UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA FACULTATEA

TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE MASTERAT CONTAMINANTI AGOALIMENTARI

PROIECT CONTAMINAREA CU RADIU

INDRUMATOR: Prof.Dr.Ing. Adrian Rivis

Student: Popa Nicolae - Florin

An universitar 2009-2010
1

Cuprins
Capitolul I Introducere Caracterizarea cobaltului Vitamina B 12 Posibiliti de contaminare a produselor alimentare 3 7 8

Capitolul II

Capitolul III Capitolul IV

Metode de identificare i izolare Limite maxime admisibile

11 11

Cap I Introducere Caracterizarea Cobaltului

Elementele radioactive sunt definite ca fiind acele elemente chimice care au proprietatea de a emite spontan radiatii, adica emisii de particule subatomice denumite particule alfa ,respective particule beta, sau de razelor electromagnetice X si gamma, fie direct datorita prezentei unor nuclei atomici instabili sau ca o consecinta a reactiilor nucleare.. Radioactivitatea a fost discoperita in 1896 de fizicianul francez Antoine Henri Becquel cand a observat ca uraniul poate innegri o placa fotografica, chiar daca era separata de acesta de sticla sau de hartie neagra.De asemenea el a observat ca razele care au produs innegrirea pot descarca un electroscop, indicand ca aceste raze sunt incarcate electric.In 1898 chimistii francezi Marie si Pierre Curie au dedus ca radioactivitatea este un fenomen asociat atomilor, independent starea fizica sau chimica a acestora.De asemenea au dedus ca datorita faptului ca uraniul din zacamintele de pehblend sunt mult mai radioactive decat sarurile de uraniu,care fusesera folosita de Becquerel, atunci alte zacaminte radioactive trebuie sa fie in zacamant.Cei doi au continuat cu oserie de tratari chimice asupra pehblendei , care au dus la descoperirea a doua noi elemente radioactive : poloniu si radiu. Marie Curie a mai descoperit ca si thoriu este radioactiv,iar in 1899 elementul radioactiv actiniu a fost descoperit de chimistul francez Andr Louis Debierne .In acelasi an fizicienii englezi Ernest Rutherford si Frederick Soddy au descoperit gayul radioactiv radon, in solutii alaturi de thoriu, actiniu si radiu.In 1903 lui Pierre Curie ie este oferit premiul Nobel pentru fizica ,pentru descoperirea elementelor radioactive. Radioactivitatea este recunoscuta ca cea mai concentrata susa de energie cunoscuta.Sotii Curie au masurat caldura degajata prin emisia de particule alfa determinata de radiu si au stabilit ca 1 gram de radiu degaja aproximativ 100 de cal pe ora.Acest efect este foarte indelungat,de ordinul anilor,pe cand combustia totala a unui gram de carbune nu produce decat cam 8000 cal.Radioactivitatea a atras atentia oamenilor de stiinta din intreaga lume dupa aceste descoperiri.In urmatoarele decenii multe aspecte ale acestui fenomen au fost examinate in detaliu. Printre efectele positive ale elmentelor radioactive se numara faptul ca sunt folosite in medicina ,pentru diagnosticarea bolilor, in tratarea cancerului, pentru raze-X ,in tehnica militara si aerospatiala ,iar in antropologie si arheologie sunt de neinlocuit . In continuare sunt prezentate cateva elemente radioactive si multiplele cai prin care ne pot imbunatati vietile: Americiu -241 - este folosit in majoritatea detectoarelor de incendiu, -pentru a masura nivelul toxic al plumbului din monstrele de vopsea uscata -pentru a asigura uniformitatea grosimii in procedee ca producerea otelului sau a hartiei Cadmiu-109 -este folosit pentru analiza aliajelor metalelor inaite de prelucrare,pentru sortarea bucatilor . Calciu -47 -este un foarte important ajutor in cercetarea biomedicala a funtiilor celulii formarea oaselor la mamifere Californium-252-este folosit in aeroporturi pentru detectarea explozivilor ascunsi -pentru masurea umiditatea din sol , necesara in constructiile de drumuri la constructiei cladirilor 3

