Educatia parentala - o alta viziune privind interventia sociala

Educatia parentala, ca forma de interventie sociala, urmareste sa transmita parintilor, prin intermediul cursurilor la care acestia participa, cunostinte si informatii cu scopul dezvoltarii abilitatilor si competentelor parentale care sunt eficiente pe termen lung. Modalitatile de interventie sociala sunt in primul rand, orientate spre lucrul individual cu fiecare client al serviciilor sociale in parte, interventie care urmareste modificarea situatiei acestora prin consiliere. Odata cu dezvoltarea programelor de educatie parentala se introduce o noua viziune a interventiei sociale care pune accent pe modificarea modului de a gandi al oamenilor, pe interiorizarea unor norme si valori pe care grupul le impune. In ultima perioada, se inregistreaza tot mai multe probleme cu care se confrunta unii tineri (consumul de droguri, inceperea vietii sexuale la o varsta din ce n ce mai mica, sarcini nedorite in randul adolescentelor, prostitutie, etc). De cele mai multe ori, cauzele acestora sunt cautate in mediul grupurilor de egali. Dar este ignorat faptul ca factorul determinant al formarii comportamentelor viitorilor adulti este mediul familial. Conditiile sociale, economice si culturale se modifica permanent si de aceea uneori parintii se simt depasiti n a comunica cu copiii lor. Deseori, ei sesizeaza problemele copiilor doar cand acestea sunt manifeste si solutia este de a apela la sprijin din partea specialistilor, doar in situatii de criza. Perioada de tranzitie pe care o traversam cu totii a generat o ruptura intre educatia in familie si cea scolara. Parintele acaparat de stress-ul zilnic ignora rolul important pe care il are in educatia copilului, in implicarea lui in formare. Multi parinti vad scoala ca singura instanta responsabila de educatia copilului si delega scolii aproape in totalitate aceasta sarcina. Datorita existentei acestei discrepante, se dezvolta foarte mult influenta grupului de egali asupra copilului, iar efectele sunt, de multe ori, negative.

Plansul copilului
De ce plng copiii? i Ce putem face pentru a-i liniti? Plnsul este o modalitate prin care bebeluul comunic cu printele. Copilul plange cand:

i este foame! are scutecele ude! are temperatur (i este cald sau frig)! este obosit! l doare ceva /se simte ru (are colici, gaze sau alt afeciune)! este plictisit i nu gsete nimic n jurul su care s-i atrag atenia! se simte singur i i lipsete cldura mamei! are un disconfort! simte starea de agitaie sau suprare a mamei!

nva s-i cunoti bebeluul - dup plns/ipete - i s recunoti ce i lipsete:

iptul este insistent, nu cedeaz deloc > bebeluului i este foame; iptul seamn mai mult cu un scncet, destul de ncet > bebeluul este plictisit sau obosit;

iptul este strident, aproape de nesuportat > l doare ceva; iptul este ncet, nfundat, abia auzit > bebeluul are febr, l doare ceva; iptul i plnsul sunt intense, nsoite de agitaie exagerat, fie de durat scurt, fie chiar de cteva ore > bebeluul are colici.

Ce poti face cand bebelusul plange?

Pastreaza-ti calmul si fa tot posibilul sa-ti linistesti copilul! Incearca sa nu-l lasi sa planga mai mult de 3 5 minute! Ia-l in brate si apropie-l tandru de corpul tau! Va simti caldura si asta il va linisti. Distrage-i atentia cu o jucarie! Leagana-l tandru pe fondul unei melodii linistitoare! Scoate-l din camera in care a inceput drama plansului! Imbraca-l si scoate-l la plimbare! Vorbeste cu el! Maseaza-l corporal!

Plnsul copiilor poate fi prevenit! Este important ca printele s reacioneze conform dorinelor copilului:

Hrnete bebeluul atunci cnd i este foame! Aeaz-l s doarm cnd d semne de oboseal! Joac-te cu copilul cnd este treaz i atent!

Atasamentul
Prinii i copii sunt motivai biologic, prin natere s se ataeze unii de alii. Nevoia de ataament face parte din nevoile biologice, este nnscut i destinat supravieuirii. Relaia de ataament se formeaz n primii doi ani de via a copilului. Ce este atasamentul? Ataamentul este un fel de relaie sau de legtur afectiv stabilit ntre doi indivizi, relaie care se menine de-a lungul timpului i care i leag din punct de vedere emoional. Cu cine se formeaz relaia de ataament? Relaia de ataament se formeaz cu persoana care nu doar hrnete, spal sau schimb scutecele copilului, ci triete momente de interaciune afectiv cu copilul, cum ar fi mbriarea, jocul, disponibilitatea de a fi alturi de acesta la nevoie. Aceast persoan este de obicei mama, dar poate fi tata, bunica, bunicul, sau orice alt persoan care se ocup de copil. Ataamentul servete copiilor pentru: A atinge maximul potenial intelectual A gndi logic A dezvolta un echilibru sntos ntre dependen i independen A deveni ncreztor n sine A face fa stresului i frustrrii A dezvolta relaii viitoare A face fa sentimentelor de fric i ngrijorare A dezvolta relaii stabile i echilibrate n viitor A reduce gelozia

12 idei principale pentru dezvoltarea ataamentului cu copilul 1. Incercai s observai care sunt nevoile copilului dumneavoastr 2. Stabilii un bun contact vizual cu copilul de fiecare dat cnd vorbii cu el. 3. Intrii cuvintele prin aciuni. 4. Gndii-v cum se simte copilul n momentul n care interacionai cu el. 5. Atunci cnd copilul este ntr-o situaie dificil, fii prezent pentru a-l ajuta, sprijini sau ncuraja. 6. Consolai copilul atunci cnd este trist sau suprat 7. Comportai-v asemntor n situaii similare 8. Meninei programul zilnic astfel nct copilul s se poat baza pe el 9. Prevenii copilul cu privire la schimbri i spunei copilului ce ateptai de la el. 10. Incercai s fii oneti atunci cnd reacionai la un comportament nedorit al copilului 11. Lsai copilul s neleag c l iubii necondiionat, c ceea ce v supr sunt anumite comportamente ale lui, nu persoana sa n ansamblu 12. Imbriai copilul ct mai mult! Semne care indic probleme de ataament la copilul mic: lipsa contactului vizual nu cere i nu rspunde la consolare atunci cnd este rnit, speriat, bolnav nu cere sprijinul persoanelor adulte n ndeplinirea unor sarcini dificile sau este incapabil de a-i asuma independena n sarcini corespunztoare vrstei nu exprim preferin pentru un anumit ngrijitor nu accept cu usurinta separarea de ingrijitor

accept i ofer puin afectivitate manifesta afeciune la ntmplare fa de aduli relativ necunoscui aflat n mediu necunoscut, copilul nu caut ndrumare la ngrijitor, sau explorarea este limitat ca urmare a faptului c acesta nu dorete s se ndeprteze de ngrijitor

nu coopereaz sau coopereaz forat de rugminile sau cerinele ngrijitorului incapacitatea de a restabili interaciunea ca urmare a unei despriri, incluznd ignorarea/ evitarea, mnia aprins sau lipsa de afeciune.

