Cenusa produsa la incinerare

Instalatiile de incinerare genereaza cenusa de vatra si cenusa zburatoare.

Cenusa de vatra este recuperata din camera de combustie si este alcatuita din din
materiale anorganice si anumite fractii de materiale organice nearse, in timp ce
cenusa zburatoare este indepartata din gazele emise . Considerand cele doua categorii
de cenusi, combustia D.M.S. conduce in general la reducerea cu 75% a greutatii
materialelor si reducerea cu 95% a volumului acestora. Astfel 25% din masa initiala
este cenusa cu o densitate mare de aproximativ 2000 kg/m3 - 3000 kg/m3.
Materialele continute in cenusa rezultata din incinerarea D.M.S. sunt:

Material Procent din greutate (%)

Metale 16,1
Materiale combustibile 4,0
Metale feroase 18,3
Metale neferoase 2,7
Sticla 26,2
Materiale ceramice 8,3
Minerale, cenusa, altele 24,1

Principala problema a cenusilor provenite din arderea D.M.S. este existenta

metalelor grele. Compozitia cantitativa a principalelor metale continute in cenusa
zburatoare amestecata cu cenusa de vatra rezultate din arderea D.M.S. este :

Denumire metal Cantitatea (mg metal/kg

cenusa)
Aluminiu 17,800
Calciu 33,600
Sodiu 3,800
Fier 20,400
Plumb 3,100
Cadmiu 35
Zinc 4,100
Magneziu 500
Mercur <3

Cenusa provenita de la incinerarea D.M.S. este clasificata de catre EPA ca

fiind o categorie de deseu periculos. Testul deseori folosit este un procedeu de
extractie, in care cenusa este amestecata cu un solvent si este masurata cantitatea de
metal extrasa. Daca aceasta concentratie depaseste de 100 de ori valoarea standard
pentru apa potabila, deseul este clasificat ca periculos si necesita un tratament special
si o eliminare care este foarte costisitoare. Daca se studieaza doar cenusa zburatoare,
constituientii ei depasesc valoarea de mai sus si este clasificata ca fiind deseu
periculos. Insa, in amestec cu cenusa de vatra, se indeplinesc cerintele pentru a fi
considerat un deseu nepericulos.
 Una dintre cele mai importante variabile este PH-ul solutiei in care metalul este
dizolvat. Daca solutia are un PH coborat sau ridicat, plumbul este complet solubil si
se pot depasi limitele EPA. Tratarea emisiilor cu oxid de calciu (var nestins) sau
carbonat de calciu (calcar) induce in cenusa un caracter alcalin si aceasta ajuta la
mentinerea metalelor intr-o forma hidroxidica nesolubila. Eliminarea prin depozitare
a cenusii se face fie in halde speciale, fie in haldele municipale de depozitare a
D.M.S. Daca cenusa este compactata, densitatea creste de la 2500 kg/m3-5500 kg/m3.
La aceasta densitate cenusa este foarte impermeabila, cu o permeabilitate de mai
putin de 1x10-9cm/s.
Deoarece se produce din ce in ce mai muta cenusa si spatiile de depozitare au
devenit costisitoare pentru a fi folosite la depozitarea cenusii, au fost gasite utilizari
alternative. In Europa, unde o mare cantitae de D.M.S. este incinerata, iar spatiile de
depozitare sunt foarte scumpe, valorificarea cenusii a fost aplicata cu succes. Cateva
dintre utilizarile cenusii sunt :
- baza la constructia de drumuri ;
- material de umplutura in constructii ;
- material pentru drenaj in amestec cu pietrisul;
- acoperirea decopertarilor miniere;
- blocuri de constructii in amestec cu ciment.
In plus cenusa de la arderea D.M.S. contine metale care pot fi recuperate, in special
otel si aluminiu. Acest proces este din ce in ce mai fezabil, deoarece sistemele actuale
de control al calitatii aerului sunt sisteme uscate, care le inlocuiesc pe cele umede,
pentru care recuperarea metalelor din cenusi este dificila.

Controlul impuritatilor din gazele de ardere

Standardele de emisie limiteaza emisiile generate de instalatiile pentru

incinerarea D.M.S. la 24mg/m3N,uscat - corespunzator la 7% oxigen.
Cicloanele - cele mai des folosite echipamente (sunt ieftine si eficiente in
functionare) pentru desprafuirea gazelor impurificate rezultate din procesele
industriale, inclusiv pentru indepartarea particulelor din gazele arse produse in
instalatiile de incinerare a deseurilor
Filtrele sac - sunt folosite pentru colectarea prafului ; ele trebuie ca periodic sa
fie scuturate. Particulele de praf adera la tesatura - fig.7-22.
Scruberele - se bazeaza pe contactul violent intre aerul impurificat si apa intr-o
sectiune mica ( in care este introdusa apa sau diferite solutii). Scruberele eficiente
folosesc aerul impurificat introdus sub presiune si jeturi cu picaturi mici de solutie
sau apa. Scruberele folosite la instalatiile de incinerare a D.M.S. inlatura atat
substantele poluante cat si impuritatile din gazele de ardere. Utilizarea acestora induc
o serie de dificultati deoarece implica tratarea apelor uzate folosite, iar cenusa rezulta
umeda, ceea ce face ca recuperarea metalelor din ea sa se faca cu dificultate.
Filtrele uscate - injecteaza o substanta chimica uscata sub forma de suspensie
(oxidul de calciu), deseurile rezultate nefiind umede, ci sub forma de pudra.
Electrofiltrele - sunt utilizate pe scara larga in centralele electrice pe baza de
combustibili solizi. Particulele incarcate negativ sunt atrase de catre electrodul de
colectare incarcat pozitiv - fig.7-24(a). Particulele sunt indepartate de pe placa
electrodului pozitiv prin lovirea cu ajutorul unui ciocan. Filtrele electrostatice nu au
parti in miscare si de aceea sunt eficiente pentru indepartarea particulelor
submicronice.

Controlul gazelor poluate

Controlul gazelor implica indepartarea substantelor poluante din emisiile

gazoase prin transformarea chimica a substantelor poluante sau prin modificari ale
procesului care genereaza substante poluante.
Prin folosirea scruberelor umede se poate indeparta SO2. Acestea de obicei sunt
plasate dupa filtrul electrostatic sau filtrele sac.
Scruberele uscate sunt eficiente pentru indepartarea oxizilor de sulf prin
injectarea de Ca(OH)2, astfel:
Ca(OH)2 + caldura → CaO + H2O;
SO2+CaO → CaSO3; sau daca se foloseste carbonatul de calciu:
SO2 + CaCO3 → CaSO4 + CO2.
Atat sulfitul de calciu (CaSO3) cat si sulfatul de calciu (CaSO4) sau ghipsul
sunt substante solide care prezinta probleme pentru depozitare.
De asemenea din ardere rezulta si NOx - ca urmare a reactiei la temperaturi
inalte dintre oxigenul si azotul existente in aer sau atunci cand azotul din combustibil
produce oxizi in timpul combustiei. In general cantitatea NO x generata prin reactia
termica, reprezinta aproximativ 25% din cantitatea totala de oxizi de azot generata.
Acesti oxizi sunt indepartati prin injectarea de amoniac in gazele emise care trec
printr-un pat catalizator. Amoniacul si oxizii de azot reactioneaza producand azot si
vapori de apa.

Dioxina

Dioxina rezulta din combinarea compusilor policlorurati dibenzodioxine

(PCDD). Compusii din aceasta familie sunt caracterizati de o structura compusa din
trei inele - doua inele de benzen legate de o perechede atomi de oxigen. Din familia
acestor substante chimice fac parte si policloruratii dibenzofuranii (PCDF) care au o
structura similara, doar ca cele doua inele de benzen sunt legate de un singur atom de
oxigen. In compusii PCDD si PCDF se pot atasa atomi de clor formand alte tipuri de
dioxina (ex. :2,3,7,8-TCDD care contine patru atomi de clor in pozitiile respective
specificate prin cifre) care sunt toxice si adesea sunt identificate in pesticidele
contaminate si in emisiile de la incineratoarele pentru D.M.S.
Dioxinele emise de incineratoarele pentru D.M.S. provin din doua surse :
dioxinele care sunt continute in deseuri si care nu se distrug prin combustie si
dioxinele noi, care se formeaza in timpul combustiei. Estimarile EPA arata ca partea
semnificativa a dioxinelor emise in mediu (inclusiv difuranii) provin din combustie, o
sursa importanta fiind combustia deseurilor provenite din activitati medicale.
Nu exista nici o indoiala ca incineratoarele de deseuri emit dioxina. Anumite
cantitati exista in deseuri si acestea se regasesc in cenusa de vatra sau in cenusa
zburatoare sau in gazele emise. Pe de alta parte, este probabil ca in orice proces de
combustie in care este implicat clorul sa apara dioxina. Alta teorie explica distrugerea
dioxinei prin combustie la temperaturi inalte, dar aceasta se recompune ca o noua
dioxina atunci cand are loc racirea gazelor emise.