Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

• cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr. • file cu texte sau ilustraþii. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . – Cum se numea? – Apolodor. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale. douã laterale mari. în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor. anul apariþiei. o filã are douã pagini. Un pinguin din Labrador. planetele sunt mai mici decât Soarele.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. 2. ele par sã conþinã fier ºi roci. douã laterale mici. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. Dupã 24-36 de ore. numele autorului. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. dupã ce s-au uscat lipiturile. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat. b) La circ. 3. numele ºi locul editurii. 4. Venus. c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta.

.37 Vizitã.... Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii.. – câte tiltluri sunt amintite.. pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora.................... se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac.... Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins......... Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã. pagini.......... • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea...25 Cum se naºte o revistã... precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã...... Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei.... Prezintã în clasã aceastã carte...42 Ivan Turbincã…………….. completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… ............…...17 Lanþul slãbiciunilor.…………………………38 Soacra cu trei nurori………...……………………17 Poveste………………………………………….......……....... Cuprins Capra cu trei iezi………………...11 Domnu’ Goe.................. Limba [i literatura român\ III 7 .30 Re]ine! Într-o carte..………………4 Punguþa cu doi bani……..22 Peste 50 de ani...………………………11 Amintiri din copilãrie……….... Orice titlu se scrie cu literã mare..……………………. – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor.......……….. Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……... Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru.....5 O cronicã de Crãciun...............……………………7 Dãnilã Prepeleac…………..... • numãrul de pagini.. precizând: • titlul cãrþii............ se numeºte cuprins. La pagina ………..Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos....... 2......................………………46 Exerseazã! 1............................32 Poveste porcului………..................... • numele autorului sau al autorilor... Carte cuprinde ………… texte.............

Precizaþi numele dumneavoastrã. Motiveazã folosirea acestora. – Sigur.. La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii.. Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale.... adresa ºi ocupaþia......... Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi.... Formaþi perechi........ 4. vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere...Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte....... – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog........... 5... Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut. – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu....... Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua.... Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea. O veþi alege pe cea mai potrivitã.. Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate. 7.... îndemn..anul. iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor... Localitatea..luna.. Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor... telefon...strada...... 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. mirare......... imediat. Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog.. Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora.... 1... Unde are loc dialogul? 2. Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul........ perioada cât poate fi reþinutã cartea... 6... Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3.. eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos.nr.... rugãminte.

............................. ? • Fiþi amabilã.......................... • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie..................... b) o persoanã necunoscutã........... Te rog.... ? • Fiþi bun....... Verificã-þi cunoºtinþele! 1............................. • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren................. folosim expresii ca: Vã rog......... Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii................ Exerseazã! 1.... Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog................... Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate.... c) directorul/directoarea ºcolii... unde aº putea sã gãsesc ..... ? 2. Daþi-mi voie................Cartea Observã! 1............................................................... unde se poate ... domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu...... 2... Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane.. momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3.................. Fiþi bun.............................................. Fiþi amabil... Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare...................................... am nevoie de ..... ? • Aº vrea sã ºtiu unde .......... Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte...................... Îmi permiteþi.. __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã... ? • Vã rog.... Fii amabil.. puteþi sã-mi arãtaþi .. Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2............ ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã .......... Dã-mi voie.................. – Fiþi amabil............... Limba [i literatura român\ III 9 .... ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – ......................................... Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi. Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea.... • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci...... Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii... Îmi permiþi......... Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3.. – ............ Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule...................... potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã...... Fii bun.

Folosind manualul. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. 5. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. 3. 3. 1. a apãrut ºi cartea. 2. de dimensiuni diferite. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. Persoanã care scrie cãrþi. pânã la 37 cm lungime. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul. 4. pergamentului sau hârtiei. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. 4. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. 2. Arta conversaþiei. Foi. 5. Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã. Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. Rezolvã careul de mai jos: 1. Numele unei cãrþi. În Evul Mediu. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. se numea „volumen”. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 5. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. strãmoºul cãrþii de azi. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. 2. Marcheazã cu X titlul scris corect. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul. 4. 1. Înveliºul unei cãrþi. rezultând codex-ul. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare.

...................... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins................ Limba [i literatura român\ III 11 .................. • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul.......... 8 • Mamifere. Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã...... – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil. 28 • Peºtii....... • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi............. 16 • Cozonac cu nuci............................ • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea............................................. 6 • Pãsãri........................ Împrumutã apoi o carte care te intereseazã............ • numãrul de pagini.......................... • Cum sã-þi construieºti un stup....................... 84 • Reptile. Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2.............. locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4. Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii............... 19 • Lumea animalelor..... Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã............................. • editura ºi anul apariþiei.................Cartea Paginã de portofoliu 1......................... • soliciþi un bilet de tren.......... 36 3....... – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft..... 45 • Povestea vorbii.... Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã.......... Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii.................

Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel. Luna aprilie. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. Pânã în ziua de azi. Demult. Dupã titlu nu se pune punct. este sãnãtos ºi norocos. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului. Despre omul nãscut lunea se credea cã. Deºi se luase aceasta hotãrâre. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc. 2. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. împrumutul ºi mersul la peþit. deºi nu este prea frumos. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. Pe Lunã. 4. Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. Lunea. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case. 3. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. ziua Lunii. Lunea se interzice negoþul. dar pe data de 1 aprilie. þesutul. o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. brodatul. datul pe datorie. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie. Dintre titlurile de mai jos. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. 5.