Comunicarea cu copilul
Comunicarea este fundamentul tuturor relatiilor! Vorbirea apare mult mai tarziu, dar comunicarea cu copilul incepe inca inainte de nastere. Toti membrii familiei joaca un rol deosebit de important in invatarea de catre copil a limbajului. El trebuie incurajat in toate incercarile sale. Stimuleaza-l sa repete frazele corect si sa adauge cuvinte noi. Raspunde intrebarilor lui cu seriozitate folosind expresii si cuvinte corecte Motto: Vorba dulce mult aduce! Perioada 0 3 ani inseamna pentru copil parcurgerea distantei de la suras la fraza, trecand prin gangurit, silabe, cuvinte si propozitii. Este perioada hotaratoare pentru formarea si dezvoltarea limbajului. In aceasta perioada copilul parcurge 3 etape distincte de dezvoltare cantitativa si calitativa a comunicarii:

In primul an se face trecerea de la comunicarea non-verbala, suras, expresia fetei, miscari ale mainilor si picioarelor, la comunicarea verbala prin pronuntarea unor silabe si cuvinte.

Intre 1 an 1an si 7 luni, achizitioneaza doar cateva cuvinte. Dupa un an si 7 luni urmeaza o etapa de dezvoltare accelerata a vocabularului, ajungand la 3 ani sa dispuna de 1000 1100 cuvinte. Cand este bebelus, copilul nu ne spune cum se simte, ci se comporta cum se simte, iar plansul este un mod de a spune ca ceva nu este in regula. Limbajul parintilor este principala sursa de inspiratie a copilului. Copilul asculta ce ii spui:

Nu imita sunetele copilului si nu vorbi copilareste Foloseste cuvinte simple, clare si corecte

Copilul intelege cuvintele cu mult inainte de a fi capabil sa le pronunte Vorbirea corecta il ajuta sa-si formeze deprinderi de comunicare. Sfaturi utile pentru o comunicare de succes si o dezvoltarea rapida si corecta a vorbirii:

Vorbeste cu bebelusul foloseste fiecare ocazie cand te afli langa el sa-i vorbesti, sa-i zambesti si sa-i canti. Vocea ta il va linisti si va dori sa comunici cu tine;

Priveste-l in ochi cand vorbesti cu el si stai la o distanta de 25 30 de cm fata de el distanta optima si contactul vizual va intari legatura afectiva dintre tine si bebelus si va permite o comunicare afectiva puternica;

Rosteste des numele bebelusului invata-l sa-si recunoasca numele si capteaza-i atentia;

Foloseste jucarii care produc sunete copilul se bucura cand vede ceva nou si astfel ii soliciti atentia;

Nu imita sunetele copilului vorbeste cu el, spune-i povesti dar foloseste cuvinte si propozitii corecte si simple;

Nu corecta pronuntia copilului in loc sa-l corectezi, raspunde-i corect si va invata sa pronunte corect;

Citeste impreuna cu copilul tau foloseste carti colorate, ajuta-te de imagini si arata-i obiecte si animale din mediul inconjurator;

Stimuleaza-l in permanenta incurajeaza-l de fiecare data cand face un progres cat de mic;

Implica-l in conversatie si jocuri cu cat este mai implicat cu atat invata mai mult, isi dezvolta vocabularul si invata sa asculte;

Mergi cu copilul in parc, locuri de joaca sau la cresa copiii invata cel mai mult alaturi de alti copii in colectivitate.

Stimularea senzoriala a copilului

De-a lungul primilor ani de viata a copilului, dezvoltarea senzoriala este la fel de importanta ca dezvoltarea fizica sau intelectuala. Copilul, in fata tuturor senzatiilor, va copia atitudinile parintilor sai. Fiecare simt poate fi dezvoltat si a invata sa se foloseasca de fiecare in parte este pentru copil nu numai util, ci si folositor. Copilul invata despre mediul in care traieste cu toate cele cinci simturi ale sale: vazul, auzul, pipaitul, gustul, mirosul. Cum puteti stimula dezvoltarea senzoriala a copilului? VAZUL Bebelusul este fascinat de tot ce misca, se bucura de culorile foarte contrastante si de tot ce straluceste. Oferindu-i ocazia sa priveasca multe astfel de obiecte si incitandu-i curiozitatea, il veti stimula sa recunoasca diverse obiecte si figuri umane. Mai tarziu, impreuna cu copilul puteti observa:

cum se scurge apa in sifonul cazii cum sunt dispuse frunzele in jurul unei tulpini cum lucreaza furnica ce transporta o firimitura de paine cum se lungesc sau se micsoreaza umbrele cum isi tese panza paianjenul etc.

AUZUL Acest simt este hotarator in invatarea limbajului. Fiecare ocazie este buna pentru a-si exersa urechea.

Sistematic, faceti-l sa auda toate sunetele pe care le pot produce obiectele din casa sau cele folosite in diferite activitati menajere (radio, mixer, aparat de ras, robinete, etc.).

Copiii adora muzica si acesta trebuie sa fie cat mai variata (cantece pentru copii, cantece folclorice, muzica diferitelor popoare, muzica clasica).

Cantati? Nu ezitati s-o faceti! Copilul, profitand in aceeasi masura de placerea pe care-o simte ascultand vocea dumneavoastra si armonia muzicii, va fi satisfacut din plin.

Copilului ii face o deosebita placere sa-si asculte propria voce. Inregistrati vocea copilului si lasati-l sa o asculte.

Modificati originea sunetului in asa fel incat sa antrenati copilul sa-l repereze: urechea dreapta, urechea stanga, deasupra capului, in spatele copilului etc.

NU: zgomotelor puternice, violente, agresive, stridente, dezagreabile urechii inca fragede a copilului. DA : jucarioarelor, clopotelului, ti-tac-ului pendulei/ceasului, sunetelor produse de gura sau de degete, hartiei rupte sau mototolite in apropierea urechii, rezonantei produse de cutit la atingerea usoara a paharului etc. GUSTUL A dezvolta gustul copilului nu este greu. Este suficient sa-l lasati sa guste tot, prevenindu-l daca vreo savoare risca sa-l surprinda. Atentie! Nu este vorba sa-l invatati sa manance de toate, si cu atat mai putin sa-l fortati sa o faca, ci doar sa-i oferiti posibilitatea de a pune in gura tot ce poate fi mancat de el. Nu este vorba de educatie, ci de placere. MIROSUL

Pentru nou-nascut, mirosurile corporale ale parintilor sunt indispensabile, permitandu-i sa stie cui apartine. Nu-i refuzati acesta placere!

Faceti-l sa descopere mirosuri noi. Bucataria contine mii de mirosuri: plante aromate, fructe sau legume proaspat curatate, paine prajita, mirodenii diferite.

Baia este un alt loc plin de mirosuri de explorat: apa de colonie, spuma de ras, sapunuri parfumate, saruri de baie, lapte pentru corp etc.

Pe stada, poate invata sa distinga mirosurile din magazine: farmacia nu miroase ca brutaria, nici parfumeria ca magazinul de vopsele.

In natura sau la tara poate mirosi florile, menta, iarba sau fanul cosit, grajdul sau laptele proaspat muls

PIPAITUL La copil, pipaitul este atat mijloc de cunoastere, cat si mijloc de memorizare. Pipaitul se refera la toata pielea.

