1. 1.Stomatologie profilactica-ansamblul de masuri medico-sanitare care se iau pentru prevenirea aparitiei si raspindirii unei boli.

Obiective: primara-are ca
obiectiv prevenirea aparitie bolii la un organism care nu a fost afectat inca de acea boala. Secundara:prevenirea recurentei bolii la un organism afectat anterior
de acea boala. Masuri profilactice: 1.masuri de igiena personala si alimentara;2.vaccinarea populatiei in zonele cu risc pandemic;3.izolarea cazurilor afectate
pentru a preveni imbolnavirea populatiei sanatoase;4.sterilizarea aparaturii si instrumentului medical impotriva aparitiei infectiilor nosocomiale(imbolnaviri ale
pacientului in timpul unui tratament medical).
2. 2.Fluorul este cel mai electronegativ dintre toate elementele. Este un element foarte reactiv ionul de fluor se gaseste in natura doar in combinatii chimice.
Fluorurile sunt singurele substante descoperite care ajuta la prevenirea si chiar oprirea in faze timpurii a cariilor dentare crescind rezistenta smaltului prin
scaderea solubilitatii acestui in acid. Fluorurile permit remineralizarea dintilor deteriorati de acizi la nivel redus si astfel previn formarea unor carii. Compusii de
fluor sunt:fluorura de sodiu, flourura de staniu, aminofluorurile, fluorofosfatul acidulat,monofluorul fosfat de sodiu, hexafluoroyirconat de staniu, fluorosilanii.
Preparate cu fluoruri:agentii de fluorurare sunt aplicati local sau administrati sistemic sub forma diferitelor preparate si prin diverse tehnici. Gelurile fluorurate
sunt compusi pe baza de celuloza cu adaosuri de agenti de fluorurare si nu contin adezivi. O noua forma de prezentare a gelurilor fluorurate este aceea de
alginate cu priza rapida, care au un continut mare de ioni de fluor. Cu toate ca timpul de priza este prelungit(15-20 min) nu exista riscul ingerarii compusilor de
fluor. Gelurile fluorurate formeaza pe suprafata dintelui o pelicula de fluorura de calciu, care participa la schimburi ionice de apatita, pe o perioada de timp.
Alte preparate cu fluoruri:pastele profilactice,pastele de dinti, lacurile fluorurate, apele de gura.
3. 3.Dentifricele-sunt substante aplicate pe suprafetele dentare accesibile cu ajutorul periei dentare. Se prezinta sub forma de gel, pasta, sau pulbere. In limbajul
uzual, dentifricele sub forma de pasta sunt cunoscute sub denumirea de paste de dinti. Scopul utilizarii lor este in primul rind fizionomic, suprafetele dentare
fiind curatate si bslefuite, respiratia impospratata. In al doilea rind, fizionomicoterapeutic, intrucit anumite substante augmenteaza eficacitatea periajului,
precum si terapeutic, fiind vehiculul ingredientilor biologici activi in cavitatea bucala. Ingrediente de baza:1.substantele abrazive a caror alegere este foarte
importanta. Alegerea abrazivului cu duritate crescuta poate leza smaltul,iar unul cu duritate scazuta nu indeparteaza eficient depozitele de pe suprafetele
acestuia. Substabtele ce pot fi folosite ca abrazivi:precipitatul cu carbonat de calciu,precipitatul de apatita,fosfatii de calciu.2.agenti
tensioactivi.ex:detergenti;3.umectanti.ex:glicerina;4.lianti de obicei se foloseste coloidul,care previne separarea fazei solide de cea
lichida;5.aromatizanti.ex:menta;6.fluoruri. Ingrediente terapeutice:acestea sunt biologic active,avind efect benefic atit asupra tesuturilor dure dentare,cit si
asupra celor moi. 1.agenti pe baza de fluor. Cercetarile au demonstrat ca dentifricele cu fluor scad indicele de carie. 2.Agentii inhibatori de placa. Au fost si sunt
in curs de desfasurare cercetari pentru elaborarea unor dentifrice cu agenti care sa reduca formarea placii bacteriene si apariti gingivitei. Majoritatea sunt pe
baza de lactoperoxidaza. 3.Agenti desensibilizanti. 4.agenti de indepartare a tartrului.pe baza de pirofosfat;pe baza de zinc.
4. 4.Agenti de curatire si lustruire: Aceste tipuri de materiale profilactice au in comun compozitia de baza, efectul abraziv fiind diferit in functie de scopul urmarit-
curatire sau lustruire. Agentii de curatire si lustruire profilactica au ca si component de baza urmatorii abrazivi; caolinit, dioxid de siliciu, silicat de magneziu
silicat, piatra ponce, silicat de zirconiu. Tehnica de lucru este aceeasi pentru toate materialele de lucru pe baza de abrazivi. De fapt, ele completeaza actiunea
unor perii sau gume, fiind folosite impreuna cu acestea. Produsele pe baza de piatra ponce sau siliciu au capacitate mare de curatire, dar determina o abrazie
mai mare a smaltului. Indiferent de produs, rata de abrazie a dentine este de 5-6 ori mai mare decat cea a smaltului. Placa bacteriana, factor etiologic
primordial in caria dentara si boala parodontala necesita controlul si evidentierea acesteia. Indicatorii de placa (revelatorii) permit vizualizarea placii bacteriene
prin colorarea ei.Unul din dezavantajele indicatorilor de placa il constituie faptul ca evidentiaza doar placa supragingivala, nu sip e cea subgingivala. In practica
 se folosesc : eritrozina- sub fm de tablete sau solutie; tabletele se dizolva in apa sau se mentin in cav. bucala pana la dizolvare. Tendinta de a colora tesuturile
moi inconjuratoare ingreuneaza evaluarea statusului gingival dupa aplicarea eritrozinei. Fluorosceina- placa colorata cu fluorosceina poate fi vizualizata numai
cu ajutorul unei surse de lumina speciala;tehnica de lucru este mai laborioasa, dar prezinta avantajul ca nu coloreaza gingia si evidentiaza placa de pe fetele
orale. Indicatorul selectiv- coloreaza in mod diferentiat placa tanara (rosu) de cea matura (albastru); nu coloreaza gingia. Alte produse: albastru de metilen,
fuxina, preparate pe baza de iod.
5. 5.Periuta de dinti este instrumental principal folosit pentru indepartarea placii bacteriene ca parte necesara a controlului bolii carioase si parodontale. Se
compune din maner, cap si peri (naturali-din par de porc sau sintetici-nylon). Periile de dinti sunt comercializate in general in 3 grade de duritate:moi, medii si
dure. Duritatile diferite se obtin prin modificarea diametrului perilor. Forma manerului asigura mentinerea, nu permite sa alunece in timpul folosirii, iar o
curbura a manerului ajuta in adaptarea periutei in zonele distale unde se ajunge dificl. Capul periutei trebuie sa fie sufficient de mic pentru a usura patrunderea
corecta in toate zonele arcadei dentare, dar destul de lung pentru a acoperi mai multi dinti deodata. Periuta va fi inlocuita dupa 2-3 luni de folosire, inainte ca
perii sa devina uzati, destramati sau cu rezistenta pierduta. Periuta va fi curatata dupa fiecare folosire,cu apa calduta. Periutele vor fi mentinute in atmosfera
deschisa cu capul in pozitie vertical, departe de alte periute, mai ales ale altor persoane.
6. Clasificarea proprietatilor materialelor dentare Proprietati in cursul stocarii, prepararii si reactiei de priza: timpul de stocare. Proprietati in cursul prepararii:
metode de amestec,timpul de mixare,viscozitate. Proprietati in cursul de priza:timpul de lucru,timpul de prize,modificarea temperaturii, modificarile
dimensionale in cursul prizei.
7. 8.Timp de stocare-reprezinta intervalul de timp de pastrare a unui material dentar pina la aruncarea lui. Timp de lucru-reprezinta intervalul de timp in care
materialul poate fi manipulate pina la inceperea reactiei de prize si a cresterii viscozitatii. Timpul incepe dupa etapa de mixare si permite manipulatorului sa
aplice materialul sis a-l manipuleze. Timpul de priza- reprezinta intervalul de timp necesar materialului pentru a atinge un anumit grad de elasticitate. Reactia
de prize ce implica mixarea a 2 componente incepe in momentul incheerii etapei de mixare si omogenizare. Timpul de prize cuprinde si timpul de lucru.
8. 9.Reologia-stiinta care se ocupa cu studierea fenomenelor de curgere si de deformare a materiei. Importanta prop.reologice: 1.o serie de material se reprezinta
sub forma de pasta,care prin amestecare se solidifica;2.amestecurile fluide trebuie sa permita adaptarea si modelarea;3.pe parcursul prizei materialelor are loc
initial o crestere a viscozitatii urmata de o crestere a mod.de elasticitate odata cu solidificarea;4.permite definirea timpului de lucru adica a timpului in care
mater.poate fi manipulate fara modificarea viscozitatii si a timpului de priza.
9. 10.Fluajul-implica o crestere gradual a deformarii in timp sub actiunea unei forte externe aplicate inconstant. Implica o deformare mica produsa de tensiuni
relative mari aplicata pe o periodata indelungata de timp. Fluajul se întâlneşte la multe metale la temperaturi ridicate şi la materiale. La materialele ceramice
fluajul se produce la temperaturi peste 0.4 ⋅ Tt. Ruperea pune capat fenomenului de fluaj. In condiţiile fluajului au fost observate două tipuri de rupere:
intracristalina si intercristalina. Ruperea intracristalină se produce la temperaturi relativ joase, sub sarcini mari. Ruperea intercristalină se produce la
temperaturi relativ ridicate, sub sarcini mici.
10. 11.Enumerati principalele Proprietati termice ale mater.dentare- conductivitatea termica;difuzibilitatea termica;dilatarea termica.
11. 12.Cunoastere conductivitatii termice pentru practica stomatologica are o importanta semnificativa,deoarece este esential ca materialele dentare utilizate in
restaurarea tesuturilor dentare sa ofere pulpei dentare o protectie termica asemanatoare cu cea oferita de tesuturile dure dentare si de asemenea sa nu
degajeze o temperatura prea mare in cursul reactiei de priza. Cunoasterea conductivilitatii termice cit si a difuzibilitatii termice ale materialelor ne ajuta sa
 intelegem de ce este mecesara aplicarea straturilor de ciment ca material de baza sub restaurarile metalice. Din compararea valorilor conductibilitatii termice,
observam ca dentina nu va asigura protectia termica a organului pulpar sub restauratile metalice masive, fiind necesara prezenta unui alt material izolator
suplimentar,cimentul fosfat de zinc. Materialele compozite sau ceramica prezinta valori reduse atit pentru conductivitatea ,cit si pentru dufuzzibilitatea
termica,deci pot asigura protectia termica a pulpei dentare. Materialele de obturatie sau coroanele de invelis metalice sau mixte nu trebuie sa trasmita pulpei
dentare diferentele de temperatura din cavitatea orala,deci in special in vecinatatea pulpei dentare utilizam materiale cu difuzibilitate termica scazuta. Bazele
protezelor totale trebuie sa transmita caldura substratului mucos pentru ca pacinetul sa ramina cu senzatia de cald sau rece, deci aceste materiale trebuie sa fie
caracterizate de o difuzibilitate termica ridicata.
12. 13.Modificarile dimensionale termice ale materialelor de obturatie trebuie sa fie concordate cu cele ale smaltului si/sau dentinei,acest lucru realizaindu-se
daca materialele au coeficienti de dilatare termica apropiati ca valoare de cei ai tesuturilor dure dentare. Comparind insa coeficientii de dilatare termica ai
tesuturilor dure dentare cu cei ai materialelor de restaurare directa(amalgam,rasini,compozite), constatam ca atunci cind un dinte obturat cu un astfel de
material este racit prin ingestia unui lichid rece,materialul de restaurare se contracta substantial mai mult decit dintele, rezultind un spatiu mic la jonctiunea
dinte-obturatie. Fluidele orale vor penetra in acest spatiu,denumit solutie de continuitate, cind temperatura revine la normal,fluidele sunt fortate sa iasa din
acest spatiu. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de percolare sau microinfiltratie maginala si apare la multe materiale de obturatie,fiind dependent
de diferenta dintre coeficintii de dilatare termica si de gradul de adeziune dintre material si dinte. Percolarea are ca efecte secundare posibile in timp, aparitia
cariilor secundare si iritatii ale pulpei dentare. Amalgamul dentar se comporta atipic, percolarea avind in timp valori mai reduse, probabil ca rezultat al umplerii
spatiului cu produsi de coroziune ai amalgamului.
13. 14.Explicati influenta celor 3 factori ( iluminatul,obiectul, observatorul) asupra Perceptiei si aprecierii culorii: Perceptia pe care o avem asupra obictelor din
jurul nostru este rezulatul reflexiei luminii care care pe un obiect spre ochiul observatorului. Deducem ca fiecare din aceste 3 componente-sursa de luminca,
obicet si observator-vor influenta ceea ce vedem. Analizaind acesti 3 factori care stau la baza procesului vederii, putem sa ne dam seama de subiectivitatea
interpretarii. Diferentele in apreciere apar si datorita experientelor vizuale anterioare, diferite pentru fiecare persoana. –iluminatul si observatorul:exista factori
care influenteaza culoarea unui obicet cum sunt sursa de lumina si obicetele din jur. Lumina alba este o combinatie a toturor culorilor din spectrul vizibil. Dar
spectrul lungimilor de unda si preponderenta anumitor zone difera in functie de sursa de iluminare. Sub iluminanti diferiti,culoarea unui obiect poate sa fie
diferita-fenomen de metamerism. Culoarea suprafetelor din jurul obiectului observat va contribui la culoarea luminii incidente pe care o va precepe ochiul
privitorului.- Obiectul.modul in care obiectele reflecta lumina poate fi influentat de 3 prop ale acestora:culoarea,translucenta si textura.Culoarea depinde de
modul in care obiectul interactioneaza cu iluminatul. Astefel exista obiecte albe, trasparente,opace,translucide,fluorescente.
14. 15.Definiti caracteristicile culorii Nuanta-este culoare dominanta,care este data de lungimea de unda a radiatiei
monocromatice(rosu,oranj,galben,verde,albastru,indigo,violet). Saturatie- este masura intensitatii culorii,sau astfel spus,puritatea culorii si este data de
raportul cantitativ dintre culoarea spectrala si cea alba. Luminozitatea-este caracteristica obiectului de a aparea mai luminos sau mai intunecat. Lum.variaza de
la negru la alb pentru obiectele care difuzeaza sau reflecta lumina sau de la negru la transparent pentru obiectele care transmit lumina. Nuanta si saturatia sunt
proprietati intrinseci ale obiectului,in timp ce luminozitatea depinde de iluminat. Pentru practica stomatologica au o importanta mare, deoarece ne permite sa
comunicam informatiile cu privire la culoarea unui obiect, ele descriu caracteristicile culorii.
15. 16.Caracterizati : 1 Obiectele albe-reflecta intreg spectrul de culori incident. 2.Obiectele transparente transmit(refracta) cea mai mare parte a fascicolului
incident,aproape nu absorb deloc lumina,avind o minima componenta de reflexie. 3.Obiectele opace-absorb cea mai mare parte a fascicolului incident,reflecta
o parte din el si nu transmit deloc lumina. Obictele opace au culoarea radiatiei monocromatice pe care o reflecta. 4.Obictele translucide-transmit o parte din
fascicolul incident,absorb o parte din el si reflecta restul fascicolului.5. Obicetele fluorescente-au capacitatea de a emite lumina la o alta lungime de unda decit
cea incidenta. Emisia inceteaza imediat ce este indepartat iluminatorul.
16. 17.Enumerati principalele Conditii pentru alegerea culorii dentare: 1.alegerea trebuie verificata de o a doua persoana;2.este necesara testarea periodica a
acuitatii vizuale si in mod special a acuitatii culorilor;3.mediul inconjurator(peretii,pardoseli) sa fie neutre din punct de vedere cromatic;4.in ceea ce priveste
pacientul este bine sa se indeparteze rujul,fardul;imbracamintea viu colorata se protejeaza cu un mediu cromatic neutru;5.determinarea trebuie facuta astfel
incit privirea observatorului sa cada perpendicular pe dintii pacientului;6.alegerea trebuie facuta la inceputul sedintei de tratament,inainte ca ochii medicului sa
fie obositi;7.compararea cheii de culori cu dintele nu trebuie sa dureze mai mult de 5 sec,intre determinari se priveste un obiect albastru sau verde;8.nu se
recomanda ingustarea fantei palpebrale deoarece scade cantitatea de luminca ce va ajunge la celulele cu conuri si mai ales la celulele cu bastonase de la
periferie,care disting luminozitatea;9.culoarea se compara in conditii diferite:cu dintele uscat/umed;cu buza refractata/coborita;in lumina
incandescenta/naturala/fluorescenta;10.ideal ar fi ca lumina sa fie identica in cabinet si in laborator,iar pentru aceasta exista la ora actuala surse circulare care
reproduc lumina naturala;11.caninul are saturatia maxima pe arcada;12.in zona frontala alegem culoarea cu o saturatie mai redusa si o luminozitate mai
mare;13.cu cit dintele este situat intr-o zona mai distala a arcadei,transluciditatea materialului poate sa-l faca sa para mai gri.
17. 18.Definiti notiunile de biomaterial si biocompatibilitate Dupa Wiliams biomaterialul –orice substanta sau combinatie de substante de origine naturala sau
sintetica,care poate fi folosita pe o periodata de timp ca o cpmponenta a unui sistem care trateaza,inlocuieste un tesut ,organ sau o functie a organismului
uman. Biomaterial dentar -toatalitatea materialelor ce vin in contact direct cu tesuturile odonto-parodontale si contribuie la restabilirea functionalitatilor
acestora. Biocompatibilitate-concept complex care ia in considerare toate procedeele care au loc la interactiunea dintre biomaterial si un organism viu.
Poprietatea unui material de a fi compatibil cu organul viu, adica de a fi acceptat definitiv de catre organism fara a genera reactii adverse si fara a se deteriora
chimic sau mecanic.
18. 19.Clase de materiale utilizate ca biomateriale-materiale metalice;materiale ceramice;polimeri;compozite.
19. Avantaje si Dezavantaje .Compararea claselor de biomateriale:- 1.materiale metalice: avantaje-rezistenta la tractiune;rezistenta la
uzura;duritate;regiditate;rezis.la sco;rezist.la torsiune.dezavantaje-lipsa unei compatibilitati complete cu mediul fiziologic;susceptibilitatea la coroziune sub
tensiune. 2.materiale ceramice: avantaje-compatibile cu sistemul osos;rezistenta la coroziune;rezistenta la uzura.dezavantajelipsa unei bune rezistente la
intindere la soc,la torsiune;dificil de fabricat in forme complicate;lipsa rezilientei;sensibili la fisulare. 3.polimerii: avantaje-rezistenta buna,elasticitate,usor de
fabricat in forme complicate.dezavantaje-slaba rezistenta la torsiune si indoire;deformabile in timp;rata de fluaj mare. 4.compozitele: avantaje-compatibilitate
buna cu sistemele umane;usor de modelat;bune proprietati mecanice;rezistenta la uzura. dezavantaje-lipsa rezilientei,dificultatea fabricatiei.
20. Caracterizati biomaterialele dentare d.p.d.v al interactiunii cu mediul uman /Clasificarea si caracterizarea biomaterialelor: Teoretic, un material este
considerat biocomponent in absenta oricarei interactiuni. Practic,acceptand existent unei minime interactiuni intre material si tesut, au fost considerate
biomateriale si material tolerate de organism care nu produc efecte nedorite. Criterii de clasificare: dupa comportamentul in interactiune cu mediul biologic
sunt biotolerate,bioinerte,bioactive si bioresorbabile. Biotoleratele sunt considerate material din prima generatie (Otel inoxidabil,aliaje de cobalt) le este
 caracteristica osteogeneza la distanta. Bioinertele din care fac parte aluminiu,polietilena,etc. le corespunde osteogeneza de contact care contribuie la formarea
unei leg. La interfata biomat-tesut; biomat generatia 2 au o comportare neutral in corpul uman, nu au actiune degenerative si nu au influenta semnificativa
asupra metabolismului. Bioactivelefosfat de calciu,sticle ceramice, hidroxiapatita, sunt caracterizate prin osteogeneza de legatura (intre material si tesut);
biomaterialele generatia 3 sunt proiectate pt a stimula cresterea tesuturilor.
21. 22.Testele de analiza cantitativa a biocompatibilitatii m.dentare.-teste de selectie:citotoxicitatea;histotoxicitatea;hemotoxixitatea;genotoxicitatea. Teste
asupra infectiei:adeziunea bacteriana;cresterea bacteriilor;rezistenta antibiotica;inhibitia macrofagelor. Teste suplimentare:raspunsul celular;raspunsul
sanguin;raspunsul tisular;raspunsul alergic si imunitar;raspunsul la iritatie;toxicitatea sistemica cronica subacuta si acuta;toxicitatea
reproductiva;carcinogeneza. Teste structurale:microduritate;r;iberarea ionilor;cinetica resorbtiei.
22. 23.Prop.mecanice.- Importanta practica a cunoasterii proprietatilor mecanice ale materialelor dentare consta in intelegerea comportamentului acestora la
solicitare. Doua categorii de proprietati sunt esentiale si anume: magnitudinea fortelor masticatorii si reactia diverselor materiale la acestea. In general
solubilitatea unui solid la plicarea unei sarcini este determinata de natura si intensitatea fortelor interatomice. S-a observant ca dupa lucrari protetice forta
masticatorie exercitata pe lucrare este mai mica de decat forta masticatorie exercitata pe dintii naturali . Reactiile materialelor dentare la acesta forta pot fi:
Elongatia :reprez cresterea distantei initiala dintre punctele de la capetele obiectului de studio. Compresiunea: in cazul acestui tip de solicitare distanta initiala
dintre capetele obiectului se micsoreaza astfel molec tind sa se apropie . Torsiunea : rezulta prin actiunea de rasucire a obiectului de studiu.
23. 24.Forte ocluzale-una dintre cele mai importante aplicatii ale fizicii in stomatologie este studiul fprtelor aplicate asupra dintilor si restaurarilor dentare. Fortele
maxime au valori cuprinse intre 200-3500 N. Forta masticatorie maxima scade din zona molara spre zona anterioara a arcadei dentare astfel incit valoriile medii
ale fortelor masticatorii la nivelul M1 si M2 este 580N,in timp ce in zona premolarilor, caninilor si incisivilor este de: 310,220,180 N. Studiile arata ca pacientii cu
lucrari protetice exercita forte masticatorii mai reduse in zona protezata decit exercitau asupra dintilor naturali. Cind un molar este inlocuit cu o proteza partial
fixa, forta masticatorie exercitata asupra corpului de punte este de 220N. La pacientii protezati mobilizabil, in zona molara fota este de 111N. Fortele ocluzale si
raspunsurile tesuturilor subiacente se modifica in functie de localizarea anatomica,virsta,disfunctiile ocluzale si deplasarea lucrarilor de restaurare. Materiale
diferite se comporta diferit sub actiunea aceleeasi forte.
24. 25.Tipuri de tensiuni si deformarea corespunzatoare Deformarea specifica-paramentru standardizat folosit pentru a putea compara modificarile dimensionale
ale unor corpuri cu forme si dimensiuni diferite. Se defineste cu ecuatia (LL0)/L0=deltaL/L0.,unde L-lungimea finala a corpului dupa deformare,L0-lungimea
initiala;deltaL=deformarea absoluta. Deformarea specifica poate fi mult mai usor perceputa decit tensiunea, deoarece modificarile dimensionale ale corpurilor
pot fi vizualizate. Anumite materiale dentare sufera deformari specifice mari,sub tensiuni relativ mici,iar altele sufera degormari specifice mai mici, cum sunt
smaltul dentar,ceramica. Elongatia-deformarea rezultata in urma actiunii fortelor care intind structura, in directia de aplicare a fortei. Elongatia este o
caracteristica extrem de importanta deoarece furnizeaza informatii despre prelucrabilitatea aliajului. Elongatia plastica este mai mare decit cea elastica. Cu cit
este mai mare limita de curgere, cu atit mai mica este e elongatia.
25. 26.Limita de proportionalitate-este definita ca fiind cea mai mare valoare a solicitarii pe care o poate suporta materialul fara a devia de la proportionalitatea
dintre solicitare si alungire.aplicarea unei solicitari mai mari decit limita de poportionalitate conduce la deformari permanente ale materialului. Limita de
elasticitate-solicitarea maxima la care poate fi supus un material fara aparitia unei deformari permanente.Limita de prop.indica proportionalitatea raspunsului
la o solictare,iar l.de elasticitate se refera la comportamentul elastic al materialului. Modul de elasticitate-gradul de elasticitate al unui material este apreciat
 prin modulul de elasticitate sau modulul lui Young, notat cu E. El reprezinta rigiditatea unui material la limitele domeniului de elasticitate. Determinarea se
poate face din curba solicitare-deformare prin calcularea raportului dintre solicitare si deformare sau a pantei regiunii lineare a graficului.
26. 27.Limita de curgere-a unui material este caracteristica utilizata pentru a descrie solicitarea la care materialul incepe sa prezinte un comportament plastic. La
aceasta solicitare se realizeaza o deformare pemanenta liniara. Limita de curgere este determinata prin selectarea deviatiei remanente dorite si trasarea unei
paralele cu domeniul de proportionalitate al curbei. Forte de rupere.Rezistenta la rupere prin tractiune este definita ca solicitarea maxima pe care materialul o
poate suporta inainte de a se rupe, iar rezistenta la rupere prin compresiune este solicitarea maxima suportabila la compresiune. Rezistenta la rupere se
determina prin raportarea sarcinii maxime de intindere sau compresiune la aria sectiunii initiale a probei. Este utilizata in stomatologie pentru a indica
dimensiunea sau sectiunea transversala necesara pentru o anumita restaurare. Forte de fracturare-solicitarea la care un material se fractureaza. Materialul nu
se fractureaza in punctul de maxima solicitare. In cazul general forta de rupere si forta la care se realizeaza fractura sunt diferite. Totusi pentru multe aliaje
supuse tractiunii,cele 2 marimi sunt identice.
27. 28.Ciment dentar: definitie si scopul utilize in stoma Cimenturile sunt mat a caror intarire se bazeaza pe o reactive acid –baza si sunt fol atat pt fixarea
lucrarilor protetice si/sau aparatelor ortodotice cat si pt refacerea morfologiei dentare. PROPRIETATI: 1. Utilizate pt protectia pulpei dentare- sunt fol pt
obturatii de baza. -sa fie netoxice,neiritante - sa asig o izolare termica chimica si electrica corespunzatoare -sa asig adeziunea intre coment si tesuturile dentare
si intre coment si mat restaurativ -sa aiba effect bactericid si/sau bacteriostatic - sa fie insolubil in apa si in lichidele ingerate -sa atinga rapid val maxima a propr
mecanice pt a permite aplicarea materialului restaurativ. - sa aiba propr reologice(care permit curgerea) care sa asigure un timp de lucru adecvat.
28. Conditia utilizarii de catre medical dentist a cimenturilor dentare este stabilirea unor relatii convenabile intre urmatorii factori: textura tesuturilor dentare
dure, starea organului pulpodentinar,tesuturile parodontiului apical sau marginal si proprietatile fizico-chimice ale cimenturilor; structura si proprietatile
diferitelor tipuri de cimenturi cand ajung in contact unele cu altele; compozitia chimica si particularitatile texturii suprafetelor de imbinare (dentare, polimerice,
ceramice sau metalice) si diferite cimenturi.
29. Clasificarea cimenturilor dpdvd compositional si al aplicatiilor clinice: 1) dupa criteriul clinic: -restaurative-pt plombe -de fixare -protective-
pulpare,dentinare,parodontiu marginal 2)dupa durata utilizarii -temporare -definitive 3)dupa compozitia chimica -minerale -minerale cu liant organic -pe baza
de rasini
30. Cimenturi cu component lichida pe baza de acid fosforic: mod de preparare, compozitie,reactive de prize, proprietati [fizice, chim, mecan, biol] Avem: 1.ciment
fosfat de zinc-FOZ 2.ciment silicat 3.ciment silico fosfat Obs! Sunt cimenturi minerale bicomponente sub for a de pulbere si lichid , componenta lichida fiind sol
apoasa de acid fosforic! 1. Cimenturi FOZ Sunt de 2 feluri- pt fixare -pt refacerea structurilor dent Ambele clase sunt cu prize normala sau cu priza rapida.
Compozitie: Lichidul – acid orto-fosforic Pulberea- oxid de zinc calcinat Indicatii: obturatii de baza,captusirea peretilor de smalt nesustinuti,fixarea lucrarilor
protetice conjuncte(fixe), nivelarea fundului cavitatilor orizontale, obturatii de canal, reparatia modelelor din gips. 2) Cimenturi silicat Sist bicomponent pulbere
lichid Lichidul – acid fosforic Pulberea – cuartz,alumina,fosfor, cloruricalciu, oxid de zinc. Indicatii: obturatii de durata si fixarea lucrarilor protetice conjuncte, pt
reconstituiri coronare (cavitati clasa a 3a, I si uneori cavit clasa V) Dozare: *Extemporanee(cand dozam singuri cant de lichid si pulbere) -se ia cu o lingurita de
plastic praful iar lichidul se dozeaza cu picuratorul -raportul ideal 4:1 (pulbere : lichid) 3) Cimenturi silico- fosfatice Un amestec intre FOZ si Silicat invetate din
dorinta de a imbunatati proprietatile celor 2. Indicatii: -Fixarea lucrarilor protetice conjuncte -obturarea dintilor temporari -realizarea modelelor de volum mic
(2-3 coroane)
31. 32 Cimenturi chelate organo-metalice .Ce este eugenolul? Ciment. Zinc-oxid-eugenol; cim. Zinc oxid eugenol modificate cu polimeri; cim. EBA , cim. cu esteri
vanilati. Eugenolul este folosit in stomatologie ca un antiseptic si analgesic local, este un lichid limpede de culoare galben pai ,uleios , in malaxare cu oxidul de
zic se obtureaza canalele radiculare, tratarea alveolitelor si obturatiile provizorii. La pulpite se ia un bulet de vata care se imbiba cu eugenol si se introduce in
camera pulpara dupa care se aplica un pansament provizoriu.La alveolite se ia un bulet de vata si se aplica pe alveola.
32. Cimenturizinc-oxid-eugenol (ZOE):tipuri si indicatii clinice,reactii, timp de prize,proprietati. Se mai numesc si eugenate/eugenolate. Exista 4 tipuri de cim zoe:
a) Utilizate in fixarea provizorie b) Pt fixare de durata(permanenta) c) Fol ca obturatii provizorii d) Fol ca obturatii coronare de durata sau pt captusirea peretilor
Compozitie: sistem bicomponent care poate fi ori pulbere-lichid ori pasta-pasta Unul din component este OXID DE ZINC iar celalalt este EUGENOLUL.
33. 34.Cimenturi zinc-oxid-eugenol modificate cu polimeri sau armate. Cimenturi EBA: Sunt cimenturi ZOE carora li sa adaugat ACID ETOXI-BENZOIC. Indicatii:
obturatii de baza, cimentari de durata, refacerea de mica amploare a structurilor dure dentare( smat,dentina) Avantaje: preparare facila , caracteristici bune de
scurgere , rezistenta si toleranta pulpara buna. Dezavantaje : descompunere hidrolitica in mediul bucal, susceptibilitate la deformarea plastica si retentia mai
slaba decat la cimenturile FOZ .
34. Cimenturi cu component lichida acizi policarboxilici. Cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS) : caracterizare, reactii de obtinere,component. I. Cimenturi PCZ:
-Sist bicomponent -pulberea : oxid de zinc,oxid de magneziu -lichidul : acid poliacrilic Indicatii: cimentarea coroanelor metalice,obturatii de baza,cimentarea
unor atele de imobilizare in fracturi sau imobilizari dentare. II. Cimenturi ionomere de sticla *CIS* Sistem bicomponent pulbere –lichid sau pasta-pasta. Lichidul
este un co-polimer al acidului maleic sau itaconic, ambele fiind copolimere cu acidul poliacrilic. Pulberea este o combinative de sticle floro-alumino-silicatice.
Clasificare (4tipuri): -pt cimentari de durata -pt restaurari coronare(obturatii) -pt obturatii de baza si lineri -pt refacerea de bonturi Ca si structura partile de
sticla contin Fluor(rol profilactic) Proprietati: -contactie minima dupa prize -aderenta chimica si mecanica la dentina -rezistenta buna la presiune dar slaba la
abrazie -solubilitate relative crescuta -insuficient fizionomice -biocompatibilitate buna -proprietati anticariogene -hidrofilie (adica de lipeste in mediu umed, mai
ales in cadrul cavitatilor de clasa a V a) Indicatii: -cimentarea de durata a lucr protetice -refacerea tes dure dentare—obturatii clasa V, III la dintii
permanenti….clasa I si II la dintii temporari. -sigilarea santurilor si fosetelor -obturatii de baza -reconstituiri de bonturi.
35. 36 Cimenturi Policarboxilat de Zinc (PCZ), compozitie, proprietati,clasificare, timp de prize,preparare, indicatii:Pulberea e formata din oxid de Zn ,Mg si
Al2O3 , saruri de bismut si fluorura de staniu. Lichidul este format din acid poliacrilic cu greutate molc mare . Priza : printr-o reactive acid –baza intre o pulbere
care contine oxid de Zn si oxid de Mg , si o solutie vascoasa de acid poliacrilic, Timpul de prize : 9 min pntr tip 1 , 5 min pntr tip 2 . Proprietati: rezistenta la
compresiune mai mica, iar la tractiune mai mare in raport cu cimenturile FOZ , sunt hidrofile avand o actiune de umezire a dentine , prezinta o oarecare
adezivitate la structurile dentare , rezistenta in mediul bucal scade o data cu cresterea cant de oxid de Zinc, solubilitate pana la 0,08% dupa 9 zile, toxicitate
intrinseca mica cu efect anticancerigen.Indicatii: cimentarea unor coroane metalice isolate in zone cu solicitari ocluzare reduse, pe dinti sensibili, protectia tes
dentare la obturatii de baza si obt radiculare , fixarea de durata a unor atele de imobilizare a unor fracturi sau imobilizari dentare
36. 37 Cimenturi ionomere de sticla-silicati (CIS): compozitie, proprietati,clasificare, timp de prize,preparare, indicatii:Cimenturi elaborate pentru obt unui
material de obturatie adeziv si fizionomic pntr refacerea leziunilor coronare ale dintilor frontali. Sunt poliacrilati complecsi rezulati din interact unei solutii
apoase a acidului acrylic cu un silicat dublu de aluminiu si Ca .Pulberea anorganica –aluminosilicatii , se asemeana cu cim silicat ,deosebiri apar la faza lichida (la
cim silicat ,lichidul e sol apoasa de poliacid) .Pulberea system ternar,cuaternar,multicomponent.Lichidul la inceput acid poliacrilic , in present sol apoasa de
copolimeri ai acidului fumaric, maleic, acrylic. Reactia: mecanismul de prize a celor 2 tipuri de cimenturi este asemanator bazandu-se pe reactia acid-baza ,in
 care acidul ataca sticla ce elibereaza cationii si care genereaza hidrogenul (uneste particulele de sticla neatacate). Indicatii: fixarea protezelor unidentare si
puntilor , obturatii de baza, reconstituirea leziunilor coronare , sigilarea santurilor largite , imobilizari adezive . Clasificare : Tip 1 : kit adeziv, Tip 2 cimenturi
restaurative, Tip 3 pntr obturatii de baza . Prepararea: raportul lichid pulbere 3la 1 , sistemele capsulate sunt preparate in aparate special. Proprietati:
contractia minima dupa prize , aderenta mecanica si chimica la dentina , rezistenta mecanica buna la presiune si redusa la abrazie , instabile in mediu acid ,
insufficient de fizionomice, unele au transluciditate, elibereaza fluor fiind carioprofilactice , hidrofile , biocompatibilitate crescuta, sensibilitate mica datorita
infiltratiei.

37. 38.Cimenturi ionomere de stica polimerizbile. Cimenturi ionomere metalice. Cimenturi ionomere fotopolimerizbile sau hibride: -sticla fluoro –alumino-
silicatica -lichidul/ pasta – copolimer al acidului acrilic cu acidul itaconic la care se adauga un fotoinitiator ( ex comforo chinona) Avantaje fata de compozite:
-aderenta la tesuturi(aderenta chimica) si eliberare de fluor Dezavant fata de composite: -rezistenta mecanica scazuta -nunatele si capacitatea de finisare
Avantaje fata de CIS-urile conventionale: -estetica superioara, in general se gasesc in sisteme predozate -modificarile dimensionale sunt mici Dezavant fata de
CIS-urile conventionale: -consistenta nu poate fi modificata. Indicatii: -cavitati clasa V, III, cavit radiculare, cav clasa I, II- dinti temporari, refaceri de bonturi.
Proprietati: estetica buna , radioopace , solubilitate scazuta, rezistenta mecanica, aderenta chimica.Cimenturile ionomere metalice: au fost elaborate in scopul
inlocuirii amalgamelor , prezinta dezavantaje precum: neaderanta la tes dur dentar, adaptarea marginala precara, procese intense de coroziune . Au luat
nastere prin adaos de particule metalica la pulberea de sticla.
38. Materiale restaurative pe baza de rasini. Rasini acrilice(RA): compozitie, react chimica,tehn de lucru, proprietati. Rasinile acrilice(RA) sunt primele mat
aparute pt obturatii fizionomice la dintii frontali (ex evicrol) Compoziti: system bicomponent pulberer/lichid. Ingredientul de baza este polimetaacrilatul de
metil si monomerul metaacrilat de metil pntr lichid. Raportul pulbere /lichid este 3 la 1 . Pulberea contine: sfere de polimeri PMMA initiator, pigmenti,
opacifiant , plastifianti , Lichidul contine : monomer MMA, inhibitor, accelerator, plastifiant, agenti de reticulare. RA nu Adera la tes dentar, legatura smalt-
rasina se realiz prin gravaj acid al smaltului care permite retentia mecanica a rasinilor acrilice. Polimerizarea monomerului este initiata de radicalii liberi formati
din descompunerea unui initiator de polimerizare (peroxidul de benzoil .Formarea radicalilor este rapida , polimerizarea monomerului dureaza cateva minute .
Reactia de polimerizare este inhibata de oxygen si saliva, si accelerata de tem crescute. Fiind o reactive exoterma , caldura degajata duce la cresterea vitezei de
reactivaTehnica de lucru: tehnica in masa: se amesteca pulberea cu lichidul iar pasta se introduce in cavitate, tehnica pensularii , pensula imbibata cu lichid se
introduce in pulbere dupa care se pensuleaza cavitatea cu aceasta compozitie repetandu se aceasta manevra pana la umplerea cavitatii . Proprietati 1 Fizice :
coeficientul de dilatare termica de 8 ori mai mare decat a tes dur dentar, contractia de polimerizare este de 5% la tehnica masa si 0,1-0,3% la tehnica
pensularii . 2 Mecanice : rezistenta la compresiune este mult mai mica decat cea a structurilor dentare , nu adera la smalt si la dentina fiind necesara
prepararea prin gravajul acid .3 Biologice: monomerul poate produce iritatii pulpare , motiv pntr care este necesar aplicarea unui mat de protective , pulpo-
dentinara, care sa protejeze pulpa , tot odata si de caldura degajata in timpl polimerizarii.
39. Materiale restaurative pe baza de rasini Rasini diacrilice compozite (RDC) Sunt sisteme trifazice formate dintr-o faza organic, una anorganica intre ele cu
agenti de cuplare( silani ) Indicatii: -obturatii de baza, inchiderea tremelor si diastemelor, realizarea fatetelor directe si indirect, cimentarea adeziva a lucr
protetice fixe, confect sau refacerea componentei fizionomice a lucr protetice fixe metalofizionomice, reconstituiri de bonturi, imobilizarea dintilor mobile cu
 ajutorul atelelor, lipirea racketilor ortodontici. Contraindicatii: -imposibilitatea izolarii campului pt ca sunt material hidrofobe -situatii ocluzale nefavorabile
( ocluzii adanci) -cavitati extinse la nivel radicular -alergii la unul din comp rasinii in special la monomer. Avantajele utilizarii RDC *estetica ft buna *prepararea
conservative a cavitatii *posibilitatea reoptimizarii obturatiei *conductivitate termica si electrica reduse *inferioara CIS dar ft buna in combinative cu un sist
adeziv Dezavantajele utilizarii RDC *restaurari mai dificile *pretul de cost * uzura crescuta in comparative cu amalgamele *din cauza contractiei de polimerizare
la nivelul interfatei margine-cavitate apare un spatiu =>> separate marginala invizibila macroscopic. Clasificarea RDC: a) Dupa mecanismul de utilizare
-AUTOPOLIMERIZABILE- au o energie intrinseca -FOTOPOLIMERIZABILE –necesita o sursa de energie -AUTOFOTOPOLIMERIZABILE (SAU SISTEME DUALE) b)
Dupa compozitie NESARJATE- contin doar faza organic SARJATE- pe langa faza organic contin si nanoparticule de materie anorganica c) Dupa particulele de
umplutura *cu macroumplutura(particule 1-2 microni) *cu microumplutura (0.04-1 microni) d) Dupa consistent initiala -FLLUIDE -VASCOASE
(condensabile/compactibile) e) Dupa modul de prezentare *in sistem monocomponent(pasta-lichid) *in sistem bicomponent (pasta-pasta, pasta-lichid, pulbere-
lichid)
40. 41 Materiale metalice utilizate in stomatologie . Clasificarea aliajelor dentare: Unele metale sunt prelucrate prin turnare in lab de tehnica dentara( cele pntr
protezele metalice fixe, metalo-ceramice, lipirea elem componente ale puntilor din 2 bucati).Alte aliaje sunt turnate industrial si utilizate sub forma de
implanturi pntr confectionarea componentelor metalice ale dif tipuri de aparate ortodontice mobilizabile sau fixe, ale protezelor partiale acrilice
mobilizabile.Din alte aliaje sunt conf instrumente mici(freze, ace) utilizate de catre medic in manopere uzuale .Exemple de metale: Mercur , galiu indiu, staniu,
aluminiu , argint, aur , cupru , magneziu , argint, beriliu, nichel , cobalt, fier. Clasificarea alijelor: In functie de compozitie: aliaje nobile( cu cont ridicat de aur ,
cu cont redus de aur, pe baza de Ag-Pd, pe baza de Pd), aliaje nenobile(pe baza de Ni-Cr, pe baza de Cr-Co , pe baza de Ti , pe baza de Fe(oteluri inoxidabile ) ,
Clasificare ADA pentru aliajele inalt nobile pe baza de aur: Tip1 (aur 85% aur pntr inlay), Tip 2 (aur 75% mediu pentru inlay/onlay) Tip 3 (70% dur pntr onlay) Tip
4 ( 65% extradur pntr coronae ,punti , proteze scheletate). Dupa temperatura de turnare : Aliaje turnate la tem obisnuite( cu cont crescut de aur , cu cont redus
de aur , pe baza de Ag-Pd pe baza de Ag-Indiu; La temp inalte pe baza de : Au-Pd-Pt, pe baza de Au-Pd-Ag, pe baza de Pd pe baza de Pd-Ag , si aliajele nenobile.
41. 42 Metale nobile, Metale nenobile: Metalele nobile sunt rezistente la coroziune chiar si in cond extreme, rezista la oxidare si matizare, chiar si in momentele
prelucrarii la cald, prin turnare sudare sau lipire . Importante in stomatologie sunt Pt, Pd si Au. Argintul nu este socotit metal nobil. Metalele nobile amintite
sunt si pretioase , dar nu toate metalele pretioase sunt nobile . Nobil inseamna stabil chimic in orice conditii de mediu, si pretios descrie valoare intrinseca a
metalului. Nenobile: in anumite cond de mediu sufera procese de oxidare si coroziune , cele mai intalnite sunt : titan , nichel , cupru, zinc, crom , cobalt si argint.
Metalele nenobile fac parte din comp aliajelor nenobile insa in conc reduse intra in compozitia aliajelor nobile.
42. 43 Aliaje nobile . Caratul si Titlul aliajelor:Aliaje nobile: cu cont ridicat de aur, cu cont redus de aur , pe baza de Ag-Pd. Caractul indica cont relative al aurului
dintr-un aliaj , un caract este egal cu a 24-a parte din greutatea totala a aliajului, aurul pur are 24 de carate .Titlul: reprezinta numarul de parti de aur la 1000 de
parti de aliaj . Titlul aurului pur este 1000 . Nobilitatea unui aliaj este exprimata ca suma procentului de metale nobile prezente in aliaj .Forme de prezentare:
blocuri , bare , discuri , benzi , pastille , granule .
43. Amprenta in stomaologie. Campul protetic. Obiectivele amprentarii. AMPRENTA =reproducerea negativa a tuturor detaliilor campului protetic pe baza careia
se conf modelul in laboratorul de tehn dent. CAMPUL PROTETIC = Conditiile tehnicii de amprentare: -port.amprenta(lingura) -materialul de amprenta
-metoda/tehnica de amprentare corespunzatoare situatiei clinice. # PORT-AMPRENTELE= sunt suporturi rigide conf din mat rezistent mecanic in care se aplica
material de amprenta si pot fi : -totale, -partiale, -unidentare(amprenta cu inel de cupru), -speciale- bimaxilare(totale si de hemiarcada) -cu sistem de racire Pot
 fi –metalice -nemetalice-mat thermoplastic, ras acrilice simple, rasini diacrilice compozite,poliesteri, rasini policarbonate, plastic. Dupa gradul de fidelitate
-standard -standard-individualizate -individuale
44. Conditii impuse materialelor pt amprentare: *PLASTICITATE – sa poata fi deformat si modelat sub actiunea unei presiuni minime cu inregistrarea tuturor
detaliilor campului protetic fara a-l deforma. *SA FIE FIDEL- sa inregistreze cu exactitate detaliile *SA AIBE ELASTICITATE SI REZILIENTA MECANICA – elasticitate
pt a putea fi dezinserate de pe camp fara sa se rupa *SA AIBE STABILITATE DIMENSIONALA PANA LA TURNAREA MODELELOR *SA NU FIE IRITANT/ALERGIC
*PRET REZONABIL *COMPATIBILITATEA CU Mat.
45. Clasificarea materialelor pt amprentare: a) Rigide si semi-rigide ireversibile : gips, rasini acrilice simple, paste ZOE b)Rigide reversibile: *compound stents
*buco-plastice *gutaperca *ceruri c) elastic-reversibile: *hidrocoloizii reversibili ex agar –agar d)elastice-ireversibile: *hidrocoloizii ireversibili(alginatele)
*elastomerii de sinteza : polisulfuri, siliconi de condensare si aditie, polieteri. e) fotopolimerizabile f)amprenta opto-electronica
46. Materiale rigide si semi-rigide ireversibile: I. Gipsul Forma de prezentare: pulbere 90% alabastru + 10% accelerator de prize(sulfat de potasiu),inhibitor de prize
(carbonat de sodium,citrat de sodium), coloranti, subst aromatizante +borax 1% care reduce dilatarea de priza Dozare si preparare: *Extemporanee- bol cauciuc
2:1 pulbere : apa =>>se amesteca pe masuta vibratorie pt o consistent smantanoasa *Industriala Indicatiile folosirii gipsului: 1)metode de amprentare
necomprensive ale gipsului 2) supraamprentare cu inel de cupru si masa teroplastica 3)tehnologia clasica de obt a puntilor cu elemente separate( ex punti din
wipla) 4) la turnarea modelelor Avantajele si dezavantajele folosirii gipsului Avant : -plasticitate si fidelitate excelente -preparare usoara -pozitionare exacta a
elem de agregare -pret redus Dezavant : -manipulare dificila -Vol mare in cavitatea orala -se indeparteaza prin fractura de pe campurile protetice recooptarea
fragmentelor fiind dificila dar ft exacta -poate scoate dintii mobile -prezinta reactie puternic exoterma II. Rasini acrilice simple Efecte deficitare -efect iritativ
asupra tesuturilor din cauza monomerului -au un coefficient de contractie ft mare -> extre de inexact -manevrare dificila -pret relative mare III. Paste zinc
eugenol (zoe) -in sistem pasta-pasta , una alba care contine oxid de zinc si una colorata (maro) care contine eugenolul -In locul eugenolului poate fi- ulei de
garoafe, clor timolul , acidul lauric Pot fi: HARD – pt amprentare SOFT – pt inregistrarea rel intermaxilare de ocluzie Proprietati: -timp de priza convenabil
-permit amprentarea fara deformare tegumentara -se aplica uniform in port amprenta -au stabilitate dimensional ft buna -separare de model relative usoara
-gust placut Indicatii: -in amprenta functional a campului protetic edentate total si a celui edentate terminal -pt stabilizarea bazelor sabloanelor de ocluzie si in
amprentari [t revazari indirect in edentatia totala. Avantaje: -aderenta la suprafete uscate permite reinsertia amprentei in cav orala pt corectura fara a se
deforma. -timp de lucru convenabil -stabilitate dimensional Tehnica de lucru: -pe o placuta de sticla/hartie cerata se pun cantitati din ambele paste si se
spatuleaza 30-45 secunde apoi se pune in port amprenta -tegumentele se vaselinizeaza.
47. 48.Materiale rigide reversibile Sunt material care au proprietatea de a se plastifia sub actiunea caldurii uscate sau umede si de a se solidifica la temp cav bucale
fara a se produce modificarea structurii lor chimice. In functie de temp de plastifiere se inpart in : Materiale TERMOPLASTICE- se plastifiaza la 50-60grade
Materiale BUCOPLASTICE- se plastifiaza la 30-40 grade Compozitie: -o rasina (naturala sau sintetica) -un plastifiant(un acid) -materiale inerte -coloranti Conditii:
-sa devina plastic la o temp sufficient de joasa incat sa nu produca leziuni -sa devina rigide la o temp usor mai ridicata decat cea a cav orale -sa aibe fidelitate, sa
nu adere la tesuturi, sa fie stabile dupa dezinsertie Indicatii: *amprenta in protezarea conjuncta *port amprente cu tehnica de spalare *corectia unor zone
marginale ale lingurii individuale la edentatul total Materiale bucoplastice -Contin ceara de albine, ceara alba, parafina,colofoniu,coloranti Indicatii: -in
amprente pt revazari -corectia marginala a lingurii individuale -amprenta fonetica la edentatul total si pacienti cu despicaturi Forma de prezentare: -tuburi sau
recipientemetalice, se incalzesc la flacara sau in sist specialecu thermostat. -se transporta in recipient cu apa cu gheata
48. 49.Materiale elastice reversibile(hidrocoloizi reversibili)-subst principal este un gel pe baza de agar-agar care devine plastic sub influenta caldurii;in
component lui se mai adauga ceruri,rasini,coloranti si aromatizanti.Utilizate ca mat de amprenta in protezarea mobilizabila si in cadrul protezarii conjuncte.Se
prezinta in mai multe consistente(chitoasa,medie,fluida);se comercializeaza in starea de gel in tuburi metalice,seringi sau batoane in recipient de
sticla.Indicatii:amprentarea campurilor protetice din cadrul protezarii fixe si mobilizabile,preparatii cavitare inlay/onlay,preparatii coronare,in special cele cu
prag,realizarea modelelor duplicat,etc.
49. 50.Materiale elastice ireversibile-cunoscute sub denumirea de alginate sunt folosite pt amprentarea preliminara si finala in edentatia partial si in cea
preliminara din edentatia totala;se prezinta sub fm de pulbere cu un puternic character hidrofil, care se amesteca cu lichidul (apa) rezultand un sol care se
aplica intr-o portamprenta.Prezinta fidelitate si elasticitate optime,se prepara usor,este relative ieftin si au o durata convenabila a fazei plastice.
50. 51.Modelul reprezinta copia pozitiva a campului protetic, inregistrat cu maxima fidelitate de catre o amprenta. Tipuri de modele: model de lucru- copia pozitiva
a campului protetic, necesar chirurgului maxilo-facial pt confectionarea atelelor de imobilizare si a placilor palatinale, specialistul ortodont pt a realiza un
apparat orthodontic, etc; modelul de studiu- copia pozitiva a cap.utilizat pt o buna observare a structurii anatomice in vederea diagnosticarii si stabilirea
tratamentului; analiza campului protetic se efectueaza complet , din pozitie laterala si posterioara,cee ace examenul clinic nu permite; medicii ortodonti
utilizeaza mereu model de studio pt evaluarea afectiunii ortodontice/rezultatele obtinute in urma aplicarii tratamentelor ortodontice; modelul document- obt
prin turnarea mat in amprenta efectuata,dupa consultative,fara interventie;acest tip e utilizat in scop stiintific sau ca proba in instant; modelul duplicat- folosit
in cazul tehn protezelor obt cu cea mai mare grosime; ex coronae cu grosime dirijata, proteza mobilizabila scheletata.
51. Conditii impuse materialelor de model: 1. Stabilitate dimensionala-in tehnica de realizare a lucrarilor protetice, modelul de o dimensiune usor mai mare fata
de cea a campului protetic va permite o inserare facila a coroanelor/ puntilor/protezelor mobilizabile pe campul protetic(gips-usor process de dilatare;rasini
epoxidice si aliajele usor fuzibile sufera procese de contractie;metalele pe cale galvanica prezinta modif dimensionale minime); 2.fidelitate-e caract care
depinde de dimensiunea particulelor materialului,de vascozitatea lui in aplicarea in amprenta,capacitatea sa de umectare;cele mai fidele modele sunt cele obt
din material cu particule f mici depuse pe cale galvanica; 3.rezistenta la compresiune si tractiune-un material fara rezistenta va fi supus fracturarii in zonele mai
subtiri sau intens solicitate ale modelului, cee ace dauneaza mult, mai ales in cazul protezelor mobilizabile;gipsul are rezistenta mecanica scazuta,in timp ce
rasinile epoxidice au rezistenta crescuta; 4.rezistenta la abrazie- caract important mai ales in cazul modelelor de lucru/bonturilor mobilizabile;in cazul elaborarii
unei lucrari protetice e nevoie ca machete si lucrarea finala sa fie inserata/dezinserata de x ori;cel mai bun comportament il au modelele realiz prin
galvanoplastie,rasini epoxy si gipsurile; 5.stabilitatea chimica- mat de model ajung in contact cu mat de amprenta si de machete pe de alta parte->mat de model
trebuie sa fie inerte chimic/compatibile cel putin cu mat de amprenta/macheta.
52. 53.Mat nemetalice pt confectionat modele: 1.gipsurile dentare, considerate indispensabile in lab de tehnica in diferite utilizari,in cab de stomato gipsurile sunt
folosite doar in tehnici necompresive de amprentare a campului protetic edentate total; 2.gipsul mineral-dihidrat de sulfat de calciu;prin incalzire o parte din
apa se elimina si se obt semihidrat de ca;daca se cont incalzirea la temp mai mari->anhidritul de sulfat de ca; 3.gipsul dur se obt prin incalzirea gipsului dihidrat
sub presiune de aburi in autoclave la 125 grade, prod rezultat este alfa semihidrat de sulfat de ca fm din cristale mari si neregulate ca forma; 4. Gipsul extradur
se obt in urma calcinarii gipsului mineral in prezenta unei solutii de 30% clorura de ca si mg->alfa semihidrat de sulfat de ca dar cu o structura mult mai densa
avand cele mai mari si regulate cristale.
53. Materiale metalice pentru confectionat modele: Galvanoplastia: Principiul metodei are la baza depunerea electrolitica pe peretii amprentei a unui strat
metallic (0,5- 1mm) de ioni de Cu2+, Ag+, Ni2+, la o tensiune de 2,8 -6 V si o intensitate a curentului de cca 10mA a baii galvanice.In mediu apos, sub actiunea
curentului electric, sulfatul de cupru sufera un process de disociere electrica descompunandu-se in ioni de cupru si ioni de sulfat.La inchiderea circuitului, ionii
de cupru sunt atrasi de catod( polul negativ) , la care este fixate amprenta si se depun pe suprafata acesteia.Ionii de sulfat sunt atrasi de anod( polul pozitiv),
reprezentat de o placa de cupru.Anodul emite permanent ioni de cupru , care se vor combina cu ionii sulfat , refacand sulfatul de cupru in solutie , asigurand
astfel continuitatea procesului. Procesul de depunere al ionilor de cupru in amprenta dureaza intre 4 si 12 ore, in functie de numarul de bonturi ale
amprentei.ionii de cupru vor fi depusi doar in zona bonturilor cu preparatii de mare exactitate , restul amprentei fiind completata dupa galvanoplastie cu gips
extradur sau rasini epoxi. Pregatirea amprentei consta in transformarea zonelor din amprenta in care dorim depunerea ionilor metalici intr-un corp bun
conducator de electricitate, lucru care se realizeaza fie prin acoperirea acestor zone cu grafit, fie prin aplicarea unei suspensii de argint coloidal.Zonele limitrofe
se izoleaza cu ceara.Dupa finalizarea procesului amprenta se scoate din baia electrolitica si se completeaza cu materile indicate mai sus, realizandu-se de obicei
bonturi mobilizabile cu pinuri. Observatii Avantaje: duritatea si rezistenta la abraziune net superioara tuturor celorlalte material de model - Fidelitate si
stabilitate dimensionala Indicatii : confectionarea bonturilor mobilizabile pentru lucrari protetice de mare precizie de tipul : incrustatiilor, coronae partiale,
punti adezive, proteze scheletate Modele din aliaje usor fuzibile: Se utilizeaza pentru confectionarea modelului aliaje usor fuzibile( temp de topire 138-300
grade C) Procesul se bazeaza pe pulverizarea unui alaij (care contine bismuth, staniu, argint si plumb). Acest aliaj este lichid la 180 grade C si se solidifica la 140
grade c).Diferenta mica de temperature dintre cele doua faze permite ca aliajul sa se solidifice instantaneu in contact cu peretii amprentei. Se utilizeaza un
aparat special numit Metallomat care cu ajutorul unui piston special pulverizeaza aliajul usor fuzibil in amprenta.Grosimea stratului de metal este de cca 1mm si
se obtine in cateva minute.Completarea modelului se face ulterior cu gips extradur sau rasini epoxy.Ele prezinta o stabilitate volumetrica acceptabila (-0,2%),
contractie rezultata la racirea alaijului. Prezinta o rezistenta la abrazie inferioara modellelor obtinute prin galvanoplastie insa superioara celor de gips.Fidelitate
buna. Avantaje:timp de lucru mai redus decat galvanoplastia, nu necesita pregatiri prealabile ale amprentei. Dezavantaje: este posibila intoxicatia cu metale
grele in laboratorul de tehnica dentara daca nu se iau masuri de protectie. Indicatii: compatibila cu toate tipurile de elastomeri de sinteza si este indicate pentru
aceleasi tipuri de modele ca si in galvanplastie Contraindicatii: nu se utilizeaza la amprentele din mase termoplastice Sub
54. Caracterisitici si conditii impuse materialelor pentru modelat machete: Macheta este reproducerea la scara naturala a viitorei lucrari protetice identica ca
dimensiuni si ca forma.Faza de realizare a machetei este obligatoriu pentru lucrarile metalice si acrilice.Pentru masele ceramic si masele compozite nu se
realizeaza nicioadata machete. Materialul din care se confectioneaza machete este ceara; pe langa aceasta se mai utilizeaza si masele plastice.Materialele
utilizate pentru confectionarea machetelor au in compozitia sa ceruri natural, ceruri sintetice si rasini pentru o buna fidelitate. Conditii impuse: - sa fie usor
modelabile prin topire la o temperature usor peste cea a camerei , pentru materialele de machetare indirecta( in laboratorul de tehnica dentara) sau peste cea
a cavitatii orale, la cele pentru machetare directa -sa redea cu exactitate forma , conturul si dimensiunea viitoarei lucraru protetice; - sa nu sufere modificari
dimensionale dupa finalizarea machete. - sa arda fara reziduri in cursul incalzirii tiparului viitoarei lucrari turnate - sa se adapteze cu usurinta, fata a impregna
tiparul, atunci cand sunt utilizate la machetele lucrarilor protetice din polimeri
55. 56.Ceruri utilizate in stomatologie.Ceruri de origine animal, vegetale, minerale. Ceruri animale:Ceara de albine, lanolina, ceara de balena Ceara de albine
:dupa extragerea mierii prin topirea fagurelui ramane ceara de culoare galben-bruna, care sub influenta razelor UV sau a unor oxidanti devine alba mata.
Caracteristici: - Interval de topire mediu de 60 70 grade C - Este casanta la temperature camerei dar devine modelabila la temperature corpului - Punct de
 plastifiere in intervalul 45-55 grade ; plastifierea se manifesta de la 45 grade si este posibil sa se obtina folii sau fire de grosimi variabile; - - este folosita in
amestec cu alte ceruri deoarece reduce valoarea termica a punctului de plastifiere a cerurilor mineale si vegetale - - in cerurile folosite in stomatologie
constituie substanta fundamental, prezenta intodeauna in procente variabile , dependente de scopul pentru care este comercializat produsul; fiecare produs
are un interval de topire deoarece este un amestec foarte complex Comp chimica:amestec de esteri :palmitat de miricil, acizi grasi, hidrocarburi saturate sau
nesaturate Lanolina: rep produsul natural rezultat dupa spalarea lanei brute.Punctul de topire este de cca 40 grade C. Datorita caracteristicilor fizico-chimice
este utilizata foarte rar pentru fabricarea cerurilor de uz stomatologic. Lanolina coboara punct de pastifiere (bucoplasticele) Ceara de balena: este produsul
obtinut din capul de casalot.D.p.d.v chimic contine palmitat de cetyl.Punctul de topire este de aproximativ 49 grade C, de aceea este indicate numai in retelele
pentru ceara de iarna. Ceara spermanceti Produsul este extras din sperma de balena. D.p.d.v chimic contine proportii mari de esteri .Ceara spermanceti are o
singura utilizare in stomatologie si anume impregnarea firului de bumbac interdentar. Cerurile vegetale: ceara de carnauba, ceara candelilla Ceara Carnauba :
obt in urma prelucrarii frunzelor unor palmieri din zonele subtropicale( Brazilia, Venezuela). Ceara are punct de topire inalt de cca 84 grade C si are o culoare
verde-gri.Substanta pura nu este utilizata in stomatologie pentru modelarea machetelor.Rep un component al amestecurilor din care rezulta ceruri de vara
pentru modelat machetele pieselor metalice.Intregul amestec se plastifiaza la o temperature mai ridicata. Ceara Candelilla: contine 40 -50% hidrocarburi
parafinice , alcooli superiori si acizi grasi liberi , esteri si lactone.Intervalul de topire este de 80 -85 grade C.Este de culoare bruna , prezinta duritate si este
casanta. Introdusa in retetele produselor ridica temperature de plastifiere si determina un comportament mai dur si mai casant. Ceruri minerale: Ceara de
parafina Se obt prin distilarea produselor petroliere si a carbunilor.Din punct de vedere chimic este un amestec de hidrocarburi superioare saturate.
Caracteristici: corp solid, casant de culoare alba - Punctual de topire este de aproximativ 90 grade C. - Prezinta un grad de transluciditate - Utilizata in multe
domenii de activitate inclusive in conf lumanarilr, impregnarea hartiei -determina ridicarea temperaturii de plastifiere in compozitia cerurilor , creste
rigiditatea,casanta Ozocherina- obt prin rafinarea titeiului.Culoare galben-bruna, punctual de topire de 90-95 grade.Aspectul este de corp solid, rigid si
casant.Purificata si decolorata ozocheina se numeste cerezina.
56. 57.Indicatii ale cerurilor pentru modelat machete: Ceruri pntr modelatat machete microprotezei , si a puntilor dentare . Pntr machete componentei metalice a
protezei scheletate. Pntr machete protezei acrilice si mobile, Pntr machetele coroanelor si fatetelor acrilice Clasificarea cerurilor pentru machetele protezelor:
a) Metalice fixe, microproteze si punti dentare b) Scheletate(componenta metalica) c) Acrilice mobilizabile (partiale si mobile(totale)) d) Coronae acrilice si
fatetele acrilice
57. 58.Ceara pentru modelat machetele microprotezelor si a puntilor dentare - Este cunocut sub numele de ceara de inlay. Forme de prezentare: batoane
cilindrice, batoane ovalare, conuri, cuburi,folii patrate dreptunghiulare de 0,30;0,40;0,45 cm grosime. Toate sunt prezentate in culori variate dar s-au impus
doua: albastru pentru ceara de iarna si verde pentru ceara de vara care are in compozitie un procent mai mare de ceara de carnauba. Caracteristici fizice:
-coeficient de dilatare termica minim in comparative cu ale altor ceruri -deform,area machetelor de ceara datorita tensiunilor interne si a variatiilor volumetrice
determinate de temperature este foarte redusa -curgerea este dependent de temperature si de vascozitate , fiind evident mai buna favorizand modelajul de
mare precizie. - rigiditate complete la nivelul laboratorului -plasticitatea –sub influenta caldurii se poate modela -fidelitate mare –reproduce cu mare precizie
toate microdetaliile -absenta reziduurilor sub actiunea temperaturilor inailte
58. 59.Ceara pentru modelatarea machetelor componentei metalice a protezei scheletate Ceara pentru modelat machetele structurii metalice a protezei partiale
scheletate este specifica prin compozitia chimica si prin forma de prezentare Comp chimica:ceara de albine 10%, rasina Dammar 10%, cerezina 20%, parafina
 30% ceara de carnauba 30%. Culoarea este diferita : albastra, bruna, rosie, galbena, verde.Formele [particulare pentru crosete, conectori secundari si principali
se pot obtine cu ajutorul unei seringi sau mai simpu cu ajutorul unei mactrice.Matricea este din cauciuc sau din silicon , are forma unei placi cu depresiuni in
care este turmata ceara. Caracteristici fizice: -elementele prefabricate prezinta adezicitate favorizand fixarea la modelul dublicar. Prezinta buna tenacitate,
duritatea si stabilitatea dimensionala, nu se deformeaza la temperate laboratorului.Evaporarea complete la 500 grade, nu lasa reziduri in afara de carbon.
59. 60.Ceara pentru machete protezelor acrilice si mobile -aceasta ceara este produsa numai pentru realizarea machetelor protezei acrilice Ceara de vara :
-rezistenta la temperaturi de 30 -35 grade fara sa se deformeze - indicate pentru realizarea machetelor protezelor mobile in timpul verii - la temp scazute se
fractureaza fiind friabila Comp. chimica: cinabru -5 % -ulei de susan -5% -terebentina 15% -ceara de carnauba -25% -ceara de albine -50% Ceara de iarna: - Are o
compozitie ce ii permite sa se deformeze usor la temperature de 25-30 grade Comp chimica: -cinabru -5% -ulei de sesan- 5% -terebentina -15% -ceara de albine
75% Caracteristici fizice: -rigiditate la temperature cavitatii bucale -nedeformabilitate la presiunile ocluzale intermaxilare -stabilitate dimensionala -stabilitate
volumetrica pentru o perioada de timp, pana la ambalare -colorantii nu impregneaza peretii tiparului -se indeparteaza in totalitate cu usurinta din tipa,
obtinundu-se o cavitate curate
60. Ceara alba(ivorie) pentru machetele coroanelor si fatelelor ceramic - nu are in compozitie pigmenti si are compozitia chimica identica cu cea a cerurilor de
inlay. -culoare este alba sau galbuie iar colorantul lipseste din urmatoarele motive: sa nu impregneze peretii tiparului pentru a nu influenta nunata cromatica a
acrilatului care restaureaza aspectul coroanelor dentare; modelul machete din punct de vedere al dimensiunii si formei nu este influentat de o falsa iluzie optica
determinate de culoare( o culoare inchisa micsoreaza fals dimensiunile unui obiect) obtinuandu-se astfel o machete cu toate caracteristicile in mod real.
61. 62.Rasinile naturale: Rasinile natural se aseamana cu cerurile.Aceste rasini sunt produse de plante.Rasinile natural sunt substante vascoase , amorfe in
momentul producerii.In urma oxidarii isi modifica consistenta si devin semirigide.Ele sunt cunoscute sub numele de : copal , sandarac, kauri, dammasr, guma
Arabica, etc.Copalul se topeste la 145-450 grade C. Compozitia chimica consta din carbohidrati care in contact cu apa formeaza solutii fluid- vascoase, in functie
de concentratie.Rasinile natural sunt solubile in solvent organici In stomatologie sunt ceruri care au o reteta complexa, alcatuita din mai multe substante
inclusive rasini natural.Rasinile sunt introduce in compozitie ca sa mareasca duritatea produsului Linerii, substante cu rol in protective pentru bonturile dentare
sunt alcatuiti din rasini natural(copal) si rasini sintetice(polistirei) dizolvate in solvent organici.
62. Mase plastice pentru machete – sunt materiale modern introduse in activitatea stomatologica pentru tehnicile simple prin care se pot realiza machetele.
Masele plastice sunt reprezentate de: a) Rasini acrilice simple autopolimerizabile b) Mase plastic in care sunt cuprinse : policorura de vinil, poliacetat de vinil,
polistiren Rasinile acrilice autopolimerizabile: compozitia chimica este reprezentata de o faza fluida( monomer) si o faza solida( polimer). Pentru machete este
utilizata faza de pasta fluid –vascoasa care are o plasticitate foarte buna si asigura fidelitate. In faza plastic modeleaza machete pentru urmatoarele
microproteze:incrustatii intratisulare,incrustatii extratisulare,coronae ¾, 4/5, capacul coroanei din douya bucati, coronae provizorii. Caracteristici fizice:
-materialele prezinta o faza plastica urmata de o faza rigida, nedeformabila deosebit de utila deoarece elimina riscul deformarii machete; - rasinile
autopolimerizabile sunt folosite pentru realizarea machete in cabinet, direct pe dintele preparat; in faza plastic exista monomer liber care este toxic pentru
organul pulpar -rasinile folosile pentru obtinerea machetelor organice, ard complet, fara da ramana reziduri, la temperature de 500 de grade .Aceasta este o
conditie necesara pentru materialele din care se realizeaza machetele -rasinile acrilice autopolimerizabile prezinta un coefficient de contractie ridicat.Acest
dezavantaj este redus, daca machete este captusita cu pasta fluid-vascoasa pentru perfectarea volumui si adaptarea machete pe dintele natural - machete,
dupa ambalare, in fazaa de preincalzire si incalzire are tendinta sa-si mareasca volumul aparand astfel pericolul aparitie de fisuri in pereti.
63. Se recomanda o incalzire progresiva pentru evitarea spargerii tiparului. Rasinile sintetice fotopolimerizabile Din aceaste rasini sunt obtinute urmatoarele tipuri
de machete: component ale protezei scheletate, sub forma de crosete, etc;corpuri de punte, cu aspect variate, clasice si pentru metalo—ceramice; tije pentru
machetele canalelor de scurgere a aliajului fluid Aceste mase plastic reprezinta materialul din care se realizeaza coronae provizorii , cape de protective, etc.
Caracteristicile fizice ale rasinilor sintetice foto. Sunt: Faza plastica este deosebit de fidela datorita vascozitatii reduse;adaptarea pe suprafetele modelelor este
urmata de vibrare cu aplicare intima; -modelajul se efectueaza cu foarte mare precizie deoarece faza plastic nu este limitata de timp;aceasta faza se finalizeaza
la actiunea razelor inflarosii sau ultraviolet -faza rigida este rezistenta mechanic putandu-se efectua insertii si dezinsertii ale machetelor de pe model fara ca
aceasta sa se fractureze; -reactia de polimerizare este caracterizata de un coeficient mic de contractie , obtinandu-se astfel machete foarte precise, nefiind
necesara adaptarea prin captusire. -in tipar machete din aceste rasini nu se dilate sub actiunea temperaturilor inalte, eliminand astfel riscul spargerii tiparului
-produsul este comercializat sub forma de pasta, sub forma de lichid si pudra sau sub forma de pasta pasta -nu apar reziduuri dupa ardere; se comporta la fel ca
rasinile simple autopolimerizabile; -rezistenta mecanica mare ceea ce face posibila probarea machete pe campul protic.La aceasta proba se pot efectua
retusuri( prin slefuire sau adaugiri) pentru corectare.

64. Ce este tiparul in stomatologie? Clasificarea Materialelor pt realizarea tiparelor- se mai numesc mase de ambalat;materialele si tehnicile folosite pt protezele
din acrilat sunt total diferite de cele folosite pt protezele metalice; pt lucrarile din acrilat machete se ambaleaza intr-o cuveta formata din doua inele metalice
unite;intr-unul se toarna gips normal/dur si cat timp este fluid se introduce machete lucrarii; material pt tiparele lucrarilor acrilice:gips si gips dur; material pt
tiparele protezelor metalice: mat pt realizarea tiparelor protezelor din aliaje nobile, pt aliaje nenobile de tip nichel crom, pt aliaje nenobile de tip crom-cobalt-
molibden sip t ambalarea componentelor puntii dentare.
65. 65.Materiale si conditii impuse maselor de ambalat. Indicatii pentru utilize maselor de ambalat: temperatura de topire a aliajului care trebuie corelata cu
rezistenta tiparului, coef de dilatare al masei de ambalat trebuie sa compenseze contractia aliajului la solidificare,respectarea raportului dintre apa si pulbere in
proportia indicate de fabricant pt a obtine porozitatea necesara evacuarii gasezlor din tipar dar si asigurarea rezistentei la compresiune, pulberea se pastreaza
in cutii etanse; Indicatii: 1.mase de ambalat pe baza de sulfati: tip 1-cu expansiune termica pt turnare in-lay; tip2-cu expansiune higroscopica pt turnare in-lay si
coroane si tip 3-pt turnarea bazelor protezelor mobilizabile scheletate; 2.mase de ambalat pe baza de fosfati- tipare in care vor fi turnate aliaje cu punct de
topire de 1000-1200 grade-> tip 1 pt tiparele lucrarilor protetice fixe realizate din aliaje de baza(aur,platina,crom-cobalt,nichel-crom) si tip 2 pt tiparele
componentei metalice a protezei scheletate;se mai utilizeaza pt tiparul lucrarilor din titan in vederea lipirii cu loturi sau pt realiz bonturilor duplicat; mase de
ambalat pe baza de silicate-pt confectionarea tiparului lucrarilor turnate din aliaje cu pct de topire>1400 grade.
66. 66.Mase de ambalat pt lucrari integral ceramice: sunt mase de ambalat pe baza de fosfati o alta modalitate a lucrarilor integral ceramice consta in arderea
ceramicii direct pe un model refractor confectionat tot din mase de ambalat pe baza de fosfati;tehnologia presupune turnarea masei de ambalat in
amprenta,dupa prize materialului modelul este scos din amprenta si rezistenta sa mecanica creste prin ardere in cuptor la 1000 grade;dupa racier pe suprafata
 modelului se depune un strat subtire de glazura si modelul este din nou ars la 970 grade;acest strat impiedica imbibarea modelului refractor cu umiditate din
masa ceramica ce va fi depusa pe el.
67. 67.Materiale folosite in ortodontie Polimeri utilizati in confectionarea aparatelor ortodontice: sunt de obicei rasini acrilice autopolimerizabile,se prezinta in
sistem bicomponent pulbere-lichid;pulberea contine predominant PMMA si o serie de adaosuri precum polistiren si mai recent fluorura de ca pt profilaxia cariei
dentare;lichidul e metil metacrilat cu un adaos de 1 pana la 6% dimetacrilat de etilen glycol; polimeri care sa adere la smaltul dentar-> primul adeziv folosit a
fost o rasina epoxidica,ulterior s-au adaugat si alti polimeri cum ar fi poliuretanii,rasinile acrilice si chiar cimenturile policarboxilat de zn; s-au lansat si rasinile
diacrilice composite cu destinatie exlusiv ortodontica. Conditiile rasinilor adezive: sa adere la bazele ataselor indifferent de natura acestora, sa aiba timp de
prize reglabil,convenabil,care sa permita fixarea concomitenta a cat mai multor atase,consistenta adezivului sa impiedice alunecarea atasului,indepartarea
excesului de material dupa efectuarea prizei sa fie usoara,la indepartarea ap orthodontic atasele sa se dezlipeasca usor,fara a provoca fracturarea si fisurarea
smaltului,iar microfilamentele ramase in smalt sa nu se coloreze in timp,sa fie insolubile in mediul bucal. La ora actuala se utilizeaza si CIS si o grupa noua de
mat hibride intre composite si cimenturi ionomere;s-au lansat si RDC foto. Metale si aliaje: la inceput se foloseau aliaje nobile cum ar fi aur si platina,dar
datorita caract provizoriu al ap ortodontice au inceput sa se foloseaca aliaje nenobile(cupru,otel inoxidabil si alte aliaje nenobile->crom,cobalt,nichel,titan); se
prezinta sub fm de sarma, table sau elemente accesorii prefabricate.
68. 68.Materiale utilizate in implantologia orala.Clasificarea implanturilor dentare;interelatia celor 4B in inplantologie; materiale pentu implante dentare: La ora
actuala se utilizeaza cel mai frecvent doua tipuri deimplannte: a) Juxtaosoase(submucoase si periostale) b) endoosoase(inserate in grosimea oaselor maxilare) O
clasificare Americana mai recenta admite sase categorii de implante : subperiostale, intramucozale(submucoase), intraosoase(aprozimativ 80% din implantele
actuale), endodontice(transdentare), substitute de radacini. Din punct de vedere al formei se descriu implante lama, cilindru, suruburi, sub forma de radacini,
de ac, cicumferentiale. In ceea ce priveste materialele, impalntele sunt metalice(oteluri, Co-Cr, titan si aliaje de titan), polimerice (PMMA) si
ceramic(hidroxiapatite).Se mai utilizeaza carbonul, safirele, oxidul de zirconiu. Din punct de vedere al atasarii suprafetei inplantelor la tesuturi deosebim: -
implante bioactive(suprafete capabile de osteointegrare) - -nonactive cu suprafata poroasa si microretentii capaibile pentru realizarea unei osteointegrari -
-nonactive cu suprafete netede care se fixeaza de obicei prin anchiloza - -implante cu microretentii in care patrunde tesutul osos - Combinatii a formelor
precedente - Domeniul relatie dintre implant si organism este descries in literature anglo-saxona ca o interelatie intre cei 4B ai implantologiei: - Biomateriale -
Biomecanica - Biologie tisulara - Body service ability( particularitatile morfofiziologice de adaptare ale primitorului) Osteointegrarea adaptativa appare cand
exista o suprafata de tesut osos in contact aproximatic cu suprafata implantului, fara evidentierea microscopica a unui tesut moale de interfata.Biointegrarea
consta in evidentierea unei adeziuni biomecanice intre implant si tesutul osos. Din punc de vedere immunologic materialel pentru implante sunt :autogene,
homogene, heterogene si aloplastice(polimeri, metale, materialer minerale si vegetale) Implantele se confectioneaza din : Metale si aliaje: titan, otel inoxidabil,
tantal, Co-Cr-Mo, Co-Ni-CrMo;Ceramica si carbon: alumina, sapphire, zirconiu, fosfat tricalcic, sticle policristaline, carbon siliconic, ALCAP; polimeri : cu greutate
moleculara mare, polietena, Dacron, polimeri armati, polimetacrilat de metil, rasini polycarbonate, alumina.
69. 69.Implanturi metalice: de-a lungul timpului s-au utilizat: aurul pur , desi biologic inert are proprietati metalice slabe.Pe de alta parte otelurile care au
proprietati mecanice excelente nu prezinta nici un fel de rezistenta la coroziune. La ora actuala se utilizeaza aproape exclusive titanul( si aliajele sale), tantalui si
aliaje de Co-Cr-Mo si Vitalium chirurgical Titanul este material inert deoarece in contact cu un mediu tisular se inactiveaza rapid prin formarea unui start fin de
oxizi, tenace si protector.De aceea el prezinta cea mai mare rezistenta la coroziune dintre toate metalele.Contaminarea suprafetei cu oxizi poate inhiba
 osteointegrarea.Titanul pur commercial are o suprafata de oxizi care nu trebuie sa intre in contact cu alte metale( atentie la depozitare, manipulare).Suprafata
de oxizi atrage si leaga biomolecule.Aceasta suprafata de oxizi se contamineaza nu numai cu metale ci si cu protein sau lipide.Suprafetele contaminate schimba
compozitia oxizilor, favorizand inflamatia care este urmata de formarea tesuturilor de granulatie. Implantele din titan se acopera deseori cu TPFS ,
hidroxiapatita sau oxid de zirconiu , straturi ce le confera o mai buna osteointegrare.Mai recent se testeaza valoarea acoperirii implantelor cu unstat de nitrura
de titan. Aliajele titanului se pare ca sunt mai bine tolerate decat titanul pur , deoarece stratul de oxizi care se formeaza este de 10-20 microm.Cercetari recente
au demonstrate ca stratul de TIo CONSIDERAT ATAT DE STABIL SE REGENEREAZA IN FIECVARE nanosecunda.Reoxidarea reprezinta un avantaj major datorita
reducerii la minimul al riscului de biodegradare.
70. Implanturi ceramic Dupa Hench exista 3 categorii de ceramic din care se poate realiza implantele dentare: a) Ceramica cvasiinerta de tipul aluminei poroase sau
oxidului de aluminiu b) Ceramic resorbabila( fosfat tricalcic) care se degenereaza partial, fiind inlocuita cu tesut osos c) Vitroceramica cu o activitate de
suprafata controlata care prezinta proprietati evidente de adeziune la tesuturi. Implantele ceramic au in present un drum ascendant.Unele din ele se introduce
in paturi osoase proaspete imediat postextractional) Exista implantul ceramic cilindric (alfa- oxid de aluminiu) iar in ultimii ani se practica tot mai mult implantul
din hidroxiapatita. De mentionanat unmaterial mai recent testat cu rezultate impresionante, oxidul de zirconiu.Implantele din acest material sau a caror
suprafata este acoperita cu un strat de oxid de zirconiu functioneaza ca adevarati catozi calcici.
71. 71.Materiale auxiliare: 1.instrumente de mana-trebuie sa fie confectionate din oteluri sau aliaje de titan,care sa nu se deformeze sis a nu fie casante, sa fie
inoxidabile sis a aiba rezistenta la agresiuni chimice,sa poata fi sterilizate fara ca aceasta operatiune sa le diminueze calitatile,partea active taioasa a unor
instrumente sa poata fi ascutita,manerele lor sa fie cromate sau nichelate; 2.instrumente rotativefreze dentare si de canal, freze trepan, pietre dentare, discuri,
gume, perii, pufuri, etc.Conditii: sa fie bine centrate pentru a nu produce vibratii,sa aiba un system de ancorare perfect,sa fie efficient,sa reziste agresiunilor
chimice din mediul buccal si din alte medii,sa poata fi sterilizat. Freze dentarefolosite pt taierea tesuturilor dentare dure ca sip t o serie de prelucrari prin
abrazare si lustruire;sunt extradure,de otel si diamantate;cele de otel se utilizeaza doar in dentina, cele extradure sunt confectionate din carburi metalice si
actioneaza atat in smalt cat si in dentina. Pietrele dentare sunt instrumente rotative care actioneaza asupra tesuturilor dure provocand abraziunea lor din
aproape in aproape;se compun dintr-o tija pe a carui capat se fixeaza materialul abraziv de dif granulatii. Tipuri de pietre: din corindon alb cu duritate mare si
foarte mare,din corindon rosu de duritate medie pana la mare, din carborund verde de duritate mica si foarte mica,din carborund negru,din pulbere de
rubin,diamantate. Discuri dentare-utilizate in toate ramurile stoma. Gume de lustruit-pt finisarea obturatiilor,lucrarilor protetice si chiar a unor suprafete de
smalt;sunt confectionate in general din pulberi abrasive care se incorporeaza intr-o masa de cauciuc cu sau fara adaosuri de silicon,sau exclusive din silicon.Sunt
livrate in dif culori:mar opt prelucrari grosiere, verzi pt prelucrari mai fine si albe pt prelucrari in cav bucala. Perii,filturi,pufuri-utilizate pt finisarea si lustruirea
suprafetelor dentare. Instrumentar endodontic-de cercetare si permeabilizare(ace giromatic,sonde), de evidare a canalelor, de largit canale.
72. 28. Ductilitatea si maleabilitatea Ductilitatea este capacitatea unui material solid de a se deforma sub un efort de tracțiune; acest lucru este adesea
caracterizat prin capacitatea materialului de a fi întins într-un fir. Ductilitatea-este capacitatea unui material de a fi deformat plastic,fiind indicata prin alungirea
plastica. Se mai defineste ca si capacitatea mater.de a fi tras in fire sub influenta unei forte de intindere. Materialul este deformat sub actiunea fortelor de
tractiune respective. Este o proprietaate legata de prelucrabilitatea unui material in cavitatea bucala. Tot aceasta proprietate depinde de posibilitatea de
slefuire a marginilor pieselor turnate. Maleabilitatea este capacitatea unui material de a se deforma sub un efort de compresiune; acest lucru este adesea
caracterizat prin capacitatea unei substante de a fi forjata sau laminata in foi subtiri fara a se fractura. Meleabilitatea reprezinta capacitatea unei substante de a
 fi forjata sau laminata in foi subtiri fara a se fractura. Argintul si aurul utilizate mult in stomatologie,sunt cele mai maleabile si ductile metale. Metalele sunt
ductile, iar mat.ceramice,casante.

73. Rezilienta si tenaciatea (exemplificati importanta acestor proprietati in practica stomatologica) : Proprietatile numite exprima relatia tensiune-deformare
specifica. Exista proprietati precum rezilienta si tenacitatea care implica si energia necesara pt a atinge un anumit punct al curbei teniune-deformare. Rezilienta
si tenacitatea sunt proprietati care implica si energia necesara pentru a atinge un anumit punct al curbei tensiune-deformare. Rezilienta-energia pe care un
material o poate absorbi pina la atingerea limitei de elasticitate si se exprima prin aria de sub domeniul de elasticitate al curbei solicitare-deformare. Are o
importanta deosebita in aprecierea dispozitielor ortodontice deoarece intereseaza cantitatea de lucru mecanic asteptata de la un resort in deplasarea dintelui.
Aria totala situata sub curba tensiune-deformare a unui material ne da informatii asupra tenacitatii acestuia. Tenacitatea la fractura este capacitatea unui
material de a rezita (de a se opune) propagarii unei fisuri preexistente.Rezilienta este energia pe care un material o poate absorbi pana la atingerea limitei de
elasticitate, se exprima prin aria de sub domeniul de elasticitate al curbei solicitare-deformare. Are o importanta deosebita in aprecierea dispozitivelor
ortodontice.

74. Ce este duritatea unui material dentar si ce informatii ofera cunoasterea valorii acestei proprietati? Duritatea e caract materialelor care arata rezistenta la
penetrare dand indicatii asupra rezistentei la zgariere sau abraziune. . Duritatea- este caracteristica materialelor care arata rezistenta la penetrare dind indicatii
asupra rezistentei la zgiriere sau abraziune. Exista mai multe metode de exprimare a duritatii-duritatea Brinell,Knoop,Vickers sau Rockwell .

75. Cum se clasifica materialele dentare dupa comportamentul mechanic al lor? Clasificarea mat dupa comport mechanic: -1.elastic flexibil,in opozitie cu un
material rigid, 2.rezistent la compresiune,tractiune,forfecare,opus materialului nerezistent, 3.fragil,opus materialului tenace, 4.ductil sau maleabil in opozitie cu
materialele casante, 5.rezilient,in opozitie cu materialul nerezilient, 6.dur, in opozitie cu materialul moale.

76. Proprietati chimice. Definiti proprietatile care caracterizeaza materialele dentare dpdv al degradarii chimice (cazul polimerilor, metalelor, ceramicii). Dpdv al
degradarii chimice: polimerii sunt caract de solubilitate si absorbtie, metalele sunt susceptibile la matizare si coroziune, ceramica poate suferi procese de
difuziune chimica.Solubilitatea repr masura in care un material se dizolva intr-un anumit fluid(saliva/apa)Eroziune e procesul in care se combina dizolvarea mat
cu o actiune de usoara agresiune mecanica. Coroziunea- proces de alterare, de atacare chimică sau electrochimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de
natură acidă și bazică. Matizarea-modificarea culorii unei lucrari metalice datorita formarii depozitelor dure sau moi formate din sulfuri sau cloruri. Este
inestetica si nu produce deteriorarea materialului. Polimerii sunt caracterizati din punct de vedere a degradarii chimice prin solubilitatea si absorbtie. Metalele
sunt susceptibile de matizare si coroziune. Materialele ceramice sufera procese de difuziune chimica

77. Care este semnificatia cunoasterii seriei potentialelor electrochimice ale elementelor chimice? Seria potentialelor electrice clasifica elementele chimice in
functie de tendinta lor de a castiga (reducere) sau a pierde (oxidare) electroni in solutii electrolitice. Pt cunoasterea elem instabile dpdv chimic care sunt
sensibile la actiunea mediului incojurator. Seria potentialelor electrice clasifica elementele chimice in functia de tendinta lor de a cistiga reducere sau de a
pierde oxidare electroni in solutiile electrolitice. Casificarea are ca punct de referinta potentialul elec.a H evaluat la valoarea 0,0000 vol. Din tabelul clasificarii
 potentialului elect.a elementelor observam ca Al are un potential de -1,662 ceea ce inseamna ca el nu are capacitate reducatoare, deci se oxideaza. Aurul are
cea mai mare capacitate de a primi electroni,deci de reducere. Elementele care au valori negative ale potentialului elect.sunt elemente instabile chimic,foarte
reactive adica sensibile la actiunea mediului. Elementele cu valori pozitive ale potentialului sunt metale mai putin reactive.

78. Ce este matizarea? Dar coroziunea? Descrieti coroziunea creviculara a materialelor si aliajelor dentare. Matizarea se manifesta prin modificarea culorii unei
restaurari metalice datorita formarii depozitelor dure sau moi, de ex sulfuri, cloruri. Aceasta nu produce deteriorarea materialului subiacent, dar este inestetica.
Acest strat matizat poate fi indepartat prin relustruirea suprafetei metalului.Coroziunea este o reactie chimica intre metale si mediul inconjurator care det o
modificare vizibila a materialului, modif propr sale mecanice si care, prin compusii metalici secundari produsi, poate avea efecte biologice negative. Coroziunea
metalelor este de obicei un proces electrochimic, ce implica pierderea electronilor prin procesul de oxidare. Coroziunea e un proces care duce la modificarea
propr mat si duce la fractura acestuia, produsii de coroziune pot avea efecte adverse asupra mediului biologic, acest fapt constituind ppalul semmn de
ingrijorare in folosirea aliajelor si metalelor in stomatologie.

79. Care sunt efectele coroziunii in cavitatea bucala?Pierderea de ioni metalici, formarea microcurentilor galvanici (galvanism oral), gustmetalic (datorita ionilor
metalici eliberati), matizare, efecte biologice adverse(rar)Daca in cav buc sunt prezente la un mom dat rest metalice din metale cu potentiale electrice f diferite,
in asociere cu lichidul bucal(care act ca electrolit) ia nastere o celula electrolitica. Fenomenul devine intens daca cele doua metale sunt in contact. Apar
microcurentii galvanici care cauzeaza dureri pulpare, fenomen numit galvanism oral. Manifestari: gust metalic, xerostomia, senzatie de arsura, dureri pulpare,
nevralgii trigeminale. Semne: gingivite si glosite, eroziuni, ulceratii ale mucoasei

80. Definiti fenomenul de adeziune a materialelor.Adeziunea e capacitatea materialului de a se lega datorita atractiei dintre atomi/molecule, intensitatea
adeziunii fiind un elem controlat si f imp. -fenomen de atractie intre 2 materiale diferite aduse in contact intim. Fenomenul se datoreaza fortelor de atractie,
care se exercita intre particolele celor 2 materiale ajunse la distanta de ordinul moleculelor.

81. Enumerate cateva aplicatii ale tehnicilor adezive. 1.sigilarea santurilor si a fosetelor. 2.desensibilizarea zonelor cu hipersensibilitate dentara. 3.obturatii cu
materiale fizionomice. 4.fatetari directe. 5.fixari ale restaurarilor compozite sau cerurilor indirecte. 6.repararea fatetelor ceramice ale coroanelor mixte.
7.refaceri adezive de bonturi dentare. 8.imobilizari dentare. 9.colajul fragmentelor dentare fracturate.Aplicatii clinice ale fenomenului de adeziune : toate
restaurarile indirecte de tipul fatelelor, inlay-urilor, coroanelor, trebuie sa fie adaptate cat mai intim la sustratul dentar, stratul de adeziv ce va asigura fixarea
acestora sa poata fi de grosime minima. Adeziunea polimerilor se real prin gravarea smaltului cu acizi de tipul acidului fosforic. Adezivitatea rasinii la smaltul
gravat e rezultatul penetrarii prin capilaritate a adezivului pe suprafata neregulata. Adeziunea polimerilor la dentina se obtine utilizand acizi copolimeri, sticle
acid-solubile si composite. In acest caz, adeziunea e de natura micromecanica. In situatia in care cele 2 materiale-adeziv si adherent nu prezinta afinitati (nu pot
veni in contact intim unul fata de celalalt datorita lipsei umectabilitatii se intervine prin modificarea proprietatilor de suprafata a unuia dintre cele 2 mat. In
practica se folosesc agentii de cuplare/primerii.

82. Descrieti adeziunea intre solide. . Adeziunea intre solide. La nivel anatomic suprafetele sunt rugoase, deci daca 2 solutii solide sunt aduse in contact intim ele
vor vni in contact doar prin virful aspiritatilor. In absenta unui al 3 mediu efectul generat se numeste adeziune locala sau sudare la rece.daca incercam sa
 separam cele 2 solide printr-o miscare de alunecare una fata de alta apare o rezistenta frictiune. In general adeziunea este atit de puternica incit nu poate fi
distrusa. Se produce o ruptura a celor 2 materiale- fractura coeziva,explicind prin aceasta fenomenul de abrazie adeziva.

83. Descrieti adeziunea intre un solid si un lichid. O picatura de apa picurata pe suprafata unei sticle plane are tendinta sa curga sub placuta,acest efect
demonstraza adeziunea apei la sticla. Se datoreaza atractiei intermoleculare forte Wan der Vals din cele 2 materiale. Cind am incercat sa scuturam bine placuta
de apa, tot va ramine pe suprafata ei apa. Ea poate fi indepartata prin incalzirea placutei. Acest fenomen demonstreaza adeziunea buna intre solid si lichid,este
o adeziune mai stabila.

84. Conditii pentru obtinerea adeziunii. Definiti semnificatia cunoasterii lor pentru: umectabilitate, tensiunea superficiala. Conditii: existenta afitatilor si
gruparilor reactive, capabile sa reactioneze; pt evitarea fracturii coezive, trebuie ca rezistenta adeziunii sa fie mai mica decat rezistenta traciunii
adezivului/aderentului; umiditatea cat mai redusa deoarece reduce adeziunea; existenta fortelor de atractie moleculara de tip dipol-dipol. 1.suprafata
adeerentului perfect curata lipsita de contaminanti. 2.aerul din microrugozitatile substratului sa fier indepartat inainte de aplicarea adeziului. 3.tensiunea
superficiala a adezivului sa fie doar usor mai redusa fata de cea a solidului pentru a realiza o buna umectare,dar si pentru a putea patrunde in toate
microrugozitatile din suprafata aderentului. Umectabilitatea –capacitatea aderentului de a realiza un contact intim cu toata suprafata. O buna umectabilitate a
unui adeziv este o proprietate ce se refera la un anumit substrat ,mai mult ca sigur acel adeziv nu umecteaza la fel de bine suprafata altui substrat.
Umectabilitatea unui lichid pe un adeziv se masoara cu ajutorul unghiului de contact. Toate substantele soli/lichide prerzinta legaturi intermoleculare,
moleculele fiind atrase in interiorul materialului de toate moleculele din din jurul lor, astfel incit fiecare molecula se afla intrun echilibru dinamic fata de cele din
jur. La suprafata materialului acest echilibru este distrus. Exista tendinta ca fortele intermoleculare sa actioneze mai intens spre interiorul materialului. Aceste
forte dau nastere energiei superficiale a mater.care in cazul lichidelor se numeste tensiune superficiala.

85. Ce sunt agentii de cuplare, exemple.Agentii de cuplare intervin prin modificarea proprietatilor de suprafata in cazul in care intre 2suprafete nu exista afinitate,
iar in cazul materialelor bicomponente, asigura legatura sufficient de puternica si stabile in timp dintre fara zorganica si cea anorganica (RDC). Exemple: silanii,
X-Si(OR)341. Agentii de cuplare silanii- sunt compusi difunctionali cu 2 grupe reactive capabile sa faca legatura chimica cu 2 materiale diferite avind ca efect o
adeziune eficienta si durabila. Ex.rasinile acrilice compozite. Mentionam ca suprafata sticlei este o suprafata polara activa capabila sa absoarba apa. Apa a
forma un strat foarte aderent la suprafata sticlei. Componenta organica polimera a rasinilor compozite este hidrofoba. Agentul de cuplare utilizat este capabil
sa elimine apa de pe suprafata sticlei form.legaturi chimice mai puternice intre gruparile oxidice ale sticlei si moleculele rasinei, decit cele dintre sticla si apa.