Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

4. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta. douã laterale mari. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat. ele par sã conþinã fier ºi roci. • cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. – Cum se numea? – Apolodor. numele autorului. o filã are douã pagini. dupã ce s-au uscat lipiturile. anul apariþiei. Un pinguin din Labrador. 2. douã laterale mici. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. b) La circ. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. • file cu texte sau ilustraþii. planetele sunt mai mici decât Soarele. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. Venus. numele ºi locul editurii. Dupã 24-36 de ore. 3. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr. c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor.

.............. completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… ........5 O cronicã de Crãciun.. Orice titlu se scrie cu literã mare....………………46 Exerseazã! 1....... pagini..........……......…………………….. pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora...... Cuprins Capra cu trei iezi………………........ • numãrul de pagini.......11 Domnu’ Goe................ • numele autorului sau al autorilor. 2.............32 Poveste porcului………..... La pagina ……….37 Vizitã.............25 Cum se naºte o revistã...........………………4 Punguþa cu doi bani…….……….....30 Re]ine! Într-o carte.. Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins...... Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii..……………………7 Dãnilã Prepeleac………….. Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã.......Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos.…………………………38 Soacra cu trei nurori………..............………………………11 Amintiri din copilãrie………..... Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……................ – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor..........22 Peste 50 de ani........... • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea..17 Lanþul slãbiciunilor...................... se numeºte cuprins.……………………17 Poveste…………………………………………............…. Prezintã în clasã aceastã carte. precizând: • titlul cãrþii... precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã... Carte cuprinde ………… texte. Limba [i literatura român\ III 7 ....... Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei..... Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru........ – câte tiltluri sunt amintite....42 Ivan Turbincã…………….. se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac...

La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii. perioada cât poate fi reþinutã cartea.. adresa ºi ocupaþia.anul... Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora.. mirare...... rugãminte... vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere. Unde are loc dialogul? 2.. 6..strada. 1.. Precizaþi numele dumneavoastrã... telefon.......... O veþi alege pe cea mai potrivitã... 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua......... Localitatea.... Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate....... îndemn..... iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor. Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut... – Sigur.... Formaþi perechi......... Motiveazã folosirea acestora. Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog.. – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu..luna... 7. Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor... Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul.. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3.. Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale.. 4... imediat..... 5...... eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos.... – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog......nr... Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi....Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte... Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea....

....... __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã............................. Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane..... potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã............................ folosim expresii ca: Vã rog.. Dã-mi voie............ Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte.. Fiþi amabil............. ? • Vã rog....... c) directorul/directoarea ºcolii.... Îmi permiþi............... Exerseazã! 1.... unde aº putea sã gãsesc .......... – .... ? • Aº vrea sã ºtiu unde ....... Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3............................ Daþi-mi voie............... Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii....... unde se poate . Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi.................................. • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie........... Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate......... b) o persoanã necunoscutã.. ? • Fiþi bun.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. ? 2......................... ? • Fiþi amabilã... • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren....... Fiþi bun...... Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea........................................Cartea Observã! 1............................. Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2..................... Îmi permiteþi.................. Limba [i literatura român\ III 9 .. Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule... Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog........ domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu.................................................................. – Fiþi amabil.................. 2. Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii... puteþi sã-mi arãtaþi .... Fii amabil..... Te rog............ am nevoie de ....................... momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3............ Fii bun.................. • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci.... ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – ........... Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.. ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã ...................

Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Arta conversaþiei. Rezolvã careul de mai jos: 1. pergamentului sau hârtiei. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. 2. Foi. de dimensiuni diferite. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul. 3. 2. 5. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu. Folosind manualul. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. a apãrut ºi cartea. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. În Evul Mediu. Marcheazã cu X titlul scris corect. Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã. strãmoºul cãrþii de azi. Înveliºul unei cãrþi. rezultând codex-ul. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. 4. 4. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare. 3. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. se numea „volumen”. Persoanã care scrie cãrþi. 4. 1. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. pânã la 37 cm lungime. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. 5. Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. 5. Numele unei cãrþi. 2. 1.

. Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã................................................. 8 • Mamifere............................................... Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã..................... • soliciþi un bilet de tren............ Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2........... locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4.... Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii...................... • numãrul de pagini........... • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea... Împrumutã apoi o carte care te intereseazã........ – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil............. 19 • Lumea animalelor.............................. 36 3.. 45 • Povestea vorbii............................................... Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã..........Cartea Paginã de portofoliu 1.... 28 • Peºtii.................................. 84 • Reptile. Limba [i literatura român\ III 11 ...... 6 • Pãsãri..... – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft................ • Cum sã-þi construieºti un stup.................... Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii.. 16 • Cozonac cu nuci........... • editura ºi anul apariþiei.......... • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi. • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul.......... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins.

Deºi se luase aceasta hotãrâre. þesutul. Pânã în ziua de azi. brodatul. 4.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. ziua Lunii. este sãnãtos ºi norocos. Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. Lunea. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. dar pe data de 1 aprilie. datul pe datorie. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. Luna aprilie. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel. Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6. împrumutul ºi mersul la peþit. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. 3. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 2. Dupã titlu nu se pune punct. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie. deºi nu este prea frumos. o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. 5. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului. Lunea se interzice negoþul. Despre omul nãscut lunea se credea cã. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Demult. Pe Lunã. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. Dintre titlurile de mai jos. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului.