A dezvolta acest simt inseamna mangaieri, imbratisari, false incaierari, jocuri corp la corp, gadilaturi.

Indemnati copilul sa atinga si sa exploreze cu mainile de fiecare data cand acest lucru este posibil. De-a lungul experientelor sale, copilul incearca senzatiile de cald si rece, fin si aspru, fraged, moale, uscat, lipicios etc.

Cu picioarele goale, copilul poate experimenta senzatia de mers pe covor, pardoseala, parchet, nisip, pietris, pamant, iarba.

Disciplinarea pozitiva a copilului

Chiar daca esti obosit, stresat si furios, incearca sa-ti faci un obicei din a lasa la usa de la intrare tot ceea ce nu tine de bucuria de a fi parinte! Nu uita: copilul traieste cea mai mare parte, cand este mic, prin intermediul starilor tale emotionale. Sau Talentul in educarea copilului nu se naste si nici nu apare printr-o intamplare fericita. Pe masura ce exersezi, va fi tot mai usor sa iti educi copilul

Disciplina nu se refera la aplicarea de pedepse copilului, ci la corectitudine in introducerea si urmarirea respectarii regulilor. Disciplinarea inseamna a fixa limite. Acele limite care sunt importante pentru ca cel mic, inca de mic, sa inteleaga regulile lumii, ale naturii si ale relatiei cu ceilalti. Copiii care nu primesc deloc limitari in familie, ajung sa aiba dificultati majore in adaptarea la limitarile vietii. Copilul are nevoie de limite rezonabile si constante. Impuse nu rigid, ci flexibil, impuse cu dragoste si in functie si de capacitatile varstei lui. Stabileste reguli pentru copil si invata-l sa le respecte, pentru ca el are nevoie de repere pentru o dezvoltare armonioasa si echilibrata din punct de vedere emotional. Permisivitate si disciplina, iata formula magica care poate da copilului sentimentul ca este iubit, dar si siguranta ca stie la ce sa se astepte de la parintii lui, de la lumea din jur. Autoritatea aduce copilului un grad necesar de confort. Unelte de disciplinare pozitiva

Creeaza rutine, deci ordine! Stabileste reguli clare, tinand cont de nevoile copilului si de posibilitatile lui!

Ignora comportamentul necorespunzator atunci cand se poate! Fii ferm si constant in ceea ce faci sau ceri! Fa si tu ceea ce ii ceri lui! Copilul invata prin imitatie. Exprima cereri care sa cuprinda mai degraba a face si nu a nu face un lucru! Explica-i copilului la nivelul varstei lui ce vrei de la el! Transmite mesaje simple, clare si scurte! Autoritatea poate fi afirmata ferm, dar intr-o maniera iubitoare. Utilizeaza un limbaj verbal si non-verbal adecvat si respectuos! Ofera copilului posibilitatea sa aleaga, atunci cand este posibil! Aplauda-i succesele! Marcheaza-i fiecare reusita! Spune-i de fiecare data ce a facut bine! Intareste comportamentul pozitiv al copilului prin laude! Indruma-l corect cand greseste ceva! Controleaza situatia, nu copilul! Negociaza cu copilul si daca este cazul, fa un compromis! Incurajeaza si adopta o atitudine de tipul orice problema are o rezolvare! Cand critici, nu-l demoraliza! Spune-i ca poate si cum sa reuseasca! Citeste-i povestiri cu eroi care reusesc! Incurajeaza-i umorul! Sustine-ti partenerul si cere-i acestuia sa te sustina la randul lui! Asculta cu atentie ceea ce va spune copilul, incearca sa il intelegi si ia in considerare si parerile lui! Ai incredere in el!

Ai rabdare! Persevereaza si exerseaza mereu!

Sugestii pentru parinti

Evita etichetarea Rezista tentatiei de a-l compara cu alti! Nu-l corecta in public! Nu fii intransigent cand greseste! Nu fii inflexibil in fata refuzurilor lui! Lecuirea incapatanarii se face nu prin NU, ci prin starnirea imaginatiei si jocului.

Nu lasa sa treaca o situatie inacceptabila! Nu-i cere totul deodata! Copiii au dificultati daca trebuie sa faca fata mai multor cerinte sau schimbari deodata.

Nu copilul trebuie schimbat, ci modelele de relationare dintre voi. Nu tipa si nu reactiona violent si agresiv! Stapaneste-ti furia! Calmul tau este esential! Nu te contrazice! Nu sunt recomadate in nici un caz bataia, jignirile si amenintarile! Nu-l constrange! Constrangerea presupune respect unilateral, intrucat parintele impune, iar copilul executa.

De ce pedepsim copilul? Deoarece comportamentul copilului nu a fost cel dorit si asteptat de catre parinti. Cand pedepsim copilul? In momentul imediat urmator producerii comportamentului.

Cum pedepsim copilul? Printr-o expresie suparata a fetei, prin ignorare, un repros sau o interdictie. Aplica pedepse non-violente.

Cresterea si dezvoltarea copilului

Din primul moment al concepiei, embrionul uman, apoi ftul, iar dup natere copilul, este ntr-o continu cretere i dezvoltare, prin realizarea unor acumulri calitative i cantitative importante. La prima vedere, termenul de cretere se refer la o mrire cantitativ (cretere n greutate, nlime), cel de dezvoltare nseamn mai mult; el traduce acumulri calitative importante ale organismului uman i ale funciilor sale, n special n sensul diferenierii organelor i funciilor acestora, al maturizrii lor, iar dup atingerea vrstei adulte ncepe procesul de regresiune biologic, fenomene fireti n ciclul evolutiv al vieii. De aceea se consider c att creterea, ct i dezvoltarea reprezint dou laturi inseparabile ale evoluiei umane pe scara vieii, dar cu un mers nu ntotdeauna paralel. Ritmul creterii poate fi paralel cu cel al dezvoltrii (n special la vrsta foarte tnr), rmas n urm (la vrsta btrneii), dar niciodat naintea dezvoltrii. Creterea i dezvoltarea sunt doi indicatori ai strii de sntate a copilului, dar nu singurii; lor li se mai altur dezvoltarea psihic-intelectual, capacitatea de operare imun i de reproducere. Revenind la cretere i dezvoltare, trebuie neles c ambele sunt sub un control neurohormonal: timusul intervine n primul an de via, hipofiza, epifiza i tiroida acioneaza n toat perioada copilriei, iar glandele suprarenale intervin n special la pubertate. n acelai timp, procesul de cretere i dezvoltare este influenat de ali factori: de mediu (microclimat i macroclimat), alimentari, igienici, sociali, de activitatea fizic i de regimul instructiv-educativ aplicat copilului. Dup cum ntre cretere i dezvoltare exist o strns legtur, tot astfel exist o strns interrelaie ntre dezvoltarea fizic, cea psihic i cea fiziologic (funciile organismului). Aceasta este explicaia faptului c un copil cu o dezvoltare fizic mult deficitar are adesea i o ntrziere important a dezvoltrii sale neuropsihice, iar odat cu recuperarea i ameliorarea strii fizice, se mbuntete i randamentul psiho-intelectual al copilului, dar ntr-un ritm mult mai lent.

