I .

Prezentare generala
1. Cadrul general Tara a lalelelor si a altor o mie de flori minunate, a morilor de vnt si a porelanurilor de Delft, a lacurilor nvolburate si a canalelor romantice, patria unor pictori care au dat omenirii opere de prima mana, Olanda atrage ca un magnet turitii iubitori de natura si de arta. Olanda este situata n nord-vestul Europei (Latitudine/longitudine: 52030N, 5045E) n vecintatea Mrii Nordului, Belgiei i Germaniei, incluznd alturi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii. rile de Jos (Nederland n neerlandez) sunt o monarhie constituional, fcnd parte din Regatul rilor de Jos (format in 1815) i din Benelux. n 1830 Belgia s-a separat i a format un regat. Dei Regatul rilor de Jos a rmas neutru n Primul Rzboi Mondial, a suferit o brutal invazie german n cel de-al II lea Rzboi Mondial. Dup 1980, Olanda este reprezent de regina Beatrix, succesoarea reginei Iuliana. Teoretic, regina numete membrii guvernului. Practic, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie recunoscut de regin. Parlamentul este compus din dou camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt alei prin vot direct o dat la patru ani. Senatul, prima camer (Eerste Kamer), are o importan mai mic. Reprezentanii acesteia sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale (care la rndul lor sunt alese direct de asemenea o dat la patru ani). Cele dou camere formeaz adunarea Strilor Generale (Staten Generaal). rile de Jos mai sunt cunoscute i sub numele ncetenit de Olanda, nume care nu este ns corect, ntruct desemneaz doar o parte din teritoriul rii, anume provinciile Olanda de Nord i Olanda de Sud. Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos, Olanda este cunoscuta ca unu din cele mai simpatice si respectate tari europene, simpatie si prestigiu datorate mai ales vredniciei locuitorilor si. Tara Batavilor reprezint un tip mai aparte de civilizaie in peisajul european. Calatorii romani, sosii de la Marea Neagra si Carpai, dintr-o zona druita de Dumnezeu cu avuii naturale, vor gsi in Olanda un loc in

care oamenii sunt cei care au luptat pentru a-si face viata mai lesnicioasa. Ei au reuit sa-i smulg naturii pmnt si, cum aproape jumtate din suprafaa tarii lor se afla sub nivelul marii, construind diguri i-au protejat viata si avuiile. Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul i albul, de-a lungul culorii portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Prinul Olandez, William de Orange. Mai trziu, la jumtatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost nlocuit cu rou culoare oficial deoarece portocaliul folosit n vopsirea steagurilor era foarte instabil i avea tendina s devin, n timp, rou. rile de Jos au dou capitale: Amsterdam i Haga (Den Haag n neerlandez, nume oficial 's-Gravenhage). Amsterdam este capitala oficial conform Constituiei. La Haga se afl sediul guvernului, reedina regal, precum i cea mai mare parte a ambasadelor. Suprafaa tarii totalizeaz aproape 41.000km (inclusiv apele interne); uscatul msoar 24.041kmp din care circa 2500kmpreprezinta suprafaa polderelor. Este statul european cu cea mai densa populaie (in marile orae ajunge la 850locuitori/ kmp; media naionale este de 378locuitori/ kmp, de aproape 4 ori mai mare dect cea din Romnia). Acum are 15, 8 milioane locuitori, iar procentul de urbanizare se cifreaz la 88%. Tolerani, democratici, harnici, civilizai,olandezii si-au fcut cu adevrat o tara ca o gradina, iar una din preocuprile lor de seama este prezervarea puritii mediului natural. Limba oficiala este olandeza (neerlandeza)- de origine germanica. Singurele dialecte ale limbii olandeze exista numai in afara tarii: dialectul flamand, in Belgia; afrikaans, limba oficiala in Republica Sud - Africana; si varianta vorbita tot ca limba oficiala, in Surinam (fosta Guyana Olandeza). Populaia numra 16 150 511 (estimare din Iulie 2003)locuitori, dintre care: 0 14 ani: 18,2%; 15 64 ani: 67,9%; 65 ani i peste: 13,9%. Rata de cretere a populaiei: 0,5% Rata natalitii: 11,85 nateri/1.000 locuitori; Rata mortalitii: 8,69 decese/1.000 locuitori; Rata net a migrrii: 2,34 migrri/1.000 locuitori;

Rata mortalitii infantile: 4,37 decese/1.000 nscui vii (estimri din iulie 2003)

Pe pmntul Olandei au trit marii gnditori Erasmus, Spinoza, Grotius, oamenii de stiinta Huygens, Johannes Diderik Van der Waals, Petrus van Musschenbroek, etc. Arata plastica olandeza, ncepnd din sec 17, a evoluat disociat de arta flamanda, alturi de care evoluase pana atunci. Pictura a preferat subiecte luate din viata cotidiana si portretul de grup si individual (Frans Hals, Johannes Vermeer van Delft, etc). Hyeronimus Bosch (spre 1450-1516) a lsat o opera stranie, tratnd subiecte fantastice sau simbolice. Natura statica evoca viata linitita, mbelugata a olandezilor (Pieter Claesz, Villem Kalf etc). Dar cel care ntruchipeaz geniul artistic olandez este fr ndoiala, Rembrandt van Rijn (1606-1669). Peste veacuri, arta lui Vincent van Gogh (1853-1890) va confirma perenitatea forei creatoare a artitilor olandezi. Geografia Olandei este dominata de relaia ape-pmnturi. Rolul primordial revine Marii Nordului , vecina de la Apus, dar si marilor cursuri de apa, Rijn si Maas, care mpreuna, prin multiplele lor guri de vrsare, alctuiesc o mare delta. In Olanda, spre vrsare, Rijnul se bifurca in doua brae principale, numite Waal si Leck. Delta comuna cu Maas are si ea mai multe brae, din care cel nordic, numit Ij se vars in noul lac de apa dulce Ijseelmeer. In parte de sud a tarii, un alt important fluviu, Schelde, se vars in Marea Nordului. ntregul teritoriu naional este brzdat si de o mulime de canale (nsumnd 4500 km, din totalul de 6000 km al apelor navigabile), folosite pentru comer, comunicaii, agricultura si agrement. Marea constituie o sursa de hrana si alte venituri, dar pericolul permanent de inundaii si lupta pentru dobndirea de noi teritorii a dus la construirea pe rmurile ei a unor imense diguri si poldere. Relieful este in mare majoritate de es, n medie cu aproape 37 deasupra nivelului mrii. O foarte mare parte din pmnt este sub nivelul mrii, cu ncercri de recuperare, fiind protejat de 1.500 mile de diguri. Singurele nlimi pot fi vzute intr-o poriune restrnsa din sud-est, unde gsim un colt al Munilor Ardei, de fapt un podi calcaros (Limburg), cu nlimi de pana in 320m. Clima este temperat marina cu veri rcoroase si ierni temperate.

Regatul rilor de Jos este compus din dousprezece provincii: Provincia Frizia Groningen Drenthe Overijssel Flevoland Gelderland Utrecht Olanda de Nord Olanda de Sud Zeelanda Brabantul de Nord Limburg Capitala Leeuwarden Groningen Assen Zwolle Lelystad Arnhem Utrecht Haarlem Haga Middelburg 's-Hertogenbosch Maastricht

Olanda dispune de 1750 km de autostrzi rapide, fr taxe si multe alte osele pentru circulaie rapida, cu benzi separate de spatii verzi si piste speciale pentru cele 10 milioane de biciclete si 1,5 milioane de motorete ale locuitorilor. 2. Situaia economica ritm de dezvoltare Economia tarii este foarte prospera. Datorita imenselor sale zcminte si produciei de gaze naturale, Olanda este (alturi de Regatul Unit) unul din cele doua state UE, independente energetic. Rotterdam este unul din cele mai importante porturi ale lumii si in el se stabilesc preturile mondiale la produsele petroliere, carne si altele. Cu o rata a omajului de 2,3 % (in 2004), Olanda avea cea mai ridicata oferta de locuri de munca din Uniunea Europeana, urmata ndeaproape de Luxemburg, care nregistra in acelai an 2,5%. Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinrii petrolului i cel al mainilor electrice i electrocasnice (cea mai important companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizat i angajeaz 4% din populaia activ.

Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost nlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele i bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie 2002. Creterea economica este de 0,3% ( estimare din 2003) Salariul minim pe economie: 1273 EURO/ luna. 3. Implicaii ale fenomenelor interioare si exterioare Datorita salariului minim pe economie de 1273 EURO din Olanda, dar si a ratei omajului de 2,3%, putem trage concluzia ca venitul/ cap de locuitor, le permite olandezilor sa i petreac vacantele in afara tarii, sau chiar si a continentului. S-a simit totui si in acest an (mai puin dect in ultimii 2-3 ani precedeni) influenta recesiunii economice din Olanda asupra pieei turistice de outgoing .Olandezii au fost si in acest an (comparativ cu perioada de glorie 1999,2000-2002) precaui in ceea ce privete cheltuielile pentru vacante, prefernd uneori ca banii destinai vacantelor sa-i foloseasc in alte scopuri sau in scopul de economii. Concediul tradiional anual ncepe sa-si piard uor din importanta. Anul acesta s-a manifestat o cretere a cerinei pentru vacante de scurta durata sau pentru vacante in interiorul tarii de reedina. Cauza: recesiunea economica . Olandezii nregistreaz o schimbare a preferinelor pentru destinaiile de vacanta. Astfel i pierd treptat din importanta destinaiile pentru turismul de masa, fcnd loc unor noi destinaii precum Europa de Est, destinaiile ndeprtate, destinaiile islamite. Se previzioneaz faptul ca in urmtorii 5 ani cca. 20% din numrul ageniilor de turism Din Olanda vor disprea din cauza concurentei acerbe , a crizei economice si a tarifelor din ce in ce mai mici ale pachetelor de vacanta. Consumatorul olandez de produs turistic are posibilitatea alegerii unei game largi de pachete de servicii turistice de acelai fel, la tarife destul de sczute. Tendina se va accentua in urmtorii ani, ceea ce va conduce la falimentul multor agenii de turism, in special a acelora din categoria mici si mijlocii. In momentul de fata cca. 35% din vacantele organizate sunt vndute sub preul nscris in catalog. Mai exista si o serie de factori externi care ii fac pe turitii olandezi sa aib temeri cum ar fi: canicula: 15% , atacuri teroriste: 22%, rzboiul din Irak: 10%, accidente rutiere: 11%, incendii: 9% .

II. Turismul emitent

1. Principalele destinaii In cadrul Uniunii Europene, olandezii se ncadreaz in rndul popoarelor care cltoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul populaiei (cca. 16 milioane locuitori). Institutul de cercetare a opiniei publice "Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la nceputul anului 2004 faptul ca in vara anului 2004 numrul olandezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de reedina se va micora. Fata de anul 2003 aprecia CVO-, va fi vorba de o scdere cu 500.000 a numrului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii de reedina. Contrar ateptrilor, statisticile recente ale ANVR/NIPO au fcut cunoscut faptul ca pana la data de 8 august a.c. numrul nscrierilor pentru vacante a fost cu 1 % mai mare dect in perioada similara a anului trecut. Destinaiile cele mai mult solicitate in aceasta vara au fost cele din categoria "ndeprtate" (acestea au nregistrat o cretere cu 28%) precum si Turcia (cretere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut). La ageniile de turism membre ANVR(similar ANAT in Romnia) s-au nregistrat intre 11 iulie si 8 august a.c. un numr de 188.500 nscrieri pentru vacante cu avionul spre destinaii situate in Europa,ceea ce reprezint cu 17% mai mult dect in perioada similara anului trecut. De asemenea, olandezii au rezervat si un numr mare de vacante intercontinentale, acestea nregistrnd o cretere cu 60% fata de anul 2003. Numrul deplasrilor pentru vacante cu autocarul a crescut cu 10% fata de anul precedent,preferinele ndreptndu-se spre destinaii ca Frana ,Marea Britanie , Scandinavia si Cehia. Numrul deplasrilor cu trenul a nregistrat de asemenea o cretere spectaculoasa,cu 30% mai mult fata de perioada similara a anului trecut. Destinaia Spania a fost mai puin solicitata anul acesta. Spre exemplificare, in perioada 11 iulie-8 august numai 44.000 olandezi au calatori pentru vacante in Spania (cretere cu numai 3% fata de perioada similara 2003) , in timp ce Turcia a fost vizitata de 54.000 olandezi( cu 26% mai mult dect in anul 2003).

