UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE CHIMIE SI
INGINERIE CHIMICA

Separarea unui component dintr-un
amestec gazos prin absorbtie/desorbtie



Profesor: Dorin Manciula Student: Rotaru Sorin
IM, An IV


ABSORBTIA
Absorbtia este operatia de separare a unuia sau a mai multor componenti dintr-un
amestec gazos, prin dizolvare intr--un lichid cu proprietati selective. Absorbtia se realizeaza prin
aducerea in contact a unui amestec gazos cu un lichid cu proprietati selective pentru
componentul sau componentii care urmeaza a fi separati. Daca lichidul reactioneaza chimic cu
componentele solubile din gaz, operatia se numeste chemosorbtie (sau absorbtie cu reactive
chimica) (http://www.vitan.ro/Ingineria_Proceselor_II/VIII%20-%20Absorbtia.pdf)

ADSORBTIA
Adsorbia este operaia de separare a unui component sau a unui flux de componeni dintr-un
amestec gazos sau dintr-o soluie prin reinerea acestora pe suprafaa unui solid (numit
adsorbant).. Procesele de separare prin adsorbie au largi aplicaii n rafinarea petrolului, n
industria petrochimic i n industria chimic.
Operatia de separare si purificare ce consta in retinerea la suprafata unui solid
adsorbantul a unei substante din fluidul cu care acesta este in contact adsorbatul.
Dupa natura legaturii adsorbat-adsorbant, se disting:
- Adsorbtia fizica
- Adsorbtia chimica
(http://tehnopress.ro/webfiles/books_documents/pdf_extras/28_interior_transfer.pdf)

DESORBTIA
Fenomenul de eliminare a adsorbitului din sistemul adsorbant-adsorbit se numete desorbie i se
realizeaz n scopul recuperrii componentului adsorbit, dac acesta este valoros, i pentru
regenerarea (reactivarea) adsorbantului

STRIPARE
Procedeu de epurare a apelor reziduale din industria petrochimic.
A epura un fluid de fraciunile sale volatile. 2. a desprinde i a scoate lingourile din lingotiere
dup solidificare.

