RMYO7

Anul II Numarul 7 Revista lunara editata de Societatea Romana a Radioamatorilor
MAI 2011
www.asrr.org
YOFF
IN CQ WW WPX 2010 contest-pag.22
Pag. 25
Bunele maniere in DX
Pag. 16
Pentru discutii despre continutul revistei accesati aria corespunzatoare la www.radioamator.eu.
Anul II, Nr.7 Mai 2011
EDITORIAL
Societatea Romana a Radioamatorilor
La mai bine de 3 ani de la infiintare, Societatea Romana a Radioamatorilor a demonstrat ca initiativa privata pentru organizarea radioamatorilor poate sa fie o alternativa viabila si constructiva. Desigur, puterea unei organizatii sta in numarul de membri; ei sunt cei care, prin actiunile individuale subsumate unor directii clare pot sa obtina rezultatele urmarite. Ma adresez tuturor radioamatorilor care, din varii motive, si-au pus problema unei organizatii reprezentative si care le poate sustine interesele in relatia cu mediul institutional si social. Acum 3 ani, impreuna cu alti doi radioamatori, YO3JW si YO3HCV, am pornit la un drum greu, plin de obstacole si de necunoscut. In prezent, suntem peste 20 de membri in aceasta echipa. Am demonstrat ca aceste obstacole pot fi depasite chiar si in conditiile in care suntem o echipa destul de mica in raport cu obiectivele propuse. Am crezut si mai cred inca in radioamatorismul practicat din convingere intima, in principiile care stau la baza acestui hobby: -toleranta; -prietenie; -fairplay; -comunicare; -dorinta de progres si autoperfectionare; -curiozitate tehnica si placerea de a construi si de a experimenta; -intrajutorare; -sprijinirea celor care se gasesc la inceputul practicarii acestei frumoase pasiuni; -voluntariat.
de YO3HJV
Ca si acum 3 ani, cred inca intr-o organizatie flexibila, in care vocea fiecarui membru conteaza si trebuie luata in considerare iar Societatea Romana a Radioamatorilor are, inca de la infiintare prezent prevederi statutare care permit votul de la distanta. Constat ca, si dupa 3 ani, inca nu sunt cunoscute principiile care stau la baza functionarii organizatiei noastre, lasand loc de speculatii si interpretari: -transparenta; -participarea la decizii fara intermediari; -voluntariat; -sustinerea valorilor autentice ale radioamatorismului din Romania; -incurajarea fairplay-ului; -dezvoltarea vizibilitatii sociale a radioamatorismului; Cred intr-o organizatie a carei functionare poate fi total transparenta, intr-o organizatie a secolului XXI in care participarea la decizii poate sa fie si de la distanta (cum deja este prevazut in Statutul Societatii). Cred sincer ca noi radioamatorii detinem potentialul prin care sa putem sa ne organizam si sa progresam chiar si in situatia in care Statul nu mai poate si nici nu mai doreste sa ne finanteze hobby-ul. Putinii bani care mai vin astazi de la ANS obliga radioamatorismul romanesc la o organizare nepotrivita specificului acestui hobby, prin cautarea unor obiective formale, goale de continut, care satisfac numai cateva grupulete de interese, fara valoare practica. In actualul statusquo, majoritatea activitatilor noastre specifice este total neglijata, nu se promoveaza radioamatorismul, ci se creaza doar vorbarie goala, demagogie si o birocratie inutila si fara realizari adevarate. Ceea ce nu cred este ca radioamatorismul este pe moarte, la fel cum nu cred ca certurile si tensiunile din ultimii ani vor avea vreo finalitate pozitiva oarecare, o reformare a sistemului greoi, invechit si ineficient de astazi.
Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor www.asrr.org www.radioamator.eu www.yo3ksr.ro Pagina |2
Nu cred ca trebuie mereu sa privim in urma si nu cred ca este nevoie sa mergem mereu pe drumuri sterile ce s-a dovedit a duce nicaieri. SRR, in pofida comentatorilor pesimisti a reusit in acesti trei ani sa evolueze fara sa apeleze la sustinerea banilor publici, prin autofinantare: radioclub functional, repetoare, biblioteca/baza de date online, simpozioane, sponsorizare de concursuri, Field Day, QSL bureau, o revista lunara, platforma de indrumare pentru incepatori (Forum). Am adus radioamatorii la masa cu cea mai importanta organizatie de voluntariat in situatii critice, Societatea Nationala de Cruce Rosie, incheind un parteneriat in acest sens! Suntem aproape de realizarea unei structuri eficiente de interventie in cazul situatiilor de urgenta, ceea ce ne permite sa crestem vizibilitatea acestui hobby in societatea romaneasca. Credem ca la vremuri noi si dificile, modelul nostru conceptual poate contribui de facto la iesirea din impasul in care se gaseste radioamatorismul romanesc. Noi suntem mandri de ceea ce am realizat si dorim sa impartasim cu dvs. bucuria unor realizari posibile doar in echipa! Consideram ca am ajuns la stadiul in care putem trece la marirea asociatiei, atat in Bucuresti cat si in teritoriu prin largirea bazei de resurse umane, tehnice si financiare, prin diseminarea modelului organizatoric si conceptual al SRR; de aceasta dezvoltare depinde scurtarea timpului de implementare a unor proiecte de finantare privata de care urmeaza sa beneficieze comunitatea radioamatorilor din YO. Este necesar deci, pentru a face acest pas in mod corect si transparent, sa revizuim si imbogatim Statutul initial, in conditii de transparenta si consultare cu cei care isi doresc sa participe alaturi de noi in acest proiect. Va invitam dragi colegi din toate judetele, sa examinati Statutul nostru actual si sa veniti cu propuneri concrete de imbunatatire. Va asiguram ca propunerile dumneavoastra vor fi serios analizate si se vor regasi in modificarile Statutului pe care le vom
sustine in proxima Adunare generala planificata pentru luna iulie a acestui an. Pe masura ce le vom primi, aceste propuneri vor fi postate - in mod sintetic - pe portalul Societatii Romane a Radioamatorilor, www.asrr.org, pentru a permite o discutie mai larga si cat mai constructiva cu participarea tuturor radioamatorilor YO doritori de o reformare concreta, reala si sincera a activitatii de radioamatorism din Romania. Asteptam propunerile dumneavoastra pe adresa de e-mail: societatea.romana.radioamatori@gmail.com sau office@asrr.org.
73 de YO3HJV, Adrian Florescu
SOCIETATEA ROMANA A RADIOAMATORILOR intentioneaza sa realizeze o baza de date cu juristii care pot acorda sprijin de specialitate radioamatorilor care au dificultati in instalarea de antene si echipamente de telecomunicatie in blocurile de locuinte. Va rugam sa ne contactati la adresa de email: office@asrr.org.
Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor
Pagina | 3
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
CUPRINS
Nr. 6
Aprilie 2011
TESTE
- ANYTONE AT-5555 5
GPS
Sisteme de pozitionare globala 11
ISSN 5 2069 3877 Editor: Adrian Florescu, YO3HJV Digimodes: Andrei Bolboceanu, YO3FTI Programe SRR: Stefan Pit Fenyo, YO3JW Foto: Vlad Micu, YO3IHG Diverse: Vlad Micu, YO3IHG 32 Comercial: Andrei Bolboceanu, YO3FTI
YOFF
- Activari YOFF
25
HOME MADE
- db-metru 19
VARIA
-Legaturi E.V.E. 31
Revista RADIOMAGAZINYO este disponibila si in format tiparit. Pentru abonarea la versiunea tiparita, va rugam sa ne contactati pe email: yo3ksr@gmail.com Costul unui exemplar este de 15 lei, fara taxe postale. Costul unui abonament pentru toate numerele unui an calendaristic este de 120 lei, taxele postale incluse.
Va asteptam cu materiale pentru publicarea in revista. Lunar, autorii carora li s-au acceptat spre publicare articolele transmise, vor putea castiga un produs oferit de sponsorii nostri. Materialele transmise trebuie sa fie originale, sa nu fi fost publicate in alte reviste sau site-uri; traducerile trebuie sa fie insotite de acordul autorului pentru publicare. RadioMagazinYO are dreptul exclusiv de a insera materialul transmis in oricare dintre revistele care vor fi publicate in cele trei luni consecutive primirii materialului. Dupa aparitia celui de-al treilea numar, daca materialul nu a fost inclus in revista, autorul redobandeste toate drepturile asupra lui. Informatiile personale transmise odata cu articolele spre publicare nu vor fi folosite decat pentru uz intern, fara a fi transmise spre stocare sau prelucrare catre terte parti.
Pentru abonarea la editia electronica, va invitam sa va inscrieti pe site-ul www.yo3ksr.ro. Lunar, abonatii participa la o tombola si au sansa de a castiga un articol util radioamatorilor. Pentru a contribui cu articole la realizarea revistei, va rugam sa ne contactati. http://www.yo3ksr.ro/?page_id=337
Coperta: Placheta CQ WW WPX 2010 YO5AJR

