Aliaje metalice utilizate n

stomatologie

Adelina Urschescu
Sergiu Stan
Eugen Stanciu
SMSB -2015

Amalgamul
un material pentru restaurari dentare utilizat in stomatologie
inca din sec.XIX
tratamentul cariilor dentare cu ajutorul amalgamului a fost
introdus n Statele Unite nanul 1833
amalgamul folosit n stomatologie esteun material alctuit n
principal din mercur (hg) lichid la care se adug i o pulbere
format tot din elemente de natur metalic(argint , cupru ,
staniu, zinc etc.).
Forma de prezentare:
pulberea:-pilitura:particule cu forma neregulata,
sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argintstaniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.
-particule sferice: se obtin prin atomizare,
lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz
inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului
inert se transforma in particule sferice
lichidul:mercurul, se solidifica la -38,90C. Fierbe la 356 C.

Avantajele obturatiilor din

amalgam
Rezistenta mecanica excelenta; obturatiile cu amalgam
au cea mai indelungata rezistenta.
Amalgamul este singurul material ce poate fi utilizat in
mediu umed.
Obturatia cu amalgam se autosigileaza, contractia este
minima sau inexistenta si este rezistenta la infiltratii.
Este cel mai ieftin tip de restauratie dentara.
Rata uzurii amalgamului este aproximativ egala cu cea a
smaltului dentar.
Obturatia cu amalgam se realizeaza rapid si intr-o
singura sedinta la stomatolog.
Tehnica de lucru nu este pretentioasa

Dezavantajele obturatiilor din

amalgam

Principalul dezavantaj al amalgamului este aspectul inestetic.

Amalgamul are proprietate de a se infiltra in tubii dentinari si din
acest motiv poate fi dificil de indepartat in momentul in care doriti
sa schimbati obturatiile mai vechi.
Obturatia de amalgam infiltreaza tesuturile dure si le modifica
coloristic, in gri.
Preparatia cavitatii pentru obturatia cu amalgam este de tip
retentiv, ceea ce inseamna ca necesita indepartarea unei cantitati
de tesut dentar (chiar sanatos) mai mare decat in cazul
obturatiilor fizionomice. Cavitatea trebuie sa aiba o deschidere
mica si planseul mai mare, astfel incat amalgamul sa nu cada.
Dupa aplicarea obturatiei poate aparea durere sau sensibilitatea
temporara la rece si fierbinte.
Amalgamul este instabil si poate coroda masiv, provocand
fracturarea marginilor obturatiei.
Spre deosebire de obturatiile fizionomice, cele din amalgam nu
pot fi reparate.
Amalgamul se dilata si contracta la caldura, frig si muscatura,
ceea ce face ca obturatia sa fie vulnerabila la fracturi.

Obturatii din amalgam

Aurul

n stomatologie, prima dovad a folosirii aurului dateaz din secolul

7 .e.n., etruscii folosind firele de aur pentru a fixa dinii fali.
Avantaje:
- nu ruginete
- nu provoac reacii adverse din partea organismului

-prelucrare usoara;
-conferarezistenta;
-in cavitatea bucala sunt neutre, rezistente la
coroziune;
Aurul a jucat acest rol n stomatologie pn n 1780, cnd au
nceput s fie utilizai dintii din ceramica.
Dezavantaje:- pret crescut
-aspect inestetic

Aurul nu poate fi utilizat singur in stare pura ( se aliaza cu Ag, Cu,

Pt, Pt, Iridiu)
Aliajele din aur sunt folosite pentru reconstituiri prin turnare,
deoarece prezint proprieti mecanice superioare aurului pur.
Rezistena la coroziune a acestor aliaje este mic, dei conin 75
% sau chiar mai mult aur sau alte metale nobile.
Aurul pur este relativ moale, astfel nct acest tip de reconstituire
este limitat la suprafee ce nu sunt supuse unor tensiuni mari.

Nichelul (simbol: Ni, numar atomic: 28)

Nichelul este corodat de transpiraie, saliv i alte lichide secretate de
organism
Incidena alergiei la nichel n populaia general este de circa 30 %, cu o
net preponderen la femei
Este un metal de culoare alb-cenuie,, se topete la o temperatur de
1.455 C
Principalele elemente de aliere sunt titanul, cromul, aluminiul, magneziul.

Cobalt (simbol: Co, numar atomic: 27)

Are o culoare alba-argintie, dur, pasic in aer si apa, dar este atacat de acizi
diluati.
Are punctul de topire la 1495 C
Este introdus in componenta aliajelor pentru pasivitatea impotriva apei si
aerului, duritate si stabilitate termica.

Cromul (simbol: Cr, numar atomic: 24)

Cromul este un metal dur, de culoare alb argintie, rezistent la coroziune,
n forma nativ fiind uor de prelucrat, cu punctul de topire la 1907 C
contribuie la creterea caracteristicilor mecanice precum i a rezisten ei la
coroziune ale aliajelor din care face parte
Cromul face un strat de oxizi in contact cu aerul. Acest strat impiedica
patrunderea aerului in straturile mai adanci ale cromului, acesta devenind
pasiv fata de aer, dar si fata de acizi.

Ni-Cr

Aliajele de Ni-Cr contin pana la 70% Ni. In stomatologie sunt utilizate mai
multe tipuri de aliaje care contin Ni:

Aliaje Ni-Cr-Fe (tip wipla, clasice),Ni 50-70%;

Aliaje Ni-Cr, care contin si procente mici de Mo, Al, Mn, Be, Cu, Co,
Ga, Fe pentru a imbunatati anumite proprietati ale aliajului, Ni 50-70%
Compusii Ni sunt in general foarte hidrosolubili si de aceea, in caz de
coroziune,sunt antrenati rapid de saliva in tractul intestinal.
Temperatura de turnare: 1400 C

Co-Cr

Compozitie:
Co - 65%
Cr - 25%
Culoare alba
Interval de topire: 1305-1370 C
Temperatura de turnare: 1470 C
Prezinta o mare rezistenta la coroziune datorita filmului de oxizi de crom
prezent intr-un procent dominant si intr-un procent mic al oxizilor de cobalt si
alte materiale din componenta aliajului, au o duritate foarte ridicata cuprinsa
intre 550-800 Mpa, rezistenta la uzura si de tractiune cresc drastic daca sunt
tratate termin, dar are o ductilitate mica.
Are o biocompatibilitate mare datorita filmului de oxizi care are o interactiune
buna cu mediul fiziologic

Titanul
PastorulWilliam Gregor,
1791
Minereu cu peste 40 % oxid
de Ti
Redescoperit de M.H.
Klaproth, 1795, denumit dup
titanii din mitologia greac
Extragerea Ti din minereu:
Procesul Hunter
Procesul Kroll
Procesul iodurii

Titanul
-proprieti- Rezistena excelent la
coroziune (apropiat de cea
a Platinei, x 400 ori otelinox);
- Strat de oxizi la suprafat
(2nm- 25nm);
- Arde n aer la 1200 grade,
n oxigen la 600 grade;
- Temperatura topire - 16750
C;
- Raie duritate-greutate
mare
(densitate
4,5g/cm3);
- Rezistena asemanatoare
cu aliajele din oel, dar cu
45% mai uor;
- Non-magnetic, conductor

Titanul

i Medicina

Ortopedie:
primele: aliaje din oel-inox i
cobalt-crom;
ncepnd cu 1940 este introdus
Ti i aliajele sale;
NiTi memoria formei;
Efect catodic atragerea Ca2+ nuclei hidroxiapatit;
Ph neutru al oxidului de Ti;
Amagnetismul;
Caliti cicatrizante ale oxidului
de Ti;
tratamentul de suprafa:
Acoperirea cu
plasm(suprafaa x 12)
Acoperirea cu HA sau BGs
(stimuleaz

Titanul

Prof. Per-Ingvar
Branemark

i Medicina

Concluzii