P. 1
28076140 Mihaela Bucinschi Limba Si Literatura Romana Secretele Limbii Romane

28076140 Mihaela Bucinschi Limba Si Literatura Romana Secretele Limbii Romane

|Views: 15|Likes:
Published by ap0stazia

More info:

Published by: ap0stazia on Mar 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/29/2014

pdf

text

original

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. numele ºi locul editurii. Un pinguin din Labrador. c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. 3. douã laterale mici. Venus. douã laterale mari. ele par sã conþinã fier ºi roci. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • file cu texte sau ilustraþii. Dupã 24-36 de ore. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr. planetele sunt mai mici decât Soarele. numele autorului. 4. 2.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. – Cum se numea? – Apolodor. b) La circ. • cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. anul apariþiei. în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale. o filã are douã pagini. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta. dupã ce s-au uscat lipiturile.

............. Prezintã în clasã aceastã carte. Carte cuprinde ………… texte.. • numele autorului sau al autorilor................ • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea......... Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins..37 Vizitã..... • numãrul de pagini.... La pagina ………. – câte tiltluri sunt amintite. pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora..... precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã.....………………4 Punguþa cu doi bani…….. Limba [i literatura român\ III 7 . Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……......42 Ivan Turbincã……………............11 Domnu’ Goe..... Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii................................22 Peste 50 de ani..…...... 2..... se numeºte cuprins......17 Lanþul slãbiciunilor..........32 Poveste porcului……….......... completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… ..........……………………7 Dãnilã Prepeleac…………. precizând: • titlul cãrþii.........30 Re]ine! Într-o carte.. Cuprins Capra cu trei iezi………………............5 O cronicã de Crãciun.……...... Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã............ se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac..... Orice titlu se scrie cu literã mare.... pagini.......………………46 Exerseazã! 1........25 Cum se naºte o revistã.......... – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor.................……………………17 Poveste…………………………………………......………..Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos.………………………11 Amintiri din copilãrie………...…………………………38 Soacra cu trei nurori……….. Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru.. Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei......……………………....

. 6. Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua. La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii....... Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul.. rugãminte... îndemn...... – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu.... mirare. Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea.. Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi....strada.. 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. O veþi alege pe cea mai potrivitã.Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte. Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate... Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor. Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog.... Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut.....luna....... eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos............ Localitatea......... vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere.... Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora. imediat..... Motiveazã folosirea acestora. 5... Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale....... telefon.. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3... Unde are loc dialogul? 2... 4.nr. Formaþi perechi... – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog. – Sigur.....anul.. 1.... 7.... Precizaþi numele dumneavoastrã. perioada cât poate fi reþinutã cartea....... adresa ºi ocupaþia.. iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor...

.........Cartea Observã! 1............. Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii..... ? • Fiþi bun...... Fii bun...................... Verificã-þi cunoºtinþele! 1...................................... Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2................................................................ 2....... Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea.. ? • Aº vrea sã ºtiu unde .......................... Exerseazã! 1.......... ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã ... c) directorul/directoarea ºcolii.... Fii amabil... Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog............... unde aº putea sã gãsesc ........... Fiþi amabil............. • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren... – ......... – Fiþi amabil.......... Dã-mi voie.............. Îmi permiþi...... ? • Fiþi amabilã....... unde se poate ..... Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate... Daþi-mi voie............. • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie....... Îmi permiteþi. Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare................................................. • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci... Fiþi bun... ? • Vã rog... ? 2........... Limba [i literatura român\ III 9 . Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte. Te rog............. folosim expresii ca: Vã rog................. Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane............................... b) o persoanã necunoscutã.. puteþi sã-mi arãtaþi ............................. ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – .................................. potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã............... Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii................... Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi......... __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã.................... momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3........ am nevoie de ... Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule. domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu............... Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3...

Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte. rezultând codex-ul. 1. 5. Numele unei cãrþi. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. 3. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 4. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. 4. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. 4. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul. 5. a apãrut ºi cartea. Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. 5. strãmoºul cãrþii de azi. Rezolvã careul de mai jos: 1. 2. Înveliºul unei cãrþi. Arta conversaþiei. 3. pânã la 37 cm lungime.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. În Evul Mediu. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu. se numea „volumen”. Persoanã care scrie cãrþi. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare. 2. Folosind manualul. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. de dimensiuni diferite. 2. pergamentului sau hârtiei. Foi. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. 1. Marcheazã cu X titlul scris corect.

...... • soliciþi un bilet de tren...... locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4..................................... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins........... Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã... 8 • Mamifere..Cartea Paginã de portofoliu 1.... 16 • Cozonac cu nuci................ – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil.... – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft...... • editura ºi anul apariþiei....... 19 • Lumea animalelor....... Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii......... 84 • Reptile........................... Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã.. 6 • Pãsãri.................. Limba [i literatura român\ III 11 . • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea.................... 45 • Povestea vorbii............. 36 3................................................................................... Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã. • Cum sã-þi construieºti un stup................ 28 • Peºtii.................................................. • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul......... • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi.................. Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii............ • numãrul de pagini.................. Împrumutã apoi o carte care te intereseazã..... Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2.

2. þesutul. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre. Despre omul nãscut lunea se credea cã. împrumutul ºi mersul la peþit. ziua Lunii. Demult. dar pe data de 1 aprilie. Lunea. Pânã în ziua de azi. 3. Dupã titlu nu se pune punct. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. este sãnãtos ºi norocos. datul pe datorie. 5. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie. Pe Lunã. Lunea se interzice negoþul. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. 4. brodatul. 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. Deºi se luase aceasta hotãrâre. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel. Dintre titlurile de mai jos. Luna aprilie. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. deºi nu este prea frumos. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6.