Desparte în silabe cuvintele: ziua. 2. ziua a treia a sãptãmânii. nouã. • Prietena mea este (ambiþios). 2. poartã. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. • El (îndoi) braþele. dupã model: dorm – doarme port. marþea. scot. Transformã cuvintele.Semnificaþia unor zile Observã! 1. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. nouã. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. rod. 3. joia ºi sâmbãta. • Grâul se macinã la moarã/muarã. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. 4. canapeaua. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. • Mã (dor) urechea. nu se mergea în peþit. sãrbãtoare. soare. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. luase. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. 2. ua ºi uã. • Cureaoa/Cureaua este din piele. Exerseazã! 1. Subliniazã grupurile de sunete oa. oamenii. podeaua. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. ua ºi uã. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie. Miercuri. a fost dedicatã planetei Mercur. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. poartã. coc. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi. Limba [i literatura român\ III 13 . rouã. Dacã ninge în aceste zile. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã. dar mai însemnatã decât lunea. plouã.

luãm de acasã pungi. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. 4. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. Când mergem la cumpãrãturi. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor. Rãspunde la întrebãri. ªi multe dintre acestea. în parcuri. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. chiar dacã acasã avem apã potabilã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Desparte în scris cuvintele identificate. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului. Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie. vei vedea. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. Bem numai apã îmbuteliatã. 3. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc. – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. incorectã 1. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul. Formaþi grupe de 3-5 elevi. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. dar ºi economiile fiecãruia.

de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor.Semnificaþia unor zile Observã! 1. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. el se desparte în silabe. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. Motiveazã scrierea cu alineat. Desparte în silabe cuvintele date. ua. 3. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. ieºire. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. ia. în aceeaºi silabã. teamã. toiag. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. 2. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. ie. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional. b) podea. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. piedicã. Formaþi perechi. eveniment. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. c) iarbã. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând. 3. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. semnificaþia sãrbãtorii. ied. faianþã. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. • Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. pierdere. streaºinã. Exerseazã! 1. Formaþi perechi. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. Limba [i literatura român\ III 15 . grupurile de sunete ie. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. ia ºi ea. ea. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. soia. 2. înfiinþat. bãiat. teatru. generaþiile. searã. uã. schimbare. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. Transcrie al doilea alineat al textului. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã.

uã. 3. copacul mereu verde. 4. Bradul. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. Formaþi perechi. ier. prospeþimea. Marte. 2. tea. Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea.Lucreazã mai mult! 1. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit. tinereþea ºi trãinicia. Saturn. este întâlnit în diferite tradiþii româneºti. ea. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. El simbolizeazã viaþa. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar. Mercur. Venus. Luna. Citeºte textul. ªi când zici cã a venit primãvara. Jupiter. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. ia sau ie în aceeaºi silabã. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. ua. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. La nuntã. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. moa.

.....Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1....... zodia în care eºti nãscut... ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea.. preferinþe muzicale etc... Limba [i literatura român\ III 17 ... ea. Transcrie textul în spaþiul alãturat... Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa.................. • Prin faþa casei ......... Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând............ • În ........ . ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia. • Haina colegului meu este ........ într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj.... ___________________________________________ ___________________________________________ 2......... ce admiri la o persoanã............. Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3.......... ia sau ie..... ce nu îþi place................. ua......... multe persoane.... aceea era vreme cãlduroasã. (dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie. uã... Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere..... În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine.........). Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872.....

Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. De cele mai multe ori. dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. uitându-mã dupã el. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. sociabil a dojeni – a certa. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Unde înveþi? – La Rapalã. cum mergea greoi. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã. Înainte de a începe lecþia. deschis. Era un dascãl blând. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular. N-am spus nimic. iar eu am rãmas un timp în loc. 3. • Î ºi â redau acelaºi sunet. copiii. Domnul Creangã a plecat. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4. Creangã s-a oprit. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. Formaþi perechi. cu straiele largi. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã. 2. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. dacã mai avem fraþi ºi surori. Îmi aduc bine aminte de el. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. ce mai fac ai noºtri. dar mi-am aplecat privirea. domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. în interiorul cuvintelor se scrie â. – Bunã ziua. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. ºi bunul nostru învãþãtor. 5. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Înlocuieºte cuvintele: greoi. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. 6.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. comunicativ ºi glumeþ. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. zicându-mi pe nume. eram în vârstã de opt ani.

verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. Exerseazã! 1.Politeþe Observã! 1. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje. faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta. Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi. 2. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã. dar mã grãbesc. 2. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos.

compartimante de tren. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. 3. te prezinþi. îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Când telefonezi cuiva. 2. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã.Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. Bãrbatul salutã întâi femeia. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte. cel care se aflã acolo rãspunde la salut. înainte de a începe conversaþia. 5. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. • Întâlneºti un coleg de clasã. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. • Întâlneºti o colegã de clasã. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. 4. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. bãrbatul salutã mai întâi femeia. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. Aceastã regulã este valabilã în restaurante. Orice salut este o forma de politeþe. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. salã de aºteptare sau lift. Cel care intrã într-un local salutã. Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã. dacã mai adaugi încã un mic gest.

.................. dintr-un cabinet medical.. Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei............Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã..... 4...... Vulpea a intrat . ............................ întâmplare..... .. 3................................................ într-un..... printr-o. • dintr-o . ..... • dintr-un . • printr-un ... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã...... 2....................... ................... într-o casã.... ......... iar celelalte sunt musafirii. ... dintr-un........ Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o..... dintr-un....... printr-un......... dintr-o.... ... Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda..... ............................... ........................... Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o ...... Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã............................. dintr-o........ A venit . • printr-o ...... tren au coborât zece cãlãtori........................................ ... ....................... spãrturã din gard. – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2........... ...................... Verificã-þi cunoºtinþele! 1..... • într-un .... ....... clipã a dispãrut prin mulþime.... într-un târziu. suflet sã aducã vestea.. .. Exerseazã! 1... b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical.............. Limba [i literatura român\ III 21 ...................... ... printr-o pãdure.. Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate. .......... printr-o. într-un... ......... .............. ................ printr-un tunel............. printr-un.................................. Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul.............. ............. printr-o minune. Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã.... Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare.... Formaþi perechi.......... dintr-o suflare............. 3........... Completeazã enunþurile cu într-o................... Cei doi s-au întâlnit ................

