Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

dupã ce s-au uscat lipiturile. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 2. 3. numele autorului. Dupã 24-36 de ore. numele ºi locul editurii. douã laterale mici. o filã are douã pagini. douã laterale mari. în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. Un pinguin din Labrador. Venus. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat. Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. anul apariþiei. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta. b) La circ. planetele sunt mai mici decât Soarele. – Cum se numea? – Apolodor. c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. 4. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale. • cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr. ele par sã conþinã fier ºi roci. • file cu texte sau ilustraþii.

......……………………........25 Cum se naºte o revistã...........................……………………7 Dãnilã Prepeleac…………......... • numele autorului sau al autorilor..30 Re]ine! Într-o carte.32 Poveste porcului………..11 Domnu’ Goe.......….......... pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora....... • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea........................ Limba [i literatura român\ III 7 .. pagini...………... completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… ..Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos. Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei... precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã................... Carte cuprinde ………… texte....... Prezintã în clasã aceastã carte.....………………………11 Amintiri din copilãrie………................................……………………17 Poveste…………………………………………..37 Vizitã......... Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii.. precizând: • titlul cãrþii................... Orice titlu se scrie cu literã mare.... Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru..........…….…………………………38 Soacra cu trei nurori………...………………46 Exerseazã! 1..... – câte tiltluri sunt amintite..... • numãrul de pagini.. se numeºte cuprins...... Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã.22 Peste 50 de ani. La pagina ………... 2...... – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor.. se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac.17 Lanþul slãbiciunilor..42 Ivan Turbincã……………...………………4 Punguþa cu doi bani……. Cuprins Capra cu trei iezi……………….... Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins...... Textul ……………… care începe la pagina 17 are …….5 O cronicã de Crãciun............

. îndemn.... Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate.... adresa ºi ocupaþia..anul....... – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu.. La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii.... Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut... Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor. imediat... Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea..luna..strada........ mirare. 1... Precizaþi numele dumneavoastrã... Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi.. Localitatea.. O veþi alege pe cea mai potrivitã. Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog... – Sigur. 7. rugãminte. 6....... Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora........... vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere......... Unde are loc dialogul? 2. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3... Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua. 4. Formaþi perechi.... Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale. perioada cât poate fi reþinutã cartea....nr.. iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor. – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog... 5... 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ..... Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul..Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte... eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos... telefon... Motiveazã folosirea acestora..............

....... Fii bun. Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate.................................... Daþi-mi voie................ Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea............................. • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci...... Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii... Îmi permiteþi. Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte............... unde aº putea sã gãsesc ................... c) directorul/directoarea ºcolii................................. domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu....................... Te rog............................... puteþi sã-mi arãtaþi ............................ ? • Vã rog................. Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii... Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane..... folosim expresii ca: Vã rog................. Fiþi amabil... Îmi permiþi.................................. potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã.. __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã...... am nevoie de ..... b) o persoanã necunoscutã................................ – Fiþi amabil............ • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren. Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2. ? • Aº vrea sã ºtiu unde ............. Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare........ ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – ... ? • Fiþi amabilã...... Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog... Fii amabil.. ? • Fiþi bun.....................................................Cartea Observã! 1.... ? 2........................ Verificã-þi cunoºtinþele! 1...... ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã ................ Limba [i literatura român\ III 9 .................... Exerseazã! 1.. Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi............. Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3....... momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3...... 2. Dã-mi voie...... – .. • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie........ Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule.... unde se poate ................... Fiþi bun.......

pergamentului sau hârtiei. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. se numea „volumen”. Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. 3. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul. 5. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. 2. Arta conversaþiei. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. Rezolvã careul de mai jos: 1. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Înveliºul unei cãrþi. 3. Folosind manualul. Marcheazã cu X titlul scris corect. a apãrut ºi cartea. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. 4. 5. 5. 4. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte. 2. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. pânã la 37 cm lungime. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. Foi. Persoanã care scrie cãrþi. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. 1. Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã. strãmoºul cãrþii de azi. 1. În Evul Mediu.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. 4. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul. 2. de dimensiuni diferite. rezultând codex-ul. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. Numele unei cãrþi.

.......Cartea Paginã de portofoliu 1....... 16 • Cozonac cu nuci..... Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã............... • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul...... Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã............................ 8 • Mamifere... • Cum sã-þi construieºti un stup. Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii.... • numãrul de pagini......... 36 3................................ Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã................. Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2........................... • soliciþi un bilet de tren............................ 6 • Pãsãri.......................................... locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4............................... Împrumutã apoi o carte care te intereseazã............................ • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea................... 28 • Peºtii. Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii......................... 19 • Lumea animalelor. • editura ºi anul apariþiei. • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi......... – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil... – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft......... 45 • Povestea vorbii.... Limba [i literatura român\ III 11 .. 84 • Reptile......... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins.......................................

Luna aprilie. Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie. datul pe datorie. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. Pânã în ziua de azi.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului. Pe Lunã. 3. Dintre titlurile de mai jos. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6. împrumutul ºi mersul la peþit. ziua Lunii. este sãnãtos ºi norocos. Lunea. Lunea se interzice negoþul. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel. þesutul. Demult. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. dar pe data de 1 aprilie. 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. 4. Despre omul nãscut lunea se credea cã. Deºi se luase aceasta hotãrâre. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre. deºi nu este prea frumos. 2. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. Dupã titlu nu se pune punct. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. brodatul. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 5.

dupã model: dorm – doarme port. poartã. • Cureaoa/Cureaua este din piele. 2. Dacã ninge în aceste zile. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. nouã. 2. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. Desparte în silabe cuvintele: ziua. plouã. a fost dedicatã planetei Mercur. dar mai însemnatã decât lunea. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. • El (îndoi) braþele. luase. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi. ziua a treia a sãptãmânii. rod. Exerseazã! 1. Transformã cuvintele. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. sãrbãtoare. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. rouã. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. 4. • Grâul se macinã la moarã/muarã. Miercuri. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã.Semnificaþia unor zile Observã! 1. joia ºi sâmbãta. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. coc. scot. • Mã (dor) urechea. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. ua ºi uã. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. canapeaua. ua ºi uã. nouã. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. 3. poartã. 2. soare. marþea. Subliniazã grupurile de sunete oa. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. • Prietena mea este (ambiþios). nu se mergea în peþit. Limba [i literatura român\ III 13 . podeaua. oamenii.

vei vedea. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. ªi multe dintre acestea. Când mergem la cumpãrãturi. Formaþi grupe de 3-5 elevi. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. luãm de acasã pungi. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. Rãspunde la întrebãri. dar ºi economiile fiecãruia. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. în parcuri. Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim. Desparte în scris cuvintele identificate. Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie. chiar dacã acasã avem apã potabilã. 4. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. Bem numai apã îmbuteliatã. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. incorectã 1. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. 3. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor.

Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând. soia. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. 3. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. c) iarbã. în aceeaºi silabã. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Exerseazã! 1. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. bãiat. Transcrie al doilea alineat al textului. generaþiile. ieºire. piedicã. schimbare. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. teatru. ie. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. Formaþi perechi. ua. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. uã. ea. 3. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. înfiinþat.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. 2. teamã. searã. ied. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin. el se desparte în silabe. faianþã. b) podea. semnificaþia sãrbãtorii. grupurile de sunete ie. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. Formaþi perechi. streaºinã. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. pierdere. ia ºi ea. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. toiag. ia.Semnificaþia unor zile Observã! 1. 2. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. Desparte în silabe cuvintele date. eveniment. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. • Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. Limba [i literatura român\ III 15 . Motiveazã scrierea cu alineat. de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor.

4. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. moa. Bradul. 2. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. ua. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. este întâlnit în diferite tradiþii româneºti. Citeºte textul. Jupiter. Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea. Marte. ea. tea. Saturn. copacul mereu verde. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. Mercur. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur. ia sau ie în aceeaºi silabã. ier. uã. tinereþea ºi trãinicia.Lucreazã mai mult! 1. ªi când zici cã a venit primãvara. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. El simbolizeazã viaþa. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã. Luna. Venus. prospeþimea. Formaþi perechi. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. 3. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. La nuntã.

.......... ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia........ ia sau ie. ... Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa.... Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3. ce nu îþi place.... Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872. zodia în care eºti nãscut........ (dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie........ uã. Transcrie textul în spaþiul alãturat.......Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1. • Haina colegului meu este ....... ___________________________________________ ___________________________________________ 2.. ua.................... • Prin faþa casei ..... ea... ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea....................... aceea era vreme cãlduroasã. ce admiri la o persoanã.. multe persoane. În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine..... într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj............... Limba [i literatura român\ III 17 ...... preferinþe muzicale etc..).. Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând................ • În ......... Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere....

domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. iar eu am rãmas un timp în loc. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. ºi bunul nostru învãþãtor. comunicativ ºi glumeþ. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. eram în vârstã de opt ani. dar mi-am aplecat privirea. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. N-am spus nimic. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. dacã mai avem fraþi ºi surori. ce mai fac ai noºtri. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4. • Î ºi â redau acelaºi sunet. Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. deschis. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. cu straiele largi. copiii. dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Înlocuieºte cuvintele: greoi. Domnul Creangã a plecat. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. 5. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. Unde înveþi? – La Rapalã. Înainte de a începe lecþia. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. în interiorul cuvintelor se scrie â. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 2. Era un dascãl blând. 6. 3. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. cum mergea greoi. De cele mai multe ori. – Bunã ziua. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã. sociabil a dojeni – a certa. Creangã s-a oprit. uitându-mã dupã el. Îmi aduc bine aminte de el. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. zicându-mi pe nume. Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. Formaþi perechi.

Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1.Politeþe Observã! 1. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã. dar mã grãbesc. însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. 2. Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos. Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe. 2. Exerseazã! 1. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta.

cel care se aflã acolo rãspunde la salut. îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele. înainte de a începe conversaþia. • Întâlneºti o colegã de clasã. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. 2. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã. Orice salut este o forma de politeþe.Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. • Întâlneºti un coleg de clasã. Când telefonezi cuiva. 3. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. bãrbatul salutã mai întâi femeia. salã de aºteptare sau lift. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. Bãrbatul salutã întâi femeia. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. dacã mai adaugi încã un mic gest. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. Cel care intrã într-un local salutã. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. 5. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. compartimante de tren. Aceastã regulã este valabilã în restaurante. Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. 4. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. te prezinþi. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte.

. spãrturã din gard... Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o.. Limba [i literatura român\ III 21 .... . . dintr-un............... tren au coborât zece cãlãtori..... Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul............. ........ printr-o..... ............................... ... printr-un............... Completeazã enunþurile cu într-o. dintr-un cabinet medical....... printr-o minune..... ........... .... ............... ..... Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate........................... ...................................... ......... Verificã-þi cunoºtinþele! 1............. printr-o pãdure. ............ Formaþi perechi............. • dintr-un ....... • într-un .................................... ............ dintr-o suflare....... ................ într-un............ .. întâmplare.......................... ........ clipã a dispãrut prin mulþime....................................... – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2.... dintr-un................................ într-un..Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã. . printr-un.................... Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare.............. printr-o............. într-o casã..... Cei doi s-au întâlnit .................. ...... iar celelalte sunt musafirii............... • printr-o . dintr-o.. 2.......... 3.......... dintr-o.. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã.................. ........ • printr-un . Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei. Exerseazã! 1. .................. într-un târziu............. printr-un tunel................ Vulpea a intrat ...... A venit .............................. Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã... 3. 4... b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical.... Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã...... Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o .... • dintr-o .... Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda... suflet sã aducã vestea...

Nu este bãtrân. 3. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. cunoscute ºi necunoscute. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. dintr-un. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Mai târziu. 5. nici foarte iuþi. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. • Soarele intra prin crãpãtura geamului. 6. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2. 4. 2. A ucide. în Evul Mediu. printr-o ºi printr-un. ªes. 1. 2. 3. Fãrã încetare.Lucreazã mai mult! 1. 5. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. 4. 5. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. într-un. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã. Întors din nou. dintr-o. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. Completeazã careul. 4. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului. se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. 1. • Omul a virat în direcþia greºitã. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. 6. Melodie. 3.

. Limba [i literatura român\ III 23 ................ cu excepþia celor apropiaþi.. trebuie neapãrat sã-þi spui numele.. ... între orele 13-17 ºi dupã ora 21. Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa............ h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text. Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã........... Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate.....Politeþe Paginã de portofoliu 1............. Când vorbeºti....... elegant. • cum ne purtãm la masã.... de lemn. Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii. • cum ne prezentãm... • La petrecere s-a îmbrãcat într-un .... Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere..... Când dai un telefon.. cãrora le cunoºti programul.... fii precis ºi nu te întinde la vorbã......... • cum ne purtãm la spectacol.......... O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute.... Formaþi grupe. treci direct la subiect... • Intrarea în clãdire se face printr-o ..... Completeazã cuvintele cu literele î sau â............ dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon...... 2. Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor..... • Prietenii au plecat într-o . Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã.... 3......... Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite.... Pr__nz __nnorat rom__n 4.

O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. sãtul de minciuni. îl mai trase încã o datã de mânecã. se sãturase sã fie martor mincinos. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. dupã înþelegere. sã înþelegem sensul cuvintelor. de când lumea. sluga îl trase de mânecã. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . tu sã mã tragi de mâneca hainei. La o a treia. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. Într-un text sunt informaþii esenþiale. Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. de care depinde înþelegerea textului. vânãtorul zise: – Ia ascultã. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. de câte ori mergea la vânãtoare. tras de mânecã la fiecare minciunã. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. povestea tuturor întâmplãri care.4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al. bãiete. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece. Peste un timp. o mai ciunti pânã la doi coþi. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. îºi gãsise altã slujbã. Într-o zi. importante. Când se întorcea de la vânãtoare. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã. miºelule. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. la masã cu alþi vânãtori. iar eu îndatã mã voi îndrepta. sã spunã minciuni vânãtoreºti. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. contrazis de slugã. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. Sluga. Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. un om foarte drept. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. Îndatã. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. nu trecuserã prin mintea cuiva. sã-ºi mintã slujitorul.

Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. animale. • avea obiceiul sã mintã. • identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. Exerseazã! 1. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog. 3. Dã textului un titlu potrivit. d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. • imaginea unui colþ din naturã. Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. în înaltul cerului. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni. 2. adevãrate sau imaginate. lucruri) sunt personaje. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. 3. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. • vulpea. ia ºi ea. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. Copiazã primul fragment al textului. slujitorul ºi vânãtorul. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. • era luat de martor mincinos. dupã momentele importante ale acestuia. 2. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus. c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. • mergea des la vânãtoare. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. Vântul a fost înfrânt. 2. ie. Care sunt personajele textului narativ? 4. Astfel. Limba [i literatura român\ III 25 . Încet. Orice fragment începe cu alineat. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele. • vânãtorul ºi slujitorul. Într-o zi de toamnã.Texte cu tâlc Observã! 1. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. • un ºir de întâmplãri.

El este potrivit conþinutului textului. neclintit. Cãci se trãgea neunit. • În unire stã puterea. ªi la el toþi se înhamã Trag. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. întind. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. isprãvea. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat. pace. 4. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. Racul înapoi se da.Lecþia 8 – Racul. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. Broasca tot în sus sãlta. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. • Cine n-are cap. 3. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. 2. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. Când un text este scris pe mai multe coloane. vai de picioare! 7. Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. a se da într-o parte. broasca ºi ºtiuca. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace. Nu ºtiu cine-i vinovat. Formaþi grupe de câte trei. 6. izbândã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni. Formaþi grupe de câte trei. a se da jos. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare.

.... Din rude mari........ Cine-i el.................. ....... ºi-al cui? – N-auziºi de sturz........ Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber....... Versurile sunt grupate în strofe. Citeºte strofa urmãtoare................ Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers............................ Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea ............ soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume. Numeroteazã versurile. trimeasã-n lume. (toþi... Completeazã din poezia Racul.. Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut......... bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie.. strãlucea............ 2. Verificã-þi cunoºtinþele! 1.......... Tot ce vezi.. Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe. ... i-al lui! 2. Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu.. (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4....... A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3. O preafrumoasã fatã. 3..... Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu... Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure. Limba [i literatura român\ III 27 ......... Mã cunoºteau vecinii ........ ªi-am plecat. ...... Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai ... Ci tot pe loc a rãmas............ Fiecare vers se scrie cu alineat......... Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers.... înþeles.. La geamul tãu ce ........Texte cu tâlc Exerseazã! 1... trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5.. Tu nu m-ai cunoscut... – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie........ Oaspeþii sã-i strâng. împãrãteºti... Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am ........ – Dar pe mire cum îl cheamã... A fost odatã ca-n poveºti. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da.... Respectã aºezarea în paginã a versurilor...... Transcrie o stofã la alegere.

Dar n-a fost sã fie aºa. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. rost. Cuza lucra în cabinetul sãu. Un tatã avea zece feciori. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe. vã veþi certa. Formaþi perechi. nimeni nu va putea sã vã învingã. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. Cuza o luã ºi o citi. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. ªi dorul nu mã lasã.Lucreazã mai mult! 1. Iar ei. semnificaþie. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. aflându-se în cabinetul sãu de lucru. cu rost. toþi se bucurau doar de averea primitã. Un tatã avea zece feciori. Nici unul nu mai venea sã-l vadã. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. Dacã însã. gândea bãtrânul. cã doar sunt copiii mei. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. dar nu l-au putut rupe. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii. 3. . Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã. Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. – Mã vor îngriji ei. 2. Într-o searã târzie. Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. cu socotealã. Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. Tâlc înseamnã cu subînþeles. Pe genunchi avea o scrisoare. Ofiþerul nu veni. Ofiþerul de serviciu dormea. Taie versurile care nu fac parte din poezie.

.. Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã........ Mergi degrabã ºi terminã treaba.......... tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl...... al treilea câºtigã. dar tatãl nu l-a lãsat.... ..... se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul.......... 2............. Acesta l-a rugat în schimb sã ..................... pe nume Ionicã.. þi-am spus sã vânturi grâul......... dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul... El i-a cerut tatãlui . __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe.... Citeºte. I le-a pus în cui deasupra capului..... – Ai vânturat grâul............ – Eu îmi voi þine fãgãduiala.... ... ªi.. 3.... îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav............. mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic............... Limba [i literatura român\ III 29 ..... Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã.. Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi....... • Bãiatul se preface cã vânturã grâul........... ori ba? – Desigur.............. ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci..... Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales.. Buturuga micã rãstoarnã carul mare.. Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã.. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii............ • Minciuna este descoperitã..Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1.. Acum dã-mi opincile! – Bãiete.. ........... Vânturã omul grâul... Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul.... iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã. Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos... S-a aplecat bãiatul sã le ia. .......... se joacã cu mâþele ºi se întoarce....... Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt... Se urcã amândoi în pod.... 4. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici....... Ionicã se duse iar în pod. Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii..... Bãiatul era ... sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte.... Se urcã bãiatul în pod......... • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul....... Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt .. Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã…………………………................. Când doi se ceartã............. ...

dD. oaspete. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. Capra. sãnãtate ºi belºug. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. tT. oO. steaua Anului Nou. Scrieþi-l! 5. iar cele în care a mai rãmas sare. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia. petarde. Ursul. Formaþi perechi.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. Aceasta în amintirea anului 1863. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. þÞ. qQ. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi. Sorcova. sS. mM. xX. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. le cresteazã. hH. Când bate ora douãsprezece. belºug. îÎ. indiferent de felul în care este sãrbãtorit. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc. yY. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. ºª. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. refugiat. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. âÂ. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor. lL. 4. wW. vV. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. cC. Anul Nou. prilej. eE. kK. Colinda. Le taie cozile. La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. pP. Pluguºorul. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. bB. ospitalieri. luni secetoase. Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. simbolizând lunile anului. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. fF. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. ãÃ. 2. când Dunãrea a inundat acele locuri. nN. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. jJ. gG. la ore diferite. uU. rR. iI.

Limba [i literatura român\ III 31 . • litere înclinate. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text. aniversãrilor. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. • litere îngroºate. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. 2. folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2.Obiceiuri Observã! 1. într-un plic. Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). obiºnuite. 4. Motiveazã folosirea lor. Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. Aceasta adreseazã urãri de bine. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. gândurile sau cuvintele unui personaj. se þine seama de persoana cãreia se trimite. felicitãri. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. onomasticilor. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate. Ea cuprinde: mesaj scurt. instituþii etc. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. Citeºte din text ultimul enunþ. Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. denumirile unor sãrbãtori. pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi. Exerseazã! 1. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. Când se scrie o felicitare.

Desparte în silabe aceste cuvinte. rude. În timpul jocului. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. uneori. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. mireasã. Îmbrãcatul miresei Naºa. Hora miresei. 5. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Al doilea brad este dus la casa miresei. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. rudelor apropiate. În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus. cu bani sub picior. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte. Aºezat pe un scaun. prieteni. Hora miresei Hora miresei. 4. neamuri. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. belºug. Legatul miresei. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. 2. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit. Îmbrãcatul miresei. în mod simbolic. În mod simbolic. împodobitã cu flori. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Bradul În dimineaþa nunþii. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. amici. ziua bunã. bogãþie.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. socrilor ºi. final. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. 6. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. se danseazã acasã la mireasã. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. Ruperea turtei. Bãrbieritul mirelui. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. Formaþi grupuri. pe ginere. 7. Bradul. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. La sfârºit. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor. Nuneasca. unde unul este legat în faþa porþii. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi.

.. Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire.... ºapte. Formaþi perechi. • Hainele (însuºire) ............ îngust..... 2... • numele persoanei care adreseazã invitaþia. mamã.. opt..... 2....... albastrã...... ...... Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã....... Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã......... 2......... colindau...... vesel..... lucruri........ • evenimentul care este sãrbãtorit.... ........ noroc. persoane aºteptau la intrare. culegem............ (acþiune) la petrecere. • (Numãr) ... Exerseazã! 1. prieteni ..... douã. al doilea.... ............ vine..... Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3.... Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat......... • acþiuni..... c) sã indice acþiuni invitaþii ..... Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1. ziua ... împodobit........... fug.. Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta............ • data ºi locul unde are loc evenimentul........... coroniþã...... noi... ... fraþi............................ • însuºiri. vorbeºte.... fenomene ale naturii (obiecte)... • Toþi prietenii ........ Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi...... zece..... veselie.Obiceiuri Observã! 1............ „te invit cu bucurie”.. îi veneau foarte bine.... 3. dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe................ patru..... Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere..... a) sã exprime numere ........... minunatã. Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã.. b) sã arate însuºiri brazi ... strãzi. fericitã....... strigãm..... bucurie. Limba [i literatura român\ III 33 . numere.. cântã.. Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”. • petrecerea de Anul Nou........... Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte ..... petrecerea ... sãrbãtori .... Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze. Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte....... împodobiþi................ • numere etc.

Aceasta s-a întâmplat în anul 1843. 4. Florilor nr. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la. vin. • data ºi ora la care are loc acesta. spectacolul. • Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • locul unde desfãºoarã. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. bal. William Egley. ziariºtii. invitaþi. carnaval. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. • denumirea evenimentului. teatru. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia. 3. Horsley. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. Destinatar: Familia Danielescu Str. 6 Localitatea: Braºov. a produs prima felicitare popularã în 1849. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie.Lucreazã mai mult! 1. bl. ap. curând. 23. Un artist englez. • Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. 2. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol.C. premierã. începe. • cui îi este adresatã. azi. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. 12.

...................................... Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3........................................ .................................... ............................................ care va avea loc la ............... 2........................... • case.. Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere............ Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat.. .......... ......................... ......... ...... albaºtri.. treizeci.. Completeazã apoi pe plic adresa ta.... ............................ Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate....... .. ......................... .................................. ................ ............................... Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale. persoane.................. ..................... .... ..... Stimatã doamnã/Stimate domn.............. ..... • minunatã................ Spune ce aratã pãrþile de vorbire date........... .............................................. Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel....... ................Obiceiuri Paginã de portofoliu 1................. Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei................ • cãlãtoresc.... pe data de ............................ privim... • douã sute........................ Organizatorul concursului........... pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri....................... În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri............ .............................. Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon .................................. la ora ....... Limba [i literatura român\ III 35 ................ .....

cum vã petreceþi timpul împreunã? 2. Din lut acolo am zidit. Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne..... mie.. ......... 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ... 3..... Cetate mândrã la privit.. Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia .... che ºi chi... 4.... Fiecare strofã are cinci .... ghi se redã printr-un singur sunet.......6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text... ci. mare.. ªi el citea pe Robinson.... Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce.. chi.... Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da.. Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure............ ci. Textul cuprinde .. che.. scrisã de .. ochiul.. Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere....... Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere.. Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat..... Frate-meu ºi cu mine...... .. Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce.... Din stuful des ºi mare. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car..... Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã..... 1.. ghe... gi.......... Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie..... La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde.. strofe. Mi-l poveste ºi mie. ge....

Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri. tristeþe. râu. Formaþi perechi. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. soare. (Exemplu: copii. localitate. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. 3. Mihai Eminescu. Cele mai multe substantive se pot numãra. 2. Spune ce denumeºte fiecare. • obiecte de îmbrãcãminte. Joiana. • unelte. • pãrþi ale corpului. Transcrie prima strofã a poeziei. cu caii de cãpãstru ºi eu înainte. 2. • fructe. Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune. soare. colþ. insulã. frate. Paºti). 2. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. vacã. • meserii. ceaþã. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. car. Iaºi. Braºov. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. Limba [i literatura român\ III 37 . Verificã-þi cunoºtinþele! 1. câine.Amintiri Observã! 1. Azor. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. • anotimpuri. lucruri. privire. 4. 3. coji. bunicul în urmã. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana. • arbori. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig. Folosind cuvintele date. cum treceam puntea peste apa Neamþului. ploaie.

nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. În sfârºit. Delimitaþi textul pe fragmente. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã. N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. Identificã în text substantivele proprii. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. tocmai din capul satului. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. Transcrie primul alineat al textului. blestemaþilor. Odatã. ce harapnic þi-oi da eu. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei. 2. când tãia tata porcul. Subliniazã substantivele comune. dar nu mã puteam duce s-o iau. 6. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun. 5. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. • Am ºterpelit-o la fugã. 4. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Când scriem rãspunsul. ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. zise tata de la o vreme. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. – Doamne. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. facem noi ce facem ºi pornim pe la case. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. • Am ºparlit-o de-acasã. Povesteºte-o colegilor. Formaþi perechi. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. Când acolo. Talanga mea era acasã.

Pentru fiecare specificã felul. numãr plural...... ºi fraþii.. dar eu. bucurii.. numãr singular. jocuri. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã.... sãnii. doi pomi – feminin.. obicei. • substantiv propriu... feminin ºi apoi neutru.. iarnã... fãrã leac de supãrare. 2. Exemplu: o carte. colindãtor..... genul feminin. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte.. de-a mijoarca. Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt. 4.. ochi. Scrie câte trei substantive la genul masculin. când ne jucam noi.... (un) pai – (douã) . Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã.. Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) .... gen feminin. nori. când mã gândesc la locul naºterii mele... Nu ºtiu alþii cum sunt. frumos era pe atunci.... genul ºi numãrul..... hainã. (un) sat – (douã) . ªi. copilãrii... gen masculin........... Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun. la cuptorul pe care mã ascundeam..Amintiri Observã! 1... la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt. Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural.. Doamne.. cãci ºi pãrinþii. Exerseazã! 1. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi... parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul..... colind... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos.... sãrbãtoare....... Verificã-þi cunoºtinþele! 1. brad...... Limba [i literatura român\ III 39 . ºi casa ne era îndestulatã.... ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi..... (o) scurtãturã – (douã) . douã mere 3.... ºi surorile îmi erau sãnãtoºi. Specificã genul substantivelor: poartã.. • substantiv comun. (un) tovar㺠– (doi) ... (o) spaimã – (douã) . de crãpau mâþele jucându-se cu ei.... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã. ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc... bãieþii.. 2. Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular..... Exemplu: un mãr.... Exemplu: un pom. zãpadã. ºi toate îmi mergeau dupã plac.. • substantiv propriu..... la casa pãrinteascã din Humuleºti.. douã cãrþi – neutru. genul neutru. brazi...... de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2...

Soare. margine..Lucreazã mai mult! 1. Din sus de Humuleºti. patru. cãlãtoreau. 2. craiul polonilor. 8.... dupã gen: moºneag.. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers...... au fost îmbelºugate.. (vii) • . 6. erau înþelepte. zburdalnic.. • Vorbele . De mult nu mai ºedea pe uliþã... În timp. lãstar. paginã.... Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga... Era mare.. Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã.. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile.. mare. (Amintiri din copilãrie... soare... 7... o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi. cer..... Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv..... mãnãstirile Secu ºi Neamþul. frunza. 3. floarea. altãdatã fala bisericii române.... inimã.. Oceanul Pacific. Floarea.... sunt cele mai creative fiinþe. Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea. vin Vânãtorii Neamþului.. Ion Creangã) A 4....... Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5.. Ionel.. ploaie. Urma sã plece în þarã strãinã. Dorul de pribegie i se împlinea. suflete. drum.. privirea..... înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor...... ªi mai sus. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. (moºneag) • Roadele . Grupeazã substantivele date într-un tabel.. iar acum era doar drumeþ pe uliþã. între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã. pas. Isprãvise liceul. (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar. braþe..... Creangã.. care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie.... Formaþi perechi.. Transcrie textul urmãtor. ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã... Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã...

__________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. copilãrie. care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros. Substantivul Felul Genul Numãrul 4. _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2. Bãnicã privea jocul fulgilor.Amintiri Paginã de portofoliu 1. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 . Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. copilãriei. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria. Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul.

Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. • Vieþuitoarele Deltei. 2. întinderi mari de stuf ºi pãduri. gâsca ºi raþa sãlbaticã. lebãda. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat. Formaþi perechi. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 5. Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. • Vegetaþia Deltei. printre nuferii albi. ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii. Datoritã frumuseþii sale. rezervaþie unicã în lume. cel mai nou pãmânt românesc. vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei. lopãtarii. 3. • Delta Dunãrii. Cocostârcii. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania.7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. pelicanii.

... Pe muºchiul gros.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. ..... Formeazã adjective. Limba [i literatura român\ III 43 ... Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri....... cerul ... Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat. (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe.. Venise iarna uscatã..... pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã.... • În ape înoatã peºti.... Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: . piatrã.. ... Formaþi perechi.. pãmânt ............ veselie. 2. pe spatele mamei ºi..) denumite de substantiv se numeºte adjectiv... Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus... lucruri..... cum se o întâmplã în locurile acelea pustii.. Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul.. 2.. 4...... Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate. mãrimea......... Acesta ºi-a întins capul cu botul mic. .. Subliniazã adjectivele.. Ce observaþi? Exerseazã! 1.... Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea.... ape .. coloraþi........ Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate. frunzã.. • Omul intrã în casã.... ............ Scrie câte trei adjective care sã arate: forma.. zile ... cerul .. cald ca o blanã a pãmântului.. gustul... cãprioara stã jos lângã iedul ei..... • Vântul suflã...Natura Observã! 1... coloratã..... fenomene ale naturii etc................... Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos.... Omul avea ochii mari. catifelat ºi umed. 3....... Transcrie propoziþiile urmãtoare. cu ochii închiºi. culoarea.. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri... Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã....... Subliniazã substantivele..... 3................ pãdure... se lasã dezmierdat.... înspumate dulci tânãr valuri ...... colorate ) gheaþã.. . ..... Subliniazã substantivele comune.... Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat...... .. privirea blândã ºi vocea caldã.... se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. 2.. Copacii mari ºi goi...... îngrozitoare ºi întunecoasã.. ...

• trei adjective. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul. Greierele. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. Deodatã. 2. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. zgomot. • Primele semne ale furtunii. înveselit. se dezlãnþui furtuna. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. • Dezlãnþuirea furtunii. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. Zbuciumul codrului se mai domoli. 7. Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. Vântul gemea ºi urla. Pãdurea gemea. O puternicã suflare de vânt trecu în grabã.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. • Liniºtea de dupã furtunã. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. Ploaia turna cu gãleata. creangã. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã. • trei substantive la genul neutru. 5. greu de înþeles. 3. Dupã o vreme. rãtãcit. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. ºuvoaiele. • trei substantive la genul feminin. Vântul nu mai sufla. Formaþi perechi. grabã. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. nelãmurit rãzleþ – izolat. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. apropierea. 6. pribeag. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. greierele. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. amuþise la umbra unui fir de iarbã. • trei substantive la numãrul plural. singur.

.... Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2.... bucurie.. Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare.. Observã ce s-a întâmplat cu forma lor. • Un fulger (puternicã) .... colegul... Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii.. 2...Natura Observã! 1... • Salcia (bãtrâni) .. a) Subliniazã substantivele.. Bat vânturi cãlduþe.... brãzda vãzduhul.. El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat... Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare.. de toamnã pãdurea fumegã.. Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite. Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri. zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3. Transcrie grupurile substantiv – adjectiv.. Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2. Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul............. Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ.. Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele. Precizeazã-le genul ºi numãrul.. chipuri.. schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers.. • În nopþile (rece) .. lovesc þãrmul.......... îºi coboarã crengile............. Subliniazã adjectivele.... Scrie în tabel substantivele date. Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul. Limba [i literatura român\ III 45 .............. dupã cum indicã tabelul.. schimbând locul acestora.... pantofii... A trecut ziua caldã. împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã..... Transformã grupurile de cuvinte...... Verificã-þi cunoºtinþele! 1... • Valurile (înspumatã) . Exerseazã! 1.... 3... Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.... b) Încercuieºte adjectivele. Formaþi grupe.. Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi....... nopþile. Au trecut zilele calde..

... ofilitã 6..... La cotitura strãzii înguste..................... folosindu-te de ilustraþia din stânga. sprijinindu-se într-un toiag subþire....... Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor... 3.. fiinþe – .... oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4..... cuvânt – . • cãlduroasã........ Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective. Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul...... Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat... 5.......... Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor. ploioasã. încãpere – .... Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate.. cu ochii mititei ºi nasul coroiat.... rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã... secetoasã • vesel.... lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2. parfumatã.. Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date.. 7..Lucreazã mai mult! 1. În apa limpede se reflectã soarele. înþelept • roºie. Specificã genul ºi numãrul substantivelor date.. Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei....... îngândurat.. 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .... Venea încet înspre noi....... Astãzi am auzit o ºtire importantã..... palton – .. Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman.. dimineþi – .... Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare... drum – .. care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã...... Subliniazã-le.

......... Buturuga ...... __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã.... Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate... Râul umflat curgea repede........... .... mult aduce..... (micã................. __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã..... Omul . zgârie rãu....... cãzuse pe crizantemele ... . rãstoarnã carul ............. Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele. Frigul nemilos stãpânea pãmântul............. __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã................. (argintiu) (ruginiu) • ... dulce... Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã........ Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4............ ........... Vorba ........................ Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv.... __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv...........Natura Paginã de portofoliu 1........ Limba [i literatura român\ III 47 . Mâþa ... Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului. Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile . mare..... rãu... Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea........ un desen sau o imagine din localitatea ta............................ dealuri se zãresc prin ceaþa .... cu un vâjâit mânios... blândã) 3. (înstelatã) • Bruma .... gospodar.................. ne plimbãm în parc................ îºi face iarna car ºi vara sanie....... Completeazã apoi tabelul......................... (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie.. 2......

8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. în faþa pãgubaºului. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. dragul meu. trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. Nu trecu mult ºi. – Jupâne negustor. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. zise negustorul. a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. Dumneata. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. jupâne negustor. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. legate prin înþeles. • reþii informaþia esenþialã (importantã). El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. este dovedit cã aceasta nu e punga ta. Eu cred cã este a dumneavoastrã. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. creºtine. zise el. iar aceasta are numai nouã sute. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri. Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. am gãsit punga aceasta. jupâne negustor. În loc de o mie am gãsit nouã sute. Tu. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. Asta e. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. ai pierdut o mie de galbeni. eu nici n-am dezlegat punga. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . – Într-adevãr.

..... aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral... Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã...... judecãtor............... Limba [i literatura român\ III 49 .......... a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da............. . doisprezece... Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1.................... opt....... Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane. ai pierdut o mie de galbeni........ costume ........ Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat............... .. Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului. ºi .....Domnitori înþelepþi Observã! 1........... ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o.. b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate... – ªi eu am avut trei......... cântãm.... Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale...... la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece...... pantofi .. creºtine.......... 2.... Verificã-þi cunoºtinþele! 1............. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: .....Vã rog sã-mi daþi: ......... dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi... 4..... iar aceasta are numai nouã sute...... Tu. .. ... ........... o sutã patruzeci... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate.. jupâne negustor................................... ... este dovedit cã aceasta nu e punga ta....... – Deci aþi avut cinci pâini..... 2. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu....... feciori ... ouã . ....... spuse tovarãºul sãu. pâini . douã am avut..... Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite. om . 3.... ºi ... .. þãrani........ Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog... 2...... . 3..... Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere.... Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: .......... jupâne negustor. al ºaptelea... interesant....... boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3.. Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel..... cincizeci..... Dumneata...... ................ ........... trei mii...... b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: .

Formaþi perechi. • comune la numãrul plural. 5. • Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. Cuza zise: – Jupâne negustor. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn. 3. nu vreau bani. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. numãrul singular. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. Formaþi grupe de câte patru. nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. Negustorul a primit. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. • comune la genul feminin. aºa cum hotãrâse legea.Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. Ajuns la bãcan. Aºa cã într-o zi. Scrie din text câte douã substantive: • proprii. Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n. 4. Delimitaþi textul pe fragmente. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare. s-a îmbrãcat þãrãneºte. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. cu asta da! Cuza Vodã .

.... 4.............. Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1......... 2.. • În clasã am ........ a fost ales domn ºi în Muntenia................. a spus altul.. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite... Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie.... • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani........ • . Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr. 240........ Taie numeralul care nu este scris corect. 3... 4......... – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7.... • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie. obþin ...Domnitori înþelepþi Observã! 1. trei mii. timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept........ Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã.... În anul 1456............. În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli........ fac ... Limba [i literatura român\ III 51 .. plus ........... Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor.. • Dacã din .. 2. colege... El a avut trei perioade de domnie... am trecut prin 10... Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare. scad ... Subliniazã numeralele. Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu..... Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti. iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an........... Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea....................... treisprezece........ sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul. • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile. paisprezece.... stãpâne... – Eu................ • Acum . – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace...... Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor.... 31...... ........ colegi ºi ....... .... Rostim ºi scriem: unsprezece. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã.. De atunci s-au schimbat 18 voievozi..... • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa... Selectezã din text numeralele......... Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi.... Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea....... Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere. Exerseazã! 1.......... ºaizeci...

a curãþat þara de hoþi. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. ca domnitor. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. 5. 3. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. Colega nouã se numeºte Rodica. leneºi ºi netrebnici. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. cãci altfel eram liber__ 4. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate. sã batã o datã din palme. Mai întâi. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. Haina cea nouã îi venea foarte bine. ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân. Folosiþi numerale care sã exprime numere. ghiaure. Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. îþi dãruiesc tot ce vrei. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. Formaþi perechi. a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc. atunci când aud un numeral. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. 2. Cereþi-le ca. Într-o dimineþã însã. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã. De aici ºi numele Þepeº.Lucreazã mai mult! 1. Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .

......... luni....Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1.................. Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed..... Încercuieºte numeralul scris corect.................. Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei................... ........... • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani.................... departe............... 4............ Citeºte o legendã istoricã...... Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: ... ºi toþi trei 2.... când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei... • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat................. • O zi are .............. • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu....... ............. Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite................................................. Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele...... Era douãsprezece noaptea.......... 5....... .................. • Din mai multe cuvinte scrise separat: .......... Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 ......... lunã a anului................ Marcheazã titlurile care conþin numerale. ....................... în vãile înguste zãrirã duºmanii...................................... cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele.. • Anul are . • Ziua mea de naºtere este în (a câta) .......................................... Dupã douã ceasuri........... 3........................................................... Doamne. de ore..........................

ºopti el. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. bunica ºi Nicu. Fetiþa crede cã florile mor seara. se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. Anicuþa. Toate s-au închis pânã dimineaþã. când va bate din nou lumina soarelui. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. se ridicã un zumzet uºor. fatã? – Florile. nu i-a plãcut numele florilor. Într-o dimineaþã. din covorul de steluþe de aur. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. Scrie în casete numere de la 1 la 3. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. – Nicule! Nicule! începu sã strige. nu ºtia cum se numesc florile. Peste zi. – Da! A înflorit pãpãdia. Fugi la el. textul este un dialog. Anicuþa. textul este narativ. cum le spusese. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor. 2.Test de verificare finalã A. – Vezi? N-a fugit nici o floare. Nicu ºi bunica. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text. Cerinþe 1. În liniºtea mare. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . s-au dus toate! – Cine s-au dus. Anicuþa ºi bunica. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. – Bunicã. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. Anicuþa rãmase iar uimitã.

..................................................................... (................. ..................................................................................................................... ........................ Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare...................................... Cuvântul bãiatul este substantiv comun........................................................................................................................ (........................................................... b) adjectiv ............................................................................ ............................................................................ 2....................... • Anicuþa rãmase încremenitã......... ........................................................ • adjective la numãrul singular: ..... ....................................................................... ........................... 5............................................................................................................................................... Substantivul oi este la numãrul plural............................................... ............................................................................................................................................... 3......................................... Cuvântul sunãtoare este substantiv.............................................................. .....................................................................) 4.............. Substantivul Dumitru Oniºor este propriu..........................................................) • Florile nu pot umbla.............. • numerale: ................................................................................................. Folosind fragmentul urmãtor.......................................................................................................... Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ................................................... Substantivul pãmântul este la genul neutru...................................................................................................................... Un om nãcãjit) 1............... Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate........... B... n (Mihail Sadoveanu............................................................... .........) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele............ Limba [i literatura român\ III 55 .................................................................................................................................................................................................................................................. rezolvã sarcinile date...... Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral ......................................Test de verificare finalã 3........................................................................................................ Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false..................................................................... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text............ Substantivul copil este la genul feminin.... Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi......................................................... (.......................................................................................................... Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii.... Povesteºte în scris ultimul fragment al textului.........

deprindere rea. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. viciu. negoþ – comerþ. fapt de mare însemnãtate. eveniment – întâmplare importantã. fenomen uimitor. punct de vedere. nemernic. reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. fricos. ciubote – cizme. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. a atesta. maniere – mod de comportare în societate. vechime. a nu lua în seamã. reguli de bunã comportare în societate. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. a se lepãda – a renunþa. nãrav – obicei rãu. domnitor. cu moþ de pene pe cap. cârmuitor – conducãtor. dezmierdat – alintat. laº. a fãgãdui – a promite. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. domnitor. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. coordonator. distincþie. sã domine. negustor. ospitalieri – primitori. pe care se scria în Antichitate. codice – table cerate pe care se scria. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã. oaspete – musafir. rost. eveniment. sã chinuiascã. nobleþe – eleganþã. obþinut din plante cu acelaºi nume. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. miºel – ticãlos. a aproba. idee. stãpân. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. oficial – solemn. a confirma – a recunoaºte. þinutã. de culoare albã. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. . atitudine sau însuºire moralã superioarã. menire – misiune. miracol – minune. om de nimic. a se lãsa de ceva. cusur. al unui deºert. a gândi ceva nou. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. a inventa. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. ghete. mijoarca – joc de copii. generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. sã exploateze alte persoane. rege. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. rãsfãþat. neguþãtor – comerciant. a concepe – a crea. creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. papirus – material subþire sub formã de foiþã. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste. a ignora – a neglija în mod voit. sarcinã. jupân – patron. crai – împãrat. opinie – pãrere. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. fapt. favorabil – prielnic. extraordinar.

tainic – misterios. a ocroti. toropealã – stare de amorþealã. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. de buimãcealã. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. artiºtilor. neprietenos. rãzleþ – lipsit de continuitate. Limba [i literatura român\ III 57 . domn. a urmãri un film sau un spectacol. ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. stuf – trestie. talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. patimile lui Hristos – suferinþele. a se pitula – a se piti. neajuns. sporadic. pribegie – refugiu. viciu – defect. pãmântesc. secret. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. care se transmit din generaþie în generaþie. rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. a feri. groazã. a se ascunde. veºminte – îmbrãcãminte. rãspântie – loc în care se întâlnesc. datini vechi. a unui pericol sau a unei ameninþãri. hoinãrealã. sacrificiu – jertfã. foºnet. chinurile suferite de Isus Hristos. intersecþie. tablã. tradiþie – idei. voievod – domnitor. necomunicativ. neºtiut. de somnolenþã sau cãldurã mare. a viziona – a privi. vâjâit. se încruciºeazã mai multe drumuri. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. ursuz – morocãnos. cusur. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. favorabil. pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). dogoare. unic – care este singur. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut. rãscruce. izolat. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. ghinionist. respingãtor. apucãturã rea. vodã. numai unul în felul sãu. potabil – bun de bãut. tinichea – metal de calitate inferioarã. minunat. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. a vira – a schimba direcþia de mers. smucealã – smuciturã. posac. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. fricã puternicã. împrejurare. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. a pãzi. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. pãgubaº – care a suferit o pierdere. prognozã – prevedere.Dicþionar paradis – loc plãcut. terestrial – care aparþine Pãmântului. prilej – ocazie. obiceiuri. moment potrivit. cãpetenie. arºiþã. regie – îndrumarea jocului actorilor. patimi – porniri nestãpânite. a coti. a proteja – a apãra. priveliºte încântãtoare. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. câmpie. neînþeles de alþii. pe care nu se pot face transformãri. spaimã – teamã. freamãt. rãtãcire dintr-un loc în altul. haine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful