Lincu Mihai Catalin

114B

Lucrarea Tehno 2
METALE SI ALIAJE UTILIZATE IN INDUSTRIA
ELECTROTEHNICA
Lucrarea cuprinde:
1. Noiuni de baza;
2. Comentarea standardului -SR EN 10027 1: 2006
-SR EN 1412: 1997
3.Activitate laborator;
4.Concluzii;
5.Bibliografie.

1. Noiuni de baza
In industria electrotehnica, pentru fabricarea mainilor si aparatelor electrice se folosesc
diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele metalice, pe scurt metalele se folosesc pure
1

sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinai chimice sau amestecuri obinute de regula prin
topirea mpreuna a doua sau mai multe elemente dintre care cel puin unu, este metal. Astfel, otelul
este un aliaj la fierului cu carbonul, iar bronzul un aliaj al cuprului cu staniul.
Metale si aliajele frecvent utilizate in industrie, numite metale tehnice, sunt standardizate. In
standardele referitoare la materiale se dau de regula urmtoarele date: denumirea materialului,
modul de simbolizare, calitile de materiale ce fac parte din categoria respective, compoziia
chimica, proprietile fizico-chimice, mecanice, tehnologice, forma de livrare, dimensiuni, modul
de marcare.
Principalele proprietati ale metalelor si aliajelor se deosebesc intre ele prin anumite proprietati care
determina posibilitatea de utilizare in industrie. Avem proprietati: fizice, chimice, mecanice,
tehnologice.
Principalele

proprietati

ale

cuprului

(Cu)

si

ale

aluminiului

(Al)

Cuprul este caracterizat prin maleabilitate buna, conductibilitate electrica si termica foarte
buna, rezistenta mare la coroziune, se sudeaz si se lipete bine. Este folosit pentru fabricarea
conductoarelor si a cailor de curent, calitile lui conductoare sunt dependente de puriatea pe care o
are.
Cuprul electrolitic:
-rezistivitatea =0.01724
mm 2 /m la 20 grade C
-densitatea =8,93 g/cm 3 ;
-conductivitatea termica =392,72 W/m*K la 20 grade C;
-temperatura de topire =1083 grade C;
-caldura specifica c=14,6 J/kg*K;
-caldura latenta de topire t =205 kj/kg;
- rezistenta de rupere =20-30 kgf/mm 2 ;
-costul este acceptabil desi este un material deficitar;
Proprietile tehnologice ale cuprului sunt in funcie de gradul de ecruisare (STAS 9872 Cupru si aliaje de cupru. Simbolizarea strilor de baza se face astfel:
-brut de fabricaie avnd simbolul M;
-recopt, simbol O;
-ecruisat, simbol H;
-tratat termic, simbol T.
Daca cuprul tare este supus recoacerii la temperatura de 330-350 grade C, dup rcire se
obine un cupru moale, cu rezistenta mica de ntindere si cu alungire mare la ntindere.
Aluminiu este al doilea material in ierarhia materialelor utilizate in construcia infasurarilor
masinilor si aparatelor electrice ( SR EN 546:1998 Aluminiu si aliaje de aluminiu) si se
caracterizeaz prin urmtoarele proprietati:
- rezistivitate =0.027 mm 2 /m la 20 grade C (mai mare cu ~70% dect cea a cuprului);
- densitate mica =2,7 g/cm 3 (~ de patru ori mai mica dect cea a cuprului);
- conductivitate termica =221,9 W/m*K (la 20 grade C);
- temperatura de topire =660,1 grade C ;
-caldura specifica c=38,5 J/kg*K;
-caldura latenta de topire t =400 kj/kg;
-rezistenta la rupere =6-11 kg/mm 2 ;
-grad ridicat de tehnologicitate (ductil, maleabil) fiind foarte uor de prelucrat la cald si la rece
(prin laminare, tragere, turnare sub presiune).

2.Comentarea standardelor:

SR EN 1412: 1997
CUPRU SI ALIAJE DE CUPRU.
SISTEM EUROPEAN DE SIMBOLIZARE NUMERICA.
Acest standard este aprobat de Directorul General al IRS la 22 mai 1997 si conine informaii
despre cupru, aliaj de cupru, simbolizare, simbolizare numerica:

Introducere: sistemul de simbolizare numerica descrie in prezentul standard european

are la baza Anexa A din ISO/TR 7003, in care se atribuie un singur simbol unui material de
cupru (cupru sau aliaj de cupru) pentru clasificarea lui.
1. Domeniu de aplicare: Sistemul se aplica :
a) materialelor de cupru precizate in standardele europene;
b) materialelor de cupru care nu sunt specificate in standardele europene.
2. Referine normative: sunt prezentate referinte date si nedate, prevederi din alte
publicaii. ex: ISO/TR 7003 Format unifie pour la designation des metaux.
3. Definiii:
3.1 material de cupru- termen general pentru cupru si aliaje de cupru ;
3.2 material de cupru standardizat- material de cupru indicat intr-un Standard European
3.3 material de cupru nestandardizat - material de cupru neindicat intr-un Standard European
4. Detalii referitoare la sistem:
4.1 Generalitati : numrul se compune din semne alfabetice si numere
4.2 Structura simbolului:
4.2.1 Simbol complet: simbolul se compune din 6 caractere;
4.2.2 Poziiile caracterelor:
1
2
3
4
5
6
4.2.2.1 Poziia 1:
Prima poziie trebuie sa contina litera C
4.2.2.2 Poziia 2:
3

Poziia a doua trebuie sa contina una din urmtoarele litere: B, C, F, M, R, S, W, X; ex:

M=prealiaje, R=cupru brut rafinat, X=materiale nestandardizate
4.2.2.3 Poziiile 3-5:
Trebuie sa contina numere cuprinse intre 000-999
4.2.2.4 Poziia 6
Caracterul destinat poziie a asea este o litera care precizeaz unul din grupele de materiale
indicate in table.
4.2.2.5 Exemple: CW024A, CB752S, CC383H
5. Atribuirea, nregistrarea si gestionarea simbolurilor de material
Exemplu:
Cupru ia o valoare din intervalul 000-999 in poziiile 3-5, iar in poziia 6 se completeaz cu
litera A sau B;
Aliaje cupru- staniu ia o valoare din intervalul 000-999 in poziiile 3-5, iar in poziia 6 se
completeaz cu litera K.

3. Activitate la laborator
In cadrul laboratorului nr.2 care a avut ca tema Metale si aliaje utilizate in electrotehnica
am discutat despre metale si aliaje. Am aflat ca intr-un STAS cu o asemenea tema ntlnim
informaii despre denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea materialelor, mrcile,
proprietile tehnologice, forma de livrare. Simbolul este alctuit din cifre si litere.
Am avut pe masa un desen specific cu titlu placa de baza.
Am discutat despre principalele proprietati ale metalelor si aliajelor:
fizice : permeabilitatea magnetica, densitatea ;
chimice: refractari, dilatarea;
mecanice: elasticitatea, duritatea, rezistenta la oboseala;
tehnologice: ductibilitatea, prelucrabilitatea, sudabilitatea .
Materialele care se folosesc in industria electrotehnica se mpart in doua grupe: materiale
metalice feroase si materiale metalice neferoase.
Despre materialele metalice feroase am invatat ca sunt materiale care la proporia masiva a
fierului este mai mare decata oricrui alt element al aliajului. Dintre aceste materiale distingem
fontele si otelul. Fontele sunt de mai multe feluri: Brute ; Fonta cenisie (SR EN 1561:1999 Fonta
cu grafit lamelar) ; Fonta cu grafit nodular; Fonta maleabila ( SR ISO 5922:1995 Fonta maleabila) ;
Fontele austenitice; Fonta refractara.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul maxim 2% carbon. Otelurile sunt: aliate si
nealiate.
Cele nealiate sunt de uz general ( uruburi, piulie ,etc.), nealiate de calitate ( buloane,
arbori, buce, etc.), nealiate speciale (axe, tije, boluri, etc.).

4.Concluzii:
Metalele si aliajele frecvent utilizate in industrie sunt metale tehnice si sunt standardizate. In
STAS se dau informaii despre: denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea
materialului, mrcile, proprietati tehnologice, forma de livrare.
Principalele proprietati ala aliajelor si materialelor sunt permeabilitatea magnetica,
densitatea, refractaritatea, duritatea ,rezistenta la oboseala, elasticitatea, ductibilitatea,
prelucrabilitatea, sudarea.
Sunt metale feroase si neferoase. Metale feroase sunt fontele si sunt de mai multe tipuri.
Otelurile care sunt aliate si nealiate. Otelurile nealiate se mpart in mai multe categorii. Cel mai
utilizat neferos este cuprul. Modul de simbolizare se face conform standardelor europene.
5. Bibliografie :
-Activitatea de laborator;
-Manualul de laborator;
-SR CR 10027-1: 2006;
-SR EN 1412:1997.