• Soarele intra prin crãpãtura geamului. 6. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã. Nu este bãtrân.Lucreazã mai mult! 1. Mai târziu. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2. 3. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului. 1. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. Fãrã încetare. Întors din nou. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. 3. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica. dintr-o. 1. în Evul Mediu. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. 6. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. 5. A ucide. 5. 4. Melodie. 2. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. • Omul a virat în direcþia greºitã. ªes. 3. cunoscute ºi necunoscute. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. 5. 4. nici foarte iuþi. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. 4. printr-o ºi printr-un. într-un. 2. Completeazã careul. dintr-un.

...... trebuie neapãrat sã-þi spui numele..... 3... între orele 13-17 ºi dupã ora 21. • Prietenii au plecat într-o ....... • cum ne purtãm la masã. Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere........ Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii.. cãrora le cunoºti programul... de lemn...... O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute......... • Intrarea în clãdire se face printr-o ... Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor... 2.... Când vorbeºti.... Limba [i literatura român\ III 23 .... elegant..... Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate..... Pr__nz __nnorat rom__n 4. Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa.......... Formaþi grupe.. dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon.. fii precis ºi nu te întinde la vorbã........ Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã.......... cu excepþia celor apropiaþi............ Când dai un telefon. • cum ne purtãm la spectacol.... ... h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text.............. • cum ne prezentãm.. treci direct la subiect........... Completeazã cuvintele cu literele î sau â.Politeþe Paginã de portofoliu 1...... Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã... Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite. • La petrecere s-a îmbrãcat într-un ....

4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. Sluga. sã-ºi mintã slujitorul. Peste un timp. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. Când se întorcea de la vânãtoare. iar eu îndatã mã voi îndrepta. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . o mai ciunti pânã la doi coþi. omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. sã spunã minciuni vânãtoreºti. La o a treia. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. dupã înþelegere. bãiete. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. îºi gãsise altã slujbã. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. de când lumea. Într-o zi. de care depinde înþelegerea textului. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. sã înþelegem sensul cuvintelor. îl mai trase încã o datã de mânecã. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. un om foarte drept. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. importante. Îndatã. tu sã mã tragi de mâneca hainei. nu trecuserã prin mintea cuiva. se sãturase sã fie martor mincinos. Într-un text sunt informaþii esenþiale. vânãtorul zise: – Ia ascultã. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. tras de mânecã la fiecare minciunã. la masã cu alþi vânãtori. sãtul de minciuni. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. contrazis de slugã. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. miºelule. Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni. sluga îl trase de mânecã. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. povestea tuturor întâmplãri care. de câte ori mergea la vânãtoare.

3. dupã momentele importante ale acestuia. • vulpea. Vântul a fost înfrânt. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. ie. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. • identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. 2. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Dã textului un titlu potrivit. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. 3. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog. Exerseazã! 1. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. adevãrate sau imaginate. Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. lucruri) sunt personaje. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. slujitorul ºi vânãtorul. în înaltul cerului. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. Care sunt personajele textului narativ? 4. • vânãtorul ºi slujitorul. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. 2. • mergea des la vânãtoare. Orice fragment începe cu alineat. Astfel. Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. • era luat de martor mincinos. Într-o zi de toamnã. animale. • un ºir de întâmplãri. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. Copiazã primul fragment al textului. • avea obiceiul sã mintã.Texte cu tâlc Observã! 1. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. ia ºi ea. Limba [i literatura român\ III 25 . Încet. • imaginea unui colþ din naturã. 2. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni.

• Cine n-are cap. • În unire stã puterea. Cãci se trãgea neunit. a se da jos. neclintit. a se da într-o parte. Racul înapoi se da. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. 6. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. Formaþi grupe de câte trei. Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. pace. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. vai de picioare! 7. Formaþi grupe de câte trei. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace.Lecþia 8 – Racul. întind. 4. El este potrivit conþinutului textului. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare. 3. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. broasca ºi ºtiuca. Nu ºtiu cine-i vinovat. Când un text este scris pe mai multe coloane. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. izbândã. Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. 2. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. isprãvea. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat. Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. ªi la el toþi se înhamã Trag. Broasca tot în sus sãlta. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1.

.... Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am . Verificã-þi cunoºtinþele! 1... Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut. înþeles..... bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie...... ªi-am plecat.. Respectã aºezarea în paginã a versurilor...... A fost odatã ca-n poveºti...... O preafrumoasã fatã............ ....... 2........ împãrãteºti.. Ci tot pe loc a rãmas.. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da.... soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume.... Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe..... Citeºte strofa urmãtoare. i-al lui! 2.. 3.... Fiecare vers se scrie cu alineat..... Completeazã din poezia Racul....... – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie. Cine-i el............. Din rude mari... strãlucea....... Versurile sunt grupate în strofe.............. Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea ....... (toþi............. .... Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu.......... La geamul tãu ce ..... – Dar pe mire cum îl cheamã. Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers. Mã cunoºteau vecinii ......... Tot ce vezi. . A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3...... Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu.. Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai .... Numeroteazã versurile........ trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5...... Limba [i literatura român\ III 27 .... trimeasã-n lume...... Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers.... Oaspeþii sã-i strâng........ Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber... Tu nu m-ai cunoscut...... Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure......Texte cu tâlc Exerseazã! 1.... ºi-al cui? – N-auziºi de sturz....... (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4................... Transcrie o stofã la alegere...

Ofiþerul de serviciu dormea. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. rost. cu socotealã. Taie versurile care nu fac parte din poezie. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. 3. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. ªi dorul nu mã lasã. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. Într-o searã târzie. Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. vã veþi certa. Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. toþi se bucurau doar de averea primitã. gândea bãtrânul. dar nu l-au putut rupe. – Mã vor îngriji ei. Ofiþerul nu veni. nimeni nu va putea sã vã învingã. Iar ei. cu rost. Formaþi perechi. Tâlc înseamnã cu subînþeles. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. Dacã însã.Lucreazã mai mult! 1. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. Cuza lucra în cabinetul sãu. Nici unul nu mai venea sã-l vadã. semnificaþie. Cuza o luã ºi o citi. aflându-se în cabinetul sãu de lucru. Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã. cã doar sunt copiii mei. . Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. Pe genunchi avea o scrisoare. Un tatã avea zece feciori. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. Dar n-a fost sã fie aºa. 2. Un tatã avea zece feciori.

