4i=

Prima saptaminaa PostuluiMare Obiceiuri: Spolocania: se spalStoate vasele, mesele,tot ce e la bucatdrie, ba qi vdtraiul,clegtele, cheile,ugile,dulapurile,ca sd nu fie infruptate;se freacdtoate cu legie,sd fie curatepentru Post (Niculi{d-Voronca, I, p. 210). + Umbla cu to{ii de la unul la altul, se mai cinstesc IV, din nou; se iartd, cd intrd in Post (Sperantia. {. 177). } Inicrirea borgului: se umple borg pentru perioadaPostului.Pentru ca borgul sd fie acru, se obiqnuiasd tragd de cap sau de urechi pe cineva din casa sau chiar de pe stradd,ca sd se indcreascd borqul,cum s-aindcrit de supdrareomul (Marian,1994,l, p. 229). * Cucii: Imbraca{i pe respectiv in fuste,cu gluga-mascd cap, cu un bdt in mAndgi cu un clopot mare in spate,Cucii alergauin prima dimineafa dupd LdsatulSecului, oameni uneoriin ziuaLasatului de Sec,dupd copii, f,ete,Iemei, pe careii atingeaugi adesea ii trdnteau.Spre mijloculzilei luauin mAnacate o nuia. de care legauo opincd, qi urmau alte alergbturiqi lovituriin spatelecuriogilor. Seara, Cucii se adunau gi mergeau din casd in casd, pentru a face cAte o hord in curte (Ghinoiu,7997, pp. 55-56) Toticautdsd vaddCucii, ca sd nu li se intAmple nimic (Speranfia, III, f . 171). i Colectivul ceremoniaial Cuciior estealcdtuit,dupd tradi{ie. dintr-un grup de cincisprezece barbali mai tineri sau mai v6rstnici,impar{i{iin doud cetede cAtegapte(gaptesugerdnd, in concep{ialocalA,numdrul zilelorsaptamdnii). prin Cel aflat in plus este Mutul, personajcentral. FiecareCuc se individualizeaza masca,prelungitacu un fel de bluza,gi fusta lungd, pdnd la opinci. De acestea sunt fixati cAtiva ziligori (clopotei). Mascapropriu-zisd estedin pielede miel saude iepure, intinsdpe un ciur firA plasa,iar sprdncenele acesteia sunt fie din lAna,fie din fulgi fini de pasdre,sauchiar desenate. Nasulse construieste din tiuga saucdtrund(plante uneori din ardei. Cdnd e din tiugd se vopsegte, din familia dovleacLdui), indeosebiin rogu. Gura are din{ii din boabede fasole,semin{ede floareasoarelui, dar celmar ori confec{ionate des din fasolealba. Ochii (nigtetdieturiovale)au gene desenate neagra), cagi din pdr de cal sau de caprd. Barba magtiiestetot din ldna (albdsar-r sprdncenele, alteori dintr-o bucatdde pielede la gdtul cocogului,cu fulgi cu tot, cdt mai colorali.Coarnelemagtiisunt de caprd,de berbec,ori din lemn. Ca obiecte de luptd, fiecareCuc are o sabievopsitdin rogu (culoarea confruntdrii)gi un tdrnacop, (culoare-simbol pentru uneltelegospoddregti), vopsit in albastru confectionate din lemn. Dupa tradi{ie,obiceiulCucilor se desfdgoara la in trei locuri' la o fantana, cdmp gi in sat. In dimineala zilei dintdi a PostuluiPastilor,Cucii se strAng,unulcdte unul, la o fdntAnaa satului,cu pu{in timp inainte de rdsaritulsoarelui. Din alaiul acestoramai face parie gi mireasa(simbolal purita{iimorale),pe care Mutulo aduce cu care, cu ajutorulunui mdnunchi la fAntAnd. Ea scoateapd intr-o cdldaruEs, de cele patru zdri, ca semn aldoria{ei de belgug in fiecare busuioc,stropegte si de linigte in linie dreapta ori in semicerc, cu casd,pe pamAnt. La fdntdnd Cucii se aqeazd f a{a spre soare,inclinAndu-s Apoi e de trei ori ceremoniosastruluizilei abia rdsarit. ei se impart in doui grupe egalede cdte gapte,dispusein linie dreapta,una in fa{a celeilalte, la o mica distan{a. Obiceiulare ca moment centralluptadintreceledoua iar cealaltb cea a ..vrdjmagilor". Dupi inclinarea cete, una Jiindcea a ,,Iocalnicilor", linigtiilor spre soare,la trei fluierdturiscurteal Mutului,intre localnicigi dugmanii incepe lupta, fiecareluptdtor inclinAndu-se mai intdi de trei ori in fa{a adversarului, cu sabiain mana dreaptagi cu tArnacopul in cea stanga.in ritm de geamparale. giapoi incrucig6ndu-gi beligeran{ii se apropiesause indepirteazS, mai intdi sabiile

tdrni timp, Pe tc senir mom defin impre vrdjn: cele r impa

ATE IT

boga! de ob spafii Mutul in ace ulitele curio; igi fol abate in spe calea piepte Dupa sd um venit r casd.l nou ci cAinil Secul tdrbac patror A dou esleo frangh ame{it oald cr trdgdn Ldsatu Se ma (Spera

Prima sdptdrnfrnd a PostttluiMare oapele,semn cd momentelede linigte,cdnd omul, fie numai gi pentru scurt vadd de gospoddrie, alterneazd cu celede infruntarea dugmanului , poatesd-Ei tot parcursul momentelortulburi,care se succed,dupd cum am vdzut,cu cele ine, Mutul este animatorul ceremonialului.de el der:inzdndsuccesiunea pagnicesauconflictuale. entelor Spre finalulostilitatilor, cAndsemnele impdcdrii itiveintre rdzboiniciincepsa fie tot mai vizibile,sabiilegi tarndcoapele sunt te alternativ sub formd de rozet6. Prima esterozetalocalnicilor,apoi rozeta r.Urmeaz6,rozelamare, alcdtuitddin armele ambelor cete, pentru ca, in din urm5, armele sa fie abandonateintr-un fel de rozeld finald, simbol al ,carii definitive,invingdtoriimorali fiind localnicii.Ceremonialul de la fdntAnd menireade a invoca bundstareapentru intreaga obgte,cel din cAmp invoc6nd ia in grine. La fAntana,in cAmp gi in sat Cucii sunt insolifide un instrumentist, obicei un fluierag, in locul gaidei(cimpoiulde alta datd).Drumulintre cele trei iiceremoniale Cucii il parcurgfarA a fi diferen{iafi in cete. in drum spre casa Cucii bagd-nspaimacuriogiiiegi{iin cale. ColindatulCucilor se face numai Lrtului, gospodariiin care ei au fost invita{i,ritualul fiind cel descrispdnd acum. Pe acele satului, Mutul estecel care deschide calea,fdcdndloc Cucilorprin multimea iogilor maicurajogi,ceilal{i fuginddin fa{acetei.In timpul ceremonialului, Mutul folosegte sabiaEi tArnacopul pentru a disciplinacdte un Cuc mai silnic(carese de la regulileobiceiului). Dintre cei curajoEi, care infruntd procesiunea Cucilor special lemeile mai in varstd,igi scot pieptarul, haina sau basmaua in Eile ageazd lor, socotindu-i pe acegtiaca avAnd puteri miraculoase;bdtrAnelesperd ca rul, haina saubasmaua pe care au cdlcatCucii sd le redeavigoareori sandtate. .,masa impacdciunii"dintre localnicigivrdjmaqi, jurAndu-Ei Cuciise despart, impreund gi anul viitor, plecAndfiecarepe la casalui, singur,agacum a si umble venit Eila fantanS.La fiecaregospodirie alaiulesteintdmpinatcu vin gi pdine de . Prin faptulcd anun{dprimdvara, acestfrumosqi strivechiobiceideschide un (inf. I. Zamfirescu, jud. Constan{a). cicluanualin via{a colectivita{ii } Tirbacul iinilor: practicdmagicdde alungare simbolici a lupilorin prima zi dupi Ldsatul de Pagte.Cete de barbali prindeau cdinii gi ii chinuiau (datulin jujeu sau in rdvaritul etc.). Prin aceastdpractica oamenii credeaucd alungd iarna, tirbaca. patronatd de lup, pentrua veni vara,patronatd de cai(Ghinoiu, L997, p. 199).+ A douazi dupd LdsatulSeculuide PostulMare prind cainii gi-idau in jujau. Jujaul gi doud lemne.in franghiese pune cAinele, este o frAnghie se invdrtegte cdt permite 'fringhia, dupd aceeatrag doi ingide lemne qi franghia,desucindu-s e, zvdrle c6inele ame{it. Unii freacdcAiniila parteade dinapoicu un lemn rdvalit,alliilin ascunsd o oala cu malai muiat, din care dau cu un gumuiogprivitorilorpe la guri. Ei cred cd, hdgdnd in jujaumaimulti cAini,fac vara mai mult mei(Fochi,p. 360). * Lunidupa Ldsatul Seculuise dau cAiniiin tdrbacd,pentru a nu turba (Speranfia, III, f 95). + Semai dd de pomand gi se duc sufletele mor{ilor,care pAnd aici veniserdacasd VIl. f. 99). $peran{ia,

589