UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA ENERGETIC

- TORIU COMBUSTIBILUL VIITORULUI

Indrumtor tiinific :
Conf. dr. ing. PTRACU Roxana

Studenti:
STAFIE Catalin Alexandru
UHAN Mihai Cosmin
PARASCHIV Monica Andreea
BDI Ovidiu-Bogdan

BUCURETI
2013

Dezvoltare durabila

Cuprins
1. Introducere .......................................................................................2
3. Extracie ...........................................................................................4
3.1. Dezagregare acid si alcalin ......................................................4
4. Domenii de utilizare i implementri ............................................6
4.1. Reactoare nucleare .......................................................................6
4.1.1. Reactoare cu ap grea (PHWRs) ...........................................7
4.1.2. Reactoare de nalt teperatur racite cu gaz (HTRs) .............7
4.1.3. Reactoare cu ap uoar (BWRs) ..........................................7
4.1.4. Reactoare cu ap uoar sub presiune (PWRs) .....................8
4.1.5. Reactoare cu neutroni rapizi (FNRs) .....................................8
4.1.6. Reactoare cu accelerator de particule (ADS) ........................8
4.1.7. Reactoare cu sare topit (MSRs) ...........................................9
4.2. Maina cu toriu ..........................................................................10
5. Concluzii .........................................................................................10
6. Biliografie .......................................................................................11

Dezvoltare durabila

1. Introducere
Nevoia crescnd a lumii pentru energie, limitarea proviziilor noastre de
combustibili fosili i ngrijorarea fa de efectele emisiilor de carbon asupra mediului,
toate au condus la sporirea interesului pentru utilizarea la scar larg a energiei
nucleare.
Totui, nsui termenul de nuclear poart cu sine asocierea riscului i a
temerii. Oamenii sunt sceptici privitor la deeurile produse de reactoare, la
posibilitatea unor accidente catastrofale de tipul celor petrecute recent n Japonia i
de raportul dintre energie nuclear i armament nuclear. Dar cum ar fi s existe
perspectiva unei ere a alimentrii nucleare n snul creia toate aceste riscuri s fie
drastic reduse ?
Rspunsul ar putea veni de la toriu un element ce se formeaz n natur
sub forma unui metal argintiu care este mai abundent, mai curat i poate produce,
ieftin, mai mult energie dect uraniul.

2. Distribuie i grad de epuizare

Mineralul a fost prima oara descoperit de Morten Thrane Esmark pe insula
Lvya, Norvegia. Acesta nu stia ce este mineralul cu pricina asa, dar l-a inmanat
tatalui sau Jens Esmark care era mineralog. Nici acesta nu a putut deduce natura
mineralului ceea ce la determinat sa trimita materialul necunoscut chimistului Jns
Jakob Berzelius in 1828. Dupa analiza s-a
determinat un nou element chimic Toriu, numit
dupa zeul nordic Thor. (1)
Toriul se gaseste in cantitati mici in
majoritatea rocilor si tipurilor de sol. In scoarta
terestra este de trei ori mai abundent decat staniul
si aproape la fel de prezent ca plumbul. In sol toriu
se gaseste sub forma de ThSiO4, ThO2 (torianit) si
monazit. Torianitul (fig.1) este un mineral rar si
poate contine pana la 12%

oxidul de toriul,

monazitul contine 2,5% oxid de toriu. Oxidul se

Fig.1 Cristal de torianit.

mai poate gasi si in zircon 0,4%. Mineralele care

Dezvoltare durabila

contin toriu se gasesc pe toate continentele. (2)

Toriul este mult mai concentrat in scoarta terestra decat toti izotopii de uraniu
combinati, la fel se poate spune si de izotopul Th 232 care este de sute de ori mai
abundent decat U235.
In prezent nu se stie distributia exacta a minereului de toriu datorita unei foate
mici cereri pe piata. Singurele seturi estimate de distributie pe glob a fost facute de
Agenia Internaional pentru Energie Atomic (IAEA) (fig.2) si de US Geological
Survey (USGS).

Norvegia
5%

Egipt
4%

Africa de Sud
Groelanda
2% Canada 1% Alte tari
Russia
1%
2%
3%
Australia
19%

Brazilia
12%

USA
15%

Venezuela
11%
Turcia
13%

India
12%

Fig.2 Statistici oferite de IAEA (2006), estimare facuta la un total estimat de 2 610 000 t Toriu
aflat pe glob.

Canada, China, Germania, India, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii i SUA
au fcut numeroase experimente utiliznd thoriul combustibil nuclear substituent.
Mai puin radioactiv dect uraniul, thoriul poate fi exploatat n cariere de suprafa,
iar acest lucru are un impact minim asupra mediului i costuri relativ reduse de
valorificare. (3)

Dezvoltare durabila

3. Extracie
Mozanitul este principala sursa pentru toriu, acesta este uor minat cu
echipamente i proceduri de minerit convenionale. Monazit dragat este amestecat
cu o varietate de alte minerale, inclusiv dioxid de siliciu, magnetit, ilmenit, zircon si
granat. Concentrarea se realizeaz prin splarea mineralelor uoare n tavi de
agitare

trecerea

monazitului

rezultat

printr-o

serie

de

separatoare

electromagnetice, care separa monazitul de alte minerale datorita diferitelor

permeabiliti magnetice ale mineralelor. (4) (5)

Fig.3 Mina de uraniu Paladin Langer Heinrich, Namibia

3.1. Dezagregare acida si alcalina

Dei monazitul este foarte stabil chimic , este susceptibil la atacul acizilor
minerali puternici (H2SO4) i alcaline (NaOH). n tratamentul cu acizi , nisipul fin de
monazit este digerat la 155-230C (310-445F) cu un concentrat de H2SO4 (93%).
Aceasta convertete att fosfatul i coninutul de metal al monazitului in specii
chimice solubile n ap . Soluia rezultat este pus n contact cu amoniac, intai
precipitand fosfatului de toriu intr-o mas gelatinoas i apoi transformand fosfatul

Dezvoltare durabila

de toriu in hidroxid de toriu . n final hidroxidul toriu brut este dizolvat n acid azotic
pentru a produce o soluie de azotat de toriu adecvat pentru purificarea final cu
ajutorul solvenilor (extractie cu solvent).
n dezagregare alcalin , nisipul fin de monazit este atent tratat cu o soluie
concentrat de NaOH la 138C (280F), pentru a produce un produs de hidroxid
solid . Oricare din acizi tari este apoi utilizat pentru a dizolva acest reziduu solid . De
exemplu , prin tratamentul cu acid clorhidric se obine o soluie de toriu.
Convenional , toriu este parial separat de la de prin adugare de NaOH in soluia
de clorur acid. Precipitatul de hidroxid de toriu brut este dizolvat n acid azotic
pentru a forma o solutie propice purificarii finale prin extracie cu solvent. (5)

Fig.4 Schematizare a procesului dezagregare acida si alcalina .

Pentru purificarea finala de reziduri si alti contaminanti prezenti in acidul

azotic, azotatul de toriu concentrat este pus in contact cu o solutie de tributil-fosfat
diluat

cu

hidrocarbura.

Extractul

organic care contine toriu este combinat

cu o mica cantitate de acid azotic pentru
a indeparta contaminanti pana la un nivel
acceptabil. Inca o trecere printr-o solutie
diluata de acid azotic a solventului
organic

creeaza

solutie

lichida

concentrata de azotat de toriu de puritate

mare. Solutia poate calcinata pt a forma
ThO2, care poate fi incorporat in elemente ceramice folosite in reactoare nucleaFig.5 Pudra si bucati de toriu.

re sau este convertit in metal.(fig.5) (4)