Creteri spectaculoase pentru vacantele lungi au nregistrat si destinaiile islamite: Egipt(+38%),Tunisia(+68%),Maroc(+69%) . Mai mult de 4,5 milioane olandezi au rezervat o vacanta organizata la ageniile ANVR pana la data de 8 august a.c. Majoritatea au preferat vacantele cu avionul (cca.48%), urmai de cei care au cltorit cu autoturismul propriu(44%).Destinaia de vacante preferata pentru cltoriile cu autoturismul propriu a fost Frana. Totui, aceasta a nregistrat o scdere cu 10% pentru acest tip de vacante fata de anul 2003.Foarte mult solicitate in anul 2004 au fost :Scandinavia(+37%),Marea Pentru vacantele in Britanie(+35%),Europa calde cererea de Est(+15%) a , fost dar si OLANDA(+2%). destinaii preponderenta pentru Turcia(+24%),Egipt(+70%) si Europa de Est (+19%),in detrimentul destinaiilor preferate in anul 2003 si anume Grecia(-7%),Portugalia(-12%) si Spania (-15%). Numrul vacantelor spre destinaii ndeprtate a crescut uimitor in anul 2004, destinaiile preferate fiind Africa(+17%), Caraibi(+35%) sau Orientul ndeprtat(+39%). Toate acestea demonstreaz faptul ca piaa turistica olandeza se afla intr-o micare ascendenta, ca i revine treptat dup civa ani de regres si incertitudini, caracteristici de altfel pieei turistice mondiale. 2. Forme ale turismului solicitate

Turism cultural Turism rural Speoturism Agrement nautic Sporturi de iarna Croaziere Alpinism Odihna si recreare Forma de organizare a vacantei seniorilor olandezi: Vacante individuale organizate: 38%

Vacante in grup organizate: 23% Vacante pe cont propriu: 8% Vacante organizate pe cont propriu cu rezervarea Cazrii si/sau mijlocului de transport: 27% Nu tiu : 3% 3. Mijloace de transport solicitate : Mijloacele de transport cele mai iubite de ctre turistul olandez sunt autoturismul si avionul, urmate de autocar si de tren. Pentru cltoriile in Romnia, mijlocul de transport cel mai des folosit este autoturismul(cu caravana sau rulota) ,urmat de avion, autocar si tren. Cltoriile cu autocarul si trenul au nceput sa ctige teren, in urma desfiinrii companiei Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari practicate de KLM si alte companii aeriene.

III. Turismul receptor

1. Principalele oferte si produse turistice Principalele oferte se bazeaz pe sejururi/ excursii in Amsterdam dar si in localitile de la litoralul Marii Nordului. Turitii vor fi plcut surprini s descopere ca cele 12 provincii olandeze ofere pduri ntinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vit de vie, superbe rezervaii naturale si nu n ultimul rnd pajiti ntinse pline de vestitele lalele viu colorate. ns Olanda nseamn si mai mult: orae moderne combinate cu sate tradiionale, elegante boutiquri si cafenele mbietoare, muzee bogate n cultura zilelor noastre dar si n fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se gsete numai n cele peste 1000 de muzee, ci si pe strad, unde vei gsi vnztori ambulani de brnz, peste si alte produse specifice, mbrcai n costume tradiionale, de la cei mai tineri pn la cei mai vrstnici. S nu uitm reedina Familiei Regale, Haga, un ora de o deosebit elegant ce ofer turitilor piee colorate, staiuni atrgtoare cu faleze pline de viat dar si un binecunoscut si

frecventat cazino, Rotterdam - unul dintre cele mai mari porturi ale Europei, cu faimosul pod Erasmus si numeroase cldiri istorice.

2. Resurse naturale si antropice

AMSTERDAM
Este strbtut, precum o pnza de pianjen , radial si circular, de canale si strzi. In nord, la mijlocul diametrului sau, se afla gara feroviara centrala Centraal Station (CS). Dincolo de acest diametru se afla zona portuara si industriala. Dei este separat de Ijsselmer printr-un dig de 30km lungime, Amsterdam, gratie canalelor, rmne al doilea port al tarii, accesibil si navelor maritime, nu numai celor care vin pe Rin. Principalele canale interioare circulare sunt: Singel, Herengracht, Keizergracht, Prinsengracht. Iniial aceste canale se opreau la Amstel; extinzndu-se oraul, au aprut si prelungirile lor, crora li s-a spus Nieuwe Herengracht, Nieuwe Keizergracht, Nieuwe Prinsengracht. Spre sud a fost trasat canalul circular Singel-gracht; acestea se intersecteaz cu alte canale radiale. Astfel, exista 150 de canale care nsumeaz 100km, traversate de 1300 de poduri. Aglomeraia urbana a dus la accepiunea a circa 2500 de ambarcaiuni-locuina de-a lungul cheiurilor canalelor. Intre altele, turitii vor avea ocazia sa vad si un vapor destinat ctorva zeci, poate sute, de pisici care s-au acomodat vieii lacustre. De altfel, grija fata de animale in general, inclusiv pentru micile feline, este puse in evidenta si de circulaia pe strzi a unor furgonete pe care se poate citi inscripia Kattenbakencentrale, ceea ce semnifica Centrala tvilor de camera pentru pisici, tvi cu nisip, schimbate zilnic cu unele curate.

Centraal Station

Gara feroviara centrala a fost construita in 1885 dup planul arhitectului P.J.H.Cuypers, in stil neoclasic, pe o insula artificiala consolidata cu 30.000 de piloni. In fata sa afla staia centrala de transport public urban. De aici pornesc aproape toate tramvaiele (16 in total) si majoritatea celor 30 de linii de autobuz. Tot aici au punct final cele 3 linii ale metroului. Din fata staiei pot fi luate si vaporaele si vaporul-bus care fac curse pe canale. In piaa (Stationpleins nr.10) si in incinta grii exista Oficii de informare VVV (deschise :9-17h), de la care pot fii obinute planurile si pliantele necesare orientrii in cel mai mare ora olandez. Dam Aici se poate ajunge cu tramvaiele: 4, 9, 16, 24, 25 din CS, parcurgnd pe jos Damrak sau , pur si simplu , in lungul canalului Singel, pana la intersecia cu Raadhuissstraat. Locul care a fost nc din secolul 13, inima oraului se afla la intersecia mai multor mari artere: Damrak, Kalverstraat, Rokin si Damstraat. In piaa se afla De Bijenkorf, cel mai mare magazin universal din ora. Nu departe de Palatul Regal si Nieuwe Kerk, pe Nieuwezijds Voorburgwal 182, intr-o cldire cu aspect oriental, proiectat in 1899 de Cornelis hendrik Peters, este din 1992, marele centru comercial Magna Plaza. Locul este frecventat de tineri. In apropierea pieei exista un Oficiu de informare turistica. Koninlij Paleis Deschis (iunie-august) zilnic, 12.30-17h; (sept-mai), program variabil. Este de fapt vechea Primrie care , in 1808, sub Louis Bonaparte, a fost transformata in resedinta regala. O construcie clasica, dreptunghiulara, proiectat de Jacob van Campen, ridicata in 1648, aezata pe 13.659 piloni de lemn, aa cum sunt edificiile veneiene. Se fac remarcate timpanele sculptate de Artus cel Batran din Anvers. In holul mare se afla o sculptura care-l reprezint pe Atlas susinnd globul pmntesc, de acelai autor. ldirea gzduiete simpozioane, conferine si vizite ale efilor de state strini. Madame Tussaud Scene-rama

