Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor si a Mediului

Aliaje AluminiuTitan
Student: Balc Ioana-Cristina
An: IV
Grupa: 3841

Aluminiul
Aluminiul este cel ami raspandit
metal in scoarta terestra, iar printer
elemente ocupand locul al treilea in
urma oxigenului si siliciului. Datorita
activitatii sale chimice mari, se gaseste
in natura numai sub forma de compusi.
Impreuna cu oxigenul si siliciul formeaza
82.58% din scoarta terestra.

Proprietatile fizice si chimice ale

Aluminiului

- metal de culoare gri-argintiu - densitate mica 2,7 g/cm cub - bun conductor electric si termic putere de reflexie mare - formeaza aliaje- duraluminiu - temperatura de topire 660 grade celsiu este maleabil - este ductil
- aliajele de aluminiu au o resistenta la tractiune cuprinsa intre 70 si 700 MPa. Aliajele sunt cele
mai utilizate pe scaralarga pentru extrudare, au rezistente cuprinse intre 150-300MPa.
Spre deosebire de cele mai multe clase de oteluri, aluminiul nu devine casant la temperaturi
joase; in schimb rezistenta sa creste. La temperaturi ridicate, rezistenta aluminiului scade. Atunci
cnd este expus in timp indelungat la temperaturi de peste 100 grade Celsius, rezistenta sa este
-afectata
valenta pana
III
la limita inmuierii.
- ionizarea pozitiva
- reactioneaza cu:
Nemetale
substante compuse
Acizi
Saruri
oxizi metalici
Prin reaciile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obine oxidul

Aliajele Aluminiului
Aliajele aluminiului pot avea caracteristici mecanice si tehnologice superioare
multor aliaje neferoase, iar din anumite puncta de vedere pot fi superioare chiar si
fontelor.
Astfel de proprietati sunt:
- Rezistenta mecanica la tractiune:15-45 daN/mm2
- Alungirea 0.5-18%
- Duritatea Brinell 50-130
- Prelucrabilitate foarte buna atat metallurgic cat si mechanic
- Sudabilitate
- Greutate specifica redusa

Titanu
l
Titanuleste unelement chimiccu simbolulTi. Are odensitatemic i este unmetal
de tranziiedur, lucios i rezistent lacoroziune(inclusiv fa deapa de mare,apa
regaliclor), cu o culoare argintie. Este al noulea cel mai rspndit element, alctuind
0,6% dinscoara terestr.Titanul poate fi folosit n combinaii
cufierul,vanadiul,molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a
producealiajeputernice i uoare pentru industria aerospaial (motoare cu reacie,
proiectile sau nave spaiale), uz militar, procese industriale (chimicale i petro-chimicale,
uzine de desalinizare, hrtie), automobile, agro-alimentare, proteze medicale, implanturi
ortopedice, instrumente i pile dentare, implanturi dentare, bijuterii, telefoane mobile i alte
aplicaii. Doar 5% din producia anual este folosit pentru a produce Titan sub form de
metal.

Proprietatile fizice si chimice ale

Titanului
Unelement chimicmetalic, titanul este recunoscut pentru raia sa duritate-greutate
mare.Este un metal dur cudensitatemic, care este destul de ductil (n special n mediile
froxigen)lucios i alb argintiu nculoare.Temperatura relativ ridicat a punctului de topire
(peste 1649C) l face folositor ca metal refractar.
Tipurile comerciale de titan (cu puritate de 99,2%) au rezistena de rupere la traciune
maxim de 434MPa, identic cu cea a aliajelor de oel de calitate slab, dar sunt cu 45% mai
uoare. Titanul este cu 60% mai dens dectaluminiul, dar mai mult de dou ori mai rezistent
dect aliajul de aluminiu 6061-T6, cel mai des folosit. Metalul i pierde din duritate cnd este
nclzit latemperaturimai mari de430C (806F).
Proprietatea chimic a titanului cea mai notabil este rezistena sa excelent la coroziune;
este aproape la fel de rezistent caplatina, capabil de a se mpotrivi atacurile cauzate deacizisau
clor dizolvat n ap, dar estesolubiln acizi concentrai.

Aliajele AluminiuTitan
Aluminiul ca element de aliere este la fel de important pentru titan la fel cum este
carbonul pentru fier.
Aliajele de Al-Ti cu baza Ti au fost intotdeauna in centrul atentiei datorita greutatii lor foarte
mici, a rezistentei la temperature inalte si a biocompatibilitatii dintre ele.

Diagrama de faza binara

Ti-Al

Microstructuri ale aliajului Al-Ti elaborate la diferite temperaturi

Fig 2. Microstructuri a 3 tipuri de

aliaj Al-5Ti

c
a
b
Fig 3. Particule ale aliajului TiAl3: (a) Imagine de ansamblu; (b) Al; (c) Ti ; Aliaj elaborat la
tempera de 800o

c
b
Fig 4. Particule ale aliajului TiAl3: (a) Imagine de ansamblu; (b) Al; (c) Ti ; Aliaj
elaborat la tempera de 1000o

Fig 5. Particule ale aliajului TiAl3: (a) Imagine de ansamblu; (b) Al; (c) Ti ; Aliaj elaborat
la tempera de 1200o

d
Fig. 6 Etapele solidificarii unui aliaj
Al-Ti

Unaliajeste amestecul omogen cu proprietimetalicea dou sau mai multe

material. Este essential atat fizic si chimic cat si economic ca aliajele elaborate sa faca
concurenta elementelor sale componete. Intotdeauna vom elabora un aliaj cu scopul de
a imbunatatii si dezvolta un produs. Pentru toate acestea este foarte important sa
tinem cont de PROPRIETATILE care vor influenta diferentierea dintre un aliaj si un
element chimic.

Determinarea proprietatilor termofizice ale aliajului lichid Al-Ti

cu baza Titan
Procesele metalurgice industriale, cum ar fi turnarea, sunt supuse la simulari multiple si
teste si studii referitoare la acest aliaj. Aceste procedee si simulari necesita parametrii cheie,
proprietati termofizice, ale aliajului in special densitatea, tensiunea superficiala si vascozitatea.
Intrucat masurarea vascozitatii confrunta dificultati experimentale s-a ajuns la capacitatea de a
masura tensiunea superficiala si densitatea folosind tehnica levitatiei electromagnetice si
tehnica PD (pendant drop).
Pentru toate masuratorile experimentale au fost utilizate probe din acelasi lot de material.
Probele sunt urmatoarele: Ti90Al6V4, Al46Ti46Nb8 si Al46Ti46Ta8. Continutul de oxigen nu a fost
determinat.

Determinarea
densitatii
Densitatea aliajului lichid se determina cu metoda PD (pendant drop). Experimentele
au fost effectuate in atmosfera inerta iar presiunea partial de oxygen nu a fost
determinata.
Temperatura probelor se determina fara un contact direct cu materialul, ci cu ajutorul
unui pirometru cu culoare. Pentru a se putea determina densitatea topiturii probele sunt
illuminate cu un fascicol laser de He-Ne, urmand ca apoi sa se treaca la proiectarea unei
umbre a probei. Aceasta umbra este inregistrata prin utilizarea unei camera CCD. Luand in
calcul ipoteza ca forma modelului este axial simetrica, densitatea topiturii este dedusa din
profilul umbrei.

Fig. 7 Densitatea lichidului de Al46Ti46Nb8, Al46Ti46Ta8, and Al6Ti90V4 in

functie de temperatura

Determinarea tensiunii superficiale

Tensiunea superficiala se va masura cu ajutorul Levitatiei elecromagnetice aplicanduse

metoda pendant drop. Oscilatii de pe suprafata probei se inregistreaza de la capatul
superior al acesteia cu ajutorul unei camera video cu un cadru de 400Hz si cu o rezolutie de
pixeli de 1024*1000.
Exista 2 situatii in care se determina tensiunile superficiale: in situatia microgravitatiei si
in conditii terestre.
In conditiile microgravitatii, spectrul consta intr-un singur varf care corespunde frecventei
Rayleigh.
In conditii terestre, sperctrul de oscilatie consta in 5 varfuri la frecvente cuprinse intre (-22)
care rezulta din ruperea simetriei a campului gravitational si levitatiei. Mai mult decat atat in
spectru se mai pot identifica 3 frecvente.

Fig. 8 Tensiunile superficiale ale aliajelor lichide Al46Ti46Nb8, Al46Ti46Ta8,

andAl6Ti90V4 in functie de temperatura

Tensiunile superficiale si densitatea celor 3 aliaje representative ale aliajului Al-Ti au fost
masurate in faza lichida folosind metoda EML (levitatie electromagnetica) si temperaturi
foarte inalte. Rezultatele arata ca sistemul binar al aliajului a fost modelat termodinamic si
previziuni referitoare la influenta compozitiei aliajului asupra tensiunilor superficiale.

Datorita proprietatilor sale aliajul Al-Ti se afla in atentia cercetatorilor pentru

descoperirea si dezvoltarea de noi tehnologii si inovatii in diferite domenii.

Sinteza formarii spumelor de Al-Ti prin

combustie

Acest procedeu presupune atingerea unui punct de topire foarte inalt a aliajului Al-Ti intrun timp foarte scurt prin inducerea unei reactii de combustie intr-o proba de pulbere
compactata. Cinetica procesului cuprinde 4 etape: etapa de aprindere, etapa de crestere a
porilor, coalescenta porilor si solidificarea. Aceste etape pot fi analizate prin microscopia cu
raxe X.

Pentru acest experiment se folosesc pulberi de aluminiu si titan si agent exoterm (B4C).
Rapoartele de amestecare dintre Al si Ti au fost fixate la 3, 4, 7 iar cantitatea de B4C 20%.
Pulberea amestecata a fost apoi extrudata la 673K sub forma de bara cu diametrul de 10mm.
S-au creat astfel probe de 10mm diametru si 10mm lungime pentru microscopia cu raze X.
Probele au fost plasate intr-o sectiune patrata de otel inchisa in directia razelor X de o
folie de aluminiu. Acestea au fost incalzite de o placa rezistiva si protejate de un invelis de
Si3N4. Intreaga configurare a fost plasata intr-o cutie transparenta, izolata apoi introdusa
intr-un scanner cu raze X. Probele au fost incalzite la temperature de 673k timp de 90s. In
prima etapa a procesului a avut loc omogenizarea temperaturii cuptorului timp de 120s. In a
doua etapa temperature a fost crescuta la 1173k pentru a declansa combustia.

Fig. 9. Imagine X-Ray a secventelor de formare a spumei in timp (volum de agent

exotermic 20%)

Fig. 10. Imagine X-Ray a secventelor de formare a spumei la diferite rapoarte Al/Ti = 3, 4 and 7
(20 vol.% agent exotermic)

Bibliografie

Thermophysical Properties of Liquid AlTi-Based Alloys -I. Egry D. HollandMoritz R. Novakovic

Light Alloy Ian Palmear
www.mpdi.com/journal/material
U.P.B Sci.Bull, Series B, vol.68, No.4, 2006
www.Elsevier.com/locate/procedia
Journal of minning and metallurgy 2008