Zilele Babelor încep cu prima zi din martie. nouã. poartã. luase. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. nu se mergea în peþit. canapeaua. Exerseazã! 1. 4. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. dar mai însemnatã decât lunea. Miercuri. Desparte în silabe cuvintele: ziua. • Prietena mea este (ambiþios). poartã. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. a fost dedicatã planetei Mercur. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. nouã. coc. 3. rod. plouã. • El (îndoi) braþele. dupã model: dorm – doarme port. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. 2. 2. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. • Mã (dor) urechea. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. oamenii. ua ºi uã. joia ºi sâmbãta. podeaua.Semnificaþia unor zile Observã! 1. soare. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã. scot. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. sãrbãtoare. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi. Transformã cuvintele. Dacã ninge în aceste zile. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. ziua a treia a sãptãmânii. • Cureaoa/Cureaua este din piele. 2. ua ºi uã. • Grâul se macinã la moarã/muarã. Subliniazã grupurile de sunete oa. rouã. Limba [i literatura român\ III 13 . Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. marþea.

dar ºi economiile fiecãruia. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului. Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. vei vedea. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie. Formaþi grupe de 3-5 elevi. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul. 4. incorectã 1. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. Desparte în scris cuvintele identificate. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor. luãm de acasã pungi. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. 3. Când mergem la cumpãrãturi.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc. Rãspunde la întrebãri. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. ªi multe dintre acestea. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. în parcuri. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi. – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. Bem numai apã îmbuteliatã. Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. chiar dacã acasã avem apã potabilã.

soia. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. ie. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. c) iarbã. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. ia ºi ea. înfiinþat. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. • Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. 2.Semnificaþia unor zile Observã! 1. teatru. Limba [i literatura român\ III 15 . ia. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. Transcrie al doilea alineat al textului. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã. grupurile de sunete ie. b) podea. generaþiile. 2. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. Formaþi perechi. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. schimbare. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin. streaºinã. Desparte în silabe cuvintele date. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. piedicã. semnificaþia sãrbãtorii. searã. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. eveniment. ea. 3. toiag. Formaþi perechi. pierdere. Exerseazã! 1. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. uã. de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor. 3. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. ua.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. el se desparte în silabe. în aceeaºi silabã. Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. teamã. ieºire. Motiveazã scrierea cu alineat. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. faianþã. ied. bãiat.

ªi când zici cã a venit primãvara. Jupiter. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. tinereþea ºi trãinicia. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. 2. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. ua. Marte. Formaþi perechi. ier. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit. ia sau ie în aceeaºi silabã. Bradul. moa. El simbolizeazã viaþa. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. prospeþimea. Citeºte textul. La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã. Saturn. ea. copacul mereu verde. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar. La nuntã.Lucreazã mai mult! 1. 4. Mercur. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. Luna. 3. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. uã. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. tea. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. Venus. pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur. este întâlnit în diferite tradiþii româneºti.

..... într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj.. Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa...... • Haina colegului meu este ..... uã......................... multe persoane............. Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând........ ce nu îþi place.... • Prin faþa casei ...............)... Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872....... • În ....... ea.... preferinþe muzicale etc.. Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere.. (dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie..... Transcrie textul în spaþiul alãturat................ ua.. ..... ia sau ie.... ce admiri la o persoanã. În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine........ zodia în care eºti nãscut.. Limba [i literatura român\ III 17 ..... ___________________________________________ ___________________________________________ 2. ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia... aceea era vreme cãlduroasã. ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea..... Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3............Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1..

Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. copiii. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. sociabil a dojeni – a certa. Domnul Creangã a plecat. comunicativ ºi glumeþ. domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. zicându-mi pe nume. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular. cum mergea greoi. dar mi-am aplecat privirea. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. 6. cu straiele largi. 3. Unde înveþi? – La Rapalã. deschis. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. N-am spus nimic. 5. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. Formaþi perechi. – Bunã ziua. ºi bunul nostru învãþãtor. eram în vârstã de opt ani. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. Creangã s-a oprit. în interiorul cuvintelor se scrie â. De cele mai multe ori. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. iar eu am rãmas un timp în loc. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. ce mai fac ai noºtri. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. Înlocuieºte cuvintele: greoi. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Îmi aduc bine aminte de el. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. 2. dacã mai avem fraþi ºi surori. uitându-mã dupã el. • Î ºi â redau acelaºi sunet. Era un dascãl blând. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. Înainte de a începe lecþia.

2. Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi.Politeþe Observã! 1. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Exerseazã! 1. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. 2. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje. verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã. Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta. dar mã grãbesc. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã.

Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã. înainte de a începe conversaþia. compartimante de tren. Cel care intrã într-un local salutã. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. 4. cel care se aflã acolo rãspunde la salut. • Întâlneºti un coleg de clasã. bãrbatul salutã mai întâi femeia. 2. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. Când telefonezi cuiva. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. te prezinþi. Orice salut este o forma de politeþe. dacã mai adaugi încã un mic gest. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere.Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. • Întâlneºti o colegã de clasã. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. 5. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. salã de aºteptare sau lift. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Bãrbatul salutã întâi femeia. Aceastã regulã este valabilã în restaurante. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele. Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. 3. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi.

.... Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã............... Cei doi s-au întâlnit ........ Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei.. ......... Completeazã enunþurile cu într-o.......... ........ întâmplare............. ... printr-un tunel......... • într-un ... ................................ printr-un.. 3...... iar celelalte sunt musafirii.. ....... într-un.......................... .. ..................... ......... Exerseazã! 1.......... .................... 3.. b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical. – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2. • dintr-un ..... printr-un....... dintr-un. . într-un târziu....... Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate........................ dintr-o.................................... 4.. într-un................. dintr-un........ • printr-o .................... printr-o... Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare............................. ...... ................... Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã. ................... dintr-o suflare. ..................... clipã a dispãrut prin mulþime......... Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda.............. ........ printr-o........................ Vulpea a intrat ........ dintr-o....................... .... ...... Formaþi perechi............... Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o.... Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã. .. spãrturã din gard. dintr-un cabinet medical.............. Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o .... tren au coborât zece cãlãtori...... suflet sã aducã vestea... Limba [i literatura român\ III 21 ................ A venit .. ...... 2............................... printr-o pãdure.... • printr-un .... .....Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã...................... printr-o minune...................... Verificã-þi cunoºtinþele! 1................ • dintr-o .. într-o casã...

1. Fãrã încetare. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului. 3. 4. • Soarele intra prin crãpãtura geamului. 5. ªes. Mai târziu. nici foarte iuþi. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. 4. Completeazã careul. Întors din nou. A ucide. în Evul Mediu. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. Melodie. 6. se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. 4. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2. 1. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã. într-un. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. 5. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. • Omul a virat în direcþia greºitã. 2. 5. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica.Lucreazã mai mult! 1. Nu este bãtrân. dintr-o. 2. cunoscute ºi necunoscute. printr-o ºi printr-un. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. 3. dintr-un. 6. 3. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .

...... • cum ne purtãm la masã.... treci direct la subiect. cu excepþia celor apropiaþi........Politeþe Paginã de portofoliu 1... O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute. de lemn..... cãrora le cunoºti programul............................. Pr__nz __nnorat rom__n 4.. ...... • cum ne purtãm la spectacol... • La petrecere s-a îmbrãcat într-un ... fii precis ºi nu te întinde la vorbã... Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate.... Completeazã cuvintele cu literele î sau â.... 2. h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text................... Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite. dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon. între orele 13-17 ºi dupã ora 21..... Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor. Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii. trebuie neapãrat sã-þi spui numele..... Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã........... Când dai un telefon.... Limba [i literatura român\ III 23 .. • Prietenii au plecat într-o .. Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere..... Când vorbeºti. elegant. Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã............. 3.... Formaþi grupe..... Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa. • cum ne prezentãm..... • Intrarea în clãdire se face printr-o ....

sluga îl trase de mânecã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . tras de mânecã la fiecare minciunã. sã spunã minciuni vânãtoreºti. importante. povestea tuturor întâmplãri care. miºelule. la masã cu alþi vânãtori. de care depinde înþelegerea textului. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece. sã-ºi mintã slujitorul. nu trecuserã prin mintea cuiva. îl mai trase încã o datã de mânecã. Îndatã. bãiete. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. o mai ciunti pânã la doi coþi. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. de câte ori mergea la vânãtoare. contrazis de slugã. Peste un timp. vânãtorul zise: – Ia ascultã. sãtul de minciuni. Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. Într-un text sunt informaþii esenþiale. Sluga. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. tu sã mã tragi de mâneca hainei. îºi gãsise altã slujbã. dupã înþelegere. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. de când lumea. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. La o a treia. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. sã înþelegem sensul cuvintelor. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. Când se întorcea de la vânãtoare. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. un om foarte drept. se sãturase sã fie martor mincinos. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. iar eu îndatã mã voi îndrepta. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. Într-o zi.4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al.

Limba [i literatura român\ III 25 . 2. Care sunt personajele textului narativ? 4. • era luat de martor mincinos. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. Încet. ie. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. dupã momentele importante ale acestuia. ia ºi ea. Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. în înaltul cerului. • un ºir de întâmplãri. Copiazã primul fragment al textului. Vântul a fost înfrânt. d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. Orice fragment începe cu alineat. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. adevãrate sau imaginate. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. animale.Texte cu tâlc Observã! 1. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. Astfel. slujitorul ºi vânãtorul. • avea obiceiul sã mintã. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni. 3. 2. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. Exerseazã! 1. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. • imaginea unui colþ din naturã. • vânãtorul ºi slujitorul. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele. 3. • vulpea. lucruri) sunt personaje. Dã textului un titlu potrivit. 2. • mergea des la vânãtoare. • identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus. Într-o zi de toamnã.

Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • Cine n-are cap. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. izbândã. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. întind. broasca ºi ºtiuca. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. Când un text este scris pe mai multe coloane. neclintit. 3. 6. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. a se da jos. pace. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. vai de picioare! 7. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. a se da într-o parte. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. Broasca tot în sus sãlta. Nu ºtiu cine-i vinovat. Formaþi grupe de câte trei. Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace. 4. Racul înapoi se da. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare. Formaþi grupe de câte trei. ªi la el toþi se înhamã Trag. Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. isprãvea. Cãci se trãgea neunit.Lecþia 8 – Racul. Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. • În unire stã puterea. 2. El este potrivit conþinutului textului. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat.

Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu.... A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3. Completeazã din poezia Racul......... – Dar pe mire cum îl cheamã.... Cine-i el.. strãlucea. Oaspeþii sã-i strâng..... Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea . împãrãteºti...... trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5...... Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers............ Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers. înþeles... 3.... La geamul tãu ce .. i-al lui! 2..... Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber...... – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie.. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da...... .. Citeºte strofa urmãtoare........... Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut......... 2. Fiecare vers se scrie cu alineat............... O preafrumoasã fatã.. ªi-am plecat.................. Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu. trimeasã-n lume... Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure..... Mã cunoºteau vecinii ...... Tu nu m-ai cunoscut. ........ Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe..... Limba [i literatura român\ III 27 .... Ci tot pe loc a rãmas..... Tot ce vezi... bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie... A fost odatã ca-n poveºti........... Versurile sunt grupate în strofe... . Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am ........ Numeroteazã versurile.........Texte cu tâlc Exerseazã! 1........ Verificã-þi cunoºtinþele! 1.................... soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume... (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4... (toþi.......... Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai ... Respectã aºezarea în paginã a versurilor.... ºi-al cui? – N-auziºi de sturz.... Din rude mari........... Transcrie o stofã la alegere...

Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. Un tatã avea zece feciori. dar nu l-au putut rupe. – Mã vor îngriji ei. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. toþi se bucurau doar de averea primitã. Ofiþerul de serviciu dormea. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. gândea bãtrânul. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. Ofiþerul nu veni. la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. Cuza o luã ºi o citi. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. semnificaþie. Cuza lucra în cabinetul sãu. cu socotealã. Nici unul nu mai venea sã-l vadã. 3. Dar n-a fost sã fie aºa. Pe genunchi avea o scrisoare. Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. aflându-se în cabinetul sãu de lucru. ªi dorul nu mã lasã. Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã. Iar ei. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. Formaþi perechi. cã doar sunt copiii mei. Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. 2. rost. Taie versurile care nu fac parte din poezie. . Un tatã avea zece feciori. vã veþi certa. Dacã însã. nimeni nu va putea sã vã învingã. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. Într-o searã târzie. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. Tâlc înseamnã cu subînþeles. Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii.Lucreazã mai mult! 1. cu rost. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe.

... Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos.............. Când doi se ceartã..... mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic.... Acum dã-mi opincile! – Bãiete................ Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã............ Acesta l-a rugat în schimb sã ... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici... Vânturã omul grâul.... ............ Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã. sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte... Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt ................. Limba [i literatura român\ III 29 ....... Buturuga micã rãstoarnã carul mare.. – Eu îmi voi þine fãgãduiala.. Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul............... Ionicã se duse iar în pod......... dar tatãl nu l-a lãsat. El i-a cerut tatãlui ... ............... Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã.............. þi-am spus sã vânturi grâul.... ªi...... S-a aplecat bãiatul sã le ia.... Se urcã amândoi în pod........... Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii. iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã. ........... ... tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl. Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales.. Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi..... ori ba? – Desigur........ • Bãiatul se preface cã vânturã grâul... Mergi degrabã ºi terminã treaba... pe nume Ionicã..... .... Citeºte.... se joacã cu mâþele ºi se întoarce.............. 2............ dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul............ Bãiatul era . Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã…………………………......... Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt. îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav.. ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci.... Se urcã bãiatul în pod...... se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul.... I le-a pus în cui deasupra capului....... • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul... – Ai vânturat grâul... 4.... __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe..... • Minciuna este descoperitã. al treilea câºtigã... 3...... Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii.Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1......

kK. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. Scrieþi-l! 5. âÂ. Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. 2. pP. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia. Sorcova. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. uU. îÎ. gG. indiferent de felul în care este sãrbãtorit. xX. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. bB. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. yY. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. ãÃ. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. vV. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. nN. dD. prilej. ºª. iI. tT. sãnãtate ºi belºug. Când bate ora douãsprezece. le cresteazã. steaua Anului Nou. cC. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . eE. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. Colinda. mM. când Dunãrea a inundat acele locuri. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. oaspete. Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Pluguºorul. Le taie cozile. La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. simbolizând lunile anului. belºug. fF. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. petarde. Aceasta în amintirea anului 1863. Formaþi perechi. iar cele în care a mai rãmas sare. Capra. Anul Nou. Ursul. 4. În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. ospitalieri. este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor. la ore diferite. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. jJ. refugiat. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat. þÞ. qQ. lL. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi. hH. sS. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. rR. wW. oO. luni secetoase.

denumirile unor sãrbãtori. într-un plic. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. 4. Aceasta adreseazã urãri de bine. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. felicitãri. onomasticilor. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. aniversãrilor. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. • litere îngroºate. Când se scrie o felicitare. Motiveazã folosirea lor. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5. gândurile sau cuvintele unui personaj.Obiceiuri Observã! 1. se þine seama de persoana cãreia se trimite. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite. • litere înclinate. Ea cuprinde: mesaj scurt. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. Citeºte din text ultimul enunþ. obiºnuite. Limba [i literatura român\ III 31 . instituþii etc. Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. 2. Exerseazã! 1. Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã. folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text.

Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. La sfârºit. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. Al doilea brad este dus la casa miresei. Aºezat pe un scaun. Bradul. Îmbrãcatul miresei Naºa. final. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. În mod simbolic. Legatul miresei. neamuri. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. mireasã. pe ginere. 5. unde unul este legat în faþa porþii. aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. prieteni. 4. Bãrbieritul mirelui. 7. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor. rude. Nuneasca. ziua bunã. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. cu bani sub picior. Ruperea turtei. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. Bradul În dimineaþa nunþii. În timpul jocului. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. amici. rudelor apropiate. belºug. Formaþi grupuri. uneori. 2. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi. Desparte în silabe aceste cuvinte. Hora miresei. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit. se danseazã acasã la mireasã. În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. bogãþie. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . socrilor ºi. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. 6. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. împodobitã cu flori. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. în mod simbolic. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. Îmbrãcatul miresei. Hora miresei Hora miresei. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite.

.... vesel... minunatã...... 2.. veselie.. a) sã exprime numere ....... „te invit cu bucurie”.... albastrã......... • Hainele (însuºire) ... Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta. • numele persoanei care adreseazã invitaþia.. vine.. .. Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze.... persoane aºteptau la intrare..... ... îngust............ b) sã arate însuºiri brazi ....... ºapte.. noi... • petrecerea de Anul Nou.. • evenimentul care este sãrbãtorit. fraþi..... • Toþi prietenii .. Limba [i literatura român\ III 33 ... Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi... Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã.. petrecerea ...... strãzi....................Obiceiuri Observã! 1... • (Numãr) ... fenomene ale naturii (obiecte)... numere... al doilea...... • numere etc... 2........... sãrbãtori ............ Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat...... (acþiune) la petrecere.......... prieteni ........ • data ºi locul unde are loc evenimentul............ Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere... împodobiþi................ strigãm.. fericitã.. colindau... patru. noroc......... Exerseazã! 1.... Formaþi perechi.................... c) sã indice acþiuni invitaþii .. bucurie. opt.. Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã...... 3.... culegem...... coroniþã.. Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte ...... cântã... Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”......... lucruri............ ..... Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã.... mamã....... • însuºiri.... zece... dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe.. Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1. îi veneau foarte bine.... Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3... . douã......... vorbeºte...... Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire........ • acþiuni................... fug......... ziua ......... 2.. Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte. împodobit.

a produs prima felicitare popularã în 1849. 4. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 23. Florilor nr. William Egley. 6 Localitatea: Braºov. invitaþi. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. • denumirea evenimentului. ap. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia. 12.Lucreazã mai mult! 1. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. • Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. premierã. Destinatar: Familia Danielescu Str. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. începe. spectacolul. • data ºi ora la care are loc acesta. bal. • Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. ziariºtii. • cui îi este adresatã. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. Un artist englez. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. Horsley. curând. azi. teatru. 2. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. carnaval. 3. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul. vin.C. • locul unde desfãºoarã. bl. Aceasta s-a întâmplat în anul 1843. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la.

