Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea de INGINERIE ELECTRICA

Titlul lucrarii: METALE SI ALIAJE FEROASE UTILIZATE IN INDUSTRIA

ELECTROTEHNICA
1. NOTIUNI DE BAZA
In aceasta lucrare de laborator au fost prezentate urmtoarele:
1. Principalele metale si aliaje feroase utilizate in industria
electrotehnic.
2. Principalele propietati fizice si tehnologice ale celor mai utilizate
materiale feroase.
3. Domeniul de utilizare al metalelor si aliajelor prezentate.
4. Mijloace de identificare ale materialelor si aliajelor feroase studiate.
In industria electrotehnica pentru fabricarea masinilor si aparatelor
electrice se folosesdc diferite materiale metalice si nemetalice.
Materialele metalice pe scurt metalele se folosesc pure sau sub forma
de aliaje. Aliajele sunt combinatii chimice sau amestecuri obtinute de
regula prin topirea impreuna a doua sau mai multe elemente dintre
care cel putin unul este metal. Astfel otelul este un aliaj al fierului
(metal) cu carbon (metaloid), iar bronzul un aliaj al cuprului (metal) cu
staniul (metal).
Un aliaj este alcatuit dintr-un component de baza care predomina
din punct de vedere cantitativ si din componenti de aliere care se
introduc pentru a modifica
propietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale aliajului.
Metalele si aliajele frecvent utilizate, numite metale tehnice sunt
standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula
urmatoarele date:
Denumirea materialului
Modul de simbolizare
Calitatile de materiale ce fac parte din categoria respectiva
(marci de
materiale).
Compozitia chimica
Proprietatile fizico-chimice, mecanice tehnologice
Forma de livrare,
Dimensiuni
Modul de marcare.
In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste o
mare varietate

de materiale, foarte diferite ca proprietati si imbuna-tatiri. Aceste

materiale se impart in doua mari categorii::
1. Materiale metalice feroase;
2. Materiale metalice neferoase.

MATERIALE METALICE FEROASE

Sunt materiale la care proportia masica a fierului este mai mare decat
a orcarui alt
element al aliajului. Cele mai utilizate materiale metalice feroase sunt
fontele si otelurile.
I. FONTELE sunt aliaje ale fierului cu carbonul ce contin carbon
intre 2% si 6,67% si o serie de elemente insotitoare: siliciu, mangan,
sulf, fosfor, etc. Principalele tipuri de fonte utilizate in industria
electrotehnica sunt:
1. Fontele brute ce pot fii aliate si nealiate. Sunt folosite ca materie
prima pentru turnarea carcaselor de electromagneti. SR EN
10001:1999 Definirea si clasificarea fontelor brute.
2. Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul este
prezent sub forma de grafit lamelar care i da culoarea cenusie. SR EN
1561:1999 Fonta cu grafit laminar.
3. Fonta cu grafit nodular prezinta carbonul din componenta sub
forma de particule de grafit nodular. Ea se utilizeaza la piesele obtinute
prin turnare continuua. SR EN 1563:1999 Turnatorie, fonta cu grafit
nodular.
4. Fonta maleabila se imparte in trei categori: SR EN 1562:199
Turnatorie. Fonta maleabila.
Fonta maleabila cu inima alba
Fonta maleabila cu inima neagra
Fonta perlitica
5. Fontele austenice sunt fonte inat aliate cu caracteristice mecanice
superioare. Ea este destinata pieselor turnate.
6. Fonta refractara rezistenta la temperaturi mari.
7. Fonta antifrictiune ce este destinata lucrului in conditii de frecare
si ungere.
II. OTELURILE sunt aliaje ale fierului cu carbonului continind
carbon sub 2% . ele se caracterizeaza printr-o variatie in limite foarte
mari a proprietatilor mecanice si tehnologice. SR EN 10020: 1993
Definirea si clasificarea marcilor de otel. Ele se impart in functie de
compozitia chimica in:
1. oteluri aliate
2. oteluri nealiate
Otelurile nealiate se impart in:
oteluri nealiate de uz general STAS 502/2 - 80
oteluri nealiate de calitate STAS 880 -88
oteluri nealiate speciale. STAS 1700 - 90
Oteluri nealiate de uz general sunt oteluri produse prin procedee obijnuite.
Ele pot fii utilizate in domenii foarte variate.
Oteluri nealiate de calitate sunt folosite la pene de ghidare, bucse,
boluri, buloane, arbori, flane, coroane, came, etc.

Oteluri nealiate speciale au puritate superioara, si sunt folosite la

fabricarea de scule.
Otelurile aliate se impart in:
Oteluri aliate de calitate
Oteluri aliate speciale (STAS 7382 88 Oteluri rapide pentru
scule)
Oteluri aliate de calitate sunt folosite pentru recipiente si tevi dar si pentru
a diminua pierderele de la masinile electrice prin efectul histerezis.
Oteluri aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea riguroasa a
compozitiei
chimice. Se folosesc la scule (cutite, burghie, etc).
MATERIALE METALICE NEFEROASE
I. Cuprul si aliaje pe baza de cupru STAS 270/3 80 Cuprul pentru ELTH
si electronica puritate 99,95 -99,99% SR ISO 1090-1:1993 Curpu si
aliaje de cupru
- rezistivitatea
- densitatea 8.9 g/cm3
- conductivitatea termica
- temperature de topire, caldura specifica
Aliajele cuprului:
- alama (Cu + Zn)
- alame deformabile
- alame turnate in blocuri
- tombacu
- bronzu
- bronz + Al
- Cu + Ni + Zn
- Cu + Zn
II. Aluminiu SR EN 515:1995
- rezistivitate 70% > Cu
- densitatea 4 < Cu
Aluminiul se sudeaza si se lipeste greu
Aliajele aluminiului:
- siliminiul (Si 12-13%)
- Duraluminiu (2.5-5% Cu)
- Hidraliu (3.9% Magneziu)
- Staniu (plumb pt Fludor)
- Zinc
III. Plumb
IV. Metale nobile: argint, aur, platina.
2. ACTIVITATE INDEPENDENTA propietatile aluminiului, cuprului si otelului.

Proprietatile metalelor si aliajelor se clasifica in patru mari grupe: fizice, chimice,

mecanice, tehnologice:
1) Proprietati fizice:
- densitate
- temperatura de topire
- dilatare terminca
- conductibilitate termica
- conductibilitate electrica
- permeabilitate magnetica
2) Proprietatile chimice exprima capacitatea aliajelor de a rezista la actiunea
diferitilor agenti chimici:
- rezistenta de coroziune
- refractaritatea
3) Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a aliajelor la actiunea
fortelor externe:
- elasticitatea
- plasticitatea
- duritatea
- fragilitatea
- rezistenta la oboseala
4) Proprietati tehnologice:
- maleabilitatea
- ductibilitatea
- prelucrabilitatea
- sudabilitatea
- forjabilitatea
I. ALUMINIUL
O mare parte din productia de aluminiu se regaseste in piese turnate, aluminiul si
aliajele sale avand proprietati de turnare deosebite. Aluminiul este un metal ce
cristalizeaza cu celula cristalina elementara de cub cu fete centrate.
Densitatea aluminiului variaza in functie de puritate si temperatura. Pentru a calcula
densitatea aluminiului lichid se poate folosi formula: dt = 2,382 - 0,000273 ( t - 660 ),in
care t este temperatura , in grade celsius.
Caldura masica creste cu temperatura conform formulei:Ct = 0,2220 + 0,0000772 t
Conductibilitatea termica scade cu puritatea si creste cu temperatura, iar dilatarea lineara
creste cu temperatura prin acelasi grad de puritate.

Rezistivitatea electrica scade pe masura cresterii puritatii si creste cu gradul de ecruisare.

Coeficientul de temperatura al rezistivitatii electrice este 0,0042.
Puterea de reflexie a aluminiului in ultraviolet este intre 20 - 85 %, in lumina alba 75 - 90
% iar in infra-rosu 90 - 98 %.
Puterea de emisie scade pe masura cresterii gradului de polarizare si creste cu temperatura

II. CUPRUL

Proprieti fizice
Cuprul metallic are culoarea roie caracteristic; n foie extreme de subiri
apare, prin transparen, albastru-verzui. Cristalizeaz in reea cubic cu fee centrate i
nu prezint polimorfism. Proprietile fizice ale cuprului metalic sunt mult influenate de
impuriti i, n special caracteristicile mecanice, de procedeele de prelucrare.
Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 n scara Mohs), destul de rezistent la
rupere i foarte ductil; se lucreaz bine cu ciocanul, la rece, i se modeleaz la presiuni
mari. Conductibilitatea caloric a cuprului este tot att de mare ca a argintului ( 0,93 fa
de a argintului, considerat egal cu 1) i mult mai mare dect a altor metale uzuale. De
aceea se utilizeaz cupru ori de cte ori este nevoie s se transmit uor de cldura ( evi
fierbtoare la locomotive, cazane de distilare etc.). De asemenea conductibilitatea
electric a cuprului, apropiat de a argintului, ntrece mult pe a celorlalte metale.
Conductibilitatea scade ns considerabil,cnd cuprul este impurificat,chiar cu cantiti
mici de P, As, Si sau Fe. ( Cantiti sub 0,1% din aceste elemente reduce valoarea
conductibilitii electrice cu 20% sau chiar mai mult ). Din cauza aceasta, n
electrotehnic se utilizeaz pe scar mare cuprul cel mai pur, electrolitic.

Proprieti chimice
La temperatura camerei, cuprul nu se combin cu oxigenul din aer (formez ns
ncet, cu bioxidul de carbon i apa din atmosfer, un carbonat basic verzui ). nclzit n
aer sau oxigen, se oxideaz dnd CuO sau, la temperatur mai nalt, Cu 2O. Cuprul se
combin, chiar la rece, cu clorul (umed) i cu ceilali halogeni; de asemenea are o mare
afinitate pentru sulf i seleniu. Nu se combin direct cu azotul, hidrogenul i carbonul;
formez ns indirect combinaii cu aceste elemente.
Potenialul de oxidare al cuprului fiind negativ, cuprul nu se dizolv n acizi diluai, ci
numai n acizii oxidani concentrai, cum sunt H2SO4 i HNO3.
De aceea este surprinztoare, la prima vedere, dizolvarea cuprului, cu degajare de H 2,
n acid clorhidric concentrat. n realitate, n aceast reacie nu se formeaz ionul Cu+, ci
un ion complex [CuCl2]-. Prin formarea complexului, concentraia ionilor cuproi este
att de mult micorat, nct potenialul cuprului crete peste acela al hidrogenului.Tot aa

se explic dizolvarea cuprului metalic, cu degajare de hidrogen, ntr-o soluie concentrat

de cianur de sodiu:
Cu + 2CN + HOH > [Cu(CN)2] + HO + H2
Dizolvarea are loc mai uor n prezena oxigenului. Cu amoniacul ( de asemenea n
prezena oxigenului) cuprul metalic reacioneaz formnd amino-compleci.
Cuprul formeaz doua serii de compui stabili, n care poate fi n starea de oxidare +1
( combinaii cuproase ) sau +2 ( combinaii cuprice ).
Se cunosc de asemenea.dar n numr mic, compui ai cuprului (III). Acetia sunt ns
mult mai pun stabili.

3. ACTIVITATE DE LABORATOR
Consultarea standardului STAS 201/1-89 Aliaje de aluminiu turnate in blocuri
4. CONCLUZII
In industria electrotehnica la constructia de masini electrice si aparate electrice
datorita proprietatilor lor fizice,chimice,mecanice si tehnologice mai sus mentionate se
folosesc diferite materiale metalice feroase si neferoase (cupru, aluminiul,fonte si oteluiri
sub diferite forme ).

5. BIBLIOGRAFIE
1) Biblioteca Facultatii de INGINERIE ELECTRICA din cadrul
Universitatii POLITEHNICA Bucuresti
2) Laboratorul Tehno 2 la Metode si procedee tehnologice Dl.prof.
dr.ing.Tiberiu Tudorache
3) Internetsite: www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/tehnica_mil/iacobescu