PRAJIREA PIRITEI
Prajirea sulfurilor, desi este o operatie premergatoare reducerii oxizilor, ca in cazul sulfurii de
cupru: 2CuS+3O2?2CuO+2SO2poate conduce uneori direct la metal, de exemplu in cazul
sulfurii de mercur:HgS+O2?Hg+SO2.
Fierul este folosit la reducerea unor sulfuri, ca de exemplu sulfura de cupru, de arsen sau de
mercur: CuS+Fe?FeS+Cu
Pe aceasta reactie se bazeaza procedeul cementarii pentru obtinerea cuprului din solutii
diluate in care se gaseste acest metal.
Reducerea halogenurilor din metale. Pentru reducerea halogenurilor de metale se folosesc de
cele mai multe ori calciul, sodiul sau potasiul. Halogenurile metalelor grele pot fi reduse prin
incalzire in curent de hidrogen.
Procedeul Kroll consta in trecerea clorurii metalului peste magneziu topit, intr-o atmosfera de
gaz rar (heliu sau argon). Dupa acest procedeu se pot obtine Ti, Zr, Hf, Ta:
TiCl4+2Mg?Ti+MgCl2.
Electroliza solutiilor apoase si a topiturilor. Unele metale se obtin usor din combinatiile lor
prin metode electrolitice de reducere. Electroliza se efectueaza in solutii sau in topituri.
1) Electroliza solutiilor apoase. Metalele care nu descompun apa se pot separa din solutii
apoase pe cale electrolitica. Aceste metale sunt asezate dupa hidrogen in seria potentialelor de
oxidare; Dintre metalele asezate inaintea hidrogenului, numai cele cu supratensiuni mari (Pb, Ni,
Cd, Zn) se pot obtine prin electroliza in solutie. Mercurul, avand o supratensiune foarte mare,
este folosit drept catod la electroliza solutiilor solutiilor unor saruri de metale care descompun
apa, ca de exemplu metalele alcaline, cu care formeaza amalgame.
Separarea pe cale de electroliza a metalelor din solutii apoase este folosita in tehnica mai ales
pentru purificarea metalelor.
2) Electroliza electrolitilor topiti. Metalele puternic electropozitive se obtin de obicei in
tehnica productiei prin electroliza electrolitilor topiti. In modul acesta se fabrica aluminiul,
sodiul, potasiul, calciul si, in parte, magneziul.
Topiturile oxizilor sau halogenurilor metalelor respective contin adaosuri care le scad punctul
de topire si le maresc conductibilitatea fara sa fie descompuse electrolitic in conditiile respective
ale electrolizei. Asemenea substante se numesc fondanti. Astfel, aluminiul se obtine industrial
prin electroliza, cu electrozi de carbune, a oxidului de aluminiu, dizolvat in criolit, un
fluaroaluminat de sodiu, Na3[AlF6], topit. Temperatura topiturii este de circa 1000C.
Sodiul se obtine industrial prin electroliza unui amestec de NaCl si CaCl2 (CaCl2 se topeste
la 600C pe cand NaCl se topeste la 801C).
Disocierea termica a unor combinatii. Disocierea termica a unor combinatii poate deveni o
metoda de obtinere a unor elemente daca la racire aceste elemente nu se recombina. De multe
ori, aceasta metoda conduce la obtinere de elemente cu puritate inalta.
1) Disocierea termica a oxizilor. Pentru ca disocierea termica a oxizilor sa devina o metoda de
obtinere a metalelor, trebuie ca temperatura de disociere sa fie cat mai scazuta, respectiv caldura
de formare a oxizilor sa fie cat mai mica. Un exemplu il reprezinta disocierea termica a oxidului
de mercur (II): 2HgO?2Hg+O2.
2) Disocierea termica a halogenurilor. Halogenurile metalelor nobile cand sunt incalzite
disociaza usor in componente. Un exemplu il reprezinta tetraclorura de platina:
PtCl4?Pt+2Cl2. Clorul fiind un gaz, se indeparteaza si ramane platina in stare pura.
3) Procedeul van Arkel si de Boer permite obtinerea unor metale in stare foarte pura si
compacta. El se bazeaza pe faptul ca iodurile volatile ale catorva metale disociaza termic in vid
la temperaturi inferioare punctului de topire a metalului. Astfel, daca in vaporii de iodura
respectiva se introduce o sarma de wolfram incalzita la o temperatura de disociere a iodurii si
punctul de topire a metalului, metalul se depune pe sarma incalzita formand monocristale, pe
cand iodul difuzeaza in spatiul inconjurator. Filamentul extrem de subtire de wolfram din
interiorul baghetei de metal formate nu reprezinta practic o impuritate.
Metoda se aplica la obtinerea metalelor Ti, Zr, Hf, Th.
Clasificarea procedeelor de obtinere a metalelor
Dupa conditiile in care au loc, procedeele metalurgice pentru obtinerea metalelor se impart in
trei grupe principale: pirometalurgie, hidrometalurgie si electrometalurgie.
Procedeele pirometalurgice se caracterizeaza prin faptul ca folosesc temperaturi inalte. Astfel,
prajirea si calcinarea sunt procedee pirometalurgice.
Procedeele hidrometalurgice cuprind toate procedeele in care metalele se obtin prin
prelucrarea minereurilor cu solutii apoase de reactivi chimici. De exemplu, cuprul se poate
extrage si din minereuri mai sarace de 2% Cu, prin metode hidrometalurgice, cum este tratarea
cu acid sulfuric; metalul trece in solutie, de unde este apoi separat.
Procedeele electrochimice folosesc curentul electric. Ele se impart la randul lor in doua
categorii: procedee electrotermice, cand curentul electric folosit serveste drept sursa de caldura,
si procedee electrochimice, cand curentul electric are actiune electrolitica asupra solutiei sau
topiturii.
FISA TEHNICA
Mai este cunoscuta sub numele de Fisa tehnica a utilajului sau Fisa tehnica a produsului.

Document intocmit de o unitate de inginerie tehnologica si proiectare in vederea informarii
beneficiarului asupra produsului proiectat.

Fisa tehnica contine informatii privind:
- denumirea, tipul si codul produsului;
- numele si prenumele proiectantului si executantului;
- data omologarii;
- numarul normei interne departamentale;
- domeniul de utilizare;
- descrierea, caracteristicile tehnice si seria produsului cu vederi si cote de gabarit, date pentru
fundatie si racordare;
- pretul produsului.

Fisa tehnica se intocmeste pentru masini, utilaje, instalatii si aparate, in fazele de studiu tehnico-
economic, proiect tehnic dezvoltat, documentatie de executie.

(http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2625)



STUDIU DE FEZABILITATE
Asa cum spune si numele, studiul de fezabilitate este o analiza a viabilitatii unei idei.
Toate activitatile studiului sunt directionate catre obtinerea raspunsului la intrebarea putem
investii in aceasta idee de afaceri?
Studiile de fezabilitate pot fi folosite pentru multe tipuri de afaceri, dar in special pentru afaceri
ce implica un anumit risc.
Determinarea punctelor slabe sau a imposibilitatii de derulare a afacerii, pentru o anumita locatie
sau timp, va economiseste timp, bani si va scuteste de probleme mai tarziu.
Scopul unui studiu de fezabilitate este de a da o prima imagine de ansamblu aspectelor principale
ale afacerii pe care urmeaza sa o porniti.
Utilitatea lui este aceea de a identifica problemele care ar putea impiedica succesul afacerii pe
piata.
Cuprinsul STUDIULUI DE FEZABILITATE
1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectivele studiului
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
1.3. Surse de documentare
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentarea investitiei
1.4.3. Programul de punere in functiune
1.4.4. Planul de finantare a investitiei
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare
2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC
2.1. Date de identificare a agentului economic
2.2. Forma juridica
2.3. Obiect de activitate
2.4. Structura actionarilor (asociatilor)
2.5. Scurt istoric
3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI
3.1. Imobilizari existente - descriere, valoare ramasa actualizata
3.2. Proiectul de investitii - prezentare si costuri de realizare
3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
3.4. Planul de finantare a investitiei
3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe
4.0. ANALIZA COMERCIALA
4.1. Produse si / sau servicii oferite
4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite
4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor
4.1.4. Ciclul de viata al produsului
4.2. Piata si comercializarea
4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei
4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna
4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna
4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive
4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa
4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa
4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive
4.3. Managementul comercial
4.4. Promovarea si distributia produselor
4.4.1. Metode de promovare utilizate
4.4.2. Canale de distributie a produselor
4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor
4.5.1. Preturi de piata
4.5.2. Preturile practicate de agentul economic
5.0. ANALIZA OPERATIONALA
5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic
5.1.1. Amplasare si facilitati
5.1.2. Tehnologii de fabricatie
5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii
5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara
5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare
5.1.3.3. Prognoza activitatii
5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora
5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca
5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta
5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca
5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri
5.2.2.2. Surse de aprovizionare
5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri
5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile
5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice
5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie
5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile
5.2.4. Influenta asupra mediului
5.2.4.1. Emisii poluante
5.2.4.2. Mijloace de tratare si neutralizare
5.2.4.3. Costuri de tratare si neutralizare
6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC
6.1. Strategia activitatii viitoare
6.1.1. Obiectivele strategice
6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor
6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii)
6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere
6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)
7.0. ANALIZA FINANCIARA
7.1. Scurt diagnostic economico-financiar
7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
7.1.2. Analiza patrimoniului
7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari
7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate
7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar
7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate
7.2. Evaluarea activitatii viitoare
7.2.1. Proiectia contului de rezultate
7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati
7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati
7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare
7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare
7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende
7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment
7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete
7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional)
7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional)
7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN)
7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei
7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate
7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate
7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc
8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE
(http://www.studiudefezabilitate.ro/cuprins.html)

STUDIU DE PREFEZABILITATE
Coninutul studiului de prefezabilitate const in urmtoarele elemente (structura sa - a se
vedea Structura SPF din coloana alturat - este cea menionat in Anexa 1 a H.G. nr. 28/2008;
pentru textul normativ complet si comentariile noastre la acesta a se vedea Lista de
reglementari i Comentarii la reglementari din cadrul seciunii Cadrul de reglementare).
Atenie: structura poate varia in anumite privine, in funcie de reglementrile specifice
aplicabile, care trebuie verificate inainte de elaborarea studiului:
* date generale;
* necesitatea i oportunitatea investiiei;
* scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse;
* date privind amplasamentul i terenul pe care urmeaz s se amplaseze obiectivul de
investiie;
* costul estimativ al investiiei;
* avize i acorduri de principiu;
* piese desenate.
Prezentm, in continuare, datele necesare fiecrui capitol, cu comentariile noastre pentru
fiecare dintre acestea.
Date generale:
* Date necesare:
* denumirea obiectivului de investiii, amplasamentul (judeul, localitatea, strada,
numrul), titularul investiiei, beneficiarul investiiei, elaboratorul studiului.
* Comentarii:
* datele solicitate sunt simplu de identificat;
* titularul investiiei = proprietarul final al investitiei / entitatea care controleaz, in
ultima instan, proiectul (ex. Consiliul Judeean);
* beneficiarul investiiei = entitatea care administreaz proiectul (ex. Regie autonom sub
controlul Consiliului Judeean).
Necesitatea investiiei:
* Date necesare:
* scurt prezentare privind situaia existent, din care s rezulte necesitatea investiiei;
* tabele, hri, grafice, plane desenate, fotografii etc., care s expliciteze situaia
existent i necesitatea investiiei;
* deficienele majore ale situaiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;
* prognoze pe termen mediu i lung.
* Comentarii:
* prezentarea situaiei existente se traduce, conform Documentului de lucru nr. 4 al CE,
prin:
- contextul socio-economic, proiecii macroeconomice (care furnizeaz date
importante pentru proieciile financiare i ajustrile de calcul economic pentru ACB -
evoluia cursului de schimb, a salariilor, gradul de ocupare, creterea PIB etc.);
- cererea potenial (este definitorie pentru calculele ACB in integralitatea lor - a se
vedea seciunile relevante din cadrul acestui site); analiza cererii trebuie s determine
cererea marginal pentru capacitatea suplimentar generat de proiectul propus;
* pentru a putea analiza de o manier pertinent i relevant situaia existent, este
necesar a se defini aria geografic de impact a proiectului (aria de acoperire);
* analiza situaiei existente va furniza datele de baz pentru prognoza cererii poteniale;
* cu alte cuvinte, inainte de orice, trebuie s se demonstreze c exist o nevoie clar
pentru proiect;
* trebuie acordat atenie deosebit ca argumentele s fie cuantificabile i cuantificate;
* analiza cererii: acesta este cel mai important element de analiz inaintea analizei cost-
beneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort semnificativ pentru acest
punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect, inclusiv pentru servicii publice).
Oportunitatea investiiei:
* Date necesare:
* incadrarea obiectivului in politicile de investiii generale, sectoriale sau regionale;
* actele legislative care reglementeaz domeniul investiiei, dup caz;
* acorduri internaionale ale statului care oblig partea roman la realizarea investiiei,
dup caz.
* Comentarii:
* foarte important: acest punct demonstreaz sinergia cu restul programului de investiii;
* trebuie avut in vedere i corelarea temporal cu alte proiecte (suprapunere,
interdependen, concuren);
* reglementrile in vigoare pot ajuta proiectul sau pot, dimpotriv, s reprezinte obstacole
uneori insurmontabile in calea sa;
* ancorarea necesitii proiectului de obiective concrete ale diverselor programme,
strategii, acorduri guvernamentale crete semnificativ ansele studiului de a primi o
evaluare favorabil la acest capitol (din pcate, numrul acestora abund - cu cat se
implementeaz mai puin, cu atat se scriu mai multe programe i strategii - dar acest fapt
faciliteaza ancorarea in discuie).
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse:
* Date necesare:
* scenarii propuse (minimum dou);
* scenariul recomandat de ctre elaborator;
* avantajele scenariului recomandat.
* Comentarii:
* atenie: scenariul de baz (de referin) trebuie s fie unul din scenariile propuse;
* atenie: scenariul de baz (de referin) nu este totdeauna scenariul zero (fr nicio
investiie), aa cum eronat propune H.G. nr. 28/2008, deoarece scenariul fr investiie
uneori nu reprezint o opiune raional (ex. un spital care este in pericol de prbuire - in
acest caz, scenariul de baz este cel cu investiie minim, adic minima consolidare
necesar sau impus de normele aplicabile);
* recomandm ca selectarea scenariului optim s fie facut prin utilizarea unui sistem de
scoring, bazat pe indicatori cuantificabili derivai din obiectivele proiectului menionate
in cadrul capitolului oportunitatea investiiei.
Date privind amplasamentul i terenul pe care urmeaz s se amplaseze obiectivul de
investiie:
* Date necesare:
* situaia juridic privind proprietatea asupra terenului care urmeaz a fi ocupat - definitiv
i/sau temporar - de obiectivul de investiii;
* suprafaa estimat a terenului;
* caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului
geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiii privind: (a) zona seismic de
calcul i perioada de col; (b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare i
presiunea convenional; (c) nivelul maxim al apelor freatice;
* studiile topografice preliminare;
* datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul.
* Comentarii:
* intarzierea exproprierilor a constituit o principal piedic in calea proiectelor pan in
prezent;
* costul i disponibilitatea terenul sunt extrem de relevante pentru fezabilitatea
proiectului;
* abordarea acestor aspecte trebuie s constituie una din primele preocupri ale titularului
proiectului.
Costul estimativ al investiiei:
* Date necesare:
* cheltuieli pentru elaborarea documentaiei tehnicoeconomice:
- cheltuieli pentru elaborarea documentaiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate,
studiu de fezabilitate, expertiz tehnic, proiect tehnic i detalii de executie), dup caz;
- cheltuieli pentru activitatea de consultan i asisten tehnic;
- cheltuieli pentru obinerea avizelor i acordurilor de principiu necesare elaborrii
studiului de prefezabilitate;
- cheltuieli pentru pregtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru
atribuirea contractului de lucrri i a contractului de servicii de proiectare, urbanism,
inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instruciuni pentru
ofertani, publicitate, onorarii i cheltuieli de deplasare etc.);
* valoarea total estimat a investiiei.
* Comentarii:
* costurile din aceast categorie sunt, in cele mai multe din cazuri, eligibile pentru
subvenionare din fonduri europene.
(http://www.metodologie.ro/studiuldeprefezabilitate.htm)