........................ ............................. • minunatã.............. Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3...................................... treizeci.................... Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere..... ............ .. • case............................... ................................... .................... Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale.... Spune ce aratã pãrþile de vorbire date.............. În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri... pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri.................. ...... .. Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei.... ..... Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon ... persoane................. .................................. .............. ................................ care va avea loc la ..................... 2................. ........... .... .......... ........... ............................... Completeazã apoi pe plic adresa ta........................................Obiceiuri Paginã de portofoliu 1...... .......... pe data de ................ Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat. • cãlãtoresc.......................... Stimatã doamnã/Stimate domn.......................... Limba [i literatura român\ III 35 ....... • douã sute.......................... Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel........ privim.................................... .. Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate.......................... Organizatorul concursului.. la ora ........ albaºtri.. ..................................................... .........................

. La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde... Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere. ªi el citea pe Robinson. Cetate mândrã la privit. Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne....... Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã........ che....... Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere....6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi............ Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia . ge. ghe. Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da...... scrisã de .. ci. chi.... Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text. 3. 1...... . Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce. Frate-meu ºi cu mine. strofe.. che ºi chi... 4.... ochiul... Fiecare strofã are cinci ...... cum vã petreceþi timpul împreunã? 2.... Mi-l poveste ºi mie... gi..... Din lut acolo am zidit. Textul cuprinde ... ghi se redã printr-un singur sunet........ ci. .. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car.......... mare... Din stuful des ºi mare.. Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat. Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie............ Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure.... mie.... 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce.

• fructe. Limba [i literatura român\ III 37 . 2.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. 2. Formaþi perechi. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. ceaþã. Azor. Mihai Eminescu. • unelte. 2. Cele mai multe substantive se pot numãra. Braºov. frate. Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. localitate. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. tristeþe. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. privire. râu. bunicul în urmã. insulã. 3. câine.Amintiri Observã! 1. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Joiana. Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune. 3. • obiecte de îmbrãcãminte. vacã. car. lucruri. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana. ploaie. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. Spune ce denumeºte fiecare. cu caii de cãpãstru ºi eu înainte. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. (Exemplu: copii. cum treceam puntea peste apa Neamþului. Folosind cuvintele date. soare. Transcrie prima strofã a poeziei. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. • pãrþi ale corpului. colþ. soare. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. • arbori. coji. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. • meserii. Iaºi. 4. Paºti). • anotimpuri.

ce harapnic þi-oi da eu. Formaþi perechi. 4. Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. tocmai din capul satului. Delimitaþi textul pe fragmente. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . dar nu mã puteam duce s-o iau. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia. Povesteºte-o colegilor. blestemaþilor. Transcrie primul alineat al textului. Odatã. ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. 2. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. • Am ºparlit-o de-acasã. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. 5. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. zise tata de la o vreme. Subliniazã substantivele comune. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. • Am ºterpelit-o la fugã. facem noi ce facem ºi pornim pe la case. ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. când tãia tata porcul. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei. Talanga mea era acasã. În sfârºit. 6. – Doamne. Identificã în text substantivele proprii. Când scriem rãspunsul. N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun. Când acolo.

Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) ... (o) spaimã – (douã) ... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã.Amintiri Observã! 1. 4. ªi... obicei. • substantiv propriu........... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi. Doamne....... Exemplu: o carte... (un) sat – (douã) . Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt.... Nu ºtiu alþii cum sunt. copilãrii. genul ºi numãrul.... ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc. dar eu.. feminin ºi apoi neutru. când ne jucam noi.... Specificã genul substantivelor: poartã.. Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã.. ºi toate îmi mergeau dupã plac.. Scrie câte trei substantive la genul masculin. Exemplu: un mãr. brazi...... 2. Limba [i literatura român\ III 39 .. genul feminin. douã cãrþi – neutru.... ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã.... Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural..... Pentru fiecare specificã felul. Exerseazã! 1. gen masculin.. zãpadã.. bucurii. de-a mijoarca.. genul neutru... la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt. Exemplu: un pom. 2. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte.. parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin... frumos era pe atunci. de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2.. numãr plural. fãrã leac de supãrare. • substantiv propriu. jocuri....... ºi casa ne era îndestulatã. de crãpau mâþele jucându-se cu ei... (o) scurtãturã – (douã) .. ochi. (un) pai – (douã) .... sãnii. (un) tovar㺠– (doi) . brad.. hainã. • substantiv comun. doi pomi – feminin...... Verificã-þi cunoºtinþele! 1... nori...... colindãtor.. bãieþii..... cãci ºi pãrinþii.. când mã gândesc la locul naºterii mele.. la casa pãrinteascã din Humuleºti..... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul.... douã mere 3.. sãrbãtoare. iarnã. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun. ºi fraþii.... gen feminin.... Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular. numãr singular.... la cuptorul pe care mã ascundeam. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos..... ºi surorile îmi erau sãnãtoºi.. colind.

7.. Ion Creangã) A 4.... cer.... ploaie. De mult nu mai ºedea pe uliþã.. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga. (Amintiri din copilãrie. zburdalnic. drum.. (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Urma sã plece în þarã strãinã. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile.. erau înþelepte... Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã.. • Vorbele ... (vii) • . Grupeazã substantivele date într-un tabel.. mare... Era mare.. Oceanul Pacific. lãstar. patru.. care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie... Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar..... Formuleazã apoi propoziþii cu acestea.. Soare. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers... mãnãstirile Secu ºi Neamþul.. între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã.. margine.. cãlãtoreau.... Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã.. Ionel.. vin Vânãtorii Neamþului. suflete. Din sus de Humuleºti.. altãdatã fala bisericii române.. pas... frunza. sunt cele mai creative fiinþe. iar acum era doar drumeþ pe uliþã. 6.. Transcrie textul urmãtor. În timp. paginã. au fost îmbelºugate.... Floarea. înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor. Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv. floarea..... o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi. dupã gen: moºneag. Formaþi perechi... (moºneag) • Roadele .. ªi mai sus. 3. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã...... Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile. braþe... Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5.. 8. privirea.. Creangã. inimã. craiul polonilor.. Dorul de pribegie i se împlinea..... soare..... Isprãvise liceul.....Lucreazã mai mult! 1. 2...

Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul. copilãriei. Bãnicã privea jocul fulgilor. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 . chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2. Substantivul Felul Genul Numãrul 4.Amintiri Paginã de portofoliu 1. _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. copilãrie. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros.

ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat. • Delta Dunãrii.7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. Datoritã frumuseþii sale. Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. • Vegetaþia Deltei. Formaþi perechi. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . gâsca ºi raþa sãlbaticã. lebãda. • Vieþuitoarele Deltei. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. întinderi mari de stuf ºi pãduri. lopãtarii. 5. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei. Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. rezervaþie unicã în lume. cel mai nou pãmânt românesc. Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. Cocostârcii. vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii. La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis. 2. pelicanii. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii. printre nuferii albi. 3. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1.

Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate.... zile ...... .. Limba [i literatura român\ III 43 . pe spatele mamei ºi.... Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus.. ... Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.... . (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe... Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii.. Venise iarna uscatã. coloratã. piatrã... Subliniazã substantivele comune............ 3........ Formeazã adjective............ catifelat ºi umed............ se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii.... se lasã dezmierdat.. Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos. Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat. cald ca o blanã a pãmântului.... Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate... veselie. pãmânt ... înspumate dulci tânãr valuri . Scrie câte trei adjective care sã arate: forma..... Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul.... 2. 4... ...... ape . îngrozitoare ºi întunecoasã........... .... .... • Omul intrã în casã. cãprioara stã jos lângã iedul ei... Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri. cerul ... Verificã-þi cunoºtinþele! 1. pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã............. privirea blândã ºi vocea caldã.......... • Vântul suflã. Formaþi perechi. Ce observaþi? Exerseazã! 1. Acesta ºi-a întins capul cu botul mic.. colorate ) gheaþã.. fenomene ale naturii etc....) denumite de substantiv se numeºte adjectiv.. mãrimea. Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: ... 3.. .................. Omul avea ochii mari..... lucruri. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri.... Subliniazã adjectivele... pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat... gustul............... . Transcrie propoziþiile urmãtoare.Natura Observã! 1.... Pe muºchiul gros..... • În ape înoatã peºti.. frunzã.. Copacii mari ºi goi.... 2.. cu ochii închiºi... 2.... cum se o întâmplã în locurile acelea pustii.. pãdure... Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea..... coloraþi. cerul ..... Subliniazã substantivele. culoarea..

O puternicã suflare de vânt trecu în grabã. se dezlãnþui furtuna. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. 2. 3. apropierea. grabã. 7. creangã. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. Greierele. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. • Liniºtea de dupã furtunã. • trei substantive la numãrul plural. rãtãcit. Vântul nu mai sufla. Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. Vântul gemea ºi urla.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. Ploaia turna cu gãleata. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. Zbuciumul codrului se mai domoli. nelãmurit rãzleþ – izolat. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. Deodatã. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. Formaþi perechi. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. Pãdurea gemea. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. Dupã o vreme. • Dezlãnþuirea furtunii. înveselit. • Primele semne ale furtunii. • trei adjective. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 5. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere. pribeag. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. zgomot. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. • trei substantive la genul neutru. 6. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. ºuvoaiele. greu de înþeles. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. • trei substantive la genul feminin. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. singur. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã. greierele. amuþise la umbra unui fir de iarbã.

. Limba [i literatura român\ III 45 ... • Un fulger (puternicã) ... • Salcia (bãtrâni) .. Exerseazã! 1..... • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2...... a) Subliniazã substantivele...... b) Încercuieºte adjectivele... Bat vânturi cãlduþe. • În nopþile (rece) .. Subliniazã adjectivele.... Observã ce s-a întâmplat cu forma lor........ El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat.............. Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare.... Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite... Verificã-þi cunoºtinþele! 1... îºi coboarã crengile.. Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele.... dupã cum indicã tabelul.. Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi.......... Au trecut zilele calde. împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã......Natura Observã! 1. schimbând locul acestora.. chipuri.. • Valurile (înspumatã) ... Transformã grupurile de cuvinte..... Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul......... Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri. Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare. brãzda vãzduhul. schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers... bucurie... Formaþi grupe......... lovesc þãrmul.. 2.. Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2.. Transcrie grupurile substantiv – adjectiv. nopþile...... 3.. Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul... de toamnã pãdurea fumegã.. Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ.. A trecut ziua caldã. pantofii. Precizeazã-le genul ºi numãrul. Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii.. Scrie în tabel substantivele date. colegul.. zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3... Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.

. fiinþe – . palton – . La cotitura strãzii înguste. Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective... Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate....... ploioasã................. drum – .... Specificã genul ºi numãrul substantivelor date. 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman. Astãzi am auzit o ºtire importantã...... Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare. parfumatã. Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor.... cuvânt – ... Venea încet înspre noi....... 5...... Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei... sprijinindu-se într-un toiag subþire.. ofilitã 6. îngândurat... lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2. 7... oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4........... încãpere – .Lucreazã mai mult! 1... rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã..... înþelept • roºie. Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat...... • cãlduroasã.............. care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã.... secetoasã • vesel. În apa limpede se reflectã soarele... Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date...... Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul. Subliniazã-le... folosindu-te de ilustraþia din stânga. 3....... Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor. cu ochii mititei ºi nasul coroiat.. dimineþi – .......

........ .....................Natura Paginã de portofoliu 1... rãstoarnã carul .. rãu............ ... __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã.... mult aduce..... (înstelatã) • Bruma ............. 2.... ne plimbãm în parc..... (micã.............................. dulce.... (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie............. Vorba . dealuri se zãresc prin ceaþa . __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã...................... Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4... Limba [i literatura român\ III 47 ......... îºi face iarna car ºi vara sanie....... Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului... cãzuse pe crizantemele . Mâþa ...................... gospodar........ Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele....... zgârie rãu.... blândã) 3........................... Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile ...... __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã.... un desen sau o imagine din localitatea ta..... Omul . Frigul nemilos stãpânea pãmântul................. (argintiu) (ruginiu) • . Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate........ __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv... Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea.......... Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv...... Râul umflat curgea repede... cu un vâjâit mânios.. mare.. Buturuga . Completeazã apoi tabelul........ Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã....... ..............

este dovedit cã aceasta nu e punga ta. iar aceasta are numai nouã sute. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. – Jupâne negustor. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. ai pierdut o mie de galbeni. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . În loc de o mie am gãsit nouã sute. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. zise negustorul. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri.8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. • reþii informaþia esenþialã (importantã). Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. Dumneata. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. zise el. Tu. – Într-adevãr. jupâne negustor. Asta e. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. am gãsit punga aceasta. Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã. creºtine. dragul meu. Eu cred cã este a dumneavoastrã. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. legate prin înþeles. eu nici n-am dezlegat punga. în faþa pãgubaºului. Nu trecu mult ºi. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. jupâne negustor.

þãrani............... Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat............................. dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi......... Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1......... judecãtor.. Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel. – ªi eu am avut trei.. 2... doisprezece.. pantofi ... boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3. ......... interesant.. ...... 2.... Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: ....Domnitori înþelepþi Observã! 1...... Dumneata. . Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere. ai pierdut o mie de galbeni. ............... Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite....... ............ ..... douã am avut. 3..... Limba [i literatura român\ III 49 ........ b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate. .... 4...... creºtine. – Deci aþi avut cinci pâini.............................. jupâne negustor.. feciori . ºi .....Vã rog sã-mi daþi: . Verificã-þi cunoºtinþele! 1... om .... Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: .. a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da.................. pâini .. ouã .... o sutã patruzeci................. cântãm.. Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului....... jupâne negustor. cincizeci.... Tu.. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu.. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral......... ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o.. spuse tovarãºul sãu........... al ºaptelea. .. . 3....... Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane... costume ......... este dovedit cã aceasta nu e punga ta. trei mii... b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: ............ ............. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate.... ºi ...... Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale... Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog... 2............... opt... la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece. iar aceasta are numai nouã sute............................... Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã...... .

Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. 5. numãrul singular. nu vreau bani. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. cu asta da! Cuza Vodã . Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. Formaþi grupe de câte patru. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. Cuza zise: – Jupâne negustor. Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. aºa cum hotãrâse legea. ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza. Scrie din text câte douã substantive: • proprii.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. Negustorul a primit. Delimitaþi textul pe fragmente. • comune la numãrul plural. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. Aºa cã într-o zi. • comune la genul feminin. 3.Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb. • Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. 4. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare. s-a îmbrãcat þãrãneºte. Ajuns la bãcan. nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formaþi perechi. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn.791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn.

..... Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu.. iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an........ Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor.. Rostim ºi scriem: unsprezece. De atunci s-au schimbat 18 voievozi..... • .............. Selectezã din text numeralele..... am trecut prin 10. plus ........ Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea.. În anul 1456... Subliniazã numeralele................ Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã..... ... • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa. • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie.... 3. 2......Domnitori înþelepþi Observã! 1......... – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace.. • Acum .. Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare. colegi ºi ......... 4... 240. Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1....... Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi...... – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7........... – Eu. timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept....... ... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã..... a spus altul.............. ºaizeci. treisprezece............... • Dacã din ... • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani. obþin ........... 4......... fac .... El a avut trei perioade de domnie........ trei mii........... Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie.............. sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul.. Exerseazã! 1.. Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6... Taie numeralul care nu este scris corect.............. • În clasã am ... Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor........ Completeazã enunþurile cu numerale potrivite... stãpâne.... a fost ales domn ºi în Muntenia.. scad . colege... Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea......... • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile. Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti. Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr...... paisprezece... 31. 2. Limba [i literatura român\ III 51 .... Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere.... În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli..

Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. a curãþat þara de hoþi. îþi dãruiesc tot ce vrei. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. sã batã o datã din palme. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. Mai întâi. Cereþi-le ca. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. atunci când aud un numeral. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. 5. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. cãci altfel eram liber__ 4.Lucreazã mai mult! 1. Folosiþi numerale care sã exprime numere. 3. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formaþi perechi. ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. Colega nouã se numeºte Rodica. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. De aici ºi numele Þepeº. leneºi ºi netrebnici. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. Într-o dimineþã însã. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc. Haina cea nouã îi venea foarte bine. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. ca domnitor. Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. 2. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. ghiaure. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã.

