Sunteți pe pagina 1din 15

Nume : Amariutei Cosmin Constantin

Grupa : 4101- a

1234567-

Definitia titanului si a zirconiului


Proprietatile titanului
Aparitia titanului
Aplicatiile titanului
Proprietatile zirconiului
Aplicatiile zirconiului
Procedee de fabricatie ale
zirconiului
8- Zirconiul industrial
9- Bibliografie

Titanul (Ti) :
Este un element chimic cu simbolul Ti i numrul atomic 22.
Are o densitate mic i este un metal de tranziie dur, lucios i
rezistent la coroziune (inclusiv fa de apa de mare, apa regal
i clor), cu o culoare argintie. Este al noulea cel mai rspndit
element, alctuind 0,6% din scoara terestr. Acesta poate fi
folosit cu scopul de a produce aliaje puternice i uoare pentru
aerospaiu (motor cu reacie, proiectil sau nave spaiale), uz
militar, procese industriale (chimicale i petro-chimicale, uzine
de desalinizare, hrtie), automobile, agro-alimentare, proteze
medicale, implanturi ortopedice, intrumente i pile dentare,
implanturi dentare, bijuterii, telefoane mobile i alte aplicaii.

Zirconiul (Zr) :
Zirconiul este un element chimic din grupa metalelor, care
are numrul atomic 40. Simbolul chimic este Zr. Acesta este
folosit mai nou i n stomatologie[1] ca cea mai fizionomic
opiune pentru o coroan dentar. Se pune sub porelan n loc
de metal pentru a nu transpare sub porelan. Se mai folosete
i la implantologie tot din acelai motiv, dar i pentru c are o
biocompatibilitate superioar, nlocuind titanul. Se mai
folosete si in fabricarea bijuteriilor.

Proprietati
fizice :

Titanul este recunoscut pentru raia sa duritate-greutate


mare.Este un metal dur cu densitate mic, care este destul de
ductil (n special n mediile fr oxigen), lucios i alb argintiu
n culoare.Temperatura relativ ridicat a punctului de topire
(peste 1649 C) l face folositor ca metal refractar.
Tipurile comerciale de titan (cu puritate de 99,2%) au
rezistena de rupere la traciune maxim de 434 MPa, identic
cu cea a aliajelor de oel de calitate slab, dar sunt cu 45% mai
uoare. Titanul este cu 60% mai dens dect aluminiul, dar mai
mult de dou ori mai rezistent dect aliajul de aluminiu 6061T6, cel mai des folosit. Anumite aliaje de titan (ex. Beta C)
ajung la rezistena de rupere la traciune de peste 1.400 MPa.
Totui, metalul i pierde din duritate cnd este nclzit la
temperaturi mai mari de 430 C (806 F).
Este relativ dur, dei nu la fel de puternic precum unele
tipuri de oel clit la cldur, non-magnetic i un conductor
slab de cldur i electricitate. Manipularea necesit precauii
deoarece materialul se va nmuia i deforma plastic dac
obiecte ascuite sau metode adecvate de rcire nu sunt utilizate.
Ca i cele fcute din oel, structurile din titan au o limit de
oboseal care garanteaz longevitatea n anumite aplicaii.
Metalul este, din punct de vedere alotropic, dimorfic, cu
forma hexagonal alfa schimbndu-se la cea cubic centrat
beta la 882 C (1.619,6 F).Cldura specific a formei alfa
crete considerabil ct timp este nclzit la temperatura
aceasta de tranziie, dar apoi scade i rmne oarecum
constant pentru forma beta, indiferent de temperatur.

Proprietati chimice:

Proprietatea chimic a titanului cea mai notabil este


rezistena sa excelent la coroziune; este aproape la fel de
rezistent ca platina, capabil de a se mpotrivi atacurile cauzate
de acizi sau clor dizolvat n ap, dar este solubil n acizi
concentrai.[15]
n ciuda faptului c diagrama Pourbaix destinat titanului
arat c acesta este, din punct de vedere termodinamic, un
metal foarte reactiv, reaciile sale cu apa i aerul sunt ncete.

Titanul a fost descoperit fiind inclus ntr-un mineral din


Cornwall, Anglia, n 1791 de geologul amator i pastorul
William Gregor, atunci vicar al parohiei din Creed.El a
recunoscut prezena unui nou element n ilmenit cnd a gsit
nisip negru pe malul unui pru de lng o parohie din
Manaccan i a observat c acesta era atras de magnet.Analiza
nisipului a determinat prezena a doi oxizi metalici: oxid de
fier (ceea ce explic atracia fa de magnet) i 42,25% un oxid
metalic de culoare alb pe care nu l putea identifica. Gregor,
realiznd c oxidul necunoscut coninea un metal care nu se
potrivea cu proprietile niciunui alt element cunoscut pe
atunci, a dat raportul Societii Geologice Regale din Cornwall
i jurnalului de tiin german Crell's Annalen.
Titanul metalic pur (99,9%) a fost pentru prima dat
preparat n 1910 de Matthew A. Hunter prin nclzirea TiCl4
cu sodiul ntr-o capsul de oel la 700800 C prin procesul
Hunter.
Martin Heinrich Klaproth a numit titanul dup Titanii
din mitologia greac.
Martin Heinrich Klaproth :

Aerospaiale i marine :
Datorit raportului mare rezisten la ntindere/mas,
rezisten mare la coroziune, oboseal, fisurare i a capacitii
de a rezista la temperaturi relativ mari fr s-i piard
proprietile, aliajele de titaniu sunt folosite n industria
aeronautic, naval, spaial i militar. Pentru aceste aplicaii
titanul, aliat cu aluminiu, zirconiu, nichel, vanadiu i alte
elemente este utilizat pentru o gam larg de componente,
incluznd elemente structurale vitale, perei rezisteni la foc,
trenuri de aterizare, conducte de evacuare (elicoptere) i
sisteme hidraulice.
Practic, circa dou treimi din titanul produs este
utilizat in motoare i elemente structurale pentru avioane. SR71 Blackbird a fost unul din primele avioane la a crui
construcie titanul a fost folosit extensiv, ,deschiznd astfel
drumul pentru folosirea sa la scar larg in avioanele
comerciale i militare moderne.
SR-71 Blackbird :

Industriale
evile sudate i echipamentul de procesare (schimbtoare
de cldur, rezervoare, vase de procesare, valve) din titan
sunt utilizate n industria chimic si petrochimic, n
special datorit rezistenei la coroziune. Aliaje speciale
sunt utilizate n hidrometalurgia nichelului (ex: aliajul
titanului BetaC), datorit rezistenei mecanice, a
rezistenei la coroziune, sau a unei combinaii ale acestor
caliti. Industria hrtiei folosete titanul n echipamentul
de procesare expus la medii corozive de genul
hipocloritului de sodiu sau a clorului (n procesul de
inlbire). Alte aplicaii includ: sudura ultrasonic,
acceleratoare ionice, .a... Tetraclorura de titan (TiCl4),
un lichid incolor, este important ca intermediar la
producerea TiO2, la producerea catalizatorului ZieglerNatta, n procesul de irizare a sticlei i la crearea ceii
artificiale (fumeg puternic in aer umed).
Medicale

Titanul este non-toxic chiar i n cantiti mari i nu poart


niciun rol natural n corpul uman. O mas estimat de 0,8
miligrame de titan este ingerat de oameni n fiecare zi, dar
majoritatea trece prin organism fr a fi absorbit. Are, totui, o
tendin de a se bio-acumula n esuturile ce conin dioxid de
siliciu. Un sistem necunoscut n plante s-ar putea s foloseasc
metalul pentru a stimula producia carbohidrailor i
ncurajarea creterii. Acest fapt ar putea explica de ce
majoritatea plantelor au o parte per milion (ppm) de titan,
plantele alimentare au 2 ppm, iar coada calului i urzica au
pn la 80 ppm.

Zirconiul este folosit mai nou i n stomatologie ca cea mai


fizionomic opiune pentru o coroan dentar. Se pune sub
porelan n loc de metal pentru a nu transpare sub porelan. Se
mai folosete i la implantologie tot din acelai motiv, dar i
pentru c are o biocompatibilitate superioar, nlocuind
titanul. Se mai folosete si in fabricarea bijuteriilor.

Zirconiu in stomatologie :

Bijuterii din zirconiu :

Caractere generale ale zirconiului


Nume, Simbol, Numr atomic

Zirconiu, Zr, 40

Aspect

alb - argintiu

Serie chimic

stare de trecere la metale

Grup, Perioad, Bloc

4, 5, d

Distribuia electronic
Cantitatea procentual din scoara pmntului 0,02 %

Zirconiul in tabelul periodic :

Zirconiu are o sectiune de absortie a neutronilor mica, o rezitenta


la rupere, in stare aliata, apropiata de cea a otelurilor ( vezi tabelele de
mai jos ) si rezistenta la coroziune foarte buna in multe medii inclusiv in
apa. Aceste calitati au facut ca aliajele de zirconiu sa fie cele mai
raspandite materiale structurale, in reactoarele nucleare cu neutroni
termici, moderate si racite cu apa.
Propietatile fizice ale zirconiului :
Sectiunea eficace de absortie
pentru neutronii termici la 2200
m/s
Densitate
Punct de topire
Coeficient de dilatatare termica
la 2500C
[0C]-1
- pe axa c
- pe axa a
Rezistivitate electrica [ n * m]
- la 200C
- la 1000C
- la 4000C
Conductivitate termica [W/m *
K]
- la temperatura ambianta
Structura cristalina ( la
temperatura ambianta )
Constantele retelei

0,18 b
6500 kg/m3
1845 25 C0

6,15 *10-6
5,69 * 10-6
420
590
1000
20,9
Hexagonal compact
a0 = 3,2321 c0 = 5,1474

Propietatile mecanice ale zirconiului


Propietate

Recopt

Rezistenat la rupere
( 102 Mpa )

4,28 -5

Prelucrat la
rece
11,42 12,85

Rezistenta la rupere
( 102 Mpa )
Alungire (%)

1,42 2,14

9,28 10,71

30 40

15

Duritate Rockwell

35 45

87 - 98

Zirconiul metalic prezinta o transformare alotropica la


temperatura de 865 0C. Sub aceasta temperatura cristalizeaza
in sistemul hexagonal compact ( zirconiu ), iar peste aceasta
temperatura, intr-o retea cubica cu volum centrat (
zirconiu ). Elementele de aliere pot reduce sau extinde
domeniile de existenta ale acestor transformari.

Obtinerea zirconiului implica o etapa chimica si o etapa


metalurgica.
Etapa chimica cuprinde operatii care pornesc de la
minereul extras ( cel mai raspandit fiind un silicat de zirconiu
denumit zircon ), si se incheie cu obtinerea zirconiului rafinat.
Buretele de zirconiu astfel obtinut trebuie sa se
incadreze in pescriptiile calitative deosebit de severe pentru
radiatii nucleare. Astfel, continutul de fier, carbon sau oxigen
se limiteaza la cateva parti pe milion (ppm) iar al altor
elemente ca B, Cd, Li se situeaza sub 1 ppm.
Etapa metalurgica curpinde o serie de operatii incepand
cu obtinerea lingoului de aliaj si incheindu-se cu realizarea
produselor finite ( tevi, barne, sarme, benzi etc)
Lingoul se elaboreaza prin topirea in cuptoare cu arc , in
vid, sau in cuptoae cu fascicul de electroni, in vid, a unei probe
obtinute prin presarea buretelui de zirconiu, a deseurilor de
zirconiu si a elementelor de aliere (sub forma pura sau de
aliaje)
Deformarea plastica la cald a lingoului se face prin
procedeele clasifice de forjare, laminare, extrudare, si
urmareste atat obtinerea semifabricatelor de anumite forme
cat si a unor structuri adecvate ale grauntilor. Sunt necesare
precautii deosebite pentru evitarea impurificarii cu gaze sau cu
alte elemnte in cursul prelucrarii.

Zirconiu industrial obisnuit nu poate atinge gradul de


puritate cerut pentru a avea o rezistenta la coroziune si
propietati mecanice satisfacatoare. Daca nu se adopta precautii
speciale, in procesul obtinerii zirconiului, in material se
introduc o serie de impuritati, cele mai daunatoare fiind gazele
(oxigenul, azotul, hidogenul) si carbonul.
Compozitia chimica aunor aliaje de zirconiu
Aliaj
Zircaloy 2
Zircaloy 3
Zircaloy 4
Ozenit

Continut in elementele de
aliere (%)
Sn
Fe
Cr
Ni
Nb
1,5 0,14 0,1 0,06
0.25 0,25 0,05 0,05
1,5 0,17 0,12
0,25 0,1
0,1
0,1

Orientarea cristalelor si a hidrurilor intr-o teava teaca de


combustibil

Titanul :

Barksdale, Jelks (1968). Titanium. in Clifford A. Hampel


(editor). The Encyclopedia of the Chemical Elements. New York:
Reinhold Book Corporation. pp. 732738. LCCN 68-29938
CRC contributors (2006). David R. Lide (editor). ed. Handbook of
Chemistry and Physics (ed. 87). Boca Raton, Florida: CRC Press,
Taylor & Francis Group. Emsley, John (2001). Titanium.
Nature's Building Blocks: An A-Z Guide to the Elements. Oxford,
Anglia, Regatul Unit: Oxford University Press. pp. 457456.
Greenwood, N. N.; Earnshaw, A. (1997). Chemistry of the
Elements (ed. a doua ediie). Oxford: Butterworth-Heinemann.
Edith Beral & Mihai Zapan - Chimie anorganic, Editura tehnic,
Bucureti, 1977.
Istoria general a tiinei, vol. IV, Editura tiinific i
enciclopedic, Bucureti, 1976

Zirconiul :

Gh. Vsaru Zirconiul


M. Petrescu (coord) Tratat de tiina i ingineria materialelor
metalice vol 3 Metale. Aliaje. Materiale speciale. Materiale
compozite, Editura Agir, Bucureti, 2009
Fizica si tehnologia materialelor nucleare de Ioan Ursu
Indreptar de fonte si oteluri de Aurelian Constantinescu, Cornel
Rizescu, Constantin Cosneanu