Sunteți pe pagina 1din 6

EFECTELE DROGURILOR ASUPRA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Opiaceele includ opiaceele naturale (morfina, codeina), semisintetice (heroina, buprenorfina) si sintetice (mialgin, fortral). Opiaceele sunt prescrise ca analgezice, anestezice, agenti antidiareici sau ca antitusive. Opiul este un exudat obtinut din incizia capsulelor nca verzi ale macului alb (Papaver somniferum album) si contine un amestec de 15 (dupa altii 20) de alcaloizi care formeaza familia opiaceelor. Latexul din capsula se solidifica pna a doua zi, se culege, se usuca cteva zile si apoi se aglomereaza n bucati, turte, chifle, batoane cunoscute sub aproape 100 denumiri n lume: este opiul brut cu aspect si miros specific. Toxicomania la opiacee cunoaste mai multe cai de acces: injectare subcutanata sau intravenoasa

absorbtie orala respiratorie (fumat, inhalat) nazala chiar rectala (rara) Morfina - primele cazuri de intoxicatie par sa fi fost observate n Germania catre 1875, iar ravagiile sale au fost mai accentuate n special la sfrsitul secolului al XIX-lea. Morfina Lady M este forma cea mai pura si mai scumpa. Codeina - derivat din opiul brut, este utilizat in medincina ca antitusiv. Heroinomanii n stare de sevraj fura mai multe flacoane din farmacii si le absorb continutul n cantitati masive. Heroina - i revine astazi primul loc printre intoxicatiile cu opiacee. Heroinei injectate pe cale venoasa i se datoreaza cel mai adesea moartea prin supradoza ("overdose) a drogatilor care au ignorat riscurile pe care si le asumau sau se resemnau sub presiunea nevoii de a creste fara ncetare dozele pentru un rezultat identic. Calea de administrare: injectabila si prin inhalare sau fumat. Deoarece heroina de strada este insolubila in apa, este necesara transformarea ei intr-o sare solubila. Pentru aceasta drogatii folosesc de regula acidul citric (sarea sau zeama de lamiie) Dependenta de opiacee poate ncepe la orice etate, dar problemele asociate cu uzul de opiacee sunt observate cel mai frecvent n ultima parte a adolescentei sau la nceputul celei de-a treia decade. Odata aparuta, dependenta se continua o perioada de multi ani, chiar daca sunt frecvente scurte perioade de abstinenta. Recaderea dupa abstinenta este frecventa, chiar si dupa ani de nchisoare. Efecte negative: 1. Pe termen scurt 1.1. Efectele psihologice sunt variabile. Pentru multi indivizi, efectul luarii pentru prima data a unui opiaceu este mai curnd disforic dect euforic, putnd apare greata si voma. Toxicomanii cauta n special prin injectarea intravenoasa senzatia de flash: o reactie brutala, intensa si scurta de placere, de caldura, de euforie. Subiectul ncearca o stare de bine, o linistire o tuturor angoaselor, o incapacitate de a se concentra, o senzatie de plutire. Cteodata se descriu anxietate, greturi, stari de ameteala care fac experienta traita dezagreabila. Unii, putini la numar, nu ncearca nici un fel de placere, ceea ce, de regula, i face sa nu mai ncerce repetarea experientei. 1.2. Efectele fiziologice sunt numeroase: ncalzire cutanata si prurit, bradicardie, hipotensiune arteriala, hiperglicemie, cteodata greturi si varsaturi. Proprietatile notabile sunt o analgesie puternica si o depresie a centrilor respiratori superiori precum si a centrilor tusei. Supradoza (overdose) apare ca urmare a administrarii unei cantitati mai mari de drog sau a unei cantitati similare de substanta, cu o concentratie mai mare ce depaseste capacitatea de metabolizare a organismului. Coma prin supradozare este caracterizata prin: stupor, citeodata prin agitatie, bradipnee marcata care apare in prim plan, mioza strinsa punctiforma, sau midriaza. Temperatura este normala, tensiunea arteriala coborita. Efectul unei supradoze conduce, de obicei, la pierderea vietii 2. Pe termen lung 1. Indivizii cu dependenta de opiacee sunt expu si n special riscului de a dezvolta simptome depresive. Suicidul n rndul toxicomanilor este semnificativ mai crescut dect printre persoanele neconsumatoare.

2. Dependenta de opiacee este asociata frecvent cu un istoric de infractiuni n legatura cu drogul (posedarea sau distribuirea de droguri, fals, furt prin efractie, banditism, furt sau primirea de bunuri furate). Divortul, somajul sau angajarea temporara sunt adesea asociate cu dependenta de opiacee la toate nivelele socio-economice. 3. Alterarea starii generale este globala si caracterizata prin denutritie. Cariile si abcesele dentare frecvente sunt cauze a starilor subfebrile adesea inexplicate. 4. De asemenea, pot surveni infectii localizate sau septicemice, incluznd endocardita, hepatita si infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV). Tuberculoza este o problema extrem de serioasa printre indivizii care utilizeaza droguri pe cale intravenoasa, n special la cei dependenti de heroina. Endocardita este o complicatie relativ frecventa (10%), severa (datorita germenilor implicati) si cu recidive frecvente. Hepatitele sunt foarte frecvente. O splenomegalie poate fi deceleta uneori, consecutiv unor complicatii septice cronice. Dar poate unul dintre cele mai mari riscuri ale consumului de droguri injectabile este transmiterea infectiei HIV. Utilizarea acelor si seringilor folosite de mai multe persoane implica un risc potential de.tul de mare privi.d transmiterea virusului HIV datorita prezentei sngelui n acul sau n tubul seringii folosite. Chiar daca este vizibil sau nu, sngele va fi aproape cu siguranta ntr-un ac sau o seringa n cantitati suficiente pentru transmiterea infectiei. Virusul poate ramne prezent n sngele dintr-un ac sau dintr-o seringa folosita aproape 24 de ore. Prin utilizarea acelor si seringilor de catre mai multe persoane se poate transmite si alti virusi, cum ar hepatita B si C. Acestea sunt problemele specifice ale persoanelor care sunt infectate HIV. 5. Dificultatile n functionarea sexuala sunt frecvente. Barbatii prezinta adesea o disfunctie erectila n cursul intoxicatiei sau uzului cronic. Femeile au n mod frecvent perturbari ale functiei de reproducere si menstruatii neregulate. Dependenta la opiacee poate surveni la aproape jumatate din sugarii nascuti din femeile cu dependenta de opiacee. Greutatea scazuta la nastere este, de asemenea, observata la copiii mamelor cu dependenta de opiacee.

Cocaina Prezentare generala Clasa Anestezic local (N01BC01) Formula chimica C17H21NO4 Modurile de utilizare a cocainei Prizatul produce efecte in mai putin de un minut. Fumatul cocainei baza produce efecte imediate, uneori inainte de expirarea

fumului din plamani. Cocaina injectata produce efecte in cateva secunde. Efectele cocainei prizate sunt scurte durand intre 20 si 40 minute. Acesta este unul din motivele care duce la dependenta. Efectele consumului de cocaina Efecte posibile in timpul consumului de cocaina Cand efectele scad, cocaina este prizata tot mai mult. Acest model al uzului frecvent poate genera dependenta. Efecte ce pot apare in timpul consumului sunt: a sentimentele de bunastare, a scaderea apetitului, a stimulare, cresterea apetitului sexual si cresterea concentrarii, cresterea temperaturii corpului, a frecventei cardiace, a agitatie, anxietate, paranoia, ameteala, greturi, voma, comportament violent, a atac de cord .Cocaina de pe strada este adesea impura. Injectarea cocainei impure poate fi mortala. Prizatul poate produce afectiuni ale aparatului respirator. Dependenta este cea mai mare problema a consumului cocaine - dependenta psihologica. La inceput, toleranta se dezvolta rapid in special in consumul frecvent. Fumatul genereaza un climax de 3-5 minute, in timp ce inhalatul are efecte de pana la 30 minute. Efectele psihologice variaza in functie de doza si de toleranta consumatorului: a creste starea de alerta si euforie, a cresc performantele sportive, a scade oboseala si gandirea clara, a creste capacitatea de concentrare, energia, iritabilitatea, insomnia, nelinistea. a la doze mari se pot genera modele de psihoze, iritabilitate, frica, paranoia, halucinatii. Efectele fizice: a cresterea frecventei cardiace, a presiunii sanguine, a temperaturii corpului, a pulsului, a dilatarea pupilelor, a insomnii, a lipsa apetitului, a atacuri de cord si moarte. Efectele pe termen scurt: Cocaina este un psihotrop din categoria stimulentilor, care ca si amfetaminele, cofeina si nicotina, stimuleaza sistemul nervos prin cresterea nivelului dopaminei in sinapsele anumitor regiuni cerebrale. Cand cocaina este prizata, ea atinge concentratia maxima in 10-30 minute. Efectele sunt:

a senzatie de euforie a ameliorare a performantelor a senzatie de caldura a bronhodilatatie a puseuri intense de energie si exaltare Intoxicatia cu cocaina produce : -schimbari comportamentale sau inadaptari psihologice -tahicardii sau bradicardie -dilatarea pupilelor -cresterea sau scaderea presiunii arteriale -transpiratie sau frisoane -stari de voma -agitatie sau relaxare psihomotorie -febra musculara -depresie respiratorie sau aritmie cardiaca -confuzii -crize convulsive sau coma Efectele pe termen lung: a inhalata poate cauza inflamari sau perforari a cailor nazale sau iritatii nazale. Pe termen lung, utilizatorii se plang de: a reducerea performantelor sexuale a pierderea poftei de mancare care poate duce in final la malnutritie a dereglarea ciclului menstrual a episoade depresive si cu aparitia paranoia. Efectele posibile dupa incetarea consumului de cocaina Dupa incetarea consumului efectele ce pot apare sunt: a cresterea dorintelor, a foame, a iritabilitate, apatie, depresie, paranoia, tendinte de suicid, a pierderea apetitului sexual, a insomnii sau somnolenta excesiva. In cazul supradozei, simptomele sunt: a agitatie, a ostilitate, a halucinatii, a convulsii, a temperatura ridicata, a atac de cord sau moarte. Proprietati toxicologice si reactii adverse Efectele toxice ale cocainei sunt principalele cauze ale dereglarii functionarii sistemului simpatic si tot ele sunt cele care dau urmatoarele simptomatologii :

-crize epileptice, convulsii, agitatii insotite de delir, sindrom neuroleptic malign -paranoia -atacuri cerebrale, hemoragii cerebrale -sclerodermii -leziuni pulmonare, infectii, inflamatii, atacuri vasculare -leziuni gastrointestinale -leziuni hepatice -leziuni renale -leziuni sanguine, dereglari hormonale -perforatii ale septului nazal -leziuni ale pielii in urma intepaturilor repetate -leziuni oculare (in cazul fumatorilor de crack) -degradari dentare Convulsiile ce apar in cazul supradozelor pot duce la decese daca nu sunt controlate cu diazepam, nitrendipina, nicardipina, nifedipina, diltiazem, flunarizina si eventual nimodipina. Efectele cocainei asupra corpului omenesc Cocaina are un efect anestezic datorita interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celula nervoasa la alta. Ea este un potential vasoconstrictor, de asemenea, accelereaza respiratia si mareste temperatura corpului, induce starea de voma. In doze mari, poate produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot sa conduca rapid la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la randul lui la insuficienta respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Cocaina produce o puternica pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severa pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia insomniilor.