Perioada intrauterin n timpul sarcinii normale, perioad care dureaz 280 de zile (+/- 11 zile), att creterea, ct i dezvoltarea cunosc evoluii ascendente impresionante. Ovulul (invizibil cu ochiul liber) ajunge n trei luni de sarcin la lungimea de 9 cm., n cinci luni la 25 cm., n luna a aptea la 35 cm., iar la 9 luni ajunge la 50 de cm., aceasta fiind lungimea medie a nou nscutului la termen. Dezvoltarea ponderal este la fel de impetuoas, evolund de la cteva micrograme (n momentul concepiei) la 35 gr. n luna a treia de sarcin, la 300 gr. la sfritul lunii a cincea, pentru a ajunge la 3000 - 3500 de grame la nou luni (greutatea medie a nounscutului). Dezvoltarea n pas cu creterea, furnizeaz date de studiu importante. n luna a doua de sarcin, embrionul ncepe s evolueze ctre o structur vie, cu trsturi apropiate de ale omului mare; se contureaz capul (disproporionat de mare fa de corp), cu schiarea gurii, urechilor, nasului, trunchiului i extremitilor. Tot acum ncepe activitatea inimii. n luna a patra apare diferenierea sexual, putndu-se chiar preciza sexul ftului. n luna a cincea se percep bine micrile cordului, cu ajutorul unui dispozitiv de ascultat, i micrile generale ale ftului, pe care prima care le simte este mama. Din luna a cincea pn la termenul normal al sarcinii apare funcia respiratorie (dei copilul nu respir n timpul sarcinii, primind oxigenul necesar odat cu sngele care-i vine prin cordonul ombilical de la mama sa); se definitiveaz nveliul cutanat al corpului, apare prul etc. Atunci cnd la natere copilul cntrete 2500 de grame sau mai puin (putnd merge chiar pn la 600 de grame) se eticheteaz ca prematur. Prin imaturitatea mul tora din funciile sale de baz (termoreglarea, imunitatea, respiraia) prematuritatea constituie o problem deosebit, care necesit o atenie mare, att din partea familiei, ct i a cadrelor sanitare care-i supravegheaz creterea i dezvoltarea.

Primul an de via a copilului Dei de scurt durat n raport cu existena uman, primul an de via este recunoscut de majoritatea specialitilor drept cea mai critic perioad a dezvoltrii, n care se stabilesc structurile i abiltile psihice fundamentale ale individului. Ce tie, ce nelege, ce simte i ce vrea copilul mic? Teritoriu mult vreme necunoscut i dificil de investigat, lumea interioar a sugarului a fost pus n lumin de date tiinifice experimentale, mult mai trziu dect cea a adultului i a copilului. n ultimele decenii s-au descoperit multe abiliti nebnuite la copilul foarte mic i s-au putut studia o serie de efecte de lung durat ale experienelor timpurii asupra personalitii. Pn la un an, copilul achiziioneaz cea mai mare parte a comportamentelor specific umane din toat copilria; mersul, bazele abilitilor sociale i de comunicare. Vom descrie n continuare cteva dintre cele mai reprezentative repere ale acestui proces complex prin care copilul i construiete propria sa lume n confruntare cu lumea din afar, proces n care adulilor le revine un rol mai important dect s -ar crede. n lipsa adulilor, acest proces de devenire nu poate avea loc. Stadiile de dezvoltare i succesiunea acestora sunt aceleai pentru toi copiii normali. Vrsta apariiei comportamentelor specifice difer ns de la un copil la altul, aa nct etapele de vrst care vor fi prezentate n cele ce urmeaz nu sunt obligatorii. n general, o ntrziere n dezvoltare devine semnificativ n aceast perioad numai dac depete trei luni. Trimestrul I de via Perioada de nou-nscut (0 - 30 de zile)

Reprezint prima i cea mai critic perioad din via, determinat de modificri biologice importante i dominat de eforturile de adaptare ale organismului nou-nscutului. Copilul trece de la viaa intrauterin la cea extrauterin i este obligat s se adapteze unui mediu pe care nu-l cunoate, dar pentru care este pregtit filogenetic (instincte transmise genetic de la generaiile anterioare, celor ce le succed). La natere capul este mare (comparativ cu trunchiul) reprezentnd 1/4 din lungimea corpului, fa de numai 1/8 ct este raportul la adult. Creierul nou-nscutului este bine dezvoltat cantitativ, calitativ ns este inapt de randament intelectual mare, deoarece substana cenuie a creierului (cortexul) este incomplet dezvoltat. Celulele sale nervoase (neuronii), dei numeric asemntoare cu ale adultului, sunt mici i insuficient difereniate; fibrele nervoase nu sunt acoperite cu mielin, deci incapabile s asigure o bun activitate nervoas. Cu timpul, creterea n greutate a creierului este nsoit de o intens dezvoltare a activitii nervoase superioare (intelect, afectivitate, socialitate, adaptabilitate la condiiile variate ale mediului fizic sau social). Cutia cranian a nou-nscutului pare foarte mare n comparaie cu faa. Coloana vertebral nu prezint nici o curbur, tibiile sunt uor ncurbate, dar pe msur ce copilul crete n vrst, aceast modificare de form disp are, gambele cptnd conformaia normal ntlnit la adult. Funcia vizual, dei prezent la nou-nscut, este complet la sugar din luna a doua de via. Auzul este mult diminuat la nou-nscut din cauza nfundrii conductelor auditive cu un lichid mucos datnd din perioada intrauterin; dup 6 - 8 sptmni, copilul aude mai bine i de acest lucru i d seama mama sa cnd constat tresriri ale copilului la zgomote mai intense. Imediat dup natere, copilul pierde o parte din greutate (scderea fiziologic n greutate) deoarece, pe de o parte, elimin o cantitate important din coninutul su intestinal i, pe de alt parte, pentru c pierde lichide prin rinichi, piele i prin respiraie, fr s primeasc echivalentul acestor pierderi prin alimentaie. n mod obinuit, dup 10-14 zile greutatea de la natere este recuperat, iar de acum ncepe procesul de cretere ponderal care continu pn la viaa adult, dar cu variaii (salturi) mari n anumite perioade de