Semnificaþia unor zile Observã! 1. Subliniazã grupurile de sunete oa. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. ua ºi uã. oamenii. podeaua. 2. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. rod. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. Transformã cuvintele. nouã. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie. Dacã ninge în aceste zile. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã. poartã. ua ºi uã. rouã. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. 4. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. luase. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. • Cureaoa/Cureaua este din piele. • Grâul se macinã la moarã/muarã. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. a fost dedicatã planetei Mercur. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. dar mai însemnatã decât lunea. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Miercuri. • Prietena mea este (ambiþios). dupã model: dorm – doarme port. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. • Mã (dor) urechea. nu se mergea în peþit. soare. plouã. 3. 2. • El (îndoi) braþele. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. Exerseazã! 1. marþea. coc. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi. 2. canapeaua. Desparte în silabe cuvintele: ziua. joia ºi sâmbãta. poartã. scot. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. ziua a treia a sãptãmânii. Limba [i literatura român\ III 13 . nouã. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. sãrbãtoare.

Rãspunde la întrebãri. Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie. vei vedea. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. incorectã 1. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. chiar dacã acasã avem apã potabilã. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. luãm de acasã pungi. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. Desparte în scris cuvintele identificate. ªi multe dintre acestea. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. 3. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. Bem numai apã îmbuteliatã. Când mergem la cumpãrãturi. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . în parcuri. dar ºi economiile fiecãruia. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul. Formaþi grupe de 3-5 elevi. 4.

Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional. soia. toiag. 2. de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor. Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând. ieºire. piedicã. ied. ia ºi ea. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã. în aceeaºi silabã. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. faianþã. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. ea. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. uã. eveniment. generaþiile.Semnificaþia unor zile Observã! 1. Formaþi perechi. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. grupurile de sunete ie. searã. ie. teatru. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. Formaþi perechi. • Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. Desparte în silabe cuvintele date. bãiat. ua. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. 3. Limba [i literatura român\ III 15 . 2. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. Transcrie al doilea alineat al textului. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. ia. schimbare. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. 3. el se desparte în silabe. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. streaºinã. teamã. pierdere. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. Motiveazã scrierea cu alineat. semnificaþia sãrbãtorii. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. înfiinþat. c) iarbã.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. Exerseazã! 1. b) podea.

tea. 3. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. El simbolizeazã viaþa. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. ia sau ie în aceeaºi silabã. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. La nuntã. Marte. prospeþimea. Jupiter. Mercur. moa. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. este întâlnit în diferite tradiþii româneºti. 2. ea. Formaþi perechi. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. ua. Venus. Luna. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea. copacul mereu verde. Saturn. La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. uã. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 4. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã. ªi când zici cã a venit primãvara. tinereþea ºi trãinicia. Citeºte textul. Bradul. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. ier. pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur.Lucreazã mai mult! 1. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit.

..... Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând... ___________________________________________ ___________________________________________ 2... • În ................ ce admiri la o persoanã................ (dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie............ preferinþe muzicale etc.. În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine......... zodia în care eºti nãscut............ Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere................. într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj.. • Haina colegului meu este ........ • Prin faþa casei ... aceea era vreme cãlduroasã... ...Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1............... multe persoane... Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa..).. ea..... uã... ia sau ie. Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872.......... ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia..... ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea... ce nu îþi place. Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3... Transcrie textul în spaþiul alãturat.. ua......... Limba [i literatura român\ III 17 ..

dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. comunicativ ºi glumeþ. ºi bunul nostru învãþãtor. Îmi aduc bine aminte de el. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. iar eu am rãmas un timp în loc. 5. sociabil a dojeni – a certa. Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. Domnul Creangã a plecat. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4. – Bunã ziua. deschis. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã. copiii. Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Înainte de a începe lecþia. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. Era un dascãl blând. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. cum mergea greoi. ce mai fac ai noºtri. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. cu straiele largi. 2. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. 6. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. Creangã s-a oprit. • Î ºi â redau acelaºi sunet. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. N-am spus nimic. eram în vârstã de opt ani. domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. Înlocuieºte cuvintele: greoi. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. 3. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . dar mi-am aplecat privirea. în interiorul cuvintelor se scrie â. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. uitându-mã dupã el. dacã mai avem fraþi ºi surori. Unde înveþi? – La Rapalã. De cele mai multe ori. Formaþi perechi. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. zicându-mi pe nume.

Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi. Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos. însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje. Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. 2. Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã. Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã. Exerseazã! 1. dar mã grãbesc.Politeþe Observã! 1. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. 2. faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta.

Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. Bãrbatul salutã întâi femeia. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. 5. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. dacã mai adaugi încã un mic gest. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. • Întâlneºti un coleg de clasã. 2. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. Aceastã regulã este valabilã în restaurante. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Când telefonezi cuiva. înainte de a începe conversaþia. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere. • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. compartimante de tren. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. 3. Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã. 4. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. Orice salut este o forma de politeþe. te prezinþi. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. • Întâlneºti o colegã de clasã.Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. cel care se aflã acolo rãspunde la salut. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. bãrbatul salutã mai întâi femeia. salã de aºteptare sau lift. îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele. • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. Cel care intrã într-un local salutã.

Verificã-þi cunoºtinþele! 1...... suflet sã aducã vestea......... • dintr-un ...... Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate......... • într-un ......... Vulpea a intrat ................. – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2............... clipã a dispãrut prin mulþime........... printr-un........................ într-un.............. .. tren au coborât zece cãlãtori...... printr-o minune....... 4....... Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare. • dintr-o ... întâmplare..... . ................. Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda..... ................ 3......Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã.................. Completeazã enunþurile cu într-o................ Cei doi s-au întâlnit ........ dintr-o suflare. A venit . printr-o........ ....... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã.................... printr-o............ dintr-o.... dintr-o........................... .... ................. dintr-un.................. 3.... .. spãrturã din gard........... ........ ............ Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul........ Exerseazã! 1.... Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o................................ printr-o pãdure.. Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei.................. ......... ...... iar celelalte sunt musafirii.... . Limba [i literatura român\ III 21 ...... . dintr-un..... • printr-un .... Formaþi perechi................................................... . printr-un tunel...... într-o casã.............. într-un târziu... ................... • printr-o .... dintr-un cabinet medical.......... ................... Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã. b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical. Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã.......... 2................ Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o ...... ............ printr-un......................................... într-un..... ............. ......

Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului. 6. 4. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. 5. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. ªes. Completeazã careul. 3. Fãrã încetare. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. • Omul a virat în direcþia greºitã. A ucide.Lucreazã mai mult! 1. Întors din nou. în Evul Mediu. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. dintr-o. 6. Mai târziu. • Soarele intra prin crãpãtura geamului. dintr-un. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . cunoscute ºi necunoscute. 3. 4. 2. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. Melodie. 2. 1. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. într-un. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. 4. 3. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. 1. Nu este bãtrân. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã. nici foarte iuþi. 5. printr-o ºi printr-un. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica. se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. 5. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2.

. 2. cãrora le cunoºti programul......... Când dai un telefon. trebuie neapãrat sã-þi spui numele. Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere....... treci direct la subiect.. 3.. Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã...... • cum ne purtãm la spectacol........... • La petrecere s-a îmbrãcat într-un .. Când vorbeºti.. între orele 13-17 ºi dupã ora 21.... elegant............ cu excepþia celor apropiaþi............. .... Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate... Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã. • Prietenii au plecat într-o .. • cum ne purtãm la masã........... Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii.... Formaþi grupe....... • Intrarea în clãdire se face printr-o .. O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute. Pr__nz __nnorat rom__n 4...... dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon..... • cum ne prezentãm........................ Completeazã cuvintele cu literele î sau â.. Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa.Politeþe Paginã de portofoliu 1...... Limba [i literatura român\ III 23 .. h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text..... Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor... fii precis ºi nu te întinde la vorbã. de lemn......... Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite.

un om foarte drept. La o a treia. tu sã mã tragi de mâneca hainei. o mai ciunti pânã la doi coþi. dupã înþelegere. la masã cu alþi vânãtori. îl mai trase încã o datã de mânecã. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. de câte ori mergea la vânãtoare. sã-ºi mintã slujitorul. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. vânãtorul zise: – Ia ascultã. de care depinde înþelegerea textului. omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. importante. miºelule. de când lumea. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã. sãtul de minciuni. povestea tuturor întâmplãri care. Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. sluga îl trase de mânecã. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. Îndatã. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. Când se întorcea de la vânãtoare.4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. nu trecuserã prin mintea cuiva. tras de mânecã la fiecare minciunã. Peste un timp. Într-un text sunt informaþii esenþiale. se sãturase sã fie martor mincinos. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. iar eu îndatã mã voi îndrepta. Într-o zi. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. bãiete. contrazis de slugã. sã spunã minciuni vânãtoreºti. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. îºi gãsise altã slujbã. Sluga. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece. sã înþelegem sensul cuvintelor. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .

2. lucruri) sunt personaje. adevãrate sau imaginate. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. animale. 3. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni.Texte cu tâlc Observã! 1. • imaginea unui colþ din naturã. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele. • mergea des la vânãtoare. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. Orice fragment începe cu alineat. Limba [i literatura român\ III 25 . c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. ie. 2. ia ºi ea. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment. • era luat de martor mincinos. în înaltul cerului. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. • vânãtorul ºi slujitorul. Încet. Copiazã primul fragment al textului. dupã momentele importante ale acestuia. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. • vulpea. Astfel. Vântul a fost înfrânt. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. Exerseazã! 1. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog. Dã textului un titlu potrivit. Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. • avea obiceiul sã mintã. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. Care sunt personajele textului narativ? 4. • identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. slujitorul ºi vânãtorul. 2. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. • un ºir de întâmplãri. Într-o zi de toamnã. 3.

a se da jos. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. întind. Nu ºtiu cine-i vinovat. Broasca tot în sus sãlta. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. pace. vai de picioare! 7. El este potrivit conþinutului textului. Când un text este scris pe mai multe coloane. ªi la el toþi se înhamã Trag. Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat. 3. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare. 6. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. isprãvea. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. 2. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. Formaþi grupe de câte trei. broasca ºi ºtiuca. Racul înapoi se da. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. a se da într-o parte. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. neclintit. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. izbândã. Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. • Cine n-are cap. 4. Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. Cãci se trãgea neunit. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni.Lecþia 8 – Racul. • În unire stã puterea. Formaþi grupe de câte trei.

trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5............ Oaspeþii sã-i strâng. O preafrumoasã fatã..... Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure.... Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea .. ªi-am plecat... Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu........ Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut.......... – Dar pe mire cum îl cheamã. ºi-al cui? – N-auziºi de sturz........... Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai .. – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie... i-al lui! 2. (toþi........ Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu.. Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers.. Cine-i el.. Citeºte strofa urmãtoare........... Tot ce vezi.. trimeasã-n lume.. 3. Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. Numeroteazã versurile.... Versurile sunt grupate în strofe. Mã cunoºteau vecinii ........................ Completeazã din poezia Racul..... Din rude mari...... Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am ............... Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers. . bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie............. (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4...... .. strãlucea... La geamul tãu ce ....... soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume......... 2.. A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3. . broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da..... Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber... A fost odatã ca-n poveºti......................... înþeles..... Fiecare vers se scrie cu alineat.. Respectã aºezarea în paginã a versurilor. împãrãteºti........... Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe.. Transcrie o stofã la alegere. Ci tot pe loc a rãmas............. Tu nu m-ai cunoscut...........Texte cu tâlc Exerseazã! 1... Limba [i literatura român\ III 27 .....

Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una.Lucreazã mai mult! 1. dar nu l-au putut rupe. 3. cu rost. Taie versurile care nu fac parte din poezie. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. Un tatã avea zece feciori. Iar ei. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. Un tatã avea zece feciori. Nici unul nu mai venea sã-l vadã. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. Dar n-a fost sã fie aºa. Cuza o luã ºi o citi. . la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. – Mã vor îngriji ei. semnificaþie. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. Ofiþerul de serviciu dormea. ªi dorul nu mã lasã. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. Dacã însã. aflându-se în cabinetul sãu de lucru. gândea bãtrânul. Cuza lucra în cabinetul sãu. Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. nimeni nu va putea sã vã învingã. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã. rost. toþi se bucurau doar de averea primitã. Formaþi perechi. Tâlc înseamnã cu subînþeles. Ofiþerul nu veni. cã doar sunt copiii mei. Pe genunchi avea o scrisoare. cu socotealã. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. vã veþi certa. Într-o searã târzie. 2.

.. ªi. I le-a pus în cui deasupra capului.... Buturuga micã rãstoarnã carul mare.. iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã..Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1....... Ionicã se duse iar în pod................... tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl........ Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii.............. Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã....... Când doi se ceartã..................... • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul.. Bãiatul era .. Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã.. al treilea câºtigã...................... Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi. Mergi degrabã ºi terminã treaba...... pe nume Ionicã. se joacã cu mâþele ºi se întoarce. Vânturã omul grâul... • Minciuna este descoperitã............. – Eu îmi voi þine fãgãduiala.... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici.. 2. .... • Bãiatul se preface cã vânturã grâul...................... Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos.... ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci.. 3. se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul. El i-a cerut tatãlui ..... Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul. S-a aplecat bãiatul sã le ia.. 4............... Se urcã bãiatul în pod.... dar tatãl nu l-a lãsat.. ori ba? – Desigur.... Acum dã-mi opincile! – Bãiete..... .... Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt. dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul.. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt . Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã………………………….... Se urcã amândoi în pod.. mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic....... ......... ....... îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav. Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales.................. þi-am spus sã vânturi grâul...... __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe........ sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte.. Citeºte.... Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã............ – Ai vânturat grâul....................... Limba [i literatura român\ III 29 ... Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii... Acesta l-a rugat în schimb sã .... .....

lL. tT. jJ. Când bate ora douãsprezece. ospitalieri. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat. petarde. qQ. iar cele în care a mai rãmas sare. luni secetoase. le cresteazã. oaspete. yY. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. xX. Le taie cozile. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. Pluguºorul. uU. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. Formaþi perechi. la ore diferite. eE. iI. Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. prilej. simbolizând lunile anului. dD. steaua Anului Nou. Aceasta în amintirea anului 1863. îÎ. Anul Nou. Capra. wW. vV. rR. indiferent de felul în care este sãrbãtorit. Colinda. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. ãÃ. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. kK. 4. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. âÂ. În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc. þÞ. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. sãnãtate ºi belºug.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. fF. nN. 2. oO. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor. sS. Scrieþi-l! 5. cC. Sorcova. hH. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi. Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. ºª. belºug. când Dunãrea a inundat acele locuri. La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. bB. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. refugiat. gG. pP. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . mM. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia. Ursul.

Motiveazã folosirea lor. • litere îngroºate. Ea cuprinde: mesaj scurt. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului. Limba [i literatura român\ III 31 . Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. instituþii etc. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. 2. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. gândurile sau cuvintele unui personaj. pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5.Obiceiuri Observã! 1. onomasticilor. • litere înclinate. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite. Aceasta adreseazã urãri de bine. Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text. într-un plic. Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. obiºnuite. Când se scrie o felicitare. se þine seama de persoana cãreia se trimite. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2. Citeºte din text ultimul enunþ. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. 4. Exerseazã! 1. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. aniversãrilor. denumirile unor sãrbãtori. felicitãri.

naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. final. 5. 7. Hora miresei. pe ginere. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. În mod simbolic. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor. despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. 6. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. Nuneasca. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. uneori. rudelor apropiate. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. se danseazã acasã la mireasã. unde unul este legat în faþa porþii. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. neamuri. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. Legatul miresei. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus. În timpul jocului. socrilor ºi. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. în mod simbolic. ziua bunã. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte. Îmbrãcatul miresei. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. bogãþie. 4. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite. Formaþi grupuri. împodobitã cu flori. Îmbrãcatul miresei Naºa. Al doilea brad este dus la casa miresei. Desparte în silabe aceste cuvinte. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor. Bãrbieritul mirelui. Aºezat pe un scaun. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. Bradul. 2. belºug. rude. La sfârºit. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit. mireasã. Ruperea turtei. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. Hora miresei Hora miresei. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. Bradul În dimineaþa nunþii. cu bani sub picior. amici. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. prieteni.

.......... persoane aºteptau la intrare. • data ºi locul unde are loc evenimentul...... strãzi. numere. ........ • numere etc. fenomene ale naturii (obiecte)... ºapte............. Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire.... petrecerea .. cântã......... a) sã exprime numere .. Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi... „te invit cu bucurie”.......... 2. noroc.. bucurie......... Exerseazã! 1................ Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta...... culegem...................... opt... fraþi... ......... fug... dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe....... zece.. Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze................ Limba [i literatura român\ III 33 . Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1...... prieteni .............. strigãm....... 3...... minunatã... ziua ..... Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere.... vorbeºte.. sãrbãtori .. • însuºiri....... • evenimentul care este sãrbãtorit...... • acþiuni......... . noi.. • petrecerea de Anul Nou... (acþiune) la petrecere..... c) sã indice acþiuni invitaþii ..... fericitã...... Formaþi perechi. îi veneau foarte bine..... vesel...... Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã........ vine.... douã. • (Numãr) . Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte . îngust....... al doilea. împodobit.......... • numele persoanei care adreseazã invitaþia........ ........ lucruri. împodobiþi....... • Toþi prietenii .. mamã. Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte....... Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã............ Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã. colindau..... patru.. Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat........ b) sã arate însuºiri brazi ........ Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”. albastrã............ 2...... 2..... Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3... • Hainele (însuºire) .Obiceiuri Observã! 1. coroniþã...... veselie.

4. ap. Un artist englez. Destinatar: Familia Danielescu Str. teatru. spectacolul. Aceasta s-a întâmplat în anul 1843. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. • Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . bal. azi. • cui îi este adresatã. carnaval. Florilor nr. invitaþi.C. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol. 2. a produs prima felicitare popularã în 1849. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia. • denumirea evenimentului. 6 Localitatea: Braºov. ziariºtii. bl. Horsley. vin. 12.Lucreazã mai mult! 1. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. curând. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul. 3. 23. începe. William Egley. • locul unde desfãºoarã. premierã. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. • data ºi ora la care are loc acesta. • Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la.

.......................Obiceiuri Paginã de portofoliu 1.... .. ..... Organizatorul concursului.......................................... ............................................................. • douã sute. care va avea loc la . pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri....... privim.......... Stimatã doamnã/Stimate domn..................... Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat................. Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate.................... Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere........... Spune ce aratã pãrþile de vorbire date........... ...... • minunatã..... pe data de ....................... Limba [i literatura român\ III 35 ......... ............................ ............... ............................................ ........... • cãlãtoresc... Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel......... albaºtri.... ......... .... Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale.................................... .................... ............................................................ ... Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3.................. treizeci........ Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon ............................. . persoane.......... Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei..... Completeazã apoi pe plic adresa ta....... ...... la ora ........................................................................... ............ În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri..... ..... 2............ • case........................ ............................ ................................. ........

. ghi se redã printr-un singur sunet.. Mi-l poveste ºi mie. ..... Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie.... Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã. ge... gi. La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde.... ghe. Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne....6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi. che..... ªi el citea pe Robinson... Din stuful des ºi mare.. Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere.... Textul cuprinde . ochiul. 3.......... Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia .... Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere... Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text. Fiecare strofã are cinci . mare...... che ºi chi.. 1... chi.............. Din lut acolo am zidit....... Frate-meu ºi cu mine... scrisã de ... 4. Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da........ Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car. .. 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ..... Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat. mie. strofe... Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce.... ci..... ci....... Cetate mândrã la privit....... cum vã petreceþi timpul împreunã? 2.. Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure......

3. • meserii. cu caii de cãpãstru ºi eu înainte. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. (Exemplu: copii. Azor. soare.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. insulã. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. Limba [i literatura român\ III 37 . vacã. Paºti). cum treceam puntea peste apa Neamþului. Folosind cuvintele date. ceaþã. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. Transcrie prima strofã a poeziei. Joiana. • pãrþi ale corpului. soare. privire. 2. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. colþ. 3. Spune ce denumeºte fiecare. tristeþe. câine. 4. ploaie. • fructe. Braºov. 2. car. localitate. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana. râu. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. • arbori. • anotimpuri.Amintiri Observã! 1. Formaþi perechi. 2. Cele mai multe substantive se pot numãra. • unelte. lucruri. Mihai Eminescu. frate. • obiecte de îmbrãcãminte. Iaºi. bunicul în urmã. coji. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri.

N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. Transcrie primul alineat al textului. Talanga mea era acasã. Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. 5. 6. dar nu mã puteam duce s-o iau. Delimitaþi textul pe fragmente. zise tata de la o vreme. Povesteºte-o colegilor. ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. ce harapnic þi-oi da eu. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. facem noi ce facem ºi pornim pe la case. când tãia tata porcul. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. Identificã în text substantivele proprii. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei. • Am ºterpelit-o la fugã. blestemaþilor. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. • Am ºparlit-o de-acasã. 2. Când scriem rãspunsul. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. În sfârºit. Când acolo. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. Formaþi perechi. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. 4. tocmai din capul satului. Odatã. Subliniazã substantivele comune. – Doamne. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei.

. Exemplu: un pom... (o) scurtãturã – (douã) . 2.............. dar eu..... hainã.... Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã. fãrã leac de supãrare. 2.. Exemplu: o carte.. la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt... numãr singular. brad.Amintiri Observã! 1... când ne jucam noi.... • substantiv comun. frumos era pe atunci. 4. cãci ºi pãrinþii. douã mere 3. bucurii... Doamne. Limba [i literatura român\ III 39 . Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul... (o) spaimã – (douã) ...... gen masculin... de-a mijoarca. genul neutru.. la casa pãrinteascã din Humuleºti. gen feminin... douã cãrþi – neutru.. Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular. Exerseazã! 1.. ochi.... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos.. ºi fraþii... ºi surorile îmi erau sãnãtoºi... colind... numãr plural. ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc. Exemplu: un mãr.. bãieþii... jocuri. Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) . obicei.. • substantiv propriu... genul feminin.. ªi. • substantiv propriu.. Specificã genul substantivelor: poartã.... Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun. sãnii.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. la cuptorul pe care mã ascundeam.. zãpadã....... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã. (un) pai – (douã) . feminin ºi apoi neutru... când mã gândesc la locul naºterii mele. Pentru fiecare specificã felul. doi pomi – feminin. Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã. (un) tovar㺠– (doi) ..... ºi toate îmi mergeau dupã plac. genul ºi numãrul.. nori..... colindãtor.. parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin...... (un) sat – (douã) . de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2.. ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi....... de crãpau mâþele jucându-se cu ei. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi.. Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural. Nu ºtiu alþii cum sunt.. iarnã.... ºi casa ne era îndestulatã. copilãrii.. Scrie câte trei substantive la genul masculin...... sãrbãtoare. Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt.. brazi....

. Formaþi perechi.. vin Vânãtorii Neamþului...... ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã... De mult nu mai ºedea pe uliþã.. iar acum era doar drumeþ pe uliþã.... Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga. Creangã.... Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile. ªi mai sus. Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5. care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie.. Urma sã plece în þarã strãinã. patru.. Dorul de pribegie i se împlinea. ploaie. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. Transcrie textul urmãtor. erau înþelepte. 8.. pas... inimã... 2.. mãnãstirile Secu ºi Neamþul. o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi... • Vorbele . între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã. Ion Creangã) A 4.. Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã.. margine... lãstar... Din sus de Humuleºti. altãdatã fala bisericii române... suflete.. frunza. mare. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers.. sunt cele mai creative fiinþe... 6. braþe. Soare... (vii) • ... cer. craiul polonilor. 3... soare..... drum.. Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile.. (Amintiri din copilãrie.. dupã gen: moºneag. 7. (moºneag) • Roadele ... paginã. cãlãtoreau..Lucreazã mai mult! 1. Isprãvise liceul.. Grupeazã substantivele date într-un tabel. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea.... Era mare....... În timp.... zburdalnic. au fost îmbelºugate. privirea.. Floarea.. Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar..... Ionel. (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. floarea. Oceanul Pacific... Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv. înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor.

Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul.Amintiri Paginã de portofoliu 1. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Substantivul Felul Genul Numãrul 4. care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros. chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 . Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. copilãrie. Bãnicã privea jocul fulgilor. Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. copilãriei. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria. _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii.

7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis. pelicanii. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei. cel mai nou pãmânt românesc. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. • Delta Dunãrii. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. gâsca ºi raþa sãlbaticã. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. Cocostârcii. • Vieþuitoarele Deltei. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat. printre nuferii albi. • Vegetaþia Deltei. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. Datoritã frumuseþii sale. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. 5. lopãtarii. 2. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii. lebãda. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. Formaþi perechi. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. rezervaþie unicã în lume. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. 3. Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. întinderi mari de stuf ºi pãduri. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii.

.... Limba [i literatura român\ III 43 ..... piatrã... Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.. ...... îngrozitoare ºi întunecoasã...) denumite de substantiv se numeºte adjectiv.. Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii.. (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe.... cerul . Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate..... pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã........ Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: ... pãdure. ..... Scrie câte trei adjective care sã arate: forma.. Subliniazã adjectivele..... Pe muºchiul gros. Ce observaþi? Exerseazã! 1...... Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus. 2. se lasã dezmierdat.... Copacii mari ºi goi.Natura Observã! 1.... 3. veselie...... Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos............. Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate...... Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri.......... frunzã.. Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri. Verificã-þi cunoºtinþele! 1... fenomene ale naturii etc.... colorate ) gheaþã..... ape ..... Subliniazã substantivele..... . privirea blândã ºi vocea caldã.. mãrimea.. pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat. 4. .. 2. • Omul intrã în casã.. 3... Subliniazã substantivele comune.. lucruri......... înspumate dulci tânãr valuri .. coloratã. cum se o întâmplã în locurile acelea pustii..... se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii..... Formeazã adjective.... • Vântul suflã... 2. Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea..... Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul. • În ape înoatã peºti. Acesta ºi-a întins capul cu botul mic.... cald ca o blanã a pãmântului. pe spatele mamei ºi.... cãprioara stã jos lângã iedul ei..... gustul... Omul avea ochii mari.............. ... coloraþi. pãmânt .... cu ochii închiºi. cerul ... . zile ....... ...... Venise iarna uscatã. Transcrie propoziþiile urmãtoare.......... Formaþi perechi......... catifelat ºi umed...... culoarea.. .. Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat......

ºuvoaiele. greierele. Deodatã. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. înveselit. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. Ploaia turna cu gãleata. zgomot. Dupã o vreme. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. se dezlãnþui furtuna. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. 6. Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. apropierea. • trei substantive la genul feminin. Vântul gemea ºi urla. • Dezlãnþuirea furtunii. 7. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. • Liniºtea de dupã furtunã. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Zbuciumul codrului se mai domoli. Pãdurea gemea. singur. amuþise la umbra unui fir de iarbã. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. • trei adjective. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere. 2. rãtãcit. grabã.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. 3. Vântul nu mai sufla. creangã. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. • trei substantive la numãrul plural. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. • trei substantive la genul neutru. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. • Primele semne ale furtunii. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. pribeag. O puternicã suflare de vânt trecu în grabã. nelãmurit rãzleþ – izolat. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. Formaþi perechi. greu de înþeles. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. Greierele. 5. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul.

împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã.. Au trecut zilele calde... Observã ce s-a întâmplat cu forma lor. Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate..... Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare... Formaþi grupe. Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2. chipuri......... El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat. Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite. Transformã grupurile de cuvinte.. lovesc þãrmul......... a) Subliniazã substantivele........ Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii. Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.. nopþile... Subliniazã adjectivele........ • În nopþile (rece) .. A trecut ziua caldã..........Natura Observã! 1. 3. Transcrie grupurile substantiv – adjectiv.... Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi... • Salcia (bãtrâni) ..... zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3...... de toamnã pãdurea fumegã..... • Un fulger (puternicã) . Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ.......... brãzda vãzduhul.... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. 2... schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers..... bucurie..... Limba [i literatura român\ III 45 ... Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri. Scrie în tabel substantivele date. Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul. Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare.. b) Încercuieºte adjectivele. colegul. Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul..... dupã cum indicã tabelul.. • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2.... Precizeazã-le genul ºi numãrul.. îºi coboarã crengile. • Valurile (înspumatã) ... schimbând locul acestora.... pantofii.. Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele.. Bat vânturi cãlduþe..... Exerseazã! 1.

Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman...... ploioasã....... 5... Astãzi am auzit o ºtire importantã....... rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã. La cotitura strãzii înguste..... îngândurat.. Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei. Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate................ Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare. sprijinindu-se într-un toiag subþire...Lucreazã mai mult! 1.... Venea încet înspre noi. Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat... parfumatã....... cu ochii mititei ºi nasul coroiat....... încãpere – ... fiinþe – .. În apa limpede se reflectã soarele. secetoasã • vesel.. Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor. 3. folosindu-te de ilustraþia din stânga.. Subliniazã-le. drum – .. Specificã genul ºi numãrul substantivelor date.... dimineþi – .......... palton – ...... Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul. ofilitã 6. • cãlduroasã....... 7.. care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã.. Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date..... Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective..... înþelept • roºie. lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2.. cuvânt – .... oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4........ Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor..... 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ....

........... mare.......... __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã.. zgârie rãu.................. Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv. Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile .................. Buturuga .... __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã.... 2. un desen sau o imagine din localitatea ta...... __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv..... rãu........ Mâþa .. blândã) 3.......... .... cu un vâjâit mânios... Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate...... Vorba .... Limba [i literatura român\ III 47 ............. Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele.... (micã.................... dealuri se zãresc prin ceaþa .... cãzuse pe crizantemele .................... gospodar........ (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie.. Frigul nemilos stãpânea pãmântul. ne plimbãm în parc....... (argintiu) (ruginiu) • ..... Râul umflat curgea repede.... __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã..... ..................... dulce.... Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea.... (înstelatã) • Bruma ......... mult aduce...... Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã... ......Natura Paginã de portofoliu 1....... Completeazã apoi tabelul............... Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4.... Omul ...... Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului.......... îºi face iarna car ºi vara sanie... rãstoarnã carul ................................

Tu. trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. Dumneata. – Jupâne negustor. iar aceasta are numai nouã sute. • reþii informaþia esenþialã (importantã). ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. ai pierdut o mie de galbeni. Asta e. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. jupâne negustor. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. – Într-adevãr. am gãsit punga aceasta. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. legate prin înþeles.8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. Eu cred cã este a dumneavoastrã. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. Nu trecu mult ºi. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. dragul meu. eu nici n-am dezlegat punga. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri. în faþa pãgubaºului. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. este dovedit cã aceasta nu e punga ta. zise negustorul. creºtine. jupâne negustor. zise el. În loc de o mie am gãsit nouã sute. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .

Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale....... Limba [i literatura român\ III 49 ..... costume ....... b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate....... iar aceasta are numai nouã sute... spuse tovarãºul sãu. 3.................. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o... cincizeci........... la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece........... . trei mii.... este dovedit cã aceasta nu e punga ta.... al ºaptelea...... – ªi eu am avut trei..... judecãtor...... Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere.. Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat....... ºi .................. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate... creºtine...... jupâne negustor.................. douã am avut... ouã ... ...... Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului. .... om ................ ai pierdut o mie de galbeni..... cântãm. Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite.. ........................ ºi . opt. . Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: .. b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: .... Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1......... ......... a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da.... 2........ – Deci aþi avut cinci pâini... Tu....... Verificã-þi cunoºtinþele! 1....... aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral...Vã rog sã-mi daþi: ............ dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi.. .. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu.. jupâne negustor.......... . Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: .......... ... doisprezece. ... Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã. 2... 3... 4....... Dumneata............... þãrani............ boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3.. pâini .. interesant..... Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog..Domnitori înþelepþi Observã! 1.. Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane............... ...... feciori .... pantofi ............... 2.... Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel....... o sutã patruzeci..

Aºa cã într-o zi. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza. Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. Negustorul a primit. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb. 4. 3. Formaþi perechi. Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n. • Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. Formaþi grupe de câte patru. Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn. nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. aºa cum hotãrâse legea. cu asta da! Cuza Vodã .Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. 5. • comune la numãrul plural. Cuza zise: – Jupâne negustor. Ajuns la bãcan. Scrie din text câte douã substantive: • proprii. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu.791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. nu vreau bani. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. Delimitaþi textul pe fragmente. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. numãrul singular. • comune la genul feminin. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. s-a îmbrãcat þãrãneºte.

... stãpâne.... paisprezece............... . • În clasã am ......... a spus altul..... Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor.. obþin .. Taie numeralul care nu este scris corect. Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor..... iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an.. 2............. – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7. Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6........ 4...... trei mii. • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile. Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea... 2... Selectezã din text numeralele.... • Dacã din .. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã... 31..... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã..... Limba [i literatura român\ III 51 ........... ............ • ..... De atunci s-au schimbat 18 voievozi. Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea.....Domnitori înþelepþi Observã! 1. am trecut prin 10. timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept....... Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi. fac . • Acum .... În anul 1456... treisprezece................ 240.... 4.. Subliniazã numeralele...... scad ............... plus ....... colege..... Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie....... 3... Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu.. El a avut trei perioade de domnie................... – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace. • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie. Exerseazã! 1.... sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul. • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani..... Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr............... • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa.... a fost ales domn ºi în Muntenia. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite...... Rostim ºi scriem: unsprezece.. Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare................ Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti.... Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere. Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1...... – Eu....... ºaizeci..... În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli... colegi ºi ...

Formaþi perechi. Haina cea nouã îi venea foarte bine. a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân. Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. ghiaure. Într-o dimineþã însã. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. 2. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã. cãci altfel eram liber__ 4. atunci când aud un numeral. ca domnitor. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã. Colega nouã se numeºte Rodica. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. a curãþat þara de hoþi. 5. De aici ºi numele Þepeº. îþi dãruiesc tot ce vrei. Cereþi-le ca. 3. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate.Lucreazã mai mult! 1. leneºi ºi netrebnici. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. Mai întâi. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc. Folosiþi numerale care sã exprime numere. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. sã batã o datã din palme. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor.

• Ziua mea de naºtere este în (a câta) .. Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele............................... cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele.................. Încercuieºte numeralul scris corect....................................... Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei........................ 4.............. • O zi are ....................... . de ore.. . când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei..... luni......Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1................................ 3.............. Era douãsprezece noaptea............ lunã a anului........... • Din mai multe cuvinte scrise separat: ..... • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat.... Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 . • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu........ Dupã douã ceasuri........... • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani................................................ ºi toþi trei 2.............. Marcheazã titlurile care conþin numerale.......................... departe................. • Anul are ........................... în vãile înguste zãrirã duºmanii.... Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: .............................. Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite......... Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed........................... Citeºte o legendã istoricã............. .................... 5.... Doamne. .......................

se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. Peste zi. În liniºtea mare. nu ºtia cum se numesc florile. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. nu i-a plãcut numele florilor. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. Anicuþa. ºopti el. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. textul este un dialog. Anicuþa rãmase iar uimitã. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. textul este narativ. Nicu ºi bunica. – Da! A înflorit pãpãdia. Cerinþe 1. se ridicã un zumzet uºor. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. Fugi la el. bunica ºi Nicu. Anicuþa ºi bunica.Test de verificare finalã A. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau. Anicuþa. – Bunicã. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. Fetiþa crede cã florile mor seara. cum le spusese. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. fatã? – Florile. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. Scrie în casete numere de la 1 la 3. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. 2. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . – Vezi? N-a fugit nici o floare. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. Într-o dimineaþã. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. s-au dus toate! – Cine s-au dus. Toate s-au închis pânã dimineaþã. din covorul de steluþe de aur. – Nicule! Nicule! începu sã strige. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor. când va bate din nou lumina soarelui.

.......................................... Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii................................ b) adjectiv ........................................................................................................................... Substantivul oi este la numãrul plural................... ........................................................................................... Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi......... ............................... • adjective la numãrul singular: ................... Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ........................................................................................ Povesteºte în scris ultimul fragment al textului.................. n (Mihail Sadoveanu................................................................................ rezolvã sarcinile date.......................................... Un om nãcãjit) 1........................... (................................................................................................................................................................ Cuvântul bãiatul este substantiv comun............................................................................... Substantivul Dumitru Oniºor este propriu............................... (................................) • Florile nu pot umbla.................................................................................... Substantivul copil este la genul feminin.................................................................... (......................................................................................................... B....................................................................................... Limba [i literatura român\ III 55 ............................................ • Anicuþa rãmase încremenitã........ Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false....................... 3.................................................................................................................................................................................................. Folosind fragmentul urmãtor.................................................................................................................Test de verificare finalã 3...................... Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare....................................................................................................................................................................................................... .................................................... Cuvântul sunãtoare este substantiv....................................................... .......... 5.......................... Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate......... .......................................... Substantivul pãmântul este la genul neutru.................................................................. 2..............................................................................................) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele.......................... • numerale: ....................... ............................ ................ ................................................................................... ........................................................... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text.................. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral .) 4....................................

idee. crai – împãrat. negustor. pe care se scria în Antichitate. ospitalieri – primitori. fricos. a nu lua în seamã. sarcinã. fenomen uimitor. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. coordonator. reguli de bunã comportare în societate. jupân – patron. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. cârmuitor – conducãtor. sã exploateze alte persoane. menire – misiune. eveniment. obþinut din plante cu acelaºi nume. miracol – minune. a aproba. neguþãtor – comerciant. a se lepãda – a renunþa. dezmierdat – alintat. nobleþe – eleganþã. domnitor. rãsfãþat. domnitor. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã. sã domine. ciubote – cizme. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. mijoarca – joc de copii. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. viciu. a se lãsa de ceva. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste. deprindere rea. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. punct de vedere. distincþie. ghete. generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste. codice – table cerate pe care se scria. laº. oaspete – musafir. om de nimic. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. a atesta. cu moþ de pene pe cap. a fãgãdui – a promite. opinie – pãrere. vechime. fapt de mare însemnãtate. miºel – ticãlos. negoþ – comerþ. nemernic. oficial – solemn. maniere – mod de comportare în societate. a ignora – a neglija în mod voit. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. eveniment – întâmplare importantã. a inventa. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. a concepe – a crea. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. atitudine sau însuºire moralã superioarã. creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. a gândi ceva nou. papirus – material subþire sub formã de foiþã. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. fapt. al unui deºert. sã chinuiascã. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. extraordinar. reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. . stãpân. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. cusur. a confirma – a recunoaºte. de culoare albã. nãrav – obicei rãu. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. rost. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. favorabil – prielnic. rege. þinutã.

cãpetenie. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. terestrial – care aparþine Pãmântului. pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). foºnet. a viziona – a privi. sporadic. patimi – porniri nestãpânite. tablã. fricã puternicã. neprietenos. câmpie. artiºtilor. groazã. domn. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut. neajuns. freamãt. apucãturã rea. cusur. vodã. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. neºtiut. pãgubaº – care a suferit o pierdere. potabil – bun de bãut. intersecþie. a pãzi. a unui pericol sau a unei ameninþãri. minunat. talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. sacrificiu – jertfã. voievod – domnitor. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. prognozã – prevedere. de somnolenþã sau cãldurã mare. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. a urmãri un film sau un spectacol. rãscruce. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. împrejurare. chinurile suferite de Isus Hristos. smucealã – smuciturã. datini vechi. regie – îndrumarea jocului actorilor. favorabil. care se transmit din generaþie în generaþie. a coti. vâjâit. a ocroti. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. rãtãcire dintr-un loc în altul. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. viciu – defect. de buimãcealã. a se pitula – a se piti. tradiþie – idei. ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. pãmântesc.Dicþionar paradis – loc plãcut. ghinionist. a feri. obiceiuri. spaimã – teamã. tinichea – metal de calitate inferioarã. tainic – misterios. dogoare. necomunicativ. veºminte – îmbrãcãminte. pribegie – refugiu. hoinãrealã. izolat. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. a vira – a schimba direcþia de mers. haine. priveliºte încântãtoare. a proteja – a apãra. numai unul în felul sãu. posac. ursuz – morocãnos. rãspântie – loc în care se întâlnesc. arºiþã. se încruciºeazã mai multe drumuri. rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. neînþeles de alþii. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. Limba [i literatura român\ III 57 . respingãtor. unic – care este singur. patimile lui Hristos – suferinþele. a se ascunde. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. stuf – trestie. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. rãzleþ – lipsit de continuitate. moment potrivit. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. toropealã – stare de amorþealã. prilej – ocazie. pe care nu se pot face transformãri. secret.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->