1.Entamoeba histolytica: morfologie, trofozoit, chist, ciclu de viata, diagnostic: amiba intestinala.trofozoit-20-30 microni.citopl: 1 ectoplasma(periferica,hialina,rol in locomotie) 2.

endoplasma(aspect granular, contine bacterii si hematii)citopl lipsita de organite celulare.nucleul-sferic,excentric inconj de membr cu cariozom sit central si cromatina periferica.chistul-forma de rezistenta in mediul exterior ,8-20 microni,rotund perete gros cu 4 nuclei.prezinta in citopl corpi cromatoizi.doar chistii maturi sunt infectiosi. Ciclu de viata-alimente contaminate-stomac-si nemodificate-dechistare-8 amibe tinere la niv colonului-mat fecale-distruse de uscaciune si temp ridicate-dak dau de umezeala devin infectioase pana la 2 sapt. AMIBIOZA : examenul coproparazitologic reprez diag de electie in amibioza intestinala. Se realizeaza preparate native in sol salina fiziologica , putanduse evidentializa forma de trofozoit cu dimensiune , struct , miscari caracteristice. Examenul coproparazitologic cu LOGOL se face in formele cronice pt a evidentia chisturile. Etamoeba Histolytica trebuie diferentiata de de E coli la care chistul are 8 nc. Detectarea coproantigenelor de E Histolytica poate fi realizata prin tehnici de tip ELISA. In amibioza cu forme viscerale se practica si diagnosticul immunologic utilizand tehn de tip Elisa pt determ prezentei anticorpilor specifici anti-E.Histolytica. In formele de boala cu localizare viscerala se completeaza si tehnici imagistice. 2.Giardia duodenalis: este un parazit Ek unic. care se deplaseaza cu ajutorul flagelilor organizati in 4 perechi. Are 2 form de exist: vegetativa(TR) Lung10-20um si latime 515um, piriform cu extreme anterioara rotunjita si cea posterioara ascutita; din profil are o fata ventrala plana si una post convexa; 4 flageli si 1 disc adeziv(3/5 din fata ventrala) cu ajutorul caruia adera enterocit; se hraneste prin osmoza pe toata supraf corpului. Ch: L1114um si l 7-10um oval perete gros cu 2-4 nuclei in fct de varsta cate 2 la fiec extreme/grupati toti la o sg extrema; in zona med prez flagelii si discul adeziv. Cic de viata infec se real. prin consum de apa si alim contam cu ch. sau prin interm mainilor murdare, dech (form TR) are loc in duoden sau port ante a jejunului/ileonului. TR se ataseaza de enterocit si se hranesc cu continutul intest se deplas cu ajutorul flag si se multip prin div binara, long. Pe masura ce progreseaza in colon si ajung in zonele unde are loc resorb apei TR se transf. in ch. ce sunt elim in fecale. In m e pot supravietui sapt sau luni de zile; nu sunt distruse de apa clorinata uzuala => epidemii hidrice. TR se fix prin discul (la perif prot contractile si lectine) adeziv de enterocit in zona duodenala si proximal in jejun si ileon =>iritatie mecanica ce duce la distrugeri ale polului apical urmate de deficiente enz in principal de dizaharidaze si lipaze, turn over celular(din prof) =>cellule tinere imature funct. Cand infect este masiva abs princip nutritive, inhib enz pancreatice ce pot det deconj ale sarurilor biliare. Pers cu giardioza pot prezenta scurtarea vilozitatilor intest, cu pierderea microvililor precum si un imp infiltrate infl limfoplasmocitar in lamina proprie; Functional bolnavul are intoleranta la lactate, scaune diareice urat mirositoare fara mucus puroi sau sange, scaune steatoreice colici abdominale flatulenta greata voma inapetenta stagnare statura ponderala la copii, alergii (cutanate respiratorii conjunctivale) si tulb neuro-psihice(insomnie, astenie cap de concentrare si memorare randam scolar) In formele cr semne mai estompate: scaune in numar mai mic, diareea alterneaza cu constipatia, epigastralgii, greata , meteoris, malabs, deficienta a vit(A, B12, acid folic)=>anemia.

GIARDIOZA : examenul lichidului duodenal si al bilei evidentiaza trofozoiti prin ex direct al preparatului proaspat sau al frotiului colorat Giemsa. Ex coproparazitologic se face in solutie salina fiziologica si permite evidentierea trofozoitilor utilizand LUGOL ( distruge trofozoitii ) , se pot pune in evident chisturile.detectarea antigenelor specific ale G duodenalis prin tehnici de tip Elisa. Exam de lab parazitologic trebuie repetat dupa incheierea tratam la minim 7 zile de la ultima doza administrate 3.Trichomonas vaginalis Patogenie Fixare (prin intermediul unor adezine lectin, gp din mb) la niv ep vaginal. Localizarea este loc de secretia de estrogen, glicogen si ph alcalin(fav. multiplicarea) Dupa fixare se multip prin div binara, longitudinala si produce enzime litice(proteine formatoare de pori cu rol in virulenta ) ; produce hemoliza locala (fol hematiile ca sursa de fe si alte elem nutria+energ); actiune citotoxica si citolitica (perf membrana,c ep vag si eliberarea fact de dizlocare celulara cu rol bactericid asupra bacilli Doderlein)=> descoamarea ep vag aparitia unui infiltrate inflame la niv mucoasei insotit de lez necrotice hemoragice si chiar de proliferare aberanta=>in lez cr aceasta sit este interpret ca o sit premaligna(trebuie dg si la timp) La barbat se loc la niv uretral pt cateva zile apoi datorita cond neprielnice(lipsa fact nutria+energ) dispar sau ajung sa se cantoneze la nivel prostatic. Femeile prez: leucoree alba spumoasa aerate cu miros fetid, arsuri sau prurit vulvo vaginal, disurie, dispareunie, local, eritem, difuziune vulvara, congestie si edem vaginal; compl salpingite, endometrite, sarciniectopice si sterilitate. Barbatii sunt asimptomatici ar putea prezenta uretrita cu sectretie fetida spumoasa, prurit si disurie. In caz de inect cronica se cantoneaza la nivel prostatic unde se multiplica lent; secretia cant si apare picatura matinala, complicatii,prostatita si epididimita. TRICOMONIAZA : diagn se bazeaza pe punerea in evident a parazitului in sec vaginala( cu spatula sau tampon steril ) sau uretrala(ansa sau tampon steril ). Conditii de recoltare : F 48 h de la ultimul contact sexual , in primele zile postmenstrual, la 6-7 zile de la intreruperea unui tratam cu antibiotic sau chimioterapice. B dimineatza , inainte de mictiune fara a se fi administrat antibiotic. Prod patolog se examin la microscop sub f de prep proaspete sau p frotiuri colorate Giemsa( citopl bleu , nucleu roshu ) 4.Toxoplasma gondii Patogenie-in urma patrunderii si multiplicarii parazitilor apare necroza focala si inflamatie cu infiltrat limfo-plasmocitar.parazitii se multiplica in vacuole intracitoplasmatice.T gondii are capacitatea de a indeparta imunoglobulinele legate de suprafata sa si poate evita mec oxidative.parazitii au cap de a diminua raspunsul umoral si celular.prin cronicizare apar reactii granulomatoase si de necroza fibrinoida.manif clinice-la pers competente dpdv imunologic este asimptomatica.tablou clinic asem mononucleozei infectoase:limfadenopatii,eruptii de tip exantem papulos sau purpurin,mialgii si stare febrila.primoinfectia prod de gondii poate coexista cu cea produsa de citomegalovirus.grupele ganglionare cele mai afectate sunt cele cervicale,axilare si inghinale.adenopatia este moderata,ferma,sensibila la palpare.in toxoplasma congenitala se poate produce avort spontan,malformatii.evolutia toxoplasmei oculare are loc in pusee.puseul este autolimitant si dureaza cateva sapt insa lasa sechele,retinocoroiditele au evol intre 2 sapt si 2 ani iar localizarea este mai frecventa in uveea posterioara.toxoplasma la pers imuno-supresate poate fi primoinfectie sau poate fi

vb de reactivarea unei infectii cronice.la pers serologic pozitive HIV reactivarea infectiei poate duce la encefalite,infarcte,pneumonii.in pericol de a face forme grave de boala sunt pers supuse unui transplant, pers cu cancere hematologice si gazdele care primesc corticoterapie si chimioterapie. 5.PLASMODIUM VIVAX.Ciclul de viata:Ciclul incepe cand femela tantarului inteapa gazda umana si inoculeaza parazitul sub forma de sporozoit(stadiu infectios).Sporozoitul dispare din circuitul sanguin in 30 minute pt ca patrunde in hepatocit.La nivelul celulei hepatice se desfasoara ciclul extraeritrocitar al multiplicarii asexuate a parazitului(schizogonia)In hepatocit,sporozoitii se divid,deformeaza celula hepatica si in final o rup,iar formele noi ale parazitului(merozoiti) difuzeaza prin sange in tot organismul,parazitand hematiile.O parte din merozoiti patrund din nou in hepatocit,continua ciclul extraeritrocitar,Acestia vor ramane in stare latenta si vor fi responsabili de recaderile din malarie.Durata ciclului extraeritrocitar este de 8 zile.Ciclul eritrocitar incepe odata cu patrunderea merozoitilor in eritrocit.Merozoitii prez modificari,trec prin stadiul de inel,continand o vacuola mare care impinge nucleul la periferie.Stadiul se numeste inel cu pecete.Urmeaza stadiul de trofozoit matur.Faza eritrocitara dureaza 48 ore.Dupa un nr de cicluri eritrocitare,o parte din merozoiti se diferentiaza in microgametociti si macrogametociti.Daca in timpul acesta o femela tantar anofel inteapa,ea va prelua diferite forme parazitare dar si gametocitii(pranz hematofag)Gametocitii(din interiorul femelei tantar) isi continua evolutia pana la stadiul de sporozoiti.Ei vor fi inoculati unei noi gazde.Astfel ciclul parazitar se reia. 6. TAENIA SOLIUM.Diagnostic de laborator :In tenioza se pot evidentia oua de Taenia solium prin examen coproparazitologic.Ouale pot deveni vizibile datorita ruperii accidentale a proglotelor in momentul eliminarii si contaminarii scaunului(sunt necesare metode de concentrare).Cea mai indicata metoda de diagn este metoda Graham(scotch test,amprenta anala),cand recoltarea se face cu ajutorul unei benzi transparente de la nivelul pliurilor anale ,dimineata ,inainte de scaun si de toaleta locala.Diagn in neurocisticercoza se face coroborand datele obtinute prin metode imagistice(RMN,CT)cu datele obtinute prin diagnostic indirect,serologic,cautand anticorpi anti-Cysticercus cellulose in LCR,prin tehnici de tip ELISA.Pt formele musculare de cisticercoza se poate practica biopsia musculara.Examenul serologic se face folosind sange periferic. 7. TAENIA SAGINATA : Diagnostic de laborator :Se realizeaza examenul macroscopic al proglotului (musculos,mobil,cu raport lungime\latime =5\1.)si prin examen microscopic al amprentei anale ,metoda Graham ,metoda de electie in tenioza cu T.solium si saginata si mai rar prin exam coproparazitologic,cand se examineaza materiile fecale prin metoda de concentrare,dintre care cea mai indicata este metoda Kato-Miura. 8. DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM : ex coproparazit deoarece ouale se elim in mod constant in intestine. De obicei dupa elim oualor proglotul se distanteaza in intestine.Unii bolnavi pot prezenta icter hemolytic moderat. VSH-ul accelerat. Este vb de pers ce traiesc in apropierea marilor bazine hidrografice , pers consumatoare de peste. 9.Echinococcus Granulosus = parazit al cainelui , care poate da hidatidoza.Morfologie:Adult- e un cestod mic, 4-6 mm, format din scolex(cu patru

ventuze, si o coroana dubla de carlige), gat si strobila.Strobila are 3 proglote: primul proglot de langa gat este tanar, cu organe genitale immature; al doilea e matur cu org genitale dezvoltate; al treilea are uterul plin cu oua embrionate in numar de 500-800 oua.Ouale embrionate sunt infectioase atat pt ierbivore cat si pt om.Parazitul adult e adapostit de intestinal subtire al cainelui sau al altor carnivore;pot exista mii de exemplare care pot supravietui in intestine de la cateva luni pana la 2 ani.Oul= e rotund ovalar.diametru 40 m, asemanator cu oul de T. solium si T. saginata, cu o coroana striata, periferica si un embrion hexacant, cu 3 perechi de carlige.Oul embrionat e infectios pt om si pt gazde intermediare.Larva= cunoscuta sub denumirea de hidatida sau chist hidatic; este polichistica si policefalica, se dezv in gazda intermediara normala repr de ovine, bovine, porcine; accidental se poate dezv si in org uman, cele mai frecv localizari, hepatica si pulmonara, dar poate fi obs in orice organ practic.Are dimensiuni variabile, in functie de varsta si de ritmul de crestere, intre 1-5 cm pe an.Forma protoscolecsilor necesita o durata mai mare de un an.Structura chistului hidatic e urm: perete extern(cuticula) cu grosime variabila de la cativa mm la un cm; aspect de albus de ou coagulat, multilamelara, elastica, se rasuceste in cornet.Peretele permite cresterea larvei dat elasticitatii si se hraneste prin difuziune, neavand circulatie proprie.Pe fata interna a cuticulei se afla membrane germinativa sau prologera, grosime 10-25m, care e partea fertile a larvei, dand nastere veziculelor proligere, protoscolecsilor, fluidului hidatic(spre interior)si membr cuticulare (spre exterior).Veziculele proligere iau nastere prin inmugurire,au aspectul unor boabe de strugure translucide.Protoscolecsii sunt viitoare capete de tenii, aspect ovoid , 4 ventuze si o coroana de carlige.sunt in nr de 1050 in fiecare vezicula fiica.In int chist hidatic se afla secretia larvei, lichid hidatic, cu aspect limpede. Manifestari clinice in hidatidoza :in forma primara de boala- manifestari prin hipersensibilitate(cutanat), astenie generala,exista si situatii cand pacientii sunt asimptomatici(chisturi de dimensiuni mici sau medii).In functie de localizarea chistului si de varsta acestuia, simptomele pot varia.Complicatii: 1)suprainfectarea chistului hidatic: se transforma in abces(trebuie drenat chirurgical).2) soc anafilactic 10.Fasciola hepatica.Morfologie.Adult =vierme plat, nesegmentat, foliaceu, hermafrodit, cu tub digestive incomplete, cu orificiu buco-anal, celalat capat al tubului digestive fiind inchis in fund de sac.Are doua ventuze pe fata ventrala.dimensiune 1,5-3cm lungime, 1,3 cm latime, grosime foarte redusa.Corpul acoperit de o cuticula cu spini care ajuta la inaintarea in caile biliare si impiedica intoarcerea parazitului; spinii, mai dezvoltati pe fata ventrala cu care parazitul vine in contact cu peretele canaliculului biliar, si pt a putea sa incapa in caile biliare, parazitul se rasucestein cornet.Oul = mare, diametru 150m, ovalar, cu coaja subtire, operculat, contine o masa de cellule viteline, si celula ou.Oul nu e embrionat in momentul eliminarii din gazda definitiva, deci nu e infectios. .Ciclu de viata= parazitul, localizat in caile biliare ale gazdei definitive, elimina ouale, unu cate unu, prin poru genital situat pe fata ventrala.Ouale ajung in ext odata cu mat fecale, si embrioneaza in ape statatoare, in cateva zile, in functie de temperatura ambientala, nu mai mica de 10 grade C.Omul ia accidental locul de gazda definitive, daca consuma salata salbatica sau apa contaminate cu metacercari.Dupa ce patrund in tub digestive al gazdei definitive, metacercarii vor elibera in cateva ore cercarii, sub actiunea sucurilor digestive.Cercarul e larva infectioasa, care strabate peretele intestinal, ajunge in cavitatea peritoneala, trece prin capsula hepatica, si patrunde in ficat, ajungand in final in

caile biliare unde se localizeaza.Dupa 3 luni din mom in care a fost ingerat, parazitul va ajunge sa depuna oua.Patogenie= larvele infectioase migreaza prin peretele intestinal, cav peritoneala, capsula hepatica si parenchim hepatic, apar microtraumatisme la toate aceste nivele si aparitia unor focare necrotice, microhemoragii, microabcese si reactii alergice sistemice.Parazitul determina prin rasucirea in cornet si adaptarea la dimensiunea canaliculelor biliare proliferari la nivelul cailor biliare, descuamari, hiperplazii, dilatarea chistica a cailor biliare, fibrozare cu depunere de tesut conjunctiv periductal ceea ce duce la atrofierea paranchimului hepatic si precipitarea cirozei. 11.Ascaris lumbricoides. Ciclu de viata= infectare pe cale digestiva, consumand legume, fructe, zarzavaturi sau apa contaminate cu oua de ascaris lumbricoides infectioase.Ouale embrioneaza pe pamant in functie de conditiile de mediu.In aproximativ 3-4 saptamani, in interiorul oului se dezvolta o larva infectata.Dupa ingerare, la nivelul intestinului subtire,din oua se elibereaza larva care perforeaza peretele intestinal si pe cale circulatorie, portala, ajunge la ficat unde in decurs de 4 zile creste.Dupa, migreaza prin torentul sanguin ajunge la nivel pulmonary unde poate stationa pana la 7-10 zile.Rupe peretele alveolar, ajunge in alveolele pulmonare si apoi ajunge in bronchiole, bronhii, trahee, si urca pana la nivelul laringelui; de aici fie sunt eliminate prin reflex de tuse, ajung in mediu extern unde sunt distruse, fie ajung in faringe si apoi sunt inghitite, si astfel pot ajunge la nivelul intestinului subtire si in 2-3 luni pot deveni paraziti adulti si femelele vor depune ouale.Ouale nefertile ajunse in mediu extern sunt distruse; ouale fertile vor embriona pe sol si vor deveni infectioase.Ciclul dureaza aproximativ 2 luni.Manifestari clinice= la nivel pulmonar, tablou clinic variabil, de la forme usoare(numai tuse iritativa), la forme de pneumonie grava, cu dispnee importanta, tuse accentuate, dureri retrosternale, febra, eruptii urticariene.In localizarea intestinala, simptomele depind de gradul de incarzare parazitara-dureri abdominale, greata, varsaturi, diaree.Reactii de hipersensibilitate: bronsita astmatiforma la niv pulmonar, conjunctivita alergica la nivelui conjunctivei oculare, alergodermii la nivel cutanat, diaree si colici.Complicatii: ghemul de ascarizi poate determina ocluzie intestinala continuata prin scaderea irigatiei, ischemie, necroza si posibil peritonita.Parazitii pot ajunge in : caile biliare-produc icter mechanic; in parenchimul hepatic- produc abcese ; in apendice- apendicita; la nivelul cavitatilor bucale sau foselor nazale exista risc de asfixie mecanica. Dg de laborator in ascarioza= obisnuit, se indica examen coproparazitologic, fie prin ex microscopic direct, fie prin ex microscopic dupa realizarea unor tehnici de concentrare.Hemoleucograma este modificata, eozinofilie cu valori mari, cand parazitul e localizat intestinal.Examenul dupa tranzitul baritat permite evidentierea unui defect de umplere la nivel intestinal.Ocazional, prin endoscopie digestiva superioara, se pot vizualiza parazitii adulti. 12.Enterobius vermicularis.Ciclu de viata= omul se infecteaza direct, de pe mainile contaminate in urma gratajului regiunii anale sau indirect de pe obiecte sau alimente contaminate.Din ouale ingerate, se elibereaza in duoden prin procese de digestie, larvele acestea migreaza in jejun, unde devin viermi adulti care dupa acuplare se fixeaza pe mucoasa cecului si raman atasati tot restul vietii.Masculii pot trai 2-7 saptamani, iar femeile pana la 3 luni.Femelele migreaza nocturn catre anus, depun toate ouale odata in pliurile anale, apoi mor.Parazitul poate migra si in afara anusului, depunand ouale perianal; procese insotite de prurit anal si perianal.In ouale depuse, embrionul continua sa

evolueze, si dupa circa 4 ore se transforma in larva infectioasa.Situatie particulara de infectie: in urma eclozarii din ouale depuse perianal, larvele nou formate patrund active prin orificiul anal, urca in tractul intestinal si aici se transforma in viermi adulti.Manifestari clinice= atasarea parazitului de mucoasa intestinala inflamatie locala, dureri abdominale, scaune mucoase si diareice; in apendince- apendicita acuta sau cronica ; la nivelul orificiului anal sau zona perianala leziuni de grataj; regiunea vulvovaginala vulvo-vaginite; cavitatea peritoneala-granuloame, chiar peritonita pelviana.Fenomenul de enorezis (mictiune in timpul somnului la copil ) ar putea fi det de infectia cu E.V., pentru ca in urma administrarii terapiei etiologice (antiparazitare) de multe ori enurezisul dispare.Oxiuroza- boala cronica prin auto si reinfectare, fenomenul fiind favorizat de aglomerare si nerespectarea regulilor de igiena personala. 13.Toxocara spp.Patogenie= datorita migrarii prin tesuturi a larvelor- micrihemoragii, focare de necroza, infiltrate inflamatorii si granuloame eozinofilice.In granuloame, larvele sunt fie distruse, fie protejate(pot ramane viabile ani de zile).Ar fi de mentionat predilectia larvelor de T.spp de a se acumula la nivel cerebral;aici de regula lipseste raspunsul inflamator cu producere de glaucoame.Manifestari clinice= Doua sindroame majore:1) larva migrans visceralis- febra, hepatomegalie, splenomegalie, manifestari respiratorii(bronsita acuta sau cronica, recurenta)malnutritie, dureri abdominale, tulburari de tranzit, greata, varsaturi, cefalee, iritabilitate, tulburari de comportament, insomnie, encefalita, meningita, crize comitiale, manifestari cutanate(urticarie+ prurit), adenopatii, edeme;2)larva migrans ocularis infectie la un singur ochi- scaderea brutala a acuitatii vizualem imagine deformata, scotoame.In cazul afectarii polului posterior- endoftalmia cronica, care evolueaza uneori cu decolorarea retinei ca urmare a dezvoltarii exudatului coroidian. 14.Cisticercoza Diagnostic Examenele de laborator cuprind: -hemoleucograma-eozinofilie -serologie-Elisa cu sensibilitate de 95% in detectarea Ac antiAg teniaza -examen coproparazitologic- evidentierea in scaun a oualor -teste imagistice-pun diagnosticul de certitudine-computer tomograf cerebral-arii focale de edem, calcificari, chisti-zone hiperdense -punctie lombara pentru examinarea LCR:limfocitoza, proteinorahie, glucoza scazuta -biopsia nodulilor subcutanati.