dezvoltare, dintre care cea mai important este cea din perioada primului an de via. Pn la 12 luni alimentaia copilului este monoton, dar suficient pentru o bun cretere; se face n mod ideal cu lapte matern sau, dac alptarea este imposibil, cu lapte-formul pentru sugari. Activitatea copilului n prima lun de via este foarte redus; perioade scurte de trezire (mai ales pentru alimentaie) alterneaz cu mari perioade de somn. Dealtfel nevoia de somn a nou-nscutului este foarte mare, fiindu-i necesare 18 20 de ore pe zi. El este treaz aproximativ 3 minute dintr-o or. Are schimbri rapide de dispoziie i reacioneaz prin plns la o nemulumire. ine capul ridicat un moment cnd este pus pe burt. Minile i picioarele sunt mai mult flectate, pumnii strni. Are o serie de reflexe nnscute, dintre care o parte dispar repede, iar altele sunt exersate i ncep s fie mai bine coordonate. De exemplu, reflexul de supt i de cutare cu gura se coordoneaz cu micrile, dezordonate la nceput, ale minii; treptat copilul i gsete i i suge mna mai des. Reacioneaz vizual i auditiv. Clipete, se oprete din micare sau din plns sau, dimpotriv, i accelereaz micrile, ncepe s plng ca rspuns la sunete; uneori i ntoarce privirea spre sursa sonor. Urmrete scurt timp o persoan care i vorbete i chiar o persoan n micare. Poate urmri vizual un obiect suspendat deasupra ochilor lui pn la un unghi de 90 grade. ncepnd de la dou sptmni, copiii privesc mai mult faa mamei dect pe cea a unei persoane strine. Nou-nscutul, la puine ore dup natere, poate s imite scoaterea limbii, micarea gurii sau expresia facial a adultului, ceea ce indic, n mod surprinztor, c el ar poseda deja o imagine corporal. Un copil de trei zile poate nva s ntoarc faa spre sursa unui sunet ca s primeasc o recompens. Perioada de sugar (de la 1 lun la 12 luni) n aceast perioad, creterea n greutate este continu i rapid (cu att mai rapid cu ct copilul este mai mic); dac n luna a 2-a el crete n medie cu 700-800gr., n luna a 4-a crete doar cu aproximativ 500-600 gr., n luna a 6-a cu 500 gr., pentru a deveni 250-350 gr. pe lun n lunile 9-12 . La 4-5 luni sugarul are o greutate de aproximativ 2 ori mai mare dect

greutatea medie la natere, iar la un an este de 3 ori mai greu dect un nou-nscut mediu. De remarcat c la sugarii nscui cu o greutate mai mic, ctigul n greutate se face mult mai rapid, dar inegal de la o perioad la alta. i creterea n lungime se realizeaz mult mai repede la sugarul mic (din primele luni) n comparaie cu sugarul mare (ultimele 5-6 luni) i mai ales cu copilul precolar. Avnd n jur de 50 cm. la natere, el msoar aproximativ 60 cm. la 3 luni, 66 cm. la 6 luni, 70 cm. la 9 luni i 73-75 cm. la 1 an. n orice caz, fiecare copil are ritmul lui de cretere i nu este bine s comparm copiii ntre ei! Ne facem griji inutile dac vom compara pe bieelul mai slbu i micu al unor prini de 165 cm cu fetia voinic a altora care au nlimea de 170 -185 cm. n primul an de via mai puin, dar mai mult n urmtorii ani, se poate constata cu uurin o dezvoltare fizic diferit ntre copiii de aceiai vrst, dar de alt sex. Fetele au att greutatea, ct i nlimea mai mic dect bieii, dar au esut gras mai bine dezvoltat pe abdomen, brae i coapse, ceea ce determin n fapt i primele diferenieri ale formelor la cele dou sexe. Luai izolat, cei doi parametri, greutate i nlime, nu pot defini evoluia favorabil sau nu a creterii unui copil; pentru aprecierea strii de nutriie, cei doi parametri vor fi raportai la vrsta cronologic a copilului i la statusul prinilor. Att creterea ponderal, ct i cea statural sunt condiionate de aportul alimentar de substane nutritive dintre care proteinele au rolul de baz. Lipsa calitativ sau cantitativ a principiilor alimentare de baz, precum i a oligoelementelor (diverse substane foarte importante pentru cretere, necesare n cantiti foarte mici) se va repercuta n primul rnd asupra creterii n greutate, iar mai trziu i asupra creterii n lungime. Diversele mbolnviri cu evoluie cronic la aceast vrst (diarei, boli ale aparatului respirator) influeneaz mai puin sau tardiv creterea n lungime n timp ce greutatea este net afectat i relativ repede de la apariia mbolnvirii sugarului.

Dup vrsta de o lun, alternana dintre perioadele de veghe (cnd copilul este treaz) cu cele de somn continu, ca i la nou-nscut, cu deosebire c timpul de somn se reduce treptat la 12-14 ore din 24 de ore, crescnd n mod corespunztor timpul petrecut de copil ntre dou mese. Apariia dentiiei, succesiunea ei i numrul dinilor, prezint o importan mare pentru aprecierea dezvoltrii i sntii sugarului. n mod obinuit, la sfrit ul primului an de via copilul are 8 incisivi; bineneles, exist numeroase variaii individuale! n primul rnd, primii dini nu apar ntotdeauna la aproximativ 6 luni nici la copiii sntoi i normal dezvoltai pondero-statural, aa-ziii sugari eutrofici; pot exista cazuri n care dentiia este foarte trzie sau foarte precoce (la 2-5 luni), fr a fi vorba de o stare patologic nici ntr-in caz, nici n cellalt. ntrzierea important a erupiilor dentare poate fi ns semnul unor boli importante ale copilului, cu debut n primul an de via, aa cum este rahitismul sau diverse alte boli metabolice severe. n mod cu totul excepional se ntlnesc cazuri cnd un copil poate veni pe lume cu unul sau cu doi dini, aceast stare neavnd semnificaie, nici n bine, nici n ru. n perioada erupiei dentare poate aprea o uoar stare de agitaie determinat de umflarea gingiei la locul ieirii dintelui. Alimentaia n aceast perioad, adic de la 6 luni, cnd ncepe a 7 -a lun de via, se diversific simitor, trecndu-se de la masa exclusiv lactat la legume, fructe, cereale (pn la 7 luni, fr gluten!) carne, glbenu de ou. Dezvoltarea sugarului se afl sub influena factorilor hormonali care dirijeaz procese biologice celulare intime, diferenieri celulare i tisulare, procese imunologice. Timusul (glanda endocrin situat n cavitatea toracic i care mbrac inima n partea sa superioar) are maximum de activitate biologic tocmai la vrsta de sugar, ea fiind acea care stimuleaz indirect producerea factorilor de aprare imun (anticorpi) secretai sub impulsul acesteia de ctre limfocitele i plasmocitele sngelui. Dupa vrsta de 1 an, de ndat ce timusul i-a ndeplinit rolul su de "iniiator" al imunitii organismului, regreseaz, deveni nd la aduli o cantitate neglijabil, un rest glandular.

n perioda n care copilul beneficiaz de alptare, mai ales n primele 6 luni cnd suge fr a primi nimic altceva, imunitatea copilului este conferit de anticorpii provenii de la mam; copilul este aprat de bolile infecioase pe care mama le-a avut sau pe care le face n timp ce alpteaz. Dup aceast vrst, copilul ncepe s sintetizeze aceti factori de aprare, mai ales ca urmare a vaccinrilor. Dei este att de mic, sugarul are posibiliti de aprare mpotriva celor mai frecvente agresiuni microbiene sau virusale; aceasta explic rapida vindecare a sugarului dup infecii banale sau rezistena lui la mbolnviri, chiar n cazul contactului cu microbii unor boli severe (difterie, tuse convulsiv, tetanos etc.). Din punct de vedere al dezvoltrii psihice, menionm c pe la 4 -6 sptmni apare zmbetul social, ca rspuns atunci cnd i se vorbete i i se zmbete - nceputul comunicrii. S-a observat c sugarul are, la nceput, un interes deosebit pentru faa uman, pe care o privete mai mult dect pe oricare alt stimul, i c are tendina de a privi mai ales spre ochii persoanelor. La 2 luni controlul capului este mai bun, iar pumnii ncep s fie mai mult deschii. Reaciile vizuale sunt mai perfecionate (are capacitatea de convergen i de acomodare), la fel cele auditive. Copilul o recunoate vizual pe mam, are reacii anticipative, se bucur din timp, cnd cineva se apropie s-l ia n brae i gngurete, rspunde vocal cnd i se vorbete. Cum stimulm copilul la aceast vrst? S dialogm n joc cu el, s-i suspendm, n dreptul ochilor, la 15-20 cm. jucrii viu colorate, mobile, cu reprezentri ale trsturilor feei umane, pe care s le priveasc. Pentru a-i dezvolta curiozitatea i abilitile motorii i cognitive, s-l punem, de mai multe ori pe zi, s stea pe burt. i oferim astfel un orizont nou i posibiliti de explorare. l lsm s plng? Rspunsul este "nu". Prin plns copilul indic o stare de nelinite, de disconfort. Este necesar s i se rspund la orice semnal. Copilul trebuie s fie acum vesel, interesat de mediu, activ. La copiii crescui n instituii de tip rezidenial de proast calitate, s a constatat c dac nu li se rspunde de foarte multe ori, treptat, chiar de la aceast vrst, ncep s plng din ce n ce mai puin, pierzndu-i, n acelai timp, n mare msur, interesul

pentru persoane; atunci cnd li se rspunde inconsecvent, plng mult, pentru a atrage atenia adulilor. Dup 3 luni copilul ncepe s devin activ n explorare. Poate s urmreasc acum obiectele cu privirea pn la un unghi de 180 de grade, dispune de vedere tridimensional. Se uit i la obiecte mici, apropiate, i privete mult minile i se joac cu degetele. La 3 -4 luni i ine bine capul cnd este aezat sprijinit n ezut i se bucur cnd este pus n aceast poziie. Se ntinde dup jucrii i le lovete, emite sunete mai multe, rde n hohote, se joac adesea cu saliva. n plan cognitiv are comportamente mai difereniate. i recunoate jucriile i se bucur cnd le vede. Se recomand acum jucrii suspendate pe un suport semirigid care se leagn cnd este atins, pe care s le poat privi, mica, pipi, asculta. O oglind fixat deasupra capului copilului la 15-20 cm. l stimuleaz n mod deosebit. Jucria suntoare nu este cea mai potrivit pentru aceast vrst, pentru c, dei o poate reine mai mult timp n mn, nu reuete s o apuce din nou, dac o scap. Din punct de vedere social, copilul i formeaz un model de ateptare fa de mediu, n funcie de modul cum i se rspunde i, totodat, achiziioneaz un comportament foarte important - nva cum s atrag atenia adultului. La 5 luni, copilul stpnete bine comportamentul de apucare - care are un rol nsemnat n dezvoltarea cognitiv; n perioada care precede aceast achiziie trebuie s -i dm posibilitatea s exerseze abilitile mai simple pe care ea le presupune. Copilul urmarete vizual obiectele mult timp, le atinge, le pipie, le duce la gur i le roade. Pentru c el nu se poate deplasa nc, s-i oferim obiecte variate: jucrii pentru pat care s provoace aciuni simple prin lovirea, tragerea, atingerea lor. S -l punem din cnd n cnd, pentru cteva minute, ntr-un scaun nalt, n ezut. S ne jucm des cu el, vorbindu-i despre obiectele care i atrag atenia, s nu-l lsm s plng mult. I se poate da o suzet, exersarea reflexului de supt linitind copilul, dar numai atunci cnd nu gsim alt remediu. Dup 6 luni (unii pe la 8-10 luni) copilul st fr sprijin n ezut, dobndind prin fore

proprii aceast poziie, se poate ntoarce de pe spate pe abdomen, iar cnd este culcat pe spate i prinde picioruele i i place s se joace cu ele. Se joac i cu obiecte mici, arunc, mpinge, bate jucriile, l intereseaz efectele aciunilor sale. Gngurete, comunic prin mimic, se bucur cnd ne jucm cu el, zmbete la imaginea sa n oglind. Poate s neleag primele cuvinte. Imit mai mult mimica adultului. La 7-8 luni spune silabe simple, apoi repetate. Caut o jucrie pe care o ascundem n timp ce ne privete. Dup 8 luni ncepe o perioad de curiozitate caracteristic, concomitent cu posibilitatea de deplasare prin trre. Copilul exploreaz tot ceea ce i este accesibil, privete, pipie, gust i roade obiectele, i place s se joace cu apa. n aceast perioad, jucriile trebuie s-i dea posibilitatea s acioneze mici mecanisme, sa i prezinte probleme simple: jucrii care intr una n alta, care se ncastreaz, cutii n care s pun obiecte mici (atenie! Nu att de mici nct s-i intre n gur), mingi de diferite dimensiuni. S l lsm s se deplaseze i s i vorbim concis, concret, despre prezent. Putem s-i luam un arc pentru nvarea mersului i pentru a-l feri de unele accidente casnice. ncepnd de la aceast vrst i pn la 2-3, ani o mare parte din activitatea copilului se centreaz pe mam, cu care stabilete acum o relaie complex. Mama devine un model pe care l imit, de la ea nva ce are i ce nu are voie, o solicit cnd are nevoie de ajutor, nva s o cunoasc i s i prevad reaciile. n general, pe la nou luni, copilul poate s se ridice singur n picioare, sprijinindu-se. Tot n limite normale, unii ctig aceast poziie dup un an. Dup vrsta de 9-10 luni, sugarul poate apuca obiecte mai mici ntre degetul mare i cel arttor. nelege o comand verbal simpl i, puin mai trziu, o interdicie. nelege cteva cuvinte i, tot n aceast perioad, poate s spun primele cuvinte cu sens. tie s execute gesturi simple la comand (face "pa", bate din palme). i place s scoat i apoi s pun obiecte n cutii, sertare, l atrag uile, capacele cu balamale, crile, pe care le nchide i deschide, rsfoiete dnd mai multe pagini odat. Curiozitatea i capacitatea sa de explorare ncep s se dezvolte, mai mult dect pn acum, n funcie de experienele i de ncurajarea pe care i le oferim. Uneori ataamentul pentru mam poate s devin preponderent, n detrimentul interesului de explorare a lumii

din jur. Este bine s-i asigurm copilului experiene cotidiene ct mai bogate, pentru a menine echilibrul ntre aceste dou tendine. El este acum la vrsta la care adultul trebuie s devin i o surs de autoritate. ntr-un regim educativ plin de caldur i afeciune, copilul va nva, n acelai timp, primele reguli de disciplin, precum i de grija pentru familie i prieteni. Vom fi fermi, delimitnd clar ceea ce este admis de ceea ce este interzis, fr s pedepsim copilul. Dac nu ncepem s-l tratm ferm nc de la o vrst foarte mic, mai trziu nu va ti cum s se comporte n situaii frustrante. Dac nu ascult comanda, lum, pur i simplu, copilul din situaia nedorit sau l ajutm s execute ceea ce i-am cerut. Consecvena este esenial. La aceast vrst, este firesc ca orice copil s fie activ, exprimndu-i, n egal msur, bucuria, entuziasmul, dar i suprarea, att n timpul jocului, ct i n relaiile sociale. Un model eficient de educaie stimuleaz i ncurajeaz copilul, apreciindu-i realizrile, interesele, curiozitatea. El are nevoie s i se rspund cu entuziasm, cu exclamaii de bucurie i cu cldur pentru a-i ctiga treptat autonomia. i vom rspunde prompt cnd ne solicit ajutorul pentru c nu se descurc singur, dar nu i atunci cnd o face pentru a ne monopoliza atenia sau pentru c aceasta este calea cea mai uoar de a ajunge la scop. Este util premergtorul? NU! Dimpotriv: d o fals imagine despre mersul n picioare, irit zona genital, poate prilejui accidente prin rsturnare. Perioada de anteprecolar (1 - 3 ani) Se ntinde de la primul i pn la ncheierea celui de-al treilea an de via i reprezint o perioad calitativ nou, n care creterea i dezvoltarea se fac ntr -un ritm susinut (dar departe de valenele atinse n primul an de via), iar dezvoltarea psihic (memoria, inteligena, atenia, observaia) atinge parametri nali (se apreciaz c n primii trei ani ai vieii, copilul realizeaz 25 - 30% din ntregul potenial al dezvoltrii umane). Este perioada cu care ncep cei "7 ani de acas", cnd receptivitatea copilului la msurile de cretere i educaie intreprinse de prini (i cu deosebire de ctre mam) este nenchipuit de mare.

Creterea statural i ponderal sunt continue, dar nu ating performanele altor vrste (perioada de sugar sau cea de adolescen). Totui, n anumite perioade se constat o cretere mai accentuat n greutate, aa cum este perioada lunilor de toamn (din august pn n noiembrie) i una mai ncetinit primvara i la sfritul verii. Creterea n nlime, n schimb, este mai accentuat din luna aprilie pn n iulie, cnd lumina solar i exercit din plin influena sa binefctoare asupra organismului tnr, aflat n plin cretere i dezvoltare. n aceast perioad se definitiveaz dentiia provizorie (denumit i "de lapte"); la mijlocul ei sau spre sfritul celui de-al treilea an de via, copilul are toi cei 20 de dini de lapte, ce urmeaz a fi schimbai n dini definitivi dup vrsta de 6 ani. Dezvoltarea motorie este intens n aceast perioad. Dac la sfritul primului an de via copilul abia pete (dei aceasta nu este o regul), cu timpul, mersul devine sigur, ba chiar ncepe s i alerge. Pe msur ce copilul crete, i funciile organismului su se dezvolt continuu. Astfel, digestia devine apt i adaptat pentru o alimentaie calitativ i cantitativ superioar celei de la vrsta de sugar, apropiindu-se mai mult de cea a adultului. Nevoile de somn scad de la an la an, perioadele de activitate fizic predominnd asupra celor de somn i aceasta deoarece la copilul mic procesul de excitaie (de activitate nervoas i motorie) predomin asupra procesului de inhibiie (de repaus, de somn). Cnd doarme ns, somnul copilului este profund, de durat i odihnitor; la trezire el i poate relua fr mare dificultate ocupaiile preferate. La copilul mic pot aprea o serie de tulburri ale sntii, nemanifestate sau greu de pus n eviden la vrsta de sugar, cum ar fi tuburrile de vedere, de auz, de mers sau anomaliile dentare, afeciuni care necesit o corectare prompt, prin mijloace medicale aflate astzi la ndemn. Dar patologia care caracterizeaz aceast vrst este cea respiratorie, mbolnvirile afectnd mai ales cile respiratorii (nas, faringe, trahee, bronhii) i mai puin plmnul propriu-zis. Tulburrile digestive, mult mai rare dect la sugar, sunt provocate mai ales de greeli alimentare (indigestii) dect de infecii digestive.

Vaccinrile efectuate i protejeaz pe copiii mici de bolile mpotriva crora s-au imunizat prin vaccinare, dar ei pot face unele dintre bolile pentru care nu sunt imunizai (viroze eruptive, varicel, chiar scarlatin sau hepatit viral). Dac n aceast perioad copiii nregistreaz mari progrese n evoluia psiho-motorie, nu este mai puin adevrat c tot acum se pot constata i primele carene de ordin educativ, datorate n cea mai mare parte prinilor, ca primii lor educatori.

Abuz si neglijare
Sfaturi pentru parinti:

Percepe copilul in mod realist Accepta ca este responsabilitatea adultilor de a satisface nevoile copiilor si nu invers Angajeaza-te in mod pozitiv in interactiunea cu copilul. Fii empatic. Stapaneste-ti propria durere si frustrare fara a se rasfrange asupra copilului

Motto: Neglijarea copilului reprezinta o ucidere tacuta si necrutatoare a spiritului uman (Daro si Mc Carthy) Abuzul si neglijarea reprezinta fenomene complexe si intotdeauna generatoare de durere. Copiii sunt expusi permanent unor tipuri si grade diferite de neglijare, precum si unor comportamente abuzive din punct de vedere emotional, fizic si sexual. Forme de manifestare ale abuzului si neglijarii, asupra copilului:

Folosirea fortei fizice

Pedepse aspre si umilitoare Expunere la acte periculoase Respingerea Izolarea Terorizarea Ignorarea Coruperea

Abuzul asupra copilului in procesul educational

stabileste frica mentine dominarea, impune o stare de supunere, insufla durere, creaza sau mentine o dependenta, impiedica procesul de dezvoltare si maturizarea, reprima simtul ego-ului, creaza un comportament nefunctional, prevaleaza nevoile adultului in defavoarea celor ale copilului.

Efecte ale abuzului si neglijarii asupra copilului Sugarii si copiii de varsta mica, abuzati sau neglijati, vor stagna in crestere, vor deveni usor iritabili iar comportamentul lor social va fi neadecvat, ducand la intarzieri in dezvoltare, atat fizic cat si afectiv-emotional.

La copiii mai mari abuzul si neglijarea confera sentimente de inferioritate, de copil neiubit, care deformeaza imaginea lumii exterioare, aceasta determinand comportamente sociale defectuase( anxietate, manifestata de cele mai multe ori agresiv cu cei din jur) Numerosi copii neglijati preiau un fel de rol de adult, la o varsta frageda, trebuind sa se ingrijeasca de ei insisi si adesea de frati mai mici sau chiar de proprii parinti, fiind privati de copilaria lor.

Importanta jocului
Jocul este indispensabil dezvoltrii i educrii copilului. Este o activitate important n viaa copiilor n special, dar i a adulilor pentru c n anumite circumstane ale vieii i adulii se joac. Iar realitatea ar fi mult mai greu de suportat dac oamenii nu s-ar juca. Pentru copil, jocul reprezint ocazia de a nva s cunoasc lumea care l nconjoar i de asemenea, de a nva s se cunoasc pe el nsui, evolund n ritm propriu. Jocul este limbajul copilului, iar jucriile sunt cuvintele lui. Jocul reprezint o cale pentru exprimarea sentimentelor i dorinelor, explorarea relaiilor, descrierea experienelor i mplinirea de sine. Copilul este pregtit pentru joac nc din viaa intrauterin: Simurile sale sunt capabile s asimileze orice senzaie, sunet, rezonan emoional. ncepnd cu primele sptmni dup naterea sa, bebeluul se joac:

i privete mama (faa printelui este prima i cea mai minunat jucrie petru copil);

ascult sunetele din jurul su; se ascult scond sunete; urmrete cu privirea razele de soare, micrile din jurul su, umbrele; simte diferite gusturi i mirosuri; prinde obiectele n mnu, le apropie, le analizeaz.

Copilul se joac:

imitand inventand construind

intelegand invatand

Este esenial ca printele s fie alturi de copil cnd acesta se joac i s participe la joc mpreun cu copilul, stimulnd jocul, oferind modele i ocazii pentru joc. Cum ajutm copiii n timpul jocului?...

stabilim o legtur afectiv pozitiv de comunicare cu copilul asigurm un mediu de joac plcut i comod pentru copil alegem activitile care corespund nivelului de dezvoltare al copilului facem dovada flexibilitii n alegerea metodelor de interaciune cu copilul ludm i ncurajm pozitiv eforturile copilului exprimm prin gesturi, mimic, cuvinte, plcerea aciunii comune cu copilul n timpul jocului

demonstrm comportamente pozitive, pentru a ajuta copilul s le nvee

Jucria este un obiect care solicit, incit i stimuleaz jocul. Tipuri de jocuri i jucrii:

pentru dezvoltarea motricitii (micrii): premergtor, tricilet, balon, minge, coard, cerc, popice, topogan, balansoar, jocuri de ncastrare i manipulare;

pentru dezvoltarea creativitii i imaginaiei: creioane de colorat sau de cear, carioci, culori, foi de hrtie, plastelin, instrumente muzicale, ppui, marionete, jocuri de construcie, puzzle.

pentru dezvoltarea afectivitii: ppui, figurine, animale de plu.

pentru dezvoltarea imitaiei: ppuile i accesoriile lor (casa lor, mbrcmintea), deghizrile, jocul de-a doctorul, de-a activitile casnice, circuitul auto, ferma de animale.

pentru dezvoltare intelectual i senzorial: n general, toate jocurile i jucriile. n mod specific: jocuri de asamblare, ncastrare, construcie, clasare, ordonare, puzzle, domino

Notiuni de igiena
Protejati dintii copilului dumneavoastra!

Nu lsai copilul s adoarm cu sticlua. Curai dinii copilului n fiecare zi cu o periu de dini umed i moale, imediat dupa apariia lor

Protejati dintii copilului dumneavoastra!

Nu lsai copilul s adoarm cu sticlua. Curai dinii copilului n fiecare zi cu o periu de dini umed i moale, imediat dupa apariia lor

Intre 0-2 ani folosii past de dini special pentru copii ncepei s nvai copilul s-i spele dinii, dar nu uitai c nc trebuie s l ajutai Folosii pasta de dini cu fluorur la 2 ani. Nu lsai copilul s nghit pasta de dini. Hrnii copilul cu o varietate de mncruri sntoase. Dai-i copilului n loc de sucuri dulci s bea ap. Ducei copilul la dentist cel puin o dat pe an.

Nu fumati in preajma copilului!

Copii expui fumatului pasiv sunt mai predispui la rceli, infecii ale aparatului respirator, infecii la urechi, astm i alergii.

Nu e niciodat prea trziu s v lsai de fumat. Nu fumai niciodat n preajma femeilor nsrcinate sau a copiilor. Rugai-v prietenii i familia s nu fumeze n casa sau maina dumneavoastr.

Scoateti copilul la aer

Plimbarea copilului se face n parcuri, locuri ferite de circulaie intens Nu inei copiii n soare ntre orele 10.00 16.00 mbrcai copilul cu haine potrivite, lrgue; Protejai-v copilul de prea mult soare. Punei-i o plrioar! Nu scoatei copilul afar cnd este vnt

Respectati regulile generale de igiena!

Aerisii bine ncperea n care doarme copilul i nainte i dup culcare tergei zilnic praful cu o crp moale i uor umed Alegei obiectele necesare pentru igiena i hrana copilului i folosete-le doar pentru el (prosoape, lingurie, cnie, periu de dini, batiste, etc.)

Splai i cltii bine toate obiectele personale ale copilului, inclusiv jucriile Respectai programul de somn al copilului mbrcai copilul adaptat la activitatea i temperatura mediului Hrnii copilul cu alimente proaspete i bogate n substane nutritive Facei copilului baie zilnic i splai-l frecvent pe mini Splai-v pe mini ct mai des posibil, mai ales cnd intrai n contact cu copilul sau cu obiectele lui

Asigurai-v c apa pe care o foloseti pentru hrana copilului este potabil; unele fntni au concentraie mare de nitrii care pot cauza intoxicaii, uneori moartea.

Abilitatile parintesti
Rolul de parinte este un amestec de bucurii si framantari pentru oricine si nimeni nu poate pretinde ca detine toate raspunsurile la problemele legate de cresterea copiilor. Nici un parinte sau specialist nu le are. In plus, fiecare parinte are identitatea si unic itatea lui, asa cum fiecare familie este unica. Motto: Parintii sunt fundamentul familiei Viitorul copilului sta ascuns in primii trei ani de viata; ceea ce invata in aceasta perioada este esential pentru viitorul sau. Parintii trebuie sa vina mereu in intampinarea nevoilor de dezvoltare ale copilului, trebuie sa-i permita copilului sa ceara ceea ce are nevoie pentru ca acesta sa capete incredere in el insusi, in oameni si in viata. Parintii au puterea sa creasca sau sa limiteze, prin tot ceea ce fac, potentialul copilului. Daca vrei sa dezvolti in copil capacitati intelectuale deosebite, trebuie sa te asiguri ca-i oferi un mediu afectiv securizant in primii trei ani de viata. Nu uita ca fiecare moment petrecut alaturi de copilul tau este pretios si merita sa fie apreciat la adevarata valoare. Parintii sunt expertii in ceea ce-i priveste pe copiii lor. Nu exista o reteta speciala pentru a fi un bun parinte. Totusi exista anumite calitati esentiale si indispensabile pentru parinte:

Un bun parinte stie sa se faca dispensabil pentru copil Un bun parinte gaseste timp pentru distractie Un bun parinte stie cum si cand sa spuna nu Un bun parinte este un model pentru copil

Un bun parinte da dovada de o dragoste neconditionata fata de copilul sau Un bun parinte accepta copilul exact asa cum este el Un bun parinte isi iubeste copilul pentru ceea ce este si nu pentru ceea ce face

Abilitatile pozitive de parinte nu sunt ceva innascut; ele se invata. Abilitati de baza pentru a fi un bun parinte:

Abilitatea de a percepe copilul in mod realist Abilitatea de a accepta responsabilitatea satisfacerii nevoilor copilului si nu invers Abilitatea de a privi in mod corect colaborarea copilului Abilitatea de a interactiona pozitiv cu copilul Abilitatea de a raspunde nevoilor copilului Abilitatea de a pune in prim-plan nevoile copilului inaintea celor personale

Relatiile dintre parinti si copii sunt sanatoase atunci cand sunt orientate de scopul de a ingriji si nu de a controla si manipula. Cele mai bune rezultate in educatia copiilor le obtin parintii care sunt optimisti in relatia cu copiii lor. Educatia copiilor este cea mai profitabila investitie (in timp, atentie, intelegere, dragoste) pe care o pot face parintii pentru ei.