Nanoparticule de Y2O3

Student:Boboc Marius Nicolae

Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Medicala
Grupa:1431

Cuprins
1.Introducere3-4p
2.Proprietati ale Y2O3 ..4p
3.Aplicatii ale Y2O3.5-7p
4.Rute de sinteza.Metode de caracterizare..7p
5.Metoda sol-gel pentru sinteza Y2O3.8-11p
6.Caz particular YSZ...12-14p
7.Aplicatii ale YSZ..15p
8.Concluzii..16p
9.Bibliografie..17p

1.Introducere
Oxidul de ytriu, de asemenea, cunoscut sub numele de ytria, Y2O3. Este o, substan
solid de culoare alb. Oxidul de ytriu este folosit ca un material de pornire comun att pentru
2

tiina materialelor, precum i compui anorganici.Masa molara este de 225.81 g/mol.

Insolubil n ap i alcaline, solubil n acid i alcool. Expus n aer este uor de a absorbi
dioxidul de carbon i deteriorarea apei. Utilizat n fabricarea de manoane pentru lmpi cu
incandescen, culori fosforescente TV, aditivi magnetice, dar, de asemenea si pentru industria
nuclear. Pseudonime sunt oxid de ytriu, oxid de ytriu (III), i alte materiale int. Ytriul a
fost descoperit n mineralul gadolinit, iar Carl Gustav Mosander a artat, mai trziu, faptul c
n minereul de yttriu se gsesc mai multe elemente.
n anul 1787 Carl Axel Arrehenius a gsit ntr-o carier n apropierea Ytterby, Suedia,
un nou mineral, pe care l-a numit ytterbite, i a fcut o analiz sumar a acestuia. Mai mult,
chimistul finlandez Johan Gadolin izolat n 1794 plecnd de la acest mineral a descoperit un
oxid nou impur, pe care l-a numit ytterbia. Friedrich Whler a purificat par ial ytriu de metal
n 1828, n timp ce Carl Gustaf Mosander a separat oxizii de ytriu, erbiu i terbiu n 1843
dintr-un amestec de oxid de ytriu.
Ytriul e gsit n majoritatea mineralelor pmnturilor rare,precum i n unele minereuri
de uraniu, dar nu e gsit niciodat n natur ca element liber. Aproximativ 31 ppm (pri pe
milion) din scoara terestr e ytriu, fcndu-l al 28-lea cel mai abundent element, de 400 de
ori mai comun de ct argintul. n sol, ytriul e gsit n cocentraii ntre 10 i 150 ppm
(greutatea medie uscat e de 23 ppm), iar n apa de mare, de 9 ppt (pri pe trilion).
Ytriul nu are niciun rol biologic, dei e gsit n majoritatea, dac nu n toate
organismele, de obicei concentrndu-se n ficatul, rinichii, splina, plmnii i oasele
oamenilor. n mod normal, se gsesc 0,5 miligrame n ntregul corp uman; laptele de mam
uman conine 4 ppm. Ytriul poate fi gsit n plantele comestibile n concentraii de la 20 ppm
la 100 ppm, varza avnd cea mai mare cantitate.Seminele plantelor lemnoase au cea mai
mare concentraie, cu pn la 700 ppm.
Oxidul de ytiu este considerat in prezent un compus important datorita faptului ca
prezinta o structura cubica la fel ca cea a oxidului de ceriu si de aceea este considerat un
candidat pentru aplicatiile biologice. Ytriu i compuii si au o mare varietate de utilizri.
Oxidul de ytriu (Y2O3) reprezint cea mai mare utilizare a elementului. Oxidul, precum i
vandatul de ytriu (YVO4), este utilizat cu europium pentru a face fosfor pentru a crea
culoarea roie n tuburile de televiziune. n 1987, s-a descoperit c oxidul de ytriu, bariu i
cupru e un supraconductor la temperaturi nalte.Era al doilea material cunoscut ce avea
aceast proprietate, fiind primul care s fie supraconductor la o temperatur mai mare dect
cea de fierbere a azotului . Ytriul este de asemenea folosit n producerea de electrozi,
electrolii, filtre electronice, lasere, supraconductori, diverse aparate medicale i n urmrirea
diverselor materiale pentru a le spori proprietile. Ytriul nu are niciun rol biologic, expunerea
la compuii acestuia putnd ns cauza cancer pulmonar la oameni .Cantiti mici de ytriu
(0.1-0.2 procente) pot fi folosit pentru a reduce dimensiunea granulei la crom, molibden,
zirconiu i titan, precum i pentru a crete puterea aluminiului i a aliajelor de magneziu.
Aliaje cu alte proprieti utile pot fi obinute prin utilizarea de ytriu ca aditiv. Metalul poate fi
folosit ca un dezoxidant pentru vanadiu i alte metale neferoase. Ytriul poate fi utilizat n
sisteme laser i ca un catalizator pentru reaciile de polimerizare a etilenei. El are, de
3

asemenea, o utilizare n formulele ceramice i de sticl, deoarece oxidul are un punct de topire
ridicat i i confer sticlei o rezistena la ocuri i caracteristici de expansiune sczute.

2.Proprietati ale Y2O3

n ultimii ani oamenii de stiinta au intensificat cercetarea lor n domeniul
nanoparticulelor n principal din cauza rezultatelor inovatoare i neateptate care sunt realizate
prin modificarea proprietilor atomice i moleculare ale diferitelor elemente. Nanoparticulele
au utilizare n domeniul tehnologiei bio, a medicamentelor, sisteme optice i electronice.
Nanoparticulele de oxid de ytriu (Y2O3) sunt o substanta solida , stabila in aer ,de culoare
alb. Este cunoscut si sub numele de ytria si are formula chimica Y2O3. Este un compus
organic cu numrul de oxidare +3 care i ofer toi cei 3 electroni de valen. Un bun
exemplu e oxidul de ytriu (III) (Y2O3), cunoscut i ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate.
Acesta este utilizat n domeniul tiinelor materialelor, pentru a face fosfor , utilizat n
conferirea culorii roie a tuburilor de imagine din televizoare. O alt utilizare important a
nanoparticulelor de oxid de ytriu este n sinteza anorganic. Oxidul de ytriu este un material
refractar cu temperatura de topire de 2425 de grade Celsius iar temperatura de fierbere este
4300 de grade Celsius. Este stabil termodinamic.Este solubil in acizi si alcooli si insolubil in
apa. Elementul pur e relativ stabil n aer n forma sa compact, din cauza pasivizrii rezultat
din formarea unui strat de oxid protector (Y2O3) pe suprafaa sa. Acest nveli poate avea o
grosime de 10 m cnd ytriul e nclzit la 750 C n vapori de ap. Cnd e divizat fin, totu i,
ytriul e foarte nestabil n aer; bucele sau achii de metal se pot aprinde n aer la temperaturi
de peste 400 C.
Propeietati fizice :
Oxidul de ytriu apare sub forma unei pulberi albe cu morfologie sferica.Are o
densitate de 5.010 g/cm3 .
Compozitia chimica:
78.7 % ytriu si 21.1% oxigen.Conductivitatea termica a oxidului de ytriu este 27 W/
(mK).Se poate gasi sub forma de tablete,piese si diverse granulatii dar si sub forma de
nanoparticule.Are o structura cristalina cubica.Oxidul de ytriu este derivat din hidroxidul de
ytriu.Procesul de fabricatie presupune tratamentul termic al hidroxidului de ytriu care este
cultivat catodic.

Structura:

Rosu sunt ionii O2- iar cu gri sun ionii de Y3+.

3.Aplicatii Y2O3
Consumatori
Ytria (Y2O3) poate servi ca reea gazd pentru doparea cu cationi de Eu3+ pentru a
obine vandat de ytriu dopat YVO4:Eu3+ sau fosfori de oxid de sulfur de ytriu
Y2O2S:Eu3+ care dau culoarea roie n tuburile colorate ale televizoarelor color, dei culoarea
roie n sine e de fapt emis de europiu n timp ce ytriul colecteaz energie din tunul
electronic i o d fosforului. Compuii ytriului pot servi ca reele gazd pentru doparea cu
diveri cationi lantanizi. n afar de Eu3+ i Tb3+ e folosit ca agent de dopaj, ducnd la
luminescena verde. Ytria e de asemenea folosit ca un aditiv de sinterizare n producia
nitrurii poroase de siliciu i ca un material nceptor comun pentru tiina materialelor i
pentru producerea altor compui ai ytriului.
Compuii ytriului sunt folosii ca i catalizatori pentru polimerizarea etenei. Fiind un
metal, e folosit la electrozii unor bujii de nalt performan. Ytriul e de asemenea folosit n
fabricarea manoanelor incandescente pentru felinarele cu propan ca nlocuitori pentru toriu,
care e radioactiv.
Utilizrile n dezvoltare includ oxidul de zirconiu stabilizat cu ytriu, n particular ca
electrolit solid i ca un senzor cu oxigen n sistemele de eapament ale automobilelor.

