment – întâmplare importantã. rost. cârmuitor – conducãtor. a gândi ceva nou. maniere – mod de comportare în societate. fricos. de culoare albã. a concepe – a crea. domnitor. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. negustor. negoþ – comerþ. a fãgãdui – a promite. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã. crai – împãrat. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. eveniment. domnitor. . sã exploateze alte persoane. om de nimic. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. miracol – minune. a se lãsa de ceva. stãpân. ghete. codice – table cerate pe care se scria. cu moþ de pene pe cap. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste.

tablã. apucãturã rea. domn. favorabil. voievod – domnitor. a proteja – a apãra. datini vechi. chinurile suferite de Isus Hristos. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut. a pãzi. neºtiut.Dicþionar paradis – loc plãcut. moment potrivit. neînþeles de alþii. a viziona – a privi. prognozã – prevedere. groazã. arºiþã. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. rãtãcire dintr-un loc în altul. toropealã – stare de amorþealã. fricã puternicã. a ocroti. Limba [i literatura român\ III 57 . regie – îndrumarea jocului actorilor. rãscruce. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. intersecþie. patimile lui Hristos – suferinþele. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. vodã. ursuz – morocãnos. minunat. haine. veºminte – îmbrãcãminte. numai unul în felul sãu. stuf – trestie. câmpie. a se pitula – a se piti. rãzleþ – lipsit de continuitate. izolat. sacrificiu – jertfã. cãpetenie. foºnet. tinichea – metal de calitate inferioarã. de somnolenþã sau cãldurã mare. artiºtilor. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. a coti. cusur. terestrial – care aparþine Pãmântului. a urmãri un film sau un spectacol. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. unic – care este singur. tradiþie – idei. vâjâit. prilej – ocazie. pãgubaº – care a suferit o pierdere. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. a se ascunde. necomunicativ. pãmântesc. priveliºte încântãtoare. pribegie – refugiu. neprietenos. rãspântie – loc în care se întâlnesc. se încruciºeazã mai multe drumuri. talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. patimi – porniri nestãpânite. pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). împrejurare. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. a vira – a schimba direcþia de mers. posac. care se transmit din generaþie în generaþie. neajuns. de buimãcealã. hoinãrealã. pe care nu se pot face transformãri. a feri. secret. viciu – defect. ghinionist. obiceiuri. smucealã – smuciturã. a unui pericol sau a unei ameninþãri. freamãt. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. sporadic. spaimã – teamã. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. dogoare. ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. respingãtor. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. potabil – bun de bãut. tainic – misterios.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful