Lectia 3 1.

2 Energii folosite in studiul starii sistemelor termodinamice Marimile de stare prezentate ne ajuta sa stabilim, la un moment dat, care este starea termodinamica a unui sistem, care exprima continutul de energie al sistemului, (in formele de energie care intervin in procesele termice). Starea termodinamica a sistemului este in strinsa corelatie cu tipul sistemului termodinamic, iar acesta rezulta ca urmare a relatiei sistemului cu mediul inconjurator. din punctul de vedere al schimbului de substanta cu mediul inconjurator pot exista: sisteme inchise nu schimba substanta cu mediul inconjurator; sisteme deschise schimba substanta cu mediul.

din punctul de vedere al interactiunilor cu mediul se disting: sisteme izolate total nu au loc interactii termice sau mecanice cu mediul; sistem izolat termic au loc doar interactii mecanice (nu au loc interactii termice); sistem neizolat au loc interactii termice si mecanice.

Atat sistemele inchise cat si cele deschise se pot afla, la un moment dat, in una dintre interactiile prezentate. Starea termodinamica unui sistem mai este determinata de factori specifici: conditii interne natura, masa si energia corpurilor din sistem; conditii externe care genereaza schimbul de energie dintre corpurile sistemului si mediul inconjurator. Sistemul termodinamic se poate gasi, la un moment dat in urmatoarele stari: stare de echilibru termodinamic sistemul nu schimba energie mecanica si (sau) termica cu mediul inconjurator si nici corpurile sistemului intre ele acest lucru se intampla cand conditiile externe nu se modifica in timp; stare in afara echilibrului termodinamic au loc schimburi de energie cu mediul, dar si intre corpurile sistemului. Starea sistemului se stabileste cu ajutorul marimilor de stare prezentate. Energiile folosite in termotehnica, ce se manifesta la nivelul sistemului sunt: - energia interna a fost prezentata deja ca mrime de stare; - lucrul mecanic.

12

Lucrul mecanic

(prez 123)

Este forma sub care se efectueaz schimbul de energie, de natur mecanic, de la sistem la mediul mediul ambiant sau invers. Altfel spus, exprim energia schimbat n timpul interaciunii mecanice i se definete matematic, ca produs scalar dintre fora, F i distana, d pe care se deplaseaz punctul de aplicaie al acesteia: L = F d = [N m] sau [J] In tehnic se evideniaz mai multe tipuri de lucru mecanic: - lucrul mecanic elementar: - figura 2 (18)

x p F S dx

Fig. 2 Schematizarea moldului de manifestare a lucrului mecanic elementar. Relatia de calcul este:

L = F dx = p S dx = p dV (p S) (dV)

(19)

- lucrul mecanic de dislocare:- acesta reprezinta lucrul mecanic necesar deplasrii volumului de fluid V, ntr-o conduct, dintr-o poziie dat n poziia imediat urmtoare - figura 3 - din 1 n 2. Este cedat de fluidul din spatele volumului V, iar acesta l consum pentru a deplasa volumul de fluid din faa sa. 1 2

p p

V
x

Fig. 3 Reprezentarea schematica a lucruluim mecanic de dislocare Relatia de calcul este: Ld = p S x = p V [J] sau: ld = p v J/kg] (20)

13

- lucrul mecanic absolut - figura 4.

1 1

dV 2

dx

Fig. 4 Schematizarea modului de manifestare a lucrului mecanic absolut. Prin deplasarea pistonului pe distana dx , volumul gazului se mrete cu dV (presiunea se consider constant) i se efectueaz lucrul mecanic elementar , L (deja definit). Lucrul mecanic absolut, efectuat de gaz , prin deplasarea pistonului pe distana x, la trecerea din starea iniial 1 n starea final 2 este reprezentat de aria delimitat de conturul Relatia de determinare este: 1122.

L12 = L = p dV = p dV
1 1 i

[ J ];

(21)

lucru mecanic tehnic figura 5

1 p1, V1 t1 a.t

p2, V2 t2

Fig. 5 Schematizarea lucrului mecanic tehnic. Relatia matematica a lucrului mecanic tehnic este: 2 2 2
1 1 1

Lt = p dV d ( p V ) = V dp

(22)

14

Lucru mecanic, produs de un agent termic - main termic - i are trei componente: L.m absolut, consumat pentru trecere din starea 1 n starea 2, L.m. de dislocare la admisie, L.m. de dislocare la evacuare, Ld a = p1V1; Ld e = p2 V2 . L12 ;

In termotehnic se stabilete urmtoarea convenie: L < 0 - sistemul primete energie prin interaciune mecanic ( la comprimare); L > 0 - sistemul cedeaz energie prin interaciune mecanic (la destindere). O alta forma de energie, cu care se lucreaza sistematic in instalatiile termotehnologice (cuptoare metalurgice, schimbatoare de caldura etc.) este caldura. Cldur Este energia schimbat n interaciunea dintre sistemul termodinamic i mediul ambiant, materializat, fie prin scderea temperaturii, t, a sistemului, dac aceast este mai mare dect temperatura mediului ambiant, ta, fie prin creterea temperaturii sistemului, dac aceasta este mai mediului ambiant. n locul mediului ambiant poate fi un alt sistem termodinamic, cu conditia ca sistemele sa aib temperaturi diferite. - promotorul acestui schimb este tendina natural a corpurilor de a-i uniformiza nivelele energetice, atunci cnd acestea sunt diferite; - schimbul de energie (cldur) nceteaz cnd cele dou temperaturi devin egale; - se poate enuna astfel c, atta timp ct exist o diferen de temperatur ntre sistem i mediul ambiant, are loc ntre acestea o interaciune termic. Cldura se simbolizeaz cu Q i se msoar n J sau kJ (ori calorii sau kcal. unitati de masura mai vechi, dar care se mai folosesc). Experimental s-a constat c, energia schimbat sub form de cldur, este direct proporional cu masa sistemului (corpului) i diferena de temperatur: Q m ( t - ta ) [J] (23) redus dect a

Ca i n cazul lucrului mecanic, convenional se considera ca: - Q > 0 - sistemul cedeaz cldur ctre mediul ambiant (se rcete); - Q < 0 sistemul primete cldur de la mediul ambiant (se nclzete).

15

2. PRINCIPIILE TERMODINAMICII Asa cum s-a aratat in lectia anterioara, studiul unui sistem termodinamic, are la baza, pe lang marimi de stare i fenomene fizice (inclusiv legile acestora) i principii fundamentale. Principiul 0 - n urma cercetrilor efectuate de Fowler a rezultat c dou sisteme aflate n echilibru

termic cu al treilea sunt n echilibru ntre ele figura 6 reprezinta schematic acest principiu.

(deducerea principiului de ctre FOWLER)

perete adiabatic
(nu permite transfer de cldur

(este izolat total)

perete diatermic (permite transfer de cldur)

perete diatermic
permite transfer de cldur

perete adiabatic nu permite transfer de cldur

(este izolat total)

Fig. 6 Schematizarea principiului 0 al termodinamicii. Acest principiu introduce conceptual conform cruia: temperatur este parametrul care definete echilibrul termic al sistemelor termodinamice. Principiul I: Exprim legea general a conservrii i transformrii energiei n procesele termice i are numeroase formulri. In figurile 7.a si 7.b se sugereaza modurile de exprimare a acestui principu.

16

Acestea sunt diferite in raport cu tipul sistemului (sistem inchis si izolat termic, sau deschis i neizolat termic). Prima forma de exprimare, in functie de energia interna:

U2 = U1 + Q + L
sau:

U = U2 U1 = Q + L

pe seama conveniilor amintite anterior: U = Q L [J]; (24) sau, pentru cantiti elementare:

U = Q L , sau: U = Q p dV [J];
i pentru unitatea de mas:

u = q p dv

Fig. 7.a Schematizarea principiului I al termodinamicii pentru sistem inchis (izolat.)

A doua forma de exprimare, in functie de entalpie: Dac se integreaz relaia entalpiei: i dac se nlocuiete dU rezult: d I = Q + V dp iar pentru unitatea de mas: di = q + v dp l t in 1 p1, v1, t1 u1 h1
w1

d I = dU + p dV + V dp

[J], [J/kg] qin

(25)

2 p2, v2, t2 w2 l t ev h2 qev u2

17

Fig. 7. b Schematizarea principiului I al termodinamicii pentru sistem deschis (i neizolat termic). Se noteaz cu e energia coninut de un sistem, raportat la unitatea de mas i are expresia: e = u + w 2/2 + g h (26)

Sistemul trece din starea 1 n starea 2 , iar la nivelul su are loc schimb de lucru mecanic tehnic primete lucrul mecanic tehnic, l t.in i cedeaz lucrul mecanic tehnic, l t.ev i schimb de cldur primete cldur, qin i cedeaz cldur, qev. Energia rmas n sistem dup trecerea acestuia din starea 1 n starea 2 este simplist exprimat: es = e 2 e1 (27) sau n funcie de energiile care intr i ies din sistem (lucrul mecanic i cldur): es = (qin qev) + (l t.ev l t.in) +( p 1v 1 p 2 v2 ) q12 l t.12 (28)

In relaia (27) se inlocuiete e1 i e2 (pentru starea 1 i 2) cu expresia din relaia (26) i, prin prelucrarea matematic i egalarea cu relaia (28) rezult: (u2 - u1 ) + (p2 v2 - p 1 v1) + (w2 2/2 - w1 2/2) + g ( h2 h1 ) = q12 l t.12
2 w2 w2 1 ) + ( h2 h1 ) = q12 l t .12 2g 2g

[J/kg ].

Exprimarea n funcie de entalpie (pe seama aceluiai raionament ca mai sus), rezult:
i 2 i1 + ( [ J / kg ]

(29)

Enunturile (formularile) acestui principiu sunt urmtoarele: Intr-o prim faz nu s-a inut cont de energia intern i a rezultat primul enun: 1 - Nu se poate produce lucru mecanic fr un consum de cldur echivalent lucrului mecanic produs, adic: NU EXIST PERPETUUM MOBILE DE SPEA INTI. Daca se ia n seam i energia coninut de elementele sistemului ia natere conceptul de energie intern rezulta i alte variante: 2 - Energia unui sistem izolat (nchis) se menine constant oricare ar fi procesele care se desfoar n interiorul su;

18

3 - Variaia energiei interne a unui sistem neizolat, la trecerea dintr-o stare termodinamic n alta este egal cu suma algebric a energiilor schimbate cu mediul exterior; Exprimarea matematic este diferit pentru sisteme izolate (nchise) i deschise. CONSECINE ale Principiului I Se definesc noiunile de: - Cldur specific, simbol c parametru de proporionalitate cu care, relaia cldurii, Q, (prez 123 slide 10). scris: devine: Q m ( t - ta ) Q = m c ( t - ta ) [J] [J] . (30)

t Q
t = 1oC m = 1 kg
V = const. p = const.

Fig. 9 Evidentierea notiunii de caldura specifica. Definiie: Cldur necesar unitii de mas J/kg grd; J/kmol grd sau: (unui mol sau unitii de volum) pentru a-i J/m3N grd.

ridica temperatura cu un grad. Se msoar n:

Pentru gaze, cldura specific poate fi determinat la volum constant (transformare izocor - cv, sau la presiune constant (transformare izobar) - cp (asupra acestui subiect se va reveni n leciile viitoare la legile gazelor). Cldura specific, pentru toate corpurile, este o funcie i de temperatur, de forma: ct = a1 t + a2 t 2 + a3 t 3 J/kg grd (31)

unde: a, b, d sunt constante dependente de natura corpului (constant de material). De regul, valori ale cldurii specifice sunt date n tabele, la diverse temperaturi, sau se precizeaz ecuaia de definiie funcie de temperatur .

19

- Cldura sensibil, Qs cldura absorbit de un corp, sau debitul de cldur absorbit de (prez 123, slide 11) un fluid n curgere (fr a-i schimba starea de agregare), pentru pentru a-i crete temperatura cu t: Qs = m c t sau: Qs = m cp t [ W] [J], (32)

- Cldura latent, ql cldura absorbit, sau cedat,de unitatea de mas dintr-un corp, pentru a-i schimba starea de agregare (sau faz): ql = Q/m [J/kg] (33)

Pentru majoritatea corpurilor, cldura latent este coninut n tabele sau diagrame de lucru.

20