I60

AvroaNnra Olrr,aNu

Zile Si denroni. Calendar qi mitologie populard bulgari tot bdteau tlgor pe copiil3. t Umblatr prin sat krkcri (kukuri, Itttkoz'a,ctrcii, cum spun romAniit+, - alte nttme nrn1ti, gt,ntrnlnri, stnrfi, nnsknri,l:nlarli, drdorsi),mai ales in estul Bulgariei. Participau tineri gi bdrbali costumati. Dis-dedimineafd kukerii atineau calea celor din sat, cdrora le cereau platd pentru a-i ldsa sd treacd.t Personajui central era rege, ales de siteni, de reguld un tirrdr care putea si .rlerge bine. Pe lingd slujitorii pe care putea sd-i aibd, regele primea un L-rici mare, cu care ii lovea pe sdteni. Regele se mai rerrarca printr-o barbd lungd, albi, gi printr-un phalus enorm (care, dacd le atingea pe ferneile sterpe, le pntea da rod). Din alai mai fXcear.r parte bdtrinul, baba, mirele sau mireasa, femei, tigdnci, arcagi, cdlugdri g.a. i Elementui distinctiv ai costumului era dat de cojoacelecu blana intoarsd pe dos, dar gi de mdgtile din blan.l, care imitau o caprd, un berbec sau un alt animal; nelipsiti erau clopoteii de aramd, legafi la mijloc. Bdrbalii erau inarmati cu s5lrii de lemn, toporigli, mdturi cu cozi lrrngi, befe, folosite la uciclerea rituali a regelui, care era mai apoi inviat de o ,,mireasd" din alai. r Nelipsite erau ouile, simbol al fertilitdlii, adrse de colincldtori. ,,Cdritorii" - cei care stringeau damrile - erau imbrdcati in tigani sau turci, fdceau gi ei parte din alai; mai era un individ care notat tottrl intr-un registlu, ,,aclrlna biml pentrtt !ar"; mai era rtll mog, avind o traistti cu cenugd, crr baba lui (imbricatd in haine de liganci), care avea rrn copil pre care il bocea rrlereu. Scopul lor era sd ceard, din casd in cas.I, trirul pentrn rege gi bani pentm copil. I Cind intrau in curte,
rr Tolstoi, C.n(lnrtcmre dye6tncttttr, I, p.304. 1r Etimologia acestui nume este foarte comLrlicati, degi cel mai adesea se baze.rzi pe similitr-rdini fonetice cu ale ctrvirrtultri crrc,krrkiri'lln.Mai probabili este originea acestui cu.,'int, a9il cltm presuprrne Alnaudov (op.cit., ktklirtdatt,ziua in care nmblau pipugile p.105),de Ia krildot,tletr, (m.rscatii).

avea aceastd soartd. pericole asemindtoare erau gi in perioada zilelor necurate (tnrdsnife trni) de ra Crdciun. Dupi moarte, acegti oameni, ir momentere incjicate, iarr infdfigare de h.rp sau ciine gi bintuie pe pdmint pird la cin_ tatr-rl cocogiior. Deosebit de p'ropulai e motivul tind^rlui sot care a devenit vircolac Ai o atacdnoaptea pe sofierr. Practici de propifiere. in primele trei zile era obi_ ceinl sd nu se mdnince 'imic (irinti,ntn netlerin). Fetere postean pentru a se cdsitori mai repecle, iar bdtririi, pentrtr ispdgiy"o pacatelor;se mai linea gi pentru sanatate ('ramele il fir-rear-r pent^r sdnitatea copiilor). r pentnr a-i imbtrna pe torlorli (seceta,grindina sart surzenia erau peri_ colele cele mai mari), se fdcea o piine speciale, in forma de potcoar.i sau cL1 tm model de potcoavdrz. Lunea cur.atd- Cist ponedelnik Kukerovden, Kukovdcn. (ziua kulierilor.), Rogac, den (ziua coarnelor), Startov den (ziuabltrinilof), pesi poireaaiiff. Oi_". ciinilor) Tradifii: in aceastd zi ir:rcepea gi postul numit Tritniro (Trirniretu:, Trbrrcro, Ttirpllo), care trei zile in linea care oamenii nu mincau nimic, mr se bea nici mdcar apd. t Femeile fdceau curdtenie in gospocidrie, incercind sa scape de unnele de grdsime ,u,_,.arr-r" din perioada de dinairrte. t Pentrn a-i dezvAtape copii sd mdnince tle dulce, prin sat tunblan irr aceastd zi mascali cu coarne de cerlr care_i

tt Stoirrer,, op.t'it., p.75. r2 s.M. Tolstaia, Ctn0nrt-cttLtn ttttcht't,tttatrn. 2rtt4trx,tttttedutte cKurt c,toitlr)b, edilia a clor.rir, lVftrscov a,2002, p.J61

162

ANroaNnre OLrneNu

Zile qi demoni. Calendar $i mitologie popular[ bulgard to: Adesea, in cadrul ceremoniei cucilor se desfigtlra $i clanstrl ritual cdntiln (lcnmilt, djnnrnlo), cu url bot hmg, ca un clegte, reprezentatd de doi bdrbali acoperili cu o pdturi. Cimila ii amuza pe oameni, se strimba gi sdrea 9i, de asenlenea,mtlrea gi invia. Din alai mai fdceau parte cnnilnr qi bitrfiii. Cdrnilaml adtura fiina ce i se oferea, pe care o vindea mai apoi pentrtt a lua rrintz. La finalul ceremoniei se performa aratLll gi semdnatul ritual in piala satlrlui, pentru a alturga relele gi a adttce fericire gi prosperitate hrhrror. Mireasa din alai, lngiltilrn, care era tureori condttcitorul cttcilor, se ridica pe until dintre boii din ceatd gi rostea: ,,Ascultali tofi! Unde danseaz[ cucii sd fie sdnitate gi plosperitate! Banii vogtri de aur sd fie ca firele din cdmaga mea, copiii vogtri sd fie mulli ca albinele in shtp, glasurile clin caselevoastre sd fie ca nisipul n-rdrii! Rdul sd fie ingropat adinc in pdmint 9i sd domneascd binelel" t Sdrbdtoarea se incheia crr o hord aprigi in piafd. t Cu alimentele colectate se ficeau mese bogate, care durau gi doud-trei seri. in final kukerii erau chemafi si alunge cliavolii. r in rurele locuri (regiunea Lozengrad), aceastd zi se numea nrnpslcidell, pentru cd acum se ficeau arapii, cinci-zece persoane, despre care se spunea ch vin din Anatolia. $i ei erau imbrdcafi in blani de oaie; fiecare dintre ei avea in alai o cadin5. Celelalte migti erau ale cadiului, care cerea banii, a cdmilei, precnm gi ale ceaugilor, care scriau in registrtt cheltrlielile. La final, arapii fdceau aratttl ritr"ral.(Foto 87,88) Practici de propifiere, in zorii zl\ei, gospodina cocea o turtd, numitd ztrtiuilcn,care avea gi forma unui garpe. Fiecare dintre locatari primea cite o bucdlici, pentru ca gerpii sd nu vini vara pe cimpts. o Se dhcleau ciinii in
r7Arnaudor', olt.cif Becctntue t4rLtsfu1vv11,r.2gg. .,p.37; Ku.tttrc)nprtue.. t3 Krr. rr, yt'281. nsdrrtn< rartdn1t t r'tc... Bt'ccrrtw e tr7t

incingeau o hori, la care participau toji. Hora presrlpunea multe sdrituri qi clinchete de clopotei. t Ceremonia prevedea mai intii ocolul ritual al satului, in care se aduceau urdri de spor gi fertilitate, primind in schimb danrri de la familiile colindate, dupd care se ficea ar-ahrlgi semdnatul ritual. t Aratul era ficut cle citeva personaje, in timp ce semdnatul era ficut chiar de rege. 0 Cind se aflau in mijlocul oamenilor incercau, prin tot felul de giumbuglucuri gi sdrituri, sd artmce asrlpra lor cenugd. r La incheierea serndnatnlui, kukerii il atacau Lrerege sau chiar il ,,ucideau". O datd cu invierea regelui incepea petrecerea generaldrs. r Colinddtorii se adunau acasd. la rege dupd ce umblaserd prin tot satul. Aici kukerii il luau gi-l plirnbau cu cdruta, tras.l tot de ei, ducindu-l pind in piala satului. Acolo se adunau toli oamenii, fdceau o masd mare, de la care nu lipseau piinea din griu curat, se fdcea o omletd cu lapte de vacd, se mai adncea gi un litm de vin. La masd se aQeza intii regele, apoi boierii lui, mai apoi oamenii simpli. Kukerii nn luau loc. Regele era hrdnit de slujitorii Iui. Kukerii, retragi in spate, inhdmali la rln plug, interveneau la sfirgitul mesei, oferindu-i regelui vin gi boabe de cereale de tot felr-rl.inainte cle a bea, regele zicea: ,,Noroc, ostagi! Sd dea Dorrurul sX aveli mult belgug! Sd aveti griu mult, sd aveli porumb mult... Sd aveli cit mai mr,rlfi copiii, sd aibd gi regele ajutoare!" Fdrd si-l lase pe re5;esi bea, intervetleau kukerii, care erau mai apoi lovifi de acestacu biciul lui gi pugi sd are. Se crea o imlrulzeald generald 9i aratul se fdcea cu chiu, cu vai. La ldsarea serii, kukerii il duceau pe rege acas.l,tot cn cdruta; de acolo el ii lovea cu biciul pe tofi, mai prutin femeile gi cop-riiiro. o
\5 Krr.retfinprLate... Becerurue trpnsdtruxtt, p,278-28I; Arnar.rdov, o1t.tit., p.7415. roN'l.rcDermo tt, opt.c i t., p.196.

t64

ANrolNEra Or-rnqNu

Zile gi dernoni. Calendar qi mitologie popular[ bulgar'[ to-r Practici de propifiere: Se fdceau piini spreciale ctr ruptd Turta pe locul care se chema ploaia. respectivd era turde se tdiar,r lemnele, dupi care norii erau invitati la masd. O bucificd era pusd pe acoperig, pentru nori, alta era dusd pe cimp, la serninituri, iar alta la riu, pentru a fi inghilitd de curcubeu atttnci cind vine sX bea apizz. t Spdlatr haine de culoare rogie. o Oamenii igi inmuiau in apa cu sipun. clegetele Practici apotropaice: Oamenii nu se spdlau pe ca1r, nu fierbeau mincare gi ntt munceau in casd, psn11u a nu asurzi, a nu rimine vdrluvi devreme, pentm a rlu avea parte de inundalii gi grindind, pentru ca mieii si fie sdndtogi.

tdrbacd. In unele loctrri, ciinii erau alergali prin sat cu o tigvd agdfatd de coadd, in care era cenug6.Uneori li se tiia coada de mai multe ori, erau dugi peste un rin sau la hotaml unui alt tdran, li se dddea sd bea o potiune din ierburi adunate in ajunul Sf. Ioan Botezdtorul. Toate acestea se fdceau pentm ca ei sd l1u se imbolndveasci gi s.l nu turbeze in anul ce vinere. I Pentru fertilitate, femeile incercau s.l rup.l o bucdlicd din hainele mascatilor, pe care le legau apoi in pomii fructiferi, pentm a da rod bun. t In momentul cind regele arlrnca seminlele, kukerii sdreau cit se poate de sus, pentru ca grinele sd creascdla fel cle inalte. Practici apotropaice: Tot acum se aruncarl in stradd cojile oudlor folosite la Ldsatul Secului, pentru a alunga din casd plognifele. 0 Apa in care fuseserd fierte acesteoui era folositd de femei pentru a se spdla in zorii acesteizile, pentm a nu se tdia la secerig20.

Miercurea nebuni - Luda sriada Trimirna sriada (miercurea postului negru),Pregovialasriada (miercurea postului negru)

Mar{ea neagr[ - Ceren vtornik lirn vtornik, LoE vtornik (nar{ea rea), Suh rtomik (Mar{ea seacl), Usovski r.tornik Credinfe: Oamenii se ab;ineau sd inceapd vreo Iucrare, intrucit zirra era nefastd, fiind cea mai re.r din an. 0 Cine se ndgtea acum, se sptlnea, va avea parte numai cle rdtr toatd viafa. 0 Era pericol ca in aceastd zi animalele domestice sd se imlrolndveascdde picioare2r. Tradifii: in zori tinerii 9i behinii dan-sauin piald hore.
te Ident. )t)Ibirletlt. zt lLtidetrr.

Tradifii: Acum se incheia gi posturl numit tritriro, post negru, ce linea trei zile2:. r Dupd incheierea posbului, oamenii mergeau la bisericd sd se impdrtigeascd. Acasi se aclunau la masd mde, vecini, gi mincau bucate de post (griu fiert, piine proaspit5, fasole, fructe coapte), invitafilor oferinclu-li-se piine gi apd, ca o pomand pentru suflehrl lor. t Se spr.ureacd oamenii posteau pentru a le fi trine pe Itrmea cealaltd,pentru minhrirea sufletului. r La rindul lor, rnusafirii aduceau daruri gi-i felicitau: ,,Si trdiegti gi si fii sdndtos ca si mai pofi sirbitori Trimiro gi la antr!" in unele sate, mnsafirii dddeau gazdei bani pentru a cumpdra un
:u lelstoi, C,tn(Jnrmue I, p.457. dpedrrcotrrt, )3 K tt. rt'rrc) nyt rt t't e... Beceru n rc rrp n:il rtrx tr, p.281 .