Dezvoltare durabila

4. Domenii de utilizare i implementri

4.1. Reactoare nucleare
Toriu (Th232), nu este n sine fisionabil i deci nu este direct utilizabil ntr-un
reactor nuclear. Cu toate acestea, acesta este "fertil", iar la absorbtia unui neutron
se converteste in Th233, prin dezintegrare radioactiva trece in Pa233, care la randul
sau se dezingreaza in U233 care este un excelent material fisionabil. n acest sens,
este similar cu U238 (care transmut in Pu239). Prin urmare, toate conceptele
combustibil cer ca Th232 sa fie mai nti iradiat ntr-un reactor pentru a asigura
dozarea neutroni necesari. Prin urmare, toriul are nevoie de un material fisionabil
pentru a devenii in sine fisionabil, astfel nct o reacie n lan sa poate fi meninut.
Singurele opiunile ale materialului de fisiune sunt U233, U235 sau Pu239.
Este posibil, dar destul de dificil, pentru a proiecta combustibilul de toriu sa
produca mai mult de U233 n reactoare termice dect materialul fisionabil le consum
(aceasta este menionat ca avnd un raport de conversie mai mare decat 1, care
de asemenea, este numit reproducere). Reproducerea termica cu toriu prevede ca
economia de neutroni n reactor trebuie s fie foarte bun (de exemplu, trebuie s fie
pierderi minime a neutronilor prin evacuare sau de absorbie). Posibilitatea de a se
reproduce material fisionabil n sistemele cu neutroni lenti este o caracteristic unic
pentru toriu i nu este posibil cu uraniul.
In celulele de toriu noi, toata reactia fisiunie (astfel de putere i neutroni),
deriv din componenta unui material fisionabil. In timpul funcionari coninutul de U233
crete treptat i contribuie din ce in ce mai mult la puterea de emisie a reactorului.
Producia de energie de la Th232 (indirect toriu) depinde de numeroi parametri de
proiectare de a combustibilului, incluznd: timpul de ardere, aranjament combustibil,
spectru de energie i de fluxul de neutroni (care afecteaz un produs intermediar
Pa233, care este un absorbant de neutroni). Fisiunea unui nucleu de U233 elibereaza
aproximativ aceeai cantitate de energie (200 MeV), ca U235.
Th232 este fisionabil prin intermediul neutronilor rapizi de peste 1MeV. Asadar
poate fi folosit in reactoare cu sare topita cu uraniu sau plutoniu pentru a initia
reactia de fisiune. Din pacate Th232 fisioneaza numai cu o zecime parte a energiei cu
care fisioneaza U238, asadar nu exista un interes particular pentru a folosi toriu in
reactoare rapide. (6) (7) (8) (9)

Dezvoltare durabila

4.1.1. Reactoare cu ap grea (PHWRs)

Acestea sunt potrivite pentru combustibilul de toriu datorita combinaiei de
economie de neutroni, de media de viteza a neutronilor uor mai mare care
favorizeaza conversia la U233 si capacitatea flexibila de realimentare. Mai mult dect
att , reactoarele cu ap grea (n special de tip CANDU) sunt bine stabilite i pe
scar larg folosite.
Exist cerere potenial pentru a mbuntit Candu 6 ( EC6 ) i reactoare
ACR-1000 alimentate cu 5% plutoniu (calitate de reactor), plus toriu. n ciclul de
combustibil nchis , combustibilul fisionabil necesar pentru a porni reactia este
nlocuit progresiv cu U233 reciclat, astfel nct la atingerea echilibrului de 80 % din
energia vine de la toriu .

4.1.2. Reactoare de nalt teperatur racite cu gaz (HTRs)

Acestea sunt adecvate pentru combustibil pe baz de toriu sub form de
particule robuste 'TRISO'

de toriu amestecat cu plutoniu sau uraniu mbogit,

acoperite cu straturi de carbon pirolitic si carbura de silicon, care rein gazele de

fisiune. Particulele de combustibil sunt ncorporate ntr-o matrice de grafit, care este
foarte stabila la temperaturi ridicate. Astfel de configuratii de combustibil pot fi
iradiate perioade foarte lungi i, astfel, ard complet materialul fisionabil original.