Deschis (sept.-iun.)zilnic, 10-17,30h; (iul.-aug.)zilnic 9.30-19,30h. Replica olandeza a celebrului muzeu al figurilor de ceara ne introduce in atmosfera atelierelor lui Rembrandt si Bosch; el prezint multe personaje istorice cunoscute dar vedete ala industriei muzicale si cinematografiei. Un etaj este dedicat integral vieii din ora, in Secolul de aur. Rijksmuseum Deschis: zilnic 10-17h. Este adpostit intr-o impozanta cldire din 1885, proiectata de P.J.H.Cuypers in acelai stil cu Amsterdam Centraal Station, creaie a aceluiai arhitect. Imobilul este imens (250 de ncperi). Dei acum muzeul este in refacere, rmn in expunere cele mai valoroase opere. Atunci cnd muzeul funcioneaz normal , pe lng tablouri, sunt expuse porelanuri de China si Japonia, faiana de Delft; exista si o seciune istorica. In slile etajului 1, in aripa de rsrit, pot fi vzute operele primitivilor si ale artitilor influenai de Renasterea Italiana. Secolul de Aur in pictura este reprezentat de Frans Hals, Jan Steen, etc. Dintre operele lui Rembrandt pot fi admirate vestitele portrete de grup Sindicii Postavari si Rondul de noapte. Tot aici mai pot fi vzute un Autoportret , un portret al otiei lui Rembrandt, Saskia, si una dintre cele mai frumoase opere ale sale de btrnee, Logodnica Evreica. Artis Deschis: zilnic 9-17h. In apropierea grdinii botanice se afla si renumita gradina zoologica, de fapt un complex muzeal care mai cuprinde si un acvariu, un terariu si un planetariu. Toate i prezint domeniile prin mijloace ultramoderne, interactive, practic, sub forma unor spectacole, inclusiv in nocturna, atrgnd vizitatorii de toate vrstele. Rembrandthuis Deschis zilnic: 10-17h, duminica13-17h

Casa in care a trit timp de 20 de ani, in perioada tinereii si a maturitii sale, a fost amenajata pentru a reda cat mai bine ambianta din perioada sa de glorie. Aici sunt expuse aproape 300 de gravuri ale sale. Se afla ici unul dintre autoportretele cu Saskia, alturi de alte doua autoportrete. Kalverstraat Fostul trg de vite, actuala artera comerciala care leag extremitatea sudica a canalului Singel de Dam, exclusiv pietonala, aflata in preajma Begijnhof, este mereu animata, cu magazine mari si elegante, dar si cu modeste buticuri. La nr.92 poate fi admirata impuntoarea cldire a Burgerweeshuis, iar la nr.201-203 este marele magazin universal Vroom&Dreesmann. Vizitnd mprejurimile Amsterdamului, turitii pot cunoate 2 laturi importante ale specificului olandez: lupta cu marea si cultivarea florilor, ambele mbinate cu ptrunderea in intimitatea vieii rurale, pstrtoare a tradiiilor. Ijsselmeer Marken-15km, Edam-24km, Enkhuizen-45km, Hoorn-33km, Alkmaar-40km. Cu un efort minim se poate ajunge in una din localitile al cror destin a fost radical schimbat prin realizarea marelui lac (artificial) cu apa dulce Ijsselmeer. Aezrile care se nir pe rmurile lacului Ijsselmeer sunt vechi porturi pescreti, care cunosc acum o revigorare puternica datorita veniturilor din activitile folcloric-turistice si din fabricarea si vnzarea vestitelor brnzeturi. Micile case rneti au devenit acum magazine pentru vizitatori, pline de pitoresc. Locuitorii poarta costume tradiionale, cu saboi de lemn, bonete, etc.

UTRECHT
Astzi, un puternic centru urban cu peste 500.000locuitori, oraul de pe malurile canalului Merwede, din delta Rinului, a jucat un rol proeminent in istorie. Farmecul aezrii este conferit de partea sa medievala, Oraul vechi, cu romanticele canale, dintre care foarte pitoreti sunt cele aflate mult sub nivelul strzilor, cu cheiuri nalte si localuri, cu cafenele, bistrouri la nivelul apei.

Puncte de atracie: Muzeul cailor ferate, muzeul Arhiepiscopal, muzeul Central, Catedrala Sf. Petru, muzeul cutiilor muzicale si al flanetelor, centrul comercial Hoog Catharijne si La Vie.

HAARLEM
Cndva loc de refugiu pentru flamanzii prigonii de spanioli, Haarlemul de azi numra 150.000 de locuitori. Principalele monumente sunt reprezentate de: Catedrala oraului, primria construita in sec.14, halele de carne construite in stilul Renaterii olandeze, Teylers museum, care este cel mai vechi muzeu public al Olandei, datnd din 1778, Frans Halsmuseum, fabrica de lumnri, de altfel cea mai mare din Olanda.

HAGA
A doua capitala a Olandei este reedina Curii Regale, a corpului diplomatic si a autoritarilor. Numra mai puin de 500.000locuitori. Este foarte aerisita si apropierea Marii Nordului, ca si cele peste 700 de grdini publice, ii confer o atmosfera pur rezideniala, lipsita de tumultul si trepidaia metropolelor economice portuare. Astzi, la Haga este sediul Curii Internaionale de Justiie, al Curii Permanente de Arbitraj Internaional; este locul unde multe tratate de pace au fost negociate Punctele de atracie sunt reprezentate de un sir de palate printre care: Palatul Pcii, Palatul Congreselor, Palatul din Pdure, Biserica Sf. Iacob, auritshuis- Galeria Regala de Arta, Madurodam- orelul in miniatura, Schveningen.

ROTTERDAM
Al doilea mare ora al tarii, adevrata metropola a Olandei Meridionale, este aezat pe Nieuwe Maas, marele bra al deltei comune a Meusei si Rinului. ntemeiat in 1299, a devenit rapid una din marile aezri medievale, primind in sec. 14 statutul de ora liber. Puncte de atracie: Muzeele Marinei, Euromast, Kinderdijk, Europoort.

Totui locuri de vizitat sunt mult mai multe dect cele prezentate pe scurt aici, cum ar fi: Delta olandeza, Middelburg, Veere, Dordrecht, Breda, Eindhoven, Valkenburg, Maastricht, Groningen, Leeuwarden, 3. Forme de turism Turism cultural Turism rural Agrement nautic Croaziere 4. Mijloace de transport utilizate Principalele mijloace de transport: autoturismul si avionul,urmate de autocar si de tren. Bicicletele acest mijloc naional olandez de transport poate fi folosit si de ctre turitii strini. In mai toate grile feroviare centrale exista oficii de nchiriere a bicicletelor, Take-aBike. Trebuie insa lsata o cauiune destul de substaniala si procurat un lcat. Cu bicicleta trebuie sa se circule cu multa grija, localnicii sunt necrutori cu ciclitii neateni. Cile ferate olandeze asigura legturi rapide si confortabile intre localiti. Trenurile fiind dese, nu sunt necesare rezervri prealabile dect la cursele internaionale Transportul urban: metrou, bus, tramvaie, dup caz, bus-vapor, asigura legturi rapide si eficace in toate colturile localitilor , ceea ce le face preferabile taxiurilor (destul de costisitoare) sau vehicul propriu. Aeroporturi: Amsterdam- Schipol, Rotterdam

IV. Relaiile Olandei cu Romnia in ceea ce privete turismul

Perioadele in care turitii olandezi cltoresc in Romnia: - mai-septembrie :turismul neorganizat, cu autoturismul propriu (cazri:rulot&camping &particulari) precum si turismul organizat efectuat de ageniile olandeze care opereaz destinaia Romnia (in numr de 26 in prezent) care consta in principal din circuite, cure

balneare, drumeii montane si ciclism - decembrie-februarie:turism pentru sporturi de iarna petrecerea srbtorilor de iarna la rude si prieteni. - tot parcursul anului:turismul de afaceri Se observa sosirea cu preponderenta a turitilor olandezi in perioada vacantei de vara. Atracii principale in Romnia pentru turistul olandez: >Transilvania,Bucovina, Maramure >Circuite(Transilvania,Bucovina ,Maramure,Delta,Litoral, Bucureti, alte orae reedina de jude) >Drumeii montane in Carpai >Ciclism >Delta Dunrii >Litoral Probleme de imagine: Imaginea Romniei pe piaa turistica olandeza s-a mbuntit semnificativ. Nu au mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a realitii romaneti(filme cu ceretori etc.).Turitii olandezi care cltoresc in Romnia sunt in general mulumii de vacantele lor in tara noastr. Totui se nregistreaz inga reclamaii cu privire la: - fenomenele de corupie - lipsa de profesionalism si serviabilitate a personalului(ncepnd cu politia de frontiera pana la personalul de deservire din unitile de cazare si alimentaie publica) - lipsa de igiena in unele unitatea de cazare si in tara in general. Principalele activiti de promovare >activitate de relaii cu publicul (trguri, expoziii, seminarii, contacte cu mass-media etc.) >aciuni realizate mpreuna cu parteneri de pe piaa locala sau din Romnia

>aciuni de informare(mailing sau marketing direct). In anul 2005 Romnia a beneficiat de un numr de 29 de parteneri olandezi pentru turismul organizat , ceea ce reprezint o cretere cu 50% fata de perioada anilor 1997- 1998.