S45) Inf.

de tract urinar – def, etiol, patog, diag poz

Definitie: ITU reprezinta situatii patologice caracterizate prin patrunderea si multiplicarea

bacteriilor in tractul urinar, manifestate prin bacteriurie
-importanţă:
-morbiditate ↑
-cauză de febră
-risc de recurenţă
-consecinţe pe termen lung:
-HTA
-IRC
-complicaţii corelate cu naşterea
-imperative:
-diagnosticare şi tratament precoce înainte de leziuni parenchimatoase renale
-identificarea unor categorii de risc->uropatii obstructive,RVU cu dilatarea căilor
urinare
-etiopatogenie:
-urina = mediu de cultură
-mecanisme de apărare->menţin urina sterilă:
• fluxul continuu de urină->secreţia şi drenajul urinii prin intermediul unor
căi urinare libere,cu ajutorul peristalticii
• golirea completă a vezicii->reziduu < 5 ml
• IgA secretorii
• mucusul secretat de epiteliul urinar->captează bacteriile
• imunitatea generală
• flora saprofită periuretrală->previne ataşarea bacteriilor uropatogene:
-la ambele sexe < 5 ani->E-coli,enterococi,lactobacili
-fetiţe > 5 ani->E-coli
-căi de invazie:
1. cale ascendentă
-contaminare cu floră intestinală
-prezentă la ambele sexe
-circumcizia la băieţi ↓ incidenţa de 10 ori
2. cale hematogenă
-nou-născut + sugar->bacteriemie
-după 1 an->floră foarte agresivă : S.aureu,P.aeruginosa,Seratia,bacil Koch
-factori predispozanţi:
1. vârsta de sugar->reziduu urinar > 5-10 ml
2. uretra scurtă la fetiţe->disfuncţia segmentului mediu duce la reflux uretro-vezical
3. obstrucţia fluxului urinar
4. golirea incompletă a vezicii
-condiţii favorizante->RVU,duplicaţie ureterală,ureterocel,disfuncţie micţională
-argumente pt.disfuncţia micţională:
-bacteriemie asimptomatică la fetiţe->reziduu la 50%
-ITU cu reziduu->risc de recurenţă de 75%
5. corp străin->cateter,cistoscopie,calcul
6. debit urinar ↓->aport redus,pierdere extrarenală
7. constipaţie->golirea incompletă a vezicii
8. frecvenţa ↑ a receptorilor bacterieni->glicolipide specifice

1
 9. ↓ mecanismelor locale de apărare
-↓ producţiei de IgA secretorii
-calitate necorespunzătoare a mucusului secretat de celulele epiteliale
10. perturbarea eubiozei periuretrale->antibioterapie
11. condiţii favorizante generale->DZ,depleţia K,hipervitaminoza D
-etiologie:
-frecvent floră intestinală
1. ITU pe aparat urinar indemn
-80% E-coli
-bacil proteus->30% la ♂
2. ITU pe fond de uropatie malformativă,calculoză
-E-coli,proteus
-germeni mai puţin virulenţi->piocianic,Klebsiella,S.aureu sau
epidermidis,Enterococ, Streptococ grup B,D;H.influenzae
-infecţie polimicrobiană
3. ITU cu recurenţe în prima lună->bacterii rezistente la antibioterapie
-factori de virulenţă:
-capacitatea de aderenţă->fimbrii;ex.fimbria P la E-coli pielonefritigen
-endotoxine->febră,inflamaţie
-atg.K->rezistenţă la fagocitoza bacteriană
-evaluare:
1. evidenţierea unor factori de risc
a) la sexul ♀
-băi prelungite,esp.cu spumă
-constipaţie
-oxiuraza
-golirea rară şi incompletă a vezicii
-activitatea sexuală
b) la sexul ♂->fimoza = risc de balanită
c) la ambele sexe
-RVU la fraţi
-anomalii urologice
-cateterism vezical
-vezică neurogenă
2. anamneza->habitus micţional
3. examenul fizic
-TA
-unghiul costo-vertebral
-dureri abdominale sau suprapubiene
-tonusul sfincterului rectal
-constipaţie
-jet urinar
-inspecţia organelor genitale->fimoză,vaginită,iritaţie a meatului,aderenţa labiilor
-morfogramă
-examen neurologic
-diagnostic:
1. confirmare
a) determinarea bacteriuriei
-surse de eroare:

2
 -recoltare,transport,conservare inadecvate
-antibioterapie anterioară sau concomitent cu recoltarea
-tehnici de recoltare:
• mijlocul jetului
-urina de dimineaţă->contact prelungit cu bacteriile
-toaletă,îndepărtarea labiilor,decolare gland
-risc de contaminare->20-30%
-sunt necesare 2 uroculturi (+)
• colector plastic steril
-menţinut în poziţie verticală
-detaşat imediat după micţiune
-risc de contaminare->50%
-manevra trebuie repetată dacă nu apare urina în 20-30 minute
-necesită confirmare prin puncţie vezicală suprapubiană
• cateterism
-copil > 1 an,necooperant
-dacă se impune de urgenţă antibioterapia
-transport,însămânţare:
-maxim 20-30 minute
-urină păstrată la frigider maxim 3 ore
-prelucrare,interpretare:
• metode orientative
-examen direct : > 10 bacterii/mm3
-frotiu + coloraţie Gram : > 1-2 bacterii/câmp
-test nitriţi:
-nitraţi->nitrat-reductază->nitriţi
-rezultate fals (-)->durată scurtă a contactului,bacterii
neproducătoare de reductază
-rezultate fals (+)->băieţi mici,floră producătoare de nitriţi la
nivelul prepuţiului,urină păstrată
-valori predictive->99% la fetiţe,30-50% la sugar,copilul mic
• uroculturi cantitative
-mijlocul jetului-> peste 100.000 germeni/ml = predicţie de 70-80%
-conduită:
-ITU asimptomatică->repetarea uroculturii
-ITU simptomatică->confirmare prin:
-puncţie suprapubiană->orice titru
-cateterism->orice titru > 10.000/ml
-uroculturi fals (-):
-antibioterapie
-obstrucţie uretrală
-anaerobi
b) leucociturie
-semnificaţie:
-sediment : > 5 leucocite/câmp
-Addis : > 1000 leucocite/minut
-urina nativă : > 10 leucocite/mm3
-ITU fără leucociturie:
-50% din ITU la sugar

3
 -ITU asimptomatică
-ITU recidivantă
-leucociturie în absenţa ITU:
-SDA
-vaginită,balanită,iritaţie meatală
-calculoză
-apendicită
-nefrită interstiţială
c) hematurie->esp.la pacienţii cu cistită hemoragică
2. evidenţierea unor factori favorizanţi
a) istorie despre micţiuni,tranzit digestiv
-nicturie,frecvenţă,urgenţă,poziţie ghemuită
-incontinenţă,jet slab sau întrerupt
-constipaţie,pierdere de materii fecale
b) tehnici imagistice->nu la fetiţele cu un singur episod de ITU sau cu ITU joasă
-ultrasonografie->tehnică de triaj->dilatarea căilor urinare,reziduu vezical
-Rx pe gol->calculi
-UIV->dimensiunile rinichilor,obstacol,cicatrici
-cistografie ascendentă->RVU,obstrucţie subvezicală,reziduu
3. precizarea sediului->diagnostic de pielonefrită:
-clinic->febră,lombalgii,dureri abdominale
-laborator:
-cilindri leucocitari->pot fi mascaţi de piurie sau dizolvaţi în mediu alcalin
-↓ capacităţii de concentrare
-reactanţi de fază acută
-excreţie ↑ de β2-microglobulină
-imagistică:
-↑ în volum a rinichilor
-dilatarea căilor urinare
-rinichi hiperecogeni
-↓ diferenţei corticală-medulară
4. răsunetul asupra parenchimului renal->leziuni/cicatrici
-UIV->contur neregulat al rinichilor,↓ dimensiunilor
-scintigrafie cu Tc->arii fotopenice (de hipofixare)
-leziunile acute dispar în câteva luni
-cicatricile persistă

S46) Inf. de tract urinar – diag dif si forme clinice

-clinic:
1. după vârstă
a) nou-născut->tablou nespecific
-alterarea stării generale,instabilitate termică
-staţionare în greutate
-manifestări dispeptice,meteorism
-icter prin hemoliză,retenţie
-uneori septicemie,alteori asimptomatică
b) sugar
-idem + urini tulburi,hematurie,polakiurie,disurie
c) preşcolar/şcolar
-dureri abdominale,lombare (în unghiul costo-vertebral)

4
 -polakiurie,disurie,nevoie imperioasă
-enurezis secundar
2. ITU asimptomatică
-la fetiţe de vârstă şcolară->5%
-tulpini cu virulenţă ↓
-lipseşte piuria
-poate produce cicatrici
-asociază frecvent disfuncţie micţională->cauză sau efect
-clasificarea ITU după localizare:
1. cistită->absenţa febrei,disurie,polakiurie,apăsare suprapubiană
2. pielonefrită->febră,frison,dureri lombare
3. localizare nespecificabilă->10-20%
-clasificarea ITU după evoluţie:
1. ITU acută
2. ITU recurentă
-factori de recurenţă->sex ♀,uropatie obstructivă,RVU
-noul episod are altă floră
-riscul unor noi cicatrici
3. ITU cronică->diagnosticată doar prin puncţie biopsie renală
-morfopatologie:
1. PN acută
-macro->zone de inflamaţie triunghiulare ce alternează cu zone normale
-micro->infiltrat cu PMN în interstiţiu,uneori microabcese
2. PN subacută
3. PN cronică
-macro->rinichi mic,cu suprafaţă neregulată
-micro->infiltrat rotundo-nuclear,glomeruli ↓ în volum şi înconjuraţi de ţesut fibros

S47) Inf. de tract urinar – tratam curativ si profilactic

-tratament:
-obiective->eradicarea infecţiei,prevenirea reinfecţiei
1. regim igieno-dietetic
-aport ↑ de lichide
-igiena regiunii perineale->baie zilnic,evitarea băilor fierbinţi
-micţiuni frecvente->la 3 ore în perioada de veghe
-micţiune dublă seara
-combaterea constipaţiei
2. tratament antiinfecţios
-urgenţă esp.în pielonefrită
-alegere în funcţie de sensibilitatea regională şi de tratamentul antiinfecţios anterior
primit
-sterilizare în 24 ore
-persistenţa uroculturii (+)->rezistenţă bacteriană,anomalii severe ale tractului urinar
-medicamente->ampicilină,cefalosporine,cotrimoxazol,nitrofurantoin,quinolone-
>rezistenţă la 5-30%
-aminoglicozide->cele mai performante->rezistenţă în proporţie de 1%
-cale de administrare->parenterală (septicemie,vărsături,pielonefrită) sau orală
-clasificarea formelor de boală:

5
 • boală cu potenţial de gravitate->pielonefrită acută,ITU pe fond obstructiv sau
de RVU,ITU la nou-născuţi
• boală „benignă”->cistita
-terapia de atac:
a) ITU cu potenţial de gravitate
-varianta I->aminoglicozide,ampicilină sau cefalosporine
(monoterapie)
-varianta II->ampicilină + aminoglicozide
-cale de administrare->parenteral sau oral
-urocultura la 48 h (-)->terapia continuă;(+)->antibiogramă
-durată->10-14 zile
b) ITU benignă
-ampicilină sau cotrimoxazol
-cale de administrare->oral
-durata : de la 3-5 zile la 10 zile
-monitorizarea eficienţei terapiei:
-urocultură la 48 h de la iniţierea tratamentului
-urocultură la 48 h după întreruperea tratamentului
-dacă este (+)->reluarea tratamentului cu atb.
-titru specific->peste 10.000 germeni/ml în timpul tratamentului
-bacterii rezistente la toate medicamentele->sensibilitate teoretică
-evoluţie sub tratament:
-negativarea uroculturii în 24 h
-dispariţia febrei după 2-3 zile
-dispariţia piuriei după 3-4 zile
-CRP < 2 mg% după 4-5 zile
-VSH < 25 mm/h după 2-3 săptămâni
-prevenirea recidivelor:
-indicaţii:
-RVU
-uropatii obstructive
-ITU recidivante
-pielonefrita acută->până la evaluarea Rx la 1 lună după negativarea
uroculturii

-medicamente->nu trebuie să selecteze bacterii rezistente în colon

-nitrofurantoin 1-2 mg/kg/zi->modifică cel mai puţin flora intestinală
-nu este bine tolerat->vărsături
-trimetoprim 1-2 mg/kg/zi->toleranţă superioară;acţiune prelungită (48
h)
-sulfisoxazol 50 mg/kg/zi
-pivmecilina 3-5 mg/kg/zi
-administrare->doză unică,seara,după golirea vezicii
-durata:
-RVU,uropatii obstructive->24-36 luni sau până la rezolvarea
chirurgicală
-celelalte cazuri->6 luni
-recurenţa în timpul profilaxiei:
-bacterii sensibile->non-complianţă
-bacterii rezistente->Klebsiella,S.epidermidis,Enterobacter,Enterococi

6
S48) Glomerulonefrita acuta difuza – def,etiol,patogenie,fiziopat,diag poz si dif

Def.Glomerulonefrita acută poststreptococică reprezintă una din cele mai frecvente nefropatii
întâlnite la copil, în special în a doua copilărie.
-apare deobicei după vârsta de 2 ani,cu frecvenţă maximă la 7-8 ani
-etiologie->streptococ grup A
-debut precedat de angină streptococică
-incidenţă ↑ în epidemii cu streptococ
-uneori este identificat streptococul în secreţia faringiană
-usu.titru ASLO ↑
-riscul de a dezvolta glomerulonefrită după infecţia streptococică = 1% (10-15% pt.tulpinile
nefritigene)
-fiziopatologie:
-leziuni glomerulare->↓ ratei de filtrare glomerulară->retenţie hidro-salină->↓
spaţiului extracelular ->supraîncărcare volemică + edeme
-epurarea incompletă a substanţelor rezultate din catabolism->retenţie azotată
-supraîncărcarea volemică + secreţia în exces de renină (ischemie)->HTA
-clinic:
1. infecţia streptococică->evidentă la 50% din pacienţi;precede debutul real
-angină,amigdalită
-sinuzită,otită
-pneumonie
-piodermită
2. perioada de latenţă (asimptomatică)->7-21 zile
-peste 4 săptămâni->dubii asupra etiologiei
-sub 4 zile->usu.exacerbarea unei glomerulonefrite preexistente
3. debut real
i. acut
-febră,frison,cefalee,vărsături
-dureri lombare,urină tulbure,închisă la culoare,↓ cantităţii
-debut rar prin complicaţii->convulsii,amauroză->edem cerebral
ii. insidios->paloare,faţă tumefiată,astenie după angină acută
2. perioada de stare
i. sdr.hidropigen->retenţie hidro-salină
-↑ în greutate
-edeme->moi,albe,mai accentuate matinal,simetrice,mobile,semnul
godeului (+)
-usu.discrete sau moderate->pleoape,maleole
-pot fi accentuate
ii. sdr.urinar
-hematurie->modificarea cea mai caracteristică (boală în activitate)
-usu.macroscopică;după câteva zile sau săptămâni poate deveni
microscopică
-oligurie->manifestarea iniţială şi semnul major al ↓ filtrării
glomerulare
-densitatea urinară este ↑ sau normală
-sediment:

7
 -leucocite->dg.diferenţial cu pielonefrita bacteriană (semn
predominant + bacteriurie)
-celule epiteliale
-cilindri->hialini,granuloşi,hematici
-proteinurie->98% din cazuri;usu.moderată : 0.3-1 g/l
iii. sdr.de retenţie azotată
-uree sanguină->valori normale sau uşor ↑
-↑ cretininemia paralel cu ureea
iv. sdr.cardio-vascular
-HTA:
-↑->ameţeli,cefalee,insomnie,acufene,fosfene,tulburări
vasomotorii periferice
-↑↑↑->cefalee violentă,vărsături,dispnee paroxistică,convulsii
-durată de la câteva zile până la 1-3 săptămâni
-semne de congestie circulatorie->hipervolemie:
-hepatomegalie
-jugulare turgescente
-reflux hepato-jugular
-dispnee
-dg.diferenţial->insuficienţa cardiacă (este prezentă tahicardia)
v. alte semne
-paloare->anemie de diluţie,compresiune capilară prin edeme
-adinamie,astenie,dureri lombare
-paraclinic:
1. afectarea glomerulară
-sedimentul urinar->hematurie,proteinurie,cilindrurie
-densitatea urinară->normală sau ↑
-clearance creatininic ↓ (cel mai semnificativ în săptămânile 3-4)
2. etiologie streptococică
-secreţie faringiană (+) în 10-15% cazuri
-ASLO ↑ (> 250 U Todd) de la 2-3 săptămâni de la debutul infecţiei până la 2-
6 luni
3. mecanism imun->fracţiunea C3 ↓ prin consum
4. retenţie azotată->uree,creatinină,acid uric ↑
-dg.pozitiv->circumstanţe de apariţie + sdr.caracteristice
-dg.diferenţial:
1. GN persistentă şi GN rapid progresivă
-nu există infecţie streptococică în antecedente
-evoluţie fără tendinţă la ameliorare
-GN persistentă->azotemia persistă,semne de insuficienţă renală
-GN rapid progresivă->oliguria persistă->deteriorare rapidă a funcţiei renale
2. GN secundară din bolile sistemice->LES,PAN,purpura Henoch-Schönlein
3. sdr.Alport->anamneză,hipoacuzie
4. nefropatia Berger
5. nefropatii hipocomplementare->GN membrano-proliferativă,GN lupică
-fracţiunea C3 ↓ după 6 săptămâni

8
S49)Glomerulonefrita acuta difuza – forme clinice,evolutie,tratam,complicatii,progn

-tratament:
1. tratament profilactic
-tratamentul infecţiilor streptococice->penicilină 1.600.000 UI/zi
-nu previne nefrita,↓ intensitatea manifestărilor
-monitorizarea contacţilor intrafamiliali:
-examen de urină
-controlul TA
-determinarea fracţiunii C3
2. tratament curativ
-internare în spital în caz de edeme marcate,HTA,retenţie azotată
i. regim igieno-dietetic
-repaus la pat:
-absolut->perioada acută (edeme,HTA)
-relativ->hematurie,proteinurie
-restricţie Na->edeme,HTA
-aport proteic ↓->retenţie azotată
-aport caloric adecvat pe seama hidraţilor de C
ii. tratament antiinfecţios
-asanarea focarelor
-penicilină 7-10 zile 1.2-1.6 milioane UI/zi
iii. tratamentul edemelor şi al congestiei circulatorii
-aport hidric = diureză + 200 ml
-diuretic->furosemid
-detresă cardio-respiratorie->emisie de sânge,dializă peritoneală cu
soluţii hipertone
iv. tratamentul HTA
• HTA moderată/medie
-restricţie hidro-salină + repaus
-hidralazină (Hipopressor) 0.15 mg/kg/doză la 6 h iniţial i.m.
apoi p.o.
• HTA severă->valori > 180/150 mmHg
-vasodilatatoare->diazoxid,raunervil,nitroprusiat
-blocanţi ai canalelor de Ca->nifedipin
-IECA->captopril
v. tratamentul hiperpotasemiei
-↓ aportului
-diuretic
-rezine schimbătoare de ioni
-monitorizarea pacienţilor:
1. perioada de stare
-spitalizare
-zilnic->greutate,temperatură,diureză
2. perioada oligo-anurică
-zilnic->sumar de urină,uree,creatinină,ionograma serică
3. după perioada acută

9
 -timp de 1 an->TA,examen urină

-complicaţii:
-exacerbarea manifestărilor:
-insuficienţă cardiacă
-encefalopatie hipertensivă
-IRA
-↓ rezistenţei organismului->infecţii supraadăugate

S50. Sindromul nefrotic – def, etio, evol, clasif, patog, fiziopat

-reprezintă un grup de afecţiuni caracterizat prin triada:
-proteinurie masivă (> 40 mg/m2/h sau > 2 g/24 h)
-hipoalbuminemie (< 2.5 g/dl)
-edeme generalizate
-clasificare în funcţie de etiologie:
1. SN idiopatic (90% din copiii cu SN)
-SN cu leziune minimă (80-85%)
-glomeruloscleroză focală (10%)
-glomerulonefrită membrano-proliferativă (5%)
-glomerulonefrită membranară (< 1%)
2. SN secundar (10% din copiii cu SN)
-glomerulonefrită membranară
-glomerulonefrită membrano-proliferativă
-etiologie:
• infecţii
-HBV
-HIV
-sifilis congenital
-toxoplasmoză congenitală
-boala cu incluzii citomegalice
-malarie
• boli de colagen
-nefrita din purpura Henoch-Schönlein
-LES
-PAN
• neoplazii
-leucemii
-limfom Hodgkin
• boli cardiovasculare
-tromboza venelor renale
-pericardită constrictivă
• toxice
-penicilină
-trimetadionă
-clasificare în funcţie de răspunsul la cortizon:
1. SN corticosensibil
-pronostic bun->SN cu leziune minimă în majoritatea cazurilor
2. SN corticorezistent

10
 -pronostic rezervat->evoluţie spre insuficienţă renală
-PBR se impune dacă:
-vârsta de debut este < 2 ani sau > 10 ani
-se asociază manifestări de sdr.nefritic->retenţie azotată,proteinurie
neselectivă, hematurie,HTA
-fiziopatologie:
-permeabilitate ↑ a membranei glomerulare pt.proteine->eliminare urinară de
albumină,transferină, IgG->hipoproteinemie->↑ compensatorie a sintezei hepatice de
albumină + hipoalbuminemie
-hipoalbuminemie->alterarea balanţei oncotice/hidrostatice la nivelul peretelui
capilar->”fuga” lichidului intravascular (hipovolemie) în interstiţiu (edem)
-hipoalbuminemie->↓ presiunii în arteriola aferentă glomerulară->activarea sistemului
renină angiotensină + ↑ secreţiei de factor III natriuretic->↑ reabsorbţiei de Na în tubul
contort distal->retenţie de Na (edeme)
-hiperlipemia,hiper β-lipoproteinemia şi hipercolesterolemia sunt secundare
hipoproteinemiei
-lipidele circulă legate de β-globuline->α-lipoproteine
-↓ lipoprotein-lipazei->acumulare de molecule mari de β-lipoproteine

S51. Sindromul nefrotic pur – dg+, dg dif, trat , complic

-incidenţa = 2-4/100.000 copii/an;♂/♀ = 2/1;vârsta de elecţie->1-5 ani
-etiologie->necunoscută
-morfopatologie:
-microscopie optică + fluorescenţă->glomeruli normali
-microscopie electronică->fuzionarea pedicelelor podocitare (comună proteinuriilor
masive)->95% steroid sensibile
-fiziopatologie:
-permeabilitate ↑ a membranei glomerulare pt.proteine->eliminare urinară de
albumină,transferină, IgG->hipoproteinemie->↑ compensatorie a sintezei hepatice de
albumină + hipoalbuminemie
-hipoalbuminemie->alterarea balanţei oncotice/hidrostatice la nivelul peretelui
capilar->”fuga” lichidului intravascular (hipovolemie) în interstiţiu (edem)
-hipoalbuminemie->↓ presiunii în arteriola aferentă glomerulară->activarea sistemului
renină angiotensină + ↑ secreţiei de factor III natriuretic->↑ reabsorbţiei de Na în tubul
contort distal->retenţie de Na (edeme)
-hiperlipemia,hiper β-lipoproteinemia şi hipercolesterolemia sunt secundare
hipoproteinemiei
-lipidele circulă legate de β-globuline->α-lipoproteine
-↓ lipoprotein-lipazei->acumulare de molecule mari de β-lipoproteine
-clinic:
-edeme renale +/- anasarcă
-edeme la nivelul feţei,pleoapei,moi,pufoase,matinale,declive,lasă godeu
-♂->edem scrotal
-oligurie
-V.N. diureză = [1500 * suprafaţa corporală (cm2)]/1.73
-suprafaţa corporală = (4*G +7)/(90+G)
-paloare
-TA = normală
-
paraclinic:

11
 1. în urină
-proteinurie selectivă > 2 g/24 h
-↓ Na urinar
-↑ K urinar
2. în sânge
-hipoproteinemie->3-5 g/dl
-hipoalbuminemie->2-3 g/dl
-disproteinemie->hiper α2-globulinemie,hiper β-globulinemie (moleculele
mari nu se pierd), hipo γ-globulinemie (se pierd)
-hiperlipemie-> peste 700 g/dl
-anemie->diluţie + pierdere de transferină
-VSH accelerată->disproteinemie
-uree,acid uric,creatinină = normale
-clearance creatininic = normal
-complement seric = normal
-complicaţii:
-ITU
-infecţii sistemice->peritonita pneumococică
-tromboze venoase sau arteriale
-retard în creştere->datorită corticoterapiei
-complicaţii psihologice
-tratament:
1. igieno-dietetic
-restricţie de Na (1-2 g/zi)->edeme,prednison
-regim uşor hiperproteic (3-4 g/zi),normoglucidic,normolipidic
2. medicamentos
-diuretice->numai în edeme masive (furosemid 1-2 mg/kg/zi,spironolactonă 3 mg/kg/zi) +
plasma-expanderi (manitol,albumină 10% 2-3 ml/kg)
-prednison:
-60 mg/m2 zilnic 4 săptămâni
-40 mg/m2 la 2 zile,matinal,4 săptămâni
-răspunsul la cortizon:
• vindecare după prima cură->rar
• recăderi rare->la primele 3 recăderi se reia prednisonul ca la primul
episod;se continuă în doza minim eficientă 6 luni,în cură alternativă,cu
↓ progresivă a dozelor
• recăderi frecvente (3 sau mai multe /
an);corticodependenţă;corticorezistenţă
-imunosupresive:
-ciclofosfamidă 2.5-3 mg/kg + prednison 60 mg/m2 în regim
alternativ 8-12 săptămâni
-ciclosoprină 5 mg/kg/zi->acţionează pe LT,inhibă IL2
-vaccin antipneumococic,antiHemophillus în perioada remisiei cortizonului

12