In SHACK
ANYTONE AT-5555
Am privit cu suspiciune noul produs al prietenilor-cu-ochii-oblici-dar-nu-japonezi, anuntat ca Transceiver pentru banda de 10m. In mod evident, el este adresat pietei entuziastilor Citizen Band dar, pentru a eluda anumite prevederi legale referitoare la certificarea de piata europeana, este anuntat ca fiind destinat radioamatorilor. Platforma electronica este comercializata sub mai multe denumiri comerciale, singura diferenta fiind inscriptionarea panoului frontal: Anytone AT 5555 MAAS DX-5000 Comtex CS-1000DX Hannover BR-9000 Suspiciunea noastra a pornit de la experienta avuta cu alte echipamente destinate acestui segment si care, scuzati-ne aprecierea, par a fi ansamblate pe un vapor in plina furtuna! IN CUTIE Avem statia propriu-zisa, microfonul, cablul de alimentare si kit-ul auto, adica suportul de prindere al statiei si suportul de microfon. Evident, ca orice producator care aspira la un anumit standard de seriozitate in piata, impreuna cu statia se furnizeaza si un manual de utilizare. Din pacate, ca multe produse de gen provenite din China, si acesta pare a fi scris de un proaspat absolvent de cursuri intensive de limba engleza dar nefamiliarizat cu anumite subtilitati tehnice.
INSTALAREA Nimic complicat! Alimentarea 13,4 V, microfonul conector lateral, antena Mufa UHF si statia este pregatita de primul QSO. Numai ca, surpriza, frecventele disponibile nu acoperea frecventa locala de QSO folosita in Bucuresti ci incepeau de la 28, 5 MHz. Cu toate acestea, cu ocazia testelor am avut placerea sa receptionam confortabil apelurile DX de la ZS1CT! Nu, nu am reusit sa ne facem auziti, in parte si datorita imensului pile-up creat!
Pagina | 5
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
UTILIZAREA Dupa instalarea propriu-zisa, am dorit sa realizam programarea statiei astfel incat sa poata fi folosita in intreaga banda de 10m. Impreuna cu transceiver-ul, ne-a fost furnizat si kit-ul de programare, respectiv cablul USB si un disc ce continea (teoretic) tot ce este nevoie pentru programare. Teoretic, pentru ca, dupa cum am descoperit, doar cablul era OK, continutul discului nefiind de niciun folos! Drept urmare, am facut propriile cercetari si am reusit sa realizam un kit software care contine toate resursele necesare, inclusiv fisierul de memorii! Desi statia prezinta asemanari cu echipamentele traditionale destinate utilizarii in CB, cum ar fi selectorul de canale, informatiile sunt prezentate pe un afisaj care trimite cu certitudine la echipamentele de radioamator.
Selectorul rotativ de canale, in acest caz, functioneaza ca un selector de memorii, fiecarui canal corespunzandu-I frecventa programat a de utilizator. Gama de frecventa in care functioneaza statia (25.615 MHz - 30.105 MHz) este acoperita in 6 benzi, notate de la A la F, pentru fiecare din acestea existand disponibile 60 de memorii/canale, setabile din selectorul rotativ.
SUB CAPOTA Ambitiile producatorului de a depasi calitatea (de cele mai multe ori criticabila) a echipamentelor CB sunt imediat sesizabile la ridicarea capacelor statiei; aceasta este realizata in tehnologie SMD, fiind evidenta preocuparea pentru optimizarea sectiunilor critice necesare pentru rezultate optime.
Etajul final de RF este realizat cu doi tranzistori MOSFET IRF 520, in paralel, ceea ce ii permite sa sustina cei 35 WPEP indicati de producator.
Pagina | 7
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
Exista posibilitatea de efectuare a unor modificari despre care, se pretinde, ca duc statia spre 45 WPEP, insa acestea trebuie tratate cu circumspectie. Pe langa ca o crestere cu 10 W pe langa cei 35 W deja disponibili nu reprezinta un spor sensibil la corespondent, fortarea etajului final cu tranzistorii IRF duce la aparitia unor componente armonice parazite suprapuse peste semnalul util! Cu certitudine, se impun unele modificari in calea de semnal audio, pe lantul de transmisie intrucat, corespodnentii cu care au fost efectuate QSO-urile au declarat ca vocea nu suna natural. Cel mai probabil insa, interventia se poate reduce la schimbarea microfonului. Totusi, claritatea si inteligibilitatea nu au fost reclamate ca fiind necorespunzatoare. Pentru nostalgicii CB, statia are inclus un Roger-beep ai carui parametri (durata si frecventa) se pot modifica din soft-ul de programare dar si un ecou, de nelipsit la utilizarea in regim /m, in special de pe camioane, HI! Exemplarul pus la dispozitie pentru evaluare si test a fost inscriptionat HANNOVER (mostra); inca nu stim in ce gama de pret va fi comercializat in Romania. In tarile europene aceste statii se pot procura pentru aproximativ 155 EUR (150 Eur 130 GBP). Pentru o statie capabila sa acopere in intregime banda de 10 m, in perspectiva cresterii indicilor de propagare in benzile superioare, consideram ca poate fi o solutie entry-level pentru radioamatorii aflati la inceput de drum, in special pentru cei care abordeaza banda de 10 m dupa familiarizarea cu manevrarea statiilor din CB. Masuratorile efectuate au aratat ca parametrii raportati de producator sunt, in mare masura, respectati: General Gama de frecventa: Banda de 10 metri, 25.615MHZ - 30.105MHZ Programabila pentru export Cablu si software inclus Sub-benzi: A/B/C/D/E/F Canale: 60, programabile in fiecare sub-banda Dimensiuni: 28*25*6 cm Greutate: 2.8 Kg Conector de antena: UHF / SO239 Controlul frecventei Sinteza PLL cu pasi de 10Hz, 100Hz, 1KHz, 10KHz Toleranta de frecventa: 0.005% Stabilitate in frecventa: 0.001% Gama de temperatura: -30oC la +50oC Microfon: Dinamic, cu PTT, taste Up/Down Tensiunea de alimentare: CC, 13.8V normal, 15.9V max; 11.7V min Consum: Emisie: AM, modulat - 5A; SSB la 21 WPEP 6A
Emitatorul Putere la borna: 35W FM Modulatie: AM - etaje clasa B; FM Capacitate variabila Distorsiuni de intermodulatie: SSB, IMD 3rd < -25dB; IMD 5th < -35dB Suprimarea purtatoarei in SSB: 55dB Atenuarea benzii laterale nedorite: 50dB Raspunsul in frecventa: AM si FM: 450 Hz la 2500 Hz Impedanta etajului final RF: 50 Ohm, asimetric Receptorul Sensibilitate: SSB: 0.25V pentru 10dB(S+N)/N la peste 1/2-wati semnal audio AM: 1.0V pentru 10dB(S+N)/N la peste 1/2-wati semnal audio FM: 1.0 V pentru 20dB(S+N)/N la peste 1/2-wati semnal audio Selectivitate: AM/FM:6dB@3KHz,50dB @9KHz SSB: 6 dB@2.1KHz,60dB @3.3KHz Rejectia frecventei imagine: >65 db Frecventa intermediara: AM/FM: FI 1-10.695 MHz , FI 2455 KHz. SSB: 10.695 MHz Atenuarea canalului adiacent: 60dB AM/FM si 70 dB SSB Controlul amplificarii semnalului de receptie: 45 dB AGC: pentru semnal de intrare intre 10 to 100,000 uV, mai putin de 10 dB variatie in semnalul audio receptionat Squelch: ajustabil, prag sub 0.5 uV. Automat in AM/FM. ANL filtru de zgomot - comutabil Noise blanker: pe calea de RF, activ in AM/FM si SSB Nivelul iesirii audio: 4 W / 8 Ohm Raspuns in frecventa: 300 Hz 2800 Hz, difuzor incorporat Iesire difuzor extern cu deconectarea difuzorului intern Accesorii: Cablu de alimentare, microfon de mana, suport pentru montare auto, suport microfon, 2 sigurante fuzibile de rezerva. Au testat: YO3HJV, YO3IGR
Radioclubul YO3KSR asigura reparatii pentru instrumentele de masura cu ac.
Contact: yo3ksr@gmail.com
Pagina | 9
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
Sisteme de pozitionare globala

de Andrei Bolboceanu, YO3FTI Aflarea cu o precizie cat mai mare a pozitiei in care ne aflam a constituit dintotdeauna o piatra de incercare pentru calatori si exploratori. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, nevoia de precizie sporita a sistemelor de pozitionare terestra existente - Loran si Decca Navigator a generat odata cu aparitia satelitilor ideea unui sistem de pozitionare globala folosind mai multi sateliti aflati pe orbita in jurul Pamantului (GNSS global navigation satellite system). Primul sistem care folosea sateliti se numea Transit, a fost elaborat de US Nayy in 1960 si folosea 5 sateliti. Sistemul permitea o data pe ora aflarea unor coordonate precise. In 1973 Departamentul de Stat al Apararii din SUA a creat un sistemul botezat Navstar-GPS care a fost gandit sa foloseasca in total 24 sateliti si care avea un scop exclusiv militar (coordonarea submarinelor, navelor de razboi, avioanelor militare si rachetelor balistice). Dupa o perioada sistemul a fost rebotezat mai simplu GPS. In anul 1983, dupa un eveniment tragic - o catastrofa aeriana in care un avion de pasageri sud-coreean a fost doborat de un avion militar sovietic pentru ca a intrat din greseala in spatiul aerian al URSS presedintele american de atunci (Ronald Reagan) a emis o directiva prin care sistemul GPS urma sa fie pus la dispozitia societatii civile in mod gratuit. Sistemul a devenit perfect operational in 1993 odata cu lansarea celui de-al 24-lea satelit (in realitate sunt suficienti 21 de sateliti pentru o acoperire globala insa au mai fost lansati inca 3 sateliti de rezerva iar in prezent pentru a creste performanta sistemului s-a ajuns la un total de 30 de sateliti). La inceput de o precizie mare beneficia doar armata americana, insa dupa anul 2000 si pentru publicul larg sistemul a inceput sa ofere o precizie de 20 m fata de 100 m cat era anterior. In prezent din dorinta de independenta de sistemul american (sistem care poate fi oprit in cazul unui conflict militar) exista in functiune sau in curs de constructie si sisteme de pozitionare globala ale altor tari sau organisme multinationale (cum ar fi UE). Primii care au inceput constructia unui astfel de sistem au fost rusii cu sistemul lor botezat GLONASS inca din 1976 in fosta URSS. Sistemul are in prezent 22 sateliti si se estimeaza ca in 2011 va ajunge la cei 24 sateliti necesari pentru o acoperire globala a Pamantului. Sistemul este accesibil utilizatorilor din categoria publicului larg din 2007.
Pagina | 11
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
China a conceput si demarat un sistem experimental in 2000 BeiDou 1 (care foloseste 3 sateliti pe o orbita geostationara) si lucreaza din 2007 la un nou sistem BeiDou 2 rebotezat COMPASS care in final (2020) va avea un numar de 35 de sateliti dintre care 5 pe o orbita geostationara deasupra Asiei. Sistemul va fi de asemenea deschis catre public. Uniunea Europeana a elaborat proiectul GALILEO sistem a carui constructie a inceput in 2003 si care urmeaza a fi finalizat in 2014 avand un total de 30 de sateliti. Sistemul este in primul rand destinat scopurilor civile spre deosebire de celelalte sisteme care sunt predominant militare deschise si publicului larg. Japonia isi dezvolta din 2010 un sistem propriu de imbunatatire a sistemului GPS denumit QZSS (Quasi Zenith Satellite System) sistem alcatuit din 3 sateliti pozitionati in zona Japoniei. Sistemul va fi complet operational in 2013 si este destinat imbunatatirii acuratetii sistemului GPS in aceasta zona. India a inceput dezvoltarea unui sistem propriu IRNSS (Indian Regional Navigational Satellite System) si se estimeaza ca va fi functional in 2014. Primul satelit dintr-un total de 7 va fi lansat la finele lui 2011. Din cei 7 sateliti 3 vor fi pe o orbita geostationara. Sistemul va asigura o precizie de 20 m pe intreg teritoriul Indiei si aproximativ 2000 km in jur.
Cum functioneaza? Vom analiza mai in detaliu in special sistemul GPS fiind cel mai vechi, singurul complet functional cu acoperire globala si cel mai larg raspandit la ora actuala. Sistemul functioneaza astfel: satelitii aflati pe orbita transmit unidirectional anumite date la sol care sunt interpretate de catre receptoarele GPS si transpuse in coordonate geografice permitand aflarea pozitiei pe o harta precum si a traseului urmat, a vitezei de deplasare si a altitudinii. Sistemul GPS este alcatuit din 3 componente: - segmentul spatial, - segmentul de control - segmentul utilizatorilor. Segmentul spatial consta dintr-o constelatie de 24 sateliti care orbiteaza in jurul Pamantului la aproximativ 20200 km altitudine (orbita MEO medium earth orbit care se intinde intre 2000 si pana la 35786 km). Pentru comparatie satelitii de televiziune geostationari sunt la circa 36000 km pe orbita GEO (geostationay earth orbit) iar majoritatea satelitilor de radioamatori sunt pe orbite mult mai joase LEO (low earth orbit) la o distanta care variaza intre 200 si 2000 km. Satelitii transmit constant spre sol urmatoarele date: - ora exacta a transmisiei informatiilor. Satelitii GPS din prima generatie au fiecare un ceas atomic avand astfel o baza de timp foarte precisa necesara calcularii pozitiei. Satelitii de generatie mai noua Block II si Block IIA au cate 2 ceasuri atomice atingand o precizie de 10-13 s, iar ultima generatie Block III este echipata cu 3 ceasuri atomice cu Rubidiu atingand o precizie de 1 sec la 1 miliona de ani.
- date despre pozitia satelitului pe orbita (efemeridele) - date despre pozitia celorlalti sateliti (almanahul) precum si functionarea intregului sistem. Trebuie spus ca, fiecare satelit zboara pe aceeasi orbita cu o viteza de 3,9 km/sec si inconjoara Pamantul o data la fiecare 24 de ore (in realitate un satelit ajunge deasupra aceluiasi punct de pe glob in fiecare zi cu 4 minute mai devreme) si ca sunt 6 planuri orbitale la o distanta egala de 60 grade intre ele, iar in fiecare plan orbital sunt 4 sateliti precum sunt sugestiv reprezentati in imaginea de mai jos:
special in domeniul militar. Celelalte frecvente sunt propuse pentru dezvoltarea si imbunatatirea sistemului actual.
Banda L1 Frecventa 1575.42 Mhz Descriere Curs achizitie (C/A) si coduri criptate de pozitie P(Y) plus viitoarele coduri ale satelitilor Block III - L1C (civil) si M (militar) Codul P(Y) plus L2C si codurile militare folosite de satelitii Block IIR-M si mai noi Folosita pentru detectia detonarilor nucleare (NUDET) Propusa pentru corectii ionosferice suplimentare Propusa pentru sistemul civil SoL (Safety of life)
L2
1227.60 Mhz 1381.05 Mhz 1379.91 Mhz 1176.45 Mhz
L3 L4 L5
Semnalul emis de sateliti are o putere relativ mica ~ 27 W si se folosesc antene cu un castig de 13 dBi rezultand o putere de ~ 500 W. Fiindca sunt 20.000 km pana la sol, puterea semnalului care ajunge in camp deschis la receptoarele GPS se situeaza la un nivel foarte mic de numai -155 dBW (-125 dBm sau 3*10-16 W). Semnalul se transmite pe mai multe frecvente din banda L de la L1 L5, potrivit tabelului de mai jos: Frecventele principale sunt: L1 pentru receptoarele civile (care contine datele cu privire la navigatie si SPS code standard positioning code) si L2 care contine codul P (PPS precision positioning code) intalnit in
Pagina | 13
www.asrr.org www.radioamator.eu
Fiecare satelit transmite datele sale la fiecare 30 de secunde (18 secunde date despre pozitie si timp si 12 secunde date despre starea satelitului). Intrucat toti satelitii transmit pe aceleasi frecvente pentru departajarea semnalului fiecarui satelit se foloseste codarea CDMA (code division multiple access) folosind coduri unice fiecarui satelit PRN (pseudo random) - (coduri de care un receptor GPS trebuie sa stie). Semnalele transmise sunt modulate folosind BPSK (bi-phase shift keying modulatie care foloseste 2 faze la 180 grade una de cealalta). Modulatia BPSK este cea mai simpla forma dintre modulatiile de tip PSK insa si cea mai robusta fiind necesar un nivel foarte mare de zgomot pentru a induce un eroare decodorul. Efemeridele sunt actualizate la fiecare 2 ore si sunt valabile 4 ore iar almanahul este actualizat la fiecare 24 de ore.

