Sunteți pe pagina 1din 2

ANDREI NICULAE MANUELA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ANUL I PSIHOLOGIE EMOTIONALA AMINTIRI

Omul este visul unei umbre spune Pindar, iar Nichita Stnescu afirma in stilul caracteristic c oamenii sunt psri cu aripile crescute nuntru. Pn la urm lsnd la o parte evidentul, ideile filozofice sau nu, eu cred c suntem definii de amintiri. Ele ne cluzesc i ne fac s fim ceea ce suntem. Cretem pe ele, formndu-ne o tulpina ciudat, cu attea ocoliuri i cotituri. De aceea suntem att de bogai si att de diferii unii de alii. De-a lungul timpului, mi-am dat seama c amintirile nu sunt venice nu le putem pastra mereu. Locuri dragi din copilrie sau chipul unei persoane de care ie dor, dup trecerea timpului revin n memorie neclare vagi, n cea. Oare de ce nu putem inmagazina n memorie toate lucrurile dragi nou i s le revedem ori de cate ori simim nevoia sau ori de cate ori le simim lipsa? De ce nu exist ceva care s ne permite s pstrm amintirile nu doar n suflet ci i memorie? Poate pentru c timpul atrage dup sine uitarea, terge ncetul cu ncetul orice amintire i o transform ntr-o mireasma tot mai ndeprtat. Nu e pcat/ Ca s se lepede/ Clipa cea repede/ Ce ni s-a dat? Mihai Eminescu, Stele-n cer) Si atunci singurul loc unde ne putem pstra amintiri, rmne sufletul, de aceea atunci cnd avem lng noi persoanele dragi ar trebui s le iubim din toat inima, pentru ca apoi cand ne este dor de ele s ne putem deschide sufletul i s le gsim acolo. Iubirea, ce rol joac ea n jocul amintirii i al uitrii. S-ar prea c uitm mai greu ceea ce iubim cu putere mult, c cele trite in deplina iubire traseaz dare mai adnci i mai persistente in mecanismul att de complex i complicat al memoriei noastre. n cazul iubirilor noastre, nu de amintiri avem nevoie cat de perpetuarea unor triri uneori destul de incomode. Ne amintim mai pregnant i cu mai mult plcere de acele realiti n care am investit cu voie sau fr voie mai mult trire capabil s ne influeneze expresiv prezentul. Avem o voluptate a povestirii amintirilor, care provine, poate, din faptul c permite prin respunere, o retraire mai accentuat, mai vie. Cantonat n amintirile lui, omul se simte bine. i atunci ne ntrebm ce ar fi omul fr amintiri? Probabil un vid care ateapt s fie umplut de fiecare informaie nou care ii penetreaza membrana subire. Suntem cumulul tririlor i sentimentelor noastre care nu se epuizeaz n momentul n care s-a consumat aciunea. Pn la urm, amintirile plcute pot fi motivaia de care orice om are nevoie

pentru a merge mai departe n via. Orice amintire plcut i d aripi pentru a-i atinge visul sau al continua. De cte ori nu m-am surprins zambind, amintindu-mi de un prieten drag, de locuri minunate sau de mirosuri pe care creierul meu le leag de anumite evenimente, perioade sau oameni.

S-ar putea să vă placă și