TEHNOPROIECT COMTRANS SRL BUCURESTI

Soseaua Pantelimon Nr. 92, Sector 2 Nr. R.C. J40 / 6035 / 91, Telefon: 250.47.46; Fax: 250.56.94, e-mail: office@tehnoproiect.ro

CAIET DE SARCINI LUCRRI DE DRUMURI

FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

CAIET DE SARCINI GENERALE

FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS

GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART.2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP.III. PUNEREA N OPER A BALASTULUI ART.8. MSURI PRELIMINARE ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BALASTULUI ART.10. PUNEREA N OPER A BALASTULUI ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII BALASTULUI CAP.IV. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICA ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE ART.13. CONDITII DE COMPACTARE ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR ART.15. RECEPTIA PE FAZA DE EXECUTIE ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRII ART.17. RECEPTIA FINAL ANEX - REFERINTE NORMATIVE

GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strzilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite de materialele de constructie folosite, prevzute n SR 662:2002 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaz ntr-unul sau mai multe straturi, n functie de grosimea stabilit prin proiect si variaz conform prevederilor STAS 6400-84, ntre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea Inginerului, verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun. CAPITOLUL I MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxim de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet, nu trebuie s contin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. n conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite n stratul de fundatie, trebuie s ndeplineasc caracteristicile calitative artate n tabelul 1.

Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE

CARACTERISTICI

AMESTEC OPTIM

FUNDATII RUTIERE

COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER LA NGHET-DEZGHET -STRAT DE FORM-

VERIFICARE CONFORM

Sort Continut de fractiuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

0-63

0-63

0-63

STAS 1913/5-85

max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30

max. 3 max. 3 3-18 3-33 4-38 4-53 16-57 16-72 25-70 25-80 37-82 37-86 50-90 50-90 80-98 80-98 100 100 Conform figurii 15 30 50 15 30 50

STAS 4606-80

STAS 730-89

3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 08, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dac ndeplineste conditiile din tabelul 1. 3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total n cazul balastului amestec optimal sunt artate n tabelul 2.

Tabel 2 Domeniu de granulozitat e Limita Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm 0,02 0,2 1 4 8 25 63

Inferioar 0-63 superioar

0 3

4 10

12 22

28 38

35 50

60 75

100 100

3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dup aprobarea Inginerului. 3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii balastului sau balastului amestec optimal astfel: - ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; - ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator. 3.8. Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n functie de cantitatea necesar si de esalonarea lucrrilor. 3.9. n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. 3.10. n cazul n care la verificarea calittii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevzute. ART.4. APA Apa necesar compactrii stratului de balast sau balast amestec optimal poate s provin din reteaua public sau din alte surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie. ART.5. CONTROLUL CALITTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL NAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calittii se face de ctre Antreprenor, prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 3. Tabel 3 Frecventa minim Metoda de Actiunea, procedeul de determinar verificare e sau caracteristici ce se La aprovizionare La locul de punere conform verific n oper 0 1 2 3 4 1 Examinarea datelor nscrise La fiecare lot n certificatul de calitate aprovizionat sau certificatul de garantie O prob la STAS

Determinarea granulometric. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare surs (dac este cazul pentru fiecare sort) -

4606-80 STAS 730-89

Umiditate

O prob pe schimb (si sort) nainte de nceperea lucrrilor si ori de cte ori se observ o schimbare cauzat de conditii meteorologice -

STAS 4606-80

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

O prob la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare surs (sort) la fiecare 5000 tone

STAS 730-89

C A P I T O L U L II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de ctre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de executie. Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max.P.M.= greutatea volumic n stare uscat, maxima exprimat n g/cmc Wopt P.M. = umiditate optim de compactare, exprimat n %. ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumic, n stare uscat, efectiv, exprimat n g/cmc W ef = umiditatea efectiv de compactare, exprimat n % n vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.PM 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmri realizarea gradului de compactare artat la art.13. C A P I T O L U L III PUNEREA N OPER A BALASTULUI ART.8. MSURI PRELIMINARE 8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dup receptionarea lucrrilor de terasamente, sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. 8.2. nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii n oper a balastului sau balastului amestec optimal. 8.3. nainte de asternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrri prevzute n acest scop n proiect. 8.4. n cazul straturilor de fundatie prevzute pe ntreaga platform a drumului, cum este cazul la autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau n cazul rambleelor deasupra terenului. 8.5. n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua msuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n functie de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de santier.

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 9.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s efectueze o experimentare pe un tronson de prob n lungime de minimum 30 m si o ltime de cel putin 3,40 m (dublul ltimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curent pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corect. 9.2. Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume: - grosimea maxim a stratului de balast pus n oper; - conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q = volumul de balast pus n oper, n unitatea de timp (or, zi, schimb), exprimat n mc S = suprafata compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp. n cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, n tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaz. 9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referint pentru restul lucrrii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna n registrul de santier, pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa. ART.10. PUNEREA N OPER A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaz balastul sau balastul amestec optimal ntr-unul sau mai multe straturi, n functie de grosimea prevzut n proiect si de grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect. 10.2. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local. 10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se

componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaz pe ntreaga ltime a platformei, acostamentele se completeaz si se compacteaz odat cu stratul de fundatie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat si msurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. 10.5. Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundatie, sau care rmn dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz si apoi se compacteaz din nou. 10.6. Este interzis folosirea balastului nghetat. 10.7. Este interzis asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghit de gheat. ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 11.1. n timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactrii, ncercrile si determinrile artate n tabelul 4. Tabel 4
NR. CRT .

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFIC

FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE N OPER

METODE DE VERIFICARE CONFORM

1 2

ncercare Proctor modificat

STAS 1913/13-83 STAS 4606-80

Determinarea umidittii de zilnic, dar cel putin un test la compactare si corelatia umidittii fiecare 250 m de banda de circulatie Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizrii intensittii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greuttii volumice n stare uscat minim 3 probe la o suprafat de 2.000 mp de strat zilnic zilnic n minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat

3 4 5

STAS 1913/15-75 STAS 12.288-85

Determinarea capacittii portante n cte dou puncte situate n la nivelul superior al stratului de profiluri transversale la Normativ fundatie distante de 10 m unul de altul CD 31-2002 pentru fiecare band cu ltime de 7,5 m

10

n ce priveste capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. 11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometric a balastului utilizat; - caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim, densitate maxim uscat) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant). C A P I T O L U L IV CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limit la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12.2. Ltimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevzut n proiect. Abaterile limit la ltime pot fi +/- 5 cm. Verificarea ltimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversal a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a mbrcmintii sub care se execut, prevzut n proiect. Denivelrile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru mbrcmintea respectiv si se msoar la fiecare 25 m distant. 12.4. Declivittile n profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limit la cotele fundatiei din balast, fat de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. ART.13. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade de compactare, minime din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, n cel putin 95% din punctele de msurare; 98%, n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi si/n toate punctele de msurare la drumurile de clasa tehnic II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

11

98%, n cel putin 93% din punctele de msurare; 95%, n toate punctele de msurare. Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundatie se consider realizat dac valoarile deflexiunilor msurate nu depsesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate n tabelul 5 (conform CD 31-2002). Tabel 5 Grosimea Valorile deflexiunii admisibile stratului de Stratul superior al terasamentelor alctuit din: fundatie din Strat de Pmnturi de tipul (conform STAS 1243) form balast sau Conform Nisip Praf nisipos, Argil prfoas, balast STAS prfos, praf argilosargil nisipoas, amestec 12.253 nisip nisipos, argil prfoas nisipoas optimal argilos praf argilos (P4) (P5) h (cm) (P3) 10 185 323 371 411 15 163 284 327 366 20 144 252 290 325 25 129 226 261 292 30 118 206 238 266 35 109 190 219 245 40 101 176 204 227 45 95 165 190 213 50 89 156 179 201 Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. Msurtorile de capacitate portant se vor efectua n conformitate cu prevederile Normativului CD 31-2002. Interpretarea msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkerman efectuate n scopul calittii executiei lucrrilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunztoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv). Uniformitatea executiei este satisfctoare dac, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelrilor suprafetei fundatiei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm; - n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.

12

n cazul aparitiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRRILOR ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT Receptia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatii sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal n registrul de lucrri ascunse. ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. ART.17. RECEPTIA FINAL Receptia final va avea loc dup expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga lucrare si se va face n conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94. ANEX CAIET DE SARCINI GENERALE FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

13

NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

- Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE 20. CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE SR 662:2002 STAS 730-89 STAS 1913/1-82 STAS 1913/5-85 STAS 1913/13-83 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. - Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. - Teren de fundare. Determinarea umidittii. - Teren de fundare. Determinarea granulozittii. - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. - Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren. - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. - Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. - Lucrri de drumuri. Determinarea densittii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

STAS 1913/15-75 STAS 4606-80 STAS 6400-84 STAS 12.288-85

14