Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. ele par sã conþinã fier ºi roci. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta. – Cum se numea? – Apolodor. planetele sunt mai mici decât Soarele. c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. Dupã 24-36 de ore. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat. anul apariþiei. numele ºi locul editurii. în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor. o filã are douã pagini. 2. numele autorului. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale. dupã ce s-au uscat lipiturile. 4. Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. douã laterale mari. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. 3. b) La circ. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • file cu texte sau ilustraþii. • cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. douã laterale mici. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. Venus. Un pinguin din Labrador.

...... precizând: • titlul cãrþii.......…………………………38 Soacra cu trei nurori……….................. 2...……………………7 Dãnilã Prepeleac…………......... – câte tiltluri sunt amintite..... Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei......……………………17 Poveste…………………………………………..... • numãrul de pagini..... Carte cuprinde ………… texte....Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos..37 Vizitã..……………………................................25 Cum se naºte o revistã.................. Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru......………………………11 Amintiri din copilãrie………. – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor. pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora....... completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… ..... Prezintã în clasã aceastã carte..5 O cronicã de Crãciun.... se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac. Cuprins Capra cu trei iezi………………...........………………46 Exerseazã! 1........22 Peste 50 de ani..30 Re]ine! Într-o carte.....11 Domnu’ Goe..32 Poveste porcului………. Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……........ • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea... • numele autorului sau al autorilor..………………4 Punguþa cu doi bani……....42 Ivan Turbincã……………... Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii... precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã............. Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins.........17 Lanþul slãbiciunilor..……...….. Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã. Orice titlu se scrie cu literã mare. La pagina ………...... pagini..............……….................... Limba [i literatura român\ III 7 . se numeºte cuprins..................

.. Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog. Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea....... Motiveazã folosirea acestora. – Sigur.nr..... mirare....... vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere. La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii..... iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor.. adresa ºi ocupaþia... rugãminte. Localitatea. Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi..... Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale. Unde are loc dialogul? 2... 5.......anul.strada..... 4... Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate. 1......... 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora.... Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut...... Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua.. Formaþi perechi...... perioada cât poate fi reþinutã cartea.. 7. 6..... îndemn.... O veþi alege pe cea mai potrivitã.... Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor..luna... – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu. Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul.... – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog... imediat...Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte..... Precizaþi numele dumneavoastrã. eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos.. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3....... telefon...

..... Exerseazã! 1. ? • Fiþi amabilã. Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog. Daþi-mi voie......... Verificã-þi cunoºtinþele! 1........................................................................... c) directorul/directoarea ºcolii............. Fii amabil........ Fiþi bun...... am nevoie de ........ Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.... Fii bun.. ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã ...... Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule....... ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – ... Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii... Te rog..... • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci.. – Fiþi amabil...................... unde se poate ... ? • Fiþi bun.... – ........... potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã................... 2.... Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii. unde aº putea sã gãsesc ..................... Fiþi amabil........................... b) o persoanã necunoscutã........................... Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane............... ? • Aº vrea sã ºtiu unde . • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie.................................. Limba [i literatura român\ III 9 . Dã-mi voie......... • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren....................... Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea..... folosim expresii ca: Vã rog....... ? 2........Cartea Observã! 1......... Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate................ Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3. puteþi sã-mi arãtaþi ........................ domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu...................... momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3.......... Îmi permiteþi.............. Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi...................... Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2.................... ? • Vã rog............. Îmi permiþi...................................... __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã.... Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte.........................

4. Marcheazã cu X titlul scris corect. 3. Foi. Numele unei cãrþi. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. Folosind manualul. Rezolvã careul de mai jos: 1. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. 2. Arta conversaþiei. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. În Evul Mediu. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu. a apãrut ºi cartea. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte. rezultând codex-ul. 5. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. 2. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul. strãmoºul cãrþii de azi. 5. 1. de dimensiuni diferite. se numea „volumen”. 4. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare. pânã la 37 cm lungime. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. pergamentului sau hârtiei. 4. Înveliºul unei cãrþi. Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. Persoanã care scrie cãrþi. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. 1. 2. 5. 3.

Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii................ Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2................... – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft... – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil........ Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã....... • numãrul de pagini.................................... 36 3.. • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi..... 28 • Peºtii...........................Cartea Paginã de portofoliu 1.................. 19 • Lumea animalelor... • soliciþi un bilet de tren...................... Împrumutã apoi o carte care te intereseazã........ Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã....... Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii........................ 16 • Cozonac cu nuci....................................... • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul............... 8 • Mamifere......... • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea....... • editura ºi anul apariþiei... 84 • Reptile...................... Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã........................................... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins....... 45 • Povestea vorbii........ locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4......................... Limba [i literatura român\ III 11 .. • Cum sã-þi construieºti un stup..................... 6 • Pãsãri......

Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel. Deºi se luase aceasta hotãrâre. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. 4. 5. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. este sãnãtos ºi norocos. Lunea se interzice negoþul. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. þesutul. deºi nu este prea frumos. 3. Lunea. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. ziua Lunii. Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Pe Lunã. 2. împrumutul ºi mersul la peþit. Demult. Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre. Dupã titlu nu se pune punct. Dintre titlurile de mai jos. Despre omul nãscut lunea se credea cã. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. Luna aprilie. dar pe data de 1 aprilie. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului. brodatul. 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie. Pânã în ziua de azi. datul pe datorie. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc.

• Mã (dor) urechea. Miercuri. • Cureaoa/Cureaua este din piele. 4. • Prietena mea este (ambiþios). Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. Exerseazã! 1. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. plouã. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi.Semnificaþia unor zile Observã! 1. soare. 2. 2. coc. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie. luase. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. podeaua. Desparte în silabe cuvintele: ziua. poartã. sãrbãtoare. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. 3. scot. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. ziua a treia a sãptãmânii. marþea. poartã. • Grâul se macinã la moarã/muarã. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. • El (îndoi) braþele. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã. dar mai însemnatã decât lunea. nouã. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. Transformã cuvintele. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. nouã. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. Limba [i literatura român\ III 13 . nu se mergea în peþit. Dacã ninge în aceste zile. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. ua ºi uã. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. 2. oamenii. joia ºi sâmbãta. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. Subliniazã grupurile de sunete oa. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. dupã model: dorm – doarme port. rod. canapeaua. ua ºi uã. a fost dedicatã planetei Mercur. rouã.

Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. 4. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. Desparte în scris cuvintele identificate. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. vei vedea. Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . în parcuri. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Formaþi grupe de 3-5 elevi. luãm de acasã pungi. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. ªi multe dintre acestea. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. 3. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. Când mergem la cumpãrãturi. chiar dacã acasã avem apã potabilã. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. Rãspunde la întrebãri. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. dar ºi economiile fiecãruia. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului. incorectã 1. Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie. Bem numai apã îmbuteliatã.

Limba [i literatura român\ III 15 . sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. ie. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. Desparte în silabe cuvintele date. faianþã. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. ieºire. ied. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. semnificaþia sãrbãtorii. Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând. teatru. grupurile de sunete ie. pierdere. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. 3. ia ºi ea. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. schimbare. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. în aceeaºi silabã. Motiveazã scrierea cu alineat. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. ea. Formaþi perechi. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. toiag.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. ua. ia. generaþiile. 2. înfiinþat. Transcrie al doilea alineat al textului. 2. searã. de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor. b) podea. piedicã. teamã.Semnificaþia unor zile Observã! 1. eveniment. Exerseazã! 1. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã. 3. • Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. streaºinã. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. Formaþi perechi. bãiat. el se desparte în silabe. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. soia. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. uã. c) iarbã.

2. Citeºte textul. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. este întâlnit în diferite tradiþii româneºti. La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. ier. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. El simbolizeazã viaþa. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. ea. 3. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. ua. Formaþi perechi. copacul mereu verde. tea. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. ia sau ie în aceeaºi silabã. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. Marte. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit. 4. Bradul. Luna. Mercur. prospeþimea. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã. Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea. Venus. tinereþea ºi trãinicia. pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur. Saturn. La nuntã. ªi când zici cã a venit primãvara. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. moa. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .Lucreazã mai mult! 1. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. Jupiter. uã. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar.

(dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie... • În . .......... ua.... • Haina colegului meu este ......... Limba [i literatura român\ III 17 .......... ce admiri la o persoanã..). Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3.... ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea....................... uã.................. • Prin faþa casei ..... Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872...... aceea era vreme cãlduroasã.. zodia în care eºti nãscut.... ea.............. într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj. ia sau ie.. preferinþe muzicale etc.. Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa.....Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1....... În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine........ Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere........ multe persoane..... ce nu îþi place. Transcrie textul în spaþiul alãturat....... ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia.... ___________________________________________ ___________________________________________ 2.......... Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând....

Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Înainte de a începe lecþia. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. ce mai fac ai noºtri. cu straiele largi. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. Era un dascãl blând. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã. deschis. dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. dacã mai avem fraþi ºi surori. Îmi aduc bine aminte de el. 3. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . sociabil a dojeni – a certa. Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. zicându-mi pe nume. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. ºi bunul nostru învãþãtor. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. Înlocuieºte cuvintele: greoi.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. De cele mai multe ori. 2. comunicativ ºi glumeþ. dar mi-am aplecat privirea. cum mergea greoi. copiii. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Formaþi perechi. 6. Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. Creangã s-a oprit. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. – Bunã ziua. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. uitându-mã dupã el. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. Domnul Creangã a plecat. Unde înveþi? – La Rapalã. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. eram în vârstã de opt ani. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã. în interiorul cuvintelor se scrie â. iar eu am rãmas un timp în loc. • Î ºi â redau acelaºi sunet. N-am spus nimic. 5.

faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta. Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi. dar mã grãbesc. Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. Exerseazã! 1. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje.Politeþe Observã! 1. verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã. 2. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. 2. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe. Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1.

Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. Aceastã regulã este valabilã în restaurante. Orice salut este o forma de politeþe. 2. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele.Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. dacã mai adaugi încã un mic gest. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere. • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. înainte de a începe conversaþia. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. 5. 4. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. • Întâlneºti o colegã de clasã. Cel care intrã într-un local salutã. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. 3. Bãrbatul salutã întâi femeia. te prezinþi. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. cel care se aflã acolo rãspunde la salut. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã. bãrbatul salutã mai întâi femeia. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. compartimante de tren. • Întâlneºti un coleg de clasã. • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. Când telefonezi cuiva. salã de aºteptare sau lift.

.... într-un târziu........... ........ ... . • într-un ............. • printr-un .............. printr-o minune..... ... 3..... Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei. clipã a dispãrut prin mulþime........ printr-o....................... Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o......... A venit ........ ........................................ ......Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã............... Vulpea a intrat ..... Limba [i literatura român\ III 21 ..... Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul. într-un. ................... .... întâmplare.......... 4.. ........... – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2................... dintr-un................... • dintr-o ........ spãrturã din gard.......... dintr-o.......................... Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o ....... ....... ........ printr-un..................... Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda........................... ... iar celelalte sunt musafirii. tren au coborât zece cãlãtori... Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã............ Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare................ Cei doi s-au întâlnit ................................. ....... • printr-o ..... .............. Completeazã enunþurile cu într-o..... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã. dintr-o.............. printr-o pãdure... Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate....... dintr-o suflare.... Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã.. printr-un tunel. b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical................. printr-un. • dintr-un ................... Formaþi perechi.... printr-o......... ................. într-o casã... ............ .. dintr-un.... 2........................ ..................... Exerseazã! 1.................. 3.. .................... dintr-un cabinet medical.............. suflet sã aducã vestea.......... într-un..... ...........

dintr-un. Melodie. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 3. 3. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã.Lucreazã mai mult! 1. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. • Omul a virat în direcþia greºitã. printr-o ºi printr-un. 2. 2. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2. Completeazã careul. • Soarele intra prin crãpãtura geamului. 3. într-un. nici foarte iuþi. 6. dintr-o. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. 4. Nu este bãtrân. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica. Mai târziu. 4. 5. 5. 4. Fãrã încetare. se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. 1. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. 1. Întors din nou. A ucide. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. 5. 6. în Evul Mediu. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. ªes. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. cunoscute ºi necunoscute.

Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere... cu excepþia celor apropiaþi..................... • cum ne purtãm la spectacol.... de lemn.... Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã............. h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text........ între orele 13-17 ºi dupã ora 21..... Formaþi grupe... Limba [i literatura român\ III 23 .. Pr__nz __nnorat rom__n 4....... . treci direct la subiect...... elegant. • cum ne purtãm la masã...... Când dai un telefon...... Completeazã cuvintele cu literele î sau â.Politeþe Paginã de portofoliu 1... • cum ne prezentãm... Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate.. • La petrecere s-a îmbrãcat într-un . trebuie neapãrat sã-þi spui numele... Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa..... Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii.. 3... cãrora le cunoºti programul........ • Prietenii au plecat într-o ......... dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon....... Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor..... Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite. 2.... fii precis ºi nu te întinde la vorbã.................. O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute. • Intrarea în clãdire se face printr-o ... Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã. Când vorbeºti....

de câte ori mergea la vânãtoare. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. tras de mânecã la fiecare minciunã. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. îºi gãsise altã slujbã. sã-ºi mintã slujitorul. Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. Într-un text sunt informaþii esenþiale. miºelule. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. se sãturase sã fie martor mincinos. povestea tuturor întâmplãri care. Într-o zi. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. Peste un timp. dupã înþelegere. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. un om foarte drept. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã. Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni. sã înþelegem sensul cuvintelor. omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni.4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. o mai ciunti pânã la doi coþi. Sluga. Îndatã. sãtul de minciuni. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece. sluga îl trase de mânecã. nu trecuserã prin mintea cuiva. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. tu sã mã tragi de mâneca hainei. la masã cu alþi vânãtori. iar eu îndatã mã voi îndrepta. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . La o a treia. vânãtorul zise: – Ia ascultã. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. sã spunã minciuni vânãtoreºti. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. de care depinde înþelegerea textului. îl mai trase încã o datã de mânecã. importante. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. de când lumea. Când se întorcea de la vânãtoare. contrazis de slugã. bãiete.

Exerseazã! 1. • un ºir de întâmplãri. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment. Care sunt personajele textului narativ? 4. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. animale. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog. • mergea des la vânãtoare. Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. 3. adevãrate sau imaginate. slujitorul ºi vânãtorul. ia ºi ea. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. 3. Orice fragment începe cu alineat. Încet. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. lucruri) sunt personaje. Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. • vânãtorul ºi slujitorul. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele. • imaginea unui colþ din naturã. Dã textului un titlu potrivit.Texte cu tâlc Observã! 1. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. • identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. în înaltul cerului. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. Într-o zi de toamnã. c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. • avea obiceiul sã mintã. • era luat de martor mincinos. Limba [i literatura român\ III 25 . 2. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. • vulpea. Astfel. d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. dupã momentele importante ale acestuia. 2. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. 2. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. Vântul a fost înfrânt. Copiazã primul fragment al textului. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. ie.

Broasca tot în sus sãlta. Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. Când un text este scris pe mai multe coloane. Formaþi grupe de câte trei. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. întind. broasca ºi ºtiuca. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. Nu ºtiu cine-i vinovat.Lecþia 8 – Racul. Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. a se da jos. 3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. 4. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. Racul înapoi se da. Cãci se trãgea neunit. pace. • Cine n-are cap. a se da într-o parte. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. izbândã. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare. 6. neclintit. 2. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat. • În unire stã puterea. Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. Formaþi grupe de câte trei. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. ªi la el toþi se înhamã Trag. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. El este potrivit conþinutului textului. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . vai de picioare! 7. isprãvea.

....... Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu. Citeºte strofa urmãtoare....... Versurile sunt grupate în strofe... A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3......... ºi-al cui? – N-auziºi de sturz.. Numeroteazã versurile............ Mã cunoºteau vecinii ....... Tu nu m-ai cunoscut.. ......... Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe. La geamul tãu ce ..Texte cu tâlc Exerseazã! 1........... bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie.......... (toþi....... Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea ....... soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume. Din rude mari.. (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4........ înþeles.. Tot ce vezi.............. Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai ..... – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie. O preafrumoasã fatã... Oaspeþii sã-i strâng... Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure.. strãlucea.. 2.... Completeazã din poezia Racul..... Verificã-þi cunoºtinþele! 1. A fost odatã ca-n poveºti............... 3... Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu.. Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am . Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber..... .... ªi-am plecat. Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers... Transcrie o stofã la alegere... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da.............................. Respectã aºezarea în paginã a versurilor. – Dar pe mire cum îl cheamã....... Fiecare vers se scrie cu alineat.. trimeasã-n lume..... Ci tot pe loc a rãmas. trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5... Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers... Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut............ Cine-i el...... împãrãteºti... i-al lui! 2..... Limba [i literatura român\ III 27 ......... .........

Într-o searã târzie. Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. cã doar sunt copiii mei. Nici unul nu mai venea sã-l vadã. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii. Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. Dar n-a fost sã fie aºa. Iar ei. toþi se bucurau doar de averea primitã. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. rost. 2. la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. cu socotealã.Lucreazã mai mult! 1. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. Un tatã avea zece feciori. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. 3. Tâlc înseamnã cu subînþeles. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. – Mã vor îngriji ei. Formaþi perechi. Dacã însã. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Ofiþerul nu veni. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. cu rost. aflându-se în cabinetul sãu de lucru. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. Pe genunchi avea o scrisoare. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. Cuza lucra în cabinetul sãu. ªi dorul nu mã lasã. vã veþi certa. . semnificaþie. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe. dar nu l-au putut rupe. Un tatã avea zece feciori. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. Taie versurile care nu fac parte din poezie. gândea bãtrânul. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. nimeni nu va putea sã vã învingã. Cuza o luã ºi o citi. Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una. Ofiþerul de serviciu dormea. Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã.

..... • Minciuna este descoperitã....... iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã. pe nume Ionicã....... .... se joacã cu mâþele ºi se întoarce. mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic............ Buturuga micã rãstoarnã carul mare. Bãiatul era ... Mergi degrabã ºi terminã treaba. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii. îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav..... – Ai vânturat grâul. ......... Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt ... Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã........... Se urcã bãiatul în pod.......... I le-a pus în cui deasupra capului..... ªi..... al treilea câºtigã...... Când doi se ceartã..... Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã..... ori ba? – Desigur.... tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl...... 4......... Se urcã amândoi în pod. Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii........ – Eu îmi voi þine fãgãduiala.......... Acesta l-a rugat în schimb sã ..... Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt.... Acum dã-mi opincile! – Bãiete... Citeºte...... S-a aplecat bãiatul sã le ia.. dar tatãl nu l-a lãsat... .......... • Bãiatul se preface cã vânturã grâul... ..... Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos.... __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe... . El i-a cerut tatãlui ... Limba [i literatura român\ III 29 ....................... sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte.Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1....... ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci.................................. Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales.. Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã.............. se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul....... Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul... dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul...... 2.... Ionicã se duse iar în pod........... 3... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici..... Vânturã omul grâul........ Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi........ þi-am spus sã vânturi grâul.. Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã…………………………....... • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul..

Le taie cozile. eE. 2. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. hH. 4. Aceasta în amintirea anului 1863. gG. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat. Anul Nou. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . rR. Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. refugiat. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. qQ. wW. ºª. Capra. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. Colinda. Ursul. dD. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. le cresteazã. prilej. uU. mM. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor. simbolizând lunile anului. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. indiferent de felul în care este sãrbãtorit. lL. când Dunãrea a inundat acele locuri. bB. sS. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc. petarde. ãÃ. kK. cC. âÂ. vV. oO. steaua Anului Nou. la ore diferite. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. iar cele în care a mai rãmas sare. tT. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi. luni secetoase. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. þÞ. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. Pluguºorul. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. Când bate ora douãsprezece. xX. Formaþi perechi. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. pP. yY. belºug. sãnãtate ºi belºug. îÎ. fF. nN. ospitalieri. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia. iI. Scrieþi-l! 5.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. oaspete. jJ. Sorcova.

aniversãrilor. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. Exerseazã! 1. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. 4. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului. Citeºte din text ultimul enunþ. Ea cuprinde: mesaj scurt. pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate. Când se scrie o felicitare. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. instituþii etc. • litere înclinate. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. • litere îngroºate. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). într-un plic. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text. obiºnuite. Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã.Obiceiuri Observã! 1. onomasticilor. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. Limba [i literatura român\ III 31 . 2. Aceasta adreseazã urãri de bine. Motiveazã folosirea lor. folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. gândurile sau cuvintele unui personaj. felicitãri. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. se þine seama de persoana cãreia se trimite. Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. denumirile unor sãrbãtori. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. belºug. 2. 4. Aºezat pe un scaun. rudelor apropiate. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. amici. Hora miresei Hora miresei. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite. se danseazã acasã la mireasã. împodobitã cu flori. Desparte în silabe aceste cuvinte. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. 5. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. prieteni. Formaþi grupuri. pe ginere. 7. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte. în mod simbolic. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor. În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. Hora miresei. Nuneasca. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor. socrilor ºi. Ruperea turtei. bogãþie. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. 6. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. unde unul este legat în faþa porþii. Îmbrãcatul miresei Naºa. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi. La sfârºit. ziua bunã. Legatul miresei. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. neamuri. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. uneori. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. cu bani sub picior. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. Bradul.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. Al doilea brad este dus la casa miresei. naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. În timpul jocului. În mod simbolic. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor. rude. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. Bãrbieritul mirelui. Îmbrãcatul miresei. mireasã. Bradul În dimineaþa nunþii. final.

. albastrã... ..... .. zece... veselie......... bucurie....................... împodobit. împodobiþi.. .... colindau. lucruri.... Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta... • data ºi locul unde are loc evenimentul. • însuºiri.... • Hainele (însuºire) .... Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze......... minunatã. patru...... persoane aºteptau la intrare......... Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte. b) sã arate însuºiri brazi .......... 2....... coroniþã........ ºapte............ Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere.... opt.............. sãrbãtori ....... vorbeºte.... • Toþi prietenii .. Formaþi perechi...... dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe......... fraþi........... fug.. Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi.. mamã.. 2...... vine.. (acþiune) la petrecere.. ziua ...... fericitã. • numere etc. strãzi.. Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”... Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã......... Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã. ... 3.. Exerseazã! 1.... Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã.. îi veneau foarte bine.. noroc. 2............ noi. a) sã exprime numere . Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3... • (Numãr) ......... strigãm..... • numele persoanei care adreseazã invitaþia....Obiceiuri Observã! 1.. Limba [i literatura român\ III 33 .............. • evenimentul care este sãrbãtorit. c) sã indice acþiuni invitaþii .............. Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte .. Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1............. vesel.. prieteni . „te invit cu bucurie”................. fenomene ale naturii (obiecte)........... • petrecerea de Anul Nou.. • acþiuni....... Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat... cântã.................. petrecerea ....... îngust..... numere.. al doilea... Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire........ douã....... culegem.

• Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la. 6 Localitatea: Braºov. 3. azi.C. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. spectacolul. teatru. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. bl. bal. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. • data ºi ora la care are loc acesta. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia.Lucreazã mai mult! 1. începe. Horsley. 2. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . curând. 12. invitaþi. Destinatar: Familia Danielescu Str. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul. ziariºtii. • cui îi este adresatã. carnaval. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. Aceasta s-a întâmplat în anul 1843. 23. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. ap. Florilor nr. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol. • locul unde desfãºoarã. vin. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. a produs prima felicitare popularã în 1849. William Egley. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie. • denumirea evenimentului. Un artist englez. • Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. premierã. 4.

............................................................................... Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei....... ....... treizeci.................................................... pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri...... În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri...................................... ...... ..... care va avea loc la ...................................................... ................. Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3.......... • case... .. Organizatorul concursului.. . • douã sute................................ ........................ .................. Limba [i literatura român\ III 35 ................ Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere.................. la ora ............ Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon .... .... ......... ......................... Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel........................................................... Stimatã doamnã/Stimate domn......... .........Obiceiuri Paginã de portofoliu 1.... .................... ......... Spune ce aratã pãrþile de vorbire date............ .. Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat......... ...................................... ................................ Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale....... privim............................ ............. Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate......... ....... Completeazã apoi pe plic adresa ta...................... 2.. • cãlãtoresc.......... ........ pe data de ..................................... • minunatã... persoane....... albaºtri....

.. Din lut acolo am zidit. Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie. ci. mare.. scrisã de .. 4. Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure...... Frate-meu ºi cu mine.... Fiecare strofã are cinci . Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere.... ghi se redã printr-un singur sunet. che... ge....... Din stuful des ºi mare............. Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce. ochiul.. ........ Mi-l poveste ºi mie....... .. 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ........... Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere..... Textul cuprinde ..... Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat... 3..... Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car... strofe. Cetate mândrã la privit. che ºi chi.. Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da.... gi..... ci....... Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia .......... ghe. Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne. ªi el citea pe Robinson. mie. 1..6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi.. cum vã petreceþi timpul împreunã? 2. Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce. Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã.... La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde... chi... Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text....

colþ. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. • meserii. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. Braºov. localitate. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. Folosind cuvintele date. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. 3. Cele mai multe substantive se pot numãra. râu. Joiana. bunicul în urmã. coji. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana.Amintiri Observã! 1. Transcrie prima strofã a poeziei. lucruri. • obiecte de îmbrãcãminte. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. 3. • anotimpuri. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig. car. Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. • pãrþi ale corpului. (Exemplu: copii. 2. Iaºi. soare. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. Mihai Eminescu. Spune ce denumeºte fiecare. Limba [i literatura român\ III 37 . • fructe. ceaþã. câine. Formaþi perechi. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. insulã. 2. cu caii de cãpãstru ºi eu înainte.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. tristeþe. privire. • arbori. Azor. Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune. cum treceam puntea peste apa Neamþului. 4. ploaie. Paºti). soare. • unelte. vacã. frate. 2.

ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. Când scriem rãspunsul. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. Identificã în text substantivele proprii. – Doamne. când tãia tata porcul. Transcrie primul alineat al textului. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. 6. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. 5. ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. Talanga mea era acasã. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. Când acolo. blestemaþilor. Delimitaþi textul pe fragmente. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. zise tata de la o vreme. Subliniazã substantivele comune. tocmai din capul satului. Odatã. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . facem noi ce facem ºi pornim pe la case. ce harapnic þi-oi da eu. Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã. • Am ºterpelit-o la fugã. ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta. dar nu mã puteam duce s-o iau. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun. Povesteºte-o colegilor. 2. Formaþi perechi. În sfârºit. • Am ºparlit-o de-acasã. 4.

zãpadã. Pentru fiecare specificã felul.. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte.. (un) sat – (douã) .. Verificã-þi cunoºtinþele! 1.... genul feminin. genul ºi numãrul.... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos... numãr singular... Scrie câte trei substantive la genul masculin.... dar eu..... obicei. ºi toate îmi mergeau dupã plac... frumos era pe atunci... Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun..... douã mere 3. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul. bãieþii.... colindãtor. Exerseazã! 1. de-a mijoarca... feminin ºi apoi neutru..... • substantiv propriu... Exemplu: un mãr.... numãr plural...... (un) pai – (douã) .. 2. brad.. fãrã leac de supãrare... când ne jucam noi. copilãrii.... ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi. • substantiv propriu.. Exemplu: o carte. jocuri. bucurii. nori. Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) . de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2... sãnii. • substantiv comun. hainã. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi..Amintiri Observã! 1.. (un) tovar㺠– (doi) ... Doamne.. Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural.... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã... parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin. ºi casa ne era îndestulatã...... 4.. Nu ºtiu alþii cum sunt.. (o) spaimã – (douã) ... doi pomi – feminin. Specificã genul substantivelor: poartã... Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã...... douã cãrþi – neutru.. ºi fraþii.. Exemplu: un pom. 2. cãci ºi pãrinþii..... ªi... genul neutru..... ochi. sãrbãtoare..... de crãpau mâþele jucându-se cu ei... gen feminin. colind. ºi surorile îmi erau sãnãtoºi. brazi... la casa pãrinteascã din Humuleºti. Limba [i literatura român\ III 39 ...... Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt. ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc. iarnã. când mã gândesc la locul naºterii mele.. Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular..... gen masculin. la cuptorul pe care mã ascundeam. (o) scurtãturã – (douã) ... la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt..

3. 7...... iar acum era doar drumeþ pe uliþã.... soare. patru.. (moºneag) • Roadele . mãnãstirile Secu ºi Neamþul. Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã.... Isprãvise liceul.. 2. ploaie. Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv. Oceanul Pacific. dupã gen: moºneag... Din sus de Humuleºti.. vin Vânãtorii Neamþului. (vii) • . lãstar. au fost îmbelºugate... Grupeazã substantivele date într-un tabel... Dorul de pribegie i se împlinea........ între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã.. (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .... frunza.Lucreazã mai mult! 1. o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi.. ªi mai sus. Creangã.. Ionel. Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile. 8. suflete. Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5. Era mare... Urma sã plece în þarã strãinã. margine...... craiul polonilor......... zburdalnic.... ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã.. • Vorbele . Formaþi perechi......... cãlãtoreau. Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã. privirea. floarea. Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile. paginã. Transcrie textul urmãtor....... În timp... care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. Soare.. braþe. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers.. (Amintiri din copilãrie. drum. erau înþelepte. altãdatã fala bisericii române.. cer. Ion Creangã) A 4. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga.. pas.. De mult nu mai ºedea pe uliþã. 6. sunt cele mai creative fiinþe. inimã.. înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor.. Floarea. mare..

Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria. _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 . care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros. copilãrie. copilãriei. Bãnicã privea jocul fulgilor. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. Substantivul Felul Genul Numãrul 4. Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3.Amintiri Paginã de portofoliu 1.

Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii. • Vegetaþia Deltei. Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. • Delta Dunãrii. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. lopãtarii. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. Cocostârcii. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. 2. Formaþi perechi. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei. 3. • Vieþuitoarele Deltei. rezervaþie unicã în lume. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. 5. cel mai nou pãmânt românesc. ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis. Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. Datoritã frumuseþii sale. gâsca ºi raþa sãlbaticã. Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat. pelicanii. întinderi mari de stuf ºi pãduri. printre nuferii albi. lebãda.7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii.

se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii... cum se o întâmplã în locurile acelea pustii....... .. pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã.... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea.. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri......... se lasã dezmierdat.. Transcrie propoziþiile urmãtoare.. 3.. pãmânt .. Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate...... Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat.... fenomene ale naturii etc....... mãrimea.. pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat.. Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate......... colorate ) gheaþã..... Copacii mari ºi goi..... Limba [i literatura român\ III 43 . catifelat ºi umed... Formeazã adjective......... Acesta ºi-a întins capul cu botul mic. . cerul ... gustul....... Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii......... zile ..... Formaþi perechi... Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul. Scrie câte trei adjective care sã arate: forma.... pãdure....... 2..Natura Observã! 1. Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri.... înspumate dulci tânãr valuri .. Venise iarna uscatã. culoarea.. 2. • În ape înoatã peºti.. veselie. pe spatele mamei ºi......... • Vântul suflã.. privirea blândã ºi vocea caldã.... Omul avea ochii mari.. Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: .... • Omul intrã în casã..... Subliniazã substantivele.. Ce observaþi? Exerseazã! 1. Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã......... coloraþi... Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus...... Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos.... Pe muºchiul gros....... . cu ochii închiºi.. 3.... lucruri. . ape .) denumite de substantiv se numeºte adjectiv. .... piatrã.. coloratã.. (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe.... ...... ....... Subliniazã substantivele comune......... Subliniazã adjectivele........... 4.. frunzã.......... îngrozitoare ºi întunecoasã... . cerul . 2..... cãprioara stã jos lângã iedul ei... cald ca o blanã a pãmântului.

Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. greu de înþeles. zgomot. • Primele semne ale furtunii. • trei substantive la genul neutru. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. amuþise la umbra unui fir de iarbã. 5. • trei substantive la numãrul plural. 2. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. • trei adjective. apropierea. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul. Deodatã. Zbuciumul codrului se mai domoli. • trei substantive la genul feminin. Ploaia turna cu gãleata. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. Pãdurea gemea. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. creangã. înveselit. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. singur. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã. Dupã o vreme. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. • Dezlãnþuirea furtunii. 3. se dezlãnþui furtuna. ºuvoaiele. 6. O puternicã suflare de vânt trecu în grabã. Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. Formaþi perechi. 7. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. rãtãcit. pribeag. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. Vântul gemea ºi urla. Vântul nu mai sufla. greierele. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. • Liniºtea de dupã furtunã. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. Greierele. nelãmurit rãzleþ – izolat. grabã.

.. schimbând locul acestora..... Formaþi grupe.... Transformã grupurile de cuvinte.. Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii.. Scrie în tabel substantivele date. pantofii.. brãzda vãzduhul... A trecut ziua caldã.. Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi... • În nopþile (rece) ... Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri.... schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers........ îºi coboarã crengile.. Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul. de toamnã pãdurea fumegã. Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul. 2...... • Salcia (bãtrâni) .... chipuri..... Transcrie grupurile substantiv – adjectiv... 3.... Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ. bucurie. Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã......... • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2. împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã.... dupã cum indicã tabelul. • Valurile (înspumatã) ........ colegul.... Precizeazã-le genul ºi numãrul..... a) Subliniazã substantivele. Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare.. nopþile........ Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2.. Au trecut zilele calde... • Un fulger (puternicã) .Natura Observã! 1... lovesc þãrmul........... Exerseazã! 1... b) Încercuieºte adjectivele.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1.... Bat vânturi cãlduþe..... Observã ce s-a întâmplat cu forma lor........ Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare.. zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3... El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat.. Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele. Limba [i literatura român\ III 45 . Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite.. Subliniazã adjectivele.

. îngândurat. Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare.... Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat.... care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã. cuvânt – . ofilitã 6. parfumatã.. Astãzi am auzit o ºtire importantã........ 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . La cotitura strãzii înguste. cu ochii mititei ºi nasul coroiat... rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã. Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul.... oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4. fiinþe – ... • cãlduroasã. sprijinindu-se într-un toiag subþire.... dimineþi – . folosindu-te de ilustraþia din stânga............... înþelept • roºie......... 5... 7..... Subliniazã-le.. secetoasã • vesel............ În apa limpede se reflectã soarele.. 3. lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2. Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor... ploioasã.. palton – ......... drum – ... Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate.. Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman...... Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei................. încãpere – ..... Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor. Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date....... Venea încet înspre noi.Lucreazã mai mult! 1... Specificã genul ºi numãrul substantivelor date... Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective.

. rãu.......Natura Paginã de portofoliu 1....... rãstoarnã carul ......... Completeazã apoi tabelul................................ Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv............... (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie..... ........... (argintiu) (ruginiu) • .. îºi face iarna car ºi vara sanie...... dulce......... Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului...... Limba [i literatura român\ III 47 .... Frigul nemilos stãpânea pãmântul................. zgârie rãu.......... Mâþa .... ne plimbãm în parc........ Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile .................. (micã.. blândã) 3...................... Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele..... gospodar.................. dealuri se zãresc prin ceaþa ....... Buturuga .. Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate. Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea.... 2.. Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã.. mult aduce.. un desen sau o imagine din localitatea ta.......... .. __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv... .... Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4.......... Omul . (înstelatã) • Bruma ....... __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã...................... Vorba .... cu un vâjâit mânios... mare............... __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã. Râul umflat curgea repede........... __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã..... cãzuse pe crizantemele ....

a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. zise negustorul. • reþii informaþia esenþialã (importantã). trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. iar aceasta are numai nouã sute. Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. jupâne negustor. Eu cred cã este a dumneavoastrã. creºtine. – Jupâne negustor. dragul meu. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. Nu trecu mult ºi. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. jupâne negustor. Asta e. – Într-adevãr. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. eu nici n-am dezlegat punga. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. ai pierdut o mie de galbeni. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. legate prin înþeles. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. Tu. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã.8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. Dumneata. este dovedit cã aceasta nu e punga ta. am gãsit punga aceasta. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. zise el. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . În loc de o mie am gãsit nouã sute. în faþa pãgubaºului. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1.

. . 2.. Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel...... Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale.... Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. interesant.............. b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate. o sutã patruzeci.... ºi ........ Limba [i literatura român\ III 49 ............ ºi . cântãm. . Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului...... ... douã am avut.. pantofi ............................ al ºaptelea... 2.............. pâini . este dovedit cã aceasta nu e punga ta.. ouã ... ..... opt.............. ............ la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece..... Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog........................ Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate....... 4...... Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite......... . Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat...... ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o....Vã rog sã-mi daþi: ...... Verificã-þi cunoºtinþele! 1..... iar aceasta are numai nouã sute...... Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: ...... Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane. .Domnitori înþelepþi Observã! 1.......... jupâne negustor................... jupâne negustor.. spuse tovarãºul sãu............. 3..... 2. om . cincizeci. – Deci aþi avut cinci pâini......... ai pierdut o mie de galbeni..... a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da. Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: . . doisprezece.. ... feciori .. Dumneata.... costume .... trei mii.................... þãrani.. judecãtor.. Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere..... aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral............ Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1....... 3.... b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: ....... dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi....... Tu....... creºtine........ Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã..... ........ boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3.... – ªi eu am avut trei...........

• Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n.791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. • comune la genul feminin. Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. 4. Aºa cã într-o zi. 3. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. Formaþi grupe de câte patru. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor. numãrul singular. aºa cum hotãrâse legea.Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. Ajuns la bãcan. Delimitaþi textul pe fragmente. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. Formaþi perechi. • comune la numãrul plural. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. cu asta da! Cuza Vodã . nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. Scrie din text câte douã substantive: • proprii. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn. ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza. nu vreau bani. 5. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu. Cuza zise: – Jupâne negustor. Negustorul a primit. s-a îmbrãcat þãrãneºte. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare.

......... Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr....... • .. 4.............. 3........ 31.. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie.. – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace.... 4... De atunci s-au schimbat 18 voievozi............... În anul 1456. Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor...... În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli......... stãpâne....... Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi.........Domnitori înþelepþi Observã! 1. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite..... • Acum ........... iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an....... – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7. Exerseazã! 1. am trecut prin 10......... ... colegi ºi .. • În clasã am . 2................ Limba [i literatura român\ III 51 .... timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept.... treisprezece........ Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6.. Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti. Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea.... Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea. • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile. Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare. Selectezã din text numeralele... ºaizeci. ... Subliniazã numeralele..... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã.... Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. trei mii............. • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa. • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie.. sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul.... El a avut trei perioade de domnie.............. Taie numeralul care nu este scris corect. • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani.. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã. a fost ales domn ºi în Muntenia............. colege........... 240.. • Dacã din . plus .. – Eu... 2......... Rostim ºi scriem: unsprezece........... Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere. fac .. obþin ....... Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor....... Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu..... scad .. a spus altul........... paisprezece...

ghiaure. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã. Mai întâi. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. sã batã o datã din palme. Colega nouã se numeºte Rodica. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc.Lucreazã mai mult! 1. leneºi ºi netrebnici. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã. 3. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. De aici ºi numele Þepeº. Cereþi-le ca. Formaþi perechi. ca domnitor. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. cãci altfel eram liber__ 4. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. 2. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. Folosiþi numerale care sã exprime numere. a curãþat þara de hoþi. 5. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. atunci când aud un numeral. a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. Într-o dimineþã însã. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. îþi dãruiesc tot ce vrei. Haina cea nouã îi venea foarte bine. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân.

.............................................. Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite...............Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1............................................... ºi toþi trei 2.. • Ziua mea de naºtere este în (a câta) .................... luni............... Dupã douã ceasuri............. ......... • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu. Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele......................... • Din mai multe cuvinte scrise separat: ...... departe........ Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei. 4.. • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani.................. ................................... lunã a anului.. Încercuieºte numeralul scris corect...... cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele....... Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed................ Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: ........ Era douãsprezece noaptea.... Marcheazã titlurile care conþin numerale.................... când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei..... ... Citeºte o legendã istoricã.. în vãile înguste zãrirã duºmanii............... .......................... • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat............................... 3............. 5......... Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 ............ • O zi are ......... Doamne................................... • Anul are .............................. de ore...........

– Da! A înflorit pãpãdia. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. 2. Peste zi. Anicuþa rãmase iar uimitã. – Nicule! Nicule! începu sã strige. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. s-au dus toate! – Cine s-au dus. Scrie în casete numere de la 1 la 3. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. când va bate din nou lumina soarelui. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau. Anicuþa. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. fatã? – Florile. din covorul de steluþe de aur. se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. ºopti el. – Vezi? N-a fugit nici o floare. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Anicuþa ºi bunica. Toate s-au închis pânã dimineaþã.Test de verificare finalã A. Nicu ºi bunica. se ridicã un zumzet uºor. Cerinþe 1. În liniºtea mare. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. Fetiþa crede cã florile mor seara. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. Într-o dimineaþã. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. textul este narativ. Anicuþa. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. textul este un dialog. – Bunicã. nu i-a plãcut numele florilor. nu ºtia cum se numesc florile. bunica ºi Nicu. Fugi la el. cum le spusese. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor.

........................................ 5.................................................................................................. .......................................................................................... Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ......................................................................... Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false.................................... Substantivul Dumitru Oniºor este propriu.......... B.................................................... ............. Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii.................... n (Mihail Sadoveanu........ Substantivul copil este la genul feminin............................................................................................................................................................................................................................................... Povesteºte în scris ultimul fragment al textului............................................................................................................................................... rezolvã sarcinile date........................................................ Folosind fragmentul urmãtor..................................................................................... (............................. Substantivul pãmântul este la genul neutru................... Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare..........................................................................................) 4..... ...................................................................................................................... .......................................... • numerale: ............ Un om nãcãjit) 1.......................................... • adjective la numãrul singular: ............ (..................................... Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate.................. .............................................) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele............................................................................................................................................................................ Cuvântul bãiatul este substantiv comun................................................................................................. ......................................................................................... 3.........) • Florile nu pot umbla...................................................................... • Anicuþa rãmase încremenitã................................................................................................................................................... Cuvântul sunãtoare este substantiv.......................... b) adjectiv ..... ......... .................................................... Limba [i literatura român\ III 55 ............... (................... Substantivul oi este la numãrul plural.................................. Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi............................................................................ 2............................................................................................... ......................................................................................... Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral ......Test de verificare finalã 3.......................................... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text..............................

negoþ – comerþ. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. fapt de mare însemnãtate. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. domnitor. a atesta. om de nimic. punct de vedere. dezmierdat – alintat. creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. oaspete – musafir. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. a aproba. laº. ospitalieri – primitori. fapt. crai – împãrat. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. favorabil – prielnic. nobleþe – eleganþã. rãsfãþat. menire – misiune. fenomen uimitor. neguþãtor – comerciant. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. eveniment – întâmplare importantã. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. sã domine. nãrav – obicei rãu. cusur. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. vechime. extraordinar. a concepe – a crea. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. codice – table cerate pe care se scria. a nu lua în seamã. pe care se scria în Antichitate. papirus – material subþire sub formã de foiþã. jupân – patron. atitudine sau însuºire moralã superioarã. reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. a se lepãda – a renunþa. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste. opinie – pãrere. generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste. eveniment. deprindere rea. a inventa. sarcinã. obþinut din plante cu acelaºi nume. a ignora – a neglija în mod voit. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. a fãgãdui – a promite. de culoare albã. a confirma – a recunoaºte. miracol – minune. stãpân. oficial – solemn. ciubote – cizme. domnitor. sã chinuiascã. rost. ghete. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. maniere – mod de comportare în societate. þinutã. distincþie. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã. miºel – ticãlos. negustor. fricos. viciu. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. mijoarca – joc de copii. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. al unui deºert.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. idee. rege. sã exploateze alte persoane. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. . cu moþ de pene pe cap. a gândi ceva nou. reguli de bunã comportare în societate. nemernic. a se lãsa de ceva. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã. cârmuitor – conducãtor. coordonator.

pãmântesc. necomunicativ. apucãturã rea. secret. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut.Dicþionar paradis – loc plãcut. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. unic – care este singur. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. pãgubaº – care a suferit o pierdere. împrejurare. de buimãcealã. prognozã – prevedere. moment potrivit. a se pitula – a se piti. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. favorabil. de somnolenþã sau cãldurã mare. rãscruce. prilej – ocazie. foºnet. Limba [i literatura român\ III 57 . pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). obiceiuri. neºtiut. talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. tradiþie – idei. groazã. freamãt. neprietenos. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. vodã. domn. hoinãrealã. tablã. a proteja – a apãra. neînþeles de alþii. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. toropealã – stare de amorþealã. dogoare. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. datini vechi. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. potabil – bun de bãut. ursuz – morocãnos. a feri. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. pe care nu se pot face transformãri. ghinionist. a se ascunde. patimile lui Hristos – suferinþele. vâjâit. intersecþie. priveliºte încântãtoare. neajuns. regie – îndrumarea jocului actorilor. veºminte – îmbrãcãminte. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. stuf – trestie. cusur. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. cãpetenie. rãspântie – loc în care se întâlnesc. se încruciºeazã mai multe drumuri. rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. sacrificiu – jertfã. voievod – domnitor. tainic – misterios. terestrial – care aparþine Pãmântului. patimi – porniri nestãpânite. viciu – defect. a ocroti. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. care se transmit din generaþie în generaþie. a vira – a schimba direcþia de mers. posac. haine. spaimã – teamã. a urmãri un film sau un spectacol. chinurile suferite de Isus Hristos. a unui pericol sau a unei ameninþãri. ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. câmpie. a viziona – a privi. sporadic. smucealã – smuciturã. rãtãcire dintr-un loc în altul. fricã puternicã. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. artiºtilor. respingãtor. a coti. tinichea – metal de calitate inferioarã. rãzleþ – lipsit de continuitate. numai unul în felul sãu. izolat. minunat. arºiþã. pribegie – refugiu. a pãzi.