... 4.... • Anul are ............. Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed........ • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu........................... Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 .. • Ziua mea de naºtere este în (a câta) ................... lunã a anului......................... când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei.... ................... Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei......................... luni............. ...... Doamne............... Încercuieºte numeralul scris corect.................... • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat.................................... Era douãsprezece noaptea...... • O zi are .. ......................................... ............. Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele............................Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1................. • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani............ • Din mai multe cuvinte scrise separat: ......... de ore....... cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele.............. Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite.......................... în vãile înguste zãrirã duºmanii... 3....... 5..... ºi toþi trei 2........... Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: . departe............................... Marcheazã titlurile care conþin numerale................................. Citeºte o legendã istoricã...... Dupã douã ceasuri................

din covorul de steluþe de aur. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. bunica ºi Nicu. textul este un dialog. Fugi la el. ºopti el. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. 2. Nicu ºi bunica. – Bunicã. – Da! A înflorit pãpãdia. Anicuþa rãmase iar uimitã. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. Într-o dimineaþã. Anicuþa ºi bunica. se ridicã un zumzet uºor. – Vezi? N-a fugit nici o floare. s-au dus toate! – Cine s-au dus. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. cum le spusese. În liniºtea mare. nu ºtia cum se numesc florile. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. textul este narativ. – Nicule! Nicule! începu sã strige. Fetiþa crede cã florile mor seara. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text. Cerinþe 1. se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. Scrie în casete numere de la 1 la 3. nu i-a plãcut numele florilor. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. fatã? – Florile. Toate s-au închis pânã dimineaþã. Anicuþa. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. Peste zi. când va bate din nou lumina soarelui. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .Test de verificare finalã A. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. Anicuþa.

.................................................................. Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi............... n (Mihail Sadoveanu.... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text........................................................................ 3............. ... b) adjectiv ....................................................... Substantivul Dumitru Oniºor este propriu...............................Test de verificare finalã 3................. 5....... Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral ................................................... Cuvântul sunãtoare este substantiv.. ........................... Substantivul copil este la genul feminin.......................................................................... .................. • adjective la numãrul singular: ............................................. • Anicuþa rãmase încremenitã............................................... Cuvântul bãiatul este substantiv comun........................ Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false.............................................. .............................................................................................................................................................. Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ....................................) 4................... Povesteºte în scris ultimul fragment al textului...............................................................................................................................) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele............................................................................... .... (..................... Substantivul oi este la numãrul plural.. rezolvã sarcinile date..........................................) • Florile nu pot umbla............... (........................................................................................................... ................................................................. ..... B.............................................................. Un om nãcãjit) 1.. Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii.................................................. Substantivul pãmântul este la genul neutru................................................................................... (.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Folosind fragmentul urmãtor.................................................................................. ................................. .............................................................................................................................................................................................................................................................................. Limba [i literatura român\ III 55 .... Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate........ 2................................................................................................... Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare...................................................................................................................................................... • numerale: ........................................

pe care se scria în Antichitate.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. a atesta. deprindere rea. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. negustor. favorabil – prielnic. crai – împãrat. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. distincþie. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. laº. a fãgãdui – a promite. a se lãsa de ceva. a confirma – a recunoaºte. oaspete – musafir. extraordinar. a aproba. al unui deºert. codice – table cerate pe care se scria. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã. ciubote – cizme. cusur. negoþ – comerþ. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. papirus – material subþire sub formã de foiþã. vechime. fricos. a inventa. sã exploateze alte persoane. sarcinã. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. jupân – patron. mijoarca – joc de copii. miºel – ticãlos. a nu lua în seamã. viciu. cu moþ de pene pe cap. a gândi ceva nou. nobleþe – eleganþã. atitudine sau însuºire moralã superioarã. eveniment. maniere – mod de comportare în societate. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. domnitor. rost. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. . fenomen uimitor. punct de vedere. sã domine. idee. nemernic. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. menire – misiune. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. coordonator. opinie – pãrere. reguli de bunã comportare în societate. stãpân. neguþãtor – comerciant. reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. de culoare albã. a ignora – a neglija în mod voit. eveniment – întâmplare importantã. om de nimic. a concepe – a crea. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste. cârmuitor – conducãtor. fapt. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. a se lepãda – a renunþa. oficial – solemn. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste. rege. obþinut din plante cu acelaºi nume. ghete. dezmierdat – alintat. fapt de mare însemnãtate. domnitor. miracol – minune. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. ospitalieri – primitori. rãsfãþat. þinutã. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. sã chinuiascã. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. nãrav – obicei rãu.

a ocroti. pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. unic – care este singur. tinichea – metal de calitate inferioarã. tablã. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. numai unul în felul sãu. terestrial – care aparþine Pãmântului. de somnolenþã sau cãldurã mare. vâjâit. hoinãrealã. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. secret. a se ascunde. de buimãcealã. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. regie – îndrumarea jocului actorilor. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut. posac. sporadic. chinurile suferite de Isus Hristos. a unui pericol sau a unei ameninþãri. rãspântie – loc în care se întâlnesc. potabil – bun de bãut. izolat. spaimã – teamã. apucãturã rea. stuf – trestie. rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. patimi – porniri nestãpânite. artiºtilor. sacrificiu – jertfã. fricã puternicã. foºnet. neprietenos. neºtiut.Dicþionar paradis – loc plãcut. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. rãzleþ – lipsit de continuitate. pe care nu se pot face transformãri. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. tainic – misterios. ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. vodã. a viziona – a privi. toropealã – stare de amorþealã. cãpetenie. prilej – ocazie. necomunicativ. a urmãri un film sau un spectacol. tradiþie – idei. pãmântesc. ghinionist. groazã. minunat. pãgubaº – care a suferit o pierdere. freamãt. Limba [i literatura român\ III 57 . care se transmit din generaþie în generaþie. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. viciu – defect. veºminte – îmbrãcãminte. rãtãcire dintr-un loc în altul. împrejurare. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. pribegie – refugiu. patimile lui Hristos – suferinþele. moment potrivit. a proteja – a apãra. ursuz – morocãnos. priveliºte încântãtoare. neajuns. a pãzi. respingãtor. prognozã – prevedere. a coti. datini vechi. haine. câmpie. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. a feri. obiceiuri. a se pitula – a se piti. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. intersecþie. se încruciºeazã mai multe drumuri. voievod – domnitor. a vira – a schimba direcþia de mers. domn. favorabil. rãscruce. neînþeles de alþii. cusur. arºiþã. smucealã – smuciturã. dogoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful