Facultatea de Inginerie Electrica IRIMIA Andrei-Radu

Laboratorul MPT Grupa 115A

Anul 1

Lucrare MPT_2

Metale și aliaje utilizate în industria

electrotehnică
 Cuprins

● Noțiuni de bază

● Conspectul standardului

● Activitate de laborator

● Concluzii

● Bibliografie

2
 Noțiuni de bază

În domeniul industriei electrotehnice, în procesul de fabricație a

mașinilor, a aparatelor electrice și a echipamentelor electrotehnice, se utilizează
o gamă diversificată de materiale metalice neferoase, fie sub formă pură, fie sub
forma de aliaje. Aceste materiale prezintă o multitudine de proprietăți, care le
fac extrem de valoroase în practică. Totuși, merită menționat că prețul acestor
materiale este semnificativ mai ridicat în comparație cu metalele și aliajele
feroase.
Dintre materialele metalice neferoase, doar cele mai obișnuite au fost
supuse standardizarii. În continuare, voi prezenta câteva dintre cele mai frecvent
utilizate metale și aliaje neferoase.

Material metalic:
● Un material sub formă de metal tehnic pur sau aliaj metalic.
Aliaj metalic:
● O combinație chimică sau amestec obținut, de obicei, prin topirea
împreună a două sau mai multe elemente, dintre care cel puțin unul este
metal.
Componentă de bază:
● Un element al unui aliaj care reprezintă majoritatea compoziției acestuia.
Componentă de aliere:
● Un element al unui aliaj introdus intenționat pentru a îmbunătăți
proprietățile fizico-chimice, mecanice și tehnologice ale acestuia.
Elemente însoțitoare:
● Elemente prezente ocazional în compoziția unui aliaj metalic, mai ales în
procesul de elaborare al acestuia.
Material metalic feros:
● Fierul tehnic pur sau aliajul metalic al cărui component de bază este
fierul, cu diverse componente de aliere.
Oțel nealiat:
● Un aliaj metalic al cărui component de bază este fierul, cu carbon ca
principal component de aliere în proporție de până la 2,11%, și alte
componente de aliere în limite specifice. Conține, de obicei, și elemente

3
 însoțitoare precum Si, Mn, S și P. Poate fi livrat cu garanțarea
caracteristicilor mecanice și/sau caracteristicilor chimice.
Oțel aliat:
● Un oțel carbon în care s-au introdus intenționat componente de aliere în
proporții cuprinse între 2% și 10%, fiecare component de aliere fiind
prezent în anumit procent.
Fontă:
● Un aliaj metalic al cărui component de bază este fierul, cu carbon ca
principal component de aliere în proporție de 2,11% până la 9%. Conține,
de obicei, și elemente însoțitoare precum Si, Mn, S și P.
Material metalic neferos:
● Un aliaj metalic care nu conține fier.
Alamă:
● Un material metalic neferos realizat prin alierea cuprului ca componentă
de bază cu zincul.
Bronz:
● Un material metalic neferos realizat prin alierea cuprului cu staniul (bronz
cu staniu), aluminiu (bronz cu aluminiu) sau plumb (bronz cu plumb)

4
5
 Activitatea de laborator
În urma acestei sesiuni de laborator, am adunat informații valoroase
despre metalele și aliajele predominante în industria electrotehnică. Acesta
cuprinde materiale precum fonta, oțelul, cuprul, alama, bronzul, aluminiul,
duraluminiul și multe altele. Prin analizarea detaliată a standardelor prezentate
de către instructor, am identificat aspecte cruciale, precum denumirea, calitatea,
compoziția chimică, modul de marcare și forma de livrare a acestor materiale.
De asemenea, am explorat desenul tehnic furnizat de cadru didactic, înțelegând
astfel practicitatea și semnificația simbolizării metalelor și aliajelor în industria
electrotehnică și nu numai. În cadrul discuțiilor noastre, am abordat, de
asemenea, principalele caracteristici ale acestor materiale, cum ar fi:
● Proprietăți fizice, precum permeabilitatea magnetică și densitatea.
● Proprietăți chimice, inclusiv refractari și dilatarea.
● Proprietăți mecanice, cum ar fi elasticitatea, duritatea și rezistența la
oboseală.
● Proprietăți tehnologice, precum ductibilitatea, prelucrabilitatea și
sudabilitatea.

6
 Concluzii
Aliajele și metalele utilizate în domeniul electrotehnic sunt extrem de
valoroase datorită proprietăților lor distincte. Aceste proprietăți derivă din
componentele de bază, care sunt în general metale, și din adăugarea de elemente
pentru a forma aliajele (care sunt în număr mai restrâns). Aliajele sunt preferate
în industria electrotehnică din mai multe motive. Acestea sunt mai ușor de
utilizat, având proprietăți ridicate și, nu în ultimul rând, sunt mai ușor de
modificat chimic decât metalele pure.
Principalele proprietăți ale aliajelor și metalelor includ permeabilitatea
magnetică, densitatea, rezistența la temperaturi ridicate, duritatea, rezistența la
oboseală, elasticitatea, ductilitatea, prelucrabilitatea și capacitatea de sudare.
Având în vedere aceste caracteristici, simbolizarea și înțelegerea completă a
aliajelor joacă un rol esențial în alegerea materialului cel mai economic și
eficient pentru tipul specific de aparat utilizat în industria electrotehnică.

7
 Bibliografie

1. Activitatea de laborator
2. www.standard.md
3. SR EN 10027-1:2005