FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA CALIN Andrei

LABORATOR METODE SI PROCEDEE TEHNOLOGICE Grupa 113A

An 1 A

METALE SI ALIAJE FEROASE IN

INGINERIA ELECTRICA
CUPRINS:

1. NOTIUNI DE BAZA
2. CONSPECTUL STANDARDULUI SREN 10027-1:2006
CONSPECTUL STANDARDULUI SREN 1412:1997
3. CONSPECT ACTIVITATE LABORATOR
4. CONCLUZIA
5. BIBLIOGRAFIE
 NOTIUNI DE BAZA

In industria electrotehnica pentru fabricarea masinilor si aparatelor

electrice se folosesdc diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele
metalice pe scurt metalele se folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt
combinatii chimice sau amestecuri obtinute de regula prin topirea impreuna a doua
sau mai multe elemente dintre care cel putin unul este metal. Astfel otelul este un
aliaj al fierului (metal) cu carbon (metaloid), iar bronzul un aliaj al cuprului (metal)
cu staniul (metal).

Un aliaj este alcatuit dintr-un component de baza care predomina din punct
de vedere cantitativ si din componenti de aliere care se introduc pentru a modifica

propietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale aliajului.

Metalele si aliajele frecvent utilizate, numite metale tehnice

sunt standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula
urmatoarele date:

Denumirea materialului

Modul de simbolizare

Calitatile de materiale ce fac parte din categoria respectiva (marci de

materiale).

Compozitia chimica

Proprietatile fizico-chimice, mecanice tehnologice

Forma de livrare,

Dimensiuni

Modul de marcare.
In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste o mare varietate

de materiale, foarte diferite ca proprietati si imbuna-tatiri. Aceste materiale se

impart in doua mari categorii:

1. Materiale metalice feroase;

2. Materiale metalice neferoase.

MATERIALE METALICE FEROASE

Sunt materiale la care proportia masica a fierului este mai mare decat a orcarui alt

element al aliajului. Cele mai utilizate materiale metalice feroase sunt fontele si
otelurile.

I. FONTELE sunt aliaje ale fierului cu carbonul ce contin carbon intre 2% si

6,67% si o serie de elemente insotitoare: siliciu, mangan, sulf, fosfor, etc.
Principalele tipuri de fonte utilizate in industria electrotehnica sunt:

Fontele brute ce pot fii aliate si nealiate. Sunt folosite ca materie prima
pentru turnarea carcaselor de electromagneti. SR EN 10001:1999 Definirea si
clasificarea fontelor brute.

Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul este prezent sub
forma de grafit lamelar care ii da culoarea cenusie. SR EN 1561:1999 Fonta cu
grafit laminar.

Fonta cu grafit nodular prezinta carbonul din componenta sub forma

de particule de grafit nodular. Ea se utilizeaza la piesele obtinute prin turnare
continuua. SR EN 1563:1999 Turnatorie, fonta cu grafit nodular.

4. Fonta maleabila se imparte in trei categori: SR EN 1562:199

Turnatorie. Fonta maleabila.

Fonta maleabila cu inima alba

 Fonta maleabila cu inima neagra

Fonta perlitica

Fontele austenice sunt fonte inat aliate cu caracteristice mecanice

superioare. Ea este destinata pieselor turnate.

Fonta refractara rezistenta la temperaturi mari.

Fonta antifrictiune ce este destinata lucrului in conditii de frecare si

ungere.

II. OTELURILE sunt aliaje ale fierului cu carbonului continind carbon sub
2% . ele se caracterizeaza printr-o variatie in limite foarte mari a proprietatilor
mecanice si tehnologice. SR EN 10020: 1993 Definirea si clasificarea marcilor de
otel. Ele se impart in functie de compozitia chimica in:

1. oteluri aliate

2. oteluri nealiate

Otelurile nealiate se impart in:

oteluri nealiate de uz general STAS 502/2 - 80

oteluri nealiate de calitate STAS 880 -88

oteluri nealiate speciale. STAS 1700 - 90

Oteluri nealiate de uz general sunt oteluri produse prin procedee obijnuite.

Ele pot fii utilizate in domenii foarte variate.

Oteluri nealiate de calitate sunt folosite la pene de ghidare, bucse,

bolturi, buloane, arbori, flanse, coroane, came, etc.

Oteluri nealiate speciale au puritate superioara, si sunt folosite la

fabricarea de scule.
Otelurile aliate se impart in:

Oteluri aliate de calitate

Oteluri aliate speciale (STAS 7382 - 88 Oteluri rapide pentru scule)

Oteluri aliate de calitate sunt folosite pentru recipiente si tevi dar si pentru a
diminua pierderele de la masinile electrice prin efectul histerezis.

Oteluri aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea riguroasa a

compozitiei

chimice. Se folosesc la scule (cutite, burghie, etc).

MATERIALE METALICE NEFEROASE

I. Cuprul si aliaje pe baza de cupru STAS 270/3 - 80 Cuprul pentru ELTH si

electronica puritate 99,95 -99,99% SR ISO 1090-1:1993 Curpu si aliaje de cupru

- rezistivitatea

- densitatea 8.9 g/cm3

- conductivitatea termica

- temperature de topire, caldura specifica

Aliajele cuprului

- alama (Cu + Zn)

- alame deformabile

- alame turnate in blocuri

- tombacu

- bronzu

- bronz + Al

- Cu + Ni + Zn
 - Cu + Zn

II. Aluminiu SR EN 515:1995

- rezistivitate 70% > Cu

- densitatea 4 < Cu

Aluminiul se sudeaza si se lipeste greu

Aliajele aluminiului

- siliminiul (Si 12-13%)

- Duraluminiu (2.5-5% Cu)

- Hidraliu (3.9% Magneziu)

- Staniu (plumb pt Fludor)

- Zinc

III. Plumb

IV. Metale nobile: argint, aur, platina.

ACTIVITATE INDEPENDENTA - propietatile aluminiului, cuprului si

otelului.

Proprietatile metalelor si aliajelor se clasifica in patru mari grupe:

fizice, chimice, mecanice, tehnologice:

1) Proprietati fizice:

- densitate

- temperatura de topire
 - dilatare terminca

- conductibilitate termica

- conductibilitate electrica

- permeabilitate magnetica

2) Proprietatile chimice exprima capacitatea aliajelor de a rezista

la actiunea diferitilor agenti chimici:

- rezistenta de coroziune

- refractaritatea

3) Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a aliajelor

la actiunea fortelor externe:

- elasticitatea

- plasticitatea

- duritatea

- fragilitatea

- rezistenta la oboseala

4) Proprietati tehnologice:

- maleabilitatea

- ductibilitatea

- prelucrabilitatea

- sudabilitatea
 - forjabilitatea

I. ALUMINIUL

O mare parte din productia de aluminiu se regaseste in piese turnate,

aluminiul si aliajele sale avand proprietati de turnare deosebite. Aluminiul
este un metal ce cristalizeaza cu celula cristalina elementara de cub cu fete
centrate.

Densitatea aluminiului variaza in functie de puritate si temperatura. Pentru

a calcula densitatea aluminiului lichid se poate folosi formula: dt = 2,382 -
0,000273 ( t - 660 ),in care t este temperatura , in grade celsius.

Caldura masica creste cu temperatura conform formulei:Ct = 0,2220 +

0,0000772 t

Conductibilitatea termica scade cu puritatea si creste cu temperatura, iar

dilatarea lineara creste cu temperatura prin acelasi grad de puritate.

Rezistivitatea electrica scade pe masura cresterii puritatii si creste cu gradul

de ecruisare.

Coeficientul de temperatura al rezistivitatii electrice este 0,0042.

Puterea de reflexie a aluminiului in ultraviolet este intre 20 - 85 %, in

lumina alba 75 - 90 % iar in infra-rosu 90 - 98 %.

Puterea de emisie scade pe masura cresterii gradului de polarizare si creste

cu temperatura

II. CUPRUL

Proprietati fizice
 Cuprul metallic are culoarea rosie caracteristica; in foite extreme de subtiri apare,
prin transparenta, albastru-verzui. Cristalizeaza in retea cubica cu fete centrate si nu
prezinta polimorfism. Proprietatile fizice ale cuprului metalic sunt mult influentate de
impuritati si, in special caracteristicile mecanice, de procedeele de prelucrare.

Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 in scara Mohs), destul de rezistent la
rupere si foarte ductil; se lucreaza bine cu ciocanul, la rece, si se modeleaza la presiuni
mari. Conductibilitatea calorica a cuprului este tot atat de mare ca a argintului ( 0,93
fata de a argintului, considerata egala cu 1) si mult mai mare decit a altor metale
uzuale. De aceea se utilizeaza cupru ori de cate ori este nevoie sa se transmita usor de
caldura ( tevi fierbatoare la locomotive, cazane de distilare etc.). De asemenea
conductibilitatea electrica a cuprului, apropiata de a argintului, intrece mult pe a
celorlalte metale.

Conductibilitatea scade insa considerabil,cand cuprul este impurificat,chiar cu cantitati

mici de P, As, Si sau Fe. ( Cantitati sub 0,1% din aceste elemente reduce valoarea
conductibilitatii electrice cu 20% sau chiar mai mult ). Din cauza aceasta, in
electrotehnica se utilizeaza pe scara mare cuprul cel mai pur, electrolitic.

Proprietati chimice
La temperatura camerei, cuprul nu se combina cu oxigenul din aer (formeza insa incet,
cu bioxidul de carbon si apa din atmosfera, un carbonat basic verzui ). Incalzit in aer
sau oxigen, se oxideaza dind CuO sau, la temperatura mai inalta, Cu O. Cuprul se
combina, chiar la rece, cu clorul (umed) si cu ceilalti halogeni; de
asemenea are o mare afinitate pentru sulf si seleniu. Nu se combina direct
cu azotul, hidrogenul si carbonul; formeza insa indirect combinatii cu
aceste elemente.

De aceea este surprinzatoare, la prima vedere, dizolvarea cuprului, cu degajare de H ,

in acid clorhidric concentrat. In realitate, in aceasta reactie nu se formeaza
ionul Cu+, ci un ion complex [CuCl ]-. Prin formarea complexului,
concentratia ionilor cuprosi este atat de mult micsorata, incat potentialul
cuprului creste peste acela al hidrogenului.Tot asa se explica dizolvarea
cuprului metalic, cu degajare de hidrogen, intr-o solutie concentrata de
cianura de sodiu:

Cu + 2CN + HOH -> [Cu(CN) ] + HO + ½ H

Dizolvarea are loc mai usor in prezenta oxigenului. Cu amoniacul ( de asemenea in

prezenta oxigenului) cuprul metalic reacsioneaza formand amino-complecsi.
Cuprul formeaza doua serii de compusi stabili, in care poate fi in starea de oxidare +1
( combinatii cuproase ) sau +2 ( combinatii cuprice ).
CONSPECTUL STANDARDULUI SREN 10027-1:2006
CONSPECTUL STANDARDULUI SREN 1412:1997
 ACTIVITATE LABORATOR

In cadrul laboratorului nr.2 care a avut ca tema “Metale si aliaje utilizate in

Ingineria Electrica” am discutat despre metale si aliaje. Am aflat ca
intr-un STAS cu o asemenea tema întalnim informaţii despre
denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea materialelor,
mărcile, proprietăţile tehnologice, forma de livrare. Simbolul este alcătuit
din cifre si litere
Am discutat despre principalele proprietati ale metalelor si aliajelor
-Fizice: permeabilitatea magnetica, densitatea;
-Chimice: refractari, dilatarea;
-Mecanice: elasticitatea, duritatea, rezistenta la oboseala;
-Tehnologice: ductibilitatea, prelucrabilitatea, sudabilitatea;
Materialele care se folosesc in industria electrotehnica se împart in doua
grupe: materialemetalice feroase si materiale metalice neferoase.
Despre materialele metalice feroase am invatat ca sunt materiale care la
proporţia masiva a fierului este mai mare decat a oricărui alt element al
aliajului. Dintre aceste materiale distingemfontele si otelul. Fontele sunt de
mai multe feluri: Brute: Fonta cenusie(SR EN 1561:199 Fonta cu grafit
lamellar); Fonta cu grafit nodular; Fonta maleabila(SR ISO 5922:1995
Fonta maleabila); Fontele austenitice; Fonta refractara.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul maxim 2% carbon. Otelurile
sunt: aliate sinealiate.
Cele nealiate sunt de uz general (şuruburi, piuliţe ,etc.), nealiate de calitate
(buloane,arbori, bucşe, etc.), nealiate speciale (axe, tije, bolţuri, etc.).

CONCLUZIE
Metalele si aliajele frecvent utilizate in industrie sunt metale tehnice si sunt
standardizate. In STAS se dau informaţii despre: denumirea
materialului,modul de simbolizare, calitateamaterialului, mărcile, proprietati
tehnologice, forma de livrare."rincipalele proprietati ala aliajelor si
materialelor sunt permeabilitatea magnetica,densitatea, refractaritatea,
duritatea ,rezistenta la oboseala, elasticitatea,
ductibilitatea, prelucrabilitatea, sudarea. Sunt metale feroase si neferoase.
Metale feroase sunt fontele si sunt de mai multe tipuri. Otelurile care sunt
aliate si nealiate. Otelurile nealiate se împart in mai multe categorii. $el
maiutilizat neferos este cuprul. Modul de simbolizare se face conform
standardelor europene.

BIBLIOGRAFIE
Laboratorul "MPT 2" la Metode si procedee tehnologice

www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/tehnica_mil/iacobescu

www.wikipedia.org/