................. 2......... Vânturã omul grâul. pe nume Ionicã... sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte................ . ªi................... Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii.... Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã... al treilea câºtigã....... • Bãiatul se preface cã vânturã grâul... 3...... mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic... __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe. I le-a pus în cui deasupra capului.............. iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã........ dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul.... Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã......... ........... Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi.. ............... þi-am spus sã vânturi grâul.. ori ba? – Desigur. • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul... se joacã cu mâþele ºi se întoarce.Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1...... Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii...... Ionicã se duse iar în pod........ Se urcã amândoi în pod.. – Eu îmi voi þine fãgãduiala... Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt...... S-a aplecat bãiatul sã le ia..... Buturuga micã rãstoarnã carul mare........... se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul.... Când doi se ceartã. Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã.... Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt . tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl.. Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã…………………………... Acum dã-mi opincile! – Bãiete.......... dar tatãl nu l-a lãsat.................. – Ai vânturat grâul..... Bãiatul era . Mergi degrabã ºi terminã treaba... • Minciuna este descoperitã. ... Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos....... Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales.... Se urcã bãiatul în pod......... El i-a cerut tatãlui ................... ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci...... .......... Citeºte..... Limba [i literatura român\ III 29 . Acesta l-a rugat în schimb sã ... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici.. îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav.... Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul.. 4.......

La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. eE. Scrieþi-l! 5. kK. 4. Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. mM. Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. Sorcova. este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor. sS. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. hH. Aceasta în amintirea anului 1863. fF. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. tT. Pluguºorul. ãÃ. la ore diferite. Când bate ora douãsprezece. Capra. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. Colinda. iI. belºug. nN. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. oaspete. cC. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. bB. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi. lL. rR. iar cele în care a mai rãmas sare. Le taie cozile. refugiat. ospitalieri. Formaþi perechi. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. steaua Anului Nou. oO. âÂ. pP. Ursul. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. wW. simbolizând lunile anului. yY. sãnãtate ºi belºug.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc. uU. gG. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. Anul Nou. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. 2. þÞ. prilej. îÎ. qQ. xX. dD. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia. petarde. ºª. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. vV. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. le cresteazã. indiferent de felul în care este sãrbãtorit. când Dunãrea a inundat acele locuri. jJ. luni secetoase. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat.

Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. se þine seama de persoana cãreia se trimite. aniversãrilor. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate. Citeºte din text ultimul enunþ. obiºnuite. Motiveazã folosirea lor. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. într-un plic. Când se scrie o felicitare. felicitãri. folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. • litere îngroºate. 4. pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi.Obiceiuri Observã! 1. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. Exerseazã! 1. Limba [i literatura român\ III 31 . Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. denumirile unor sãrbãtori. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. Ea cuprinde: mesaj scurt. gândurile sau cuvintele unui personaj. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text. Aceasta adreseazã urãri de bine. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã. onomasticilor. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. instituþii etc. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. 2. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului. • litere înclinate.

Ruperea turtei. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . prieteni. Aºezat pe un scaun. naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte. Bradul În dimineaþa nunþii. rude. aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. belºug. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. 2. 5. ziua bunã. despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. Formaþi grupuri. Hora miresei Hora miresei. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus. Al doilea brad este dus la casa miresei. 4. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. bogãþie. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. 7. în mod simbolic. uneori. Îmbrãcatul miresei. Îmbrãcatul miresei Naºa. mireasã. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. împodobitã cu flori. socrilor ºi. Nuneasca. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. La sfârºit. Bãrbieritul mirelui. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. În mod simbolic. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. În timpul jocului. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. rudelor apropiate. se danseazã acasã la mireasã. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi. Hora miresei. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. neamuri. 6. Desparte în silabe aceste cuvinte. amici. Bradul. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. pe ginere. unde unul este legat în faþa porþii. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor. final. Legatul miresei. cu bani sub picior. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor.

. vorbeºte.......... 2......... dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe....... Limba [i literatura român\ III 33 .... ......... • numele persoanei care adreseazã invitaþia. Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi............... îngust.... „te invit cu bucurie”............ fug... albastrã.. • petrecerea de Anul Nou. coroniþã... împodobit.................. împodobiþi.... Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire........... vine.... Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta........ Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte......... 2.... minunatã............ (acþiune) la petrecere... Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3....... petrecerea . culegem............ c) sã indice acþiuni invitaþii ... fraþi.. prieteni ... a) sã exprime numere .. Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã.... Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze......... ...... strigãm... douã. • însuºiri............... • Toþi prietenii .. mamã. Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere... sãrbãtori ..... Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1....... 2..... patru.......... • data ºi locul unde are loc evenimentul.. Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”...... fericitã........ zece.... numere...... strãzi............... • evenimentul care este sãrbãtorit...Obiceiuri Observã! 1....... ........... Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã. colindau............. Exerseazã! 1. îi veneau foarte bine... persoane aºteptau la intrare..... fenomene ale naturii (obiecte).. bucurie... .. ziua ........ noi.... ºapte... • Hainele (însuºire) . vesel.... Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat... Formaþi perechi... opt... cântã... • acþiuni... Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte ........ Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã........ al doilea. veselie. b) sã arate însuºiri brazi ...... • (Numãr) .. lucruri. noroc.. 3.. • numere etc.....

bl. • locul unde desfãºoarã. curând. a produs prima felicitare popularã în 1849. începe. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. Un artist englez. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la. • cui îi este adresatã. Aceasta s-a întâmplat în anul 1843. carnaval. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. ziariºtii. 3. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul.C. 12. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. 4. • denumirea evenimentului. spectacolul. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. 23. ap. vin. 6 Localitatea: Braºov. azi. Florilor nr. • Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. • data ºi ora la care are loc acesta. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol. Destinatar: Familia Danielescu Str. bal. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. 2.Lucreazã mai mult! 1. William Egley. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia. • Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. invitaþi. teatru. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . premierã. Horsley.

.. ........................................ care va avea loc la ... treizeci................. ......................... • case....... Organizatorul concursului................... .. ......... Stimatã doamnã/Stimate domn......................... privim.................. ....................... .. ...................... 2.......... Spune ce aratã pãrþile de vorbire date..... pe data de ..... În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri..... Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat. ..Obiceiuri Paginã de portofoliu 1................ ..... ....... • minunatã........... Limba [i literatura român\ III 35 ....... ..................................... ....... albaºtri........ ....... Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon ............................................................................... ...... Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel...... ....................... • douã sute............ Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei... pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri........... • cãlãtoresc............................. Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale.......... ............................ .............. Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3......................... .. Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate........................ Completeazã apoi pe plic adresa ta.................................................... ......................... Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere.................. persoane.................... .................... la ora .........................................................

.... che............. chi...... Frate-meu ºi cu mine.. ghe. ghi se redã printr-un singur sunet. ci.. Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia .. Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure.. 3... che ºi chi...6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi.... Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da....... ochiul... Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere............. Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car......... Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie..... ge. Mi-l poveste ºi mie. mare.. mie. Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat.......... Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce. 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . strofe. 4. Cetate mândrã la privit... Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce. cum vã petreceþi timpul împreunã? 2... 1. Textul cuprinde ......... Din stuful des ºi mare. Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne.... Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text......... Din lut acolo am zidit.. ci.. La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde....... gi. scrisã de .... Fiecare strofã are cinci .. . ... Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere. ªi el citea pe Robinson.

Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig. soare. • pãrþi ale corpului. colþ. 2. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. privire. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. cum treceam puntea peste apa Neamþului. • obiecte de îmbrãcãminte. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. • fructe. Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune. 2. ceaþã. Azor. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana. Spune ce denumeºte fiecare. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. Limba [i literatura român\ III 37 . râu. Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. lucruri. Braºov. ploaie. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. Folosind cuvintele date.Amintiri Observã! 1. localitate. (Exemplu: copii. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri. tristeþe. frate. soare. coji. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. Paºti). cu caii de cãpãstru ºi eu înainte. Mihai Eminescu. Cele mai multe substantive se pot numãra. 2. 3. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. • meserii. Iaºi. 3. 4. • unelte. bunicul în urmã. vacã. insulã.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. Transcrie prima strofã a poeziei. car. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. Formaþi perechi. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. câine. • arbori. • anotimpuri. Joiana.

Când acolo. când tãia tata porcul. 2. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. 5. Odatã. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. dar nu mã puteam duce s-o iau. Povesteºte-o colegilor. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. – Doamne. Transcrie primul alineat al textului. facem noi ce facem ºi pornim pe la case. • Am ºterpelit-o la fugã. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei. În sfârºit. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. Subliniazã substantivele comune. 6. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia. 4. Talanga mea era acasã. ce harapnic þi-oi da eu. ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. • Am ºparlit-o de-acasã. ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. Formaþi perechi. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Delimitaþi textul pe fragmente. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta. Identificã în text substantivele proprii. Când scriem rãspunsul. zise tata de la o vreme. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. tocmai din capul satului. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. blestemaþilor.

când mã gândesc la locul naºterii mele... sãnii.. genul ºi numãrul.. Nu ºtiu alþii cum sunt..... hainã.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1.......... feminin ºi apoi neutru.. de-a mijoarca.. brad... zãpadã. la cuptorul pe care mã ascundeam.... ºi casa ne era îndestulatã. • substantiv propriu. copilãrii.. fãrã leac de supãrare.. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun... ºi toate îmi mergeau dupã plac. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi. ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi. genul feminin. jocuri... dar eu..... Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte... (o) scurtãturã – (douã) . Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã. 4. 2.. ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc....... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos.. douã cãrþi – neutru.. bucurii........ (un) pai – (douã) .. numãr plural. (o) spaimã – (douã) . ªi... Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular. ºi fraþii... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul..... bãieþii... de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2...Amintiri Observã! 1.. când ne jucam noi... sãrbãtoare. Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural.... nori. Exemplu: un mãr.... Exemplu: un pom. (un) sat – (douã) . cãci ºi pãrinþii... iarnã. la casa pãrinteascã din Humuleºti.. 2. Exemplu: o carte. Pentru fiecare specificã felul.. Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) .. Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt. ºi surorile îmi erau sãnãtoºi... la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt.. Exerseazã! 1.. douã mere 3... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã.. Specificã genul substantivelor: poartã.. frumos era pe atunci.. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã.... genul neutru.. de crãpau mâþele jucându-se cu ei....... colind.. • substantiv comun. doi pomi – feminin. Limba [i literatura român\ III 39 .. Doamne. colindãtor.... brazi. • substantiv propriu.... (un) tovar㺠– (doi) .... Scrie câte trei substantive la genul masculin.. parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin. numãr singular.... gen masculin. gen feminin.. ochi.. obicei.

Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã... Soare. Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã. frunza.. dupã gen: moºneag. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers. ªi mai sus... altãdatã fala bisericii române.. paginã... 2.... zburdalnic. Urma sã plece în þarã strãinã. mare... înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor. 8... margine. între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã.. inimã.. (vii) • .. În timp... craiul polonilor. Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv. braþe. vin Vânãtorii Neamþului.. care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie..... Dorul de pribegie i se împlinea... Floarea..... o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi. suflete. ploaie. (moºneag) • Roadele .... cãlãtoreau.... mãnãstirile Secu ºi Neamþul... iar acum era doar drumeþ pe uliþã... Isprãvise liceul. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga. privirea.. • Vorbele .. sunt cele mai creative fiinþe. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile. Era mare.. Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar.... ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. soare. Oceanul Pacific. Formaþi perechi. Ion Creangã) A 4. au fost îmbelºugate. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea... Grupeazã substantivele date într-un tabel... cer. lãstar...... Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5. drum. patru.... 3.. pas. De mult nu mai ºedea pe uliþã.... Transcrie textul urmãtor. Din sus de Humuleºti. 7....... Ionel. (Amintiri din copilãrie... Creangã.. erau înþelepte.Lucreazã mai mult! 1. (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 6. floarea..... Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile.

Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. copilãrie. copilãriei. care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros. Bãnicã privea jocul fulgilor.Amintiri Paginã de portofoliu 1. Substantivul Felul Genul Numãrul 4. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 . Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul. _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii.

vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. Datoritã frumuseþii sale. Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. • Delta Dunãrii. gâsca ºi raþa sãlbaticã. Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. • Vegetaþia Deltei. cel mai nou pãmânt românesc. printre nuferii albi. Formaþi perechi. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis. rezervaþie unicã în lume. • Vieþuitoarele Deltei. 2.7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii. ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. lopãtarii. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. pelicanii. întinderi mari de stuf ºi pãduri. 3. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. 5. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei. Cocostârcii. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. lebãda.

cu ochii închiºi..... 3. .. ..... 2.... colorate ) gheaþã.... Subliniazã adjectivele.. Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea. pãdure.. Limba [i literatura român\ III 43 .... cerul . • Omul intrã în casã. Copacii mari ºi goi.. cerul ........ • Vântul suflã. 3.. cald ca o blanã a pãmântului.... Subliniazã substantivele. pãmânt .) denumite de substantiv se numeºte adjectiv.. piatrã... .... 2. ..... Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri.. Subliniazã substantivele comune.... ..... frunzã...... lucruri. culoarea. • În ape înoatã peºti. înspumate dulci tânãr valuri . Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate.. Scrie câte trei adjective care sã arate: forma. Acesta ºi-a întins capul cu botul mic... 2...... privirea blândã ºi vocea caldã..... cum se o întâmplã în locurile acelea pustii... Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: ..... Pe muºchiul gros. pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã............ pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat.... ape . Omul avea ochii mari.... Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã... se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii.. catifelat ºi umed.... coloraþi. fenomene ale naturii etc........... Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos..... Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul.. (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe. Formeazã adjective... Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat.. gustul.... 4. pe spatele mamei ºi..... veselie.... se lasã dezmierdat... Venise iarna uscatã.... îngrozitoare ºi întunecoasã... ..... Ce observaþi? Exerseazã! 1............. Transcrie propoziþiile urmãtoare..... cãprioara stã jos lângã iedul ei.. Formaþi perechi........ Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri.. coloratã.......... . Verificã-þi cunoºtinþele! 1......... Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii...... . Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate........ Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus................. zile ..Natura Observã! 1... mãrimea...

Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. • Dezlãnþuirea furtunii. greu de înþeles. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . apropierea. grabã. Pãdurea gemea. 3. Vântul nu mai sufla. Zbuciumul codrului se mai domoli. • trei substantive la numãrul plural. greierele. se dezlãnþui furtuna. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. singur. Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. 6. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. rãtãcit. 2. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã. Greierele. amuþise la umbra unui fir de iarbã. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. Vântul gemea ºi urla. 5. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. creangã. • trei adjective. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. nelãmurit rãzleþ – izolat.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. înveselit. ºuvoaiele. • trei substantive la genul neutru. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. • Liniºtea de dupã furtunã. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. Dupã o vreme. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. pribeag. • trei substantive la genul feminin. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere. O puternicã suflare de vânt trecu în grabã. zgomot. • Primele semne ale furtunii. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul. Deodatã. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. Formaþi perechi. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. Ploaia turna cu gãleata. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. 7.

........ brãzda vãzduhul.. pantofii..... Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi. • Valurile (înspumatã) ... Transcrie grupurile substantiv – adjectiv.. Limba [i literatura român\ III 45 ........ Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers. A trecut ziua caldã..... lovesc þãrmul. chipuri..... Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul.... • Un fulger (puternicã) . 2..... • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2.. Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite.. colegul... Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ. Exerseazã! 1... schimbând locul acestora..... de toamnã pãdurea fumegã.. Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã... • Salcia (bãtrâni) . Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare....... Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii.. Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2... Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare..... îºi coboarã crengile. Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri. Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate...Natura Observã! 1... Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele... 3. Subliniazã adjectivele.... Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul.. Transformã grupurile de cuvinte.... bucurie.. dupã cum indicã tabelul. b) Încercuieºte adjectivele. împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã....... Bat vânturi cãlduþe. Scrie în tabel substantivele date...... • În nopþile (rece) .. Observã ce s-a întâmplat cu forma lor... zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3.......... Au trecut zilele calde.. Precizeazã-le genul ºi numãrul. Formaþi grupe.... El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat..... a) Subliniazã substantivele........ nopþile.

.... cuvânt – . Specificã genul ºi numãrul substantivelor date. Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate.. Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare... Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date...... 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ..... înþelept • roºie... rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã.... 7. secetoasã • vesel...... Venea încet înspre noi......... Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor...... 5....... Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor.... parfumatã.... 3....... cu ochii mititei ºi nasul coroiat...... îngândurat.. sprijinindu-se într-un toiag subþire.. încãpere – ........ Astãzi am auzit o ºtire importantã..... oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4. palton – ... drum – ...... În apa limpede se reflectã soarele. • cãlduroasã. care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã......... dimineþi – ... Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul.. lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2.... ploioasã....... ofilitã 6. Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective. fiinþe – .......... Subliniazã-le.. folosindu-te de ilustraþia din stânga..Lucreazã mai mult! 1. Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman... Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei. La cotitura strãzii înguste. Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat.

.......................... Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea.. cu un vâjâit mânios... Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã..... Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate.........Natura Paginã de portofoliu 1......... __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv...... cãzuse pe crizantemele .. Vorba . (micã................ Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv....... (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie..... dealuri se zãresc prin ceaþa ........ (argintiu) (ruginiu) • .......... Omul .. 2............. îºi face iarna car ºi vara sanie... .......... Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului... Buturuga . Frigul nemilos stãpânea pãmântul.... mult aduce.................. dulce.. un desen sau o imagine din localitatea ta... __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã..... zgârie rãu... blândã) 3....... Râul umflat curgea repede............ Mâþa ... rãu... Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile ...... gospodar.................... __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã. ne plimbãm în parc.............. rãstoarnã carul ....... ......... Completeazã apoi tabelul. ............ Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele.......... __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã........... Limba [i literatura român\ III 47 . mare.................... Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4..................... (înstelatã) • Bruma ......

jupâne negustor. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. jupâne negustor. am gãsit punga aceasta. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri. eu nici n-am dezlegat punga.8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. – Jupâne negustor. creºtine. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. legate prin înþeles. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. iar aceasta are numai nouã sute. Tu. zise el. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. dragul meu. ai pierdut o mie de galbeni. Nu trecu mult ºi. ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. este dovedit cã aceasta nu e punga ta. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. zise negustorul. În loc de o mie am gãsit nouã sute. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. – Într-adevãr. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. Asta e. în faþa pãgubaºului. trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. • reþii informaþia esenþialã (importantã). Dumneata. Eu cred cã este a dumneavoastrã.

.. dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi.. – Deci aþi avut cinci pâini...... pâini ... ai pierdut o mie de galbeni... .............Domnitori înþelepþi Observã! 1.. Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane...... spuse tovarãºul sãu. Dumneata.... þãrani...... trei mii....Vã rog sã-mi daþi: ... jupâne negustor....... Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. .... jupâne negustor.... ºi ......... .. al ºaptelea... interesant................ iar aceasta are numai nouã sute......... judecãtor... Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: ...... cincizeci..... Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere.. Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã.... 2. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: .. ouã . ....... 3........... ............. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale...... Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite........... ............... Tu....... ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. ........ doisprezece................................... Limba [i literatura român\ III 49 ... 2........ 2...... b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: ... opt.. Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului....... pantofi ...... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.... Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1... boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3...... douã am avut...... ºi ...... Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat......... ... cântãm... b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate... . 4... 3........ feciori ... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate..... om .... Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel. – ªi eu am avut trei. .. Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog... o sutã patruzeci....... este dovedit cã aceasta nu e punga ta.. ................. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral... la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece......... creºtine................ a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da. costume ..................

nu vreau bani. Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare. 3. • comune la genul feminin. 4.791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu. Ajuns la bãcan. Formaþi perechi. aºa cum hotãrâse legea. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. cu asta da! Cuza Vodã . 5. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. Negustorul a primit. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Aºa cã într-o zi. nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. • Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. Scrie din text câte douã substantive: • proprii. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. Delimitaþi textul pe fragmente. s-a îmbrãcat þãrãneºte. numãrul singular. Cuza zise: – Jupâne negustor. • comune la numãrul plural. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn.Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. Formaþi grupe de câte patru. Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n. Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor.

........ colegi ºi ..... paisprezece...... Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti.... plus . Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã... trei mii..... a fost ales domn ºi în Muntenia. În anul 1456. Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi. Exerseazã! 1.... stãpâne. Limba [i literatura român\ III 51 ............. 4. În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli... .. 3............... • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa. a spus altul.......... iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an.. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã... ºaizeci.. scad .. Selectezã din text numeralele....... • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile................. • . Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6.... Subliniazã numeralele... – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7. fac ....... • În clasã am ............. treisprezece...... El a avut trei perioade de domnie.. – Eu.... 31.. colege.... • Acum ................. – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace.. Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu. Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor. Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1.... • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani........... Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor........ Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite. Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare.... 2. 240.. am trecut prin 10.. timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept.......Domnitori înþelepþi Observã! 1.. Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea..... Taie numeralul care nu este scris corect. 4. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie....... obþin .......... ......................... • Dacã din ................... Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea.... De atunci s-au schimbat 18 voievozi. sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul... 2.. Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere...... Rostim ºi scriem: unsprezece.. • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie............

ghiaure. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. a curãþat þara de hoþi. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. cãci altfel eram liber__ 4. Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. Colega nouã se numeºte Rodica. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. Cereþi-le ca. îþi dãruiesc tot ce vrei. Mai întâi. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc. 2. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. Haina cea nouã îi venea foarte bine. 3. Folosiþi numerale care sã exprime numere. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. De aici ºi numele Þepeº. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate. Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. atunci când aud un numeral.Lucreazã mai mult! 1. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. ca domnitor. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. Într-o dimineþã însã. 5. sã batã o datã din palme. leneºi ºi netrebnici. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã. Formaþi perechi.

cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele........ de ore................................... Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: ........................... în vãile înguste zãrirã duºmanii...... • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu.......... 5...... Citeºte o legendã istoricã........................................... Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 ... departe............... lunã a anului......................... • Ziua mea de naºtere este în (a câta) ........... Doamne............. .................................. • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani........... Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite...... luni...............Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1........... când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei...... .. • Anul are ...... • Din mai multe cuvinte scrise separat: .... Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei. ....... Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele........................... Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed........................... 4.......... • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat........................... Încercuieºte numeralul scris corect...... Era douãsprezece noaptea...... 3.................................. • O zi are ............................................ Dupã douã ceasuri............... ............... Marcheazã titlurile care conþin numerale....... ºi toþi trei 2....