4.1.3. Reactoare cu ap usoar (BWRs)

Ansamblurilor de combustibil BWR pot fi concepute n mod flexibil n ceea ce
privete elementii de combustibil cu compoziii diferite (coninut de material
fisionabil), i caracteristicile structurale care s permit combustibil pentru a
experimenta mai mult sau mai puin moderaie (de exemplu, barele de combustibil
pe jumtate de lungime). Aceast flexibilitate de design este foarte buna pentru a fi
capabil de a veni cu aranjamente eterogene adecvate ale combustibilului. Este
posibil, de exemplu, pentru a proiecta configuratia combustibililor BWR de toriuplutoniu, care sunt adaptate pentru "arderea" surplusului de plutoniu. i mai
important, BWR sunt un tip de reactor bine studiat i liceniat. (10)

Dezvoltare durabila

4.1.4. Reactoare cu ap uoar sub presiune (PWRs)

Combustibil de toriu viabil poate fi proiectat pentru PWR, dei cu mai putina
flexibilitate dect pentru BWR. Combustibilul trebuie s fie n aranjamente eterogen,
pentru a realiza un indice satisfctoar de ridicat de ardere. Nu este posibil s se
proiecteze combustibili pe baz de toriu PWR care convertesc cantiti semnificative
de U233. Chiar dac PWRs nu sunt reactoare perfecte n care s se foloseasc toriu,
ele sunt foarte folosite in industrie i exist multa experien de acordare a licenelor
PWR.

4.1.5. Reactoare cu neutroni rapizi (FNRs)

Toriu poate servi ca o component de combustibil pentru reactoare care
funcioneaz cu neutroni rapizi - n care o gam mai larg de nuclei grei sunt
fisionabil i poate intretine un combustibil de toriu. Exist, totui, nici un avantaj
relativ n a utiliza toriu n loc de uraniu srcit (DU) ca o matrice de combustibil fertil
n aceste reactoare datorit unei rate rapide fisiune mare pentru U238 i contribuia la
fisiunea U235-uli rezidual. De asemenea, exist o cantitate mare de uraniu srcit
disponibil pentru utilizare, asadar toriu nu are nici un avantaj competitiv n aceste
sisteme.

4.1.6. Reactoare cu accelerator de particule (ADS)

Sistemul ADS sub-critic este un concept neconvenional de energie prin
fisiune nuclear care ar fi compatibil cu toriul. Neutroni sunt produsi cnd protoni de
mare energie de la un acelerator de particule lovesc o int grea ca plumbul. Acesti
neutroni sunt ndreptati catre o regiune care conine un combustibil de toriu, de
exemplu: Th-Pu care reacioneaz pentru a produce cldur ca ntr-un reactor
convenional. Sistemul rmne subcritic, n imposibilitatea de a susine o reacie n
lan fr a fasciculului de protoni. Dificultile se afl cu fiabilitatea de acceleratori de
mare energie i, de asemenea, din cauza consumului ridicat de energie .
n ceea ce privete semnificaia proliferatiei, reactorul pe baz de toriu ar fi o
surs slab de material fisionabil utilizat n fabricarea ilicit a unui dispozitiv exploziv.
U233-ul coninut n combustibil toriu uzat conine U232, care se descompune pentru a
produce nuclei foarte radioactivi i acestea creeaz un cmp puternic de radiaii
gamma. Acest lucru confera rezistenta proliferare prin crearea de probleme

Dezvoltare durabila

importante de manipulare i de creterea foarte mult de a detectabilitatea

(urmarirea) i capacitatea de a proteja acest material.