Poteniator pentru materiale

5

Mici cantiti de ytriu (de la 0,1% la 0,2%) au fost folosite pentru a reduce granula ia
cromului, molibdenului, titanului i zirconiului.E de asemenea folosit pentru a crete duritatea
aliajelor de aluminiu-magneziu. Adugarea de ytriu aliajelor mbuntete n general
lucrabilitatea, mrete rezistena la recristalizarea la temperaturi mari i crete considerabil
rezistena oxidrii la temperaturi ridicate.
Ytriul poate fi folosit pentru a dezoxida vanadiul i alte metale neferoase. Ytria e
folosit la stabilizarea formei cubice a zirconiei pentru a fi folosit n fabricarea bijuteriilor.
A fost studiat o posibil utilizare a ytriului ca nodulizator pentru fabricarea fierului
ductil, care are ductilitatea crescut (grafitul formeaz noduli compaci n loc de fulgi pentru a
forma fierul ductil). Oxidul de ytriu e de asemenea folosit n ceramic i sticl, deoarece are
un punct de topire ridicat, i d acestor materiale o rezisten la oc crescut i expansiune
termal sczut. De aceea, e folosit n obiectivele camerelor de fotografiat.

Stiinta materialelor
Oxidul de ytriu este utilizat si pentru a face granatii de ytriu-fier ,care sunt filtre
puternice si foarte eficiente de microunde.Y2O3 este utilizat ca material precursor pentru a
face supraconductoare de temperaturi nalte YBa2Cu3O7 pentru a indica raportul
constituenilor de metal.

Chimie anorganica
Oxidul de ytriu este un important punct de plecare pentru compuii anorganici. Pentru
chimie organometalic acesta este transformat n YCl 3 printr-o reacie cu acidul clorhidric
concentrat i clorur de amoniu.

Lasere
n particular ,laserele care au ca dopant iterbiu permit aplicarea eficienta att n regim
continuu ct si n regim alternativ.La valori mari ale concentraiei de excitare i racire lent
are loc stingerea de emisie la frecvena laserului si emisia n band larg. yttria, fluorura de
litiu-ytriu (LiYF4) i vanadatul de ytriu (YVO 4) sunt folosite n combinaie cu agenii de
dopaj, cum ar fi neodimul, erbiul i yterbiul n laserele semi-infraroii. Laserele YAG (granat
de ytriu aluminiu) au abilitatea de a opera la putere mare, fiind folosite la forarea,sudarea i
tierea metalului.Ca ceramica optica transmite bine in domeniul infrarosu (1-8 microni)
lungime de unda . Transmisia ridicata in infrarosu impreuna cu buna rezistenta le eroziune si
rezistenta la temperature il fac ideal pentru stratul de protectie din senzoru infrarosu.

Laserele Nd:YAG (neodiu dopat cu granat de ytriu-aluminu) produc o radiatie

infrarosie in afara spectrului vizibil.

4.Rute de sinteza
-Tratament hidrotermal
-Depunere chimica de vapori
-Piroliza spray
-Reactie in faza lichida
-Polyol
-Gel-freezing dry method
-Metoda de precipitare omogena
-Metoda sol-gel
-Metoda de combustie

Metode de caracterizare:
-Microscopia electronic prin transmisie (TEM)
-Difractia de raze x
-Edax energie dispersive spectometry
-Fourier transform infrared spectroscopy (FTIR)
-Microscop electronic cu baleiaj (SEM)
-adsorptie-desorptie de azot
-Analiza termica
-Spectroscopie UV-Vis
-(FESEM) field emission scanning electron microscopy

Analiza SEM

Analiza TEM

5.METODE DE SINTEZA.METODA SOL-GEL

Obtinerea pudrei Y2O3
Am ales sa scriu despre metoda sol-gel de sinteza a Y2O3 deoarece aceasta metoda
prezinta avantaje precum:Imbunatatirea omogenitatii,puritatea materialului ,permite controlul
dimensiunii nano.
Experimental:
Pudra Yttria a fost dizolvata in acid azotic de puritate crescuta, apoi diluata pana la
concentratia molara de 0.26M cu apa deionizata. Pentru a se investiga efectul sulfatului de
ammoniac la unele specimene, s-au adaugat 0.9g intr-o solutie de 500ml azotat de Yttria. Apa
de ammoniac(2M ) a fost folosita ca decantant. In timpul procesului de precipitare s-a adaugat
solutia ce contine ionii precursori de metal la agentul de precipitare. Rata la care s-a efectuat
acest proces a fost de 5ml/min. Apoi, precipitatul obtinut a fost lasat timp de 3 ore la agitare
magnetica continua. Apoi acesta a fost filtrat si spalat de 4 ori cu apa deionizata, pentru a se
elimina ramasitele de azotat de ammoniac NH4NO3. Dupa aceasta, a fost lasat la uscat la
temperature de 60 de grade, timp de 24h. Produsul obtinut a fost sfaramat intr-un mojar cu
pistil si apoi supus unui proces de calcinare la diferite temperaturi pentru a se obtine pudra de
Yttria.
Pentru sinterizare, pudrele au fost presate la uscat (~20MPa) in mici cilindri cu
diametrul de 13 mm si grosimea de 3 mm apoi compactate isostatic la o presiune de 200MPa.
Granulele au fost sinterizate timp de 4 ore la temperature de 1700grade C, in vid(presiune de
1.3*10-3 Pa) intr-un cuptor cu element de incalzire pe baza de molibden. Identificarea fazelor
s-a facut prin difractie cu raze X(XRD). Pentru observarea morfologiei pudrei Y2O3 si a
8

precipitatului s-a folosit un microscop electronic(TEM). Densitatea relative a substantei

sinterizate s-a calculat prin metoda Arhimedica, folosind apa ca mediu de imersare.
Specimenele sinterizate au fost gravate? La 1500 grade C timp de 2 ore. Microstructura
suprafetei lor lustruite s-a observat folosind microscopia electronica. Pentru masurarea
transmitantei s-au taiat in felii cu grosime de 1.5mm, ambele suprafete fiind lustruite. Calculul
transmitantei ceramicelor yttria transparente s-a facut intr-un domeniu de lungimi de unda de
la 200 la 1200nm, folosindu-se un spectrofotometru.

Rezultate:
Relatia dintre pH si apa de ammoniac sau solutia Y(NO 3)3 (adaugata ca reactant) este
vizibila in figura 1. Daca Solutia de Y(NO3)3 este adaugata peste apa de ammoniac
(concentratia apei de ammoniac este mai mare decat a solutiei de Y(NO 3)3 , ionii de Y3+
reactioneaza imediat cu hidroxidul, producandu-se precipitatul precursor si scadere treptata a
pH-ului solutiei. PH-ul initial al solutiei este 5; platoul, care incepe la pH 6.7 indica faptul ca
s-a format precipitatul si ca s-a consumat hidroxidul. Cand pH-ul creste peste 8, inseamna ca
procesul de precipitare s-a finalizat. Totodata, cresterea brusca a pH-ului este rezultatul
adaugarii in exces de apa de amoniac. Morfologia precursorului este influentata de
modalitatea si conditiile de precipitare , ca de exemplu valoare de atins a pH-ului. Observat cu
microscopul electronic, precipitatul are o structura asemenea unei piramide de carti(fig 2a), la
valori joase al ph-ului. La valori mari ale pH-ului, aceasta structura nu se pastreaza, tinzand sa
se darame(fig 2b).

Fig.1.Relatia intre pH si NH3*H2O sau Y(NO3)3 in timpul diferitelor tipuri de initiere:a.initiere

normala ; b.initiere reversibila.

Fig.2.TEM morfologia precursorilor produsi prin metoda de initiere normala: (a) pH=7.92 si
(b) pH=10.0

Fig.3. TEM morfologia precursorilor produci prin metoda de initiere reversibila: (a) pH=7.92
si (b) pH=10.0

Conform Voigt, variatia morfologiei precipitatului depinde de nivelul de

suprasaturatie. Rata de nucleare, creste odata cu cresterea nivelului de suprasaturatie. Acesta
este mare in cazul efectuarii precipitarii la valori mari ale pH-ului.
Hidroxiacetatul de Yttrium tinde sa aiba o morfologie asemanatoare cu cea a
trombocitelor. Acest fenomen pare sa fie cauzat de structura cristalina a hidroxiacetatului de
yttrium. Structura unor molecule perfecte de hidroxiacetat de yttrium este alcatuita din
10

straturi primare ce prezinta straturi secundare alternante de ioni de metal. Suprafetele se

dezvolta perpendicular pe planele straturilor. Dezvoltarea prin adaugarea de noi straturi este
mai inceata decat dezvoltarea extremitatilor straturilor. Ca rezultat al acestor procese,
precursorul hidroxid este format din particule cu forme variabile, formand o structura
asemanatoare cu cea a trombocitei. Odata cu cresterea suprasaturatiei, aparitia cristalelor va
avea loc mai repede.
Fig.4. arata morfologia pudrei de Y2O3 la microscopul electronic ( TEM) obinute prin
calcinarea a patru tipuri tipice de precipitate la 1100 C timp de 2 ore. O trstur comun ale
pulberilor precipitate derivate este c ele au cateva aglomerate. Oricum, condiiile de sintez
diferite provoac unele diferene n dispersivitatea acestor pulberi. Comparativ cu pulberea a
(fig. 5 (a)), pulberile b-d, au fost mai sever aglomerate. Dei pulberea a are nc unele
aglomerate, pulberea prezint cea mai mare dispersivitate dinte aceste pulberi. Se compune n
principal din particule rotunde, in comparatie cu particule mari neregulate cu margini ascu ite,
cum ar fi b-d.

Fig.4

6.Caz particular :YSZ

11

YSZ - oxid de zirconiu stabilizat cu oxid de ytriu

Oxidul de zirconiu stabilizat cu oxid de ytriu este o ceramica in care structura
cristalina a dioxidului de zirconiu este facuta stabila la temperatura camerei printr-un adoas de
oxid de ytriu.Acesti oxizi sunt denumiti Zirconia (ZrO2) si yttria (Y2O3).
Stabilizare:
Dioxidul de zirconiu pur sufera o transformare de faza de la monoclinic(stabil la
temperature camerei) la tetragonal (1000 grade Celsius) iar mai apoi la cubic (2370 grade
Celsius)
Conform schemei:
monoclinic (1173 C)
tetragonal (2370 C)
cubic (2690 C)
topire

monoclinic:
o este stabil termodinamic pn la temperatura de peste 950oC;
o este derivat din structura fluorinei.
tetragonal (de temperatur nalt):
o se formeaz din forma monoclinic la o temperatur cuprins n
intervalul 1100 - 1200oC, transformarea polimorf avnd loc cu o
variaie de volum de 5%;
o deriv din structura fluorinei.
cubic:
o apare la 228550C;
Structura cristalin a formelor polimorfe ale zirconei: monoclinic (a), tetragonal (b) i
cubic (c) .
12

O
Z
r

Z
r

Obtinerea de produse de ceramica din zirconia stabilizata si sinterizata este dificila

datorita
schimbarii mare de volum insotita de tranzitia de la tetragonal la
monoclinic(aproape de 9%).Stabilizarea starii polimorfe cubice a zirconiei la o gama mai
larga de temperature este realizata prin substituirea unor ioni de Zr4+ (raza ionica de 0,82
,prea mic pentru reteaua ideala de fluorite caracteristica pentru zircona tetragonala)in
reteaua cristalina cu ioni putin mai mari ,de exemplu Y3+ .
Cateva abrevieri folosite pentru Zirconia stabilizata:
PSZ: Zirconia stabilizata partial :
4YSZ:cu 4 mol-% Y2O3 partial stabilizat ZrO2
FSZ zirconia stabilizata complet
13

Efectul de stabilizare a conductivitii ionice

Adaugarea de Yttria in zirconiul pur inlocuieste unii din ionii de Zr 4+ din
reteaua de zirconiu cu ionii de Y 3+. Acest lucru produce aparitia vacantelor, odata
ce 3 ioni de O2- inlocuiesc 4 ioni de O 2-. Pe langa asta, face posibila conductia de
O2- a zirconiului stabilizat cu yttrium(deci conduce si curentul electric), cu
conditia sa fie destul spatiu in jurul vacantei pentru o mobilitate crescuta a
acesteia(spatiu care creste odata cu temperature). Proprietatea conductiei ionilor
de O2- face ca zirconiul stabilizat cu Yttria sa fie potrivit pentru uzul in cellule de
combustibil solid, chiar daca trebuie sa reziste la temperature mari.
Conductivitatea ionica a zirconiului stabilizat creste cu cresterea
concentratiei dopante(crestere liniara pentru concentratii dopante scazute), apoi
atinge starea de saturatie, si dupa scade. Conductivitatea maxima este obtinuta
la o concentratie de 8% a Y2O3, la 1000 grade C.

7.Aplicaii
-Este utilizat pentru coroanele dentare datorita duritatii si a inertiei chimice.
-Utilizare in turbine cu gaz dar si in motoare cu reactie.
-Textile,nanofibre si nanofire
-Este folosit ca bijuterii datorita proprietatilor optice in forma de monocristal si a duritatii
-O alta aplicatie este utilizarea ca material pentru lamele de cutit nemetalice produse de
companiile BOKER si KYOCERA.
-O aplicatie foarte importanta este producerea celulelor de combustibil cu oxid solid (SOFC).
YSZ este folosit ca electrolit solid ce permite
conductia oxigenului in timp ce se blocheaza
conductia electronilor.Pentru a realiza suficienta
conductie de ion ,SOFC cu electrolit YSZ trebuie sa
fie prelucrata la temperature ridicate (800-1000 grade
Celsius).Chiar daca este avantajos faptul ca YSZ
pastreaza puterea mecanica la aceste temperaturi
,temperatura ridicata necesara este de multe ori un
dezavantaj al SOFC.Densitatea mare de YSZ este
deasemenea necesara pentru a separa fizic
combustibilul gazos din oxygen sau
sistemul
electrochimic ar produce o putere neelectrica.

14

8.Concluzii
-materialul nu sufer transformri polimorfe la temperaturi cuprinse ntre 20 i 2500oC.
- Ytriul nu are niciun rol biologic, expunerea la compuii acestuia putnd ns cauza cancer
pulmonar la oameni;
-ytriul nu este gasit niciodata singur in natura;
-oxidul de ytriu este folosit ca stabilizator pentru alte metale imbunatatind proprietatile
mecanice cat si cele chimice;
-oxidul de ytriu prezinta multe rute de sinteza si de caracterizare;
-Y2O3 prezinta numeroase aplicatii ,cea mai importanta fiind aceea de obtinere a luminii rosii
in televizoarele cu tub;
- deoarece are un punct de topire ridicat este utilizat in ceramic si sticla i d acestor materiale
o rezisten la oc crescut i expansiune termal sczut.(deci are proprietati relative bune)

15

9. Bibliografie

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_descoperirii_elementelor_chimice
2. http://ro.swewe.net/word_show.htm/?74374_1&Oxid_de_ytriu
3. http://www.chemistryexplained.com/Va-Z/Yttrium.html
4. http://www.livescience.com/34564-yttrium.html
5. http://www.azonano.com/article.aspx?ArticleID=3345
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ytriu
7. http://www.us-nano.com/inc/sdetail/748
8. http://www.us-nano.com/inc/sdetail/344
9. http://en.wikipedia.org/wiki/Yttrium%28III%29_oxide
10. http://lib.fibopt.ru/Articles/PAPER/GPI/OptM-2006-239.pdf
11. http://en.wikipedia.org/wiki/Yttria-stabilized_zirconia
12. Cursuri Ceramici pentru Implanturi
13. http://www.azonano.com/article.aspx?ArticleID=3374
14. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1293255806001038

16