-pentru masurarea umiditatii materialelor depozitate in silozuri Carbon - 14 -ajuta in cercetare pentru a asigura ca noile medicamente pot fi consumat fara a produce efecte secundare Cesiu -135 -folosit in tratarea cancerului -pentru masurarea dozelor utilizabile de medicamente radioactive -pentru masurarea si controlul varsarii lichidului in conductele de petrol -pentru a informa daca sondele de petrol sunt infundate de nisip Chromiu-51 -este folosit in cercetarea vietii celulelor rosii ale sangelui Cobalt-57 -este utilizat in medicina nucleara pentru a ajuta medicii sa interpreteze radiografiile organelor si pentru depistarea anemiilor periculoase Cobalt-60 -este folosit pentru a steriliza instrumentele chirurgicale -pentru a inbunatati siguranta cuptoarelor industriale pentru petrol -pentru a pastra mancarea pentru pasari Curiu-244 -este utilizat in industria miniera pentru analizarea materialelor excavate Iod-123 -este universal folosit pentru diagnosticarea bolilor tiroidiene Iod-131 -utilzat pentru diagnosticarea si tratarea bolilor tiroidiene (Fostul presedinte american George Bush,cat si sotia sa au fost tratati cu succes impotriva Grave,o boala tiroidala, folosindu-se iod radioactiv. Iridiu-192 -este folosit pentru a verifica functionabilitatea conductelor de petrol, boilere si parti de avioane Krypton-85 -este utilizat pentru becurile de avertizare la dispozitive ca masini de spalat sau uscatoare -pentru a masura grosimea foliilor de plastic,de metal, de cauciuc sau de hartie -pentru a masura nivelul puluarii Nichel-63 -este folosit pentru a detecta explozibili -ca reglatoare de curent si protectoare de supratensiune tranzistorie in dispozitive electronice. Fosfor-32 -este utilzat in biologia moleculara si cercetarea genetica Plutoniu-238 -a reprezentat sursa de energie pentru propulsia a cel putin 20 de navete spatiale folosite de NASA, din 1972 Poloniu-210 -reduce incarcarea statica in producerea filmelor fotografice Prometiu-147 -este folosit pentru paturile electrice -pentru masurarea grosimii foilor subtiri de plastic, de matal,hartie Radiu-226 -determina o folosire efective a bastoanele luminoase Selenium-75 -este utilizat in cercetare pentru studierea proteinelor Sodiu-24 -este folosit pentru a localiza scurgerile in conductele industriale Strotiu-85 -este folosit pentru studierea structurii oaselor si a matabolismului Technetiu-99 -este cel mai ulilizat izotop radioactiv pentru studii diagnostice in medicina celulara. -diferite forme de technetiu sunt folosite pentru radiografii ale creierului,ale oaselor, si pentru studiul circulatie sangvine Thoriu-229 -ajuta becurile fluorescente sa functioneze mai mult Thoriu-230 -determina culoarea si fluorescental la gazele colorate si la articolele de sticlarie 4

Tritium medicamente luminoasa Uraniu-234 Uraniu-235 de

-este utilizat in cercetarea medicamentelor pentru a garanta siguranta noilor -pentru semnele luminoase,a ceasurile de mana si pentru producerea de vopsea -este folosit in tehnica dentara pentru culoarea si stralucirea protezelor dentare -reprezinta combustibil pentru centralele atomo-electricesi pentru sistemele nucleare