CAP 1 Tema de proiectare
1.1 Prezentarea temei
Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica pentru o instalatie de separare continua
prin absorbtie-desorbtie a dioxidului de sulf dintr-un amestec gazos uscat
Instalatia va prelucra un debit Q=2600 th [Nm
3
/h] un amestec gazos cu un continut de
5,6% SO2. Instalatia este amplasata pe platform unei fabric de acid sulfuric si utilizeaza gazele
sulfuroase provenite din instalatia de prajire a piritelor. Amestecul gazos si absorbantul intra in
coloana de absorbtie cu T=20
0
C. Absorbtia facandu-se in apa proaspata n=91% randamentul de
absorbtie in procente de volum.
Desorbtia se realizeaza prin stripare cu aburi la presunea P=1 atm si T ab=100
0
C si se
considera toatala. Temperatura de intrare a solutiei la desorbtie T des=60
0
C

Proiectarea unei instalaii de separare continu prin absorbie-desorbie a dioxidului de
sulf (SO2) dintr-un amestec gazos uscat

Schema de operaii

Dependent de materia prim i gradul su de transformare, de interaciunea dintre faze
imodalitatea realizrii separate a acestora, de mrirea productivitii i scderea costurilor
defabricaie, de diminuarea polurii mediului n conjurtor cu dioxid de sulf, s-au
conceputdiferite variante de scheme operaionale ale procesului





DIOXID DE SULF

Proprietati fizice si chimice
Dioxidul de sulf
SO2este anhidrida acidului sulfuros H2SO3. El este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un
miros neptor i gust acrior. Gazul este toxic, se dizolv bine n ap,formnd acizi sulfuroi.
Dioxidul de sulf ia natere prin arderea materialelor fosile ce conincca. 4%sulf ,ca i crbuni
sau petrol. Aceste procese duc la poluarea intens a mediului fiindcauza ploilor acide.
Mas molecular: 64.06
Starea fizic:lichefiat gaz comprimat.
Aspect i miros:gaz incolor sau lichid cu un miros neptor puternic.
Prag Miros: 0,5 ppm.Punct de fierbere: ntre -10 CDe topire / punctul de congelare: -75.9 C (-
104.6 F)Presiunea de vapori la 20 C (68 F): 2475 mmHg/330 kPa/47.8 psig.
Greutatea specific la 0 C (32 F):1.436Vapori
Densitate:2.926 g / L la 0 C (32 F) i 760 mmHg.
Densitate n vrac: Nu se aplic (a se vedea greutate specific)
Rata de evaporare: 40.18 g / m
Solubilitate:11,9% de greutate. n ap la 15 C (60 F) i 760 mmHg.
De asemenea, solubil n alcool, cloroform, eter acid, acetic.

Separarea SO2 se realizeaza ntr-o instalatie compusa din:
coloana de absorbtie
coloana de desorbtie
recuperator de caldura
condensator
racitor
separator de picaturi
rezervoare tampon
suflante pentru gaz
pompe pentru lichide
aparate de masura, control i
reglare automata

Schema bloc si modul de
operare
Separarea unui component
valoros dintr-un amestec
gazos prin absorbtie-
desorbtieeste poate fi redata prin urmatoarea schema bloc:


Se supune absorbtiei amestecul gazos continand SO2 utilizand apa ca si absorbant. In urma
absorbtiei se obtine o solutie sulfuroasa [H2O + SO2], care este trecuta printr-un recuperator de
caldura apoi printr-un desorber, unde are loc desorbtia prin stripare cu aburobtinandu-se o faza
lichida si o faza gazoasa.Faza lichida se aduce n recuperatorul de caldura, se trece printr-un
racitorobtinandu-se astfel absorbantul recuperat, din care o parte se recircula.Faza gazoasa [H2O
+ SO2]g se trece ntr-un condensator, unde sub actiunea apei deracire are loc condensarea, cand
se formeaza o faza gazoas si una lichida care se separaintr-un separator, pentru a evita prezenta
apei n faza gazoasa [SO2]. Rcirea se face cu apde rcire de la turn si se recircul

Procese tehnologice de separare.Procesul tehnologic adoptat
. Variante de realizare a tehnologiei
a). Procedee de absorbtie cu regenerarea absorbantuluiPrincipalele criterii de alegere
a absorbantului sunt capacitatea i viteza de absorbtie,accesibilitatea si gradul de regenerare a
absorbantului, simplitatea operatiilor, coroziuneaaparaturii, pretul de cost.Viteza de absorbtie
este functie atat de natura i compozitia absorbantului, cat i defactorii hidrodinamici ai
procesului. Astfel prin adaptarea unor sisteme intense, cum suntabsorbtia n strat spumant, n
tuburi Venturi, se obtin rezultate mai bune n comparatie cusistemele clasice de absorbtie n
tuburi cu umplutura.

Absorbtia n apa: Se constata ca apa are o capacitate de absorbtie relativ redusa chiar sila
temperaturi joase si concentratii mari ale SO2 n gaze. Capacitatea de absorbtie a apeiscade
considerabil pe masura scaderii concentratiei gazelor sulfuroase, ceea ce duce lacresterea
volumului de absorbant necesar. In mod corespunzator creste si energia necesarapentru
recircularea apei in turnurile de absorbtie, precum si energia termica folosita pentru desorbtia
SO 2. Se apreciaza ca absorbtia in apa a SO2 din gaze continand sub 3% SO2
Este nerentabila, desi sunt propuneri pentru aplicarea acestui procedeu si n cazul gazelor mai
diluate (aprox. 2% SO2), folosindu-se absorbtia n strat spumant.
Absorbtia n solutii amoniacale. Este considerata ca fiind una dintre metodele cele maieficiente
de absorbtie a SO2, fiind folosita de aceea n cazul gazelor relativ diluate, continand1-4% SO
2sau chiar sub 1% SO2. Gazele sulfuroase sunt absorbite ntr-o solutie concentratade sulfit de
amoniu, care contine uneori, in vederea inbunatatirii desorbtiei, i pentrureducerea pierderilor de
amoniac, adaosuri de acizi slabi nevolatili, anorganici i organici.Desorbtia se produce prin
incalzirea solutiei de bisulfit.

Ca si n cazul apei, capacitatea de absorbtie scade cu cresterea temperaturii. Seconstata de
asemenea, reducerea capacitatii de absorbtie cu cresterea raportului SO2/NH3 din solutie.

Absorbtia n sulfat bazic de aluminiu. Acest procedeu, desi a fost aplicat la
scaraindustriala n mai multe tari, si-a pierdut din importanta. In timpul procesului de
regenerarese formeaza produsi secundari nedoriti.

Absorbtia n suspensii apoase de oxizi. Pentru absorbtia SO2 din gaze diluate se folosesc
suspensiile apoase ale unor oxizi metalici cum sunt: CaO, MgO, ZnO. Se formeaza sulfitii
respectivi, care, datorita solubilitatii reduse, se separa n faza solida. Prin calcinarea acestora
rezulta SO2 concentrat si oxidul metalic care se introduce n circuit.Procedeele menionate
prezinta o serie de dezavantaje, cum sunt: transportul relativcomplicat al suspensiilor, oxidarea
partiala a sulfitilor la sulfati, necesitatea calcinariisulfitilor, etc.b). Procedee de absorbtie fara
regenerarea absorbantuluiAceste procedee se folosesc n cazurile n care absorbantul poate fi
transformat ntr-un produs usor comercializbil.

Absorbtia n solutii amoniacale urmata de regenerarea cu acizi. Acest procedeu
esteidentic cu procedeul amoniacal analizat anterior, cu deosebire ca SO2nu se regenereaza prin
distilare, ci prin tratarea solutiilor cu acizi. Astfel, prin tratare cu acid sulfuric rezulta sulfat de
amoniu si SO2 concentrat. Sulfatul de amoniu se valorifica ca si ingrasamant. Printr-un procedeu
similar pot fi obtinute ingrasaminte mai concentrate decat sulfatul de amoniufolosind, in locul
acidului sulfuric, acid fosforic, azotic sau amestecuri de acizi.
Absorbtia dioxidului de sulf. Procedee de acest tip sunt folosite in special
pentruvalorificarea SO2 din gazele reziduale. Majoritatea acestor procedee se bazeaza pe
reactiiledintre oxizii sau carbonatii metalici; rezultand n functie de gradul de oxidare a
solutiilor,sulfiti sau sulfati.Un interes deosebit il prezinta procedeele de obtinere directa a
(NH4)2SO4Prin absorbtie, urmata de oxidare a SO2in unele baze organice sau in
rasini polimerice.

Justificarea variantei tehnologice adoptate
Folosirea procedeelor de absorbtie este economica in special in cazul gazelor
deconcentratie medie (4-14% SO2) provenite in cea mai mare parte din arderea diferitelor
minereuri cu sulf.Pentru realizarea separarii dioxidului de sulf din amestecul gazos, vom
folosiprocedeul de absorbie n apa, cu regenerarea absorbantului. Procedeul este
relativeconomic, din punctul de vedere al costului absorbantului folosit (apa) precum si al
utilajelorfolosite. Absorbantul folosit este usor de procurat, ieftin, necoroziv, netoxic si usor
devehiculat.Procedeul se aplica cu randamente destul de bune, datorita faptului ca avem
unprocent volumic de SO2 mai mic de 10%, dar mai mare de 3%, adica 8.2%. Se
preferasepararea prin absorbtie celei prin distilare deoarece cel de-al doilea caz nu este
economic.

