r! I Descopera aventura,rezo/va enigme/e i mai apoi... \J , o metoda practica i comp/eta What would you like?

1992 Usb orne Publishing Ltd Titlu in original LERN ENGLISH de Nicole Irving 1997 by EDITURA AQUILA '93 Roman ian edition and Translation ISBN 973-9319-17-3 Traducere: Claudia Eftimie Lector : Claudia Eftimie Tehnoredactare: Editura Scripta SrI. Oradea EDITURA AQUILA '93 ORADEA

I Cuprins J Cuvant inainte Ghid de pronuntare englez Glosar (termeni/notiuni gramaticale) Su bstanti vele Adjectivele ~i primele notiuni des pre verb Timpul prezent al verbe lor Geni tivul in's Imperativul ~i MUST Propozitiile interogative Propozitiile n egative Cateva verbe de exceptie Prepozitiile ~i particulele "Cine", "ce" ~i pro numele reflexive Prezentul continuu (continuare) Pronumele personale Verbele la trecut ~i adverbele Imperfectul (continuare) Aspectul simplu ~i continuu al trec utului Present Perfect Participiultrecutal verbului~ipronumeleposesive Viitorul Formarea viitorului cu going to Gradele de comparatie comparativ ~isuperlativ Wo uld ~i conditionalul o scrisoare Explicatii gramaticale Raspunsurile ~i solutii1 e exercitii10r Numeralele, datele, anotimpurile ... Dictionar englez-roman

Cuvant inainte Aceasta carte va permite invatati regulile de baza gramaticii limbii engleze pun eti in practica cea ce pe parcurs, insu~indu-va cuno~tinte. sa ale ~i sa invatat i noi Personajele principale Pe pal'curs ce Inaintati, veti face cuno~tinta cu anumite personaje. care detin un 1'01 important va sunt prezentati aiei. Cei Pagini Ie 4 ~i 5 va prezinta un ghid de pronuntare englez ~i un glosar. Glosarul va explica termenii gramaticali care trebuie ~tiuti pentru a intelege mai bine textul. Reveniti asupra lui daca nu sunteti familiarizati cu telmenii gramatical i. ' Partea principala a cartii incepe la pagina 6. Fiecare capitol prezinta un punct sau doua de gramatica, iar banda desenata va prezinta utilizarea acestora. Toate cuvintele noi sunt prezentate alaturi de traducerea lor. Cititi explicati ile ~i banda desenata. Consultati lista de cuvinte noi dind va atlati intr-un im pas. Daca va va fi greu sa Intelegeti, apelati la tradueerea bulelor. Aceasta tr aducere nu este mcuta cuvant cu cuvant. De fapt, nu ne exprimam tot timpul la fe lin engleza ca ~i In romana. A~adar, ea constitue traducerea cea mai adecvata cu putinta. Pe parcursul fiecarui capitol veti intalni eel putin 0 ghieitoare sau un joc care va of era ocazia de a pune in practica eeea ce ati aeumulat pe parcu rs. Raspunsurile ~i solutiile Ie gasiti la paginile 56-57. Primii sunt Susy ~i John, deoarece ei sosesc la Bridgetown, pe drumul care duce la re~edinta Fruitcake. Ei au venit de la Londra, unde de a~tfel locuiesc, pentr u a-~i petrece vacanta Impreuna cu familia Fruitcake. Ii veti insoti pe parcursu l acestei carti. John Miller Fratele lui Susy. Ii place plimbarea, cataratul, pl imbarea cu bicicleta ~i mancarea. Susy Miller Sora lui John. E mai in varsta dec at el cu un an. plac romanele politiste. Ii Sarah Fruitcake Prietena lui John ~i Susy. Ea i-a intalnit cu un an In urma in t impul vacantei. Emma Fruitcake Mama lui Sarah. Este 0 scul ptori ta destul de faimoasa. Phil Fruitcake Tatiillui Sarah. Fiullui Frederick Fruitcake. Lucreaza pentru 0 a sociatie de caritate. Christopher Crook Talhar international. Politia din Londra are un dosar des pre el. Softic Cainele familiei Fruitcake. Curajos ~i neobosit.Cateodata mai e ~i nervos . Fangs Pi sica familiei Fruitcake. Curioasa, Ii place sa fie rasIatata. Ii place sa-l tach ineze pe Softie. De retinut In aceasta calie, abrevierea (pi) Inseamna ca cuvantul sau expresia I n chestiune se atla la plural. * Acest asterix Inseamna ca verbul care urmeaza este neregulat, (verbul al carui timp trecut este neregulat). Verbele neregulate din engleza va sunt explicate unde este necesar.

..1~ CLLt))) '...Ghid de pro nun tare englez Pronuntia In limba engleza difera de cea din limba romana. Unele litere sunt u~o r de pronuntat deoarece ele au tot timpul aceea~i pronuntie, se citesc la fel, i ar altele se citesc ~i se pronunta ca In limba romana (adica "b", "k", "]", "p", "t"~i "z"). Totu~i, multe litere ~i grupuri de litere se pot pronunta diferit ~ i pentru a ~ti cum sa Ie pronuntati corect, cea mai indicata modalitate este de a asculta cu atentie cum vorbesc englezii. Aici va sunt prezentate cateva VOl' a juta sa pronunta!i corect literele al carol' sunet trebuie Invatat. Atentie In s chimb: pronuntarea In engleza difera, existand mu]te exceptii. e la sfar~itul un ui cuvant nu se pronunta deloc : bike, shine, like cu excePtia cuvintelor format e dintr-o silaba, unde "e" se pronunta scmi: he, she, be; "i": tea, please, sau "e" ca In elefant: dead, treasure. eo se pronun!a "i": people. ea se pronunta i ee : se pronunta tot "i", dar putin alungit: see: green. ew se pronunta aproape ca un "u": ;ewel, sau un "iu" din romana: new. ay & ey se prol1unta "ei" ca 111 piei: away, they; ea se pronunta cateodata exac t la fel: great. ie se pronunta "i", care poate ti lung: piece, sau scurt: fi-ie nd. i se pronunta bird; ca In limba romana (adica scmi): bridge, river, is; - asemeni sunetului "a" din casa: - asemeni sun etului "ai" din cobai: bike, white, shine. o se pronunta ca In romana: dog. reguli care va oe & ue se pronunti'i "u" scurt ca unghie: shoe, blue, clue. oi & oy se prol1ul1!a "oi" ca In baietoi: boy, soil. ou se pronul1ta "au" ca ~i 111 aur: about, found sau "0" mai alungit: 111 not, got; - asemeni sunetului "0" din oracol dar mult mai alungit: old, phone, home, no; 00 se pronunta "u": uliu, u~a, dar Vocalele In majoritatea cazurilor este mai alungit decat In limba romana (vezi un diction al' bun): school, look, four. good, poor. u se pronunta: - asemeni sunetului "a" din vaza sau casa: but. up, jumper; - ase meni sunetului "u" din lut: ow se pronunta

cateodata "au": cow. now iar alteOl'i se pronul1ta "au" ca 111 dlau: show. window. ui se pronunta "j" ca 111 indiciu: builder sau "u" ca In ureche: ;uice. put; - asemeni sunetului "iu" din fiu: stupid. ai se pronunta asemeni sunetului "e" din etaj: airport, pair sau sunetuJui "ei" din lei: painting. aw se pronunta Consoanele c se pronunta "s" In fata lui "e" sau "i": ;uice, cinema; sau "k", ca In kilomet ru: castle, cup (ck se pronunta exact la fel). "0" ca In anotimp: draw, strawbeny. Cilteodata, acest sunet se scrie 00 (ca In door), or (ca In for ), sau our (ca In four), dar pronuntat mai alungit. 4 1 Gasiti toate cuvintele citate In exemple la vocabularul de la paginile 59-64.

Glosar ch se pronunFi"tch": church ~i "1(;' dupa "s": school. g se pronunta gi Inaintea lui "e" sau "i": orange; altfeJ, g se pronunta normal: bag, go, garden; un "u" 'IIpoate Intari: guess. gh se pronunta uneori "f': enough, jar aiteori nu se pro nunta deIoc: straight, light. ng nu se pronun!a foarte distinct; multe cuvinte s e termina In "ing", aceasta termina!ie pronun!andu-se ca un "n" nazalizat: sing, bring. h se pronun!a aproape Intotdeauna In engleza: here, holiday, hello. j se pronunta "g" ca In ger, jumper. kn se pronunta "n" ("k"-ul nu se pronunta aici) : knOw. 1 & II se pronun!a ca I-ul din vila: ill. holiday; Ie de la sfar~itul un ui cuvant se pronun!a "al" ca ~i In mamaliga: table. qu se pronunta "k": quick, quiet. r-ul din engleza se pronunta aproape ca In romana: river, forest. Er se p ronunra "a"cand se afla la sfar~itu] unui cuvant: mothel; fathel; brother Termin aria our se pronunra la fel (a): flavour2. s se pronunta ca In ceas: house. fore st; cateodata (mai ales la sfar$ituJ cuvantului) se pronunra"z"zebra: is, clothe s sau "j" ca In joc: treasure. sh se pronun!a "~" ca In ~arpe: shop, show. th se pronunta ca un fel de "t" pu~ nand limba Intre dinri, Iasand aerul sa iasa u~or pe gura: the. this. tion se pronunra "$an": expedition.' w se pronun!a "u" ca I n uituc: want, away. wh se pronunta cateodata "u" iar alteori ca un h englezesc foarte aspirat: who. x se pronunra cateodata "gz" exit; iar alteori "ks":expel, fax. y se pronunta "i" purin alungit: Acesq~1osal'-va prezintape scurt principalii termeni gramaticali din aceasta cm1 e. substantivul: cuvant care denume$te lucruri, fiinre. ExempIu: $oarece. pronum ele: cuvant care tine Iocul unui substantiv. Exemplu: ea. al meu. subiectul: sub stantiv sau pronume care sufera aqiunea exprimata de verb. Exemple: $oarecele ma nanca. Ea mananca. complementul: substantiv sau pronume care determina un verb. El poate n direct: Ea mananca branza. ~i indirect: Ea Ii da surorii sale branza. adjectivul: cuvant care descrie un substantiv. ExempIu: Ea este grasa. verbul: cuvant care exprima 0 aqiune sau 0 stare. Verbul se conjuga, adica se pune la fo rme ~i timpuri diferite, conform subiectuIui $i momentului In care are loc aqiun ea. Exemple: ea mananca; ei mancau; eu voi n. infinitivul: forma de baza a verbu lui. E forma pe care 0 are verbul cand nu e conjugal. ExempIu: manca. a fugi. ad verbul: cuvant care determina un verb exprimand caracteristici (In timp, spariu, etc.). Exemple: Ea mananca repede; Ea va manca maine. crayon, you; uneori scurt: nearly, ready, stOlY; iar alteori se pronunra "ai" ca In cobai: by. Variante: Atat In Marea Britanie, cat ~i In Romania, exista mai ndicariile de mai sus corespund englezei standard din entata a~a cum este vorbita In sud-estul Angliei. Mai um ar fi cel al englezei americane vorbite In America In compara!ie cu cea a Marii Britanii). DO 2 In America aceasHi terminatie se scrie or. 5 mu]te accente regionale. l zilele noastre, fiind prez exista $i alte accente - c (unde oI1ogranerea variaza

9substantive,e Oricare ar fi genul substantivului, in la substantive Ie. Exemple: the bridge (aeroportul). Un ~i 0 se traduc prin a vocale. Exemple: a bridge (un pod); an

englezii yeti adiiuga the pentru a aliicu (podul); the tower (turnul); the airport in fata unei consoane ~i an in fata unei airport (un aeropOli).

Pluralul substantivelor Majoritatea substantivelor primesc un s la plural: bridg es (poduri)l. The apare in fara substantive lor la plural - dar nu intodeauna. I ntrebuintam the dind vorbim despre lucruri concrete (the bridges of Bridgetown podurile din Bridgetown). Cand vorbim despre lucruI'i nenumarabile nu utilizam the. (1 like sweets - imi p]ac dulciurile). 6 I negative some va lnlocuit cuseany. 1 PluraluI substantivelor care formeaza fi diferit va este explicat la pag.49. 2 In propozitiile interogative ~i

I - ---------~~~._ ,~ "Exista unlo" i "iata" Pentru exista, se afla un/o yom spune there is (sau there's) la singular ~i ther e are la plural. Exemple: there is a lake (este/se afla un lac ...); there we la kes (sunt/se afla lacu ri ...). Cand yrem sa spunem iata yom utiliza tot there i s lare. Cand ne referim la un obiect care se afla prin apropiere, vom spune here is (sau here's)4 la singular ~i here are la plural. Cuvinte noi bridge sweet market tower castle cinema post office swimming pool church3 pod La familia Fruitcake bomboana piata turn castel cmema oficiu ing aeroport coasta (Ja mare) ora~ port enea ferma hotel padure insula priYe~te olo) sunt, se afla (aici) este, se afla da po~tal piscina biserica gara loc de camp diu lac ora~el, sat munte harta casa caf ! este, exista (acolo) este, se afla (ac (aici) sunt, se afla

station camps ite airport coast town port river lake village mountain map house cafe farm hotel forest island look! it is, it's there is, there's there are (pI) here is, here's here are (pI) yes Pentru un motiv necunoscut, barbattil din spatele lui John ~i-al Jui Susy prive~ te ~i retine drumul care duce la familia Fruitcake. EI a gasit deja primele ~ase puncte de reper care indica drumul de la aeroport. Cautati-Ie pe celelate ~ase alcatuind 0 lista in engleza Ctinand cont de a, an). Cheia replicilor -John, look! John priYe~te! -It's the coast! E coasta! -Ohyes! There's a town to o! $i acolo mai este ~i un ora~! -It:' aport. Este un pOlio -A river! Un rau! -A lake! Un lac! -A village! Un sat! -Oh, mountains' Oh, chiar ~imunti! -Look! The reS Bridgetown. PriYe~te! Acolo este ora~ul Bridgetown. - Yes, there are the bri dges ... Da, acolo sunt podurile ... -and the two towers. ~i cele doua turnuri. -Oh, here's the airport' Oh, iata (aici e) aeroportul. -Great! Sweets. Minunat' Dulciuri! -What's that Susy? Ce ai acolo Susy? -It's the map. Harta. -And here's the Fruitcake house. $i iata ~i casa familiei Fruitcake. no too and two great what's that? nu de asemenea ~l, lar doi, doua minunat ce este aceea? 3 La plural: churches. 4 Is lnseamna este. In limba vorbita, se lntrebuinteaza f orma contrasa s (vezi pag. 8).

I Adjectivele i primele notiuni despre verb In engleza, adjectivele se pun Inaintea substantivului ~i sunt invariabiIe. Spre exemplu, cu green (verde) vom avea: a green car (0 ma~ina ()-~Thelje;feaholtJqy==~_O ~; ,~;;;.;: ;.~~._'-""~ . , verde) ~igreen cars (ma~ini verzi). blue sky Verbele in limba engleza In engleza, verbele se conjuga aproape la fel la timpul prezent (vezi pagina 10) . Anumite verbe, precum to be (a fi) ~i to have (a avea)l se conjuga diferit. Le gasiti conjugate la timpul prezent pe urmatoarea pagina. "Eu", "tu", "el", "ea", etc. In engleza, (eu) se scrie Intotdeauna cu majuscula. Jou inseamna atat tu, voi ca t ~i dvs. EI ~i ea au drept corespondent he ~i she cand ne referim la persoane. Cand vorbim des pre lucruri vom spune it2 We inseamna noL They inseamna atat ei cat ~i ele. 1 To have, to have got (a avea) Prezentul verbul ui to have este have respectiv has. Deseori, in anumite context e, se adauga got: J have (got) you have (got) we have (got) they have (got) To be (a fi) Jam you are he/she/it is we are they are eu sunt tu e~ti/voi sunteti el!ea este noi suntem ei/ele sunt eu am tu ai/voi aveti ' . nOl avem ei/ele au ellea are l~ ~I.~} ffi{ I've black ~Hey, J.. a ~ ,t:r - small g~t,..~~" You've l }J~ ~~~ bag. tent too . ..4. got a .'; ~(~.(i~

~ M F/,r ~;' "'. JOhn!A~~ green tent. Oh yes, I've got a XI <11111111 ~~I h~ssr;dt) contrase I!. I Formele h/ \b::f Ir{'t,- ,,; (\ \\) ~ J. ~ ~o-1-.1 ~

'rr~ 'lA .,1~4'~~ ~~ .. ~. t~ "!.~ \t) ~(.r "" . t -' , . ~..F--i )-~~. ~4' . " ~~"~ ~ A "'IV< ~'.J'!-..' Ji prezent. Am, to ~1 devln formele verbelor are b~IS ~ontrag 've In engleza V.orbi ta S.e to ~ave la ? .~<::i '" /r:;f;%ro ~ ;...:!il ~ i7'~ .. I ill\' ,),.'1 \;i~t I ... f..4;~ f ~ ~\(A' ~~~ \I ~ ". ~\{ ~," you've got (tn ai, voi avcji).

" l~ ~, .J. ~'?ll'":-... Ah..]'m \ tire~". ~ ~''''''~IA green suUca" ... '1\5 . a-" blue bag" .._/' ,r,~ =X," c:I , Susy. ~ " I ve got bag~ gree: an old ~f\ ~ l~. ~ VJiP /"lIP t}. ~ ~ r:;t ,;;::;.-~"' tall. ~=~~/1.9~""" 0 I ,,~- l'l~Y /'w,' ;0"," VQ't 4. J.<:~ 'C ~ {,\:7 ff{t),', ~ Oh, he's.:'7:"~ .. "'''''~vv..t''.!" ~'1' ,'il~.'"'Ir:71;, ;}~J~v0~ i~~'J:,.!j, .. . ~.~r,.~~" ' .. ~ ".w:'" ~1"{1""" . ~.( Idv.\I" ~ ..... ~h" :d~",r-,-,*~,",~~. ~ ~'=-7fu\(",0 ~WO'""J1b d ,~n.,.!'tI (~ ~\')j . _~~. '" G) ~ <:) ~~' ~~} ~ ~~ ~' ~~. -.;.~~ ~~ "tiDfU :t--' YW' ~ ,:11' ~~ ~gM\ v. \ j 0 I' t

,.I..J li.~.tE ,"'j'". IJ ) ~.oJ ~ .....IJ r: ~< ~.. "= '[Y?~\L ~ "'~ -~ ,.l/ ~fl~~~ 116t'/' " !I '1" ~?iII ~u ~.L"..I I.. SI ~ ~ ~\ R ,""'< ; I (, ~\\:~ ~ Z" ~ ~ Ij'~ if ~:\r... 1\ '. ~~~~ Hello, ."II~.1 Its Sarah? > _~ ( ~ We re zn Bridgetown.. , ~; " ./ ~ ,~ IIlfli" ~,'t\1i ~<W " l... il"""" ~I~;r '" A~ 'i~\\,\" . ~.' V 0; 1\"''C:1 'h>'1

I~ ~ t'~ r .....~ f:r'" 1/))"0~ -, ~" '1.....~. " .... v:;-. ~ . :a on 4&--~ ""'"-- ~J ~ iW;IX ~:z:. :::!I:L ~~ /c!.'.J' l ~((~ 'I. 1'\" s:::.. . .;;; V.....-;:::;:;:;.un" :.....: Oft I')'Y AI ~ "'<.... b, E-""~ .~.-J r-:: ~"{ E...:;;#! I C ~, _'!--T iF,)' ..................~ Thank you". V You are kind~:::: .:\ I-I.-.J ~~~"" r.:I~j ~ _"'YiIio ~1'~11 'fa {~:.:P'1 .' =-~1 F'\ 8 1 In engleza, verbele sunt precedate de to la infinitiv. 2 Ciind vorbiti despre un animal care nu va este cunoscut, yeti spune it. Daca In schimb e yorba despre animalul vostru preferat, yeti spune he sau she (el-ea).

~ "AI meul mea", "al taul fa", "al saul sa" lata cum spuneti al meu/mea, al Hiu/ta in engleza. Cuviintul utilizat pentru al saul sa, ai/ale lor depinde de lucrul sau persoana despre care vorbiti. my your his her its our their al meu/mea. ai mei/ale me Ie al mu/ta, ai miltale, al vostru/voastra, ai vo~tri/voastre al sau/a sa, ai sai/ale sale (m) al sau/a s a, ai sai/ale sale (f) al sau/sa, ai sai/sale (obieetc) al nostru/a noastra, ai/ ale no~tri( e) alia lor, ai/ale lor No, it all right. We've got your map. :s Cuvinte noi Cine ce bagaje are? ~~~, Ati putea sa depistati aceste personaj~~"bapda desenata ~i sa descoperiti cine c e bagaje are? Spuneti In ehgleza ce fel de bagaje are fiecare ~i atribuiti-Ie el ite 0 euloare. Primul raspuns este:His bag is r~ green. car holiday sky4 ma~ina vacanta eel' Cheia replicilor 'I've got a small black bag Am 0 geanta mica ~i neagra. 'Hey, John! You've got a tent too. Hei lohn! $i tu ai un COli. 'Oh, yes! I've got a green tent. Oh da! A m un COlide culoare verde. 'Oh sony! Oh, scuzati. 'Oh, he stall. Oh, ce inalt es te. Ah ... I'm tired ... Ah ... sunt obosita. 'A green suitcase ... a blue bag 0 valiza verde ...o geanta albastra . 'I've got an old green bag3 Am 0 veche geant a verde. You are kind! Thank you ... Sunteti amabila. Va multumesc. Hello, Sarah? Its Susy. Alo, Sarah? Susy la telefon. We're in Bridgetown .... Suntem in Bridg etown ... No, it~all right. We've got your map. Nu, e in regula. Avem hmia voastra . 'My backpacks red. Rucsacul meu e ro~u. 'Heres your bag. Aici e geanta ta. 'No , its his bag Nu, aceasta e geanta sa. 'My suitcases are grey. Geamantanele mele sunt gri. 'Heres your suitcase, Miss. lata, aici este geamantanul dvs. Domni~oa ra. sea sand day trip bag tent suitcase backpack briefcase green blue white black re d grey yellow pelfect clear warm exciting small, little sorry tall tired old tha nks, thank you kind hello in all right Miss mare excursle geanta cort geamantan rucsac geanta diplomat verde albastru alb ne gru ro?u nISlp . gn galben perfect limpede, clar caldut, cald extraordinar mic (a) pardon, scuze ina lt (a) obosit (a) (in context) vechi/e, batriin (a) va/lti multumesc amabil (a) buna,salut in in regula Domni~oara 3 Nu uitati ca un sau 0 se tradue prin an In fata unui cuvo'mt care Ineepe eu 0 vocala. Acest euvant poate fi atat un substantiv (an airport - un aeroport) cat ~i un adjectiv (an old bag - 0 geanta verde). 4 Pluralul este: skies. 9

Timpul prezent al verbelor In engleza, verbele sunt u~or de conjugat la prezent, dar la persoana a treia si ngular primesc un s. lata cum arata prezentul verbului to walk (a se plimba). l/ you/we/they walk, he/ she/it walks. IAcesta este aspectul simplu al verbului la timpul prezent, caracterizand 0 actiune care are loc de obicei, deseori sau nici odata. Totu~i, spre deosebire de limba romana. in engleza mai exista ~i un alt a spect al timpului prezent. Acesta descrie 0 actiune desIa~oara ehiar in momentul vorbirii. Prezentul continuu care are loc, se Prezentul continuu se formeaza ell aJlItorul verbului to be (vezi pagina 8)+)nfi nitivul verbului-la care se adauga terminatia - ing. In continuare, va este prez entat verbul to walk conjugat la prezentul continuu: I am walking, au/we/they ar e walking, he/she/it is walking. 3 Utilizarea eelor doua as peete ale timpului prezent. To want (a dori, a vrea) Pentru a spune ceea ce doriti, yeti utiliza verbul to want (a dori, a vrea) Trebuie sa retineti ca In engleza, care se conjuga la fel ca verbul to orice actiune care este In curs de desIa~U1:arese rap0l1eaza continuu. walk la prezentul simplu (I/you/we /they want, he/she/it wa nts). To want Exemplu: eu dint (In acest moment) nu se j'ntrebuinteaza la aspect ul se traduce: [ am singing, dar, daca continuu.4 aceasta propozitie 0 yeti trad uce: Pentru a spune ceea ce doriti sa fa[ sing (eu cant) se intelelge ca dese- c eti, folositi verbul to want alaturi de ori sau cateodata, prin unnare va re- un infinitiv, spre exemplu: I want to feriti la 0 aqiune care are loc repe- walk ( eu vreau sa merg/sa ma tat sau din cand In cando ~ I'd like a lemonade. I'd like (a~ dori/a~ vrea) 10 1 Verbele care la infinitiv se termina in ch, 5h, 55, X sau a primese termina\ia es in lac de 5 la persoana a treia singular. Exemplu: to go (a merge), vom spun e he goes (el merge) 2 Intinitivul Tara to se numqte forma de baza a verbului. 3 Formele contrase ale verbului to be la prezentul eontinuu (vezi pag. 8) se prez inta in felul urmiitor: I'm walking, you/

Scrisoarea misterioasa Susy a observat ca un Domn a lasat sa-i scape 0 foaie de hartie. Rididind-o de p e jos, observa ca este yorba despre 0 scrisoare Invechita. 0 persoana foarte obo sita trebuie s-o fi scris, mcand ciiteva gre~eli (~ase In total). Ati putea-o re scrie corectand gre~elile ~i tncercand sa 0 traduceti In romana? Cuvinte noi landscape sun bird road Coke table lemonade cup of tea ice cream orange juice ca mera shop boy bike son man5 secret treasure clue boat, ship to walk to look at t o shine* to sing* to look for to lead* to like to pay * to visit to go * to hire to hide* slowly stupid excuse me this to in the shade ice-cold please where? no w but always desert dear alone on near empty big very rich first first of all fa rewell pelsaj soare pas are drum Cola masa limonada cea~ca cu ceai 'Inghetata su c de portocale aparat .foto magazm baiat bicicleta fiu A desert Is/and 1893 t1y dear son Joseph, / am a old man. / are alone on my desert Island and my hous e near Bridgetown Is empty. I has a secret big. I am velJl rich. Now my treasure Is your treasure. you're loof/ng for two boat. t1y house hide the first clue. R rst of a// barbat secret comoara indiciu barca a merge/a se plimba a se uita la a straluci a canta a cauta .. a duce catre .. a-i placea cuiva ceva a plati a vizita a plec a a Inchiria a ascunde 'Incet prost, tampit fiti amabila acesta/aceasta catre, l a ... la umbra inghetat/a va rog unde, 'Incotro acum dar intotdeauna pustiu/e dr ag/a singur/a pe Farewell Ferdinand FruitcaKe o Cheia replicilor You're walking too slowly. Mergi prea incet. I'm looking at the landscape, stupid ! Admir peisajul, tampitule. " Oh yes, the sun s shining. .. Intr-adevar, soarele straluce~te ... ... and the birds are singing. ..iar pasarile canta. Excuse me, w e are looking for Bridgetown. Fiti amabiH'i, cautam Bridgetown. -This mad leads to Bridgetown. Orumul acesta va duce inspre Bridgetown. ./ want a table in the s hade. Ooresc 0 masa la umbra. ./ want an ice-cold lemonade. A~ dori o limonada c u gheata. He wants a cup of tea. El dore~te 0 cea~ca cu ceai. We want an ice crea m and an orange juice. Oorim 0 inghetata ~i un suc de portocale. I'd like a lemon ade. A~ dori 0 limonada. And I'd like a Coke, please. Iar eu a~ dori 0 Cola, va r og. I'd like to pay, please. A~ vrea sa platesc, va rog. Where s my camera? Unde e aparatul meu de fotografiat? Now I'want to look at the shops in Bridgetown. $i acum vreau sa vad magazinele din Bridgetown. But we always look at the shops. Oar intotdeauna ne uitam la magazme. The boys want to visit the castle. Baietii dore sc sa viziteze castelu!. We ;vant to hire two bikes. Oorim sa inchiriem doua bic iclete. langa gol/goala mare foarte bogat/a intai Inainte de toate cu bine, adio we/they're walking, he/she/it s walking. 4 Unele verbe, cum ar fi to want, nu se utilizeaza practic niciodata la prezentul continuu. Vezi lista de la pag. 20. 5 Pluralul: men. 11

Genitivul in '5 In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine se adauga un's posesorului. Exempl e: Sarah scat (pisica lui Sarah), the dogs bowl (farfuria catelului), this jumpe r is Sarah s (acest pulover este allui Sarah). La plural, cand numele posesorulu i se termina In s, se adauga doar apostroful: the dogs' bowl (farfuria diinilor) .! In engleza , posesorul precede lucrul posedat, acesta neavand articolln fata sa. This, these ~i that, those This descrie un lucru din apropiere ~i Inseamna acesta/aceasta. La plural vom sp une these adica ace~tia/ acestea. Exemplu: This bag is green (Aceasta geanta e v erde). That descrie un obiect din depart are ~i Inseamna acela/aceea, iar la plu ral those Inseamna aceia/acelea. Exemplu: That bag is yellow (Geanta aceea este galbena). Acesta/aceasta este pentru 0 identificare ~i he/she/it is pentru reluarea unei idei ete. Exemplu: Wh o is that? It s Robert. He s my brother. (Cine este acela? Acela e Robert [ident ificare]. E fratele meu [reluare]). Pentru identifieare ati putea spune ~i That s Robert. Aici este ~i acolo este Aici este ~i acolo este se spune here is ~i there is.2 Totu~i, putqi utiJiza thi s is ~i that is (acesta/ aceasta este) ~i (acela/aceea este) cand va prezentati prietenii sau un lueru. Pentru acesta/aceasta este uti Iizam fie it is (sau this/that is) fie he/she/it is. Utiliziim it is (sau this/that is) intelesurile particulei '5 Nu confundati 's - marea posesorului (ca in Sarah scat - pisica lui Sarah), eu f orma eontrasa a verbului to be ('S = is) to have ('s = has) sau to have got ('s got = has got) - vezi pagina 8. 12 1 Dac1\ posesorul este un substantiv care are pluralul neregulat (man, men - bii rbat, biirbati) Exemplu: the men's shirts (ciimii~ile barbatilor) 2 Vezi pagina 7. adilugam 'so

....... .. ' :.:, ... .... " ~ ~ \I .. ,~ ~.~., ...~ " clothes (PI) Denumirea trousers (PI) shorts (PI) skat haine hainelor pantaloni . Whose? Inseamna aI/a cui. De~i . to belong Inseamna a apartine, de obicei se uti lizeaza to be (a fi). Exemplu: Whosejumper is this? (AI cui este acest pulover?) Whose schimba ordinea cuvintelor In propozi!ie. Deseori, substantivul se pune d upa whose, this ~i that: Whose jumper is that? dress3 (blue-)jeans (PI) tracksuit ;umper shirt T-shirt sweatshirt ;acket suit s ock tights (PI) shoe trainers (PI) boot hat pantaloni scurti fUsta rochie blugi trening pulover cama~a tricou sveter de bumb ac vesta costum ciorap pantaloni pantof adida~i cizma palarie J ! ... Cuvinte noi cat dog bowl friend parent mother father grandfather greatgrandfather brother si ster bedroom room lodger studio painting portrait neighbour goat builder glasses (pI) binoculars (pI) tool pisica caine farfurie prieten/a parinte mama tata bun ic strabunic frate sora dormitor camera locatar atelier studio pictura portret v ecin/a capra zidar ochelari binoclu unealta Cheia replicilor -Hello. We're Sarah s friends. Buna, suntem prietenii lui Sarah. oHello. I'm her mother. Buna, eu sunt mama ei. o My name is Emma ... and this is our dog, Softi e. Ma numesc Emma ... iar acesta este ciiinele nostru Softie. oWhose cat is that ? AI cui este pisoiul acela? oHe is Sarah S. His name is Fangs. Este allui Sarah ~i se nume~te Fangs. oHere are the bedrooms: my parents' room, ... lata dormito arele: camera parintilor mei, .... omy room and. .. camera mea ~l. .. othe lodge r s room ... camera chiria~uIui. o This is my favourite room. lata camera mea pr eferata. o It s my mother s studio. E atelierul marne! mele. That is an old paint ing of Fruitcake House. Acela este un vechi tablou al re~edintiei Fruitcake. -Th is is a portrait of Sarah s grandfather, Frederick. Acesta este portretul bunicu lui lui Sarah, Frederick. oOh Oh s e Scoff, neighbours goat! no, itnu,Scoff, the capra veci- ' nilor! -Whose clothes are these? Ale cui sunt aceste haine? - The

y're my brother S. Sunt ale fratelui meu. oand this jumper. .. iar acest pulover ... oIts the builder S. Est~ al zidarului. -Jlike these glasses. lmi plac ace~t i ochelari. oThey're Susys. Sunt ai lui Susy. - Whose is this shirt? A cui este aceasta cama~a? oIts Johns. Este a lui John.4 oAnd these binoculars? Dar acest b inoclu? oThey're Johns too. Este tot allui John. Cui ii apartin ...? ma numesc my name is his/her name is el/ea se nume~te to belong (to) a apartine who? whose? poor favourite cine? aI/a cui? sarac/a preferata Cauta!i aceste naine"ln imagini ~i specifica!i cui Ii apar!in. (lata primul rasp uns: This~tracksuit is Sarah s). 3 Plural: dresses. 4 De~iraspunsul John's este corect, In engleza forma prescurtata In it's e mai des IntrebuintaHi. 13

 In engleza, imperativul indica un ordin sau un sfat, avand doar a singura forma. La toate verbele, aceasta forma este identica cu radacina verbala (infinitivul lara to). Exemplu: Imperativul verbului Imperativul11i must to be este be (fii, fiti). Sa fiu, sa mergem etc. Pentru a spune sa fim, sa mergem etc. yom adauga let's radacinii verbaIe. ExempI u: let's be (sa tim) let:~ walk (hai sa ne plimbam/mergem). ;...---Mister i Missus Mister ~i Missus inseamna DomnuIe, Doamna iar prescurtat se vor scrie Mr. ~i Mrs ., niciodata nu vom spune Mr. sau Mrs. tara a adauga ~i numele de familie. Daca nu cunoa~tem numele persoanei, putem spune Sir (domnuIe) ~i Madam (doamna). Totu ~i, Sir ~i Madam sunt rareori folosite in engleza vorbita. Careful.' Go slowly! Must exprima 0 obligatie (trebuie!), este invariabil, tiind urmat de verbulla in tinitiv (tara to). Exemplu: [must leave (trebuie sa plee ). You must visit every thing: the old church, the caves, Fishport ... In engleza, un alt auxiliar modal in afara lui must este can (a putea), conjugii ndu-se identic. Auxiliarele modale sunt invariabile (nu primesc s la persoana a treia singular) ~i sunt urmate doar de radacina verbaIa. Exemplu: He can keep the rope (EI poate tine funia). 14 1 Litera "s" de la final nu se pronun(a. 2 Gasiti verbele reflexive la pag. 24. 3 Pentru a fi politicos in engleza, utilizati cuvintele Mrs. (doamna) Mr. (domnu le) sau Miss. (domni~oara).

* w* out h* quiet ,ose * lock Mrs. funiede doamnaafurisit later face domnul calm/afast shopping here atent/atogard Incet Mr. aicicurand you pe~tera a find* Cuvinte noi a taceatounghiithe Iacatate nt/a fi see arunca Inchide descoperi oribil, quiet cumparaturi poarta,quickly si lentios/oasa petragecareful repedeslowly priveli~tedo* pila grabi pastra pleca a gasi,calm se horrible rope ne orientam Deseori, imperativul ajuta la indicarea drumului. lata ni~te cuvinte care va VOl ' ajuta sa dati ~i sa 'il1te1egeti unele instruqiuni. street strada to cross a t ravers a (main) road ~osea to carry on a continua path drum square piata first p rimul/a second aI doilea/a doua junction intersectie al treilea/a treia third tr affic lights (pI) semafor pedestrian zebra drept inainte straight ahead crossing luati-o la stanga .., (turn/go *) left to go* a merge (turn/go*) right luati-o la dreapta ... to take * (to be *) on the (a se afla) a fi pe a (0) ~ua la ... t o come* a vem left stanga a urmari to follow (to be*) on the (a se afla) a fi pe to turn a intoarce la... right dreapta cS> Cheia replicilor Drumul spre biserica veche Dupa ce au luat-o pe prima strada la dreapta, Sarah, Susy ~i John sunt aici. Ca sa ajunga Ia vechea biserica ei au nevoie de cinci indicatii. Dati-vii drept Sar ah, ~i oferiti-le aceste indicatii. Prima: -Carefitl! Go slo'wly! Atentie! Mergi inceti~or! -Keep calm, Scoff. Pastreaza-ti calmuI, Scoff. -Throw the rope. Arun ca funia. -Be quiet, Softie. Softie, taci din gura! - Watch out! Fii atent! -OK, let:S pull ... NOW! OK, sa tragem ...ACUM! -Shut the gate quickly, Mrs. Penny! Doamna Penny, Inchideti repede gardul! -Please, hul'lY! Va rog, grabiti-va! -You must visit everything: the old church, the caves, Fishport ... Trebuie sa vizit ati tot: biserica veche, pe~terile, Fishport ... -1 must do the shopping in Fish port. Terbuie sa fac cumparaturile in Fishport. -See you late!: Pe curand. - You must shut the gate. Trebuie sa inchizi poarta. -Turn left ... Ia-o la stanga .. . -and take the first path on the right. ~i ia-o pe prima strada la dreapta. -So ftie, come here! Softie, vino aiei. -This must be the Fruitcake house. Aceasta t rebuie sa fie re~edinta Fruitcake. -! must find that clue fast. Trebuie sa gases c repede acel indiciu. -First, let:Sfind that nail file. Intai ia sa gasesc acea pila de unghii. -Be quiet! Taci din gura. -These locks must be very old. Aceste lacate trebuie sa fie invechite. -Be quiet, you horrible dog! Taci din gura, ca ine afurisit! A Cross the main road. 15

 Propozitiile Interogative Exista doua modalitati de a pune 0 intrebare in engleza. Cu to be ~i auxiliarele modale (must ~i can), formam 0 intrebare punand subiectul dupa to be sau auxili ar. Exemplu: Am I late? (Am Intarziat?); Must I walk? (Trebuie sa merg pe jos?) La celelalte verbe, utilizam do (does la persoana a treia singular). Do (sau doe s) se pune inaintea subiectului. Exemplu: Do I cross here? (Traversez aid?); Doe s she want an ice cream? (Dore~te ea 0 inghetata?) Can Auxiliarulmodal can inseamna a putea, a fi capabil, a avea permisiunea de a... L a fel ca must, can este invariabil ~i este urmat de un verb (tara to). Can mai inseamna a ~ti (CLl intelesul de a se pricepe la ceva). Exemplu: I can walk (pot sa merg); I can go out (Am voie sa ies afara); J can swim (~tiu sa Inot - sunt capabil). i Cuvintele interogative lata cuvintele interogative care ar trebui invatate: how how many? how much? whe re? why? when? what? which? who? whose? cum? cate? 1 cat? unde? de ce? cand? ce? care/pe care? cine? aI/a cui? In engleza, cuvintele interogative sunt invariabile. Cand Ie utilizam, ordinea c uvintelor ramane aceea~i in propozitie, fie ca avem un cuvant interogativ sau nu . Exemplu: Why must J walk? (De ce trebuie sa merg pe jos?); Why do you want a c offee? (De ce vrei 0 cafea ?) Some propozitii interogative. Exemplu: I want some butter (Vreau ni~te unt); Do you h ave any butter? (Aveti ni~te unt?). Short answers (Raspunsuri scurte) In in loc de a raspunde doar cu yes (da) sau no (nu), se reia auxiliarul din int rebare. Exemplu: Do you like cats? Yes, I do. (W plac pisicile? Da); Can you swi m? Yes, I can (~tii sa inoti? Da). ~i any Atat some, cat ~i any inseamna ni~te. Some se folose~te doar in propozitii afirm ative, iar any in 16 1 How much? se utilizeaza cu substantivele nenumarabile iar how many? cu substan tivele numarabile. Exemplu: How many apples? (Clite mere?); How much butter? (Ca t unt?).

Cheia replicilor ~Hello, Mrs. Fruitcake. Buna ziua doamna Fruitcake. Incercati sa traduceti aceste propozitii in engleza: Un de est e magazinul? Aveti paine? Cat costa aceasta prajitura? A~ dori 0 inghetata. Ce a rome aveti? Imi Duteti da s~se Dortocale, va ro oHello! Buna ziua. oDo you have a pineapple? Aveti un ananas? oDo you have a basket? Aveti un co~? 01 would like six oranges, please. Cuvinte noi pineapple basket orange mandarin strawberry2 box3 ananas co~ portocala mandarina caNuna cutie cafea unt farmacie brutarie cra b magician prajitura chifla magazm paine aroma letter ioke treasure hunt to go* out to swim * to have* a taste to carry to cost * to explain late six closed because ill coffee butter chemist s4 baker s crab magician cake roll supermarket bread flavo ur scnsoare gluma goana dupa comoara a ie~i a inota a gusta a purta a costa a expli ca tarziu ~ase inchis/a deoarece bolnav/a adevarat A~ dori ~ase pOliocale va rag. oThese are mandarins. Acestea sunt mandarine. oDo you like strawberries? Iti plac cap~unile? oMay I have a taste? Pot sa gust? oExcuse me, can you carry this box? Fii amabil, poti duce aceasta cutie? o Why is the chemist's closed? De ce este inchisa farmacia? oBecause Mrs. Tablet is ill. Deoarece bolnava. Doamna Tablet este oExcuse me, where is the baker's? Fiti amabil, unde e brutaria? oOh! Is it a crab?Oh! E un crab? o Yes, iUs ... Da ... real How much do these cakes cost? Cat costa aceste prajituri? Care este mesajul scrisorii invechite? ---------Odihnindu-se in fata vechii biserici, rea pe care barbatul a scapat-o ... Sus)' i~i aminte~te de scrisoaHow many rolls do you want? Cate chifle doriti? o What are you looking for, Susy?

Sarah, can you explain this letter? Do you want an ice cream? Vrei o inghetata? oNo, but I'd like some sweets. Nu, dar a~ dori ni~te bomboane. o Which flavour do you want? Ce What are you looking for, Susy? aroma preferi? o Ce cauti Susy? Sarah ~tie cine a scris scrisoarea. Ea (Uitati-va la desenele de la pag. 12). crede ca ~tie care e primul indiciu ~i Which room must Sarah, John unde se afla el. Gandindu-se bine, and Susy visit? John ~i Susy il descopera ~i ei. Dar voi? Raspundeti la aceste intrebari ~i yeti vedea: Where is it? Ah! Unde este? Ah! oSarah, can you explain this letter? Sarah, poti explica aceasta scrisoare? Is it ajoke? Eo gluma? oGreat! It's a real treasure hunt. E o adevarata goana dupa comoara. Who is Ferdinand Fruitcake? What are two ships? 2 Pluralul: strawberries. 3 Pluralul boxes. 4 Cand e vorba despre denumirea maga zinelor (brutarie), in locul expresiilor baker s shop etc. (magazinul brutarului etc.) vom pune doar baker S, butcher S. 5 Do you have? Se mai poate spune have I') r: .. f " f,.( 7. I;, 1. ,.on nn ...,..,,-,: nnntn n"'l1"r"l 'nnn In" (n !fI (1 (it onf?'

~ Propozitiile negative Pentru a construi 0 propozitie negativa yom utiliza not (nu). Daca avem to be, m ust sau can, not se va pune dupa to be sau auxiliarul modal. Exemplu: He is not tired (EI nu e obosit). La celelalte yerbe, yom avea do (does la persoana a trei a) urmat de un not. Exemplu: She does not like dogs (Ei nu ii plae dinii). In en gleza vorbita, not are ~i 0 fonna contrasa. Exemplele de mai sus devin astfel: H e isn't tired; She doesn't like dogs. (Vezi ~i formele contrase din josul pagini i). Nothing !?i Nobody Nothing (nimie) ~i nobody (nimeni) au functia de subiect (Nobody is singing - ni meni nu canta) ~i complement direct (I want nothing - nu dorese nimie). Totu~i, ca ~i complement, e mai corect sa utilizati not... anything (nu ... nimie) ~i no t ... anyone (nu ... nimeni). Exemplu: 1 do not want anything (nu dorese nimie). Be quiet, Softie, you mustn't bark so loud. In engleza, pentru a spune niei un ~i niei 0 yeti utiliza urmatoareJe cuyinte: n ot a ~i not any. Exemplu: I do not have a dog (nu am un caine). I do not have any dog (nu am nid un caine). Not a ~i not any se Intrebuinteaza doar In propozitiile negative. Imperativul negativ Pentru a interzice cuiva un lucru, se Intrebuinteaza do not + verb. Exemplu~ Do not close the door. (Nu inchide/ti u~a). Forma contrasa fiind: Don't close the d oor. Forme contrase cu not lata contragerile ~tiute: cu not care trebuie forma eompleta do not does not is not are not must not have not has not eontragere donr doesn r isn r aren r mustn r haven r hasn r Can + not se scrie cannot, forma sa contrasa fi ind can t 18 1 In cazul to have got (a avea) not se pune dupa have (sau has la persoana a tre ia) nu am nici un diine se mai poate deci spune: J have not got a dog. Contrager ile sunt haven ~$i hasn't.

Oh I know, it must be the builda But the builder doesn wear a suit. Y Cuvinte noi door burglar water key darling aspirin plaster (playing) card dice (pI) candle b ook top hat to bark to know* u~a inrractor apa cheie drag/a aspirina plasture ca Jie .de joc zarun lumanare carte palarie a latra a ~ti, a cunoa~te to wear* to e at* locked there so loud good evening hi damn everyone this way outside exactly the same a pUrta (haine) a manca inch is/a acolo a~adar, deci tare buna seara bu na, salut la naiba! toata lumea pe aici/intr-aici afara exact acela~i/aceea~i/ a semanator/oare Primul indiciu There aren any cards. Y Acum, Sarah ~tie un de sa mearga. Oar voi? 2 Can se utilzeaza deseori in engleza (vezi pag. 20) The door isn't locked. U~a nu este inchisa cu cheia. Sut the bikes aren't there. O ar bicicletele nu sunt acolo. Be quiet, Softie, you mustn't bark so loud. Taci So ftie, nu latra a~a de tare . What are you looking/or? Ce cauti? There isn't anybod y here. Nu e nimeni aici. There 's a burglar in the house. In casa e un infractor . What ships? I can'tjind any ships ... Ce feI de barcii? Nu gasesc nici a barca . Good evening, darling. Hi, Dave' Buna seara dragul meu. Salut, Dave! Hello, darl ing. .. Oh, damn' Buna seara draga mea ... La naiba! There aren't any aspirins. N u avem nici a aspirina. Yes, I know. That~ because the chemist's is closed. .. ~ti u. deoarece e inchis Ia faJmacie. I don't have anything. I have no aspirins, no pl asters ... Nu am nimic. Nici aspirine ~i nici plasture. Hi, everyone! Salut, la t oata lumea! Oh, please don't look this way' Oh, va rag nu va uitati intr-aici. Her e are the two ships. lata cele doua barci. Oh, there's a man outside. Oh, afara e un barbat. Sarah, who's that man? Sarah, cine este domnul acela? I don't know. Nu ~tiu. It isn't Dave, the lodge!:.. Nu e Dave, chiria~ul... Oh I know, it must be the builde,: Oh ~tiu, trebuie sa fie zidarul. But the builder doesn't wear a suit . Oar zidarul nu pomia costum. Where are you? We're eating! Unde sunteti? La mas a (mfmcam)! O.K. We're coming. O.K. venim. Look! They aren't exactly the same. Pri viti! Nu sunt chiar asemanatoare. 19

~ Cateva verbe de exceptie to believe (in) to belong (to) to guess Totu~i, exista unele verbe care to hate nu se utilizeaza niciodata la to hear * prezentul continuu, ci doar la to know * prezentul simplu. to like to love to need to prefer Dupa cum am vazut la pagina 10, in engleza avem doua aspecte ale timpului prezen t: simplu ~i continuu. lata verbele care ar trebui invatate: a a a a crede (In) apartine presupune uri to realize to recognize to remember to see * to seem to smell* to suppose to und erstand* to want a aUZl a ~ti a place cuiva ceva a iubi a avea neVOle a prefera a realiza, a-~i da seama/de a recunoa~te a-~i aminti a vedea a parea a mirosi 1 a presupune a intelege a dori, a pofti pu~ti, copil cuvinte incruci~ate unt friptura branza cartofi prajiti leguma foto grafie supa eeai gaina . acopen~ cheie to fin ish to taste to bring* to get* out delicious simply right enough that is enough right away a a a a termina gllsta aduce ie~i afara Some inseamna ni~te, intr-o propozitie afirmativa. Intr-o propozitie interogativa, se utiJizea za any (vezi pagina 16). any Precedat de not (negatie), se traduce prin a nu ... (vezi pagina 18). Totu~i, in engleza, some :;;i any pot fi omise, folosindu-se doar I want butter substantivul: To have mai are ~i alte sensuri pe liingii a avea. Printre altele, Inseamna a lu a, a servi ceva Intr-o cafenea sau un restaurant. Exemplu: I'm having a steak (s ervesc Can (continuare) Can (vezi pag. 16) este des folosit. Verbele de simt se utilzeaza de regula cu can ~i anume: to feel (a 0 friptura). delicios pur ~i simplll coreet, exact de ajllns este de ajuns imediat (vreau unt); Do you want butter? (dore~ti unt?); 1 don ~ want butter (nu doresc unt): simti), to see (a vedea), to smell (a mirosi)l, to hear ( a auzi), to taste (a g usta), cat ~i to understand (a intelege) ~i to remember (a-~i aminti). I' ho 1 A simti poate fi tradlls prin urmatoarele verbe: to smell (a mirosi, a simti u n miros) ~i to feel (eu sensuI de a atinge ceva, de a trai un sentiment sau senz atie).

I don ~eat vegetables . What are those kids doing? I simply can ~ understand. ...And why are they taking photographs? Cheia replicilor love you. Te iubesc. Mmm ... It smells delicious. Miroase delicios. The kids are f inishing your ice cream. Pu~tii i~i termina inghe~ata. Be quiet. I'm doing the cr ossword. Taci. Fac cuvinte incruci~ate. When do you want to leave? Cind vrei sa p lecam? She s having cheese. Ea serve~te branza. .J Are you having chips too? Mananci ~i tu cartofi praji~i? , Oh yes! J love chips. O h da! Imi plac cartofii prajiti! J don't eat vegetables. Nu mananc legume. What a re those kids doing? I simply can't understand. Ce fac copiii aeeia? Pur ~i simp lu nu inteleg. ...And why are they taking photographs? ~i de ce fae poze? Watch out! He s bringing some soup. Ai grija! Aduee supa. Right, thats enough! Ge t out right away! Gata, ajunge! Ie~i~i afara imediat! Hey, we're going! Hei! Plec am! Hey, look! I've got the next clue. Ia te uita! Am gasit inca un indiciu! Cuvinte incruciate Pentru a rezolva rebusul, ve~i gasi scris in romane~te intre paranteze, cuvintel e de care aveti nevoie. Traducerea lor corect~ va permite sa completa~i grila. O rizontal 1. I don't want any (ceai). 3. The aspirins are (acolo). 5.I'd like (ni ~te) cheese. 6. (Aceste) tables are in the shade. 7. A (gaina) is crossing the r oad. 9. Does she want (0) inghetata? Her sweatshirt is (pe) the table. I 10. (Ai tai) friends are visiting the castle. 2 3 4 Vertical 1. Please (arunea) the rope now! 2. (EI) s looking for his camera. 3. T here are some (barbati) on the ro~ 4. Have you got (ni~te) sweets? 5. (A cui) is that map? 7. He can 't (a-~i amint i). 8. Oh no, J haven Y (aIiicol hot.) keys! got 9. I love this (magazin). 10. E xcuse me. does this road lead to the (aeroport)? 5 6 7 8 9 10 Pentru a rezolva rebusul, inlocuiti ste]utele gasite ~i puneti griI a pe 0 foaie de hartie. 21

~Prepozitiile ~i particulele lata prepozitiile care trebuie ~tiute in engleza: after against as far as at before behind between by close to far from for from i n in front of into I next to of on, ont02 opposite out of (right) near through t o towards under until with dupa impotriva panala la inainte dupa intre de, langa aproape de, langa departe de pentru de la in in fata/a in langa de (apartenenta) pe Verbe cu particula In engleza, multe verbe uzuale sunt formate din doua parti: u n verb de baza (el insu~i foarte uzual, spre exemplu: to come - aveni, sau to go - a merge) urmat de 0 pmiicula. Aceasta particula e deseori 0 prepozitie. Exemp le: to come out (a ie~i); to go up (a urea, a se ridica); to look for (a cauta). Doar verbul se conjuga, pmiicula care 11urmeaza fiind invariabila. Exemple: He goes up the hill (el urea dealul); Can he come out? (Poate e le~I. . '?) Daca se ~tie atat verbul de baza, cat ~i particula, deseori se poate intelege sensulint regului, astfel to go up este format din to go (a merge) ~i up (sus). Totu~i, ca nd invatati engleza, e indicat sa aprofundati aceste verbe tara a separa cele do ua parti. Treptat, treptat va yeti obi~nui ~i yeti ajunge sa intelegeti ~i sa ~t iti sensul particulelor. vizavi din... chiar langa prin, de-a lungul la catre sub panala cu I To i at Atat to, cat ~i at inseamna la. To indica mi~care (directionare catre cev a), iar at este static. Exemple: 1 'm going to the market (Ma due la piata); I'm at the market (Sunt la piata). Oh, no! The bald man! There, in front of the fountain. Cand plecati la cineva in vizita, yeti utiliza to ~i at alaturi de forma posesiv a in's (Exemplu: John s - vezi pag. 12). To indica directia, iar at locul unde v a aflati. Exemplu: I'm going to John S (ma due la John aeasa); I'm at John S (su nt la John). ---~ ,"' ~ ... ;

oh, know! Come on, we're going to Tony:s. 1 Into inseamna in, sugerand schimbarea unui lac, lucru. Exemplu: He~' going int o the house (EI intra in casa). 2 Daca nu se prezinta vreo schimbare de lac, pe se traduce prin on. On sau onto se pot utiliza cind are lac 0 schimbare, 0 modif icare a unei actiuni sau stari. 1

Yes, I've got a magnifYing glass. It:S on the table, in the attic. ehei hai! vaea raspuns deal answer up fiinta.na come intrebare piasa cow mesaj, nota eobori fereastra live eladire a trai intra urea OK ehel ie~ire to go* banea (de put*on down femeie come pune ie~i Cuvinte noi pod (domieiliu)* out quick ea sa building repede lupa question ~eoaJa to come* prieten bald in gradinaOKpe~te) window tain Cheia replicilor Look through the window! Uita-te pe fereastra. Near the exit ... next to the woman in red Langa ie~ire... langa femeia in ro~u. It's the man from the airport! E ba rbatul de la aeroport! It's the man with the letter! E barbatul eu serisoarea! It' s the man from the garden! E barbatul din gradina! It's the same man! E aeela~i b arbat. Quickly! He must want our treasure. Repede! Sigur vrea eomoara noastra. Oh, no! The bald man! There, in front of the fountain. Oh nu! Barbatul ehel! Aeolo, in fata fantanii. He's coming down onto the quay. Coboara inspre ehei. Quick, com e behind this net! Repede! Veniti in spatele aeestei plase. It's OK! Gata, e OK! R ight, put the note and the photos on this bench. Bun, aeu' pune mesajul ~i pozel e pe aeeasta banea. Have you got a magnifYing glass? Ai 0 lupa? Yes, but at home. Da, aeasa. Oh, I know! Come on, we're going to Tony's. Oh, ~tiu ee faeem! Haideti , mergem aeasa la Tony. Tony's afriendHe lives opposite the station. Tony e un am ie. Loeuie~te vizavi de gara. Yes, I've got a magnifYing glass. It's on the table , in the attic. Da, am o lupa. E pe masa, in pod. Cand prieterwT1iJfSarah gase~te In sfar~it letul (cuvantul) pe care John I-a gasit la Intrebari. Din fericire, fotografia facuta raspunsurile.Puteti,sa Ie gasiti pe toate qJup:1, Susy, John ~i Sarah eitesc bi han. Ei trebuie sa raspunda la patru de Sarah de pe banca vppsita, contine patru (In engleza)?

Acum Incercati sa gasiti (afla!i) In care cladire trebuie ei sa mearga ~i termin ati fraza luiSarah (cele patru raspunsuri nu se refera decat la 0 singura cladir e din FishpOlt.) 3 Pluralul: women. 4 Pluralul: benches. 5 Pluralul: magnifying glasses.

Cine, ce i pronumele reflexive In engleza, nu avem verbe reflexive. To hide inseamna atat a ascunde, cat ~i a s e ascunde. Totu~i, se poate preciza ca actiunea se revarsa asupra subiectului ve rbului utilizand pronumele reflexive (vezi titIul): pentru a se rani yeti utiliz a to hurt (a rani [peD + pronumele reflexiv: Don't hurt yourself(nu te rani). Pronumele reflexive myself yourself him/herself itself ourselves yourselves themselves eu insumilinsami tu insutilinsati el insu~i/ea insa~i insu~ilinsa~i noi in~ineli nsene voi in~iva/inseva ei in~i~ilele inse~i To get Verbul to get are mai multe intelesuri. Alilturi de un complement inseamna a pri mi, a obtine, a lua. AIteori, semnaleaza 0 schimbare ~i deseori 0 acti une al ca rei efect se revarsa asupra subiectului. Exemplu: to get dressed (a se imbdica), to get up (a se ridica). What's the time? raspundeti punand: s is... (Este) urmat de: La intrebarile What It the time? sau What time is it (cat e ceasul?) one/two/threelfour (0 'clock) ora unu/doua/trei /patrul six (0 'clock) in the morning ora ~ase dimineata ... in the afternoon du pa - amiaza ... in the evening seara ... midday/midnight amiaza/miezul noptii a quarter past two doua ~i un sfert half past two doua ~i jumatate a quarter to tw o doua Tara un sfert twenty (minutes)past two doua ~i douazeci (de minute) ten t o two doua Tara zece La intrebarea what time ... ? (La ce ora ... ?) se pune at (la) in fata orei: At one 0 'clock sau At one (La ora unu). \:) rt\ Cine ~i ce In romana, pronumele relativ cine tine locul unei persoane, iar ce tine locul un ui obiect. Astfel, in engleza, who tine locul unei persoane, iar which tine locu l unui obiect. Whom este un alt pronume relativ care poate indeplini funqia de c omplement direct, dar rareori se face 0 distinqie intre who (subiect) De regula, ~i whow (complement). se utilizeaza doar who. In engleza vorbita who ~i which s unt adesea inlocuite cu that, dar acesta nu se folose~te pentru persoane. In plu s, pronumele relative deseori omis. Exemplu: The book I'm reading (Cartea pe car e 0 citesc). 24 1 Vezi tabelul ell numerale, pagina 58.

Oh! That must be the clue that we're 10 oking f01: The man who s cutting the ribbon is Frederick Fruitcake. And there~' the sign which is on all his clues. Cheiareplicilor Why are YOil hiding? De ce va ascundeti? Because we get bored at school. Fiindca ne plictisim la ~coaUi. What's the time? Cat e ceasul? It's eight, Miss. E ora opt, Domni~oara. And now? :;;iacum? It~ a quarter past nine. Este noua ~i un sfel 1. Simon, what time do you get up? Simon,Ja ce ora te treze~ti? At half past sev en. La ~apte ~i jumatate. Do you get dressed on your own? Te imbraci singur? Of course. Bineinteles. I don't feel well. Nu ma simt bine. Right, calm down! In re gula, potoliti-va! Look, that~' the crayon that's missing. Prive~te, e creionul care lipse~te. Hey, that's niy drmving that you're tearing up. I-Iei, 'imi rupi desenu\. Oh! That mm:t be the clue that we're 100kingfOl: Oh! Acesta trebuie sa fie indiciul pe care-I cautam. Look at the old photo on the wall. Prive~te fotog rafia veche de pe perete. The man who's cutting the ribbon is Frederick Fruitcak e. Cel care taie cordonul e Frederick Fruitcake. And there's the sign which is o n all his clues. :;;i iata semnul, care se afla2 asupra tuturor indiciilor. We c an come back this evening. Putem reveni in seara aceasta. Good idea! Buna idee! 2 To be se poate traduce prin "a se gasi". Cuvinte noi crayon drawing wall ribbon sign idea student postcard to get * dressed to get * up to get* bored to feel * to calm dmvn to read* to be* missing to tear* up to c ut * creion colorat desen perete cordon semn idee student vedere a se imbraca a se trezi a se plictisi a simti a se calma a citi a lipsi a rupe a taia to come* back to have* (lots oj) fun to borrow to sleep * to wash to wake * up t o go* to bed on your own of course well this evening good Mum Dad also nice real ly usually a revel1l a se distra a 'imprumuta a dormi a spiHa a se trezi a se cu\ca smgur b ine'inteles bine ' seara aceasta bine mama tat a de asemenea simpatic/a fOaI1e, cu adevarat de obicei o vedere de la Susy eu la A~teptand terminarea orelor pentru a examina veehea fotografie amieii sai, Susy serie 0 vedere. Cititi-o ~i ineereati sa raspundeti intrebari (Alcatuiti propozi tii in engleza). Dear Mum and Dad, We're having lots of fun here. The Fruitcake house is great, a nd sarah's parents are nice. They'Ve also got a reallY nice lodger, Dave, who's a student. They have a cat, a dog, and some neighboUrS, who've got a goat. There are some bicycleS that we can borrow. We sleep in our tents which are in the ga rden, right near the house, but we eat, wash and get dressed in the house. I wak e up at six in the morning, because the sun's shinning and the birds are singing , but John wakes up at eight! We usually go to bed at half past nine or ten o'cl ock. DO you like this postcard? It's of Fishport. XXX susy Who has a goat? Where do Susy and John sleep? Where do they eat and get dressed? What time does Susy wake up? What time does John wake up? What time do they go t o bed? 25

Prezentul continuu (continuare) Aceste doua pagini va prezinta utilizarea prezentului continuu in engleza. Luati aminte ca in romana, pentru a sublinia desIa~urarea unei actiu!)i, Lltilizam "a fi pe punctul de". In engleza se utilizeaza prezentul conti nUll. "I'm eating" se poate traduce "Eu mananc", sau To To ), a do ~i to make (a face) do serve~te drept auxiliar in intrebari ~i fraze negative (vezi pag. 16 ~i 18 dar acesta mai inseamna ~i a face CLiintelesul de a face 0 activitate. Pentru face CLiintelesul de a fabrica se utilizeaza to make.

"Sunt pe punctul de a manca". Can J close up, Mr. Dixon? Yes. J 'm just wrapping a broken parr. Because ~i Because Of Ca ~i in romana, in engleza se face 0 distinqie intre fiindd, care se traduce cu because, ~i din cauza, care se traduce CLI because of What do we do to get in? For/To In engleza, pentru se traduce CLI for Totu~i, cand vorbim despre un tel sau 0 in tentie pentru, urmat de un verb la infinitiv, se traduce cu to. Acest to este ur mat de forma de baza a verbulLii. Exemplu: They are going to school to find a cl ue. (Ei se due la ~coala, pentru a giisi un indiciu.) Alte doua locutiuni, care au a cela~i inteles ca to, sunt: in order to ~i so as to. I'm looking for the photo because it S not on the wall any more. Right, we're taking this to the po/ice station. prezentul continuu. Exemple: alr eady know that (Asta ~tiu deja). I know that man (II cuI nose pe acel barbat). pentru a ~ti sa (a fi capabil de ceva), se utilizeaza can. Exemplu: I can swim ( ~tiu sa Inot). Observatie: Because that his briefcase. s To know inseamna a !jti, a cunoa~te. Acesta se utilizeaza la prezentLiI simplu ~ i foarte rar la 26 I Prezentlll simplll al verbllIlIi to do: l/yolI/lI'e/they do, he/she/it does.

Cheia replicilor Who are you? What are you doing here? Cine sunteti? Ce cautati aici? a service engineer3. I'm mending the photocopie'~ pai ... Sunt un reparator. fotocopiatorul. Repar .,~ 'I'm .. Yes... I'm just wrapping; a broken part. Da ... Tocmai asamblez 0 bucata rupta. So, is it OK now? Deci, acum e in regula? /; yes ... Pai, da ... Can 1 close up, Pot sa inchid, /\111: Dixon? Cuvinte noi service engineer photocopier part wall police station morning policeman2 machine teacher to mend mecanicul fotocopiellli (xerox) bucata perete politi a dimineata politistul ma~i na profesor a repara d01l1nule Dixon? Yes, of course. Da, bineinteles. What do we do to get in? Ce fa cem pentru a intra? Come this way! Veniti pe aici! What are you doing, Susy? to wrap to close up to get in to phone iust broken daf t not ..any more tomorrow qu t e a asambla a inch ide a intra a telefona tocmai rupt/a tampit, prost nU... mai mu lt maine destul de, foarte Ce faci Susy? Don't be daft. Nu fi tampit! I'm looking for the photo because it s not on the w all. Caut fotografia, e pe perete. fiindca nu mai Too late' The bald man s got the clue! Prea tiirziu! Barbatul che! a descoperit ~tii? indiciul! i How do you know? De unde Because that Pentru s his briefcase. sa. ca aceea e servieta Right, we're taking this to the police station. Bine, 0 Fraze amestecate lata ~apte fraze, care au fost Imparrite In doua colo~ne. Prime le ~apte parri se atla In stanga, iar ultimele pani In dreapta. Incercari sa alc iHuiri fraze compJete, utilizand because, because o/sau to. The teacher must close up The policeman borrows a bike lmust phone the service e ngineeJ: They must always shut the gate They find the clue ... She s going to Br

idgetown We can't come now do the shopping. we're eating. the neighbour:~ goat. they can see an old photo of Ferdinand Fruitcake. the machine is broken. it is l ate . ..follow the burglm: Its closed' E inchis! Right, we must come back tomorrow morning. B ine, trebuie sa revenim dimineata. maine ducem la politie. : Do YOl~ know the policeman? II cuno~ti pe politist? }~s... He:~ quite nice ... Da ... E un om destul de simpatico : P".:n!::J: oo.'f'i''fIe,.. --=-~:e ~_ =~ 3 Pentru a spune ceca ce facem. utilizam to be (a fi). urmat de articolul nehoUi riit a (sau fi ;0 .'rap a a5am bla). al carol' infinitiv se tcrmina lntr-o consoa na. prccedat5, de 0 J&~ ..nminlill 27

1 Pronumele personale Se ~tiu deja pronumele personale care indeplinesc funqia de subiect: [(eu), you (tu, voi), he (el) etc. (vezi pag 8). In engleza, exista pronume care indeplines c ~i functia de complement. A~a cum indica tabelul din dreapta, vom avea acelea~ i pronume cu functie de complement direct ~i indirect. Ca ~i in romana, unele pr onume pot fi atilt subiect, cat ~i complement. Tabelul va prezinta prin caract e re ingro~ate, pronumeIe care au funqie de complement, diferentiindu-se de cele c are indeplinesc funqia de subiect. Pronumele personale subiect complement direct sau indirect me (pe mine/mie) [(eu) you (tu, voi) he (el) she (ea) it (el, ea) we (noi) they (ei, ele) you (pe tine/voi) him (pe el/lui) her (pe ea/ei) it (pe el/pe ea) us (pe noi/noua) them (pe ei/ele/lor) ,~~w Locul pronumelor personale in engleza, complementul exprimat prin pronume personal se pune jupa verb. Exemp lu:[ like you (Imi placi); Does he like you? (EI te place?); [ don't like her (Ea nu-mi pl ace); Give her the book (Da-i cartea!) Utilizarea a doua complemente diferite Cand vrem sa utilizam doua complemente exprimate prin pronume pentru a spune Dai-o!, trebuie p-s co/??p/.?h'.?.?h'//// gL?C/ L7L/pd verb, urmat de prepozitia to + complementul indirect: Give it to her. "Eu", "tu" i "eile/e" Pronumele eu/mie, tu/tie ~i ei/ele se traduc in engleza prin pronumele personal cu functie de comDupa cina... plement. Exemplu: Give me the poate tea); Is ityou? (Tu might. Exemplu: my ticket. (Probabil ca are biletu! might este invariabil ~i este urmat traduce prin maybe sau perhaps. Se 28 utiliza ~i auxiliarul modal book. (Da-mi car He might have e~ti?); It s them! (Ei sunt!) meu). Ca ~i alte auxiliare modale, Probabil de radacina verbala. Tn engleza, probabil se mai

Cheia replieilor What do we dOl with the briefcase? Ce faeem eu servieta? Do we parintilor tai'? o aratamshow it to your parents? aratam. No. ,Fe l11ustn't show it to them. N Ll, n Ll trebuie sa le-o We must fir}t tell the police evelything. Intai, trebuie sa spunem totuJ la politie. Supper s ready Cina e gata! .J can hide it in my tent. 0 pot ascunde In cOliul meu. Good idea! Buna idee! So, the bald man has got the clue from the school. Oeci, But can ,Fe read it? barbatul ~coala. chel are indiciul de la To find it, we must find the gasi, bald man. gasim trebuie sa-l Pentru ape barbatul chel. Ghieitoarea eartii po~tale lata bucatiJe din ilustrata pe care Susy, Sarah ~i John trebuie s-o reeonstituie . Puneti-le In ordinea coreeta, reeopiati ~artea po~tala ~i tradueeti-o In roman a. His address might be in his briefcase. Adresa lui ar putea fi In servieta. Sit next to me. A~eaza-te Hinga mine. Susy, da-i lanterna torch. Susy, pass her my mea. A diary, a newspapel: .. Un jurnal, un ziar ... But look underneath. there are some bits of papel: Oar uita-te dedesubt, sunt acolo ni;;te bucati de hiiIiie. What's that? Cine e acolo ? 011. it's you, Fangs! Oh, tLl e;;ti, Fangs! rz/J. g.,anl !BdJqd"',"'. /i b-: /1.<a,9iJhhC'zt. Jt's a postcard in small piec_e~.Este 0 carte po;;tala In bucatI. But can we read it? Oar putern sa citim? Cuvinte noi ticket police supper address2 torch3 diGly4 bilet politie cina adresa lantern a j~rnal ziar buditica hartie

newspaper bit paper postcard piece food to give* to show* to tell* to sit* to pass to live to ask @I l carte pO$tala bucata mancare a da a arata a spune a $edea a da a trai, a !ocui a cere to recommend maybe, perhaps evelything ready underneath very interesting anyhow probably a recomanda probabil, poate totu! gata dedesubt foarte interesant oncum probabil 1 Retineti ca to do, cu Intelesul de a face (vezi pag. 26) face apel, ca majorit atea verbelor, la auxiliarul do (does la persoana a trcia singular) Intr-o propo zitie interogativa sau negativa. 2 Pluralul: addresses 3 Pluralul: torches 4 Plu ralul: diaries. 5 Pentru a [olosi to ask ClI un complement direct, acesta trebui c sa fie urmat de (or. 29

 Verbele la trecut ~i adverbele Ca ~i la prezent, In engleza, verbele au purine forme la trecut. Trecutul Trecutul, descrie actiuni deja Incheiate ~i concluzionate. Acesta cores-punde pe rfectului simplu (exemplu: eu fusei, el se arunca asupra ... ) ~i perfectului co mpus din romana, cand relateaza evenimente trecute (exemplu: am mers toata noaptea)'. La pagina 34 yeti observa ca imperfectul din engleza corespunde imperfectului din rom ana. La majoritatea verbelor, trecutul e u~or de format: la toate formele adaugati ed radacinii verbale2 Astfel, to walk (a merge) se conjuga: J/you/he/she/ it/ we/they Trecutullui to have ~i to be Trecutul verbelor to have (a avea) ~i to be (a fi) este neregulat, trebuind Inva tat. To have are 0 singura forma: J/yo;t/he/she/it/we/they ha~d.To be are doua forme: J/he /she/it was ~i you/we/t hey were. walked. It s my family s. Because we're looking for a treasure ... Imperfectul intr-o propozitie negativa Folosirea unui verb la imperfect Intr-o propozirie negativa este asemanatoare Cl l cea de la prezent (Vezi pag. 18). Totu~i, do ~i does sunt Inlocuite cu did. Ex emple: He was not tired (EI nu era obosit); She did not like dogs (Ei nu Ii plac eau cainii). In engleza vorbita, not este deseori Inlocuit cu forma sa contrasa n~, forma care se pune la sfiir~itul verbului sau auxiliarului did: He wasn ~ tired. She didn .~like dogs. Adverbe utile usually. normally then, so well here there over/around here evelywhere somewhere nowhere luckily, fortunately really velY maybe almost de obicei deci, atunci bine aici acolo pe aici/acolo peste tot undeva nicaieri d in fericire cu adevarat fomie poate, probabil aproape today yesterday yesterday evening last night the day before yesterday tomorrow t he day after tomorrow already still often sometimes aZI ten aseara ieri seara alaltaieri mai ne poi maine deja Inca deseori cateodata 30 1 Re(ine(i ca in romana rareori utilizam perfectul simplu in limbajul oral. 2 In tinitivul farii to. Re(ine(i ca multe adverbc In engleza se termina In Iy. Totu~ i. aten(ie: multe adjective se termina tot In Iy. Exemple: friendly (simpatic. a mical) ~i

Quickly take this briefcase back to the school. Too bad! We must canyon vvithout the police. Cheia replicilor -So, where was this briefcase? Deci, unde era aceasta servieta? -]t was in the s taff 1'00m. Era in cancelaria profesorilor. -And why were you there? $i voi de c e erati acolo? -Because we're looking for a treasure Deoarece diutam 0 comoara . -and there was a clue in the schoo/. ~i la ~coala se gasea un indiciu. Cuvinte noi staff room treasure (amily4 crook teacher pocket hotel beach5 restaurant cancelarie (de profesor) comoara fami1ie escroc, talhar profesor/oara buzunar ho tel plaja restaurant to steat* 10 take* back most before too bad without nice pretty expensive a fura a duce inapoi cel mai ... , foarte inainte cu atat mai riiu tara simpatic /a draaut/a 1:>. costisitor/oare Ghicitoare ilustrata Fata care poarta 0 cama~a roz Ii arata prietenei sale fotografiile de vacanta. P uteti atribui fiecarei imagini comentariul corespunzi3.tor? lOur hotel was small and really nice. 2 There was a big garden. 3 The hotel was velY close to the be ach. 4 I had a really pretty room. S My parents were Vel)) tired. 6 The restaurants werent vel)' expensive. - What treasure? Ce comoara? oft's myfamity's. Apartine familiei mele. -Ah, ] se e, and this crook wants to steal it... Oh, inteleg, iar acest talhar vrea s-o fu re. -Exactly! The clue is an old photo. Exact! Indiciul e 0 veche fotografie. -T he photo ,vasn't there any more last night ... Jeri seara fotografia nu mai era acolo ... -but the crook's briefcase was there. dar servieta talharului era acol o. -It's most probably the teacher's briefcase. E foarte probabil ca ii apartine profesorului. -But no, the crook had it before. Sa nu, talharul 0 avea ~i-naint e. -That's enough! You really must go home now. Ajunge! Acum chiar ca trebuie sa mergeti acasa. -Quickly take this briefcase back to the schoo/. Duceti repede g eanta aceasta inapoi la ~coala. -Too bad! We must carryon without the police. Cu atat mai rau! Trebuie sa continuam Tara politie. -Luckily we've got the bald ma n:S address. Din fericire avem adresa barbatului che!. -Oh look, I've still got the dimy that was in the red briefcase! Ja priviti! mai am inca agenda din servi eta ro~ie. -]t was in my pocket. Era in buzunarul meu. lovely (admirabi/). Retineti cii unele adverbe 4 Pluralul: (amilies. 5 Pluralul: beaches. ~iadjective au acelea~i forme. Exemplu: (ast (rapid/a - rapid, iute).

Imperfectul (continuare) La majoritatea verbelor, imperfectul se formeaza din radacina verbala + ed. Totu ~i, anumite verbe au un imperfect neregulat, care trebuie invatat. Acest imperfe ct este acela~i la toate persoanele (eu, tu, eI, etc.). De exemplu, imperfectul verbului to make este made: I made, you made. he made etc. Multe verbe uzuale su nt neregulate (vezi lista de mai jos - la "Cuvinte noi" un asterix Ie marcheaza) . "Nite" Ni~te se traduce prin some sau any; some In propozitii afirmative, ~i any in pro pozitii negative ~i interogative. Exemplu: I want some ... (Doresc ni~te ...); I don't have any. .. (Nu am ni~te ...); Do you have any ...? (Ai/aveti ni~te ...? ) Imperfectul intr-o intrebare Daca utilizam un verb la imperfect Intr-o Intrebare, procedam Intocmai ca la pre zent (vezi pag. 16), dar do ~j does sunt Inlocllite cu did. Exemple: Wereyou tir ed? (Erai obosit?); Did you like the film? (Ti-a pIacut fiImuI?) Ei Imperfectul verbelor neregulate lata ciiteva verbe neregulate, infinitiv imperfect care trebllie ~tillte: afi a putea a prinde a ven! a face a cadea a gasi a primi2 a da a merge a avea a ascun de to be can to catch to come to do to fall to find to get to give to go to have to hide was, were 1 could caught came did fell found got gave went had hid to know to leave to lose to pay to put to see to send to sit to steal to take to tell to understand to wake up knew left lost paid put3 saw sent sat stole took told understood woke up a ~ti, a cunoa~te a pleca, a parasi a pierde a plati a pune a vedea a trimite a ~edea a fura alua a spune a intelege a se trezi 'Rare birds on Featherare Islands A hundred years ago, there were many blue parrots on the Featherare Islands. The inhabitants nearly hunted them into extinction. These birds are noW velY rare. Collectors are not allowed to catch any. Last year, there were still some on the remote desert island of Koukou. , /' .. . .. ,~. ~ ~,..

~""'W'~~1tO~~;jl~'" "'.~ ,~,,':, , ".31;, ., . Mr Crook Find me a pair of blue parrots for my collection. Your fee: Mrs Owly 8000. '1 32 ,. 1 To be este mai deosebit. deoarece are doua forme la imperfect. 2 Pentru a afla diferitele intelesuri ale verbului to get, vezi pag. 24. 3 Retine!i ca anumite verbe neregulate au imperfectul identic cu radacina verbali'i.

.. Hey, the Featherare Islands ... Aiy greatgrandfather went there 10 studv the pla J1ls. ~ -==~~~ And the bald man travelled to these same islands to steal parrots. 'J;!~~w;; '"~'l. ~~_ . lll(tt.~. .~ . Cheia replicilor -Did you drop that, John? Tu ai scapat lucrul ace la, John? - Yes, itfell oul of the diary. Da, a cazut.din jurnal. -II looks interesting. .. Pare interesant.. . Tiiietura din ziar: Pasari rare I'n insulele Featherare. Acu'o suta de ani, mu lti papagali alba$tri traiau in insulele Featherare. Locuitorii i-au vanat pana aproape la disparitia lor. Acum, aceste pasari sunt fomie rare. Coleqionarii n-a u dreptul sa prinda nici una. Anul trecut, mai existau diteva pe 0 insula paras ita Koukou. i , Cuvinte noi /ifm film to look to be* allowed to study6 to travel to plan rare a hundred X years ago ma ny into extinction last year remote something main sadlv dead dangerous terrible feather parrot inhabitant collector pair collection fee pound (L) plant botanist spring meeting expedition storm search party5 governor to drop to hunt pan a papagal locuitor co]ectionar pereche coleqie onorariu lira sterlina planta botanist primavara 'intalnire expeditie fUliuna echipa de salvare guvernator a scapa, a cadea din... a vana a parea, a se parea, a privi a avea dreptul a studia a calatori a planifica, a o rganiza rar o suta acum X ani multi/multe, numero$I pan a la disparitie anul tre cut 'indepariat/a ceva principal din pacate mOli periculos teribil I Mesajul: DomnuJe Crook, Gasiti-mi 0 pereche de papagali alba$tri, pentru coJeqia mea. Onorariul dumneavoastra: 8000. -Hey, the Featherare Islands ... My great-g randfather went there to study the plants. Hei, insulele Feathrare Strabunicul m eu a fost acolo, pentru a studia plantele. -He was a botanist, Era botanist. -An d the bald man trmJellecf to these same islands to steal parrots. Iar barbatul c hel a caIatorit catre aceJea$i insule, pentru a fura papagali. -Come on, I want to show you something at home. Veniri, vreau sa va arat ceva acasa. .oo Disparitia lui Ferdinand Fruitcake .. Ajllnsa acasa, Sarah Ie arata prieteriUol;,'sai 0 veche scrisoare adresata blini cllilli ei, Frederick. Pef1tr"ua afla ce contine aceasta ' scrisoar~,_cititi;::o

~itraduceti-o in r'ornane~te. ... S.' l/; Sadly, your father is most probably dead. He came to our islands in the spring t o look for plants. We had a meeting to plan his expedition to the remote and dan gerous Little Islands. He left Parrotbury in a good boat with two botanist frien ds. There was a terrible storm. They did not come back. I sent a search party wh ich found nothing. Quentin Filling Governor of the islands ~~ ,~ .. Parrotbury, ,;"....' Featherare Main Island . _. , 4 La vcrbcle al carol' infinitiv se termina Intr-o consoana prccedali'i de 0 sin gura vocala. sc dllbleaza consoana Inainle de a se adauga ed la imperfect. 5 Plu ral: parties. 6. Imperfectul: studied (la vel'be Ie cum ar fi to study, al carol ' intinitiv se termini'i In ~', acest y se transforma In i. la trecllt). 133

Aspectul simplu ~i continuu al trecutului Imperfectul invatat la paginile 30-33 se utilizeaza pentru a descrie actiuni inc heiate. Deseori, este insotit de adverbe de timp (cum ar fi Yesterday - ieri) ca re situeaza clar actiunea in trecut. Exemplu: We walked all night (am umblat toa ta noaptea). Acest timp se nume~te trecutul simplu. Pentru a descrie actiuni car e se desIa~oara in trecut (ploua), utilizam trecutul continuu. Trecutul continuu Trecutul continuu se formeaza din forma de trecut a verbului to be (was ~i were) + radacina verbal a + ing. Exemplu: He was doing the shopping (EI faeea eumpara turi).] Unele verbe uzuale cum ar fi to be. to have, to know, to want nu se intr ebuinteaza la aspectul continuu, ci numai la cel simplu. Constructii impersonale Constructiile impersonale se traduc in engleza prin it. Exemplu: It was raining (ploua), It was fine (Era plaeut). Cum traducem imperfectul din romana Precum observati in exemplele de mai sus, in romlna, imperfectul se intrebuintea za pentru actiuni care se desIa~oara in trecut. Corespondentul din engleza este trecutul continuu: I was cycling (Mergeam eu bicicleta). In romana, imperfectul se mai intrebuinteaza ~i pentru actiuni pe care obi~nuiam sa Ie facem in trecut. Exemplu: Ii vedeam intotdeauna cand eram in ora~. In engleza, se intrebuinteaza trecutul simplu. Astfel, exemplul se traduce: I always saw them when I was in t own. colectie intrare curar rain totul(vorba) cand how cu seif nearly ti~bredeal* pe~ terasa hen cum tofineawaydespre Inproprietardede inauntrufrumas, cele ruginiturg ent bicicleta ploua ascunshiddentowith merge mundi, la la noaptedin reu~i punebe * Cuvinte noi urgentocupa0for (to) ... apranz manage gata all wait about ajunge rusty sewready problema fi toinside Ctimp) get* parte aproapecycleurmMn toa~tept a serviciu put* night foarte bine sfiir~it at last 1 Trecutul continuu se poate traduce cu imperfectul sau cu perfectul campus + "p e punctul de a". 2 Pluralul: lunches.

Oh. .. He explains how he found Ferdinad Fruitcake letter. Cheia replicilor :s Sorry, I was dealing with a really urgent problem ... Povestea blugilor lneereati sa relatati povestirea de mai jos, intrebuintand timpurile tree ute eo repunziitoare pentru fieeare verb din paranteze. Unul dintre verbe este la treeu tul eontinuu. Lunch is nearly ready. Pnlnzul e aproape gata. o Were you showing them that old s tamp collection, Sarah? Le aratai colectia veche de timbre, Sarah? oNo, we were just looking at some old photographs. Nu, ne uitam doar la ni~te fotografii. o Y es, we were waiting for you. Da, te a~teptam. o Dad just leaving work now. Tata tocmai pJeaca de la serviciu. oSarah, the bicycles! It raining. Sarah, biciclete le! Ploua ... Its OK. We put them mv0-'. Este OK. Le-am pus la 0 parte. Have you g ot the diary? Ai jumaJulla tine? oNo, I put it in my tent. Wait here! Nu, I-am p us in cort. A~teptati aici. oOh... He explains how he found Ferdinad Fruitcake l etter. Oh ... Poveste~te cum a gasit scrisoarea lui Ferdinand Fruitcake. He was l ooking for blue parrots. Cauta papagali alba~tri. He managed to get to Koukou isl and. .. A reu~it sa ajunga in insula Koukou. At the entrance to a cave, he saw an old, rusty chest. La intrarea unei pe~teri vazu un cUIar vechi ~i ruginit. oIns ide he found a letter t~at was about a hidden treasure. Inauntru gasi 0 scrisoar e in care era yorba despre 0 comoara ascunsa . Yes, the letter that he stole Da, scrisoarea pe care a furat-o . Come and eat. Here Dad at last. Veniti sa mancati. In sfar~it, iata-l ~i pe tata. oSony, I was dealing with a really urgent proble m ... Scuze, ma ocupam de 0 problema cu adevarat urgenta.. . 50 50 50 50 Twofriends, Dave and Harry, (to go) shopping. They (to look for) jeans. In one s hop, they (to find) some keys in the pocket of a pair of jeans. They (to give) t hem to the shop owner. "Ah, the keys to my safe! Thank you! I (to lose) them yesterday. I ( to look) everywhere, but I (can) not find them. " 3 Cand un verb la infinitiv urmeaza un verb la imperativ, deseori, to este inloc uit cu and.

Present Perfect Present perfect-ul este foarte des intrebuin!at in engleza. Acesta se formeaza d in verbul to have (vezi pag. 8) ~i participiul trecut al verbului. La verbelereg ulate, participiul trecut este identic cu timpul trecut (radacina verbal a + ed) . lata deci present perfect-ul verbului to walk (a merge): [/you/we/ they have walked. he/she/it has walked. tic cu timpul trecut (past tense) vezi tabelul din dreapta.2 Formele contrase In limbajul de zi cu zi se intrebuin!eaza formele contrase ale lui have ~i has ( ' ve ~i os) spre exemplu: I've walked. Present Pet1ect (intrebuintare) dar are efect asupra prezentului. [ have cleaned my shoes (mi-am curiitat pantofii - adica pantofii sunt acum curari). [ have been to Liverpool ( am fost la Liverpoolasta inseamna ca eu cunosc deja acest ora~). Present perfect -u\ se intrebuin!eaza ~i cand 0 aqiune tocmai a avut loc: He'sjust bought a new bike. (EI tocmai ~i-a cumparat 0 bicicleta noua). Verbele neregulate (care au un trecut neregulat) au un participiu trecut neregul at. La unele, e idenPresent perfect-ul stabile~te 0 legatura intre trecut ~i prezent. De regula, ace st timp prezinta 0 aqiune care a avut loc in trecut, Cheia replicilor - We must go to Oak Tree Farm ... Trebuie sa mergem la fenna Oak Tree ... 0tofin d Mr. Crook and the clue that he stolefi'om the school. ca sa-I gasim pe Dl. Cro ok ~i indiciul pe care I-a furat de la ~coala. -Have you visited Bridgetown. Mr. Crook? Ati yizitat Bridgetown-ul Domnule Crook? o }'i?s,I have. In fact, I have just got back. Da ... De fapt, tocmai m-am Intors. oJ was there this morning. I saw the castle and the towers ... Am fost acolo azi-dimineata. Am yazut castelu l ~i turnurile. obut I couldn 1find the ruined towel: dar nu am putut gasi ruine le turnului. o Why do you want to see it? There~' only afert' old stones. De ce yre!i sa-I yizitati? Nu sunt acolo dedit ni~te pietre yechi. oEL 1 have always l iked ruins ... Pili ... Intotdeauna mi-au placut ruinele. 36 1De re\inut: I) verbele care se termina Intr-o consoanfl precedata de 0 vocaIa, I~i dubleaza consoana Inainte de a adiiuga ed.: 2) verbele care se termina In y, pierd y-ul primind termina\ia ied in loc de ed. 2 Gasiti 0 lisla compleUi la pa gina 55. 3 Yes, I have este un raspuns seurt - vezi pagina 16.

Participiul trecut al verbelor neregulate Infinitiv tree ut Cuvinte noi be build buy can come find get keep leave send steal win was, were built bought could came found got kept lefi sent stole won been built bought been able come found got kept sent stolen won left partieipiu trccut aft a construi a cumpara a putea a veni a giisi a primi a pastra a pleca/a pariisi a trimite afitra a castif!a morning stone ruin park cowshed milk dim ineata piatra ' ruina pare staul Iapte to clean a eUTata a se intoaree to get* back a cobori to go * down a se simti bi ne to be* well a produce to produce toemai ;ust nou new de fapt in fact ruinatla ruined doar only cateva afew oeupat/a busy minunat wonderful deja already lots of a lot of" multa repede quickly Traduceti in engleza Tradueeti aceste fraze in engleza punand doua verbe Ia present perfect, trei la trecut ~i doua la prezent. Sarah, Susy ~i John I-au gasit pe DI. Crook. El toema i a vizitat Bridgetownu1. A fost acolo azi dimineata. EI a cautat tumul in ruin~ , dar nu I-a gas it. .... Urmatorul indieiu trebuie sa fie la turn, Sarah, Susy ~i Jolm VOl' sa mearga acolo repede. oh really.,. That's most interesting. o Well. did you go to the park? Ei bine, ati fost Ia pare? o Yes, but I didn'l s ee anything there. Da, dar n-am vazut nimic. Ah! You didn'l go down to the rivel: Ah! N-ati coborat pana Ia rau. o Yes, we're well. We've bought three cows. Da, ne simtim bine. Am cumparat trei vaei. oWe've been very busy... Am fost foarte ocupati ... oWe've j ust built a new cowshed for them. Toemai Ie-am eonstruit un stau1. oThey're wond erful! They've already produced lots o./milk! Sunt minunate. Deja au dat mult la pte! 0 Yes, the ruined tower is by the rivel: Da, turnul in ruine e aproape de rfm. o The next clue must be at the ruined towel: Unnatoru] indieiu trcbuie Sa fie la tumulin ruine. oOh, really ... That s most interesting. Zau ... Asta e foartc i nteresant.

Participiul trecut ~i pronumele posesive Part ic I pi ul tree ut serve~te. precum i1\i va/ut la pagina 36.,la lorll1area present perfect-ului. In rom ana. participiul trecut poate funqiona ca adjectiv, Exemple: u house 11lIil! OJ.I!OIlC (0 casa construiHi din piatra): u Jliddell C UH' (0 pe~tera ascunsa), In engleza. participiul trecut c in\'ariabil ~i se pune in rata substanti \'ul ui, perfect intr-o fraza. nu e necesar sa repeta!i hus s au hUI'c, Exell1plu: I huve hcell /() Londoll. I'isi!cd the 71J1I'(!}, Oxlord S!ree! (Am fost la Lomira, am vizitat Turuul ~i am facut cumpiiriituri pI .' Oxford Street), und dOlle some shopping in Present perfect (continuare) Ciind intrebuin!a!i l11ai l11ulte verbe la aceea~i persoana la present ,"'0 \I'C //lust go !here s!mig,h! (l1I'ay hefc)re hi//l, 1Il/lle al meu. a mea. ale mele, ai mci: al tau. a ta, ale tale, ai tai: alai lui, ai/al e lui: alai ei, ai/ale ei a l1oastra. ai no~tri. ale l1oastre: a/al lor. ai/ale lor alnostru, I'0 III'S his hel's in engleza. nu cstc vreun pronume posesiv care sa-i corespunda Illi ii, As trel. trebllie reluat sllbstantivul ~i lntrcbuin\at la rorilla posesiv3. (vezi e xplica!ia de la pag. 12). Sprc excl11plu. cane! vorbil11 e!espre un caine. pentr Ll a spulle "[sle allui" VOI11spune I!.\ !he do,r!,.\ [\C lle\'Cf' realI\' explor ed the !Ol!'cr because of!hefeIlCl!. ollrs theil'S ," ,<t 38

Look. you hm'en y,ot )'ours un)' Jl)ore. ( Look.' It.'\ Ferdil/und /le\", I'FefiJ/ll/d sOJl)ething here.' urecl1enol adevar at get* niciodata exp('1 monument strada ('uch statuie ne\ a ti istrugc examll1a fiecare a yel deci. iga 'er ~apca lasl ul ca~t .Iacr('c! inainte a~adar a semra zbuna YOllr sacru tot c!isupp('ar imediat/() baUilie10 fort to pirat straighl ga rd ('\'er,'\\'I1ere peste hefiJre a disparea 1I'in* ([)1"ay a fugari 1ara reveng (' d pastra explora Fruitcuke.'\' sign..' Cuvinte noi so slree! nu inca Cheia replicilor So, he :,' \\'orked Oll! the cI//('fi'ol11 A~adar. a descifrat Ihe schoo!.. indiciul 'which de la ~coala sel1l him 10 Ih(' rliinec!lml'e!: care I-a trim is la turnul in ruine. Bllt he hosll i yC'l.fiJ/lnd Ihis towel~ Oar el nu a gasit inca acest turn. 'So 11'(' II!IIs1 go there slraighl awaybefiHe hill!. Deci trebuie sa mergem acolo imediat - inaintea We lui. 'n' come' back 10 gel Ihe bikes. Ne-am intors sa ne luam bicicletele. has a hmken e'ar Can ';\11" sWllle )'oil mend ia mea are 0 urecl1c rupta. 0 po!i rcpara'l i() Statu 1 'n' ne'\'a r('ull)' e'x/Jlored Ihe' Iml'er beculise' ollhe'fCnce. Niciodata 11<1m Inscriptia de pe turn Ferdinand Fruitcake :;;i-a pus paraI~l pc 0 veche placi't. lata ceea ce citesc S arah. Susy :;;i John dLlpa ce au .. ridicat iedera. Placa Ie indica l'mde sa mear ga. ~)Lmsul. traduZeti Pentru a :;;ti rasinscri ptia. explorat ta ~apca'l

turnul. Whose' cap is Ihis:' din cauza gardului. A cui cste aceasIt \ 'No his.' [ste a lui' il \ 1101,h(':\ gol hil:.' Nu. el 0 are pe a lui! Look, )'011 h(l1'en i gOI FOllrs UIIY more. Prive:;;te. tu n-o mai ai pc a ta. . ()f1. Ihul \ Irlle. 011. c adevarat. l\'othin,l!,. / \'e looke'd e've'IT1I'here alld e'xwnille'c! euch slolle. Nimic, 111We have kept this ruined tower because it 1S ;a sacred monument for the inhabita nts of Bridgetown. The pirates of Pirates'lsland destroyed it three years ago, b ut now, we have got our revenge . We have won our last battle against them and e xpelled them from their fort on the island. At last, they have disappeared from our country. al11 uitat peste tot. am cxaminat fiecare piau'a, fle1 " I 've'fiJ/lnd Look.' somelhing hae.' \ Hci. am gasit ceva aici! II :,' Ferdinand Fruitcuke sign..' Priviti' Fru itcakc I E semnullui Fcrdinad ] I'lm,ilul.(,()//l/II"/I',\' 39

Viitorul Viitorul se formeaza din will + radacina verbal a: I/you/helshe, etc. will walk. In propozitiile interogative, shall deseori ia locullui willia persoana InHii s ingular ~i plural (I ~i we), mai ales daca sugeram sau propunem ceva. Exemplu: S hall we go out? (Ie~im?). Might Pentru a descrie un eveniment sau 0 actiune care ar putea avea loc, folosim auxi liarul modal might (vezi "posibiJ" pag. 28). Exemple: He might be there (Ar pute a fi acoio). He might not be there (S-ar putea Formele contrase Forma contrasii a lui will este 'll. Exemplu: I'll be there (voi fi acoio). Acea sta formii nu se intrebuinteazii in propozitiile interogative. Intr-o propozitie negativii, forma contrasii a lui will este won't. Exemplu: They won't be there (Ei nu vor sa nu fie acoio). A putea ~i a trebui Pentru a spune ceea able to ~i have to (El trebuie sa fie e vad maine?). fi acoio). Cuvinte noi crosszng night trail direction note place soil task bar guard dog wall panel jew els (pi) fortune to leave * togo*ojJ to disturb to dirty to worry to draw * to f all * for it to be * careful today night-time dangerous during also false brilli ant wrong definitely difficult that way wooden 1 Plural; leaf treciitoare noapte frunzii urmii, pistii directie mesa], biletel loc, a~ezare so l, pamant cerintii bar ' caine de pazii perete p?;nou,. ~abJou blJ utem avere a pleca, a piiriisi a pleca, a se indrepta a deranja a murdari, a pata a-~i face g rijl a desena a ciidea in capcanii a fi atent astiizi In timpul noptii peri cui os In timpul de asemenea fals excelent, genial fals cu sigurantii dificil pe aco lo de/In lemn leaves. It will be nighttime and the crossing will be dangerous. ," \11 la viitor ce ar trebui, cat ~i ceea ce am putea face, intrebuintiim be alaturi de will sau shall. Exemple: He will have to be there acolo); Shall 1 be able to see you tomorrow? (Voi putea sa t

---~~ Pista falsa lata mesajul pe care-I scrie Sarah. Ea I-a scris~onform unui cod misterios. PeAt ru -a~~ti Incotro II trimite pe barbatul chel trebuie sa des coperiti cum se cit e~te. Apoi, II puteti traduce In romana. F.F.lleveraF. ereht eb lIiw enutrof ym dno slewej ym IIA. slenop nedoow htlw lIow eno dnif Iliw uoy edisnl. god droug a eb thgim ereht, luferac eB. yaw toht ni og lIiw uoY. srob tuohtiw wodniw enD ee s lIiw uoY. trophsiF n\ noitots ecilop eht at og ot evoh Iliw uoY. tluciffid eb lliw ti. ksot tsol ruoy sl ereH. tfell seulc eht 110 ~ ? dnuof evoh uoy woN,nos yM Cheia replicilor -So we' /I have to go to Pirates' Island. A~adar trebuie sa mergem pe insula Pir atilor. -Not today.' We '/I get there too late ... Nu astazi. Vom ajunge acolo p rea tarziu. -It will be night-time and the crossing will be dangerous. Va fi In timpul nOpfii ~itrecatoarea va fi pericuJoasa. -But the bald man wi/! find the c lue here and. .. Oar barbatul chel va gasi indiciul aici ~i... -he might go to t he island during the night, AI' putea merge pe insula In timpul noptii. - Well, we must hide this clue with some leaves. There! Ei bine trebuie sa ascundem aces t indiciu cu ni~te frunze. lata! -We can also leave afalse trail. Am putea lasa 0 pista falsa. -Brilliant! He'll go off in the wrong direction ... Genial! Va pl eca In direqia gre~ita. -and won't disturb 1/S. ~inu ne va deranja. -Right, we m ust leave him d note. Exact, trebuie sa-i lasam un bilete!. -I've got a good ide a. Am 0 idee grozava. -But where shall we hide it? Dar un de 0 sa-I ascundem? -J ohn and 1can lookfor a good place. John ~i cu mine putem cauta un loc bun. - }'O uwill have to dirty the note with some soil. Va trebui sa murdare~ti bilete1ul c u ni~te pam ant. - Yes Don't WOI"I)', it '/I be peifect. Oa Nu-ti face griji, va fi perfect. -we can hide it here and drml' his sign! II putem ascunde aici ~i d esena parafa lui. -That's real/y brilliant! He '/I definitely fall for it. E cu adevarat genial! Cu siguranta va cadea In capcana. 41

Formarea viitorului cu going to In romana, deseori exprimam viitorul cu ajutorullocutiunii verbale (a avea de ga nd sa). Exemplu: Am de gand sa plee; el are de gand sa se uite la televizor. Apr oximativ acela~i lucru are loc ~i in engleza, cu ajutorul expresiei be going to care indica 0 intentie sau 0 prevedere. Forma care trebuie avuta in vedere este am/is/are going to + radacina verbala. Exemple: I am going to leave (voi pleea/a m de gand sa plee); He is going to watch TV (EI se va uita la televizor); They a re going to come with us (Ei au de gand sa vina eu noi). Right, l'lllookfor them and fax you right away. Intrebuintarea prezentului dupa when leave (Cand fratele meu va ajunge, voi pleea); As soon as I !mow, I will phone you (De Indata ee allu, iti voi telefona). In engleza, dupa when (cand) ~i as soon as (de Indata ee), nu se pune niciodata viitorul - numai prezentul. Exemple: When my brother arrives, I will Pronumele d emonstrative lata pronumele demonstrative din engleza. Singular acesta/aceasta t his one acela/aceea that one Plural these (ones) ace~tia/acestea those (ones) ac eialacelea Retineti ca la p]ural rareori se intrebuinteaza ones. II ," ", 42

Cuvinte noi TV age theft chifd1 London detail number window pane reward train newspaper TV varsta furt copil Londra detali u numar sticla recompensa tren Zlar to close up to tidy up to fax to arrive to (tele)phone to help to be* under arre st then goodnight wanted pleased stop a a a a a a a inchide face ordine trimite fax aJunge telefona ajuta fi arestat Cheia replicilor - We're going to close up... Vom j'nchide ... -Fine, I'mjust going to tidy up... Bine, eu voi face doar ordine ... -and then I'll go. ~i apoi voi pleca. - Well, goodnight. Ei bine, noapte buna. - Hey, this is'the man the children showed me. Hei, acesta e barbatul pe care mi I-au aratat copiii. - Yes, it s the same man. pa, e acela$i barbat. -Hello, London? I'd like details on number 1709. Alo, Lon dni? A~ dori detalii despre numarul 1709. -Right, I'll look for them andfax you right away. Bine, Ie voicauta ~i vide trimit prin f'J,x. -Fine. Thanks! Bine. Mul tumesc! 'Ah, its this one. Those all have bars. Ah, aceasta e. Celelate au grati i. -Right, it won't be too difjicult. Perfect, nu va fi prea dificil. -I'll be a ble to break the window pane. Voi putea sparge sticla de la geam. -First I'm goi ng to have supper, and I'll con!e back when it's really night-time. Intai ma duc sa iau cina ~i l1!aMorc cand va fi deja intunenc. 'Ah, at last ... Ah, in sfaqi t... -Right, tomorrow I'll go to Fruitcake house. Perfect, maine ma duc la famil ia Fruitcake. -The children might be able to help me find him. Copiii ar putea s a ma ajute sa-I gasesc. -They'll be pleased - there's a reward. VOl'fi incantati - e ~i 0 recompensa. -Oh! Whats that? Ei! Da ce-i asta? -It's him! El:.~StoP! Y ou're under arrest. 'EI e! Aaa...stai! E~ti arestat. atunci noapte buna cautat multumit stop Viitorul lata opt propozitii duse In engleza. care trebuie traEIe VOl'le~l~mAseara aceasta. .. Ce ai de glnd s'a;faci? ~.n ~ Trenul sau va ajunge la ora trei. 1 Pluralul: children. Maine ma ducVa Bjidgetown. Yom ~ti cand voi~fi aici. Ne yom uita cand yom gasi ziarul. Ya vedea el. Yeniti cu mine? 43

~ Gradele de comparatie comparativ ~i superlativ In engleza, exista doua modalitati de a forma comparativul ~i superlativul unui adjectiv, I conform lungimii acestuia. Pentru a spune mai... la un adjectiv alca tuit dintr-o silaba, adaugam er, iar pentru a spune eel mai/eea mai adaugam est. Exemplu: tall (inalt), taller (mai inaU), the tallest (eel mai inaltl eea mai i nalta)." Adjectivele continand doua, trei sau mai multe silabe, I~i fonneaza com parativul ~i superlativul cu more (maL.) ~i the most (eel/eea maL.) Exemplu: tir ing (obositor), more tiring (mai obositor), the most tiring (eel mai obositor/oa re). Adjectivele terminate in y Adjectivele terminate In y primesc er ~i est, oricare ar fi lungimea lor, y-ul s e transforma In i. Exemplu: fitnny (amuzant), fitnnier (mai amuzant), the fitnni est (eel/eea mai amuzanta). Adverbele La majoritatea adverbelor, comparativul ~i superlativul se formeaza cu more ~i m ost. Exemple: slowly. more slowly, the most slowly (irieet, mai ineet, eel mai i neet). La unele adverbe uzuale adaugam er ~i est. Exemplu: early3 (devreme), fas t (rapid), hard (dur), late (tarziu), long (lung), near (aproape). De reti nut In engleza, adjectivul se pune In aintea substantivului, fiind invariabil. Acest lucru nu se schimba In cazul unei comparatii. Exemplu: a fitnnier man (un om ma i amuzant). Formele neregulate In engleza, unele adjective ~i adverbe fomie uzuale au forme neregulate la compa rativ ~i superlativ. Adjective: good (buna), better (mai bun/a), the best (eel/e ea mai bun/a); bad (rau), worse (mai rau), the worst (eel/eea mai diu/rea). Adve rbe: badly (rau), worse (mai rau), the worst (eel mai rau); (CU(departe), furthe r (mai departe), thefilrthest (eel mai departe); little (putill), less (mai puti n), the least (eel mai putin)"; well (bine), better (mai bine), the best (eel ma i bine). MaL. decat ~i la fel de... ca i MaL. decat se traduce prin ... er sau more ... than. Exemple: taller than (mai i naIt decat); more tiring than (mai obositor decat); fitnnier than (mai amuzant d edit). La fel de ... ea ~i se traduce prin as ... as. Exemplu: He s as tall as h is sister (E la fel de inalt ea ~i sora lui). No I haven't, I'm stronger than you! Cheia replicilor Can you lend me you/' towel? Imi poti Imprumuta prosopul tau? Yuki It s as wet as mine. Pill E la fel de ud ca ~ial meu. Hi Tony. Have you got your boat here?Buna , Tony! Ai barca aici? Yes, it s over there. Da, este acolo. Can we borrow it? We want to go to Pirates 'island. 0 putem Imprumuta? Vrem sa mergem pe insula Pira tilor. Yes, of course. It s the smallest. Da, binelnteles. E cea mai mica. Watch out... One of the oars is shorter than the othe!: .. Atentie ... una dintre vas le e mai SCUltade~at cealalta. Hey! We're starting to go around in circles Hei! I ncepem sa ne-Invartim In cercuri. Yes, John! You're not rowing as fast as me. Da, John. Nu vasle~ti ]a fel de repede ca ~imine. You've got the best Oal: Ai cea ma i buna vasJa . No I haven i, 1'171 stronger thanyou!

44 1 In romana, mai + adjectiv constituie comparativul (exemplu: mai loalt), iar ee l mai/eea mai + adjectiv constituie superlativul (eel mai loalt). 2 Multe adject ive care au 0 silabii ~ise termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocala , i~i dubleaza consoana inainte de a primi er ~i est. Exemplu: red, redder, the reddest (ro~u, mai ro~u, eel mai ro~u).

Cuvinte noi towel oar dungeon tunnel end first one second one /0 lend* prasop vasUi celula, 'inchisoare tunel capat, sflir~it primul/a al doilea/a doua a 'imprumuta to start to go around in circles to row funny wet over there a 'incepe a se 'invalii 'in cercun a vas Ii amuzant/a ud acolo short other strong even odd shut help long scurt/a aMi puternic/a chiar (~i) straniu Inch is/a ajutor lung There s the fort. Which is the longest tunnel? Sarah, John ~i Susy ~tiu ca trebuie sa mearga panaJa capatul celui mai lung tune J. Oar care sa fie? Utilizand pa~ii lor drept masura (earn toti au aceea~i masur a la pantofi), John ~i Sarah calcuIeaza lungimea unui tunel, In timp ce Susy Ie calculeaza~pe celeIaJte doua. lata replicileJlor, compara rezu1tatele: cand ~ fdj My tunnel isn't as long as yours. My first tunnel was as long as yours, but my second one is shorteJ: Puteti raspunde la Intrebarea lui John (In enQ:leza)? Nu-i adevarat, sunt mai puternic decat tine. There's the fort. lata fOIiareata. It 's even older than the ruined to~ver. E ~i mai veche decat tm'nul 'in rume. It's got lots of dungeons and tunnels... Are multe celule ~i tune]uri ... 3 Y-ul din ear(v se transforma In but you can't go down there. dar nu poti cobor'i acolo. -That's odd, normally the gate's shut. E straniu, de obicei poarta e 'inchisa. Hey, go more slowly. Hei, m ergeti mai 'incet. Oh no! Oh nu! Look, there are four tunnels. Priviti, sunt patru tuneluri. Help ... Ajutor ... We can't get out now! Acum nu mai putem i e~i! Come here! Look at this! Veniti aici! la priviti! i: earlieJ; earliest (mai devreme, eel mai devreme). substantiv nenumarabil se t raduc prin (ewljewer/the fewest. 4 Putin/ mai putin/eel mai putin +

Would ~i conditionalul ~-"'~" In engleza, conditionalul se formeaza cu would + radacina verbala. Exemple: I wo uld be (eu a~ fi), tea, am putea, ar putea) ~i should (ar trebui). Ca can ~i must, could ~i should sunt invariabile. ~i they would sing (ei/ele ar canta). Would este un auxiliar modal. Intr-o fraza in terogativa, subiectul se pune dupa auxiliar. Exemplu: Would I be? (A~ fi eu?). I ntr-o fraza negativa, not se pune dupa would: I would not be (eu n-a~ fi). Forma contrasa a lui would, 'd, se 1'ntrebuinteaza mult 1'nengleza vorbita (I'd be; t hey'd sing), dar nu in propozitiile interogative sau negative! If (daca) ifinseamna dad. In limba romana, pentru a exprima o actiune, care ar putea avea loc, intrebuintam dupa conjunctia dad conditionalul prezent atat 1'n propozitia principal a, cat ~i in cea suborc!onata. Dad a~ avea bani, m-a~ duee la Londra. In engleza, dupa if se intrebuinteaza trecutul simplu, iar in propozitia princip al a conditionalul: if I had some money, J Conditionalul verbelor can ~i must Auxiliarele modale can ~imust au propria forma de conditional: could (a~ putea, ai putea, el/ea ar puwould go to London. Ca ~i in cazullui dadi, dupa ifse poate pune prezentul sau v iitorul: if he has money, he will come with me (Dadi are bani, va veni eu mine). Would you see better if you had a torch? Would, ca formula de politete Ca ~i 1'nromana, conditionalul presupune ~i 0 exprimare politicoasa. I would lik e (a~ dori -vezi pag.l 0) este conditionalul verbului to like (a dori, a pHicea) , fjind mult mai politicos decat I want (dorese). La fel, formulele would you li ke? (ai/ati dori?), would you (doriti), ~i would you mind.? (te-ar/v-ar deranja siL?) sunt politicoase ~i utile. No, I'll come back. J wouldn 'l want to disturb you. 46 I I Not sc poatc contragc I ~iadauga la sfar~itullui would. Excmplu: I \Vouldn 't be (n-a~ fi).

Cuvinte noi money ring story. way out step light rock roof aunt gold to end bani veriga pove ste ie~ire treaptaJpas lumina piatra aeoperi~ matu~a aur to talk (to) to thank t o wait for to disturb to go * back to move to treat to spend* iron loads of a a a a a a a a vorbi (eu) multumi a~tepta (pe) deranja se i'ntoaree se ml~ea da, a oferi eheltui Ce ai face daca ... ? Odata reveniti la familia Fruitcake, Sarah 0 intreaba pe mama sa ce ar face daca ar avea dintr-o data multi bani. Completati raspunsurile lui Emma, pun{md verbe le din paranteza la forma corecta. fier gramezi de I (to spend) it all! I (to pay) for a new roolfor Fruitcake house. You (to get) a new bicycle. You and Dad and I (to go) to Canada to see lilY aunt. I'll be able to treat Tony to a new pair of oars! Cheia replicilor -If the treasures here, we 'IIfind it! Daea eomoara este aiei, 0 yom gasi! -Noth ing! The tunnel ends here. Ninlie! Tunelul se termina aiei. - Would you see bett er if you had a torch? Ai vedea mai bine daea ai avea 0 toqa? - Yes, pass it to me! Da, da-mi-o! -017, there~' an iron ring in the wall! I'm going to give it a pull. Oh, i'n perete e 0 veriga din fier! 0 sa trag de eat -Wow! Uauu ..! -Hello, I'd like to talk to Sarah. Susy and John. Buna ziua, a~ d ori sa vorbese eu Sarah, Susy ~i John. -['d like to thank them. They helped me to catch a crook! A~ dori sa Ie multumes c. M-au ajutat sa prind un talhar! - Would you like to wait for them? Ati dori s a-i a~teptati? -No, ['II come back. I wouldn want to disturb you. Nu, voi reveni . N-a~ vrea sa va deranjez. -But first, you could perhaps tell us {he stOlY. We don't know anything! Inainte, ati putea sa ne spuneti povestea. Noi nu ~tim nimi c! -Right ... We should lookfor a way out. Buuun ... ar trebui sa cautam 0 le~lr e. Y - We mjght4 find one if we go back to . the steps. Am putea gasi una daca ne i'n toarcem la scari. -Look! Light! Priviti! Lumina! -Phew! Pfuu! -Susy, if you move those rocks, nobody will be able to see the entrance. Susy, daca mi~ti aceste p ietre, nimeni nu va mai vedea intrarea. -['II be able to treat Tony to a new pai r of oars! Voi putea sa-i ofer lui Tony 0 pereche noua de vasle! 2 Plural: stories. 3 ~luralul de la roofeste rouves (-ulse transfonna In v). 4 Ai ci, might tine locul viitorului (will perhaps) L47

o scrisoare lata 0 scrisoare ~i 0 ruptura din ziarul pe care Sarah I-a trimis lui Susy ~i Jo hn dupa intoarcerea lor la Londra. Cititi aceste texte ~i incercati sa Ie intele geti. Traducerea de la pag. 57 va permite sa verificati raspunsurile. Tot aici y eti intiilni multe cLlvinte ~i expresii folositoare care va ajuta sa scrieti 0 s crisoare vedere in engleza. saLl 0 Cum scriem 0 scrisoare majoritatea nLlll1eralelor, adaugall1 th pentru a Ie transforll1a in numerale or dinale. Exemple: 8tk, 13th, 26th2. Incepem cu Dear. .. (draga) care e invariabil . La sfar~it, Lovefiom ... este formula obi~nLlita intre prieteni. Aceasta coresp unde formulei Cu drag ... Best wishes (Toate cele bune) e ceva mult mai oficial. Pentru data, intrebuintam numeralul ordinal, spre exemplu: Tuesday 7th September (marti 7 Septembrie). Zilele saptamanii ~i luni]e se scriu cu majuscula1 La Monday 9th september THE BRIDGETOWN Friday 30th August ECHO The Fruitcake family treasure 11\ Dear susy and John, Here's the artic\e from the Bridgetown E.chO. \t's brHHant\ What are yoU going to do with your share of the reward? With mine, \'m going to bUY a radio cassette. \f your mum agrees, \'\\ come to CnrTs-topherCrook, Sarah Fruitcake with her friends Susy and John Miller and her dog, Softie. He came across a -the rare bird thief who wanted to steal the Fruitcake family treasure. letter to spend a few days \>lith your p\ace during the Christmas ho\\day, sO see yoU soon, \ hope\ Love from sara h

For been an and and her friends month. susy Sarah Fruitcake has John, August some treasure exciting They found and helped the police to catch a eroo).:, Christopher Croo!-:. p.. fe\..J months ago, from Sarah's greatgrandfa ther I Ferdinand. It was an old letter addressed to Sa rah's grandfather, Frederick, and left on the island in an old chest after Ferdi nand's death. The letter was the their found friend it. Sarah, teenagers the The three managed to in :-ind treasure hidden (lots of gold), the old first some clue in a treasure where, he who lost were

Pirates' Fort, before the croo].:, and they helped the pol ice to catch him. Christopher Croat was on one of the Featherare islands. He \Vas hunt. It brought Christopher Crook to Bridgetown stupidly, and John, looJ:ing for very rare parrots there that he wanted to steal. it. Susy coming The three heroes also got a re .... of 1000 ard from the police. Our congratulatio ns to them! Cuvinte noi month adolescent/a to fimod alira de Iacord radio felicitari come* a gasi luna to pesp era prostesc ziua share voi curand Christmas la adresa hope cheltui mine/la acas a casetofondeces across my/your Craciun lose* deosebit erou exciting extraordina r, cassette to spend* place momie, you Inpierde address aaliicoseeagree soon par testerlina stupidly 48 I Lista lor se gasqte la pag. 58.2 Exceptii: (irst (Ist - primul/a), second (2nd - al doilea/a doua), third (3rd - al treilea etc.): fifth (5th - al cincelea, e tc.); Numeralele compuse care se termina in 1, 2. 3 ~i 5 se formeaza Cll (irst. second. third ~i (ifth. Exemple: 2/ st, 22nd. 23rd. Totu~i. yom spune twelfth (/ 2th). 3 Pluralul: heroes.

Explicatii gramaticale Aici yeti gasi rezumatul principalelor notiuni gramaticale din aceasta carte. Ga siti enumerate excePtii1e cele mai utile ale regulilor Invatate pe parcursul can ii, ~i liste (tabele) care va ajuta sa Intelegeti ~i sa Invatati corect engleza. child, children (copil, copii). Articolulla plural numar. Oar some ~i any mai 'inseamna ~i diteva sau pu!in/a (lntr-o fraza negativ a, cu Intelesul de nici un/o sau deloc). In engleza, articolul pentru formele de plural, ramane tot the. Ni~te se traduce prin some Intr-o fraza atirmativa ~i any Intr-o fraza interogativa sau negativa . Exemple: I want some apples (Vreau ni~tc mere ). Do you have any apples? (Avet i mere?) f do not want any apples (Nu vreau mere). Genitivul in's In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine, adaugam un's posesorului, indifer ent ca e yorba de un substantiv comun sau propriu. Exemple: John sjumper (pulove rullui John) the dog:~ howl (farfuria cainelui) the green jumper is Sarah :\' (p uloverul verde este allui Sarah). La plural. cand clenumirea posesorul ui se ter mi na In s, se adauga doar apostrofu!. Exemple: the dogs' bowl (farfuria dHnilor ). the gj,'ls . tent (cortul fetelor). Oaca substantivul are un plural neregulat , neterminat In s, marca posesiva este '5, ca la singular. Exemple: the men s cl othes (hainele barba!ilor). the children.~ r00111(camera copiilor). Re~ineti cai n engleza posesorul preceda obiectul posedat, acesta neavand articoJ. Substantivele ;;i articolele la singular In engleza, substantivele sunt de genul masculin. feminin ~i neutru. The este ar ticol hotarat (I, a). Exemple: the bridge (podul) the tower (turnul) the ai/port (aeroportul) Articol ul nehotarat a se pune In fata unei consoane, iar an In fa ta unei vocale (un, 0) Exemple: a bridge (un pod) a tower (un turn) an airport ( un aeroport). In romana, ni~te se omite -de regula- in propozitiile negative, dar in engleza, any se pune obligatoriu. Exemple: J 'want some water (Vreau ni~te apa) do /1ot w ant any water eNu vreau apa). ! Pluralul substantivelor Majoritatea substantivelor I~i formeaza pluralul primind un s: two bridges (doua poduri). Substantivele care se termina In ch, s, sh, x ~i :: primesc es la plur al. Exemple: church. churches (biserica, biserici) dress, dresses (rochie, rochi i) box, boxes (cutie, cutii). La substantivele care se termina Intr-o consoana u rmata de y, pluralul se formeaza Inlocuind y-ul cu un ~i adaugand es. Deci plura lul este ies. Exemple: family, families (familie, familii) Omiterea articolului In engleza. substantivele se Intrebuinteaza ~i fara articol. The se intrebuintea za cand vorbim des pre iucruri concrete, dar cand vorbim des pre lucruri In gene ral se intrebuinteaza substantivul tara al1icol. Exemple: [like water (Imi place apa). f like boats (Imi plac biircile). Oeseori, substantivele nenumarabiIe ~i cele aflate la plural se 'intrebuinteaza tara articol, Tara ca sensul acestora s a se schimbe. Exemple: f want apples (Doresc mere). Do you have apples? (Ave!i m ere'?) J do /1ot want apples (Nu doresc mere). f want warer (Vreau apii), Exista tendinta de a Intrebuinta some ~i any cand dorim sa precizam 0 anum ita cantita te sau un anumit

Adjectivele [n engleza, adjectivele se pun 'inaintea substantivului, Rind invariabile. Spre exemplu jumper (pulover) ~i green (verde) se intrebuinteza: a green jumper (un p ulover verde ). green jumpers (pulovere verzi). Cand 'intrebuintati un substanti v cu un adjectiv ~i un aI1icol nehotarat, re~ineti ca aI1icolui nehotarat este a n in fata unei vocale. Aceasta regula se aplica daca aliicolul precede un adject iv care Incepe cu 0 vocala. Exemplu: an oldjumper (un vechi pulover). i Unele substantive au pluralul neregulat, acesta trebuind Invatat. Exemple: ma/1, men (barbat, barba!i) woman, women (femeie, femei) leqf; leaves (frunza, frunze ) 49

AI meu, al tau, al sau ... lata cum se traduc al meu, al tau, al sau etc. Aceste pronume sunt invariabile. my al meu/mea, ai mei/mele your al tau/ta, ai tai/tale his allui/sau, ai lui/sai her a ei/sa. ale ei/sale its al sau/a sa etc. our al nostru/a noastra etc. thei r alaI/ai/ale lor Cand vorbiti despre al sau, a sa ~i ai sai/ale sale In engJeza , substantivul intrebuin}at depinde de persoana des pre care se vorbe~te. Exempl e: Cand va referiti la un baiat, spuneti his jumper (pulovarul sau), cand va ref eriti la 0 fata, spuneti her jumper (pulovarul ei). functie de complement direct, cat ~i indirect. Nu uitati ca in romana, avem form e diferite -accentuate, neaccentuate- la unele pronume care au functie de comple ment (ex.: mie, imi, -mi, pe mine, ma, Verbele Verbele din limba engleza se Impart In trei categorii: verbele regulate ~i nereg ulate, ~i auxiliarele modale. Toate au putine forme. lnfinitivul lor e precedat de to (exempl u: to walk - a merge), iar infinitivul tara to se nume~te "radacin a verbal a" (exemplu: walk). Verbele neregulate au forma neregulata doar la timp ul trecut, cu exceptia verbelor to have (a avea) ~i to be (a fi) care au forme d iferite ~i la prezent. Multe verbe uzuale sunt neregulate (vezi pagina 55). m-). Exact ca in limba romana, unele pronume pot avea atat functia de subiect, cat ~i de complement. Tabelul va prezinta cu caractere ingro~ate pronumele care au fun ctie de complement ~i care difera de cele care indeplinesc functia de subiect. T abelul pronumelor personale Prezentul verbelor to be ~i to subiect I (eu) you (tu, voi) he (el) she (ea) it (el, ea) we (noi) they (ei, ele) Pronumele personale lata pronumele personale din engleza care au functie de subiect: I (eu) complement direct sau indirect me (pe mine, imi) you (pe tine, pe voi) him (pe e l, lui) her (pe ea, ei) it (pe el, ea) us (pe noi, noua) them (pe ei, ele,lor). have Trebuie ~tiute cat mai bine verbele to be ~i to have deoarece sunt deseori utili zate. In plus, acestea servesc drept auxiliare pentru formarea altoI' timpuri. T o be se scrie Intotdeauna majuscula. cu (a fi) eu sunt tu e~ti/voi sunteti el/ea este noi suntem ei/ele sunt lam Locul pronumelor personale In engleza, pronumele personal cu functie de complement se pune dupa verb:- Exem ple: I want it (II vreau). Give her the book (Da-i cartea). Cand avem un complem ent direct ~i unul indirect In aceea~i propozitie, complementul direct se pune d upa verb, urmat de prepozitia to + complementul indirect. ExemQlu: Lend it to he

r (Imprumuta-i-l). you (tu, voi, dvs.) In engleza nu se face deosebire intre tu ~i voi. Ambele se t raduc prin you. You mai ajuta la construirea expresiilor impersonale (spre exemp lu: you never know - nu se ~tie niciodata); you are he/she/it is we are they are To have, to have got (a avea) 1 have (got) you have (got) we have (got) they have (got) he/she/it has (got) eu am tu ai/voi aveti noi avem ei/ele au el/ea are he (el); she (ea); it (el, ea) EI ~i ea tin locul unei persoane. It tine locul unui obiec t, lucn!. Cand vorbiti des pre un animal, yeti spune it dar, In cazulln care e y orba despre un animal preferat, domestic, puteti spune he sau she. we (noi) they (ei, ele) Un singur pronume inseamna atar ei, cat ~i ele: they. In engleza, sun t promune care in deplinesc ~i functia de complement. A~a cum va prezinta tabelu l de mai sus, acelea~i pronume pot avea atat Formele contrase In engleza vorbita, deseori se COlltrag formele de prezent ale verbelor to be ~i to have. Am, are ~i is devin 'm, 're ~i 'so Have ~i has devin 've ~i 'S.I Exemp le: I'm = 1 am (eu sunt) he:S = he is (el este) she:S got = she has got (ea are) you've got = you have got (voi aveti, tu ai) Eu, tu ~i ei/ele Pronumele eu, tu, ei/ele din limba romana se traduc in engleza prin pronumele pe rsonal avand functia de complement. Exemple: Don ~ worry! It:S me (Nu te ingrijo l'a! Eu sunt). Is it you? (Tu e~ti?) It~ them! (Ei sunt!). 50

what s = what is (ce este). who's = who is (cioe este). Verbele care nu se intrebuinteaza la aspectul continuu Anumite verbe nu se Intrebuinteaza niciodata la aspectul continuu. Prin urmare, Ie utilizam doar la prezentul simplu. lata verbele care trebuie ~tiute: to to to to to to to believe (in) belong (to) guess hate hear know like a a a a crede (1 n) apartine' presupune url Exemplu: I mllst eat (trebuie sa maoaoc). Prezentul simplu ~i prezentul continuu (formare) Pentru a forma prezentul simplu, adaugati un s radacinii verbale la persoana a t reia singular. Exemplu: prezentul simplu al verbului to walk (a merge, a se plim ba): I/you/we/they walk, he/she/it walks. Totu~i, verbele al carol' infinitiv se temina In ch, sh, ss, x sau 0, primesc es In loc de s. Exemplu: Prezentul simpl u al verbului to go (a merge): I/you/vve/they go, he/she/it goes. Prezentul cont inuu se formeaza din prezentul verbului to be (vezi In stanga) + radacina verbal a + ing. Exemplu: prezentul continuu al verbului to 11'alk: I am walking, you/we /they are walking, he/she/it is walking. Verbele care se termina 1ntr-o consoana , precedata de 0 singunl voeala, 1~i dubleaza consoana 1nainte de a primi termin atia ing. Exemplu: verbul to wrap (a ambala) va fi: I'm lvrapping (ambalez/ehiar acum). a aUZl Call Inseamna a putea, cu 1ntelesul de a fi capabil, a avea permisiuoea. Call ma i Inseamna ~i a ~ti (cu Intelesul de a se pricepe la ceva). Exemple: I can open this (Pot deschide acest... ) I can go out tonight (Pot/am voie sa ies deseara) I can swim (~tiu sa loot). In engleza, can se mai 1ntrebuinteaza cu verbele care se raporteaza simturilor, adica to hear (a auzi), to see (a vedea), to feel (a simti), to smell (a mirosi) ~i to taste (a gusta). Exemple: ~ I can see him (II vad). I can hear him (II aud). Might exprima posibilitatea rapOt1ata la prezent sau, 1n unele eazuri, la viitor. Exemple: The station might be open (probabil ca gara e deschisa). He might come with liS (S-ar putea ca el sa vioa cu ooi). to love to need to prefer to realize to to to to to to to to recognize remember see seem smell suppose understand want a ~ti, a cunoa~te a-i place cuiva ceva a iubi, a adora a avea nevoie de a prefer a a real iza, a-~i da seama de a recunoa~te a-~i aminti a vedea a a a a a p~rea . mlros! presupune Intelege dori. Auxiliarele modale In engleza, exista auxiliare modale care, printre altele, exprima permisiunea, o bligatia, interdiqia, posibilitatea, intentia etc. Unele corespund verbelor a tr ebui, a putea ~i a ~ti, iar altele servesc la formarea viitorului, conditionalul ui, etc. Aceste auxiliare nu au forma de infinitiv, sunt invariabile (nu primesc s la persoana a treia singular) ~i sunt urmate de radacina verbal a cu care se 1ntrebuinteaza. Cele care trebuie ~tiute sunt must, can ~i might. (Mai exista ~i altele, cum ar fi will, shall, would, could ~i should a carol' 1ntrebuintare va este explicata la paginile 52-53). Imperativul In engleza, imperativul prezinta ordine ~i sfaturi. Avem 0 singura forma de impe rativ la toate verbele, aceasta forma e identica ell radaeina verbal a (infiniti vul Tara to). Exemple: Imperativul verbului to be este be (fii, fiti). Imperativ ul verbului to walk este walk (mergi, mergeti). Nu exista persoana Intai la plur al. Pentru a spune sa fim, sa mergem etc., punem let's (adica hai sa ... ) 1n fa

ta radacinii verbale. Let:, se Intrebuinteaza ~i pentru a sugera 0 anumita activ itate. Prezentul simplu ~i prezentul continuu (intrebuintare) E fOal1e imp0l1anta Intrebuintarea eoreeta a prezentului. Prezentul simplu descr ie 0 aqiune efectuata de obicei, cateodata sau niciodata. Prezentul continuu des crie 0 actiune care se desTa~oara In momentul vorbirii prezentand 0 actiune 1n c urs de desTa~urare. Exemple: I walk (ma plimb [deseori sau cateodata]) I am walk ing (ma plimb [acum]). Must (a trebui) angajamentul. exprima obligatia, I Has got se contrage pentru a deveni 's got. dar has singur nu se contrage. 51

Exemple: let:~ be (sa fim) let:~ walk (sa ne plimbam) let s go out (sa ie~im afa ra) Viitorul Viitorul se formeaza din: will (un auxiliar modal) + radacina verbala. Exemple: viitorul verbului to walk (a se plimba): I/you/he/she/it/we/they will walk. In p ropozitiile interogative, shall e inlocuit cu will la persoana intiii singular ~ i plural (adica ~i we), mai ales daca facem 0 propunere sau sugeram ceva. Exempl u: Shall we go out? (Ie~im?) Going to exprima 0 intentie ~i este deseori folosit in engleza. Exemple: I am go ing to leave (Voi pleca). He is going to watch TV (EI se va uita la televizor). They are going ta come with us (Vor veoi cu ooi). was ~i you/we/they were. Trecutul simplu al verbelor can ~i must este could ~i had to. Exemple: He could sing (el ~tia sa cante). He had to sing (el trebuia sa caote). Trecutul continuu Se formeaza din forma de trecut a verbului to be + radacina verbala + Timpurile trecute (formare) Ca ~i la prezent in engleza, verbeIe au putine lorme la trecut. Timpurile care t rebuie ~tiute sunt trecutul simplu, trecutul continuu ~i present pelfect. Trecut ul simplu mg. Exemplu: trecutul continuu al verbului to walk: I/he/I'he/it was walking, you/we /they were ,valking. Ca ~i la prezentul continuu: 1) la unele verbe care se term ina intr-o consoana precedata de 0 singura vocal a, trebuie dublata consoana ina inte de a adauga ing. Exemplu: verbul to wrap (a ambala) se 1'01'meaza: J ,vas w rapping. 2) unele verbe uzuale nu se folosesc la trecutul continuu, ci doar la t recutul simplu (vezi lista de la pagina 51). I Forma contrasa a lui will este 'll. Exemplu: !'ll be there (Voi fi acolo). Aceas ta forma nu se intrebuin!eaza in propozitiile interogative. 1ntr-o propozitie ne gativa, forma contrasa a lui will not este won Exemplu: They 'won l be there (Nu VOl' fi acolo ). La majoritatea verbelor, trecutul simplu se formeaza foalie u~or: la toate forme le se adauga ed radacinii verbale. Exemplu: trecutul simplu ai verbului to walk: I/you/he/she/it/we/they walked. La verbele care se termina intr-o consoana prece data de 0 singura vocal a, trebuie dublata consoana inainte de a adauga ed. Exem plu: verbu! to H'rap (a ambala) se formeaza: wrapped. t Present perfect Se formeaza din forma de prezent a verbului to have (vezi pagina 50) ~i paliicip iul trecut al verbului. La verbele regulate, participiul trecut este identic cu forma de trecut (radacina verbal a + ed). Exel11plu: present perfect-ul verbul u i to walk: I/you/we/they have walked. he/she/it has walked. In limba vorbita, se intrebuinteaza mai ale formele contrase ale lui have ~i has ('ve ~i 'v), spre e xemplu: I've walked. Verbele neregulate (care au 0 forma de trecut neregulatii) au un participiu trecut neregulat care trebuie invatat. La unele este identic cu

forma de trecut (vezi tabelul de la la pagina 55). A trebui ~i a putea la viitor Can ~i must nu se pot intrebuinta cu will. Pentru a spune ceea ce ar trebui sau am putea face, utilizam be able to (a putea, a fi capabil de) ~i have to (a treb ui) alaturi de will sau shall. Exemple: Shall I be able to see you tomorruw? (Vo i putea sa te vad maine?) He will have to be there (Va trebui sa fie acolo). ! La verbele al carol' infinitiv se termina in y, acest y se inlocuie~te cu la tre cutul simplu. A~adar verbul se termina in ied. Exemplu: verbul to cany (a cara) se formeaza: I carried. i Formarea viitorului cu going to Viitorul se poate exprima cu ajutoru] prezentului continuu sau a verbului to go. Se formeaza din am/is/ are going to + radacina verbala. Totu~i, unele verbe au un trecut simplu neregulat care trebuie invatat. Acesta e ste asemanator la toate formele (eu, tu, el etc.). M ulte verbe uzuale sunt nere gulate (vezi tabelul de la pag. 55.). Exemplu: to make (a face): I~vou/he/~he/it /H)e/t hey made. Trecutul simplu al verbelor to have ~i to be este neregulat. To have are o singura forma: I/you/he/she/it/we/they had. To be are doua forme: !/ ize /she/it 52

Exemple: to take (a lua) [(vou/we/they have taken/helshe/it has taken: to make ( a face) [(vou/we/they have made. he/she/it has made Exemplu: He has just closed the door (EI tocmai a Inchis u~a). Conditionalul In engleza, pentru a forma conditionalul. se Intrebuinteaza would (un auxiliar m odal) + radacina verbaiiL Exemple: would be (a~ fi). they would sing (ar canta). in propozitiile interogative, do/does/ did se pun Inaintea subiectului. Exemple: Do / cross here? (Traversez aici?) Does she wa/1/ an ice cream? (dore~te ea Ing heta ta?) Timpurile trecute (intrebuintare) in engleza, trecutul simplu descrie o actiune Incheiata. care a avut loc Intr-un moment anume precizat din trecut. E deseori Insotit de adverbe de timp (ex. yes terday - ieri) care situeaza actiunea pe axa trecutului. Trecutul simpl u din en gleza corespunde perfectului simplu (exemple: fusei, el se arundi ... ) ~i perfe ctului compus din romana (exemplu: am vizitat... we visited). Exemplu: We visite d the castle yesterday (Am vizitat castelul ieri). Trecutul simpJu se mai Intreb uinteaz3 ~i pentru a descrie 0 aqi une obi~nuita din trecut, 0 aqiune pe care ob i~nuiam sa 0 facem. Astfel, yom traduce cu imperfectul din limba romana (vizitam ). Exemplu: [ alwavs visited it when / was in town (Intotdeauna II vizitam dind eram In ora~). Trecutul continuu descrie actiuni care erau In curs de desfa~urar e In trecut. in romana, se traduce cu imperfectul. Exemplu: [was cycling (mergea m cn bicicleta). Pre.'Iellt Perfect-ul stabiJe~te 0 legatura Intre'trecut ~i pre zent. In rest, descrie 0 aqi une din trecut care are efect asupra prezentului. E xemple: [ have cleaned my shoes (mi-am curatat pantofii) [have been at Live/pool (am fost la Liverpool). Pre.\ellt pelj'ect-ul mai descrie ~i 0 aqiune care tocma i a avut loc. Pronumele ~i adverbele interogative lata pronumele ~i adverbele interogative care trebuie ~tiute: how? cum? how many ? cati/cate? how much? cat/cata? where? unde? 'why? de ce? when? cand? what? ce? which? care? who? cine? whose? alia/ai/ale cui? How II/uch se Intrebuinteaza pe ntru ceea ce nu se poate numara, iar how many pentru ceea ce se poate numara. Ex emple: how many apples? (cate mere?) how much butter? (cat unt?) In engleza, cuv intele interogative sunt invariabile. Ordinca cuvintelor cste aceea~j ca ~i III propoziriile care nu au un pronume/adverb interogati v: - cuvant interogativ + t o be sau un auxi liar, sau - cllvant interogativ + do/does/did + subiect + radac ina verbala. Exemple: Who are you? (Cine sunteti/e~ti?) Why must / walk? (De ce trebuie sa merg pe jos?) vVhy do YOI/ want this? (De ce vrei aceasta ?). Daca In trebuintam un timp continuu, forma avuta In vedere este: cuvant interogativ + be + subiect + radacina verbala terminata In ing. Exemplu: Why are YOlllooking? (De ce te uiti?) ! Forma contrasa a lui would. 'd, se Intrebuinteaza deseori In engleza vorbita (f' d be: the.v 'd sing), dar niciodata In propozitiile interogative sau negative. C onditionalul verbelor call $i mllst Auxiliarele modale can ~i must au propriullo r conditional: could ~i should care .funqioneaza la fel ca ~i auxiliarele modale . Exemple: could (a~ putea) they should (ei/ele ar trebui). ! Propozitiile interogative Exista doua modalitati de a pune 0 Intrebare In engleza: I) Cu to be ~i auxiliar ele (auxiliarele modale sau oricare auxi Iiar care serve~te ]a formarea unui tim p, spre exemp]u have/has pentru un verb la prezent perfect) se formeaza 0 propoz

itie interogativa punand subiectul dupa to be sau auxiliar. Exemple: Am/late? (A m Intarziat?) Must /'walk? (Trebuie sa merg pe jos?) Have you visited the castle ? (Ai vizitat castelul?) Will you be late? (Vei Intarzia?) 2) La celelalte verbe , se Intrebuinteaza auxiliarul do + subiect + radacina verbului utilizat. Forma corecta a lui do depinde de persoana ~i de timp. I: - Ja prezentul simplu: do (d oes 1a persoana a treia); - la trecut: did. 1 To do este un verb neregulat care servqte drept ausiliar in fi'azele negative a face. Esemplu: 1 do yoga (Eu fac/practic yoga). ~iinterogative. Ca ~iverb, 10 do Inseamna 53

I Propozitiile negative Pentru a forma 0 propo,zi!ie negativa, 'intrebuin!am not. In cazullui to be ~i a l auxiliarelor, punem not dupa to be sau auxiliar. Exemple: He is not tired (EI nu e obosit). He must not look (EI nu trebuie sa se uite). He was not looking (E I nu se uita). La celelalte verbe, se utilizeaza auxiliarul do + not + radacina verbala. Forma corecta a lui do depinde de persoana ~i timp (la prezentul simplu : do sau does la persoana a treia singular; la trecut: did).! Exemple: I do not know (nu ~tiu). She does not like dogs (Ei nu Ii plac cainii). He did not look ( EI nu s-a uitat). Formele contrase ale lui not Not se contrage deseori, mai ales 'in engleza vorbita. lata contragerile care trebuie ~tiute: forme pJine forme c ontrase do not don't does not doesn i did not didn't is not isn't are not aren i must not mustn't have not haven't has not hasn't 'would not wouldn't could not couZdn 't will not won't shall not shan i should not shouldn't Can + not se scri e 'intotdeauna can not, iar forma sa contrasa este can't. Exemple de propozitii negative cu contragerea lui 110t: He isn't tired (EI nu e obosit). She doesn't l ike dogs (Ei nu Ii plac cainii). They haven't got the money (Ei nu au bani). We cant help you (Nu te putem ajuta). Not a, 110t allY (nici un/o) In engleza, pent ru a spune eU,nu am se utilizeaza nega!ia not. In cazul unui substantiv nenumara bil sau la plural, se utilzeaza not an)'. Exemple: I do not have a dog (Nu am ca ine). I do not hmle any water (Nu am apa). I do not have any Keys (Nu am chei). Imperativ negativ Pentru a cere cuiva sa nu faca un anumit Jucru, se 'intrebuint eaza do not + radacina verbal a, spre exemplu: Do not close the door (Nu inchide ti u~a). Forma contrasa este Don i close the dam: Short answers (raspunsuri scur te) In engleza, 'in loc de a raspunde cu un simplu yes (da) sau no (nu), deseori se raspunde cu, ceea ce se cheama short answers (raspunsuri scurte). Acestea co nstau In reluarea auxiliarului care a servit la punerea unei 'intrebari. Exemple : Do you like cats? J-es. 1 do (Iti plac pisicile? Da, Imi plac). Did you visit the castle? Yes. did (Ai vizitat castelul? Da I-am vizitat). Can you swim? Yes. 1 can (~Wi sa Inoti? Da, ~tiu). Will YOli come with us? Yes, will. (Vii cu noi? Da vin). 1 1 Pentru a raspunde nu, reluam auxiliarul urmat de not (sau n 't 'in engleza vorbi ta). Raspunsurile negative la aceste 'intrebari sunt: No.1 do not/don't (Nu, nu imi plac). No. I cannot/can't (Nu, nu ~tiu). No, 1will not/won't (Nu, nu voi ven i). ITimpurile trecute ~i prezente: rezumat recutul RV2 simplu trecutul continuu present perfect prezentul simplu prezentul

continuu Formare + ed lid + RV 'in p3 interogative & legative) xemple: ,valked id walk? d id not walk forma de trecut a vb. to be + RV + ing prezentul vb. have pal1icipiuJ trecut (RV + ed) + RV; la persoana a Ill-a singular, RV + s; (do/does + RV 'in P interogative & neg ative) I walk, he walks. do I walk? does he walk? 1 do not walk: he does not wal k. ac!iune care are loc de obicei, diteodata, deseori, niciodata forma de prezent a VB. to be + RV + mg. 1 I was walking 1 have walked I am walking tilizare I) actiune 'incheiata are a avut loc ntr-un moment ~in trecut ) 0 actiu ne obi~nuta din trecut. ac!iune 'in curs de desIa~urare in trecut. 1) actiune trecuta care are efect asupra prezentului. 2) actiune care tocmai a a vut loc. actiune care este In curs de desIa~urare. 54 1 Vezi nola I pagina 53.2 Aici RV Inseamna radacina verbal a (lnrinitivul tara 1 0).3 Aici P Inseamna propozitie.

Verbe neregulate Radacina verbala wore come came been saw seen aa construi vedea vel1l canta went worn won ocupa a pleca manca eaten torn tore cost a up petrece cutpurta trimite costa ate sat giv en gave paid sung ca~tiga merge da hidden cunoa~te heard up pastra had vFith hid trecuttrezila/catre dealt with de sent drew didcumpara drawn done thrown ,a a a vea threwwerea trecut taken known understood stole shut shone read led built was , aa aduce afidesena took knew stolen arunca fura 1111rOSl inchide avea cadea lu a dormi str1l1uci citi ascunde auZl face told lost smelt-l lent gone put rupe ~e dea pune got cheltui, pnml, participiu sang bought found duce, fallen fell felt leftinrelege kept spent slept brought a t1lia rine, simri se spune pierde parasi , plati ~ti, paid woke woken gasi a imprumuta ga,si 4 Smelled sc intrebuin(eaza deseori 55

Raspunsurile ~i solutiile exercitiilor Pagina 7 La familia Fruitcake a cafe a farm a village a bridge a lake I'd like an ice cream. Which flavours do you have? Sau Which flavours have you got? Can I have six oranges. please? Now we must go to the school. Pagina 25 0 vedere de la Susy The neighbours have (got) a goat Sau Sarah:~ parents' neighbours have etc. Susy and John/They sleep in their tents (which are) in the garden (right near the hou se). They eat. wash and get dressed in the house. Susy/She wakes lip at six (0 ' clock) in the morning. John/He wakes lip at eight (0 'clock) in the morning. The y go to bed at halfpastnine or ten a 'clock. Pagina 9 Ce bagaje au ei? 2. 3. 4. 5. 6. Her suitcases are gray His bag is blue. Her suitcase is green. Hi s briefcase is red. Her backpack is yellow. Care este Ferdinand u The two it Emma~' mesajul scrisorii invechite? Fruitcake is Sarah s greatgrandfathe!: The two ships are paintings. Sa ships are two paintings. They must visit the studio. Sau They must vis studio/Sarah:~ mother:~ stlldio.

Pagina 11 Scrisoarea misterioasa A desert island, 1893 lvly dear son Joseph, I'm all old man. I am alone on my de sert island and my house near Bridgetown is empty. I have a big secret. I am ver v rich. Now IIlV treasure is yaw: treasure. !'vly'house hides thefirst clue. Fir st o.lall, you're looking for two boats. Farewell, Ferdinand Fruitcake. Dragul meu fiu Joseph, Sunt un om biHran. Sunt singur pe insula mea pustie, iar casa mea de langa Bridgetown este goala. Am un mare secret. Sunt foarte bogat. A cum comoara mea Iti apartin~. Casa mea ascunde primul indiciu. !nainte de toate, cauta doua barci. Adio, Ferdinand Fruitcake. Pagina 19 Primul indiciu There There There There There aren t any dice. isn t a candle. isn t a bird. isn l a hook. isn t a top hat. (la Pagina 27 Fraze amestecate The teacher mllst close up because it is late. The policeman borrows a bike to f ollow the burglm: lI1ustphone the service engineer because the machine is broken . They lI1ust always shut the gate because of the neighbours' goat. They find th e clue because they can see an old photo of Ferdinand Fruitcake. She s going to Bridgetown to do the shopping. We cant come now beclluse we're eating. Trebuie sa mearga la Magician hallul Magiciallului). ! Pagina 21 Cuvinte incruciate Orizontal 1. tea there 5. some 6. these 7. hen - must 9. an - on 10. your 3. Pagina 13 Whose is... ? The table is the neighbour s. This jacket is the lodger :~. This shirt is Emma s . Thesejeans are John ~'. These tools are the builder s. Vertical

Pagina 29 Ghicitoarea cariii potale Mr Christopher Crook 3 Station Road London S24 3BE Dear Chris, Thanksfor yo III'l etta Yes, Frank and Betty Goodfield live near Bridgetown. You ask me for their a ddress. Here if is: Oak Tree Farm. Old Bridge Road. near Fishport. B1ft why Brid getown~ It s not a very interesting town. Anvhow. they probaly have a room/or YO ll and I can recommend them to you. The food is good at the Goodfields and their farm is vel)' quiet. So, have a good holiday! Vicky Domllului Christopher 3 Station Road, Londra SE24 3BE Crook 1. throw 2. he 3. men ..t. an}' Pagina 15 Drumul inspre biserica veche Turn left. Cross the bridge. Take the second path on the left. Turn right. 5. whose 7. remember 8. the 9. shop 10. airport Pagina 23 Indiciul de la han It/The CO>t) is on the hill. It/The dog is under the tree Sau next to/bv/near th e tree. It/tIle bench is opposite the fOllntain Sau next to/bv/near the fountain . It/The farm is next to tl;e church Sau near/by the church. Propozitia lui Susy se termina astfel: Pagina 17 La cumparaturi Where s the supermarket? Do you have any bread? Sau Have you got any bread? How much does this cake case 56

praga Chris, Ili mullUmesc pentru scrisoare. Da. Frank ~i Betty Goodfield locuie sc langa Bridgetown. Mi-ai cerut adresa lor. ]at-o: Oak Tree Farm, Old Bridge Ro ad, langa Fishport. Oar de ce Bridgetown? Nu e un ora~ fom1e interesant. Oricum, probabil ca au 0 camera pentru tine ~i ti-i recomand. Mancarea e buna la famili a Goodfield. iar ferma lor este foarte lini~tita. Deci, 0 vacanta placuta! Vicky . Pagina 39 Inscriptia de la turn Am past rat acest turn in ruine uitorii Bridgetownului. Piratii dar in prezent ne-am razbunar. fugarit din for1areata pana pe . deoarece constituie un monument sacru pentru loc din Insula Piratilor I-au distrus acum trei ani. Am castigat ultima batalie impotriva lor '~iI-am insula. In sfar~it. au disparU1 din tara noastra

Fruitcake house. You ,t'ould/You 'd get a new bicycle. You and Dad and I would g o 10 Canada to see lIIyaunl. Pagina 48 Scrisoarea lui Sarah Luni, 9 septembrie Draga Susy ~i John, lata aJ1icolui din Bridgetown Echo care r elateaza intal11plarea noastra. E genial! Ce yeti face cu pmtea voastra din recol 11pensa? Cu a mea, voi cumpara un casetofon. Daca mama voastra e de acord. voi v eni sa va vizitez in timpul vacantei de Craciun, deci sper ca pe curand! Cu drag , Sarah. Pagina 41 Pista falsa .\11'SOli. Now rou have found all the clifes I left. Here is YOlir last task. It \l'i/! be difficult. }ou will have to go 10 fhe police Simian in Fishport. You will see one window 1rhilhoul bars. You wi/! go in Ihm W(w Be carejitl, there mi glll be a guard dog. Inside you will find one .rallwith wooden panels. All m)' j ewels and my fortune will be [here. Fare1\'ell. FF Fiule. Acum ai descoperit toate indiciile pe care Ie-am lasat. lat-o ~i pe ultim a. Va fi dificila. Va trebui sa te duci la sediul politiei din Fishport. 'lei ve dea 0 fereastra rara gratii. Vei merge imr-acolo. Ai grija, -ar putea sa rle ~iun caine de paza. Inauntru wi gasi un perete cu panouri din I~mn. Tome bijuteriile ~i roata averea mea VOl'ti acolo. Pagina 31 Ghicitoarea ilustrata Ic 2d 3b 4f 5e 6a Pagina 33 Disparitia lui Ferdinand Fruitcake Parrot bury, Featherare Main Island Domnule, Din nefericire. tatal dumneavoastra a murit deja. A venit in insulele noastre primavara, pentru a cauta plante. Am organizat 0 intalnire pem1u a-i planifica expedilia in indepanatele ~i periculoa sele Little Islands (Insule mici). A parasit Parrotbury-ul cu 0 barca buna ~i do i prieteni botani~ti. 0 infioratoare furtuna s-a dezlantuit. Nu s-au intors. Am trimis 0 echipa de salvar~ care nu a descoperit nimic. Quentin Filling, Guvernat orul Insulelor. Articolul din ziar Vineri, 30 august COl11oara familiei Fruitcake. Sarah Fruitcake alaturi de priet enii ei Susy ~i John Miller ~i cainele sau. Softie. Christopher Crook, hotul de pasari rare care dorea sa fure cOl11oara familiei Fruitcake. Pentru Sarah Fruitc ake ~i prietenii sai Susy ~i John. luna august a fost captivanta. Ei au gasit 0 comoara ~i au ajutat polilia sa prinda un talhar, Christopher Crook. Cu cateva l uni in urma, Christopher Crook se gaseaintr-una din insulele Featherare. Acolo e l cauta papagali foarte rari pe care dorea sa-i fure. Gasi 0 scrisoare lasata de strabunicul lui Sarah, Ferdinand. Era yorba despre 0 scrisoare veche adresata b unicului lui Sarah, Frederick, ~i abandonata pe insula intr-un vechi curar. dupa moariea lui Ferdinand. Aceasta scrisoare constituia primul indiciu In goana dup a comoara. Scrisoarea il indruma pe Christopher Crook catre Bridgetown unde. pro

ste~te, 0 pierde. Susy ~i John, care tocmai veneau sa petreaca cateva zile alatu ri de prietena lor Sarah, 0 gasira. Cei trei tineri au reu~it sa gaseasca comoar a (mult aur), ascunsa In vechea For1areata a Pirati lor, inainrea taIharului. aj utand pol ilia sa-I prinda. Cei trei eroi au primit astfel 0 recompens a de 1000 (0 ~nie lire sterlinel din pmtea politiei. Ii felicitam! Adio. F. F. Pagina 35 Povestea blugilor Pagina 43 Viitorul T\vofi'iends, Dave and Han:v, we11l shopping. They were looking for jeans. In on e shop, they found some ke)'s in the pocket of a pair ofjeallS. The)' gave them fo the shop owner. "Ah, the keys to m)' safe! Thank you! I lost Ihem yesterday. I looked evelTwhere, but I could not find them. " Her His train will arrive at I hree o'clock). They will go olllthis evening. Whm are you going 10 do? I will go LO Bridgetown t0l11orr01l'. lie will know when thev are here. H~ will look when we .ilnd the ne1\'Spapel: He will see. Will vou come with lIIe? Pagina 37 Traduceti in engleza Sarah, Su.\)' and John have found i\!/: Crook. He has just visited Bridgetown. H e went there this morning. He looked/or the ruined towel; bllf he did nol find i t Sau ... , bUI he could not find il. The next clue musl be at the lowe/: Sarah, Susy and John want to go there velT quickly. Pagina 45 Which is the longest tunnel? The !Oll'!,eslIIll1nel is Sarah s Sau Sarah S'[wllIel is the longes/. Pagina 47 Ce ai face daca ..? I wOllldl'd spend it all! I wOllld'l'd pay for a new roof for Ihe

Numeralele, datele, anotimpurile ... lata 0 pagina utila de vocabular. Pentru a spune dit e ceasul, vezi pagina 24. P entru a cere indicatii, vezi chenarul de la pagina ] 5. Lunile !}i zilele JanualY FebrualY March April lv/ay June July August September October November D ecember Monday Tuesday Wednesday Thursday Friday Saturday Sunday day week week-e nd month year season yesterday today tomorrow before-yesterday after-tomo/Tow th is week last week next week mnuane februarie maJii e aprilie mal IUJ1I Expresii utile hi, hello good morning good afternoon good evening goodnight goodbye bye see you soon see you later yes no Numeralele o zero lone 2 two 3 three 4 four six 7 seven 8 eight 9 nine 10 ten 11 eleven 12 Melve 13 thirteen 14 fourteen 100 101 102 210 5 6 15 16 17 18 19 five 20 21 22 30 40 fifteen sLrteen seventeen eighteen nineteen twenty twenty-one twenty-Mo thirty f ourty e iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie luni 50 fifty 60 sixty 70 seventy 80 eighty 90 ninety m~rti . InIercun JC!1 VInen sambata duminica . one hundred one hundred and one one hundred and hvo two hundred and ten 321 thre e hundred and twenty-one 1000 one/a thousand 1100 one thousand and one hundred 1 0000 ten thousand ] 000000 one/a million Zl saptamana sfiir~it de saptamana luna

an please thanks thank you (very much) excuse me I'm sorry I don i understand I don i know What does this word mean? What:~ the Englishfor this? buna, ciao, salut buna dimineata buna zi ua ' buna seara noapte buna la revedere pa, sal ut pe curand pe mai tarzi u da nu te/va rog multumesc multumesc (fO<lli e mult) ma scuzati \"mi pare rau nu \"nte]eg nu ~tiu Ce \"nseamna acest cuvant? Cum se spune la aceasta pe engleze~te? Timpul weather climate weather forecast temperature What is the temperature? What is th e weather like? It is fine. It is bad weather It is raining. It is hot. It is su nny. The sun is shining. It is cloudy. It is cold. It is snowing. It is foggy. s ky sun cloud thunder lightning frost rain snow hail vreme clima prognoza meteo t emperatura Care este temperatura? Cum e vremea/timpul? E frumos. E 0 vreme urata . Ploua. E foarte cald. E \"nsorit. SOaJ'ele stralucqte. E noros. E rece. Ninge. E cetos. cer soare nor tunet fulger ger ploaie zapada grindina anotimp len aZI Numeralele ordinale lata numeralele ordinale din engleza. Aici, va sunt prezentate alaturi de forma abreviata. aceasta utilizandu-se cand scriem data. first 1st second 2nd third 3r d fourth 4th fifth 5th sixth 6th seventh 7th eighth 8th nineth 9th tenth 10th el eventh 11th twelfth 12th thirteenth 13th twentieth 20th twenty-first 21st twenty -second 22nd tvventy-third 23rd twenty~fourth 24th thirtieth 30th maine alaltaieri poimaine saptamana asta saptamana trecuta saptamana viitoare Data dimy calendar What day is it? What is the date? on Monday on Mondays in August thefir sl of April Monday 1st April jurna] calendar In ce zi suntem? Care este data? luni lunea \"naugust ] Aprilie luni ] (lntai) Aprilie ]994 ]995 nineteen-ninetyjour nineteen-ninety-jive nineteen-ninety-six the year tvl'Othous and 1996 anul2000 58

Dictionar englez - roman Acest dictionar a~ezat in ordine alfabetica contine cuvintele engleze~ti invatat e pe parcursul paginilor ilustrate ale acestei carti, alaturi de traducerea lor. Pluralul substantivelor va este explicat la pagina 49. Aici, substantive Ie car e au un plural neregulat sunt urmate de pI.: ~i de pluralul acestora. A a a few a huudred a lot of a quarter past... a quarter to ... address to address un,o eativa, eateva o suta o multi me de /mult/a ~i un sfert .. fara un sfert.. adresa a (se) adresa dupa dupa-mniaza Impotriva, contra varsta Inurma eu a ti ( eade) de aeord aeroport tot/a In regula aproape singur/a deja de asemenea Intotd eauna un/o ~I, lar ri1spuns ni~te orieul11 pe aIel a ajunge la artieol la fel de .. ea ~i pana la de In data ee a cere, a intreba aspirina la In sfar~it pod mat u~a IpI] inseamna ca cuvantul care urmeaza este la plural. Infinitivul verbelor din engleza este precedat de to, dar verbele sunt clasificate in ordine alfabetica ( exemplu: to be se gase~te la litera b). Verbele neregulate sunt precedate de un asterix (*). before behind to believe (in) to belong (to) bench best wishes [pI] better betwe en big bike biuoculars [pI] bird bit black blue blue-jeans [pi] boat book boot t o borrow botanist bowl box bov br~ad bridge briefcase brilliant to brinu* broken " b,'other builder building burglar busy bnt' butcher's butter by Inainte/a inap oi/a a erede, in a apartine banea eele mai calde urari/ eu drag mai bine ~ Intre mare biciclcta binoelu pasare buca\iefL pic, strop ncgrll albastru blugi barca carte cizmi1 a Imprumuta botanist farfurie cutie baiat paine pod geanta diplomat cxcelent. extraordinar a aduce spart/a hate zidar c1adire hot, t,ilhar ocupat/a dar macelarie unt li1ngi1,alaturi/ aproape de ane,' afternoon against age ago to agree airport all all righ t almost alone already a lso always an and answer anv anyhow around hue to arrive article as ... as as far as as soon a s to ask (for) aspirin at at last attie aunt c cafe cake calm to calm down camera eam psite can candle cap car card careful to carry to earrv on castle ' cat cave cheese chemist's chest child [pi: children] chips [pi] Ch,'istmas ch nreh cinema eafenea prajitura calm/a, lini~tit/a a se c all11a, a se lini~li aparat de fotograliat camping a putea, a fi capabil de luma nare easca, ~apea, basea ma~ina carte de joc atent/a a purta, a duce a continua castel plslca pe~teri1 branza fannaeic cu tar B backpack bad badly bag baker's bald bar to bark basket battle to be* to be* a .. . to be* able to ... to be* about to be* allowed to be* careful to be* missing t o be* qniet to be* under arrest to be* well beaeh because bedroom ghiozdan, rues ae rau/rea rau geanta baeanie ehel bar a Ii1tra eo~ bi1talie a ti a ti un/o a putea/ a fi In stare de a ti pe punetul de a.. a avea pernllSIUnea s a.. a fi preeaut a lipsi a fi tacut/ a tace a ti arestat a se simti bine plaja ' deoareee, tiindea donnitor copi!, copii cartoti praji(i Cri1ciun biserica cinema

59

to clenn clenr to close to close up close to closed clothes [pi] clue eonst coff ee Coke collection collector to eomc" to eome* ncross to come* bnek to come* dow n to eome* out come on congratulations [pi] to eost* country cow cowshed crab er a van crook to cross crossing crossword cup of tea to cut* to cyclc a curata, a face cural !impede, clar n Inchide a Inch ide (u~i. lerestre) lauga. aproa]Je de inch is/a haine indiciu coasta (a mari i) cafea Coca-Cola colectie colcciionar a vem a descoperi, a gasi (din intamplare) a se intoarce a cobori a le~1 vino. veniti! felicitari . a costa lara vaca staul de vite crab crelOn escr oc, nemernic a traversa trecere, pasaj cuvintc Incruci~ate cea~ca de ceai a taia a (merge) se plimba cu biciclcta empty end to end enough entrance even evening everyone everything c\'ervwhcrc exacily to examinc exciting excuse me cxit expedition to expel expensive to explain to e xplorc extinction gol/a sfar~it, capat a (se) sfar~i. a pune capat dcstul intrare chiar ~i seara t oata lumea tolLil peste tot exact. imr-adevar a exan1111a pasionant pardon. nu v a suparali I iesire e;pedilie a da afara. a exclude costisilor a explica a explo ra. a cerceta disparilie. cxtinc(ic F to fall* for it false family fa re,,:e II far (from) farm fast father favourite to fax feather fee to feel fence few fewer filling film to find* fine to linish first lirst of all lirst one flavour to follow food for forest fort fortunately fortune . fountain four friend friendly from fruit cake fnnny further a crede. a cadea in capcalla fals/a familie cu bille. adio dcpane de fenna rapid taU'i D Dad daft damn dangerous darlino tatf1 tamp it. Incuiat la naiba, pe dracu! periculos/oasa drag(a) ZI dny " da)' trip dcad to deal* with dear dcath dcfinitelv delicious desert to des troy dctail ' dial'y dice [pi] difficult direction to dirty to disappear to dist urb to do* to do the* shopping dog dool' to draw* drawing dress to drop dungeon during excursie morl/moarta a se ocupa de drag/a moarte cu siguranla delicios de~ert/ pustiu/e a distruge detaliu jurnal za.run dificil/ a directie a mU;'dari a disparea a deranja a face a face cumparaturi caine u~a a desena desen rochie a scapa inchisoare/carcera subterana inlimpul preferal/a. fa\'oritla a trimite un fax palla taxa. plata a simli gard pulilli/c . pUlin/a mai ]Julin umplutura. con!inu( film a gasi. a dcscoperi bine. ]11 rcgu lfl a tern1ina intai Inainte de loale primllI/a arOtlla, gust a urma mancare pcntru padure fortareata dill fericire averc. bogatic fantana patru prieten/a prietenos/a. amabil/a de la prajitura de fructe amllzanl

lfl mai departc G gardcn gate to <Jet* E cach car early to eat* echo [pi: echoes] tiecarc urech~ dcvreme a manca ccou to to to to to to to get* get* get* get* get* get* get* back bored dressed in out to up gradina. curte poarta a primi. a ob(inc a se jntoarce, a se inapoia a se pliclis i a sc Imbraca a intra a Iql. a sc[\pa a 1lillnge Ia a sc trezi 60

to get* your revenge to ujve* to give" a pull glasses [pi] to go* to go* around in eircles to go* back to go down to go* in to "0* left to go* off to go* out to go* right to go shopping to go* to bed to go* np goat gold good good evening good night governor grandfather great great-grandfather green grcy gnard dog to gncss a se razbuna a da a Impinge ochelari a pleea, a merge a se Invarti a se Intoarce . a reveni a cabori. a merge jos a intra a (0) face la stanga a pleea, a se duel ' a ie~i a (0) face Ia dreapta a merge la cumparaturi a se eulca a urea. a se ri dica capra aur to hurt* yourself a sc rani I ice-cold ice cream idea if eu ill in reel' ea gheata inghctat'f. ' idee daca bolnav/a In in fact in front of in the shade inhabitant inside interesting de fapt in rat ala la unibrfr loeuitor Inauntru interesant In bun/a buna seara noapte buna guvernatOt bunic magnificl extraordinar stribunic v erde gn caine de paza a presupune, a ghiei into iron island it it is its itself fier insula el/ea el/ea este (obieete. animale etc.) al saul a sa (el) Insu~il (ea) Insfl~i J jacket jeans [pI] Jewels [pi] joke jumper junction just jacheta, vesta blugi bij uterii glumfr pulover rascruee. raspantie toemai H half past ... hard hat ...~i jumatate greu to hate to have to have* a taste to have* got to have* (lots of) fun to have* to he to hear* hello help to help hen her her name is here here are [pi] here is h ero [pi: heroes] hers herself hi hidden to hide* hill him himself to hire his his name is holidav home' to hope h

orrible hotel honse how how many? Ipl] how mueh? to hunt to hurrv to hurt;' palarie a uri a avea. a Ilia a gusta a avea a se distra de minune a trcbui el a auzi bun a, salut ajutor a ajuta gaina pe ea/ei ea se nume~te aici poftim, aici sunt (se ana) aici este (se al1a). iata crOll, ero! a/ai/ale ei ea Insa~i bun a ascuns/a a ascunde colina. deal pe ell lui ellnsu~i a angaJa a/ai/ale lui el se nume~te vacanta casa, camin a spera Infiorator/oare, Ingrozitor/oare hotel casa cum eatil cate? cat? a vana a se grabi a rani K to I(eep* key kid kind to know' a pastra eheie eopilandrul pu~ti amabil/a a ~ti. a eunoa~te L lake landscape last last night last year late to Iead* leaf [pi: leaves] to leav e* lemonade to lend less lelter light to'like little to live loads of lock locl( ed lodger London long to look to look (at) to look for to lose* lots of loud to love love from lac peis<\i. priveli~te ultim/a noaptea trecula anul treeut tarzi n/e a duel' lalinspre fhmza, thl11ze a plcca, a pflrasi limonada a Ill1prull1uta 111a1 u(in p scnsoarc IUl11ina a (-i) place. a sill1patiza pu(in/a a locuil a t rai o l11ultill1ede Inchiiatoare. broasca Inehis/a. ferecat/fl loeatar Londra lu ng/a a se uila, a privi a se uila la a eauta a pierde o ll1ul(ill1e del ll1ul(i/ te tare a. iubi. a adora eu drag(ostc) 61

I lovely bani niciodata mai(negatie) harta mult a/al/ai/ale sarac/a vasla nume,nimcni acu m noumine/mie unu/a hartie m\."Insumi/insami nuxcroxa a timpul nicima minut alai /ai/ale doamna monumcnl loculmcu/casa miezul denumirc langa, minunath'L binclntc lcs deseor'i a/alnostru, ora allan eu(se) bi\tran/a nostru/a, mama munte nimic m ami ziar, loc Intalnire normal pctrebui a mclc mandarina pe, doar portocala veci n cu mod nimeni In produce buzllllar afara acolo mCI din proprietar, d trccc, I1 ICalerr ciudat oameni pcnny altul/a pe bucata multumit/a Domni$oara magician lap te miezulnoptii lira barbatlbarbati dragut/a probabil a pass mesaj, Domn(ul) Ian ga, navod, pm1e, nu plan luna potcca, pranzun/o ma.<iina OK, a/ai/al/alc pirat m ulti,mal principal/a numar, porI Doamna(a) parinte otherofrogtablou aproape, pia !a parc In telcfona te/va papagal simpatic/a, noapte plasturc sediul noi zebra l upa la problema pilafa!a, pcrfcct pictura, porlrel poate, suc vedere, perechc pa nou, fotogratie, planta carle politie poli!ai ownerdcscurca, pO$tala ourcourscvi s-a-visnorocul oldrateasmi$caadorabil/a oar...deasupraInscnc probabil toinprcfer porlocalc reu$i portraitdezilei [pi: oficiu overthcthereachita outpernlmlC outsi de numesc ourselvescitraaai/alc nO$tri ofimineatapropriu, mea often periodic ca ours fericire, detinator OKpay*vis-a-vis poor.. officcpietoni) onrcparaIcftnO$lr i/esingursaca de .. placesterlinamele ontocontvis-a-vis a-men] pleased bizar pse Inca pairstangadrum onedreapta Innu1na pretty () Iou paintingprobabil playing not ita pi ncccsita, (apartenenta) portvour pIasa probably joc parent perfect bucata onplati,(demai ca photocopier orangehereown aveaprins pe$te) oppositepO$tal (de nevoie only de station postthe unghii panel pal'k parrot piece pineapple pocket police policemandesavar$it path In$inc,noptii to preferarcgula pound tab perhap smultepoza postcard calie pa planui photo(graph) plant Inpoli!ici please acard p laster right dragut/a parI to phonejuice 0 pedestrian odd crossing 62

to pull soare mare fiu storm camera tofriptura$oseatimbre cin3 sonsit* cateva, rar/a swe et roomsolpiata trecut/a bomboana secret station restaurant furtuna statuie ceai semn ll1a'}a story nune strada vas supperumJla,lent cativa table inapoi adolcsc cnt/fl canta cer sweat-shirt al imparti, somewhere apool sometimesup scuza(i sti ll5ta, away stone undeva cateodata student/a tofustap(indejust/ainfuleca peciti so spend*de-oparte soilpresupuncinterventie someadevarat. petrece soup casetofon scuze, china deci, mic/a ccva adevarat/a ni$te, supa recomanda sunshut*ade,in.. ruine nava suitcascnemi$cat/a parte valiza statue nefericireluasimplu softmiros istanca$idata sockdoilea/tamp staff steak detriment, cancelarie rau incl imediat fura suitvedea(to)potolit/aseama tea steal* maascuqi shut mod tarziu din costum seif sacru/a studio inchis/a inch strawberrypur street franghie ud/a taskpidlyp areaInvap eatake lua teacher Iiidedea doua scurt/a arata, talltcar* a inalt/a vo rbi skirt trcaptaa in sistercuranddea~eza Sir start a$adar intrcbarc sora Domnul skyswim*backistorisirc la .. destul swcatshirtcatifelat .. cutake a rupe, indato rire innota moalc, ruinat/a, piatra sqnare langacam pas, putel'llic/a incepe se inceti$or. imediat, teenager a(barca), (se) spring collection inca, piatra, pnma vara drum, realiza, recunoa$te swimmingtampit/idiot piscina pestraluci something scsfa$ia sorry stop ro$U a-$i stop cerinta, $coala nisip cchipa gusta starn step recompensa chiar coleclie panglica, corect/a, bogat/a gara simplu, magaz1Il cor abie cama$a lua sightmaiinaintea da vederc, pune lJnpjnge stu supposeport) foart eI stupid amintia-$iit/a prost/a, Intaste studia, straight privcli$tc povestirc, cap$une tolini$tit/a,cubanda magazin pantaloni reparator rapid repede chei to's leep* ahead dormi pamfUlt, pregatit/a acopcn$ ciorap a talk ploua pantof cumpara turi strong profesor/oara supermarket denl0nstra cheltui, drept T slowly stndio simply 63

I to telephone to tell tent terrible to thank thank you thanks that thatlpl: those l that is Ipl: those arel that one [pi: those onesl that way the the best the dO lI'after tomorrow the dOl}'before yesterday the fewest the fnrthest the least th e most the same the second one the worst theft their theirs them themselves then there there is [pi: there are] thev thi,:d this [pi: these] this evening this is [pi: these are] this one [pi: these ones] this way three . through to th row ticket to tidy up tights [pi] time tired tiring to today tomorrow too too ba d tool top hat torch towards towel tower town tracksuit trame lights [pi] trail train trainers [pi] to trayel treasure treasure hunt to treat trousers [pi] tme T-shirt tunuel to turn to tu rn left to turn right TV two a te Iefona a spune eort Infiorator/oare a nltlltumi i!i/va imll!ulllesc mul!tun esc care acela/aceea, aceia/acelea acela/aceea este, aeeia/acelea sunt accia/aee ea, accia/acelea pe aeolo, intr-acolo a, Lei, i. lor (articole) eel mai bun/a po illlaine alaltaieri ecllllai pu!in celmai dcparte eel pu!in, macar cel/eea/eci/c ele mai aeela~ilaeeea~i, aeeia~i/aeclca~i al doilca. a doua eel mai rau, eea mai rea hotie, furt lor' a/ai/al/ale lor pe eillor ei in~i~i/cle inse~i atunci. ei binc .. acolo exista ei, cle al trei leal a trcia acesta, aeeasta, ace~tia, aces tca scara aceasta aeeasta/accsta este etc. aeesta/aecasta. aee~tia, aeestea pe a ici, ineoaee trei prin. de-a lungul a arunea bilet a face euratcnic maieu, pania loni stram!i timp obosit/a obositor catre, la astazi maine de asemenca paeaL des tul de rau unealt[l palaric tor!a eatre prosop turn ora~ trening semafor urma tr en adida~i a calfttori comoara goana dupa aur a oteri, a se pUl1a pantaloni adev arat trieou tunel a (sc) intoarec a (se) Intoarec la stanga a (sc) Intoarce la d rcapta TV doi u under underneath to understand* until urgent us usually sub dedesubt a In!clcgc pana la urgent pc noil noua dc obieci, de regula v vcgeta ble very village to visit leguma foane :,aL ora~eI a vizita w to wait for to wake* up to walk j wall to want wanted warm to wash to watch to w atch out water way out we to wear* well wet what? what time ... ? what time is i t'? what's that? what's the time'? when where'? whieh which? white who whom whos e? why'? to win* window window pane with without woman [pi: women] wonderful woo den work to worry worse to wrap wroug a a~tcpta a sc trezi a sc plimba, a merge pc jos perete a dori. a vrca c[mta! ealdu! a spala a privl, a sc uita a se pazi. a avea grija de, .. apa le~.lre

nOl a pUl'la bine ucl/a ce') la ce ora. 'J cat e ccasul? ce este acela/accea? cat e eeasulo e,lnd unclc" care carc') albia cine pc cincl cui" il/ai/al/alc cui? de ce') a ea~tiga geam, sticl a vitrina eu tl'tra tCmeie, t'cmci n1inunar/a dinlemn lucrarc. opcra a se Ingrijora mai rau a Impacheta, a inveli grc~it y year ;'ellow yes :"esterdav ;'esterda}' evening you your you r place yours yourself [ pi: yourselves] an galbcn da ieri Icri seara tu, voi, dvs. vostru/a, vo~tri/c la tine/VOl acasa alia vostru/a. ai/ ale vO~lri/c tu Insu!ilinsflti, voi jn~i\'Mnscva 64

Descopera aventura, rezolva enigmele i mai apoi ... , invata engleza prezinHi toate regulile englezei contemporane pentru a oferi citi torului posibilitatea de a depa~i limbajul cotidian, reu~ind sa se simta In larg ul sau vorbind aceasta limba. Sub forma unei benzi desenate, foa11evariate, cart ea antreneaza trei personaje Intr-o serie de aventuri abordand pe parcurs reguli gramaticale din ce In ce mai precise ~i complexe. Pe parcursul cartii, jocuri ~ i ghicitori permit punerea In practica a cuno~tintelor dobandite, ~i In acela~i timp, rezolvarea enigmelor cu care se confrunta personajele. Pe hlnga numeroasel e sfaturi referitoare la limba, aceasta carte contine un compendiu de gramatica cat ~i un mic dictionar englez-roman. ISBN 9739319173 9 111111111111111111111111111111 789739 319171