propulsie -pentru producerea articolelor de sticlarie fluorescente Xenon-133 -este utilizat in medecina nucleara pentru studiul ventilatiei pulmonare si circulatiei sngvine. Metalele radioactive sunt foarte periculoase deoarece produc radiatii, iar un nivel prea mare de radiatii poate determina distrugeri ale tesuturilor, cancer , boli genetice si chiar moartea.De fapt chiar cea care a descoperit metalele radioactive, Marie Caurie a murit in urma radiatiilor excesive ,provenite de la experimentele ei. Radiatiile sunt atat de periculoase deoarece sunt formate fotoni( raze gamma ),electroni( raze beta ) si nuclei de heliu ( particule alfa ), cu viteze incredibile care se izbesc de celelalte molecule si le modifica structura.Dac acest lucru i se intamla unei celule de ADN , se poate modifica informatia genetice, uneori transformand o celula normala intr-un canceroasa. Cobaltul este un metal cu numrul atomic 27. n 1730 chimistul suedez George Brandt, a izolat pentru prima oar acest metal. Numele acestui metal poate fi pus n relaie cu sensul cuvntului kobalt n limba german i anume spirit ru. Datorit proprietilor feromagnetice cobaltul este folosit pentru fabricarea magneilor; oxizii cobaltului sint folositi la obtinerea unor emailuri albastre( albastru-cobalt) pentru ceramice. Tot oxizii se folosesc la colorarea sticlei in albastru. Izotopul radioactiv( Co60) este utilizat la radioterapia cu raze gamma( gammaterapie). O curiozitate este ca sarurile higroscopice ( exemplu CoCl2) sunt albastre in stare anhidra si de culoare roz in stare hidratata.Cobaltul ca i aluminiul nu reacioneaz cu acidul azotic. 1. Symbol: Co Numr atomic: 27 Greutate atomic: 58.9332 2. Clasificarea metalului: Metal tranziional Descoperit de: George Brandt Data descoperirii: 1739 (Sweden) Originea numelui: German: kobold (goblin). 3. Densitate (g/cc): 8.9 Punctul de topire (K): 1768 Punctul de fierbere (K): 3143 Raz atomic (pm): 125 Volum atomic (cc/mol): 6.7 Covalent Radius (pm): 116 Raza ionic: 63 (+3e) 72 (+2e) Cldura specific (@20C J/g mol): 0.456 Cldura de fuziune (kJ/mol): 15.48 Caldura de evaporare (kJ/mol): 389.1 5

Conductivitate termic (@25C W/m K): Temperatura Debye(K): 385.00 Pauling Negativity Number: 1.88 First energie ionizant (kJ/mol): 758.1 4. Stri de oxidare: 3, 2, 0, -1 Enthalpy of Fusion/kJ mol-1

Este un metal lucios, de culoare albastru-argintiu. Are proprieti similare cu cele ale fierului. Cobaltul este prezent n meteorii. Zcminte de cobalt se gsesc n Zairo, Maroc i Canada. Cobalt 60 este un izotop produs artificial folosit ca o surs de radiaii (radiaii de nalt energie). Srurile de cobalt coloreaz sticla ntr-o superb culoare de albastru nchis. Poate fi magnetizat ca i fierul aa c este folosit pentru confecionarea magneilor ca i n confecionarea produselor din ceramic i vopsele. Sunt evidene c pe fundul Oceanului Pacific central si de nord exist depozite bogate de cobalt. Surse naturale de cobalt n mediu sunt solul, praful, apa de mare, erupiile vulcanice i incendiile din pduri. Mai este eliberat n mediu prin arderea petrolului, de la maini, camioane sau avioane prabuite Izotopul radioactiv cobalt-60 este folosit n tratamente medicale si n unele ri este folosit pentru a iradia mncarea n scopul conservrii ei. S-a descoperit c srurile de cobalt, n cantiti mici, au fost eficiente pentru a controla deficiene minerale la anumite animale. Cobalt 60 este folosit n tratamentele de cancer. Cobaltul este un element esential pentru organism pentru c face parte din vitamina B12. Particip la maturizarea eritrocitelor i sinteza insulinei, stimuleaza hemopoieza i procesele de cretere. La insuficiena cobaltului n organism scade pofta de mncare, apare anemie, casexie, ataxie. Cantitatea necesar este foarte mic i corpul contine numai aproximativ 1 miligram. Sunt bogate in cobalt: varza alb, morcovul, sfecla, tomatele, strugurii, coaczele negre, ficatul, pestele. Cantitatea necesar este foarte mic i corpul contine numai aproximativ 1 miligram

Izotopi cheie izotop Masa atomic Rspndire Timpul de injumtire

56

Co

57

Co

58

Co

59

Co

60

Co

55.940 0% 77 zile

56.936 0% 270 zile

57.936 0% 71.3 zile

58.933 100% stabil

59.934 0% 5.26 ani

Caracterizare fizic Numr atomic 27 6

Masa atomic relativ (12C=12.000) Punctul de topire/ K Punctul de fierbere/ K Densitate/ kg/m-3 Configuraie electronic Afinitate electronic (M-M-)/kJ mol-1

58.933 1768 3143 8900 (293K) [Ar]3d74s2 -102

VITAMINA B 12 Cobaltul, foarte putin reprezentat in organism, are o importanta deosebita in metabolismul acestuia. Acest microelement face parte din compozitia vitaminei B12, care, impreuna cu fierul, constituie un eficient factor antianemic. De asemenea, cobaltul dispune si de proprietati vasodilatatoare. In doze reduse, impreuna cu fierul si cuprul, el ia parte la formarea hematiilor. Acest mineral activeaza si unele enzime, contribuie la autoapararea organismului, la mentinerea integritatii sistemului nervos, precum si la procesele de crestere. Cobaltul este indicat intr-o serie de afectiuni, cum ar fi: palpitatiile, anxietatea, anemiile pernicioase, hipertensiunea arteriala, angina pectorala, coronarita, arterita, spasmele si blocajele vasculare (indeosebi cele ale membrelor inferioare), sciatica, nevritele, afectiunile spastice digestive etc. Se apreciaza ca necesarul de cobalt al organismului este foarte redus, dar pana in prezent nu a fost determinat cu certitudine, fiind insa estimat la maximum 8 mcg pe zi. Excesul in cobalt este rar intalnit, el putand provoca hipertrofia tiroidei. Cobaltul este foarte raspandit in regnul vegetal, cu deosebire in urmatoarele fructe si legume : caise, cartofi, cirese si visine, ciuperci, fasole uscata si fasole verde, grau nedecorticat (integral), mere, morcovi, orez, pere, rosii, salata verde, sfecla rosie, varza si indeosebi spanac etc. Din pacate, prin rafinare si pregatire culinara, se pierd peste 50% din cantitatile de cobalt continute initial de produsele respective. Se mai numete ciancobalamina, pentru c este singura vitamina ce conine n molecula sa un metal, un atom de cobalt. Origine si rol: a fost izolat din ficat; se mai gaseste n splin i carne, drojdie-de-bere, pinea neagr etc; are o frumoas culoare roie. Aceast vitamin joac un importat rol metabolic - proteic si lipidic. Particip la sinteza unor acizi aminai eseniali - metionin si colin, metionina formand cistina; iar prin metionin si colin, are rol n metabolismul lipidelor, evitnd infiltrarea sau ncrcarea gras a ficatului - aciune lipotrop.

Carena de vitamina BI2 : Etiopatogenie: carena de vitamina B12 poate fi primitiv - printr-un aport alimentar exogen insuficient (factorul extrinsec) - sau secundar- din cauza lipsei enzimei gastrice (factorul intrinsec) sau prin inhibarea de catre antibiotice a florei microbiene intestinale. Patogenic, deficiena n absorbia vit. B12, ca i n utilizarea ei, sunt explicate prin absena factorului intrinsec n urma unei suferine gastrice (gastrita cronica, ulcer, stomac operat etc). Simptomatologie: semnele importante sunt: digestive (inapetena, greaa, diaree); sanguine (anemie hipercrom, megaloblastoza si megalocitoza, leucopenie, neutropenie si trombopenie); generale (astenie, ameeli). Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice i a tabloului hematologic -sindromul Biermer. Evoluie-Prognostic: evoluia este favorabil, dac diagnosticul este precoce, dar poate fi grav i chiar ireversibil n formele avansate de boal. Tratament: alimentaia bolnavului bogat n protide, fier, vitamine este tratamentul esenial. Tratamentul medicamentos const n administrarea de vitamina B12 intramuscular (fiole coninnd 50g i 1 OOOg), extracte hepatice, preparate cu acid clorhidric i pepsina pentru mucoasa gastric.

Cap II - Posibiliti de contaminare a produselor alimentare

Contaminarea crnii se realizeaz prin urmtoarele ci: - operaiile de tranare a carcasei, n special prin intermediul ustensilelor neigienice, asociate cu temperatura ridicat n sala de tranare i cu existena unor sli de tranare insuficient splate i dezinfectate. - pstrarea, manipularea i ambalarea crnii n mod necorespunztor. - transportul i depozitarea crnii influeneaz n cea mai mare msur contaminarea crnii cu germeni. n esen, contaminarea crnii cu microorganisme se realizeaz prin nsi animalul sacrificat, dar i pe alte ci (materiale, ustensile, aer, insecte, om, etc.). Poluarea reprezint aciunea de impurificare i contaminare a crnii i produselor derivate cu reziduuri i toxine. Impurificarea crnii i a produselor derivate cu substane nocive i are origini diferite: substane minerale, radionuclizi, micotoxine, aditivi alimentari, etc. n carne i produsele din carne metalele ajung prin intermediul animalului n cadrul lanului trofic (sol plant nutrei animal). Aceste metale ajung n sol prin ngrminte sau reziduurile unor industrii n ap i n aer. Din sol ajung n plante, respectiv n furaje i de aici ajung la animal prin ingestia lor, ca i a apei poluante. Din tubul digestiv metalele ajung n esut. De asemenea metalele pot ptrunde n organism pe cale respiratorie i cutanat. n carne metalele i metaloizii pot ajung n timpul procesrii prin contactul cu instalaiile de prelucrare, prin metodele de ambalare, etc. Modalitatea de contaminare cu cobalt este prin sol. Solul: efectele toxice asupra plantelor au loc la concentraii de cobalt mai mici de 40 ppm, ns concentraiile din sol nu reprezint singura cauz de contaminare. Diferitele specii de plante au o sensibilitate diferit la cobalt, iar toxicitatea cobaltului este influenat i de tipul i compoziia chimic a solului. Una din cele mai importante proprieti ale solurilor este aciditatea. Cu ct solul este mai acid cu att este mai ridicat potenialul toxicogen al cobaltului n orice concentraie. Solurile cu concentraii 8

mari de cobalt au deasemenea concentraii ridicate de arsen i nichel, iar acestea sunt n general mai toxice pentru plante i om n comparaie cu cobaltul. Toxicitatea cobaltului este chiar mic n comparaie cu multe alte metale din sol. Cele mai importante metale grele eseniale care exist n mediu sunt: cobaltul, cuprul, manganul, molibdenul, zincul i fierul. Prezena acestor metale n organism n concentraii att de mici nu numai c sugereaz, dar nici nu permit alt explicaie a rolului lor dect prin activitatea enzimelor. Dintre aceste metale, cobaltul se gsete ntr-o situaie special, el fiind singurul metal existent ntr-o vitamin. Celelalte intrevin n activitatea enzimatic a mai multor sisteme metal-enzim. [BUDEANU, 1982] Concentraia de cobalt din sol este n general dependent de natura rocilor de baz. Cobaltul este mai abundent n rocile bazale dect n cele de granit, coninutul fiind n general de 8 ppm. Nivelul de cobalt din sol este decisiv i n privina concentraiei sale din plante. [CONSTANTINESCU, 1986] Cobaltul intr n componena unui numr mare de minerale, de regul n asociaie cu nichelul, aceste dou elemente fiind nrudite geochimic. Cobaltul este un metal greu, care se gsete n sol n diferite forme, asociate cu constituenii minerali i organici ai fazei solide. Cobaltul din soluia solului reprezentnd o fraciune destul de mic. Dintre constituenii minerali, mineralele argiloase au o pondere importante n reinerea cobaltului. [DAVIDESCU, 1988] Cantitatea medie de cobalt total din solurile de pe Terra este estimat la 8 ppm, dar pot exista variaii importante n raport cu natura chimic i mineralogic a materiawlului parental. Vrsta solurilor i condiiilor bioclimatice n care s-au dezvoltat aceste soluri reprezint factori care conduc la variaia coninutului de cobalt. n urma numeroaselor cercetri fcute i innd cont de condiiile diferitelor soluri de pe Terra s-a semnalat existena unei relaii directe ntre coninutul total de cobalt i cel de argil. Cobaltul intr i n structura mineralelor feromagneziene prezente n fraciunile mai grosiere ale solului, dar datorit instabilitii rmne numai n solurile tinere. O parte relativ mare a cobaltului din sol este asociat cu oxizii i hidroxizii de fier i mangan, reinerea cobaltului sub aceast form se face prin adsobrie de suprafa sau coprecipitare. [SCHULIN, 1992] n general plantele, mai ales cele superioare, spre deosebire de animale sunt mai puin sensibile la insuficiena de cobalt. n experienele efectuate n soluii nutritive s-a constatat c 10 ppm cobalt sunt suficiente n procesul de fixare a azotului pentru bacteriile din nodozitile de lucern. Concentraii de cobalt mult mai mici de 1 ppm sunt menionate pentru Rhizobium din nodozitile de soia. Chiar dac concentraia de cobalt necesar bacteriilor fixatoare de azot poate fi asigurat i n condiiile unor soluri ce conin cantiti relativ mici de cobalt, exist cercetri care atest rolul stimulator al cobaltului n fixarea azotului simbiotic. [MOGO, 1990] Concentraia de cobalt din plantele furajere i puni poate fi mrit dac se practic frecvent aplicarea cobaltului n sol sau prin stropiri foliare. Dozele de cobalt utilizate ca ngrmnt variaz n limite foarte largi (0.1 5.0 kg Cobalt/h), n raport cobalt condiiile de sol i specificul plantei. Concentraia de cobalt n plante, furaje i puni poate fi mrit dac se practic stropirile foliare cu soluii de sruri de cobalt i pulverizarea sulfatului de cobalt din avion. [MIHAIU, 2001] n cantiti excessive cobaltul este foarte toxic pentru plante i moderat toxic pentru animale i oameni. n condiiile aplicrii srurilor de cobalt i la tratarea seminelor cu doze mari de cobalt, n general efectele sunt indirecte, manifestndu-se prin reducerea absorbiei de fier i magan, ceea ce poate favoriza cloroza fericsau deficiena de mangan. Efectele se manifest prin clorozarea i necrozarea frunzelor, urmat frecvent de uscarea ntregii plante. [MOGO, 1991] Intoxicaiile cu cobalt la animale au fost ntlnite n condiiile aplicrii srurilor de cobalt n diet o perioad mai ndelungat, bovinele fiind mai puin tolerante la excesul de cobalt dect ovinele. 9

Cobaltul este un metal cu efecte iritative asupra mucoaselor respiratorii, producnd pusee de criz de tip astmatiform dup inhalare. Dup ingestie apar epigastralgii, greuri i vrsturi. Animalele domestice sunt dependente de o suplimentare adecvat cu microelemente, cu efecte benefice asupra strii de sntate i a nivelului productiv. n nutreuri microelementele se gsesc n cantiti foarte diferite de la o zon pedoclimatic la alta, existnd posibilitatea apariiei unor dezechilibre prin exces sau prin insuficien de raii. Specific microelementelor, este faptul c n organism ele se gsesc n cantiti foarte mic, la nivele descrise n pri per milion (ppm), dar ndeplinesc funcii biologice importante. Principiul de baz ce face ca microelementele s fie active la esuturi i organe, la o concentraie foarte mic, este c acioneaz ca enzime (catalizatori), cu rol n declanarea reaciilor biochimice, iar la terminarea reaciilor nu sunt incluse n componentele biologice ale esuturilor [ Shorocks, 1992 ] Rolul biologic al microelementelor este extrem de divers. El variaz de la funcii structurale sunt implicate microelemente cum sunt fierul intr n componena hemoglobinei, cobaltul n structura vit. B 12. Cobaltul, iodul i cromul ii exercit funciile lor prin intermediul unor compui unici. Cobaltul face parte din molecula cianocobalaminei (vit. B-12), iodul cea a tiroxinei i cromul este activator al insulinei. Microelementele sunt implicate n diferite procese vitale, care pe lng meninerea sntii se rsfrng asupra sporului de cretere. Carena n unele microelemente la tineretul ovinare ca urmri reducerea vitezei de cretere i apariia bolilor careniale. Aproximativ 25 de elemente minerale sunt permanent n constituia corpulului animalelor. Dintre acestea pentru 13 elemente s-a dovedit stringena prezenei lor n organism. Acestea includ: Ca, Cl, I, Fe, Mg, P, K, Se, Na, S, Zn i Co. [PRVU, 1992] Pentru specia ovin principalele microelemente cu importan practic pentru ara noastr, luate n studiu sunt urmtoarele: Cu, Zn, Mg, Se, Co, Fe, Mo. Specific cobaltului este faptul c, n organism se gsete n cantitatea cea mai mic, dar ndeplinete funciile cele mai importante dintre toate microelementele eseniale pentru ovine. Cea mai mare parte din cobalt se gsete n ficat , rinichi i mduva oaselor. n ficat, o cantitate nsemnat de cobalt se gsete antrenat n structura vitaminei B-12, n care ponderea cobaltului este de 4%. Mecanismul intim al absorbiei intestinale a cobaltului nu este bine cunoscut, dar se consider c are o cale de absorbie comun cu fierul, care de fapt se interfereaz. La rumegtoare, din cobaltul ajuns n rumen, numai 13% este utilizat la vitamina B-12. n plus, cobalamina sintetizat are un coeficient de absorbie de doar 3 5%, restul fiind excretat. Dup aceste date rezult c rumegtoarele metaboilizeaz foarte slab cobaltul comparativ cu monogastricele, necesitnd cantiti mai mari n raie. Ordinea sensibilitii privind cerinele n acest element sunt tineretul ovin, oile adulte i berbecii. Rolul cobaltului n organismul rumegtoarelor are o semnificaie deosebit deoarece cobaltul permite microorganismelor ruminale s sintetizeze vitamina B-12, spre deosebire de monogastrice care necesit acest vitamin gata sintetizat. n cazul schimbrii brute a raiei alimentare, sinteza ruminal de vitamina B-12 este redus timp de o sptmn. La rumegtoare cobaltul stimuleaz digestia celulozei n rumen, influennd producia de lapte i procentul de grsime, intervenind n metabolismul energetic n faza de transformare a acidului propionic n acid succinic, prin intermediul acidului metilmalonic. [PRVU, 1992] Fenomenul de caren n cobalt este legat de anumite soluri, de obicei aprnd pe coasta mrilor i oceanelor (coast disease) fiind asociat cu carena n fier i cupru. 10

Cobaltul dup absorbie n organism 70% se elimin prin colon, iar 30% se localizeaz n unele organe de unde se elimin lent. [COTRU i colab., 1991] La ovine administrarea unor raii bogate n cobalt determin ncorporarea excesului de cobalt ntr-un analog al vitaminei B-12 mai bun ca vitamina adevrat, care sporete consumul de furaje. Alte surse, Milo i Drinceanu (1980), arat c la oi cobaltul mrete apreciabil secreia glandelor parotide i stimuleaz digestia celulozei n rumen, iar n caz de caren scade sau chiar blocheaz fermentaia microbian din rumen. Carena n cobalt la femelele gestante are manifestri morbide ce devin mai evidente n perioada a doua de gestaie i se accentueaz dup ftare. Problema factorilor interfereniali care reduc absorbia cobaltului de ctre plante din sol este mai puin cunoscut, fiind incriminat ca avnd aciune negativ excesul de calciu i ph-ul acid. n practic s-a observat existena corelaiei dintre cantitatea redus de cobalt din raie i creterea infestaiei cu trichostrongilide. La animalele carenate piele devine scuanoas i fr elasticitate, iar lna devine aspr i fr luciu.

CAP III - Metode de identificare i izolare Pentru a preveni contaminarea crnii cu anumite metale trebuie avute n vedere prezena acestora ca rezultat al furajrii animaleleo cu nutreuri contaminate cu pesticide ce conin metale grele, sau ca rezultat al prelucrrii crnii cu utilaje neadecvate. Nu este nevoie de msuri speciale pentru a reduce contaminarea mediului cu cobalt. Metoda cea mai simpl se refer la reducerea oricrui tip de expunere la metalele din sol. n zonele unde concentraia de cobalt n sol este mai mare de 40 ppm i se suspecteaz o contaminare a vegetaiei cu cobalt, acestea pot fi reduse prin ncorporarea de sol necontaminat. Solul contaminat poate fi ndeprtat sau expunerea poate fi redus prin acoperirea solului cu sol curat sau poate fi pavat cu pietre. Determinarea analitic a cobaltului se poate face: - calitativ: ionul Co d cu -nitrozo--naftol un precipitat rou-brun, limita de recunoatere 0,05 g Co iar cu NH4SCN formeaz o combinaie complex de culoare albastr -calitativ: gravimetric se determin cu -nitrozo--naftol, volumetric: cu piridina i sulfocianura, formeaz un compus greu solubil, iar sulfocianura n exces de titreaz cu o soluie de azotat de argint n prezena alaunului feric ca indicator. [BLNESCU, 1964]

Cap IV-Limite maxime admisibile Abundena de cobalt depinde de ocurena elementului n rocile primare i de mediul n care este eliberat din produsele de alterare. Coninutul de cobalt n solurile din Banat este cuprins ntre 15-25 ppm, cele mai mari concentraii au fost determinate pe soluri cu pH>7 cum sunt cele de la Jimbolia i Snnicolau Mare, iar cele mai mici la Reia i Oravia. Coninutul mediu total al unui adult este de 1,1 mg Co cu concentraii n ppm substan uscat: de 0,18 n ficat, 0,09 n splin ,23 n rinichi, 0,10 n inim, i 0,06 n pancreas. Aceste concentraii sunt inferioare n cazul deficitului de cobalt saui crescute n aporturi suplimentare de cobalt. Coninutul n cobalt al diferitelor crnuri raportate la 100 g parte comestibil: 11

Carne de porc: 8,0 Carne de vit: 7,0 Carne de oaie: 6,0 Carne de viel: 5,0 n condiii dietetice anormale, aporturi alimentare foarte crescute, de 250-300 mg/zi pot deveni toxice pentru om, iar cele sczute de 25-30 mg/zi pot determina maladii.

Bibliografie
1. Banu C., Procesare industrial a crnii, ediia a doua, Editura Tehnic, Bucureti, 2003 2. Butnariu Monica, tez de doctorat Contribuii cu privire la prezena metalelor grele n solurile din Banat i consecine asupra calitii mediului, U.S.A.M.V.B Facultatea de Agricultur, Timioara 2005 3. Chirodea Gheorghe, Tez de doctorat Implicaiile alimentaiei microminerale (Fe, Mn, Cu, Co, Zn, Se, Mo) asupra principalilor indici productivi la ovinele de ras Merinos Transilvnean, U.S.A.M.V.B. Facultatea de Zootehnie i Biotehnologie, Timioara 1996 4. Grecu I., Chimie Anorganic, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1964

12