2.3. Schema tehnologica. Descriere














1 suflanta gaz
2 pompa pentru absorbant
3 coloana de absorbtie cu umputura
4 rezervor stocare solutie sulfuroasa
5 pompa pentru vehiculare solutie sulfuroas
6 desorber
7 recuperator caldura
8 rezervor stocare absorbant regenerat
9 pompa vehiculare absorbant regenerat
10 racitor
11 condensator
12 separator picaturi Amestecul gazos [SO2+aer]g se introduce in absorberul (3), cu ajutorul
ventilatorului(1), pe la partea inferioara unde circula n contracurent cu absorbantul [H2O]l, care
seintroduce cu ajutorul pompei (2) pe la partea superioara. Absorberul (3) este o coloana
cuumplutura unde are loc absorbtia SO2(g)in H2O
(l). La partea superioara a absorberului seevacueaza inertul (aerul), iar la partea inferioara
se elimina solutia sulfuroasa lichida [SO2+H2O]l care se colecteaza n rezervorul de stocare
(4).De aici, solutia sulfuroasa este introdusa cu ajutorul pompei (5) in schimbatorul decaldura (7)
recuperator de caldura unde se incalzeste, pe seama apei calde ce parasestecoloana de
desorbtie (6) pe la partea inferioara.Solutia sulfuroasa lichida preincalzita este introdusa n
coloana de desorbtie (6) pe lapartea superioara unde are loc procesul de desorbtie a SO2din H2O.
La partea inferioara seelimina apa calda care trece prin schimbatorul de caldura (7), apoi este
colectata inrezervorul de stocare (8), de unde este introdusa in racitorul (10), cu ajutorul pompei
(9),este racita, si apoi partial recirculata la absorber. La partea superioara a desorberului (6),
seelimina faza gazoasa [SO2+H2O]gcare se introduce n condensatorul (11) unde condenseaza
vaporii de apa cu ajutorul apei reci de la turnul de racire (tur). La partea superioara seelimina apa
de racire epuizata care se trimite la turnul de racire (retur).Ceata formata din SO2(g)si urme de apa
H2O(v)se introduce n separatorul de picaturi(12), unde are loc separarea urmelor de apa lichida,
care se evacueaza la partea inferioara aseparatorului. SO2(g)se elimina la partea superioara a
separatorului de picaturi si e trimis lastatia de compresie



BIBLIOGRAFIE
BARBU, C.H., SZEP, AL., BURLACU, A., MIHIL, GH., ActaUniversitatis
Cibinensis, I. 1, 1999, p. 53
BOGZA, G., MUNTEANU, O., Reactoare Chimice, II, Editura Tehnic,Bucuresti, 2001
DRGAN, S., SIMINICEANU I., Rev. Chim. (Bucuresti), 55, nr. 11,2004, p. 857-861;
Rev. Chim. (Bucuresti), 55, nr. 12, 2004, p. 952
SZEP, AL. , BARBU, C.H., MIHIL, GH., Analele Stiintifice ale Univ. A.I. Cuza Iasi,
Tom. VI,s. Chimie, 1998, p.177
SZEP, AL., BARBU, C.H., BURLACU, A., MIHIL, GH., Rev. Chim.(Bucuresti), 50,
nr. 1, 2000, p.60
SZEP, AL., BURLACU, A., MIHIL, GH., BARBU, C.H., Rev. Chim.(Bucuresti), 50,
nr. 3, 2000, p.158
SZP, AL., MIHIL, GH., BARTHA, S., CU, M.I., Anal. St. ale Univ.A.I. Cuza
Iasi, Tom XI, Seria Chimie, 2003, p.167
SZEP, AL., MIHAILA, GH., Rev. Chim (Bucuresti), 56, nr. 6, 2005,p. 571
SZEP, AL., MIHIL, GH., HARJA, M., Analele St. ale Univ. A.I. CuzaIasi, Tom.
XIV, Seria Chimie, Nr.1, 2006, p.99
SZEP, Al., HARJA, M., Studii si cercetri Stiintifice, 7, 2, 2006, p.375
SZEP, Al., Varul. Tehnologie si utilizri, Ed. Cermi, Iasi, 2005