Într-o dimineaþã. Nicu ºi bunica. se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. Fugi la el. – Nicule! Nicule! începu sã strige. – Bunicã. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. nu ºtia cum se numesc florile. bunica ºi Nicu. Anicuþa rãmase iar uimitã. În liniºtea mare. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. Fetiþa crede cã florile mor seara. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. – Vezi? N-a fugit nici o floare. textul este un dialog. din covorul de steluþe de aur. când va bate din nou lumina soarelui. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . textul este narativ. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. nu i-a plãcut numele florilor. 2. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. ºopti el. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. Anicuþa. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. Toate s-au închis pânã dimineaþã. – Da! A înflorit pãpãdia. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. fatã? – Florile. se ridicã un zumzet uºor. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. Anicuþa ºi bunica. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text.Test de verificare finalã A. Anicuþa. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. Scrie în casete numere de la 1 la 3. cum le spusese. Peste zi. Cerinþe 1. s-au dus toate! – Cine s-au dus.

...................................... Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate............................................ (................. 2........................................................................................................................................................ Un om nãcãjit) 1.................................................. ... ................................................................ b) adjectiv ............... Limba [i literatura român\ III 55 ....................................................................... Substantivul oi este la numãrul plural..................... Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi.. • adjective la numãrul singular: .........................) • Florile nu pot umbla......................... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text......................................................................................................................... Substantivul pãmântul este la genul neutru........ B.............................. ............................................................................Test de verificare finalã 3...................................................................................................................... Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral .......................... Cuvântul bãiatul este substantiv comun...................... Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii.................................................................... Substantivul copil este la genul feminin..................................................................................................... • Anicuþa rãmase încremenitã.................... 5............ ............................................................................... (.) 4........ n (Mihail Sadoveanu....................................................................................................................... Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare............................... ............................................................. ....................................................................................................................................................... rezolvã sarcinile date.................................................................................. Substantivul Dumitru Oniºor este propriu..................................... ............................. ................................................................ Folosind fragmentul urmãtor........................... • numerale: ............................................................................................................................................................................ Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ........................ 3.................................................................................................................................................................) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele................................................................................................................. Cuvântul sunãtoare este substantiv.... ................................................................................................................................................... Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false............................................ (............. Povesteºte în scris ultimul fragment al textului..................

reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. ghete. rege. de culoare albã. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã. sã chinuiascã. miºel – ticãlos. miracol – minune. negoþ – comerþ. a concepe – a crea. eveniment. menire – misiune.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. atitudine sau însuºire moralã superioarã. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. vechime. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. rãsfãþat. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. stãpân. a gândi ceva nou. sã exploateze alte persoane. cu moþ de pene pe cap. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste. . ospitalieri – primitori. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. nãrav – obicei rãu. mijoarca – joc de copii. distincþie. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. fricos. favorabil – prielnic. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. oficial – solemn. punct de vedere. laº. opinie – pãrere. pe care se scria în Antichitate. crai – împãrat. deprindere rea. a se lepãda – a renunþa. sarcinã. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. a se lãsa de ceva. a inventa. nemernic. sã domine. creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. neguþãtor – comerciant. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. al unui deºert. a ignora – a neglija în mod voit. idee. fenomen uimitor. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. a nu lua în seamã. om de nimic. obþinut din plante cu acelaºi nume. reguli de bunã comportare în societate. þinutã. codice – table cerate pe care se scria. cusur. fapt de mare însemnãtate. a confirma – a recunoaºte. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. extraordinar. domnitor. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. papirus – material subþire sub formã de foiþã. oaspete – musafir. rost. cârmuitor – conducãtor. nobleþe – eleganþã. negustor. a atesta. fapt. jupân – patron. dezmierdat – alintat. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. domnitor. a aproba. ciubote – cizme. coordonator. eveniment – întâmplare importantã. generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste. a fãgãdui – a promite. viciu. maniere – mod de comportare în societate. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã.

rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. fricã puternicã. voievod – domnitor. toropealã – stare de amorþealã. neînþeles de alþii. arºiþã. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. a vira – a schimba direcþia de mers. ghinionist. chinurile suferite de Isus Hristos. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. respingãtor. care se transmit din generaþie în generaþie. rãtãcire dintr-un loc în altul. ursuz – morocãnos. a pãzi. potabil – bun de bãut. de somnolenþã sau cãldurã mare. spaimã – teamã. cãpetenie. viciu – defect. vâjâit. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. prognozã – prevedere. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. terestrial – care aparþine Pãmântului. secret. freamãt. tradiþie – idei. a se ascunde. datini vechi. pribegie – refugiu. foºnet. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. pãmântesc. tinichea – metal de calitate inferioarã. a feri. rãzleþ – lipsit de continuitate. moment potrivit. se încruciºeazã mai multe drumuri. unic – care este singur. priveliºte încântãtoare. necomunicativ. numai unul în felul sãu.Dicþionar paradis – loc plãcut. împrejurare. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. pe care nu se pot face transformãri. ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. haine. câmpie. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. pãgubaº – care a suferit o pierdere. vodã. stuf – trestie. smucealã – smuciturã. prilej – ocazie. obiceiuri. regie – îndrumarea jocului actorilor. neajuns. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut. a proteja – a apãra. a viziona – a privi. a se pitula – a se piti. a coti. tablã. a unui pericol sau a unei ameninþãri. hoinãrealã. talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. patimi – porniri nestãpânite. posac. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). sporadic. rãspântie – loc în care se întâlnesc. de buimãcealã. apucãturã rea. intersecþie. patimile lui Hristos – suferinþele. dogoare. neprietenos. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. izolat. domn. minunat. a ocroti. neºtiut. Limba [i literatura român\ III 57 . tainic – misterios. favorabil. a urmãri un film sau un spectacol. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. artiºtilor. groazã. sacrificiu – jertfã. rãscruce. veºminte – îmbrãcãminte. cusur.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful