rqtiasint flicdi flaneli, cu un r o fusti albd artd un clopot na unui unghi r.

Aceastaeste :ati cu multi mdrimea unei rolorati, peste tul nasului se i al ochilor se ilor se fixeazd. ilte trei-patru r numirea de drfse pun 3-4 rposibil oricui ri ia gluga din r multi le vine igi pun in cap 'ot. riul mai rogu, givai de acela :va gi sealege 'i sd le atingi

Fulgii luati de la gluga Cucului ii intrebuinleazi femeile ca si afume pe cei ce sufir de frici. Daci omul sau alt oricine nu primeqte l'reo loviturd de la Cuci in aceastd zi, se zicecI acela nu va fi sinitos peste an."2

NOTE
1.T. T. Burada,O cd.ldtorie in Dobrogea, Iaqi, 1880,p. 26. 2. $ezd,tmrea, an. I, Filticeni, p. 40-43;Const,D. Gheorghiu,op. cit., p. 65-69.

IX. LEGAREA GRINELOR Cui nu-i este cunoscut citi daund fac uneori pasdrile in pinele cele albe qi mai cu seami in holdele de griu? Dupd ce se invati o datd la holdi, mai numai pe ea stau qi o dijmuiesc cumsecade. $i daci proprietarul holdei respective nu cautd din cu bun5,weme toate chipurile gi mijloacele spre a le dezbira de la holda sa, atunci pasdrile nu numai cd o dijmuiesc, ci, ci.rindu-i toate griunlele, o tupilesc la pimint, astfel cd de multe ori nici din paie nu se alege nimic. lnsd proprietarii, qi mai ales cei romani, nu se lasd, cu una cu doui ca si li se iroseascdmunca, ci ei cautd toate chipurile de a se dezbdra cit mai de grabi de aceqti oaspeli neagteptali gi nechemali. Intre multe alte mijloace, pe cari le intrebuinleazi romAnii contra pasirilor, e gi legarea grinelor, care se face de citre rom6.nii din unele pirli ale Tlansilvaniei, precum bunioard de cdtre cei din Pduceneqti,aga: In ziua de Lisarea Postului de Paqti se feresctoatd ziua ca sd.nu umble cu nici un fel de boambe, adeci griunle de gr{u, secard, orz, ovdz, cucuruz; nu dau dintr-insele galifelor de mincare,nici de pomani, qi nici nu duc la moar6. Mai pe scurt se feresc sd nu umble ln aceastdzi cu nici un fel de boambe. Iar dupd.ce a insera| iau tot felul de bucate in guri, inchid ochii, gi apoi, cu ochii inchigi gi cu gura plini de tot felul de boabeies de trei ori dupd olalti afari gi, aruncindu-le din gurd, ca si le mdnince pasirile, zic: -,,Cum nu vid eu acuma nimic, aqa sd nu vadi nici pasirile holda meal sau holdele ori grinele mele".r RomAnii din comuna Ciobdncu{a, tot din Tlansilvania, cred gi spun cd e bine de a aduna in ziua de Ldsatul secului toate sfirm[turile, toate oaselegi celelalterimdgile de Ia masd intr-o fatd de masi qi a doua zi, adeci in ziua intiia din Postul mare, a Ie duce afard gi, aruncindu-le spre risdrit, a zice: - Pasdrile cerului! eu vd dau voud hrani dirt' masa mea. cu care sd fiti indestulate 6i de la holdele mele opritelz Tot cam aga fac qi romAnii din comuna Grozeqti, judelul Mehedinli, in Muntenia. Pentru ca pasirile stricitoare si. nu vatime semindturile, romAnii din comuna amintitd. obicinuiesc a lua la Lisatul de post resturi de pe masd qi, 2L7

rori,cu cit std deincunjwat cari se arati rvirful cdreia pe aceia eaza deade lucru i la alta, fac

ndtoarele: i ori in noud