Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitol 1. Caracteristici si propritati. 2. Obtinerea platinei. 3. Proprietatile si structura 4. Recristalizarea platinei. 5. Aliajele platinei, keramit785 6. Aliaje dentare 7. Proprietatile aliajelor 8. Utilizari alr platinei si aliajelor acesteia 9. Avantajele aliajelor de metale nobile 10. Dezavantajele aliajelor de metale nobile.. 11. Bibliografie .. Pagina 1 1 2 3 4 6 6 8 8 9 10
PLATINA
Caracteristici si propietati
Platina este un metal nobil apartinand grupei metalelor platinice, grupa a 8-a a elementelor chimice din tabelul periodic. Metalele nobile au un luciu metallic care se mentine in aer uscat, au o foarte buna rezistenta la oxidare, coroziune si pastrarea culorii in timp. Metalele nobile sunt aurul, platina, paladiul, iridiul, rhodiul, osmiul si rutheniul. Metalele platinice sunt chimic nereactive, ele gasindu-se in natura sub forma unor aliaje native constand in special din platina. Metale platinice: Ru, Rh, Pd, Os, Ir si Pt. Platina este cel mai important dintre metalele platinice si paladice, ea are culoarea alba-cenusie si e foarte ductila.
Obtinerea platinei
Ea se obtine di concentratele namoloase de la electroliza nichelului, Cu, Pb. Namolurile ce contin platina se supun prajirii oxidate. Platina se solubilizeaza cu apa regala la rece si apoi la cald. La final se precipita un cloroplatinet de amoniu (NH4)2Pt Cl6 prin descompunerea termica a cloroplatinatului de amoniu se obtine platina sub forma de pulbere dupa reactia: (NH4)2PtCl6 (1200)Pt+2NH3+2HCl+2Cl2 Operatii succesive de punere in solutie si reprecipitare a cloroplatinatului de amoniu permit atingerea unei puritati de 99,995%. Purificarea avansata: In 1922 ,,Natioanal bireau of standard ,, S.U.A. a elaborat o platina de inalta puritate care are un efect termoelectric negativ in raport cu toate celalte specii de platina cunoscute anterior. Aceasta a fost utilizata drept standard pentru toate utilizarile termoelectrice si desemnata cu simbolul Pt27. Criteriul de puritate cel mai des utilizat in cazul platinei este marimea coeficientului de temperatura a rezistentei electrice
100
=R100-R0/100R0
in care R0 este rezistenta electrica a unui fir standard cu diametrul 0,52 mm la 0 si 100oC. Un material pur si lipsit de defecte chimice are valoarea =0.0039, cu un titlu de puritate de 99,998%.
Series1
Recristalizarea platinei
Temperatura de recristalizare a platinei este sensibila la puritatea globala si la natura impuritatilor. Se disting urmatoarele categorii de esantioane de platina: 1. Platiana numita ,,tehnic pura cu titlul 99.5%, principalele impuritati fiind metalele platinice plus aur si argint. 2. Platina ,, chimic pura cu titlul 99,9% ce contine 500 ppm platinice (Rh-Ir-Pd) si 500 ppm aur, argint si alte metale uzuale. 3. Platina ,,fizic pura cu titlul 99,99%, principalele impuritati fiind numai metalele platinice. Esantioanele au fost laminate (81,3%), recoapte 0,5 h la temperaturi crescatoare. Recristalizarea are loc pentru: platina ,,fizic pura(3) la 300-400oC platina ,,chimic pura(2)intre 400-500 oC platina ,,tehnic pura(1) intre 600-700 oC
Esantioanele 1 si 3 au fost topite in cuptor cu jet de electroni. Domeniul de recristalizare se intinde, la ambele intre 350 si 850oC. Acesta se explica prin faptul ca la topire elementele volatile ( Au, Ag, Pd ) au fost indepartate, in timp ce Rh si Ir au ramas conducand la o imbogatire relativa in aceste impuritati, ce ridica sensibil temperatura de recristalizare.
Aliajele platinei
Un aliaj foarte important este Au-Pt, a carui diagrama este prezentata in figura urmatoare:
Figura 1 Diagrama binara de faza pentru aliajul binar Au-Pt Are loc formarea unei faze secundare intre 20-90 % platina (procente atomice). Pentru aceste compozitii daca temperatura este sub curba fazei de granita, in aliaj exista doua faze: a si b. Prezenta unei faze secundare este importanta deoarece modifica semnificativ caracteristicile de coroziune a materialului. Avem aliaje cu platina dentare de doua tipuri: destinate turnarii si maleabile. Cele doua grupe au continuturi diferite de platina in funcie de destinatia aliajelor.
Aliaje dentare
Figura 2 Aliaj aur-platina-paladiu, denumire comerciala: Keramit 785, utilizat pentru punti dentare. 5
Keramit 785:Aliaj Aur - Platina - Paladiu, galben, ceramizabil Aliaj nobil, cu inalt continut de Aur si Platina, de culoare galbena, ceramizabil (compatibilitate cu ceramica Noritake), indeajuns de rigid pentru constructia de punti scurte si extinse. Aplicatii: Coroane 3/4, onlay, bare si coroane telescopate, punti scurte, frezaje, coroane si punti (scurte sau extinse) ceramizate Compozitie: Au - 78,5% Pt - 9,8% Pd - 7,7% In - 3,7% Proprietati fizice Modul de elasticitate: 102 GPa Limita de elasticitate: 510-580 MPa Alungire (la rupere): 12-8% Resitenta la tractiune: 630-680 MPa
culoare: galben Densitate: 17,6 g/cm3 Interval de topire: 1110-1230 0C Temperatura de turnare: 1400 0C
Aliaje dentare pentru turnare In aliajele dentare platina este adaugata pentru cresterea temperaturii de topire a aliajului, in cantitati destul de mici deoarece duce la cresterea pretului aliajului. Tabelul 1 Compozitia chimica (procente atomice) a aliajelor nobile pentru turnare: Tip de aliaj Au-Ag-Pt Au-Cu-AgPd-I Au-Cu-AgPd-II Ag 19,3 13,6 30 Au 71,4 56,5 36,6 Pt 9,2 0,1 0,3 Pd 3,4 6,1 Cu 24,2 23,9 Sn 2,2 3,4 Alte metale Ir (urme) Ru (urme) Ir (urme)
Tabelul 2 Propritati fizice si mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare Aliaj Solidus (oC) Lichidus (oC) Culoare Densitate (g/cm3) Rp0,2 (Mpa) moale/dur 420/470 270/400 350/600 Elongatie (%) moale/dur 15/9 30/12 31/10 Duritatea (Kg/mm2) moale/dur 175/195 135/195 175/260
Densitatea aliajelor cu platina Aceste aliaje au densitati suficient de ridicate pentru a avea o turnabilitate buna, deoarece ele contin elemente mai dense (Au si Pt), in comparatie cu alte aliaje de elemente de baza (metale nenobile). Duritatea Valorile duritatii cresc in paralel cu cresterea limitei de curgere Rp0,2 si pentru a nu deteriora smaltul dintelui. Elongatia Valorile elongatiei ne vor arata daca e posibila slefuirea, astfel ca aliajele cu o valoare scazuta a alungirii se pot fisura in timpul polizarii. Pentru coroane si punti elongatia nu prezinta interes deoarece nu se doreste deformarea permanenta Aliaje dentare maleabile Aceste aliaje au ca destinatie restaurarile dentare, prelucrarea lor facandu-se la temperaturi cu mult sub cea solidus, fiind numita prelucrare la rece. Microstructura lor este fibrilara, rezultata din prelucrarea la rece, ecruisare. Caracteristicile principale a aliajelor maleabile sunt rezistenta la tractiune si duritatea crescuta in comparatie cu cele turnate. Se obtin caracteristici deosebite pentru fiecare aplicatie in functie de modul de fixare a aliajului pe coroana dentara: prin turnare sau pridere asemenea unor crosete. pentru aliajele dentare este nevoie de o duritate mai mica decat a smaltului ( 343 Kg/mm 2),
Tabelul 3: Compozitia unor aliajele maleabile Aliaj Pt-Au-Pd Au-Pt-Pd Au-Pt-Cu-Ag Au-Pt-Ag -Cu Ag 8,5 14 Au 27 60 60 63 Cu 10 9 Pd 27 15 5,5 Pt 45 24 16 14 Alte metale Ir1,0 -
Observam ca in compozitia aliajelor dentare maleabile cu platina aceasta se gaseste in cantitate mai mare decat la aliajele dentare destinate turnarii, aceasta duce la o crestere semnificativa a temperaturii de topire si culoara aliajului va fi alba. Figura 3: Aliaj dentar maleabil cu platina
Tabelul 4: proprietati ale aliajelor dentare maleabile Aliaj Solidus (oC) culoare Limita de curgere 0,2(moale/dur) (MPa) 750 450 400 450/700 Elongatia (moale/dur) (%) 14 20 35 30/10 Duritate Vikers (moale/dur) (kg/mm2) 270 180 190 190/285
Comparand cele doua tipuri de aliaje dentare observam ca cele destinate turnarii au culoare galbena, duritate si limita de curgere mai mici fata de cele maleabile.
Aurul si platina sunt metale nobile care nu se corodeaza, fiind foarte rezistente la formarea placii si foarte bine tolerat de tesuturi. In concluzie, aliajele de aur si platina au fost alese pentru realizarea puntilor si coroanelor in combinatie cu ceramica deoarece au proprietati fizice si chimice deosebite, prezinta o biocompatibilitate extraordinara, o maleabilitate facila si o foarte buna compatibilitate cu ceramica.
10
Bibliografie Dinu Marian, Metale de inalta puritate, Editura Tehnica Bucuresti, 1988 Robert G. Craig, Materiale dentare restaurative, Editura All, ISBN: 973-684-366-1 Linus Pauling, Chimie generala, Editura Stiintifica Bucuresti, 1972 Internet
11