4.1.7. Reactoare cu sare topit (MSRs)

Aceste reactoare sunt nc n faza de proiectare, dar par a fi foarte bine
potrivite pentru utilizarea toriului ca combustibil. Combustibilul unic lichid poate
ncorpora fluoruri de toriu i uraniu (U233 i/sau U235) ca parte dintr-un amestec de
sare care se topete n intervalul 400-700C, iar acest lichid servete att ca fluid de
transfer termic i ca matrice pentru fisiunea combustibilului. Fluidul circul printr-o
regiune de baz i apoi printr-un circuit de prelucrare chimic care inlatura diferite
produse de fisiune i/sau U233 de valoare. Nivelul de moderaie este dat de cantitatea
de grafit construit n miez. Anumite design-uri MSR vor fi proiectate n mod special
pentru combustibili toriu pentru a produce cantiti utile de U233. (11)

Fig.6 Reactor cu sare topita - schema.

Dezvoltare durabila

4.2. Maina cu toriu

Recent o companie americana Laser Power Systems (LPS) a sustinut ca a
reusit sa dezvolte o noua metoda propulsie pentru automobile bazat pe toriu (fig.7).
Masina ar folosi o turbina electrica pe aburi propulsata prin lovirea toriului cu o raza
laser care face materialul sa se incalzeasca in asa fel incat degaja energie si
supraincalzeste un lichid. Din comunicatele de presa reiese ca o unitate de 250 kW
(335cp) de 225 kg ar fi destul de mica pentru a incapea sub capota unei masini.
Teoretic 1g de toriu este echivalentul a 28 000 l de benzina. Dupa calculele
americanilor 8g de toriu ar putea propulsa masina 5 000 de h sau 480 000 km.

Fig.7 Scheama termica a conceptului masinii cu toriu.

5. Concluzii
Ciclul combustibilului de toriu ofera securitate in energie pe termen lung
datorita potentialului de a se autointretine fara a fi nevoie de neutroni rapizi. Acesta
e foarte abundent si greu de folosit in arme nucleare. Din punct de vedere economic
este foate viabil fiind usor de extras si nu este nevoie de masuri de protectie prea
avansate in manipularea materialului.
Reactoarele LFTR (baza de sare topita) sunt foarte atractive deoarece
functioneaza la presiune atmosferica , asadar exploziile hidrogen asemanatoare
celor de la Fukushima nu sunt posibile. In caz de accident datorita imposibilitati
reactorului de a mentine reactia de fusiune, procesul se opreste singur.

10

Dezvoltare durabila

In termen de reziduri, acestea sunt chiar mai mici decat un reactor pe uraniu,
iar radioactivitatea scade la nivele acceptabile in cateva sute de ani, in comparatie
cu zeci de mii de ani ale deseurilor nucleare din prezent.
Costul combustibilului este si el mic deoarece nu trebuie imbogatit. In prezent
se estimeaza ca o tona de toriu este echivalentul a 200 tone de uraniu sau 3 500
000 tone de carbuni. (12)

6. Biliografie
1. Wickleder, Mathias S. Thorium. Springer Science Business Media. 2006.
2. Hammond, C. R. The Elements, Handbook of Chemistry and Physics. CRC press,
2004.
3. Agency, International Atomic Energy. Thorium Fuel Cycle-Potential Benefits and
Challenges. 2005.
4. Mark, Herman F. Encyclopedia of Chemical Technology. 197884.
5. Wolfgang, Gerhartz. Ullmanns Encyclopedia of Industrial Chemistry. 1985.
6. Agency, International Atomic Energy. Thorium based fuel options for the generation of
electricity Developments in the 1990s. 2000.
7. Kazimi, M.S. Thorium Fuel for Nuclear Energy. American Scientist. 2003.
8. Mathers, D. The Thorium Fuel Cycle. 2013.
9. David, S. Revisiting the Thorium-Uranium Nuclear Fuel Cycle. Europhysics News. 2007.
10. Herring, J.S. Thorium-based Transmuter Fuels for Light Water Reactors. Nuclear
Technology. 2004.
11. Moir, Robert Hargraves and Ralph. Liquid Fluoride Thorium Reactor. American
Scientist. 2010.
12. Moir, Ralph W. and Teller, Edward. Thorium-fueled Reactor Using Molten Salt
Technology. Journal of Nuclear Technology. 2005.

11