www.yo3ksr.ro
Segmentul de control Sistemul de control de la sol este controlat de US Army (Armata Americana) si, prin mai multe statii de pe glob, se fac zilnic actualizari ale efemeridelor si eventuale alte corectii folosindu-se banda S (2000 4000 GHz). Acestea sunt necesare cand apar modificari ale orbitelor modificari care se pot produce din cauza influentelor gravitationale ale Pamantului in special (descresterii constanta a orbitei) precum si a altor corpuri ceresti sau modificari ale bazelor de timp. Segmentul utilizatorilor Receptorul GPS isi calculeaza pozitia prin triangularea precisa a semnalelor receptionate de la minim 3 sateliti insa in general pentru o precizie sporita se folosesc 4 sau mai multi sateliti. Un receptor GPS neasistat are nevoie de a receptiona si decoda datele transmise de cel putin 3 sateliti pentru a calcula pozitia. Unui astfel de receptor GPS ii trebuie intre 30 secunde si cateva minute pentru determinarea pozitiei (timp care variaza in functie de conditiile de receptie si de ultima data cand receptorul a functionat in aceeasi zona) insa dupa determinarea pozitiei receptorul isi reactualizeaza pozitia la fiecare secunda putand fi folosit la navigatie. Daca atat almanahul cat si efemeridele sunt in limita timpului de expirare (cazul opririi si repornirii unui receptor GPS in aceeasi pozitie intr-un interval de timp cuprins intre 2 si 6 ore), vorbim de un start la cald al sistemului. In acest caz, receptorului ii trebuie maxim 15 secunde pentru aflarea pozitiei. In cazul in care doar datele din almanah sunt corecte insa efemeridele au expirat vorbim de un start mai putin cald al sistemului caz in care receptorului ii trebuie
in jur de 45 de secunde pana isi calculeaza pozitia. Atunci cand, atat almanahul cat si efemeridele au expirat, vorbim de un start la rece al sistemului. Daca receptorul a fost oprit pentru cateva saptamani, a fost depozitat fara baterii sau se afla la o pozitie diferita cu cel putin 300 km fata de ultima pozitie cunoscuta, o sa dureze pana la 12,5 minute aflarea pozitiei. De regula, in acest caz, receptorul solicita introducerea manuala a pozitiei aproximative si a ceasului pentru a grabi pozitionarea. Receptoarele GPS introduse in smarthphone-uri sunt de fapt A-GPS (assisted GPS). Practic, pentru a afisa pozitia mult mai repede, este aproximata pozitia telefonului pe baza informatiilor de la antenele GSM din zona de acoperire, in felul acesta receptorul nu mai are nevoie de toate datele din almanah. In acest fel unui A-GPS ii trebuie doar intre 5 si 15 secunde pentru a determina pozitia chiar si in cazul unui start rece. Odata ce datele cu privire la timp, efemeride si almanahul au fost descarcate, receptorul calculeaza timpul necesar fiecarui semnal de la cei 3 sateliti sa ajunga la el si cunoscandu-se ca viteza luminii este constanta.
Intrucat ceasurile din receptoarele GPS sunt destul de imprecise, fara transmiterea orei exacte de la sateliti ar rezulta o pozitionare imprecisa, ca in figura alaturata (B). Insa primind datele de timp se fac corectiile necesare si rezulta pozitia corecta A. Practic datorita sincronizarii permanente a ceasului intern cu cel atomic al satelitilor un receptor GPS poate fi
considerat un veritabil ceas atomic la purtator. Sistemul este intr-o faza de imbunatatire continua atat in segmentul satelitilor cat si al receptoarelor. Exista si tehnici denumite DGPS (diferential GPS) in care se mai foloseste un receptor GPS la sol intr-o pozitie cunoscuta cu precizie foarte mare si care transmite semnale de corectie folosind emitatoare care functioneaza pe unde lungi (283.5 325 Khz). Sistemul DGPS permite o precizie de 5m. Exista de asemenea si sisteme care cuprind mai multe statii la sol WAAS (wide area augmentations system) in SUA, EGNOS (Euro Geostationary Navigation Overlay Service) in Europa si in curs de dezvoltare MSAS (Multi Functional Satellite Augmentation System) in Asia. Aceste sisteme sunt compatibile intre ele si functioneaza pe acelasi principiu ca DGPS numai ca sunt mult mai multe statii raspandite pe o arie larga iar datele sunt transmise catre receptoarele GPS folosind satelitii geostationari fara a fi nevoie de receptoare suplimentare de unde lungi. Receptoarele GPS trebuie doar sa aiba un software care sa suporte si decodarea acestor semnale corectoare. Receptoarele care pot functiona la o altitudine mai mare de 18 km si o viteza mai mare de 515 m/s sunt clasificate in categoria armelor de catre americani (pentru ca pot echipa rachetele balistice) si au nevoie de licente speciale de export. Unul din cele mai cunoscute si utilizare procesoare GPS sunt cele produse de compania SiRF. Aceste chip-uri contin un procesor din familia ARM si un receptor low noise permitand decodarea unor semnale foarte slabe de pana la -160 dBm (1-19 W). SiRF star III este unul dintre cele mai raspandite chip-uri in tot felul de deviceuri (receptoare GPS, telefoane mobile sau PDA-uri cu receptor GPS, statii de
radioamator) fiind adoptat de majoritatea producatorilor. Urmatoarea generatie de chip-uri SiRFatLas IV este un nou sistem multifunctional pentru PND (personal navigation device) si este compatibil cu GPS si cu GALILEO.
Singurul satelit GPS disponibil pentru vizionare de catre public la Muzeul Aerospatial din San Diego SUA.
Pagina | 15
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
BUNE MANIERE
CODUL DE CONDUITA IN LEGATURILE DX
Se poate observa in ultimii ani ca modul in care se manifesta radioamatorii in legaturile DX, cu precadere atunci cand in eter se desfasoara un pile-up s-a inrautatit. Aceasta tendinta nu face altceva decat sa afecteze placerea pe care ar trebui sa o impartasim atunci cand realizam legaturi radio. Asa cum ne straduim sa ne imbunatatim componenta shack-ului pentru a creste performanta si pentru a efectua legaturi cat mai indepartate cu statii rare, tot asa ar trebui sa acordam atentie modului in care ne comportam intr-o legatura cu un corespondent Codul de conduita in DX este un mod de a ne reaminti care sunt principiile pe care ar trebui sa ni le insusim in activitatea de radioamatorism. Societatea Romana a Radioamatorilor se raliaza acestui apel la politete si la un comportament potrivit in cadrul legaturilor radio.
Fac apel si apoi ascult frecventa pentru un interval de timp rezonabil; nu chem in continuu. Nu voi transmite daca operatorul statiei DX invita la transmisie alt corespondent. Nu voi chema daca statia DX cere corespondenti din alte zone geografice decat cea in care ma aflu. Cand statia DX ma invita sa transmit nu imi voi repeta indicativul decat daca acesta nu a fost receptionat corect. Voi fi recunoscator daca voi reusi sa contactez statia DX. Ii voi respecta pe ceilalti radioamatori si voi incerca sa ma comport astfel incat sa dobandesc respectul lor.
Ascult, ascult si iar ascult inainte de a face un apel. Fac apel doar daca semnalul statiei DX este corespunzator. Nu ma bazez pe DX-Cluster ci voi incerca sa receptionez indicativul statiei DX care cheama. Nu voi perturba statia DX sau statia care o cheama si nu voi acorda antena in frecventa in care statia DX receptioneaza. Voi transmite intotdeauna indicativul complet. Astept ca legatura statiei DX sa ia sfarsit si apoi chem.
Traducere de YO3HJV dupa: http://dx-code.org/
Pagina | 17
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
HOME MADE
Db-metru RF
de Adrian Florescu, YO3HJV
De multe ori ne-am lovit de necesitatea de a masura nivelul de radiofrecventa pe care o antena il radiaza. SWR-ul nu este un indicator absolut al bunei functionari a unui sistem radiant si, cu toate acestea, marea majoritate a radioamatorilor se bazeaza exclusiv pe acest parametru pentru a optimiza statia proprie. Va propun in cele ce urmeaza realizarea unui aparat care sa ne ofere o indicatie precisa asupra energiei de radiofrecventa pe care antena dumneavoastra o radiaza si care se dovedeste a fi util atat pentru gama HF cat si pentru VHF/UHF. Aparatul este realizat pe baza unui circuit specializat, AD8307 produs de Analog Devices. Acesta este un circuit monolitic, complex, care permite masurarea semnalelor cuprinse in gama 0 500 MHz cu o liniaritate cuprinsa intre +/- 1 db (!!!) pentru valori intre -75 dbm si + 17 dbm. Circuitul contine sase etaje realizate cu amplificatoare operationale de mare precizie, cascadate in curent continuu. Fiecare din aceste amplificatoare are un castig fix de 14,3 db si o neliniaritate de maxim 3 db la 900 MHz. Etajul de intrare este diferential, impedanta echivalenta fiind de 1,5 kOhm in paralel cu 1,4 pF. Prin aplicarea unor filtre de banda la intrarea circuitului, masuratorile se pot face cu precizie sporita insa in aplicatia de fata am ales sa pastrez circuitul de intrare pur rezistiv pentru a simplifica constructia. Semnalul de iesire este de 25 mV/db. O descriere completa a circuitului se poate gasi in fisa de catalog, ce poate fi descarcata de aici: http://www.analog.com/static/imported-files/data_sheets/AD8307.pdf 1. Schema Producatorul ne indica schema de principiu pentru aplicatiile cu circuitul AD8307. Aceasta este simpla si necesita doar cateva componente periferice:
Intrucat, curentul disponibil la iesirea circuitului este prea mic pentru a putea fi aplicat direct unui miliampermetru, etajul de detectie este urmat de un circuit amplificator realizat cu un circuit operational de zgomot mic, LM358A. Am folosit insa, cu succes, si un circuit LM324 care contine 4 operationale, urmand sa dezvolt proiectul initial. Schema de mai jos este dimensionata pentru un indicator cu ac ce prezinta 1mA la cap de scala insa, in cazul in care dispunem de un indicator mai sensibil, putem micsora amplificarea circuitului operational.
La intrarea circuitului AD8307 am introdus un circuit de compensare a neliniaritatii introduse de faptul ca circuitul functioneaza in regim asimetric. Inductanta L1 se realizeaza din sarma CuEm 0,1 si are 2 spire in aer, pe dorn de 2mm. La iesirea circuitului operational se poate conecta un aparat digital de masura care sa ofere valoarea exacta a semnalului de intrare.
2. Realizarea practica Pentru ca proiectul sa dobandeasca si un aspect comercial, am folosit o cutie procurata de la un magazin de specialitate. Cele doua circuite (AD8307 si LM358A) au fost montate fiecare pe cate o placuta de circuit de test; alimentarea a fost realizata din 4 baterii R6. Initial am dorit sa alimentez circuitul dintr-o baterie miniatura de 9V dar m-am gandit ca autonomia este destul de redusa, cu toate ca valoarea maxima a curentului consumat nu depaseste 100mA. Asadar, am modificat circuitul stabilizator, inlocuindu-l cu unul de 3,5 V, tot LDO si am introdus si un LED pentru iluminarea acului indicator. Aparatul este suficient de sensibil pentru a oferi indicatie la sursa de 50 mW de la aproximativ 5 m, folosind o antena de statie portabila!
Pagina | 19
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
Cu ajutorul unui generator de semnal, se poate efectua calibrarea indicatorului. Desi, in comparatie cu un detector de RF pe baza de dioda, acesta este mai complex, prin atasarea unui oscilator comandat in tensiune si cu un osciloscop se pot vizualiza curbele de raspuns ale etajelor de amplificare sau ale filtrelor. Nu uitati ca nivelul maxim al semnalului de intrare nu trebuie sa depaseasca 17 dbm!!! Circuitul AD8307 se poate achizitiona de la FARNELL:
http://ro.farnell.com/analog-devices/ad8307anz/ic-dc-log-amp-500mhz-8307-dip8/dp/1079309?whydiditmatch=rel_3&matchedProduct=ad8307an&matchedProduct=ad8307an&whydiditmatch=rel_3
ULTRASCURTE
Ca urmare a anuntarii de catre Casa Alba a uciderii lui Osama Bin Laden dar si datorita uciderii lui Jim McLaughlin WA2EWE/T6AF pe 27 aprilie 2011 de catre un pilot afgan, echipa Intrepid DX Group, ce planuia o expeditie in Afganistan a declarat ca renunta la idee. In saptamanile ce urmeaza, donatiile vor fi returnate.
Incepand cu 2 mai 2011, ora 12:30 Z, o baliza destinata studiilor stiintifice de propagare E-Skip transatlantice in banda de 4 metri este activa pe Coasta de Est a Statelor Unite QTH loc: FM07fm. Puterea efectiv radiata este de 3 kW si transmite pe frecventa de 70,005 MHz, CW. Indicativul este WE9XUP si azimutul este de aproximativ 60 grade, catre Europa. Autorizatia expira la 1 septembrie 2011 dar Brian, WA1ZMS, anunta ca este posibil ca transmisiunea sa fie oprita daca va cauza perturbatii. Banda de 4 m nu este inca alocata utilizarii de catre radioamatori iar baliza este in functiune ca urmare a cooperarii intre Societatea Inginerilor din Radiodifuziune ce reprezinta industria TV (licentiat principal in banda de 70 MHz) si Biroul de Tehnologie al FCC (Autoritatea de reglementare in SUA). Rapoartele de receptie se pot transmite prin e-mail: WA1ZMS@ARRL.NET
Echipa AMSAT anunta ca intampina dificultati in restabilirea functionarii normale a satelitului AO51. Acesta nu mai retine datele incarcate de la sol din cauza acumulatorilor care sunt intr-o stare proasta. In continuare se incearca remedierea situatiei insa sansele sunt mici intrucat perioadele de eclipsa previzionate urmeaza sa cunoasca o crestere pe termen lung desi, pe termen scurt, in luna noiembrie, acestea vor fi de doar aproximativ 15 minute. Se poate supraveghea frecventa de 435.150 MHz unde, in packet 9K6 se fac incercarile de upload.
http://www.amsat.org/amsat-new/echo/CTNews.php
Pagina | 21
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
HALL OF FAME YO5AJR

In galagia produsa cu mai mult sau mai putin rost in lumea radioamatorilor YO din ultima jumatate de an, a trecut neobservat un fapt cu care ar trebui sa ne mandrim! In concursul CQ WW, o statie YO a ocupat locul I la categoria SOHP in banda de 160m! Banda de 1,8 MHz este un domeniu exclusivist, statiile care activeaza in YO putandu-se numara pe degetele de la o mana. Este nevoie de echipamente performante, de antene in primul rand, de antene - dar si de indemanare. De asemeni, un pic de noroc pentru o propagare buna este si el necesar. Rezultatul obtinut de Miki, YO5AJR este cu atat mai important cu cat poate fi contrapus cu succes derizoriului lui YO3WW. Iata si cateva randuri trimise de Miki despre concursul in care a obtinut locul I: CQ WPX CW - 2010 (reportaj din "prima linie") Vizita amicului meu YO3BBW - Ilie a fost extrem de folositoare - avea un analizor de antena performant, cu care am "vizualizat" adevarul gol golut despre antenele mele. M-am asteptat la ce e mai rau! Asa si a fost cu FD4 - "Fritzel" dar si cu GAP Titan Ce sa faci? Sunt doar antene de compromis. In schimb jerpelitul de inverted V, construit numai pentru banda de 80 m s-a prezentat excelent. Intotdeauna am spus ca inverted V - urile sunt antene "prietenoase". Marea surpriza insa a fost insa inverted L-ul pe care l-am construit numai pentru 160m, avand o retinere initiala dar care, mai tarziu, mi-a adusa satisfactii nesperate! La masuratori, pe frecventa de 1818 Khz avea SWR "zero" - 1/1 , cu o largime de banda de 35 Khz. Acest aspect a fost hotarator in participarea mea la CQ WPX CW pe 160m. Pe 29 mai, ora 3 LT, am intrat in concurs. Propagarea a fost acceptabila, dar fara JA si W. Surprinzatoare a fost lipsa indicativelor din F si numarul redus de SP. Am avut o placere reala sa ac legaturi cu YO2IS -YO4SI - YO9HP - YO3APJ si alte indicative din YO. Am ancorat in jurul frecventei de 1821 Khz in RUN dar mai alternam si cu "vanatoarea"; banda totusi nu a fost extrem de aglomerata. Un singur OK a insistat sa plec de pe frecventa Run unde am stat de multe ore dar ignorand-ul, pana la urma i-au cedat nervii si m-a lasat in pace. Statiile din 9A se auzeau si cand s-a dus propagarea...hi. Am mai auzit un PY dar venea extrem de slab si nu am reusit sa finalizam un QSO. In a doua noapte, in 30 mai, speram sa folosesc din plin noaptea insa banda a devenit extrem de curioasa. Parca un monstru nevazut o rupea in bucati - semnalele erau pur si simplu parca fragmentate, banda extrem de zgomotoasa si "rapsodica" - QSB extrem de
aleator si, ca sa parafrazez un om politic de pe la noi: "Brauniana"....hi. Spre dimineata s-a mai linistit cand la ora 03:34 UTC reuseam un QSO cu CQ3L care avea si semnale consistente si ca prin minune nu a fost "napadit". Statiile din DL erau destul de numeroase si foloseau cu indicative speciale, de eemplu DL60DARC. Mai am de lucrat cca. 8 ore din acest contest dar nu prea am speranta sa ajung la rezultatul din anul trecut - pana in prezent avand 259 QSO cu 182 multiplicator - 96460 pct. Dar poate ca propagarea se mai imbuna. Ultima cavalcada - a treia noapte....la 17:50 UTC se auzeau statiile "vesnice" ca YT4A LY2IJ - LY7A - OL7M, in rest nu prea mai erau alte statii. Meteorologii ne amenintau cu "cod galben" (demult bunicii ne speriau ca "vine pericolul galben"...hi) si nu au gresit - QRN cat cuprinde. Ma instalez in vechiul mea transeu pe 1821.1 Khz si dau RUN. Pe la ora 18:00 "ceva" impingea S metru .....ma uit - o statie locala in "QRO" pe 1822.7. Conectez preselectorul, ingustez banda si totul reintra la normal pana la 18:20, cand vecinul a plecat si pot sa mai largesc banda sa nu tot motrosesc cu RIT...hi. QRN - ul se inteteste iar banda de 160 m iar arata de parca mii de caini pittbuli vor sa desfaca in bucati. Lucru cert ca nu voi atinge rezultatul din 2009. Pe la 20 UTC coboara "ciobanii" de pe munti - adica de pe frecvente superioare si banda devine mult mai animata. Numerele de control depasesc 3000 - unii si 4000 desigur culese din benzile superioare. Cu strangere de inima ma uit la barometru care arata "STORM" dar si cainele meu credincios se ascunde sub masa mea - se aud descarcari si nu-i place! Risc si nu ma opresc. Un "bai" nici o data nu vine singur - in camera mea simt un miros "tehnic". Ma uit la voltmetru de retea - ca niciodata, tensiunea este d 245 de V. 3Z - 500 din Ameritronul meu e cam rosu si din interior se aud din cand in cand descarcari.... reduc excitatia. Pe la ora 23 nu mai apare nici un indicativ nou dar ma incapatinez pana la capat.
Pagina | 23
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
La spartul targului, pe la ora 23:55, ma cheama un italian si cu greu termin legatura pentru ca afara s-a dezlantuit natura - a inceput o aversa zdravana. Rapid, am oprit toate "armele" si antenele le-am conectat la pamant. S-a terminat exact asa cum am banuit, mai putin cu 16 QSO-uri si mai putin cu 7 multiplicatori. Scorul in 2009 a fost 143445 - loc 7 in Eu si pe World iar acum 135680 dar mai e si UBN...hi. Starea mea psihica, ca in totdeauna dupa terminarea concursurilor, seamana cu episodul final din cartea lui Paul Closterman - "Marele circ" Cu o zi inaintea CQ WPX CW am primit un telefon de la amicul meu Nelu YO5CTZ care a spus ca va fi operat la cap in data de 29. L-am imbarbatat, spunandu-i ca noi, cei din YO care vom lucra in acest contest, il vom invalui cu undele noastre radio tamaduitoare ca si gandurile noastre de bine pentru el. YO5AJR - Miki 30.05.2010 ora 04:45 CFR Se pare ca gandurile generoase aduc noroc dar din pacate numai mie au adus noroc. De atunci YO5CTZ Nelu - s-a dus iar YO5ODU Vasile, a ramas fara piciorul drept asa ca norocul meu este umbrit dar raman increzator si cu ganduri bune. Pe blogul "CQ Magazin" se poate citi ca rezultatele generale la concursul din 2010 au scazut la nivelul anului 1975 din cauza propagarii extrem de proaste dar care a influentat in mod "democratic" pe toti participanti. YO5AJR Miki 18.04.2011
Pentru performanta reusita de Miki, YO5AJR, in CQ WW WPX 2010, Societatea Romana a Radioamatorilor il recunoaste ca unul din radioamatorii care reusesc sa promoveze in lume radioamatorismul romanesc, oferindu-i Certificatul de Merit si sperand ca exemplul sau sa fie urmat de cati mai multi radioamatori.
WFF World Fauna and Flora
de YO3JW
In preajma weekend-ului de 1 Mai, cativa radioamatori au activat in programul YOFF, operand din arii protejate folosind indicative speciale. In cateva zile de activare, au fost efectuate peste 2000 de legaturi radio in regim de portabil in benzile de unde scurte. Iata cateva dintre aceste activari:
YP6WFF din YOFF-307/2011 Tmpa Brasov

A sosit si ziua iesirii in teren. Initial a fost stabilita iesirea in YOFF-126 unde am fost in recunoastere si cunosteam conditiile din teren. Acolo incercasem sa lucram simultan CW si SSB. Ne-am decis sa incercam acelasi experiment si in YOFF-307, adica Muntele Tampa. Dimineata se arata o zi frumoasa de primavara. Ne am deplasat la telecabina (YO6CHB Doru, YO6EZ Dan, YO6GBE Cristi si subsemnatul YO6MP Victor). Am urcat cu ea pe varf. Aici, Doru si cu mine, am despachetat si neam instalat pe terasa restaurantului, in imediata vecinatate a turnului de comunicatii radio si tv. Lume putina, fapt ce ne-a bucurat pentru ca aveam sa scapam de curiosi. Dan si Cristi au gasit un loc in apropiere, unde au instalat antena facuta dintr-o undita si au invartit la mulineta (txcvr), reusind sa pescuiasca multiplele indicative care ii asaltau din eter. Au lucrat in SSB si Doru si Victor iar in CW, Dan intrucat Cristi, mai tarziu, a trebuit sa ne paraseasca, intrand sub ocupatie (i-au venit nasii la ZILELE MEDIEVALE ale BRASOVULUI). Mai tarziu Doru si cu mine a trebuit sa ne mutam in interior, unde erau mai putini curiosi si sa ne continuam activitatea de aici, facand cu greu fata asaltului si zgomotului (constant 59+30db si cu varfuri la peste 45 db) din eter. Dupa amiaza, tarziu, am strans si am coborat cu bagaje cu tot, lasandu-le pe acestea la Doru acasa si prelungind iesirea noastra pana dupa miezul noptii la taclale si savurand un suc sec de struguri de Recas. Duminica dimineata, taraiitul enervant de la interfon m-a trezit Nea Dan era deja la mine, conform intelegerii. Cristi ne-a dat masina lui. Odata ajunsi la Doru, am incarcat tot si am plecat sa ne instalam in rezervatie. De data acesta nu pe varf, ci pe Dealul Melcilor. Pana am adus cablul cu curent, nea Dan cu Doru au instalat masa de lucru cu tot ce era necesar pe ea pentru activitatea noastra. Si astfel am trecut la treaba pana catre pranz, cand am strans si am impachetat tot ce era adus in zona, am pus obiectele la locul lor si am plecat sa vedem ce mai fac JUNII Brasovului. In toate locatiile solul nu prea ne-a ajutat. Am folosit un Icom 706 MK2G, long ul pentru field-day, antenna tuner si mult utilizata antena verticala pe undita de fibra de sticla cu un Kenwood 440 pe post de mulineta, cu care am facut lejer sute de legaturi in benzile de 80m, 40m, 30m, 40m si 17m. Deoarece in portiunea alocata traficului CW participantii la concursuri ocupasera deja frecventele clasice, pentru a nu-I deranja am preferat sa lucram in benzile WARC de 30m si 17m. WX a fost potrivit de cald, cu scurte rafale de de vant rece dar la intensitate mica. 73 de YO6MP Victor
Pagina | 25
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
WFF World Fauna and Flora

YP1WFF/p in YOFF-420 Trnovu Mare - Latorita
In urma unor discutii cu prietenii din gasca am hotarat sa mergem in perioada 29 aprilie 1 Mai 2011 in zona Voineasa (Judetul Valcea) pentru o plimbare si o sedinta de relaxare la sfarsit de saptamana si nu in ultimul rand de a sarbatori 1 Mai "Muncitoresc". Cautand pe Internet pentru a face o rezervare am gasit Pensiunea Popasul Haiducului situata pe drumul dintre Statiunea Voinea si Statiunea Vidra, pensiune aflata in apropierea ariei protejate Tarnovu Mare - Latorita (YOFF-420). Citind pe site-ul http://wff-yo.blogspot.com/ despre programul YOFF-Natura 2000 am hotarat sa vorbesc cu YO3JW (Pit) pentru a ma informa in privinta activarii din punct de vedere radio a acestei zone . Plin de amabilitate, Pit, mi-a dat toate informatiile necesare fapt ce m-am incurajat sa fac toate demersurile pentru a-mi pregati echipamentul radio si a porni la drum. Tot impreuna cu Pit am stabilit ca indicativul folosit va fi YP1WFF/p. In dupa-amiaza zilei de 29 aprilie 2011 am ajuns la pensiunea stabilita unde ne astepta gazda noastra. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa intreb daca pot indinde o sarma si o undita pentru a-mi desfasura activitatea radio. Fara nici o retinere am primit un raspuns afirmativ pe langa care mi s-a oferit tot ceea ce am avut nevoie. Vazand acestea am descarcat repede bagajele si am inceput instalarea antenelor. Echipamentul a fost compus din Transceiver Yaesu FT-1000MP, Transmatch SPC Home Made, Laptop Toshiba Core 2 Duo, Antena LW 25m si un balun 1/9, Antena verticala tip undita 7m la baza careia a fost montat un balun 1/9. Imediat cum am terminat instalarea echipamentului am si inceput sa fac apel in banda de 80m. Nu a durat mult si statiile au inceput sa apara si in numai 50 de minute am realizat un numar de 80 QSO-uri. Bucuria insa nu a tinut mult pentru ca au inceput sa apara si probleme pe care nu le luasem in calcul. Lipsa impamantarii a dus la blocarea laptopului si atunci a trebuit sa opresc statia si sa incep sa improvizez ceva. Dupa cateva discutii cu gazda noastra am aflat ca instalatia de incalzire era facuta din teava de cupru; iar centrala termica avea facuta o impamantare destul de buna. Cum am ajuns in camera am pus o sarma intre calorifer si statie. Imediat a inceput si o ploaia animata de descarcari electrice. In cele din urma am renuntat si am mers la "gasca de prieteni" pentru a ajuta la pregatirea mesei de seara cu speranta ca a doua zi voi avea mai multa bafta. Inca de la primele ore ale diminetii de 30 aprilie am dat drumul la statie incercand sa ascult benzile pentru a ma putea fixa pe o frecventa la apel. Spre surprinderea mea benzile erau extrem de zgomotoase incepand din 80 m pana in 15 m. Nu am avut parte nici de liniste si nici de o propagare asa cum mi-as fi dorit. In timpul pranzului l-am sunat pe Pit pentru a verifica daca si din locatia lui benzile erau la fel de zogomotoase. De mentionat este faptul ca am plecat cu un stick de Internet insa intre munti nu am avut parte de semnal pentru a putea verifica propagarea in timp real. Dupa ore bune de plimbat prin benzi si facand apel nu am reusit decat un numar de 20 de QSO-uri. Am hotarat sa fac o pauza si sa fac o plimbare printre munti, in prealabil purtand cateva discutii cu minunata gazda a pensiunii. Dupa 10 km de mers pe un drum forestier destul de dificil am reusit sa ajung la una dintre cele mai vechi exploatari de mica din Romania, exploatare inceputa inca din anii 1900 si parasita in anul 2001. Cu ajutorul scarilor din fier puse de la baza muntelui si
pana in aproape de varf am reusit sa urc si sa ma bucur de minunat priveliste, ocazie cu care care facut si cateva poze. Si de aceasta data bucuria nu a durat foarte mult pentru ca ploaia a aparut si a trebuit sa ne intoarcem cat mai repede la pensiune pentru ca drumul incepea sa fie destul de dificil. Ajungand la pensiune prietenii ma asteptau sa pregatim gratarul si masa pentru a "sarbatori" asa cum se cuvine ziua de 1 Mai. Vazand ca ploaia s-a terminat si cu gandul de a reincepe cat mai repede activitatea la statie am intrerupt petrecerea si am fugit in camera. In jurul orei 18:30 am inceput apel in banda de 40m si dupa 1 ora am realizat un umar de 20 de QSO-uri. Am hotarat sa trec in banda de 80m unde doream sa ofer o ocazie si statilor din YO de face un schimb de controale. Dupa aproximativ 2 ore am reusit sa mai fac un numar de 46 de QSOuri. Nu la scurt timp ploaia a inceput din nou si activitatea radio a fost incheiata plecand sa continui petrecerea alaturi de prieteni. Dimineata zilei de 1 Mai a fost la fel zgomotoasa fapt ce m-a facut sa renunt si sa impachetez echipamentul pentru a ma intoarce in QTH-ul de baza din Craiova. Rezultatul final a fost dezamagitor, doar 166 de QSO-uri dar totusi am plecat cu ceva experienta si noi idei pentru o viitoare expeditie. Multumesc pe aceasta cale gazdei Pensiuni Popasul Haiducului, lui YO3JW (Pit) si nu in ultimul rand prietenilor care au suportat QRM produs de mine. 73` de YO7MGG (Stefan)
YO3HJV/p in YOFF-164
Am plecat de joi, dezertand de la treburile zilnice, impreuna cu XYL si cu QRPP, ceea ce, din start, presupunea o oarecare limitare a operatiunilor. In prima seara, dupa ce am ajuns, ne-am cazat la Hotel Royal, din nefericire la etajul 2 restul fiind ocupate. Am instalat echipamentele, compuse din: YAESU FT897D, FC-40, antena filara ajutata sa stea in pozitie oblica de o undita. Contragreutatea am infasurat-o pe balustrada balconului, profitand de faptul ca aceasta era destul de generoasa si realizata din inox. In prima seara am incercat banda de 80m insa, datorita zgomotul, m-am cantonat in 40m unde, spre surprinderea mea, dupa anuntarea pe cluster de catre Pit, s-a starnit un mic pile-up. Dupa o ora, zgomotul a devenit dominant, chemarile pe care le puteam auzi s-au rarit si sesiunea s-a inchis dupa aproximativ 100 de legaturi. Cea mai interesanta statie a fost Muntenegru. A doua zi, mutare ampla la alta locatie, in apropiere. Noul setup ridica probleme din punct de vedere al instalarii echipamentelor, dar acestea au fost depasite. In zilele ce au urmat, am realizat peste 200 de legaturi dar, ocupandu-ma de statie doar cate o ora pe zi! Propagarea a fost capricioasa insa mi-a oferit sansa de a lucra statii din VE, 4X, F si chiar statii din YO, in banda de 40m. Duminica am plecat de dimineata si bine am facut evitand aglomeratia de rigoare! Cu aceasta ocazie am vazut si din perspectiva operatorului tinta cat de neplacute sunt anumite comportamente ale vanatorilor si cat de important este ca bunele practici sa fie insusite de cat mai multi radioamatori, incepand cu anuntarea integrala a indicativului. 73 de YO3HJV, Adrian
Pagina | 27
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
YOFF - FAUNA AND FLORA Romanian Program

La aproape 2 ani de la punerea in practica prin efortul sustinut al lui Pit, YO3JW Coordonatorul pentru YO, Programul YOFF - Romanian Fauna and Flora s-a dovedit ca este tentant atat pentru radioamatorii nostrii cat si pentru cei din alte tari. La inceput timid, apoi cu mai multa indrazneala, am inteles ca participarea la acest program poate fi un alt mod de a petrece placut un sfarsit de saptamana sau (o parte din) concediul bine-meritat. Aparent complicat, in practica simplu, un kit destinat operarii in portabil este usor de alcatuit; restul, adica pile-up-ul il face locatia. Ori de cate ori apare in eter o noua locatie din lista WFF, garantat aveti de lucrat statii pe care altfel nu ati reusi sa le contactati intr-un rastimp scurt! De multe ori trecem fara sa ne gandim pe langa zonele care fac parte din programul YOFF, fara sa realizam ca, oprindu-ne si facand cateva legaturi, atat cat ne putem permite, putem face o bucurie unui prieten de pe cealalta parte a globului! In plus, veti simti o senzatie asemanatoare cu cea incercata de greii expeditiilor DX atunci cand activeaza o regiune mai putin prezenta in eter! Legaturile din programul WFF se desfasoara, de regula, in jurul urmatoarelor frecvente (in kHz), cu respectarea prevederilor Regulamentului: SSB 3.744, 7.144, 14.244, 18.144, 21.244, 24.944, 28.444 CW 3.544, 7.024, 10.124, 14.044, 18.084, 21.044, 24.894, 28.044 Pentru recompensarea activitatii radioamatorilor care opereaza din ariile protejate incluse in programul YOFF, Societatea Romana a Radioamatorilor ofera urmatoarele diplome, in semn de recunoastere a efortului: Diplome pentru activatorii YOFF 1. In vederea promovarii activitatii radio din parcurile nationale si naturale si din zonele protejate din Romania, in scopul popularizarii acestora, constientizari importantei protejarii naturii, a mediului inconjurator, Societatea Romana a Radioamatorilor - Programul YOFF instituie urmatoarele diplome: 1a. Pentru cei care activeaza din minim 2 parcuri nationale sau naturale din Romania (YOFF-001 - YOFF-026) si efectueaza minim 100 de QSO-uri din fiecare locatie se elibereaza o diploma clasa novice;
Au primit aceasta diploma: YO9WF, YO3JW, YO6MP, YO6CHB, YO6UO, YO6EZ, YO2MTG, YO2LIW, YO2MLL, YO2LQL, YO7CKQ, YO7BSN, YO7LBX
1b. Pentru 5 parcuri nationale sau naturale din Romania (YOFF-001 - YOFF-026) si efectueaza minim 100 de QSO-uri din fiecare locatie se elibereaza o diploma clasa standard;
Au primit aceasta diploma: YO3HJV, YO3JW

1c. Pentru 10 parcuri nationale sau naturale din Romania (YOFF-001-YOFF-026, minim una din YO!) si/sau de oriunde de pe glob cu minim 200 QSO-uri din fiecare locatie se elibereaza o diploma clasa expert.
A primit aceasta diploma: YO3JW

1.d. Pentru fiecare nou grup de 10 zone protejate din Romania - YOFF (conteaza toate din list!) diferite din care sa se fi realizat minim 200 de QSO-uri pe locatie se poate obtine o noua diploma!
Pagina | 29
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
VARIA
E.V.E
de Andrei Bolboceanu, YO3FTI
Legaturile cu reflexie pe Luna (EME) sunt relativ bine cunoscute printre radioamatori, primele legaturi datand din anul 1946. Mult mai putin cunoscuta si mai exotica este comunicatia cu reflexie pe planeta Venus. In anul 2009 germanii de la Amsat-DL (Radio Amateur Satellite Corporation filiala din Germania) au reusit sa receptioneze un semnal transmis de pe Pamant si reflectat de planeta Venus dupa aproximativ 5 minute si o calatorie de aproape 90 de milioane de km. Echipa de 9 radioamatori a realizat astfel prima comunicatie cu reflexie pe o alta planeta in regim de amator. Au folosit una din facilitatile scoase din uz de la observatorul de la Bochum un radiotelescop ce a fost restaurat pentru a fi folosit ca statie de baza pentru controlul primei misiuni organizata de Radioamatori spre Marte Mars P5-A. In pregatirea misiunii spre Marte au testat echipamentele cu o transmisiune la o distanta ceva mai mica planeta Venus aflata in acel moment la aproximativ 42 milioane de km. Date tehnice si echipamente folosite: - Antena parabolica de 20 m - Emitator de tip Magnetron cu puterea de 6 kW stabilizat in frecventa cu o referinta cu Rubidiu - Receptor AOR AR5000 - Receptor de tip Software Defined Radio - SDR-IQ - FFT Software (Fast Fourier Transform) SpecLAb pentru analiza spectrala - Semnalul transmis a fost cuvantul Hi transmis in telegrafie cu viteza redusa QRSS - Frecventa folosita a fost 2,45 GHz - Intreaga durata a experimentului aproximativ 2 ore
Antena de 20 m
Spectrograma semnalul receptionat QRSS
Pagina | 31
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
Acest experiment precum si obiectivele pe care si le propun radioamatorii de la Amsat-DL ne arata destul de clar ca terminologia de amator nu reflecta catusi de putin profesionalismul unor colegi ai acestui hobby si este mai degraba o semnalare a faptului ca implicarea este non-profit.
Echipa de experiment.
radioamatori
care
au
participat
la
Analizoarele de antena Low Cost RigExpert AA30 / AA54

Gama de frecventa: AA-30: 0.1 la 30 MHz, AA-54: 0.1 la 54 MHz Gama SWR masurata: 1 to 10 Smasuratori de SWR pentru sisteme pe 50 si 75 Ohm Indicatie SWR cu valoarea sau cu progress-bar R si X in gama: 01000, -10001000 in mod numeric si 0200, -200200 in mod grafic Afisare pe ecran: - SWR per frecventa (AA-54 poate afisa SWR pe mai multe frecvente) - SWR, R, X, Z, L, C la frecventa aleasa - Grafic SWR cu 100 puncte - Grafic R, X cu 100 puncte Iesire RF (generator de semnal): - Conector: UHF (SO-239) - Nivelul semnalului de iesire: + 13 dBm (pe sarcina de 50 Ohm) Alimentare: - Doua baterii / acumulator Ni de 1.5V, tip AA - 3 ore masuratori, maxim 2 zile standby cu bateriile incarcate - Se alimenteaza din USB cand este conectat la calculator Temperatura de utilizare: 0 40 oC Greutate: 400 g (inclusiv baterii)
Tombola RadioMagazinYO
Lunar, prin tragere la sorti, se desemneaza un castigator al premiului pus in joc pentru cititorii care se aboneaza pentru distributia online a revistei. Premiul consta in echipamente si accesorii pentru statiile radio. Castigatorul va fi anuntat in numarul urmator al revistei sau pe site-ul radioclubului, www.yo3ksr.ro, premiul urmand sa fie ridicat de la radioclub. La tragerea la sorti nu participa angajatii sau reprezentantii partenerilor care ofera premiul si nici echipa redactionala. Mai multe detalii puteti gasi intotdeauna pe www.yo3ksr.ro
Premiul lunii mai 2011:

DIPLEXER PROXEL MX72D oferit de LCCOM SRL
http://www.lccom.ro/product_info.php?cPath=23_37&products_id=82
Pagina | 33
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro
CONTEST
Pentru luna Mai 2011 va recomandam urmatoarele concursuri:
Data 03.2011 01.0131.12 01 02 07-08 07-08 07-08 Orele (UTC) 0000 2359 1300 1900 0100 0300 00002400 20000500 20001959 13002400 12001200 15001700 18002000 12001200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1500 1500 Nume Concurs / Regulament CQ DX MARATHON AGCW Party QRP/QRP Organizator CQ Amateur Radio AGCW Telegraphy Activity Group Adventure Society Radio Mod lucru CW/SSB/Digital CW CW SSB CW / SSB CW / SSB / RTTY Benzi Lucru (m) ALL 80,40 80,40,20,15,10 80,40,20,15,10 80,40,20,15,10 160,80,40,20,15,10
ARS Spartan Sprint MARAC Party SSB QSO
Mobile Amateur Radio Awards Club New England QSO Party Associazione Radioamatori Italiani New England QSO Party Associazione Radioamatori Italiani Feld Hell Club
New England QSO Party ARI International DX Contest New England QSO Party (2) Allesandro Volta WW RTTY DX Contest Feld Hell Club The Dayton Hamvention Sprint King of Contest Spain
08 14-15
CW / SSB RTTY
80,40,20,15,10 80,40,20,15,10
20
FELD-HELL
160,80,40,20,15,10
21 - 22
21 22 21 22 21 22 21 22
Aegean RTTY Contest EU PSK DX Contest UN DX Contest 2011 PORTUGUESE NAVY DAY BALTIC CONTEST Three Day Weekend PODXS 7 CLUB Contest CQ WW WPX Contest
Union Radioaficionados Espanoles Aegean DX Group European PSK CLUB Kazakh Radio Sport Federation Nucleo de Radioamadores da Armada - NRA Lithuanian Radio Sports Federation PODXS 7 CLUB
CW
160,80,40,20,15,10
RTTY BPSK63 CW / SSB CW / SSB
80,40,20,15,10 80,40,20,15,10 160,80,40,20,15,10 80,40,20,15,10
21 22 27 - 29
2100 0200 00002400 00002400
CW / SSB PSK31
80 160,80,40,20,15,10,6
28 - 29
CQ
CW
160,80,40,20,15,10
Continutul prezentei reviste este supus reglementarilor specifice drepturilor de autor. Reproducerea, in tot sau in parte a continutului, fara acordul S.R.R. este interzisa. Citarea de fragmente va fi insotita de o notita din care sa rezulte: Numele revistei, autorul materialului si numarul publicatiei din care a fost preluat fragmentul. Distribuirea estepermisasubconditiapastrariinealterateafisieruluipdforiginal.
Pagina | 35
www.asrr.org
www.radioamator.eu
www.yo3ksr.ro

RMYO7

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RMYO7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anul II Numarul 7 Revista lunara editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

IN CQ WW WPX 2010 contest-pag.22

Pentru discutii despre continutul revistei accesati aria corespunzatoare la www.radioamator.eu.

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

73 de YO3HJV, Adrian Florescu

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Coperta: Placheta CQ WW WPX 2010 YO5AJR

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Sisteme de pozitionare globala

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

1227.60 Mhz 1381.05 Mhz 1379.91 Mhz 1176.45 Mhz

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Traducere de YO3HJV dupa: http://dx-code.org/

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

HALL OF FAME YO5AJR

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

WFF World Fauna and Flora

YP6WFF din YOFF-307/2011 Tmpa Brasov

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

WFF World Fauna and Flora

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

YOFF - FAUNA AND FLORA Romanian Program

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Au primit aceasta diploma: YO3HJV, YO3JW

A primit aceasta diploma: YO3JW

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Spectrograma semnalul receptionat QRSS

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor

Anul II, Nr.7 Mai 2011

Analizoarele de antena Low Cost RigExpert AA30 / AA54

Premiul lunii mai 2011: