CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22 DE ANI (Partea I-A)

CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22 DE ANI! Douglas Reed Controversa S onulu ! Pr "a #arte!
07/09/2011 de deveghepatriei
Titlul cartii este luat din Biblie, editia King Jamess din 1611, saia !"#$ %&'r it is the da( ') the *'rds vengeance, and the (ear ') the rec'mpences )'r the
c'ntr'vers( ') +i'n, -.aci a s'sit /iua ra/bunarii 0'mnului si anul rasplatirii c'ntr'versei 1i'nului,2 3cest verset c'nstituie m'tt'4ul cartii2 5n editia din 1762 a Bibliei de la 0'uais47heims, versetul este# %&'r it is the da( ') the vengeance ') the *'rd, the (ear ') rec'mpences ') the 8udgment ') 1i'n, -9 anul rasplatirii 8udecatii 1i'nului:2 3l d'ilea m'tt' este un citat din ;dmund Bur<e despre rev'lutia )rance/a# %3n event has happened, up'n =hich it is di))icult t' spea< and imp'ssible t' remain silent,2 3ut'rul a )'st c'resp'ndentul principal al /iarului britanic Times >n Berlin, ?iena si celelalte capitale din centrul ;ur'pei >ntre 192" si 19!$, ceea ce l4a pus >n legatura directa cu t'ate evenimentele p'litice si militare eur'pene >n acesti ani si i4a permis sa stabileasca c'ntacte si sa 'btina in)'rmatii veridice2 5n 19!$ si4a dat demisia >n semn de pr'test pentru ca rep'rta8ele lui erau din ce >n ce mai mult cen/urate, dist'rsi'nate si )alsi)icate @asta/i t't ce se publica >n marea presa a tutur'r taril'r este ' imensa minciuna si de/in)'rmare, asa cum d'vedeste aut'rul >n cartea de )ataA2 3 c'ntinuat sa scrie cu mult succes de/valuind adevarul despre t'ate tran/actiile militare si p'litice ale sec'lului, pBna cBnd cartile lui au )'st b'ic'tate, editurile au re)u/at sa4i mai accepte manuscrisele si i4 a )'st taiat accesul la demnitarii si 'amenii p'litici ai /ilei2 7uina carierei si vietii lui publice i4a dat >nsa raga/ul si singuratatea necesare studiului intens care a pr'dus cartea ce4' re/umam aici2 .artea a ramas nepublicata timp de 22 de ani, timp >n care atBt manuscrisul cBt si aut'rul au )'st intens b'ic'tati de cei ce detin )'rtele de 'presiune civila si intelectuala si detin m'n'p'lul tip'gra)ic >n lumea %libera,2 7etras cu resemnare >n an'nimat, aut'rul a va/ut cum p'litica internati'nala c'ntinua sa ev'lue/e pe liniile descrise de el si cum Cniunea 1'vietica, aparent adversara sraelului, pe ascuns unelteste cu acesta >mp'triva taril'r atacate de srael -1967, 19$2:D a trait sa vada sraelul devenind cea mai mare putere militara din lume dupa Cniunea 1'vietica, .hina c'munista si 1tatele CniteD a trait sa vada cum numai evreii din Tel 3viv sunt singurii care pr'testea/a >mp'triva gen'cidului si macelaririi re)ugiatil'r civili arabi de catre armata israeliana# t'ate aceste evenimente venind sa c'n)irme anali/a stralucita din aceasta carte2 PRIME$E % CAP! SUNT REFERIRI DIN &EC'IU$ TESTAMENT( CARE SUNT INTERESANTE PT CEI CARE AU STUDIAT ! )PERSONA$( CRED CA SUNT SI NISTE MICI DE&IERI*INTERPRETARI ASUPRA CARORA NU MA PRONUNT+ DACA ESTE CINE&A INTERESAT I $E TRIMIT ! &A TRIMIT ISTORIA INCEPAND CU &REMURI$E $UI 'RISTOS ! .apit'lul 9# 3scensiunea )ariseil'r .el mai numer's partid p'litic in mica pr'vincie r'mana udeea era al )ariseil'r, care c'ntinea secta d'minanta, clerul levitic2 &ariseii au preluat stindardul ideii levitice sub cea mai )anatica )'rma, asa cum si4a gasit eEpresia >n ;/echiel, ;/ra si Fehemia2 ;ncicl'pedia udaica /ice ca %au depus 8uramBnt sa pastre/e cea mai stricta puritate levitica,2 Garte din cler s4a rev'ltat la c'ntinua rescriere a %legii, dupa bunul plac si interesul p'litic de m'ment initiata de sc'ala scribil'r lui ;/echiel si ;/ra, /icBnd ca legea nu mai trebuie schimbata2 *a aceasta )ariseii au
raspuns ca ei sunt pastrat'rii %legii, si ce /ic ei e lege, )iindca ei au traditia secreta 'rala data de eh'va lui H'ise care nu s4a scris nici'data2 0e aici respectul mistic pentru %>nteleptii si'nului, si )rica de ei de care nu scapa nici un evreu2 T'tusi au eEistat si alte 'pinii si un ast)el de partid m'derat erau saduceii, care nu vr'iau c'n)lict cu puterea imperiala r'mana2 3ceste d'ua partide erau la p'li 'pusi si asa au ramas pBna >n /iua de a/i evreii m'derati si cei hab'tnici2 0ar atunci, ca si de atunci >nc'ace, partidul m'derat a pierdut si )anaticii hab'tnici au cBstigat si masele s4au aliniat cu acestia din urmaD la )el >n acest sec'l, cBnd c'munitatile evreiesti din Iermania, 3nglia si 3merica s4au 'pus eEtremismului si'nist -ca si saduceii:, acest eEtremism si'nist din 7usia -ca si )ariseii: a reusit ca >n rastimp de 60 de ani sa devina singurul purtat'r de cuvBnt al %evreil'r, >n )ata guvernel'r din >ntreaga lume si le4a pus pumnul >n gura tutur'r cel'rlalti evrei din t'ata lumea2 &ariseii sunt a d'ua >ntrupare a sectei p'litice ne)aste# prima au )'st levitii din Babil'nD a d'ua, )ariseii din udeeaD a treia, talmudicii din 1paniaD ap'i rabinii din 7usiaD si >n timpul n'stru, si'nistii2 %&ariseu, >nseamna %unul care se separa, de t't ce nu este destul de pur pentru ca sa )ie >n c'ntact cu 0umne/eu2 ;i )'rmau ' as'ciatie care admitea numai membri bine veri)icati, )iind ast)el primii specialisti >n c'nspiratia secreta ca stiinta p'litica2 1tiinta si eEperienta l'r c'nspirat'rie a dat r'ade >n cele mai distrugat'are rev'lutii din ;ur'pa din ultimele d'ua sec'le, t'ate 'rgani/ate si c'nduse de evrei2 Het'da )ariseil'r de a c'ntr'la strBns pe c'nspirat'ri prin teama si suspiciune a un'ra )ata de ceilalti )ace ca actiunile l'r sa )ie invincibileD aceasta este met'da in)'rmat'ril'r si spi'nil'r care spi'nea/a pr'prii membri pe care se ba/ea/a arhitectura partidel'r c'muniste si pre/enta c'misarului p'litic >n armata c'munista este ' m'stenire de la )arisei, eEprimata prin teEtul biblic %veti pune ' garda >n 8urul gardei mele, din 'riginalul ebraic citat >n ;ncicl'pedia udaica2 7ev'lutiile c'muniste din sec219 nu p't )i >ntelese )ara un studiu al met'dei talmudice )'l'site de 'rgani/at'rii l'r, m'stenita de la )arisei2 1ub d'minatia )ariseil'r a aparut pentru prima data ideea mesianica a unui c'nducat'r care va veni sa instaure/e rasa superi'ara ca stapBna asupra restului lumii2 ;ncicl'pedia udaica /ice ca ideea )ariseil'r era ' %recun'astere universala, a imperiului lui 0umne/eu >n viit'r2 ;Eclusi din lumea viit'are v'r )i t'ti ne4evreii -rabi *aible:2 1ub d'minatia )ariseil'r masele iudaice credeau >ntr4un imperiu lumesc >n care mesia le va da suprematie asupra tutur'r si le va da t'ate b'gatiile lumii2 3sa pr'misesera levitii ac'litil'r l'r2 &ariseii pr'miteau la )el, dar nu )iEau nici ' data precisa2 0ar masele iudaice care purtasera 8ugul levitic -acum )ariseic: timp de "00 de ani au >nceput sa ceara sa se stabileasca ' data pentru de/r'birea si pr'speritatea pe care le4' va da mesia, cBnd s4a nascut Jrist's2 .apit'lul 102 Ialileanul ;Epectativa mesianica era puternica si scribii intr'dusesera treptat >n scripturi pr')etii despre venirea lui Hesia2 5n c'mentariile rabinice -Targamuri: e scris# %.Bt este de )rum's regele Hesia care se va naste din casa lui uda2 5si va >ncinge salele si va lupta cu dusmanii si va ucide multi regi,2 3sta asteptau iudaicii de la mesia, >nvatati de )arisei si de generatii de leviti mai >nainte2 Cn mesia umil care sa le spuna sa4si ierte si sa4si iubeasca dusmanii ar )i )'st %dispretuit si respins,, cum a /is saia, ale carui cuvinte au prins >nteles dupa m'artea lui Jrist's2 1i
t'tusi multi l4au urmat si aclamat pe Jrist's cBnd predica umilinta si iubire, caci cuvintele lui au alungat negurile pe care sec'le de p'litica rasiala si sectara le >ngramadisera deasupra legii de c'mp'rtare m'rala2 5n cuvintele lui >nvatatura 'riginala mai veche a iesit din n'u la lumina2 0e aceea )ariseii au va/ut imediat >n el dusmanul l'r de m'arte2 ;ra urmat de multi iudei, caci desi acestia asteptau un mesia care sa4i elibere/e de trupele r'mane si sa4i )aca b'gati, multi simteau ca adevarata l'r captivitate era cea )ariseica, a spiritului, nu cea r'mana2 0ar masele largi s4au aliniat la p'runca )ariseil'r de a4l denunta pe Jrist's ca un blas)emiat'r si )als mesia2 .restinii /ic ca Jrist's era evreu, dar si'nistii neaga aceasta atunci cBnd nu sunt 'bligati s4' admita >n public din m'tive p'litice >n )ata %g'imil'r, -rabinul 1tephen Kise, 'rgani/at'r si'nist de )runte >ntre 191041960, a spus la .arnegie Jall de .raciunul 1926 % isus a )'st evreu, nu crestin, L crestinismul s4a nascut dupa m'artea lui Jrist'sD pentru aceste cuvinte a )'st eEc'municat de catre 1'cietatea 7abinil'r Mrt'd'csi din 1tatele Cnite, dar a avut mare succes cu publicul ne4 evreuD la care el a c'mentat# %nici nu stiu ce m4a durut mai mult, acceptarea si iubirea )rateasca a crestinil'r, sau diatriba vi'lenta a rabinil'r,:2 %Jrist's era evreu, este argumentul cu care se astupa gura cel'ra care 'biectea/a la masacrarea palestinienil'r de catre evrei, de eEempluD desi acest argument n4are nici ' aplicare, are mare putere de c'nvingere pentru multime si este des )'l'sit de catre clerul si p'liticienii ne4evrei care cauta sa intre >n gratiile si'nistil'r2 .uvBntul %evreu, nu c'respunde n'tiunii de %iudeu, sau %iudaic,, )'l'site >n timpul lui Jrist's2 Hai mult, n'tiunea de evreu n4are nici ' de)initie legala >n statul si'nist srael, ceea ce nu e de mirare, caci >n Th'ra n'tiunea cere pur sBnge din tribul lui uda si nimeni pe lume de mult nu mai are asa ceva2 0eci %Jrist's era evreu, >nseamna sau ca se tragea din tribul lui uda, sau ca l'cuia >n udeea, sau ca practica religia iudaica2 F'ul Testament arata geneal'gia &eci'arei Haria si4a lui 'si), desi acesta nu4i era tata, din casa lui 0avid si din tribul lui uda, dar rabinii /ic ca acestea sunt interp'latii )alse menite sa alinie/e F'ul Testament cu pr')etiile din ?echiul Testament2 Jrist's s4a nascut la Bethlehem >n udeea, din n'u ' interp'latie )alsa, /ic specialistii iudaiciD ;ncicl'pedia udaica /ice ca s4a nascut la Fa/areth, >n Ialileea2 T'ata lumea este de ac'rd ca era Ialilean L ' pr'vincie t'tal separata de udeea, ' alta %tara, >n imperiul r'man2 .asat'riile >ntre galileeni si iudei erau inter/ise si 1im'n Hacabeul >i 'bligase mai >nainte pe t'ti iudeii din Ialileea sa imigre/e >n udeea2 0eci galileenii erau di)eriti rasial si p'litic de iudei2 0ar >ntre ei, evreii hab'tnici si si'nisti neaga cel mai tare credinta iudaica a lui Jrist's2 ; greu de stabilit ce anume c'nstituia credinta %iudaica, pe vremea lui Jrist's2 Cnii din udeea se >nchinau lui eh'vaD ap'i erau sectele, )ariseii, saduceii, esenienii, >ntre care aveau l'c c'ntr'verse vi'lente si care rivali/au pentru suprematie asupra masel'rD si acestea nu erau d'ar secte ci si partide p'liticeD cel mai puternic era al )ariseil'r2 0aca, asa cum cred guvernele 'ccidentale a/i, si'nistii repre/inta %evreii,, cum pe vremea lui Jrist's si'nistii erau )ariseii cu pretentia l'r de a detine religia revelata numai l'r prin traditie 'rala, )ariseii repre/entau %evreii,D si >mp'triva l'r a predicat Jrist's2 *e4a )acut unele repr'suri si saduceil'r si scribil'r, dar )ariseii erau dusmanii lui 0umne/eu si4a 'menirii, >n vi/iunea lui Jrist's2 .eea ce a atacat Jrist's la )arisei este eEact ceea ce c'nstituie esenta iudaismului asa cum este ea pre/entata de si'nisti >n /ilele n'astre2
0esi nu se p'ate stabili eEact rasa, religia, sau nati'nalitatea lui Jrist's, cuvintele si )aptele lui au imp'rtanta suprema2 &ara sc'lari/area )'rmala a timpului sau, )iul tBmplarului cun'stea teEtele, mai mult, )ara acces la sc'ala si de/baterile secrete ale clanului )ariseic cun'stea, spre uimirea )ariseil'r, %legea, levitica si %traditia, )ariseica >n t'ata hid'senia l'r pr')unda2 Mrice citit'r atent al ?echiului Testament care citeste ap'i %Gredica de pe Hunte, a lui Jrist's parca iese la lumina dintr4un tunel >ntunecat, parca vede s'arele rasarind din cea mai neagra n'apte2 %*egea, se um)lase >ntr4' masa imensa de regulamente c'mplicate a car'r aplicare era ist'vit'are si >nabusit'are, augmentata de munti de interpretari si c'mentarii rabinice, peste care se adauga mrea8a tesuta de >nteleptii, batrBnii c'munitatii, >n care era prins )iecare gest al vietii /ilnice, de/v'ltata de generatii de 8uristi care au depus t'ne de sud'are si e)'rt pentru a preci/a, de eEemplu, ca nu este v'ie sa )ie c'nsumat 1Bmbata, de 1abat, un 'u a carui cea mai mare parte a iesit din gaina >nainte ca cea de4a d'ua stea sa )ie vi/ibila pe cer2 0e8a %legea, cu t'ate c'mentariile ei 'cupau ' cladire >ntreaga si unei c'misii de 8uristi i4ar trebui ani de /ile de studiu ca sa4si dea seama despre ce este v'rba >n ea2 5n cBteva cuvinte, tBnarul galilean nedus la sc'ala a eEplicat eEact si de)initiv esenta %legii, si4a de/gr'pat de sub muntii de c'mpilatii acumulate de sec'le p'runcile lui 0umne/eu# sa4l iubesti sincer pe 0umne/eu si sa4ti iubesti apr'apele ca pe tine >nsuti2 .u aceasta a c'ndamnat ere/ia )undamentala pe care levitii si )ariseii au bagat4' >n %lege, de4a lungul sec'lel'r2 *eviticul c'ntine p'runca %nu4i persecuta pe cei din 8urul tau, -26#17:, dar levitii au anihilat aceasta p'runca intr'ducBnd regula ca cei care nu sunt desemnati de ei ca atare nu sunt %cei din 8urul tau,, >n speta, nici un 'm >n a)ara de secta iudaica nu e %'m,2 Jrist's a aratat ca %t'ti 'amenii, >nseamna, c'ntrar %legii, iudaice, %t'ti 'amenii,2 3l d'ilea m'tiv pentru care )ariseii i4au 8urat m'arte lui Jrist's a )'st pentru ca a re)u/at sa c'nduca ' rev'lutie >mp'triva trupel'r imperiului r'man care sa le permita iudeil'r sa ucida, sa 8e)uiasca si sa instaure/e un imperiu al l'r >n 3sia Hica, asa cum se asteptau ei ca va )ace mesia2 0aca ar )i acceptat acest r'l, ar )i avut mult mai multi adepti >n p'p'r si )ariseii l4ar )i spri8init2 0ar el a spus# %imperiul meu nu e pamBntescD imperiul cerului e >n v'iD nu acumulati b'gatii lumesti,2 3ceste putine cuvinte simple erau un atac direct la adresa cel'r mai puternici p'tentati ai vremii, care4si c'ns'lidasera suprematia de4a lungul sec'lel'r2 1utele de pagini ale ?echiului Testament sunt de/g'lite si c'mbatute >n putine cuvinte >n %Gredica de pe Hunte,, unde iubirea, mila, buna vecinatate, dreptatea, actiunea c'nstructiva, viata sunt ')erite ca ' alternativa la imb'ldul la ura, ra/bunare, rautate, separatism, discriminare, destructivism, m'arte din ?echiul Testament2 0euter'n'mul pr'mite averi si putere cel'r care urmea/a >nt'cmai mii de regulamente, dintre care unele prescriu crima si masacrul nevin'vatil'rD Gredica de pe Hunte nu pr'mite nimica, d'ar arata ce este c'mp'rtarea m'rala, care este ' satis)actie >n sine2 Ialileanul n4a >ndemnat nici'data la servilismD d'ar la m'destie -umilinta: interi'ara si a )'st t'tdeauna c'nsecvent atacBnd )ariseii2 ;ncicl'pedia udaica /ice ca %numai >n ceea ce priveste separarea de gl'ata impura si nespalata era Jrist's mult di)erit de )arisei,2 3sta e asa daca prin gl'ata impura si nespalata )ariseii >nteleg t'ti 'amenii >n a)ara de ei si cei aserviti l'rD si )ariseii asa au >nteles si de la >nceput au planuit 'm'rul lui Jrist's2 5ntBi l4au atacat pentru ca sta la masa cu hangii si pacat'sii -cum nu e v'ie dupa %lege,:2 0ar cu t'ate generatiile l'r de studii 8uridice, Jrist's le era mult superi'r >n
de/bateri2 *e4a raspuns# %nu cei sanat'si au nev'ie de d'ct'r, ci cei b'lnavi,2 *4 au acu/at ca discip'lii lui au cules spice de grBu 1Bmbata si de sute de multe alte >ncalcari ale ritualuril'r L nici'data pe artic'le de credinta religi'asa2 Jrist's le4a raspuns direct la tinta, aratBnd ip'cri/ia >nvataturil'r l'r, care >nl'cuiau d'ctrina cu ritualul si cuvBntul lui 0umne/eu cu p'runca l'r2 3 aratat ca miile de regulamente de pregatit mBncarea <'sher n4au nici ' val'are religi'asa, caci %nu ce intra >n gura 'mului determina religia lui, ci ce iese din gura lui arata ce4i >n inima lui,2 .u aceasta a atacat unul dintre cele mai preti'ase prer'gative ale )ariseil'r si anume cel de a detine m'n'p'lul alimentatiei masel'r prin miile de regulamente cu privire la ce au v'ie sa manBnce, cum si de unde4si p't pr'cura evreii mBncarea2 3tBt de puternic si vechi este privilegiul m'n'p'lului regulamentului alimentatiei, atBt de )undamental traditiei levitice, >ncBt ;/echiel cBnd i s4a p'runcit sa manBnce eEcrement de 'm n4a 'biectat aratBnd repulsie naturala ci a 'biectat aratBnd ca el t'ata viata a mBncat <'sher si nu crede ca eEcrementul de 'm e <'sherD si atunci i s4a permis sa manBnce eEcrement de vitaD pBna si discip'lii lui Jrist's n4au putut >ntelege cum e p'sibil sa nu )ie mBncatul <'sher cel mai imp'rtant lucru >n religie si au cerut eEplicatii -Harcu 7#1642!:2 ?a/Bndu4si atacat acest m'n'p'l )ariseii au >nceput sa unelteasca uciderea lui2 5n acest sc'p au >nscenat pr'v'carea cu tributul dat ce/arului si pr'v'carea cu de)initia de 'm, >ntrebBndu4l %cine este apr'apele meuN,, ba/Bndu4se pe educatia de sec'le a masel'r ca numai iudeii sunt %'ameni,2 1uccesul primei >nscenari le4ar )i permis sa ceara m'artea lui ca rasculat >mp'triva imperiului r'manD succesul celei de4a d'ua le4ar )i permis sa ceara m'artea lui ca pacatuind >mp'triva %legii, l'r2 3ceasta este met'da )'l'sita si a/i pentru distrugerea unui adversar p'litic cinstit si pericul's# >nscenarea unei de/bateri publice unde se ridica ' >ntrebare minuti's pregatita dinainte >n secret la care cu greu se p'ate raspunde pe nepregatite2 3mBnd'ua >nscenarile au )'st magistral demascate de Jrist's, de asa maniera >ncBt pentru 'amenii murit'ri >ntelepciunea lui divina ramBne un eEemplu de4a lungul veacuril'r, >ntBi cu raspunsul %dati ce/arului ce e al ce/arului, si ap'i cu parab'la samariteanului mil'stiv, >n care samariteanul -care c'n)'rm d'ctrinei levitic'4)ariseice seculare este pBna >n /iua de a/i cea mai spurcata )iinta >n 'chii %legii,, de care un evreu drept4credinci's nu se p'ate apr'pia )ara a )i p'luat L m'tiv pentru care Jrist's l4 a ales anume pentru parab'la sa: a )'st singurul care a aratat mila si iubire de apr'apele >n timp ce pre'tul si levitul nu, >ntrebBndu4si la s)Brsit interl'cut'rul care dintre cei trei este %apr'apele,, cel care are mila si a8uta, sau ceilalti d'i2 Cn iudaist m'derat, .2I2 H'nte)i're, >i repr'sea/a lui Jrist's ca v'rbind despre iertarea dusmanil'r i4a atacat t'tusi pe )arisei si nu le4a aratat iubire2 0ar ceea ce Jrist's le4a repr'sat )ariseil'r a )'st )aptul ca au pervertit religia divina >ntr4' d'ctrina diab'lica si un regulament gigantic si absurd care distruge su)letul si bunatatea 'muluiD si iubindu4i si iubindu4le 'pera ar )i >nsemnat sa pr'm've/e raul pe care4l )ac2 Ge cruce Jrist's s4a rugat pentru ucigasii lui# %iarta4i 0'amne caci nu stiu ce )ac,2 .a >ncununare a agitatiei )ariseil'r, s4a >ntrunit sanhedrinul -marii pre'ti, scribii si >nteleptii: sub .aia)a si singurul iudeu dintre discip'li, uda scari'tul, i4a c'ndus pe emisarii sanhedrinului la l'cul unde stia ca era Jrist's si l4a identi)icat sarutBndu4l, pentru !0 de arginti2 uda scari'tul a )'st can'ni/at drept s)Bnt 'rt'd'E >n 7usia s'vietica dupa rev'lutia b'lsevica si >n Iermania dupa caderea lui Jitler L dem'nstrBnd ca secta )ariseil'r iesise trium)at'are >n ambele ca/uri, cu trium)ul b'lsevismului >n 7usia si cu >n)rBngerea Iermaniei >n
19"" si dem'nstrBnd puterea acestei secte a/i2 ;vanghelia dupa Hatei arata ca uda s4a spBn/urat ap'i2 st'ricul si'nist 0r2 J'seph Kastein are multa simpatie pentru uda, care, /ice el, era un 'm bun de/ilu/i'nat de Jrist's si care %a rupt >n secret, cu Jrist's2 .uvintele %a rupt >n secret, descriu tradarea lui uda >n stil si'nist2 &ariseii l4au 8udecat pe Jrist's >ntr4un %tribunal al p'p'rului, de tip rev'luti'nar4s'vietic, unde un in)'rmat'r identi)ica victima si ap'i gl'ata pune gheara pe victima si ' tBraste >n )ata unui tribunal care n4are nici ' aut'ritate 8uridica, unde este c'ndamnat la m'arte pe ba/a un'r marturii mincin'ase inventate ad4h'c2 0in acest m'ment %>nteleptii, au pr'cedat ca %c'nsilierii, din ep'ca n'astra si au inventat actul de acu/are care sa ceara pedeapsa cu m'artea atBt sub %legea, iudaica cBt si sub legea statului r'manD >n primul ca/, pentru blas)emia de a se pretinde mesiaD >n cel de4al d'ilea, pentru a se pretinde %regele evreil'r,2 Iuvernat'rul Gilat a >ncercat >n )el si chip sa evite nedreptatea pe care i4' cereau %>nteleptii, iudeil'r, pretin/Bndu4i sa4l ucida pe Jrist's2 ;l seamana cu p'liticienii engle/i si americani din sec'lul acesta# >n cele din urma teama lui de secta at'tputernica a )'st mai mare2 1'tia lui l4a s)atuit sa nu se atinga de Jrist's2 .a un p'litician tipic, Gilat a >ncercat sa se eschive/e trimitBndu4l lui r'd 3ntipas, guvernat'rul Ialileii, ca galileanD r'd i l4a trimis >nap'i2 3 >ncercat ap'i sa4i reduca sentinta la biciuire la sBngeD )ariseii insistau cerBnd m'artea si amenintau cu denuntul# %nu4i esti prieten lui .esar daca nu4l uci/i,2 3sa a cedat Gilat, eEact ca guvernat'rii britanici si repre/entantii Fatiunil'r Cnite cBnd li se cer in)amii sub amenintarea ca se v'r duce campanii publicitare >mp'triva l'r la *'ndra sau Fe= O'r<2 5n m'd evident Gilat >si cun'stea guvernul, asa cum si4l cun'sc p'liticienii sec'lului n'stru si stia ca va )i >nl'cuit sau demis din )unctie daca re)u/a sa se lase manipulat2 3semanarea dintre Gilat si guvernat'rii britanici ai Galestinei dintre cele d'ua ra/b'aie este i/bit'areD unul dintre ei a menti'nat4 ', cBnd dBnd tele)'n unui rabin si'nist in)luent din Fe= O'r<, a /is secretarei# %spune4i marelui pre't .aia)a ca Gilat din G'nt d'reste sa v'rbeasca cu el,2 Gilat a mai )acut ' ultima >ncercare de a se eschiva spunBndu4le %>nteleptil'r,# %8udecati4l v'i dupa legea v'astra,, dar acestia versati )iind i4au raspuns# %n'i n4 avem dreptul sa eEecutam 'ameni,2 3tunci Gilat a >ncercat sa4l salve/e pe Jrist's apelBnd la p'p'r si ')erindu4se sa4l amnistie/e, dar p'p'rul a cerut ca >n l'cul lui Jrist's sa )ie amnistiat Barabas, un bandit si ucigas n't'riu2 Gr'babil Gilat nu spera prea multe de la p'p'r, caci >n decursul ist'riei >nca nu s4a va/ut vre'data dreptate sau mila la gl'ata la care i se /ice %p'p'rul, si Gilat ca administrat'r cu eEperienta stia ca %p'p'rul, sau gl'ata sunt t'tdeauna instrumentele un'r secte in)luente# %dar marii pre'ti si >nteleptii au c'nvins p'p'rul ca sa4l ceara pe Barabas si sa4l ucida pe Jrist's, -Hatei 27#20:2 5n /ilele n'astre secta are aceeasi putere de a c'nvinge masele2 mperiul r'man a ascultat de p'runca )ariseil'r, dupa cum imperiul persan ascultase de p'runca levitil'r cu 600 de ani >n urma2 5n capit'lul despre Jrist's din ist'ria sa a iudaismului, 0r2 Kastein /ice ca Jrist's a )'st %un mesia ratat, si >ncheie >n m'd caracteristic cu v'rbele# %viata si m'artea lui sunt treaba n'astra @a si'nistil'rA%2 .apit'lul 11# 7enaste )ariseismul ;ncicl'pedia udaica arata cum la cBteva decenii dupa m'artea lui Jrist's )ariseii, a8utati de ultimul rege r'd al udeii, 3grippa , care i4a eliminat pe saducei, au ramas at'tputernici si )ara rivali, eEact ca levitii dupa despartirea dintre triburile
israelitice si cel iudaic2 .a si atunci, a urmat ' catastr')a, din care )ariseii au renascut, ca si levitii2 5n cei cBtiva ani de putere )ariseica abs'luta >n udeea ei au rescris din n'u %legea,D aceasta rec'mpilatie, arata 0r2 Kastein, reglementea/a viata evreil'r pe veci de veci >n t'ate amanuntele2 +ice Kastein# %>ntreaga ist'rie a iudaismului a )'st rescrisa din punctul de vedere al )ariseil'r9 )ariseismul a dat )'rma de)initiva caracterului iudaismului si vietii si gBndirii iudaice pe veci de veci9 caracteristica principala este Pseparatismul,2 Jrist's le4a repr'sat ca au substituit 'rdinele l'r c'men/il'r divineD Jrist's a )'st ucis si )ariseii au intensi)icat caracterul tribal si de ura rasiala al %legii, si au pr'mulgat pe veci cre/ul masacrului, >nr'birii, distrugerii si suprematiei l'r asupra cel'rlalte natiuni, chiar >n a8unul di/'lvarii l'r2 .uvintele 0r4ului Kastein sunt revelat'are2 ;l arata mai >ntBi ca dupa ce Fehemia a impus %n'ul c'ntract, asupra tribului lui uda, Th'ra a )'st %ultima data rescrisa, si ca ulteri'r %nici un cuvBnt, nu mai putea )i schimbat2 Hai mult, la vremea cBnd )ariseii t'tusi au %rescris, din n'u Th'ra, eEista de8a ' traducere >n greaca, ast)el >ncBt 'rice schimbare au )acut )ariseii ar )i trebuit s4' )aca >n 'riginalul ebraic2 0eci nu Th'ra au rescris4' )ariseii >n aceasta rescriere a legii de care v'rbeste 0r2 Kastein aici, ci Talmudul, aceea imensa c'ntinuare a Th'rei >nceputa >n ultimii ani ai udeii, dar c'nsemnata >n c'dice mult mai tBr/iu2 5n 70 30, circa !6 de ani dupa m'artea lui Jrist's, era mare de/'rdine >n udeeaD p'p'arele >nvecinate, >n special galileenii, se rasculau >mp'triva imperiului r'manD )ariseii, care invitasera trupele r'mane >n udeea, nu )aceau nimicaD dupa multe campanii r'manii au dem'lat erusalimul si4au des)iintat pr'vincia udeea2 Timp de 19 sec'le dupa aceea n4au eEistat abs'lut nici un )el de evrei >n erusalimD singurii care au trait >n erusalim >n m'd permanent din antichitate pBna a/i sunt samaritenii, dintre care un mic numar au supravietuit tutur'r persecutiil'r la care au )'st supusi2 0r2 Kastein /ice ca cei 70 de ani dinainte de distrugerea erusalimului sunt %anii er'ici,, pr'babil gBndindu4se la trium)ul )ariseil'r asupra tutur'r alt'r tendinte care rivali/au sa d'mine asupra su)letului evreil'r2 5n nici un ca/ nu se p'ate spune ca iudeii ar )i re/istat %er'ic, >mp'triva imperiului r'man, caci t'ate luptele care au avut l'c au )'st duse de catre galileeni, pe care 0r2 Kastein >i dispretuieste2 .apit'lul 12# *umina si >ntuneric 0'ua grupuri de calat'ri au parasit erusalimul >n ultimele sale /ile# discip'lii care aduceau 'menirii crestinismulD si )ariseii care, anali/Bnd situatia p'litic'4militara si preva/Bndu4si s)Brsitul, >si mutau sediul >ntr4un n'u l'c de unde sa c'ntinue sa diri8e/e diasp'ra, asa cum ' diri8asera din Babil'n >n trecut levitii2 .ri/a civili/atiei n'astre re/ulta din antag'nismul mesa8ului cel'r d'ua cete ce4au parasit atunci erusalimul, caci sunt irec'nciliabile si vict'ria unuia este disparitia celuilalt2 14ar parea ca mesa8ul distrugerii va trium)a >n /ilele n'astre2 5ntreaga ist'rie a 'ccidentului dem'nstrea/a acest antag'nism2 .Bnd %legea, era >n ascendenta, au avut l'c >nr'biri de alte p'p'are, s4au ars eretici, s4au ucis ap'statii, s4au )aurit p'litici primitive de d'minatie rasialaD sec'lul 20 pare cel mai mult d'minat de %lege,2 .Bnd 'presiunea %legii, a slabit putin, s4a )acut dreptate, s4a stabilit principiul dreptului la 8udecata deschisa si dreapta, s4a respins suprematia rasiala si s4au acceptat t'ti 'amenii ca )ii ai lui 0umne/eu# era >n ascendenta >nvatatura lui Jrist's2
0upa distrugerea erusalimului )ariseii, liberi si nestBn8eniti >n n'ua l'r capitala, si4au identi)icat dusmanii >n secta crestinil'r, care credeau ca Jrist's a )'st mesia2 .restinii >nsa nu4si cun'steau dusmanii, dupa cum nu4i cun'sc nici a/i, caci ei iubeau pe t'ata lumea2 0ar t'cmai re)u/ul de a ur> si persecuta era pacatul cel mai mare al crestinil'r >n 'chii )ariseil'r, caci %legea, prescrie ura2 0eci crestinismul trebuie neaparat distrus ca sa trium)e %legea,, au decretat %>nteleptii si'nului,2 0ar au )'st printre ei si unii care au pr'testat, de eE2 Iamaliel, care a /is, cBnd >i biciuiau pe 1)2 Getre si 'an pentru ca au pr'p'vaduit crestinismul# %3veti gri8a ce )acetiD daca )apta l'r e )apta de 'm, va dispare >n curBndD dar daca e )apta lui 0umne/eu, nu ' puteti distruge,2 Ha8'ritatea )ariseil'r >nsa se simteau destul de puternici ca sa distruga crestinismul, chiar daca v'r munci sec'le de4a4rBndul >n acest sens2 &ariseii si4au stabilit c'mitetul central la Jamnia >n Galestina2 3c'l' au intrat >ntr4' lume n'ua, alt)el de cum )usese lumea %legii, de pBna atunci, unde t'ata varsarea de sBnge si t't 8a)ul si masacrul aveau l'c >ntre triburi care pricepeau aceste n'tiuni si nu aveau idei mult di)erite2 0ar de acum %legii, i se 'puneau n'tiuni t'tal di)erite care nu atacau 'ameni ce p't )i us'r ucisi si >nl'cuiti ci atacau chiar %legea,2 Hunca )ariseil'r era mai grea# erusalimul nu mai eraD tribul lui uda era at'mi/at, rasa iudaica se di/'lvaD ce le ramasese era un %p'p'r evreu, c'mpus din cea mai pestrita amestecatura de rase si sBnge, >mprastiati prin lume si care trebuiau tinuti strBns >n clestele %>nt'arcerii, >n %tara )agaduintei, a %neamului ales,D si aceasta multime >mprastiata trebuia >nregimentata si c'nvinsa sa distruga t'ate natiunile printre care l'cuia2 %*egea, nu mai putea )i rescrisa dupa ce era de8a cun'scuta si alt'ra si dupa ce Jrist's demascase interp'larile si dist'rsiunile pe care scribii le )aceau t't timpul >n %lege,D desi )usese ucis, nu )usese c'mbatut si urmasii lui erau t't mai numer'si2 0ar %legea, trebuia t'tusi adaptata la )iecare necesitate p'litic'4 militara curenta ast)el ca )iecare gest sa )ie ' >mplinire a p'runcii lui eh'va2 &ariseii din Jamnia au inv'cat din n'u traditia secreta 'rala pe care ' primisera ei de la eh'va prin H'ise si au >nceput din n'u sa rescrie p'runcile lui eh'va ca sa le p'ata aplica >n distrugerea crestinismului2 3st)el s4a nascut Talmudul, care nu este decBt ' de/v'ltare anti4crestina a Th'rei2 5n decursul veacuril'r Talmudul a devenit %pava/a legii,, si4a aparut >n m'd semni)icativ atunci cBnd erusalimul si udeea nu mai eEistau si eEista >n schimb ' religie care /icea ca 0umne/eu >i accepta pe t'ti 'amenii2 1arcina )ariseil'r ar putea parea imp'sibila, caci 'amenii >n m'd natural sunt gregari si diasp'ra evreiasca >mprastiata prin lume >n m'd natural s4a simtit atrasa de ceilalti 'ameni2 0ar )ariseii au reusit, dupa cum arata d'ua eEemple ilustrative c'ntemp'raneD unul este ca/ul baietasului din G'l'nia, care a )'st >nvatat sa scuipe mecanic )ara sa se gBndeasca pe un cruci)iE de la marginea drumului si sa repete cuvintele %blestemat )ii tu cu religia ta n'ua,D si altul este ca/ul spitalului pentru lepr'si al )ratil'r m'ravi din erusalim care de sec'le >ngri8ise lepr'sii din erusalim avBnd pe )r'ntispiciu )irma %Hisiunea lui isus,, drept care prima miscare a guvernului si'nist cBnd a preluat erusalimul a )'st sa distruga cuvBntul % isus, de pe )r'ntispiciu2 3sta ilustrea/a direct disp'/itiile Talmudului# intram de4acum >n )a/a talmudica a si'nismului2 Cnul dintre )arisei >nsa, care, p'rnind din erusalim >nainte de cadere, sa eEtermine crestinii din 0amasc, s4a c'nvertit pe drum -1) Gaul:, a spus ca %cuvBntul lui 0umne/eu a trebuit sa4l au/iti v'i >ntBi @iudeiiA, dar cum ati )'st sur/i, >l pr'p'vaduim acum cel'rlalti,D )iind iudaismul cea mai salbatica religie
tribala, reactia >mp'triva iudaismului a )'st mai vie chiar >n interi'rul tribului caruia4i apartinea2 .alat'ria discip'lil'r din udeea spre 'ccident a dat nastere civili/atiei vestice, care este )l'area >n)l'rita pe tulpina crestinismului2 .ea mai mare reali/are a ei este legea rap'rturil'r echitabile dintre 'ameni, legea ca un 'm nu p'ate )i ucis 'ri persecutat )ara acu/a, pr'ces si c'ndamnare publica -lege amenintata cu disparitia >n practicile sec'lului 20:2 0ar umbra >ntunecata care a iesit din erusalim 'data cu lumina crestinismului, talmudul, de asemeni s4a >ndreptat spre vest si aici, >n vest, are l'c acum lupta dintre cele d'ua )'rte de al carei re/ultat depinde supravietuirea civili/atiei2 0ar si masele semite ale arabil'r au )'st implicate >n aceasta lupta2 *a 600 de ani dupa Jrist's, >n cautarea unui 0umne/eu unic al tutur'r 'amenil'r, s4a nascut religia musulmana a lui Hah'med, despre care /ice 0r2 Kastein ca era %un beduin semi4anal)abet,, care se c'nsidera urmas al pr')etil'r H'ise si isus, pr')et al lui 3lah dumne/eul tutur'r 'amenil'r, nu numai al unui trib din 3sia Hica2 7eligia musulmana nu dictea/a ura pentru alte religiiD dar .'ranul recun'aste principiul distrugat'r al Talmudului, despre care /ice ca %de cBte 'ri aprind ei )'cul, 0umne/eu >l va stinge2 ;i pr'm'vea/a de/'rdinea pe pamBntD dar lui 0umne/eu nu4i plac cei care )ac de/'rdine,2 5n timp ce Talmudul >i >nvata pe adeptii sai sa pr')ere insultele cele mai gr's'lane pentru religia crestina, pentru isus Jrist's pe care Talmudul >l numeste %bastard, si pentru &eci'ara Haria, slamul nu insulta alte religii2 GBna >n sec'lul trecut >nca le mai era permis ist'ricil'r sa )aca c'mparatii si c'mentarii despre cre/ul tribal al lui eh'va, dar >n sec'lul n'stru s4a pus pumnul >n gura tutur'r2 .restinismul si islamul s4au raspBndit cuprin/Bnd mase mari de 'ameni, >n timp ce Talmudul >si >ngradea adeptii >n cercuri strBnse2 5n /ilele n'astre secta talmudica a reusit sa cree/e antag'nism >ntre crestinism si islamD si iata cum d'ua religii at'tcuprin/at'are si binev'it'are lupta >ntre ele ca sa instaure/e un al treilea %neam ales,, ' alta %rasa superi'ara,, ca stapBni de sclavi peste 'menirea >nr'bita2 .apit'lul 1!# 5ngradirea legii &a/a a treia a si'nului, cea talmudica, a durat 17 sec'le, de la 70 30 pBna prin 1$00, interval >n care evreii s4au raspBndit prin 'ccident si %>nteleptii 1i'nului, si4 au mutat din l'c >n l'c cartierul general de unde tin evreimea sub8ugata si aliniata2 5n aceste 17 sec'le inamicul care trebuie distrus c'n)'rm %legii, nu mai erau amalechitii sau ed'mitii sau am'ritii ci crestinismul2 0in punctul de vedere al Talmudului, aceste 17 sec'le au )'st la )el ca si cei 60 de ani de %r'bie, babil'niana# adica un %eEil,, ' %captivitate,, ' %r'bie, impusa de eh'va asupra %neamului ales, pentru ca n4au urmat legea >nt'cmai dar care se va termina cu distrugerea, >nr'birea si masacrarea p'p'arel'r printre care i4a pedepsit eh'va sa )ie eEilati si instaurarea %neamului ales, ca stapBnii acest'r p'p'are sclave care au )aurit civili/atia 'ccidentala2 Cn si'nist literal ca 0r2 Kastein de eEemplu nu are nici un alt eveniment de c'nsemnat >n decursul acest'r sec'le decBt cum a su)erit %neamul ales, %persecutii,# eh'va i4a >mprastiat sa traiasca printre alte p'p'areD acest )apt >n sine, eEistenta acest'r alte p'p'are, este %persecutia, su)erita si pentru care p'p'arele care i4au ga/duit trebuie pedepsite, masacrate, distruse2 1ingura reali/are a acest'r 17 sec'le, /ice 0r2 Kastein, este ca evreii le4 au parcurs strict separati de t'ti ceilalti 'ameni, gratie >nteleptil'r 1i'nului si
Talmudului2 5n acest rastimp p'p'arele crestinate ab'leau sclavia, eliberau i'bagii, reduceau privilegiile si inegalitatile si instituiau demnitatea 'mului printr4 un pr'ces de emancipare care prin 1$00 >nlaturase castele2 0e )apt este ' reali/are uimit'are neegalata de nimeni, cum au reusit >nteleptii 1i'nului sa tina >n )rBu timp de 17 sec'le >ntr4' asa de stricta servitudine p'pulatia de evrei >mprastiati2 1ub >ndrumarea talmudistil'r evreii au participat la >nceput la emancipareD dar >n timp ce atacau c'nceptul de natiune la altii, ei >si re/ervau dreptul sa practice p'litica unei rase superi'are >n m'dul cel mai ar'gant si brutalD practicBnd cea mai acerba discriminare evreii se plBngeau t't timpul de discriminarea cel'r care >n realitate FC discriminau >mp'triva l'rQ 0upa un sec'l si 8umatate de p'litica si'nista pe )ata, se vede de ce# evreii nu v'r sa renunte la discriminare >n sine, caci discriminarea este %legea, l'r# dar >nteleptii 1i'nului au va/ut ca este mai us'r sa pui stapBnire pe p'p'are si natiuni daca le distrugi structura s'ciala si administrativa, daca distrugi guvernul legitim al acest'r p'p'areD >n 'pera de distrugere a guvernului legitim, %emanciparea, este ' l'/inca temp'rara utila si strigatul %8's discriminarea, la )el2 3st)el au deschis calea rev'lutiei permanente, care distrugBnd 'rice guvern legitim >l >nl'cuieste cu )'rta rev'luti'nara care c'nsta din discip'lii Talmudului, c'ntr'lati de >nteleptii 1i'nului2 3sa va lua s)Brsit %r'bia, evreil'r >n 'ccident2 ;venimentele din sec'lul n'stru au de/valuit acest plan talmudic la care au lucrat >nteleptii din anul 70 30 >nc'ace2 Hasele cred ca emanciparea e s)Brsitul i'bagieiD secta puternica secreta a si'nistil'r stie ca e un mi8l'c de a duce masele >ntr4' servitudine mai cruda si mai brutala2 ;Eista un singur peric'lD sa nu prinda evreii gustul emanciparii si sa se emancipe/e de Talmud si ast)el sa4i lase pe >nteleptii 1i'nului )ara trupele care sa preia puterea dupa ce4au distrus guvernele nati'nale2 Geric'lul acesta a )'st mare >n )a/a a patra, >ntre 1$00 si 1900, cBnd evreii apr'ape ca s4au lasat asimilati de natiunile ga/de2 Cn mare numar de evrei s4au aratat dispusi sa traiasca ca t'ti ceilalti 'ameni2 0e aceea 0r2 Kastein, ist'ricul si'nist, c'nsidera sec'lul 19 ca cel mai crunt sec'l din t'ata ist'ria evreimii, caci evreii erau cBt pe4 aci sa )aca pace cu restul 'menirii, dar, /ice el, din )ericire nu s4a >ntBmplat asa, caci, /ice el, slava 0'mnului, %ide'l'gia si'nista, a reusit sa4i >mpiedice pe evrei de la a )raterni/a cu ceilalti 'ameni2 3st)el a >nceput )a/a a cincea, prin 1900, cBnd evreii, despre care n'i credem ca au )'st >n )ine %emancipati,, sunt strict segregati si tinuti departe de restul 'menirii >n %legea, TalmuduluiD evreii care au >ncercat sa scape si sa se lase asimilati au )'st recaptati prin apelul nati'nalismului pentru ' tara >ndepartata >n care ei nu l'cuiesc L statul srael2 &'l'sind in)luenta pe care au cBstigat4' asupra guvernel'r prin %emancipare,, secta c'nducat'are a reali/at %>nt'arcerea, din n'u >n %tara )agaduintei,, restabilind %legea, din "6$ >2 Jr2, cu misiunea ei distrugat'are si s'vin imperialista2 M )ebra s'vina a )'st in8ectata >n t'ti evreii din lume si t'ate su)erintele vestului din acest sec'l au i/v'rBt din vechea ambitie a 1i'nului re>nviata din )'rma ei antica ca sa devina d'gma p'litica a 'ccidentului2 3cum, cBnd a aparut aceasta carte, )a/a a cincea a durat de8a 66 de ani si re/ultatele ei sunt cutremurat'are2 %*egea m'/aica, a )'st impusa peste viata p'p'arel'r 'ccidentale si c'ntr'lea/a viata acel'r p'p'are, care nu mai au v'ie sa4si respecte legile l'r2 G'litica si 'peratiile militare a d'ua ra/b'aie m'ndiale au )'st inversate ca sa pr'm've/e ambitia 1i'nului si vietile si averile g'imil'r din vest au )'st 8ert)ite ca sa sup'rte si'nismul2 Gatru/eci de ani de permanenta varsare de sBnge >n Galestina nu sunt decBt preludiul masacrel'r ce v'r )i ac'l', la
p'runca 1i'nului ca sa se >mplineasca %legea, care cere 'ceane de sBnge sa inunde 3sia Hica2 5n aceasta ultima )a/a vede 0r2 Kastein %ep'ca de aur, cBnd %ist'ria si4a reluat cursul, dupa >ntreruperea din timpul cel'r 17 sec'le de civili/atie crestinaD si'nismul, /ice el, %este p'ses'rul misiunii universale, si4si va recapata suprematia legitima instaurat ca stapBn abs'lut peste 'menire, de care p'/itie a )'st >n m'd samav'lnic si criminal privat >n 70 302 1a eEaminam acum )a/a a treia a si'nismului, cBnd scribii din academia iudaica din Jamnia au >nceput sa teasa mrea8a Talmudului de care nimeni nu p'ate scapa caci pedeapsa este teribila pentru un evreu care se de/ice de TalmudD cu aceasta mrea8a i4au tinut timp de 17 sec'le pe evrei departe de restul 'menirii si i4au instruit pentru misiunea l'r de a distruge civili/atia crestina 'ccidentala >n /ilele n'astre2 .apit'lul 1"# Iuvernul m'bil +ice 0r2 Kastein# %un grup de pr')es'ri, eruditi si >nvatat'ri s4au dus la Jamnia luBnd pe umerii l'r destinul p'p'rului l'r de care au )'st resp'nsabili de4a lungul sec'lel'r9 3u stabilit la Jamnia nucleul central al administrarii p'p'rului evreiesc9 ;i >nvatasera de8a cum sa4si schimbe atitudinea din timpul captivitatii babil'niene9 1i au urmat un curs similar acum,2 1anhedrinul a )'st restabilit la Jamnia sub alt nume si ' academie de scribi au >nceput sa rescrie %legea, ca sa se adrese/e n'ului dusman, crestinismul2 7escrierea %legii, m'/aice este ' activitate permanenta, caci la n'i evenimente se raspunde permanent cu n'i directive talmudice2 1c'pul Talmudului este de a %)ace viata evreil'r c'mplet di)erita de cea a g'imil'r,, /ice 0r2 Kastein2 Mrice lege v'tata ma8'ritar >n sanhedrin era aplicataD %'p'/itia era pasibila de eEc'municarea din c'munitate,2 5nainte ca crestinismul sa devina religia ')iciala la 7'ma, sanhedrinul de la Jamnia a di)u/at >n secret permisiunea ca evreii sa4si renege pe )ata cre/ul si sa pretinda ca ad'pta religiile pagBne recun'scute ')icial, daca circumstantele ' cer2 0upa cam un sec'l centrul talmudic a )'st mutat de la Jamnia la Csha >n Ialileea2 % udaismul s4a delimitat si a devenit t't mai eEclusiv, /ice 0r2 Kastein2 3cum a )'st elab'rat blestemul special al Talmudului >mp'triva evreil'r crestini2 5n !20 30 >mparatul .'nstantin a devenit crestin, a inter/is casat'riile >ntre crestini si evrei si a inter/is evreil'r sa tina pe crestini sclavi2 3st)el aplica el talmudistil'r pr'pria l'r %lege, talmudica2 0ar ceea ce talmudistii )aceau alt'ra ei au denuntat ca %persecutie, cBnd li se aplica l'r si ca sa scape de %persecutie, si4au mutat centrul >nap'i la Babil'nia, unde au regasit c'l'nia iudaica care re)u/ase sa se >nt'arca la erusalim cu $ sec'le >nainte2 Iuvernul talmudic s4a stabilit la 1ura, cu academii talmudice la Gumbedita2 3c'l' s4a terminat scrierea Talmudului2 Cn eEilarh -print al captivitatii din casa lui 0avid: d'mnea la 1ura de )'rmaD %presedintele academiei, ->n realitate marele pre't si prim ministru: avea puterea %nu numai peste evreii din Babil'nia ci peste t'ti evreii9 din >ntreaga lume, care recun'steau academia din Babil'nia ca centrul aut'ritatii iudaismului si se c'nsiderau legati de legile ei,D ast)el eEplica 0r2 Kastein cum evreii de pretutindeni sunt un stat >n stat si nu recun'sc legile statului >n care l'cuiesc2 Fucleul %legii, a ramas cel stabilit de ;/echiel, ;/ra si Fehemia, dar Talmudul a >nl'cuit Th'ra si puterea era eEercitata de ga'nimi, presedintii academiil'r de la 1ura si Gumbedita, car'ra li se supunea eEilarhul si care au >nl'cuit sanhedrinul2
Mrice pr'blema era re/'lvata prin deci/iile ga'natului babil'nian, luate >n numele lui eh'va2 3ceste deci/ii reglementau abs'lut )iecare gest, eveniment, miscare a )iecarui evreu indi)erent cBt de departe de Babil'nia traia, cu un desp'tism sever si abs'lut2 Timp de 600 de ani guvernul Talmudic a ramas >n 'rient, la Jamnia, Csha si 1ura, unde p'p'arele >nvecinate >i cun'steau caracterul si erau mai capabile sa se apere de acest salbatec si sBnger's cre/ tribalD cBta vreme puteri militare straine mai mari nu le mutilau puterea de supravietuire, p'p'arele 'rientale >n mi8l'cul car'ra se a)la acest cre/ au putut gasi un c'mpr'mis care sa le permita sa supravietuiasca, chiar sa traiasca >ntr4un )el de buna vecinatate >n viata /ilnica2 0ar caracterul eur'peanului 'ccidental ->n special al cel'r din n'rd: este de a spune adevarul, de a4si declara intentiile pe )ata, de a )'l'si cuvintele pentru eEprimarea gBnduril'r )ara ascun/isuri si crestinismul a de/v'ltat si mai mult aceste trasaturi native2 &'rta care a aparut printre eur'peni 'data cu Talmudul este eEact 'pusa, 'rientala, subtila, secreta, c'nspirat'rie, eEperta >n )'l'sirea cuvintel'r pentru a ascunde adevaratele intentii2 5n aceasta c'nsta marea putere a Talmudului >n c'n)runtarea cu 'ccidentul2 Talmudul a a8uns >n ;ur'pa dat'rita islamului2 3rabii i4au alungat pe r'mani din GalestinaD palestinienii care l'cuisera ac'l' cu vre' 2000 de ani >nainte de patrunderea triburil'r ebraice >n Galestina si4au recBstigat pr'pria patrie si4au stapBnit4' timp de 9 sec'le, pBna >n 1617, cBnd au invadat4' turcii2 ata cum tratau cucerit'rii islamici pe cei >nvinsi# cali)ul a 'rd'nat trupel'r sale >n anul 6!7 30 %sa nu c'miteti tradare, necinste, eEces sau mutilare, sa nu ucideti nici c'pii nici 'ameni batrBniD sa nu taiati p'mi )ructi)eri nici palmieri, sa nu ucideti 'i sau vite sau camile si sa nu m'lestati pe cei pe care4i vedeti ca se r'aga >n camerele l'r,2 ata ce p'runceste eh'va evreil'r >n 0euter'n'mul 20#16# % n l'calitatile acest'r p'p'are, pe care 0umne/eul tau ti le da tie >n stapBnire, sa nu lasi sa scape cu viata abs'lut nimic ce are su)lare,2 0in Galestina islamul s4a >ntins >n 3)rica de F'rd si ap'i >n 1pania, carBnd cu sine umbra si'nismului talmudic pe care evreii a8unsi sub 8urisdictia islamului l4au adus >n ;ur'pa2 .ucerirea 1paniei de catre 3rabi a )'st %sustinuta cu trupe si cu bani, de catre evrei, /ice 0r2 Kastein, car'ra li se dadea ap'i sa administre/e 'rasele spani'le cucerite2 .entrul talmudic s4a mutat >n 1pania, care, /ice 0r2 Kastein, %>n m'd 'p'rtun a >nl'cuit Babil'nia care a >ncetat sa )uncti'ne/e ca centru al iudaismului2 T't ce s4a putut reali/a >n Babil'nia se reali/ase# se )aurisera lanturile cu care individul se putea >ncatusa ca sa evite sa )ie asimilat de mediul sau >nc'n8urat'r si anume se )aurise Talmudul,2 3sa /ice 0r2 KasteinD dar individul de 'bicei nu se >ncatusea/a de buna v'ie2 1tat4>n4statul evreimii a c'ntinuat sa )ie diri8at din 1pania, prin ga'natul si academia stabilite la .'rd'va si une'ri printr4un eEilarh de )'rma2 .a babil'nienii si persanii mai demult, maurii au pr'te8at guvernul talmudic2 1pani'lii aut'ht'ni >nsa vedeau r'bia sub mauri din ce >n ce mai mult ca ' r'bie sub evreiD maurii au invadat, dar evreii guvernau2 0upa $00 de ani, cBnd acest chin a luat s)Brsit prin recucerirea 1paniei >n 1"92, spani'lii au eEpul/at atBt mauri cBt si evrei, care si4au mutat centrul guvernului talmudic >n G'l'nia2 3m a8uns acum la un mare mister vechi de numai patru sec'le# de ce t'cmai >n G'l'niaN GBna la acea data n4a eEistat nici ' in)u/ie semni)icativa de evrei >n G'l'nia2 ;vreii au intrat >n 1pania adusi de maurii din 3)rica de F'rd si cBnd au )'st eEpul/ati s4au mutat >n talia, ;gipt, Galestina, insulele grecesti si Turcia2 3p'i s4au mai ase/at si >n &ranta, Iermania, Mlanda, 3nglia2 Fu eEista nici ' indicatie
ca evreii eEpul/ati din 1pania s4au dus >n G'l'nia si nici ' indicatie ca evrei din 'rice parte a lumii ar )i intrat >n G'l'nia la 'rice data anteri'ara2 T'tusi 0r2 Kastein /ice ca >n 1600 centrul talmudic s4a stabilit >n G'l'nia, unde, /ice el, %a aparut ' p'pulatie evreiasca de mili'ane,2 .um apare ' p'pulatie de mili'ane asa dintr4' dataN 0r2 Kastein, stiind bine dar ne)iind dispus sa arate cum, /ice %>n m'd aparent prin imigratie din &ranta, Iermania, B'emia, mai degraba decBt >n alt m'd,, )ara sa eEplice ce alt m'd ar mai )i putut eEista si ' lasa >ncurcata >ntr4un )el ciudat pentru un ist'ric asa de pedant si amanuntit ca el2 .eea ce nu vrea 0r2 Kastein sa recun'asca este ca centrul talmudic a )'st mutat ac'l' unde eEista ' p'pulatie )'arte mare care nu era cun'scuta lumii ca )iind evrei pentru ca nu erau evrei cu adevarat2 Fu aveau sBnge iudaic L cum nu mai avea apr'ape nimeni la 'ra aceea nici macar printre evreii din 1pania L si stram'sii l'r nu pusesera pici'rul >n vecii vecil'r vre'data pe pamBntul udeii sau pe nici un alt pamBnt decBt cel tatarasc, caci acesti %iudei care respectau legea, din G'l'nia sunt ha/arii, un trib turc'4m'ng'l c'nvertit la iudaism >n sec'lul 7 302 ;ste singurul ca/ de abs'rbtie masiva a unui p'p'r strain de catre %iudaici,D cei din dumeea )usesera israeliti adevarati, deci erau cel putin >nruditi cu iudaicii2 Fu putem ghici ce m'tive i4au >ndemnat pe >nteleptii 1i'nului sa e)ectue/e aceasta c'nvertire si abs'rbtie a ha/aril'r turc'4m'ng'li ca %iudaici,D dar )ara ea n4ar mai eEista ' pr'blema evreiasca si evreii ar )i )'st de mult asimilati de restul 'amenil'r2 3paritia ha/aril'r ca %iudei, este de imp'rtanta m'rtala pentru civili/atia 'ccidentala2 H'artea a venit t'tdeauna din 3sia >n ;ur'pa2 0upa ce guvernul talmudic s4a mutat >n G'l'nia acesti asiatici m'ng'li au >nceput sa patrunda >n 'ccident sub )'rma de %evrei,, %evrei din rasaritul ;ur'pei,, caci nicicum nu puteau pretinde ca vin din Galestina2 0in acest m'ment d'gma %re>nt'arcerii >n patria palestiniana,, >n %tara )agaduintei, .anaan, a >nceput sa )ie pr'p'vaduita >n numele acest'r m'ng'li care neam de neamul l'r nu va/usera Galestina si .anaanul si acu/a de %antisemitism, se )ace de catre unii care n4au avut neam de neamul l'r nici ' picatura de sBnge semit >n vine2 1i de acum >nc'l' ')ensiva >mp'triva crestinismului se duce cu alte met'de asiatice2 0in n'u s4a )'rmat un stat4>n4stat >n G'l'nia, care ca si alte tari s4a aratat binev'it'are si primit'are, ceea ce >nsa nici de data aceasta n4a >mblBn/it )uria urii talmudice pentru tara ga/da2 0r2 Kastein arata cum 'pera stat4>n4stat4ul talmudic >n G'l'nia >ntre 1600 si 17002 %;vreii, -ha/arii: aveau c'nstitutie pr'prie si, /ice el, %guvern aut'n'm,, care %administra un sistem aut'n'm de )ier si ' disciplina religi'asa de )ier, care a dus >n m'd natural la )'rmarea unei 'ligarhii administrative si la de/v'ltarea unui misticism de )'rma eEtrema, -ceea ce eEplica cum au )'st creati rev'luti'narii c'munisti si si'nisti ai sec'lului n'stru:2 3cest guvern talmudic aut'n'm se numea <ahalul si avea puteri depline2 Gunea imp'/ite >n ghet'urile si c'munitatile evreiesti, platind ' suma )iEa guvernului p'l'ne/ din ele2 0ecreta legi care reglementau )iecare actiune si tran/actie >ntre 'ameni si avea puterea de a 8udeca si eEecuta2 0e )'rma nu avea v'ie sa aplice pedeapsa cu m'artea, dar pr')es'rul 1al' Bar'n arata# % n G'l'nia, unde tribunalul evreiesc nu are v'ie sa aplice pedeapsa cu m'artea, se prescria linsarea 'amenil'r ca ' met'da eEtra4legala preventiva de catre aut'ritatile rabinice ca de eEemplu 1'l'm'n *uria,2 *a aceasta %met'da eEtra4legala preventiva, )ace alu/ie si 0r2 Kastein cBnd /ice atBt de des %disciplina de )ier,, %disciplina neiertat'are,, %disciplina rigida pBna la a )i m'rtala,2 %3st)el,, /ice 0r2
Kastein, %era c'nstitutia statului evreiesc >n tara straina, inc'n8urat de legi straine lui, cu ' structura parte aleasa de el chiar, parte din a)ara 9 si avea legea pr'prie evreiasca, clerul pr'priu, sc'li pr'prii, institutii s'ciale pr'prii, avea repre/entanti >n guvernul G'l'ne/9 avea t'ate elementele unui stat,2 7eali/are la care, c'ntinua el, %a c'ntribuit >n mare masura guvernul p'l'ne/,2 3sa %su)ereau, evreii %persecutii, >n G'l'nia2 3p'i >n 1772 G'l'nia a )'st s)Bsiata si stat4>n4stat4ul evreiesc s4a tre/it divi/at de )r'ntiere nati'nale, cea mai mare parte a8ungBnd sa )ie >n 7usia2 Gentru prima data >n 2600 de ani de ist'rie, acum 200 de ani centrul guvernului evreiesc a disparut )ara urmaD s4a dat la )und2 GBna acum a )'st vi/ibil, mergBnd >nap'i >n ist'rie, >n G'l'nia, 1pania, Babil'nia, Ialileea, udeea, Babil'n si uda2 0r2 Kastein /ice# %n4a mai )'st centru,, dar adevarul >i scapa mai >nc'l', unde anunta trium)at'r ca >n sec'lul 19 %a luat )iinta internati'nala evreiasca,2 H'tivul pentru care centrul talmudic s4a ascuns vederii este clar# dupa 1772 au >nceput c'nspiratiile si rev'lutiile c'muniste si si'niste care au d'minat ultimele d'ua sec'le, iar centrul talmudic este un centru c'nspirativ, care nu p'ate lucra decBt pe ascuns2 3cest lucru a devenit clar cBnd >n 1917 rev'lutia c'munista a instaurat >n 7usia un guvern apr'ape pur evreiesc2 5n 'ccident nu e v'ie sa se p'meneasca acest adevar, asa de mare este puterea Talmudului aici2 0aca centrul talmudic ar )i ramas la supra)ata masele ar )i putut vedea clar ca guvernul talmudic al evreil'r care striga %emancipare, 'rgani/a >n acelasi timp ' rev'lutie care anihila emanciparea si instaura r'bia2 0r2 Kastein /ice# %7usii se >ntrebau de ce 'are evreii nu se amestecau cu restul p'pulatiei, si4au a8uns la c'nclu/ia ca <ahalurile l'r secrete detin re/erve imp'rtante si ca eEista un <ahal m'ndial,2 3p'i 0r2 Kastein c'n)irma banuiala rusil'r prin alu/ia lui la guvernul internati'nal evreiesc din sec'lul 192 3ut'rul cartii de )ata crede ca asta/i guvernul talmudic internati'nal nu este ase/at >n nici ' tara anume si ca, desi centrul puterii este >n m'd evident >n 1tatele Cnite, <ahalul are )'rma unui direct'rat ai car'r direct'ri sunt distribuiti >n diverse tari dar care lucrea/a c''rd'nat la unis'n peste capetele guvernel'r nati'nale2 7usii, care erau mai bine in)'rmati decBt 'ricine altcineva la vremea disparitiei centrului talmudic, stiau adevarul2 Fu mai este un mister pentru cei care cauta adevarul cum a 'btinut acest direct'rat talmudic puterea deplina asupra guvernel'r taril'r 'ccidentaleD eEista destule d'cumente si in)'rmatia este publica2 0ar este un mister cum de atBtea sec'le evreii au c'ntinuat sa ramBna sub8ugati si >nregimentati2 .um a putut ' secta sa tina ' p'pulatie >mprastiata prin t't gl'bul >n lanturile unui tribalism primitiv timp de 26 de sec'leN n capit'lele ce urmea/a se de/valuie met'dele )'l'site >ntre anii 70 si 1700 30D dar aceste met'de sunt asa de straine gBndirii 'ccidentale >ncBt numai cine a trait >n c'munitati evreiesti rasaritene >nainte de 19"0 sau >ntr4' tara c'munista pricepe cum 'perea/a ter'area si )rica2 .apit'lul 16# Talmudul si ghet'ul Harea )'rta care a tinut masa aliniata si gata la p'runca a )'st Talmudul2 ;ncicl'pedia udaica /ice# %Talmudul a )'st c'nsiderat aut'ritatea apr'ape suprema de catre ma8'ritatea evreil'r92 .hiar si ?echiul Testament venea abia dupa Talmud,2 Talmudul /ice ca p'runca %>nteleptil'r 1i'nului, este deasupra p'runcil'r din 1cripturi -Talmud, tratatul Berach'th, i2":2 1crierea Talmudului a
)'st >nceputa la Jamnia de catre rabinul uda cel 1)Bnt, numit si Grintul2 T'ate legile adaugite la Th'ra ca )acBnd parte din %traditia 'rala a Th'rei, au intrat >n HisnaD ap'i s4au c'nsemnat de/baterile rabinice >n Iemara, care a )'st pr'dusa de d'ua c'munitati# cea din erusalim din sec'lul 6 si cea din Babil'n din sec'lul 7D de aceea sunt d'ua versiuni ale Talmudului, cel palestinian si cel babil'nian2 .um Talmudul a )'st scris >n ep'ca crestina, principalul inamic pe care p'runceste Talmudul evreil'r sa4l distruga este crestinismul2 3ceasta p'runca /ic scribii Talmudului ca a primit4' H'ise pe muntele 1inai de la eh'va2 .Bnd .'nciliul din Trent >n sec'lul 16 a decretat ca ?echiul Testament trebuie respectat si venerat de crestini ca avBnd aceeasi aut'ritate ca si cuvintele lui Jrist's, nu este prea clar de ce n4a decretat ca si Talmudul anti4crestin trebuie venerat si respectat de crestini, )iind Talmudul de aceeasi inspiratie ca si ?echiul Testament -Th'ra:2 &ata de imensele v'lume ale Talmudului, F'ul Testament al lui Jrist's e ' carticica subtire, despre ale carei >nvataturi Talmudul /ice# %Greceptele de dreptate, echitate, mila )ata de vecini nu se aplica )ata de crestini si ar )i ' crima daca cineva le4ar aplica si l'r9 Talmudul inter/ice >n m'd eEpres ca sa )ie salvat un ne4evreu de la m'arte9 sau sa4i )ie restituite bunuri )urate unui ne4evreu, sau sa i se arate mila unui ne4evreu, -eEplicatie data de eruditul ebraic G2*2B20rach care a )'st educat la sc'ala Talmudului si ap'i s4a c'nvertit la crestinism:2 Greceptele Talmudului nu sunt di)erite de legea din 0euter'n'mul scrisa cu ' mie de ani >nainte de Talmud, ci sunt d'ar >ndreptate >mp'triva unui n'u grup de 'ameni, crestinii2 0eci/ia .'nciliului din Trent de a impune ?echiul Testament asupra crestinismului p'ate sa )ie ' l'vitura m'rtala data crestinismului2 Talmudul a )'st necesar ca sa mentina c'e/iunea secreta a %p'p'rului ales, >n mi8l'cul natiunil'r crestine care4l primisera si de care ar )i putut )i asimilat daca nu l4ar )i 'prit Talmudul2 ;ncicl'pediile publice editate >n pre/ent de edituri t'tal c'ntr'late de si'nism pervertesc adevarul si mint despre Talmud, care a adaugat la >nvataturile cun'scute ale Th'rei d'ar un virulent atac >mp'triva crestinismului, atac >ndreptat >n Th'ra >mp'triva cel'r care nu erau din tribul lui uda2 ;ncicl'pedia udaica arata ca %>n Hisdrash -predicile din sinag'gi: si >n T'led'th Jeshua -viata lui isus Jrist's: din Talmud care au )'st scrise >n ;vul Hediu se p'negreste pers'ana lui isus )acBndu4l bastard, ca practica magia si ca a murit de4' m'arte rusin'asa,2 isus este descris ca %cel )ara nume,, %mincin'sul,, %imp'st'rul,, %bastardul,, %nebunul,, vra8it'rul,, %id'latrul,, %cBinele,, %c'pilul p')tei carnale,, )iul nelegitim al Hariei si4al unui s'ldat r'man numit GantheraD Haria, /ice T'led'th Jeshua, era s'tia unui )ri/er care l4a dus pe isus >n ;gipt unde a >nvatat magiaD iar bastar/ii /ice 0euter'n'mul 2!#2 ca sunt eEclusi din c'ngregatia lui 0umne/eu2 3ceste scrieri sunt )'l'site ca manuale >n sc'lile ebraice de a/i2 .'n)'rm acestei bi'gra)ii talmudice isus Jrist's n4a )'st cruci)icat de r'mani ci pus de sanhedrin timp de "0 de /ile la stBlpul in)amiei, ap'i batut cu pietre si spBn/urat de Gass'ver2 0upa m'arte /ace >n iad unde, /ice aceasta carte a Talmudului, )ierbe >n n'r'i2 -*aible repr'duce teEtele ebraice 'riginale >n cartea sa Jesus .hristus im Talmud2 ;l adauga ca adeptii Talmudului cad >ntr4' )urie nebuna )ata de crestini dar si4' ascund:2 5n sec2 17 s4au eEpurgat pasa8ele descrise mai sus din Talmud pentru a4i ascunde caracterul, caci Talmudul >ncepuse sa )ie mai larg cun'scut si chiar denuntat de unii evrei2 3ceste pasa8e au )'st >nl'cuite la p'runca >nteleptil'r 1i'nului printr4un cerc, la vederea caruia precept'rul pr'p'vaduia ap'i elevil'r pasa8ele anti4
crestine 'ral, )ara d'cumente, ca sa nu se p'ata d'vedi -decretul 1in'dului udaic din G'l'nia din 16!1, citat de 0rach >n ebraica si >n traducere:2 3cum cBnd guvernele asa4/ise crestine ale tutur'r taril'r au inter/is publicului sa )aca remarci cu privire la ura anti4crestina din Talmud, pasa8ele eEpurgate >n 16!1 au )'st reintegrate >n editiile ebraice ale Talmudului2 3ceste pasa8e clari)ica ideile din Th'raD ast)el, Talmudul eEplica cine sunt %g'imii, de care v'rbeste 0euter'n'mul !2#21, trimitBnd la ;/echiel 2!#20, care eEplica ca ei sunt din rBndul d'bit'acel'r si c'piii l'r sunt pui de animale2 *egea Talmudului inter/ice sa restitui p'sesiunile ne4evreil'r, rec'manda sa se arda carti -' inventie talmudica:, rec'manda vBnat'area de vra8it'are si prescrie rugaciunea /ilnica# %BinecuvBntat )ii9 pentru ca nu m4ai )acut sa ma nasc g'im,2 7abinul *evi arata ca sa ierti )ara ra/bunare -*eviticus 19#1$: nu se aplica la g'imi2 ;vreii n4au v'ie sa vBnda g'imil'r pr'prietati >nvecinate l'r2 I'imii nu sunt c'nsiderati mart'ri >n pr'cese caci ei n4 au cuvBnt2 ;vreii n4au v'ie sa depuna marturie >mp'triva alt'r evrei >n tribunalele g'imil'r2 3dulterul cu ne4evreice nu e adulter caci %g'imii n4au s'tii legitime,2 I'imii n4au viata de ap'i2 G'runca din Th'ra %sa iubesti pe 0umne/eu, devine >n Talmud %sa studie/i 1criptura si Hisna si sa te as'cie/i cu cei alesi,2 3dica nu cu g'imi2 Timp de sec'le asta a )'st educatia evreil'r2 M anecd'ta arata re/ultatul# >ntr4' n'apte de iarna >n 1962 un l'catar l4a primit >n casa pe rabin, >nghetat b'cna de )rig, care cBnd s4a mai >ncal/it a p'vestit cum un g'im i4a ')erit ' pereche de mBnusi dar a )'st re)u/at ca sa nu cumva sa i se permita unui g'im sa )aca ' )apta placuta 0'mnului2 .um au reacti'nat evreii la TalmudN ;ncicl'pedia udaica arata ca %Talmudul a )acut din Th'ra un c'd penal,D dar Th'ra este un c'd penalD ;ncicl'pedia vrea sa spuna ca Talmudul aplica c'dul penal2 3st)el rabinii incita la linsare si h'tarasc )iecare clipa a vietii evreului >n cele mai mici amanunte >n t'ate privintele# mBncare, casat'rie, div'rt, drepturi asupra pr'prietatii, vBn/ari4cumparari, haine, t'aleta2 *iteratura rabinica a crescut ast)el gigantic cu nes)Brsite de/bateri nu despre ce e %bine, ci despre ce %/ice legea,2 .e /ice legea despre uciderea puricil'r de sabatN 0upa un rabin %legea /ice, ca4l p'ti %strBnge us'r, pe purice, dupa altul, ca4i p'ti taia pici'arele2 0ar un paduche, /ice %legea,, p'ate )i 'm'rBt de sabat2 .e %/ice legea, despre cBte )ire albe p'ate avea ' vaca r'sieN 0espre ce trebuie sa4si puna marele pre't >ntBi, camasa sau chil'tulN Cnde trebuie l'vita >ntBi victima sacri)icataN .um sa )ie ucisi ap'statiiN Trebuie strangulati, /ic >nteleptii 1i'nului, cu >ncetul ca sa4si deschida gura si plumb t'pit trebuie sa li se t'arne pe gBt2 Cn rabin pi's prescrie sa li se tina limba victimel'r cu clestele ca sa se evite su)'carea >nainte ca plumbul t'pit sa le )i ars si su)letul 'data cu trupul -cuvBntul %pi's, nu e )'l'sit ir'nic ci se re)era la /elul rabinului >n desc'perirea adevarului %legii,:2 0r2 Kastein, eruditul si'nist, /ice ca Talmudul %a >mbracat inima evreului cu ' spiritualitate rece ca gheata, dar tare ca 'telul, si ca ei nu p't interpreta ist'ria si universul %decBt din punctul de vedere care4i plasea/a pe ei >n centru,2 3st)el, gl'bul pluteste >n spatiu numai pentru a4i >ntr'na pe evrei pe un munte de aur >nc'n8urat de ne4evreii m'rti2 .un'stintele aut'rului despre Talmud pr'vin din ;ncicl'pedia udaica, din traducerile germane ale Talmudului din erusalim -+Rrich 1$$0: si ale celui babil'nian -*eip/ig 1$$9: si din cartile aut'ril'r crescuti la sc'ala Talmudului care s4au dis'ciat de el ulteri'r# *aible, 0rach, Iraet/, 1trac<2 0espre Th'ra se pretindea ca eh'va i4a dictat4' lui H'iseD Talmudul se a)irma ca e 'pera scribil'r si rabinil'r, a %>nteleptil'r,, ast)el ca cuvBntul %>nteleptil'r,
devine cuvBntul lui 0umne/eu2 5n 1$9$ la al d'ilea .'ngres H'ndial 1i'nist de la Basel, 0r2 Handelstamm din Kiev arata ca %evreii re)u/a cu h'tarBre sa se asimile/e cu celelalte nati'nalitati si se mentin )ermi >n speranta l'r ist'rica de a 'btine stapBnirea asupra >ntregii lumi,2 nstrumentul principal care a )acilitat aceasta reali/are a )'st ghet'ul2 5n /ilele n'astre de/in)'rmarea a )acut masele sa creada ca ghet'ul a )'st un )el de lagar de c'ncentrare >n care g'imii care persecuta >i tineau pe evrei si abs'lut )iecare eveniment a )'st dist'rsi'nat ca sa se pr'duca ilu/ia %persecutiei evreil'r,2 0ar >n persecutiile care au avut l'c >n sec'lul n'stru evreii au su)erit >n pr'p'rtia >n care erau repre/entati numeric >n p'pulatie, ast)el ca pr'centa8ul de evrei care au su)erit este )'arte mic )ata de pr'centa8ul de ne4evrei care au )'st persecutatiD >n ma8'ritatea ca/uril'r persecut'rii erau evreii, de eE2 >n Cniunea 1'vietica2 Ihet'ul este creatia c'nducat'ril'r evreimii2 Grimul ghet'u a aparut >n Babil'n, si4al d'ilea la erusalim sub Fehemia, unde s'ldatii persani i4au c'nstruit lui Fehemia /iduri si i4au alungat pe t'ti ne4iudaicii din cetate2 0e aici m'delul ghet'ului eur'pean, unde l'catarul era c'mplet c'ntr'lat, >nc'n8urat si c'nstrBns sub ' ter'are perpetua2 Ihet'urile au )'st c'nstruite la cererea talmudistil'r2 0e/in)'rmarea pretinde ca crestinii persecutau evreii si4i 'bligau sa traiasca >n ghett'uD adevarul e ca rabinii cereau evreil'r sa traiasca >n ghet'u2 T't asa se perpetuea/a >n pre/ent minciuna despre %antisemitismul, tutur'r cel'r care v'r sa a)le adevarul2 ;vreii au trait >n ghet'u >n 3leEandria antica, >n .'rd'ba si >n .air' >n ;vul Hediu, la insistentele rabinil'r2 5n 10$" evreii din 1pe(er au )acut petitie printului sa le dea v'ie sa4si c'nstruiasca un ghet'uD >n 1"12, acelasi lucru l4au petiti'nat >n G'rtugalia2 .'nstruirea ghet'uril'r la ?er'na si Hantua au )'st sarbat'ri evreiesti celebrate de GurimD cBnd >n 7usia tarista le de/integrau ghet'ul, evreii se plBngeau de persecutie2 Ihet'ul a )'st des)iintat la 7'ma de Huss'lini >n anii !0 si presa evreisca s4a plBns teribil de acea %persecutie, )ascista2 .ine le des)iintea/a ghet'ul este un )ascist care4i persecuta L dar t'tusi eEistenta ghet'ului este %d'vada persecutiil'r pe care le4au su)erit evreii din partea crestinil'r,2 ;ncicl'pedia udaica din 190! /ice ca %nu mai eEista a/i nici un adevarat ghet'u nicaieri >n lume,2 7'lul ghet'ului a )'st preluat de si'nism, un ghet'u spiritual >n care evreii sunt c'nstrBnsi si supusi aceluiasi c'ntr'l t'tal al %mai4maril'r, >nteleptil'r, l'r2 +ice rabinul ;lmer BergerD %Hulti v'r sa )ie evreii mai strBns c'ntr'lati si c'nstrBnsi de catre evrei si se plBng ca s4a slabit c'ntr'lul care se e)ectua asa de us'r si abs'lut >n ghet'u,2 1i'nismul, cu chemarea s'vina la recucerirea imperiului %pr'mis lui H'ise, >n Mrientul Hi8l'ciu, nu este decBt >ntruparea >nregimentarii evreil'r >ntr4un n'u ghet'u internati'nal2 Iuvernele si masele sunt duse de nas de si'nisti si cei care se rev'lta, dintre evrei chiar, sunt redusi la tacere2 1i'nistii duc mai departe %legea, levitil'r cu adaugirile )ariseil'r si talmudistil'r2 3u eEistat si >ncercari de4ale evreil'r de4a scapa din ghet'ul )i/ic si spiritual# ast)el /ice ;ncicl'pedia udaica din 1916 ca %legea dreptatii si adevarului trebuie sa d'mneasca asupra tutur'r 'amenil'r2 )ara de'sebire de rasa si cre/,2 3sta a )'st >n 1916D de atunci >nc'ace vict'ria si'nismului a >nt'rs %legea, la cea levitica -ve/i cap2 !4":2 1chimbarea a avut l'c >n 19172 .apit'lul 16# 0'rul de Hesia
;vreii din ghet'u erau supusi prin ter'are, in)'rmat'ri, denuntat'ri, blesteme si eEc'municari si prin pedeapsa cu m'arteaD de la ei au c'piat regimurile c'muniste2 .autBnd scapare unii evrei s4au rev'ltat si au )ugit din ghet'uD altii si4 au pus nade8dea >n %mesia,2 5n ghet'u evreii nu aveau v'ie sa )aca nimic altceva decBt sa strBnga bani de la g'imi prin camatarie si c'mert -0r2 Kastein /ice# %nu aveau decBt eEact atBta libertate cBt sa aiba activitati ec'n'mice cu cei din 8urul l'r,:2 Cn evreu c'nvertit la crestinism si ap'i din n'u la Talmud, Criel da .'sta din G'rtugalia, s4a rev'ltat din n'u >mp'triva Talmudului si l4a atacat >ntr4' carte adresata evreil'r din ?enetia publicata >n 1616 la Jamburg2 ;l >i ataca pe %)ariseii, care, /ice el, au creat Talmudul2 7abinul *e' H'dena din ?enetia imediat l4a blestemat si eEc'municat, dar dupa m'artea lui s4au gasit scrieri din care se vedea ca si rabinul era de parerea lui da .'sta dar >i era teama si4a urlat cu lupii L eEact ca multi >n regimurile c'muniste si ne'4 -p'st4: c'muniste actuale, care de teama >i persecuta pe cei ale car'r vederi le >mpartasesc2 0a .'sta a c'ntinuat sa atace Talmudul >n 162" cu alta scriereD rabinii din 3msterdam -unde l'cuia acum: l4au denuntat aut'ritatil'r g'imil'r, pe m'tiv ca ataca ?echiul Testament si cartea lui a )'st arsa de aut'ritatile %crestine, ale g'imil'r, care au >mplinit legea Talmudului >mp'triva acestui evreu2 3ceasta aservire a aut'ritatil'r ne4evreiesti )ata de dictatele si'niste ale sectei c'nducat'are reapare >n ist'rie de la Babil'nul antic pBna si mai ales, >n /ilele n'astre2 0a .'sta a )'st persecutat pBna n4a mai putut >ndura si s4a sinucis >n 16"02 .itind ist'ria c'ntr'lului talmudic aut'rul este cuprins de spaima2 %Blestemul, rabinil'r >nsemna sentinta de m'arte2 ;ncicl'pedia udaica arata ca %multi cred >n puterea )i/ica e)ectiva a blestemului9 chiar nemeritat9 une'ri >nteleptii blestema nu din gura ci din 'chi2 0upa blestemul din 'chi -privire mBni'asa atintita: e)ectul imediat este ruina sau m'artea,2 0e aici %de'chiatul,, care este ' pedeapsa sub Talmud si a/i# ve/i pr'cesul lui 3lger Jiss, ai carui av'cati au aplicat4' lui Khitta<er .hambers si l4au >mpins la sinucidere -a scapat cu viata printr4' sansa:2 H'ses Haim'nides a scris la .'rd'ba >n 11!6 ca %nu trebuie sa >nseli pe nimeni9 udeii si ne4iudeii trebuie tratati la )el9 0aca unii cred ca e bine sa4i >nseli pe ne4evrei se >nseala,2 Talmudistii l4au denuntat inchi/itiei ca %un eretic al evreil'r, si cartile lui au )'st arse la Garis si la H'ntpellierD pe m'rmBntul lui scrie %evreu eEc'municat,2 1i inchi/itia era sub 'rdinele sectei d'minante talmudiste, ca si alte guverne2 0e/in)'rmarea )ace masele sa creada ca inchi/itia a persecutat evreii2 0r2 Kastein /ice# %a persecutat eretici si 'ameni de alta credinta, si ap'i mai >nc'l' /ice %adica mai ales evrei,2 3sa s4a nascut legenda ca inchi/itia a persecutat evreii, la )el ca legenda ca Jitler >n sec'lul n'stru a persecutat evreii, cBnd el si4a persecutat t'ti adversarii p'litici# >ntBi s4a /is %si4a persecutat adversarii p'litici,D ap'i %si4a persecutat adversarii p'litici, unii )iind evrei,D ap'i %si4a persecutat adversarii p'litici si evreii,D acum se /ice %Jitler a persecutat numai evreii,2 nchi/itia une'ri ardea Talmudul ->n l'c sa4l publice, cum ar )i trebuit sa )aca:, alte'ri ardea scrierile anti4talmudice la cererea talmudistil'r2 5n 12"0 Talmudul a )'st criticat de un evreu c'nvertit, Fich'las 0'nin, la Garis si nu s4a )acut nimicD >n 12!2 cartea anti4talmudica a lui Haim'nides a )'st arsa public2 3lt critic al Talmudului, Baruch 1pin'/a, a )'st blestemat si alungat de rabinii din 3msterdamD viata lui a )'st %>n peric'l,, /ice ' encicl'pedieD a murit ruinat la "" de ani nu se stie cum2 0'ua sute de ani mai tBr/iu H'ses Hendels'hn a /is ca evreii p't ramBne evrei din punct de vedere religi's si daca traiesc ca buni vecini cu ceilalti si a tradus Th'ra >n nemteste
pentru c'piii lui, el )iind crescut >n studiul Talmudului2 7abinii au inter/is traducerea lui si4au ars4' public la Berlin2 0e cBte 'ri unii dintre evrei s4au ridicat >mp'triva tiraniei talmudice au )'st >n)rBnti, pentru ca aut'ritatile g'imil'r au c'lab'rat cu talmudistii si si'nistii )anatici si pentru ca masele de evrei sunt ca t'ate celelalte mase, se uita d'ar >n )ar)urie si sunt c'nduse ca turmele2 3sa a )'st la rev'lutia )rance/a, la cea r'sie >n 7usia, la cea s'cialista sub Jitler2 5n 19!! Bernard Br'=n credea ca evreii nu mai sunt strict d'minati de si'nistiD >n 19"6 rabinul ;lmer Berrger la )elD amBnd'i s4au bucurat prea devreme2 7ev'lta m'cnita >mp'triva strictetii Talmudului era une'ri neutrali/ata cBnd c'nducerea simtea tensiune prea mare2 5n anii 900 era v'ie sa se de/bata d'gma -/ice 0r2 Kastein:2 5n realitate se permitea nu de/baterea d'gmei, ci d'ar niste eEercitii de dialectica unde studentii d'vedeau ca d'ua a)irmatii c'ntrare erau ambele adevarate dupa %lege,2 3ceasta practica seculara >i uimeste pe g'imi, care vad cum si'nistii >i p't ataca cu )urie pe altii pentru ceea ce )ac ei >nsisi /icBnd ca )ac bine2 3st)el e drept sa inter/ici casat'ria evreil'r cu ne4evrei, dar e %persecutie, sa inter/ici casat'ria ne4evreil'r cu evreiD e drept sa masacre/i civili arabi, dar e %persecutie, cBnd arabii >ncearca sa se apere >mp'triva cel'r care4i masacrea/a2 3ceste de/bateri dialectice dadeau evreil'r ilu/ia ca participa la pr'pria l'r guvernare, asa cum masele >si >nchipuie ca4si aleg presedintii atunci cBnd v'tea/a unicul candidat >ntr4un stat t'talitar, sau pe unul dintre cei d'i candidati identici >n 1tatele Cnite2 3lte'ri rev'lta lua )'rma venirii unui mesia2 3sa au aparut ca mesia 3bu sa din spahan >n sec2 7, +'narias din 1iria >n sec2 $, 1aad(a ben J'seph in sec2 10, 1abbatai +evi >n 1666, care a )'st urmat de c'munitatea din 1mirna2 1abbatai +evi a )acut gresala sa declare ca anul 1666 este anul %>nt'arcerii >n tara )agaduintei, si >n 1666 a scapat d'ar devenind musulman sub pr'tectia sultanului din .'nstantin'p'l, unde si4a s)Brsit /ilele >n c'n)'rt ca 'rice bun si'nist din Fe= O'r<2 Cn mic numar din urmasii cel'r ce4au cre/ut >n el mai traiesc si a/i si4l asteapta sa se re>nt'arca sa4i c'nduca2 3/i si'nismul raspunde aspiratiil'r mesianice ale cel'r care, %alesi, de eh'va, se pregatesc de sec'le pentru %misiunea, l'r2 .apit'lul 17# Hisiunea de distrugere 3ut'rul a studiat timp de ani de /ile sute de v'lume si a gasit ca cea mai buna de)initie este data de eruditul ebraic 0r2 Haurice 1amuel care /ice# %F'i evreii, n'i distrugat'rii, v'm )i t'tdeauna cei care distrug9 nimic pe lume nu p't g'imii sa )aca care sa ne satis)aca cerintele si vrerile,2 *e prima vedere pare ' a)irmatie nevr'pataD >n realitate este un ca/ de sinceritate durer'asa2 Cn evreu nascut ca atare nu se p'ate sustrage %legii, ramBnBnd un bun evreu2 0e aceea evreii au )'st )'rtati sa )ie distrugat'ri si actiunea l'r distrugat'are culminea/a >n /ilele n'astre2 3ceasta nu este parerea aut'rului ci parerea rabinil'r si talmudistil'r pe care i4a citit si studiat# distrugerea cel'rlalti este c'nditia impusa de eh'va eEistentei %p'p'rului ales, care tinde spre un )inal unde t'ate p'p'arele v'r )i distruse si sub8ugate2 .uvBntul este >nsa >n m'd eEpres %distrugere, si nu %sub8ugare, sau %>n)rBngere, sau altcevaD ve/i ?echiul Testament, esirea, 0euter'n'mul, Fumerii, unde eh'va )'l'seste cel mai )recvent eEact acest cuvBnt >n p'runcile lui2 Cne'ri %p'p'rul ales, trebuie sa distruga neamurile celelalte la p'runca lui eh'vaD alte'ri eh'va >l rasplateste distrugBnd celelalte neamuri din calea p'p'rului ales2 0istrugerea trebuie sa )ie t'tala si mila e '
crima, pedepsita de eh'va, care l4a detr'nat pe 1aul )iindca n4a distrus t'tal si l4 a >nl'cuit cu 0avid L stram'sul viit'rului Hesia2 .Bte vreme la altii distrugerea este un incident al cuceririi, la %p'p'rul ales, distrugerea este sc'pul >n sine2 0espre asta v'rbeste 0r2 Haurice 1amuel2 3ceasta chemare sa )ie distrugat'ri a adus multe su)erinte p'p'arel'r care au acceptat sa )ie d'minate de interese talmudiste4si'niste si nu le4a adus )ericire adevarata tutur'r evreil'r, purtat'rii acestei triste misiuni2 .Bnd au scris legendele din esirea, scribii T'rei au intr'dus m'tivul unei )'rme prin care se distrug natiunile ga/da# %>n ra/b'i ei se v'r alia cu dusmanii n'stri, -1#10:2 G'vestea cu sclavia egipteana unde apare acest m'tiv e d'ar ' p'veste, dar >n ist'ria Babil'nului )aptul ca evreii din Babil'n s4au aliat cu inva/ia persana inamica si au )acilitat distrugerea Babil'nului este )apt ist'ric -8usti)icat >n legenda din ?echiul Testament, >mp'd'bita cu un rege babil'nian ineEistent, ca pedepsirea babil'nienil'r de catre eh'va pentru ca au )'st instrumentul lui >n pedepsirea iudaicil'r neascultat'ri:2 3p'i misiunea de distrugere s4a eEercitat asupra regelui persan, eliberat'rul iudaicil'r2 3cesta, numit >n legenda ;sterei %3hasverus,, are un s)etnic, 3man, care4i atrage atentia ca evreii care l'cuiesc printre persi nu recun'sc legile regatului ci se tin separati si au legi pr'prii, periclitBnd securitatea regatuluiD regele imaginar 3hasverus p'runceste ' %distrugere, a tutur'r evreil'r din regat de tipul cel'r p'runcite de eh'va -caci scribii nu stiau sa scrie >n alt stil:, dar regina legendara ;stera l4a >nvatat pe rege ce sa )aca si acesta l4a spBn/urat pe 3man >mpreuna cu t'ti )iii lui si i4a dat mBna libera unchiului ;sterei sa masacre/e pe ceilalti l'cuit'ri ne4evrei2 ;vreii au masacrat, /ice scriptura, 762000 de victime si de atunci >nc'ace sarbat'resc cu mare bucurie >n )iecare an aniversarea acestui masacru -;stera 9#16417:2 3hasverus, ;stera, unchiul ei Hard'heu, 3man, sunt cu t'tii imaginari, desi unii c'mentat'ri si'nisti >ncearca sa4l identi)ice pe 3hasverus cu SerEes, tatal lui 3rtaEerEes, care a trimis armata persana sa4l instaure/e pe Fehemia >n erusalim dupa ce si4a va/ut 762000 de persi masacrati de evrei2 0ar desi este pura inventie, ceea ce e uimit'r >n p'vestea lui 3hasverus este ca )apta lui 3hasverus, de a4si da prada pr'prii supusi pentru a )i masacrati si distrusi de )'rte inamice talmudiste, se repeta a/i /ilnic si este p'litica de capetenie a guvernel'r acum cBnd %legea, Talmudului a devenit lege pentru t'ti2 %.aci mare spaima aveau de evrei,, /ice ;stera $#172 Belsatar si 0aniil, 3hasverus si Hard'heu sunt pers'na8e )ictive, dar )ictiunile si inventiile care descriu distrugeri sBnger'ase de victime nevin'vate au devenit realitate >n /ilele n'astre cBnd dupa masacrul tarului, a s'tiei si4a c'piil'r lui, unul dintre calai a scris versul din 0aniil pe perete cu sBngele victimel'r si cBnd spBn/urarea )uncti'naril'r germani s4a )acut dupa cum scrie >n ;stera 7#6,10D 9#1!41"2 7epetam >nca 'data ca descriind )aptele %evreil'r, )'l'sim acest termen numai pentru grupul agresiv, plin de ura si distrugat'r si ca >n evreime a eEistat >nt'tdeauna si un curent care s4a >mp'trivit acest'r tical'sii iudaiceD ast)el, >n timp ce rabinul din .hicag' 1'l'm'n B2 &reeh') c'nsidera ca cartea ;sterei c'ntine esenta iudaismului care trebuie respectata, Bernard Br'=n, t't evreu din .hicag', a /is ca Gurimul ar trebui sa nu se mai celebre/e, )iind ' )arsa a un'r sarbat'ri pe care chiar pr')etii evrei le4au gasit de/gustat'are L asta >n 19!!2 1pBn/urarea )uncti'naril'r germani >nsa a avut l'c t't de Gurim, 'rice4au /is el si altii ca el2 0e Gurim se sarbat'reste m'dalitatea de4a trium)a din t'tdeauna#
)'l'sirea unui guvern de g'imi pentru masacrarea g'imil'r c'n)'rm ra/bunarii lui eh'va2 .itind si studiind sursele talmudice si si'niste, aut'rul a 'bservat ca ist'ria p'p'arel'r este pre/entata >n sc'lile talmudice ca ' serie de abateri ale %p'p'rului ales, de la %lege,, pentru care eh'va >i >mprastie prin lume printre alte p'p'are, ceea ce >n sine c'nstituie ' %persecutie, indi)erent cBt de bine ' duc evreii ac'l'2 Gentru aceasta %persecutie, eh'va ap'i distruge celelalte p'p'are si da vict'ria %p'p'rului ales, care de4acum s4a p'cait2 0upa distrugerea imperiului babil'nian si4a celui persan a venit rBndul egiptenil'r, care ga/duiau cea mai mare c'munitate evreiasca >n 3leEandria, unde, /ice 0r2 Kastein, %evreii au gasit a/il, si %traiau >ntr4' c'munitate strBns unita9 separati de ceilalti cu temple pr'prii9 egiptenii simteau dispretul evreil'r,2 3p'i /ice ca evreii %>n m'd natural, au a8utat invadat'ril'r persani care distrugeau ;giptul, unde evreii gasisera %a/il,2 0upa egipteni a venit rBndul grecil'r2 5n !!2 >2Jr2 grecii au cucerit Gersia si au >nceput sa guverne/e ;giptul2 3leEandria a devenit ' metr'p'la greceasca2 Hulti evrei din numer'asa c'munitate din 3leEandria ar )i vrut sa traiasca >n pace cu ceilalti 'ameni dar n4au avut v'ie# 0r2 Kastein scrie trium)at'r >n ist'ria sa ca %evreii din 3leEandria au reali/at de/integrarea civili/atiei elenice,2 3sa au de/integrat Babil'nia, Gersia, ;giptul, Irecia L pBna la era n'astra2 st'ria 'menirii dupa >nvatatura Talmudului nu este decBt ist'ria ra/bunarii lui eh'va din paragra)ul de mai sus2 3 urmat 7'ma, unde .icer' avea parerea eEprimata de 0r2 Kastein dupa 20 de sec'le si se temea de evrei -ve/i pr'cesul lui &laccus, unde /ice ca stie ca evreii sunt unitari, ca >l p't ruina si p'vatuia prudenta:2 *a )el /ic &uscus, Mvidiu si Gersius si 1eneca2 .ivili/atia 'ccidentala a crescut pe m'stenirea artistica a Ireciei si m'stenirea 8uridica a 7'mei, unde pentru prima data s4a pr'mulgat dreptul )iecarui 'm la pr'ces public si echitabil >n )ata unei curti de lege2 0r2 Kastein gaseste >nsa ca pentru iudei 7'ma %de la >nceput n4a >nsemnat decBt )'rta bruta si stupida, neintelectuala,2 Timp de !00 de ani 7'ma antica a persecutat crestinii2 0upa c'nvertirea lui .'nstantin >n !20 evreii n4au mai avut v'ie sa4si circumcida sclavii, sa ia sclavi dintre crestini si sa aiba casat'rii miEteD desi %legea, iudaica inter/ice eEact aceste lucruri, adica sa )ie circumcisi neevreii si inter/ice casat'riile miEte, 0r2 Kastein /ice ca atunci cBnd r'manii au /is asa, a )'st ' %persecutie sBnger'asa,D cBnd evreii /ic asa, nu e persecutie ci e dreptul l'r2 5n anul !96 Galestina a devenit parte din Bi/ant si sub guvern crestin evreil'r nu li s4a mai inter/is sa l'cuiasca >n erusalim2 Bi/antul i4a )av'ri/at pe evrei2 T'tusi cBnd persanii au invadat Bi/antul, evreii %s4au alaturat masiv armatel'r persane, si ap'i au participat la %un masacru gigantic al p'pulatiei crestine,, /ice 0r2 Kastein, %cu )uria un'r 'ameni care de !00 de ani asteapta sa se ra/bune pentru 'presiune,2 .are 'presiuneN 0r2 Kastein arata ca inter/icerea de a lua sclavi dintre crestini a )'st aceasta %mare 'presiune seculara,2 Mdata masacrul crestinil'r >n)aptuit, drag'stea evreil'r pentru persani s4a terminat si dupa 1" ani evreii, /ice 0r2 Kastein, %erau )'arte d'rit'ri sa neg'cie/e cu >mparatul bi/antin Jeraclius, si sa4l a8ute sa recucereasca erusalimul2 3p'i a venit islamismul lui Hah'med, care stia ca %cei mai vi'lenti 'ameni9 sunt evreii si pagBnii, -ve/i .'ranul:, dar islamul n4a )'st dusman evreimiiD /ice 0r2 Kastein# %le4a dat abs'luta libertate ec'n'mica si aut'n'mie administrativa , >n 1pania, p'arta de intrare a islamului >n ;ur'pa2 3c'l' regele vi/ig't ;uric a va/ut
)'arte bine peric'lul pe care l4au va/ut .icer' si altii >naintea lui si l4a de)init >n anul 6$0, la al 12 .'nciliu de la T'led'2 7egatul lui a )'st distrus si islamul a luat stapBnire >n 1pania >n 7122 Iraet/ -si 0r2 Kastein, de alt)el: descrie cum evreii din interi'rul regatului vi/ig't s4au aliat invadat'ril'r inamici islamici2 .um >n 'rasele cucerite arabii vict'ri'si nu4si puteau permite sa lase trupe numer'ase, ei dadeau aceste 'rase pe mBna evreil'r, care ast)el au pus stapBnire pe .'rd'va, Iranada, Halaga2 Iraet/ descrie cum Tari< invadat'rul a aparut sub /idurile T'led'4ului, care avea d'ar ' garni/'ana micaD >n timp ce crestinii s4au adunat >n biserica sa se r'age, evreii au deschis invadat'ril'r p'rtile cetatii si i4au primit cu aclamatii de bucurie, ra/bunBndu4se ast)el pentru %persecutiile, su)erite9 Tari< a dat si capitala pe mBna evreil'r9 .Bnd Husa bn F'ssair, guvernat'rul 3)ricii, a adus ' n'ua armata >n 1pania si4a mai cucerit alte 'rase, le4a dat pe mBna evreil'r,2 0in n'u ra/b'iul >ntre d'ua natiuni devine teatrul %ra/bunarii, evreil'r pentru %persecutiile, su)erite, %persecutii, care c'nstau, dupa cum arata Iraet/, din )aptul ca nu aveau v'ie sa4i trans)'rme pe crestini >n sclavi -/ice Iraet/# %cea mai cruda persecutie a )'st restrictia cu privire la luarea crestinil'r drept sclavi,:2 0in n'u, ca si >n Gersia si Babil'n, evreii au tradat tara ga/da si s4au aliat cu invadat'rii >n distrugerea tarii care i4a primit cu bratele deschiseD iar invadat'rii au dat tara cucerita pe mBna l'r2 Ieneralii cali)ului n4au dat atentie avertismentului din .'ran, cum nici a/i p'liticienii si guvernantii din vest nici nu se uita la F'ul Testament2 3rabii la rBndul l'r au gustat %ra/bunarea lui eh'va, desi au daruit evreil'r suprematia asupra crestinil'r sub8ugati2 3bu sha< din ;lvira averti/ea/a cali)ul din .'rd'va, aratBnd luEul si ar'ganta evreil'r, saracia pr'gresiva a cel'rlalti, tradarea evreil'rD cali)ul nu l4a ascultat si4a c'ntinuat sa se lase manipulat de talmudistii centrului Talmudic din .'rd'va2 .ali)atul a durat >n 1pania $00 de ani, dupa care evreii i4au a8utat pe spani'li sa4i i/g'neasca pe arabi2 G'p'rul de4acum >nvatase sa4i cun'asca si nu credea ca c'nvertirea evreil'r la crestinism -cBnd erau c'nvertiti: era sincera2 0r2 Kastein si el arata ca evreii c'nvertiti c'nspirau >n secret si se bucurau de dispensa de la talmudisti pentru a )ace pe c'nvertitii2 T'tusi regii spani'li >i )aceau pe acesti )alsi c'nvertiti ministrii l'r de )inante, ca de eE2 saac 3brabanel2 0r2 Kastein arata ca evreii de sub stapBnirea araba au dat bani cu >mprumut spani'lil'r din n'rdul liber ca sa4i a8ute sa alunge pe arabii ai car'r emisari si 'ameni de >ncredere erau2 0upa eEpul/area arabil'r, cele $00 de ani de >mpilare evreiasca au determinat eEpul/area evreil'r din 1pania >n 1"92 si din G'rtugalia >n 1"962 0e aceea ist'ricii si'nisti urasc a/i 1pania asa de mult, unde, /ic ei, n4au terminat masacrul pr'mis l'r de eh'va2 0e aceea au initiat rasturnarea m'narhiei spani'le si ra/b'iul civil din 19!0# /ice marele si'nist american, 8udecat'r >n .urtea 1uprema a 1tatel'r Cnite, Brandeis, catre rabinul 1tephen Kise >n 19!!# %1a )ie si s'arta Iermaniei cum a )'st s'arta 1panieiQ, 0esi cBnd talmudistii detineau )inantele si destinele spani'lil'r trecusera 16 sec'le de civili/atie crestina, evenimentele au avut l'c dupa cum prescrie %legea, din ?echiul Testament2 ;vreii au trebuit, sub c'nducerea talmudistil'r, sa %distruga, p'p'arele ga/da, care, indi)erent cum se lasau d'minate si 8umulite de evrei, erau %persecut'are, pentru ca eh'va i4a >mprastiat pe evrei printre ele2 T't acest rastimp dintre evrei s4au ridicat unii care au pr'testat >mp'triva misiunii de a distruge si masacra >ntr4unaD de )iecare data stapBnii talmudici le4au astupat gura si evreii au trebuit sa c'ntinue misiunea l'r care nici pe ei nu4i )ace )ericiti2
5n acest m'ment 1pania i4a eEpul/at, i4a >mprastiat prin lume si evreii s4ar )i putut asimila cu ceilalti 'ameniD ar )i putut scapa de misiunea l'r ucigat'areD daca nu s4 ar )i ivit ' rasa de 'ameni care n4au nimic de4a )ace cu uda sau cu srael, care n4 au picatura de sBnge semit >n vine, ai car'r stram'si n4au )'st nici'data nici macar prin 8urul Galestinei, ' rasa m'ng'l'ida turca, ha/arii din 3sia, care au preluat pr'gramul p'litic de masacrare, >nr'bire, stapBnire si 8a) al cel'rlalte p'p'are sub preteEtul ca eh'va le4ar )i pr'mis stram'sil'r pe care ei nu i4au avut dreptul de a )ace aceste lucruri2 5nca de la caderea regatului vi/ig't din 1pania de la 711, 'pt sec'le >nainte de4a )i >mprastiati prin ;ur'pa, evreii din 1pania nu mai aveau sBnge iudaic si nici ei nu mai aveau pretentia ca se trag din tribul lui uda2 Iraet/ /ice# %primele ase/ari ale evreil'r >n )rum'asa Jesperia -1pania: sunt >nvaluite >n mare 'bscuritate,D %avBnd pretentii de neam vechi,, si4au ba/at pretentiile pe a)irmatia ca %regele Fabuc'd'n's'r i4a transp'rtat >n 1pania dupa ce le4a distrus templul din Babil'n,2 deea suprematiei si a 8e)uirii b'gatiil'r alt'ra atragea multe triburi primitive din multe l'curi si arabii care 'ricum sunt circumcisi se puteau declara iudaici )ara ca cineva sa 'bserve vre' di)erenta2 7abinii din n'rdul 3)ricii si din desert >si mareau bucur's c'ngregatia daca puteau, departe )iind de centru2 .Bnd r'manii au >nceput sa4i persecute pe %pagBni,, evreii n4au )'st persecutati si ast)el multi care credeau >n Baal, sis si 3d'nis au devenit une'ri crestini, alte'ri iudaici2 *egile stricte de segregare rasiala a levitil'r erau de multe 'ri calcate >n regiuni mai >ndepartate2 0e8a la intrarea >n 1pania evreii nu erau de rasa pura2 0ar >n cei $00 de ani de sedere >n 1pania centrul talmudic din .'rd'ba a c'ntr'lat segregarea si ast)el s4a )'rmat tipul de evreu se)ardit2 *a eEpul/area din 1pania centrul talmudic s4a mutat >n G'l'nia2 ;ncicl'pedia udaica /ice# %evreii se)ardici sunt descendentii cel'r eEpul/ati din 1pania si G'rtugalia care s4au ase/at >n sudul &rantei, talia, 3)rica de F'rd, 3sia Hica, Mlanda, 3nglia, 3merica de F'rd si de 1ud, Iermania, 0anemarca, 3ustria si Cngaria,2 G'l'nia nu e menti'nataD >n timp ce evreii se)ardici s4au >mprastiat prin vest si s4au mutat mai >n spre vest >n ma8'ritatea l'r, centrul talmudic s4a mutat >n rasarit2 ;ncicl'pedia iudaica arata ca evreii se)ardici se c'nsiderau mai n'bili decBt ceilalti, desi aveau bune rap'rturi cu eiD ca nu erau telali sau camatari si nu se amestecau cu clasele de 8's si %rare'ri se casat'reau cu ele9 >n era m'derna si4au pierdut in)luenta pe care au avut4' de sec'le asupra cel'rlalti evrei,2 0eci se)arditii se tineau de'parte, nu s4au dus >n G'l'nia si si4au pierdut in)luenta2 Hai mult, statisticile din cartile eruditil'r iudaici care indica numarul de evrei c'ntin ci)re eEtra'rdinar de )luctuante, indicBnd la intervale mici un numar )'arte mic si ap'i imediat un numar )'arte mare, care nu p'ate )i nicicum eEplicat prin crestere bi'l'gica n'rmala2 .Bnd s4a mutat centrul talmudic din .'rd'ba >n G'l'nia s4a schimbat si caracterul rasial al evreil'r2 ;vreii care dusesera steagul lui uda din antichitate dintr4' data au devenit neimp'rtanti, au )'t >mpinsi la margine, si4au >nceput sa scada numeric2 Talmudul s4a pregatit pentru a d'ua c'n)runtare cu civili/atia eur'peana )'l'sind )'rtele tribului asiatic al ha/aril'r, despre care p'vestesc chiar ist'ricii si'nisti si ebraistii evrei2 5n 8urul anului 600 regatul ha/aril'r se >ntindea >ntre Harea Feagra si Harea .aspica, )iind ' p'pulatie de triburi turc'4m'ng'lice al car'r hagan %s4a c'nvertit la iudaism >mpreuna cu dregat'rii lui si un mare numar din supusii lui, pr'babil >n 679 30, -;ncicl'pedia udaica:2 .'resp'ndenta dintre 3bd el 7ahman, sultanul .'rd'bei si regele 'si) al ha/aril'r de prin anul 960 30
-;ncicl'pedia udaica /ice ca este autentica: c'ntine pentru prima data descrierea acest'r %evrei, ha/ari prin cuvBntul %ash<ena/i,, care >nseamna %evreu din rasarit, si indica as'ciatii cu slavii2 1ingurul lucru pe care4l au acesti turc'4m'ng'li ash<ena/i c'mun cu se)arditii este iudaismul, adica pr'gramul p'litic2 .'ntr'lul central talmudic a devenit mai laE >n vest dar era de )ier >n ghet'urile din est2 ;vreii si4au pierdut trasaturile semite si au mai degraba trasaturile m'ng'le ale ha/aril'r2 Fici un g'im nu va a)la vre'data de ce talmudistii din .'rd'ba au permis in)luEul acesta masiv de ne'4iudaici ha/ari2 Mare au preva/ut ca v'r avea nev'ie de n'i armateN n 'rice ca/ cBnd le4a )'st risipita armata din 1pania, cea se)ardita, au avut imediat la >ndemBna armata ash<ena/i care sa c'ntinue misiunea de distrugere data l'r de eh'va2 Ja/arii )usesera >nca de la >nceput 'stili rusil'r care veneau din n'rd si4n cele din urma i4au supus2 .Bnd au )'st t'tal c'nvertiti la talmud si s4a prabusit regatul l'r -prin anul 1000: ha/arii au devenit supusii c'nducat'ril'r talmudici care diri8au re/istenta anti4ruseasca ca ' lupta >mp'triva crestinismului2 14au c'ncentrat >n special >n Kiev -'rasul %s)Bnt, al rusil'r crestini:, ap'i >n Ccraina, G'l'nia si *ituania2 3u devenit centrele rev'lutiei anti4ruse care a devenit ulteri'r %rev'lutia m'ndiala,, n'ul instrument al lui eh'va de distrugere a crestinil'r si a p'p'arel'r2 Timp de sec'le acesti nep'ti ai triburil'r m'ng'le salbatice din 3sia )ara picatura de sBnge iudaic >n vine au %respectat legea lui eh'va, cu strictete pentru ca eh'va sa4i %duca >nap'i, >n pamBntul %)agaduit lui H'ise si stram'sil'r l'r, de care stram'sii l'r nici nu au/isera vre'data, de unde ap'i sa stapBneasca lumea c'n)'rm pr'misiunii lui eh'va2 .Bnd p'liticienii 'ccidentului se straduiau cu trup si su)let sa4i a8ute sa se %>nt'arca, >n %patria stram'sil'r l'r,, ei n4au/isera de ha/ari2 3rabii >nsa >i cun'steau si4au >ncercat degeaba sa arate adevarul la .'n)erinta de pace din 1919 si la Fatiunile Cnite >n 19"72 5n cei "60 de ani de la mutarea talmudismului >n G'l'nia la ha/ari %centrul talmudic vi/ibil al lumii, -/ice 0r2 Kastein: a >ncetat sa eEiste si ideea ra/bunarii si distrugerii lui eh'va a devenit cun'scuta sub numele de %rev'lutie,2 3u )'st trei ast)el de mari rev'lutii# a lui .r'm=ell >n 3nglia, rev'lutia )rance/a si cea b'lsevicaD una mai ucigat'are si mai de/astru'asa decBt cealalta, )iecare )iica celeilalte, t'ate derivate din %legea, scrisa >n Th'ra4Talmud2 0istrugerea >n )iecare ca/ a )'st >ndreptata >mp'triva guvernului legitim, a natiunii si a crestinismului, caci singurul guvern legitim dupa %lege, este al lui eh'va, singura natiune legitima este p'p'rul ales de eh'va si v'lumele suplimentare ale Talmudului eEplica ca t'cmai crestinismul a p'runcit eh'va anume sa )ie distrus2 7ev'lutia era >ndreptata >mp'triva %regelui si4a clerului, ca simb'luri ale %'presiunii masel'r,D acum nu mai avem nici regi nici cler dar rev'lutia c'ntinua, cu distrugerea natiunii -uciderea regelui este actul simb'lic al distrugerii natiunii: si cu distrugerea religiei -cu actul simb'lic al darBmarii bisericil'r :2 1ursa uciderii regelui si darBmarii bisericil'r ca acte rituale de distrugere a natiunil'r prescrise de eh'va, aut'rul n4a gasit4' decBt >n ?echiul Testament L Th'ra L Talmud unde H'ise >i spune tribului lui uda# %0'mnul 0umne/eul tau i4a dat @pe l'cuit'rii GalestineiA >n mBna ta ca sa4i distrugi cu desavBrsire2 1a nu >nchei pace cu ei si sa nu le arati mila9 ci sa le distrugi altarele, -0euter'n'mul 7#2, 6:D %caci 0'mnul 0umne/eul tau te4a adus >n tara care i4a )agaduit4' parintil'r tai 3braham, saac si ac'bD si ti4a dat 'rase mari si )rum'ase pe care nu tu le4ai c'nstruitD case pline de averi pe care nu tu le4ai adunatD )BntBni pe care nu tu le4ai sapatD vii si live/i pe care nu tu le4ai plantat9 sa uci/i pe t'ti cei pe care 0'mnul 0umne/eul tau i4a
dat >n mBna ta -6D10411D 7#16:2 0'mnul 0umne/eul tau >i va da pe mBna ta si4i va l'vi de4i va distruge c'mpletD si el va da pe regii l'r >n mBna ta si tu ai sa4i distrugi cu numele l'r de pe )ata pamBntului9 1i ai sa le ar/i >n )'c imaginile religi'ase, -7#2!426:2 .Bnd centrul guvernului talmudic s4a ascuns privirii dupa ce s4a mutat >n sBnul unui trib barbar m'ng'l asiatic, aceasta d'ctrina p'litica si4a >nceput marsul trium)at'r >n ;ur'pa2 3ut'rul n4a putut desc'peri >n studiul de )ata daca rev'lutia lui .r'm=ell sau rev'lutia )rance/a au avut c'nducat'ri evrei talmudici2 7e/ultatele ambel'r rev'lutii a )'st un trium) al guvernului talmudic ->nt'arcerea evreil'r >n 3nglia, emanciparea evreil'r >n &ranta:, dar studiul lui nu4i arata ca guvernul talmudic ar )i p'rnit rev'lutiile2 0ar cea de4a treia, rev'lutia b'lsevica, a )'st pr'm'vata, 'rgani/ata si c'ndusa direct de evreii crescuti >n sc'ala talmudului si c'ndusa >n t'ate amanuntele dupa preceptele talmudului2 T't'data cuvBntul %rev'lutie, si4a capatatul >ntelesul talmudic de distrugere )ara s)Brsit pentru >mplinirea %legii,2 *a >nceput >n ;ur'pa %rev'lutie, a >nsemnat ' rasc'ala care are l'c >ntr4un anumit l'c cau/ata de anumite c'nditii l'cale la un m'ment datD dar rev'lutia b'lsevica a aratat ca ea este ' %rev'lutie m'ndiala, si ' %rev'lutie permanenta,, ' activitate permanenta 'rgani/ata pe plan m'ndial de ' centrala internati'nala care tinde la distrugere universala indi)erent de c'nditiile l'cale2 1c'pul nu este >mbunatatirea c'nditiil'r l'cale, ci distrugerea guvernului legitim, distrugerea natiunil'r si4a religiei, pentru instaurarea guvernului suprem al sectei d'minante a rasei d'minante, dupa cum pr'mite Th'ra2 .r'm=ell n4a )'st decBt ' mari'neta, ca si regele .irus2 Mrice c'pil de sc'ala din 3nglia >nvata ca .r'm=ell a )'st unul care l4a decapitat pe rege si a adus evreii >nap'i >n 3nglia2 0aca adaugi la aceste )apte baia de sBnge si masacrul pre'til'r c'ndus de .r'm=ell la 0r'gheda, ce e .r'm=ell altceva decBt unealta lui eh'va din 0euter'n'mulN .r'm=ell este unul dintre primii care4si ascund ura )ata de crestinism /icBndu4si %crestini dupa ?echiul Testament,2 ;l a inter/is sarbat'area .raciunului, a ars bisericile crestine si4a asasinat membrii clerului crestin2 3 c'chetat un timp cu ideea de4a )i mesia evreil'r2 0etinea puterea cBnd 1abbatai +evi se pr'clamase mesia, cu un succes care4i >nspaimBntase pe cei din guvernul talmudic de asa natura >ncBt talmudistii din 3msterdam s4au gBndit la un c'ntra4mesia si4au trimis de graba emisari >n 3nglia, ca sa veri)ice daca nu4l puteau cumva declara pe .r'm=ell ca se trage din regele 0avid2 .r'm=ell ar )i )'st un mesia pe placul l'r cBnd ei ar )i avut nev'ie de el, caci ide'l'gia lui de distrugere t'tala si masacru general era c'recta2 -Hesia talmudica p'ate )i 'ricineD >n 19!9, un rabin din Iermania pr'p'vaduia ca Jitler este mesia evreil'r si un evreu >ngri8'rat care4l cun'stea pe aut'rul cartii l4a >ntrebat pe aut'rul cartii >n 19!! ce parere are despre aceasta predica a rabinului:2 .r'm=ell n4a putut )i d'vedit ca se trage din 0avid, desi s'ldatii lui erau dispusi sa verse cu Biblia >n mBna 'ricBt de mult sBnge cerea eh'va si vr'iau sa aiba un c'nsiliu ca si sanhedrinul iudaic, din 70 de >ntelepti -.r'm=ell pers'nal >i cam dispretuia pe acesti )anatici ieh'viti dar ca un bun p'litician pragmatic, ca cei de a/i, a dat %libertate religi'asa deplina, acest'r )anatici >n timp ce masacra pre'tii si m'nahii crestini >n 3nglia:2 3devaratul lui tel era sa 'btina bani de la evreii b'gati din 3msterdam, care, dupa cum prescrie ?echiul Testament, erau bancherii ;ur'pei -s4ar parea ca >ntreaga ist'rie a ;ur'pei a depins de preceptul camatariei prescris >n 0euter'n'mul 16#6# %1a dai cu >mprumut la multe natiuni dar sa nu iei cu >mprumut de la nimeni si ast)el nimeni nu te va stapBni,:2 ;vreii din 3msterdam detineau t't c'mertul din 1pania,
G'rtugalia si *evant si c'ntr'lau cursul aurului2 7abinul Hanasseh ben srael din 3msterdam a venit la *'ndra si4a per)ectat tran/actia cu .r'm=ell, eEact asa cum 0r2 .haim Kei/mann a per)ectat4' >n /ilele n'astre cu guvernul britanic si american# a cerut %sa )ie readmisi evreii, si >n aceeasi pr'p'/itie a amintit de ra/bunarea sBnger'asa a lui eh'va >mp'triva cel'r care se >mp'trivesc si de rasplata care4l asteapta pe cel care se supune, eEact ca >n alegerile pre/identiale americane, unde se pr'mite ca va )i ales candidatul care sustine sraelul cu banii si armamentul guvernului american2 .eea ce de )apt cerea Hanasseh ben srael era supunerea la d'minatia si'nista, caci evreii nu parasisera nici'data 3nglia si n4aveau cum %sa )ie admisi, ac'l' unde erau de8a2 ;Epul/area l'r avusese l'c d'ar pe hBrtie si acum se cerea d'ar )'rmalitatea anularii acelei hBrtii2 0esi .r'm=ell era >n tratative sa vBnda catedrala 1t2 Gaul evreil'r pentru 6002000 de lire sterline, nu l4a putut satis)ace pe rabinul Hanasseh ben srael din cau/a 'p'/itiei publice2 3p'i d'mnia lui .r'm=ell a luat s)Brsit )ara ca el sa )i adus evreii, care nu parasisera nici'data 3nglia, >nap'i >n 3nglia, >n ciuda cel'r scrise >n manualele sc'lareD si )ara prea multa distrugere permanenta >n ciuda e)'rturil'r lui de4a varsa cBt mai mult sBnge2 3nglia si4a reluat drumul dupa el2 0ar cu el )en'menul %rev'lutiei, intrase >n ;ur'pa2 *a m'artea lui .r'm=ell evreii au dat spri8in )inanciar lui .ar'l , )iul regelui decapitat de .r'm=ell, care a )acut curBnd dupa aceea ce i4au cerut ei si4a legali/at p'/itiile evreil'r >n 3ngliaD ceea ce nu i4a >mpiedecat pe evreii din 3msterdam sa )inante/e eEpeditia lui Killiam de Mrania si sa rast'arne pe urmasul si )ratele lui .ar'l 2 .ine a >nvins >ntre .r'm=ell si regeN ;vreii din 3msterdam2 .ine a >nvins >ntre dinastia 1tuart si casa de MraniaN ;vreii din 3msterdam2 *a 160 de ani dupa .r'm=ell rev'lutia a l'vit din n'u ;ur'pa crestina, de data aceasta >n &ranta2 5n aparenta rev'lutia )rance/a pare nelegata de a lui .r'm=ell, dar eEact ca si a lui .r'm=ell si ca cea b'lsevica mai tBr/iu, a atacat >n special natiunea si religia >n pers'ana regelui si a pre'til'r si m'nahil'r si a >nl'cuit %tirania, acest'ra cu una mult mai sBnger'asa2 0in cau/a ca la s)Brsitul sec'lului 1$ centrul talmudic s4a camu)lat si4a devenit c'nspirativ si secret, aut'rul n4a gasit legatura lui cu rev'lutia )rance/aD dar aceasta rev'lutie a >nceput cu %drepturile 'mului, care chipurile se re)era la t'ti 'amenii si ap'i a8unge sa se limite/e la %pr'blema evreiasca,2 Cnul dintre primele decrete ale rev'lutiei a )'st %emanciparea evreil'r, -1791: t't asa cum unul din primele acte ale rev'lutiei b'lsevice a )'st decretul >mp'triva %anti4semitismului,2 ;manciparea evreil'r este singurul re/ultat al rev'lutiei )rance/e a carei baie de sBnge n4a lasat nici ' alta urma >n &ranta decBt ' apatie si4' instabilitate din care &ranta nu s4a mai recules2 0ar nu t'ti evreii au scris ist'ria asta sBnger'asa a vesnicei distrugeri a p'p'arel'r si4a civili/atiil'r, dupa cum nu t'ti nemtii au )'st hitleristi si nu t'ti rusii au )'st c'munisti2 0intre evrei s4au ridicat v'ci care au pr'testat >mp'triva %legii, de vesnica varsare de sBnge si distrugere a alt'r p'p'are, mai puternice decBt dintre p'p'arele a car'r distrugere ' cere %legea, talmudica2 0e aceea de cBte 'ri aut'rul )'l'seste cuvBntul %evrei, vrea sa se tina seama de acest lucru2 .apit'lul 1$# 5ntrebarile lui Fap'le'n 38uns la putere Fap'le'n era pus pe )apte mari pentru el, &ranta si )amilia lui dar s4a va/ut curBnd pus >n )ata %pr'blemei evreil'r, si >n maniera tipica a atacat4'
direct2 ;l a )'st primul 'm de stat -si ast)el precurs'rul lui Bal)'ur si *l'(d Ie'rge, K''dr'= Kils'n, &ran<lin 7''sevelt, Jarr( Truman si Kinst'n .hurchill: care a %>n)aptuit pr')etia, de a preda erusalimul evreil'r2 0upa cum arata d'ua rap'arte din *e H'niteur din 1799 -datat 17 3prilie din .'nstantin'p'l, publicat la 22 Ha(:, pe cBnd c'manda trupele >n Mrientul Hi8l'ciu a chemat t'ti evreii din 3sia si 3)rica sa vina cu trupele lui ca sa4i duca >nap'i la erusalim caci armata lui era de8a la 3lepp'2 3l d'ilea rap'rt dupa cBteva saptamBni /ice ca %Fap'le'n nu vrea d'ar sa le restituie erusalimul evreil'r ci are planuri mai mari9, 3ici s4a 'prit >nsa ist'ria %re>nt'arcerii,, caci Fap'le'n n4a mai a8uns la erusalim si s4a retras din 1iriaD p'ate si4a dat seama ca evreii nu4i sunt del'c recun'scat'ri dar arabii >n schimb s4au suparat si4i spri8ina pe engle/i2 3st)el, Fap'le'n n4a avut n'r'cul lui .r'm=ell sa i se eEamine/e pedigreul si n4a avut n'r'cul sa )ie instrumentul lui eh'va cum au )'st britanicii >n 19172 5n 1$06, de8a >mparat, Fap'le'n din n'u c'ntempla %pr'blema evreiasca, si din n'u a atacat4' )r'ntal, mai ales ca )rance/ii se plBngeau de privilegiile ac'rdate evreil'r care abu/au de ele2 3 invitat 112 repre/entanti iudaici de seama din &ranta, Iermania si talia la Garis si le4a pus d'ua >ntrebari care arata ca el >ntelegea per)ect spiritul iudaismului pentru care destinul universului nu este decBt de a duce la marirea si grand'area iudaismului si celelalte natiuni si p'p'are nici nu eEista decBt ca instrumente sau pleava >n mBna lui eh'va care le )'l'seste pentru a pedepsi sau preamari secta )anatica a iudaismului2 Fap'le'n )usese dispus sa )ie un instrument al lui eh'va cBnd vr'ia sa le recucereasca erusalimul, dar acum era >mparat si nu mai era dispus sa )ie ' mari'neta2 *e4a pus niste >ntrebari pe care 0r2 Kastein le numeste %in)ame, dar care chiar el recun'aste ca %au patruns >n m'd c'rect esenta pr'blemei,# 1unt evreii din &ranta parte din natiunea )rance/a sau nuN 7especta ei legile &ranteiN 5i privesc ei pe )rance/i ca pe niste %)rati, sau niste dusmaniN 3u v'ie dupa legea l'r sa se casat'reasca cu )rance/iN *egea l'r prescrie tratament ec'n'mic di)erit pentru evrei si pentru )rance/iN 3ceste >ntrebari puse de Fap'le'n >n m'd public >n gura mare de)inesc %legea, de discriminare rasiala si religi'asa cu care levitii, aut'rii Th'rei si4al ?echiului Testament, au anulat cele 10 p'runci2 Fap'le'n i4a pus pe cei 112 repre/entanti >ntr4' situatie grea, de unde nu puteau iesi decBt sau >n m'd sincer renuntBnd la legea talmudica, sau pre)acBndu4se pe m'ment ca renunta la ea, ceea ce Talmudul permite2 3u negat cu h'tarBre ca eEista separare talmudica >ntre ei si )rance/iD s4au declarat )rance/i >n)'cati, gata sa se casat'reasca cu 'ricine, dar numai %dupa legea civila,, au /is ei, nu si dupa %legea l'r,2 0ar >n realitate nici ei si nici alti talmudisti n4au renuntat nici'data la a )i stat4>n4stat si la segregarea l'r rasiala crBncena cu care lucrea/a pentru distrugerea statului4ga/da2 3tunci Fap'le'n s4a aratat >ntr4adevar genial, cerBnd ca aceste raspunsuri date >ntrebaril'r lui sa )ie legi)erate de Harele 1anhedrin pentru vecie2 .ei 71 de membri ai 1anhedrinului, "6 rabini si 26 mireni, s4au >ntBlnit la Garis >n 1$07D desi nu se mai >ntrunise Harele 1anhedrin de sec'le, centrul talmudic din G'l'nia de4 abia se daduse la )und recent si lumea >nca stia de el2 1anhedrinul s4a aratat chiar si mai /el's decBt patri'tii evrei )rance/iD a >nceput prin a multumi bisericil'r crestine pentru ca i4au pr'te8at pe evrei -c'ntrar cel'r spuse de si'nisti asta/i care /ic ca ist'ria 'menirii n4a cun'scut decBt persecutii in)inite su)erite de evrei din partea abs'lut tutur'r cel'rlalti:D ap'i 1anhedrinul a declarat ca natiunea evreiasca a >ncetat sa mai eEiste si deci %legea, talmudica a vietii /ilnice nu mai era %lege,, dar Th'ra ca lege religi'asa ramBne >n vig'are2 5n ca/
de dubiu, legea statului4ga/da e suprema, a /is 1anhedrinul2 0e acum >nc'l', a /is 1anhedrinul, sraelul e d'ar ' credinta religi'asa si nu mai asteapta ' re>nt'arcere >n vreun terit'riu nati'nal anume2 3cest trium) al lui Fap'le'n -cine stie daca nu l4a c'stat c'r'ana si ulteri'r viataN: a eliberat evreii de tirania talmudica si le4a permis sa traiasca >mpreuna cu ceilalti 'ameni daca aveau che)2 Ge ba/a acest'r declaratii sustinute de t'ti evreii cun'scuti p'p'arel'r 'ccidentale s4au c'nstruit drepturile civile >n t'ate tarileD si iudaismul re)'rmat -/ice rabinul H'ses G2 Jac'bs'n: a renuntat la rugaciunile care cereau re>nt'arcerea la tara )agaduintei2 .riticil'r evreil'r care /iceau ca evreii nu d'resc pr'speritatea tarii4ga/da pe care ' c'nsidera d'ar un l'c de trecere, un dusman care trebuie distrus, li s4a pus pumnul >n gura cu aceste declaratii2 0ar >n mai putin de 90 de ani declaratiile 1anhedrinului lui Fap'le'n au )'st anulate ast)el >ncBt Bernard J2 Br'=n, scriit'r evreu, scrie# %3cum avem egalitate deplina dupa t'ate legile taril'r apr'ape, dar nati'nalismul evreu a devenit )il's')ia israelitil'r2 1a nu ne miram n'i evreii daca lumea ne acu/a ca am 'btinut egalitatea prin minciunaD ca am ramas t't un stat4>n4stat si ca ei ne4au ac'rdat drepturi pe care ar trebui sa le ia >nap'i,2 &ara sa vrea, Fap'le'n a )acut p'steritatii serviciul de a desc'peri cBt de lipsite de val'are au )'st declaratiile de cinste si l'ialitate ale 1anhedrinului2 1ingura lege a ramas t't cea talmudica, impusa evreimii de >nteleptii talmudului cu a8ut'rul p'liticienil'r g'imi care >i servesc ca si regele persan 3rtaEerEes pe Fehemia de demult2 3u mintit sau au )'st sinceri membrii 1anhedrinului cBnd i4au raspuns lui Fap'le'nN Gr'babil, ca si ceilalti evrei, unii au mintit, altii au )'st sinceri2 0ar 1anhedrinul lui Fap'le'n avea un de)ect )undamental# c'nsta din evreii 'ccidentali, ma8'ritatea se)arditi, care n4aveau aut'ritate asupra ha/aril'r din rasarit, unde haladuiau, >n 7usia si G'l'nia, marile mase de evrei ash<ena/i2 3cestia nu recun'sc h'tarBrile se)arditil'r si se c'nsidera purtat'rii traditiei levitil'r si )ariseil'r2 0e ei Fap'le'n nu stia sau uitase2 3st)el s4a >ncheiat a treia )a/a, cea talmudica si evreii erau gata sa se uneasca cu restul 'menirii L dar n4a )'st sa )ie2 3cum >ncepe )a/a a patra, a %emanciparii, sec'lului 19, >n care talmudistii din ghet'urile ash<ena/i au anulat declaratiile 1anhedrinului lui Fap'le'n si4au )'l'sit drepturile cBstigate prin emancipare pentru a c'nstrBnge si mai sever evreimea >n ghet'uri >ntr4un stat4>n4stat2 .apit'lul 19# 7ev'lutia m'ndiala 1ec'lul 19 a va/ut d'ua n'i miscari c'nvergente care au a8uns sa d'mine t'ate aspectele vietii 'amenil'r pe la anul 19002 3cestea sunt si'nismul, re>nt'arcerea %p'p'rului ales, >n %tara )agaduintei,D si c'munismul, al carui sc'p este distrugerea nati'nalitatii si statului nati'nal2 3parent 'puse, aceste d'ua miscari paralele c'nstruiesc acelasi sc'p )inal# caci eh'va a pr'mis %alesului, sau si %tara )agaduintei, dar si suprematia %peste t'ate p'p'arele de pe )ata lumii, si ca va %distruge t'ate natiunile celelalte, -ve/i ?echiul Testament:2 7ev'lutia m'ndiala c'lab'rea/a cu si'nismul pentru a >mplini pr'misiunea lui eh'va L mai bine /is, serveste si'nismul2 5nceputul sec2 19, dupa 17 sec'le de civili/atie crestina, a adus viata >n ;ur'pa si >n 'ccident la cel mai >nalt grad de umanitarism si etica, ast)el >ncBt pBna si ra/b'iul se ducea sub in)luenta umanitarismului si milei -de eE2, >n tratamentul pri/'nieril'r si4a civilil'r:2 0ar pe la mi8l'cul sec2 20 acest pr'gres >n spre
umanitarism a )'st >n mare masura sters de un regres >n spre salbaticie si cru/imeD ' mare parte din vest a )'st supusa barbarismului asiatic si se pune >ntrebarea daca civili/atia crestina 'ccidentala va mai supravietui >n partea ce4a ramas2 5n intervalul >n care s4a reali/at regresul spre barbarism si cru/ime s4a reali/at si ' crestere a puterii iudaismului asupra p'liticii 'ccidentului pBna a atins culmi ne mai atinse de nimeni2 lustratie# la >nceputul sec2 19, J'hannn I'tt)ried Jerder scrie# %Fatiunile mai neev'luate din ;ur'pa sunt sclavii v'luntari ai camatariei evreiesti9 ;vreii sunt >n ;ur'pa un p'p'r asiatic strain prin partile n'astre, legati de legea aceea veche pe care4au primit4' >n tari >ndepartate si de care ei singuri spun ca nu se p't lipsi9 ;i sunt legati indis'lubil de ' lege straina n'ua care este 'stila tutur'r p'p'arel'r >n a)ara de ei,2 0upa declaratia )ervent patri'tarda a 1anhedrinului lui Fap'le'n, 'ricine ar )i /is ca Jerder e un big't, mai mult, un %antisemit,D dar trecerea anil'r a de/valuit ca Jerder spune adevarul2 5n 1$99 J'ust'n 1te=art .hamberlain scria# %14a )acut ' mare schimbare#9 a/i traim9 >ntr4' Plume evreiascaD putem crede ce p')tim despre trecutul l'r ist'ric, pre/entul l'r este asa de puternic >n ist'ria n'astra >ncBt n4 avem cum sa nu4i vedem9 ;lementul Pstrain descris de Jerder este din ce >n ce mai pr'eminent9 n)luenta directa a iudaismului asupra sec2 19 apare pentru prima data ca ' n'ua in)luenta >n ist'ria culturiiD9 3cest p'p'r strain a devenit t'cmai >n decursul sec2 19 dispr'p'rti'nat de imp'rtant si >n multe arii c'mp'nentul d'minant al vietii n'astre9 Jerder a /is ca Pnatiunile mai neev'luate din ;ur'pa sunt sclavii v'luntari ai camatariei evreiesti2 3/i ar putea spune asta despre cea mai mare parte a lumii n'astre civili/ate9 despre guvernele n'astre, despre legislatie, stiinta, c'mert, literatura, arta, despre practic t'ate d'meniile vietii n'astre, care au devenit mai mult sau mai putin de buna v'ie >nr'bite evreimii si4si tBrasc acest lant )eudal legat, daca nu >nca de ambele pici'are, cel putin de unul9 n)luenta directa a iudaismului asupra sec2 19 devine ast)el ' chestiune ar/at'are a /ilei2 ;ste un subiect care a)ectea/a nu numai pre/entul ci si viit'rul lumii9 0aca in)luenta evreiasca devine suprema >n ;ur'pa >n d'meniul cultural si intelectual, ' sa vedem din n'u acti'nBnd ' putere negativa, distructiva,2 1ec'lul 20 a adus d'vada ca ultimele trei pr'p'/itii de mai sus sunt ' pr')etie adevarata2 Iuvernele n'astre sunt mari'netele sectei de stapBni iudaici, a unei n'i clase stapBnit'are internati'nale2 .ele d'ua brate, si'nismul si c'munismul, ne4au adus aici, si'nismul creBnd n'ua clasa stapBnit'are, c'munismul distrugBnd guvernele natiunil'r si viata nati'nala, si'nismul manipulBnd p'liticienii, c'munismul incitBnd gl'ata la masacru si distrugere2 1unt ambele c'nduse de aceleasi mintiN 7estul cartii cauta acest raspuns2 .e stim de'camdata este ca )iecare de/astru al lumii 'ccidentale a )'st ac'mpaniat de ' %re>nt'arcere, gl'ri'asa >n %tara )agaduintei,, de ' >mplinire a pr')etiil'r si a %legii, lui uda2 7ev'lutia )rance/a n4a )'st ' rev'lutie >n &ranta ci ' rev'lutie m'ndiala care a >nceput >ntr4un anumit l'c2 deile despre bieti tarani asupriti >n &ranta care nemaiputBnd sup'rta >mpilarea n'bilimii s4au rasculat nu p't re/ista unui studiu adevarat2 7ev'lutia )rance/a a )'st planuita si eEecutata de ' 'rgani/atie secretaD planul era planul c'munismului de a/i si c'munismul a m'stenit asta/i si 'rgani/atia care a creat planul2 5n aceasta rev'lutie gasim legatura dintre rev'lutia lui .r'm=ell din 16"0 si cea b'lsevica din 1917D si vedem un pr'ces c'ntinuu planuit si c''rd'nat, care va culmina >ntr4un spasm )inal nu prea >ndepartat, pr'babil >n sec'lul acesta2 3cest )inal va )i instaurarea unui guvern
m'ndial sub c'ntr'lul 'rgani/atiei care a planuit si reali/at cele trei rev'lutiiD si instaurarea unei clase de stapBni peste t'ti ceilalti 'ameni, care, citBndu4l pe 0r2 Kastein, %va decide s'arta >ntregii lumi,2 7ev'lutia lui .r'm=ell a parut la vremea sa ca este un epis'd sp'ntan pur engle/, >ndreptat >mp'triva dinastiei 1tuart si religiei cat'liceD n4a parut sa )ie un act general de regicid si anti4crestinism2 Banii evreil'r b'gati l4au )inantat pe .r'm=ell si cei din secta c'nducat'are a evreil'r au )'st principalii bene)iciari ai rev'lutiei luiD dar mai mult decBt atBt nu se p'ate d'vedi2 0ar rev'lutia )rance/a arunca ' n'ua lumina asupra lui .r'm=ellD caci aceasta n4a )'st ' i/bucnire l'cala ci s4a d'cumentat si d'vedit ca a )'st re/ultatul unui plan de rev'lutie m'ndiala pregatit de ' 'rgani/atie c'nspirativa >ntinsa >n multe tari si >n t'ate clasele s'cialeD regicidul si sacrilegiul n4aveau nimic de4a )ace cu c'nditiile l'cale ci erau actiuni simb'lice de distrugere a natiunii prin regele si religia sa2 ' actiune care urma sa eEtinda rev'lutia pe plan m'ndial2 1e ridica >ntrebarea daca n4a )'st si >n 3nglia acelasi lucru2 0in n'u, secta iudaica a pr')itat cel mai mult de pe urma rev'lutiei )rance/e2 0ar n4au ramas d've/i care sa arate ca rev'lutia )rance/a a )'st instigata de evreiD c'nspirat'rii care4au creat4' par sa )ie d'ar ' h'arda de indivi/i b'lnavi su)leteste cu placere de a distruge si 'm'r>2 1ingurul lucru clar este eEistenta planului si4a c'nspiratiei care4au creat rev'lutia )rance/a2 0in cea engle/a n4au ramas nici macar d'cumente care sa d'vedeasca planul, dar ' eEaminare atenta c'mparativa arata ca si ac'l' s4a pr'cedat dupa un plan2 7ev'lutia b'lsevica din 1917 arunca din n'u a n'ua lumina asupra primel'r d'uaD regicidul si sacrilegiul sunt semnatura 'rgani/at'ril'r ei, care s4au identi)icat ca )iind aceeasi ca >n rev'lutia )rance/aD si, dupa ce timp de ' suta de ani au negat adevarul despre rev'lutia )rance/a, 'rgani/at'rii rev'lutiei m'ndiale au renuntat la minciuna l'r si au declarat public ca rev'lutia b'lsevica este ' rev'lutie permanenta si m'ndiala si 'rgani/atia care4a creat4' si care )usese c'nspirat'rie si secreta a devenit >n m'd public un partid p'litic >n t'ata lumea, lucrBnd sub directivele de la H'sc'va2 3st)el rev'lutia b'lsevica de/valuie pr')ilul 'rgani/at'ril'r si plani)icat'ril'r an'nimi ai primel'r d'ua rev'lutii, ridicBnd >ntrebari cu privire la pr'venienta l'r2 Mrgani/at'rii si planuit'rii rev'lutiei b'lsevice nu sunt greu de identi)icat2 3pr'ape t'ti sunt evrei ash<ena/i rasariteniD actele simb'lice de regicid si sacrilegiu distrugat'are de natiune au )'st c'mise de acesti evrei ash<ena/i si imediat dupa rev'lutie a aparut ' lege care inter/ice sa se p'meneasca r'lul evreil'r si4al iudaismului >n rev'lutia din 1917 sau >n 'rice alte pr'bleme2 3st)el misterul din 17$9 s4a re/'lvat >n 1917, cBnd s4au de)init planul si 'rgani/area rev'lutiei )rance/e ca parte din rev'lutia m'ndiala2 .apit'lul 20# Glanul 0'vada planului rev'lutiei a venit cu desc'perirea d'cumentel'r secrete ale lui 3dam Keishaupt, se)ul s'cietatii secrete %illuminati, de catre guvernul bavare/ >n 17$6 si cu publicarea l'r >n 17$7 @pastram 'rt'gra)ia TilluminatiT pentru a nu c'n)unda aceasta c'nspiratie cu denumirea de TiluminismT data de unii ist'rici sec'lului 1$A2 14a va/ut cum %iluminatii, acestia planuiau rev'lutia m'ndiala si cum aveau adepti cu mare in)luenta >n t'ate guvernele2 F4a mai ramas nici ' >nd'iala despre eEistenta acestei c'nspiratii menite sa distruga t'ate guvernele legitime si t'ate religiile civili/ate2 0upa desc'perire s'cietatea secreta s4a ascuns dar a iesit din n'u la iveala >n 1917 si4a lucrat de atunci >n va/ul lumii
eEact dupa planul descris >n d'cumentele lui Keishaupt >n 17$62 0'cumentele lui Keishaupt sunt d'ar un rest pastrat din pura sansa caci unii dintre %illuminati, l4 au pus pe Keishaupt >n garda si acesta si4a ars d'cumentele2 -Cn ha/ard asemanat'r a )'st ca/ul lui Khitta<er .hambers, care captivat ca student de c'munisti la .'lumbia Cniversit( din Fe= O'r<, s4a scBrbit si4a de/valuit lui 7''sevelt >n 19!9 despre in)estatia guvernului american cu agenti c'munistiD aghi'tantul acestuia l4a dat pe usa a)ara2 5si ascunsese d've/ile >ntr4un ascens'r vechi ne)'l'sit si va/Bndu4se ign'rat a si uitat de ele cBnd >n 19"$ s4a va/ut citat ca mart'r de un alt )'st agent c'munist din guvernul american, si4a spus din n'u ce stiaD dupa care spi'nul c'munist din guvern, 3lger Jiss, l4a dat >n 8udecata pentru cal'mnie2 3tunci .hambers s4a dus si4a sc's d'cumentele din vechiul ascens'r si le4a depus ca marturieD 3lger Jiss a )'st c'ndamnat si s4a va/ut clar ca >n t't timpul celui de4al 24lea ra/b'i m'ndial 1tatele Cnite au )'st sub in)luenta directa a c'nducat'ril'r rev'lutiei m'ndiale de la H'sc'va2: 5n 17$! ducesa de Bavaria a primit in)'rmatii ca %illuminati, >nvata lumea ca religia e ' tBmpenie -ve/i *enin# religia e %'piumul p'p'arel'r,: si patri'tismul la )el, ca sinuciderea e 8usti)icata, ca trebuie sa asculti de pasiuni, ca e v'ie sa4ti 'travesti adversarii, etc2 0e aceea >n 17$6 au )'st inter/isi %illuminati, >n Bavaria, identi)icati ca ' secta mas'nica si s4a cerut ca t'ate s'cietatile sa se >nregistre/e si sa nu mai 'pere/e >n secret2 3tunci %illuminati, si4au ars multe din d'cumente si s4au abtinut de la c'ntacte pers'nale# s4au dat la )und -ve/i ist'ricii illuminati4 l'r, .2&2 &'restier si *e'p'ld ;ngel:2 5n 17$" illuminati erau >ntinsi de la 7in la ?istula, de la 3lpi la Harea Baltica, aveau membri >n guvern, prin tineret, prin cler L care pr'p'vaduiau Pt'leranta religi'asa, printre principi care credeau ca4i pr'te8ea/a si care se lasau manipulati2 ;Eact ca si c'munismul2 Gutinele l'r d'cumente date publicitatii au )'st desc'perita din >ntBmplare2 1cris'rile purtate de un emisar de4al l'r care4a )'st l'vit de tra/net pe cBnd calat'rea prin 1ile/ia au dus la perche/iti'narea a d'ua case unde s4au gasit scris'ri >ntre 3dam Keishaupt -care4si /icea 1partacus: si c'lab'rat'rii lui care c'ntineau planul rev'lutiei m'ndiale ce4' cun'astem asta/i sub numele de c'munism sau s'cialism2 0esi nu s4au putut gasi d've/i, aut'rul crede ca pr')es'rul de drept bavare/ 3dam Keishaupt n4a inventat el t'ate astea ci a )'st instruit si manipulat la rBndul sau2 1i asta/i, c'munistii din lumea libera sunt )'arte numer'si printre pr')es'ri universitari si la )acultatile de drept2 Keishaupt )usese crescut de ie/uiti, pe care >i ura din t't su)letul, dar a car'r met'da 'rgani/at'rica a aplicat4 '# aceea de a di)u/a prin cercuri c'ncentrice 'rdinele de la ' centrala unica prin t'ata lumeaD pe masura ce cercul este mai eEteri'r membrii lui stiu si pricep mai putin din ceea ce eEecuta2 st'ricul %illuminati,4l'r, Festa Kebster, cautBnd sursa acestei 'rgani/atii care )uncti'nea/a per)ect >n slu8ba distrugerii, a a8uns pe la primele sec'le 30 si mai >nainte chiar2 3st)el au )'st 'rgani/atia ismaili4l'r, ' secta subversiva a slamului, >n sec2 $, c'ndusa de 3bdullah bn Ha(mun, care tindea sa distruga religia eEact ca illuminatiD eEact ca si adeptii illuminati4l'r, mase mari de 'ameni eEecutau si c'lab'rau >n actiuni pe care nu le cun'steau si nu le >ntelegeau, 'rgani/ati >n cercuri c'nspirative unde )iecare cerc stia mai mult decBt cel de sub el2 ;Eemplele merg mai departe cu .abalistii, In'sticii si Hanicheenii2 GublicBndu4le, guvernul bavare/ a invitat t'ata lumea sa eEamine/e d'cumentele illuminati4l'rD nimeni nu p'ate /ice ca nu sunt autentice2 1c'pul s'cietatii era sa distruga guvernul legitim, nati'nalitatea si religia si sa )aca l'c pentru ' n'ua
clasa stapBnit'are, cea a illuminati4l'r2 Crmareau %sa ab'leasca pr'prietatea privata, aut'ritatea >n s'cietate si natiuneaD sa >nt'arca 'menirea la starea naturala )ericita >n care traiau t'ti >n)ratiti >ntr4' singura )amilie universala )ara nev'i arti)iciale, )ara stiinta, )iecare tata de )amilie )iind pre't si magistrat, dar )ara religie caci Keishaupt /icea P0umne/eul Faturii dar nu recun'stea decBt natura,2 Keishaupt scrie# %printii si natiunile v'r dispare9 ratiunea va )i supremul c'd al 'mului,2 0eci# atacul la regi si printi pentru a distruge natiunea si atacul >mp'triva religiei2 3devaratul lui sc'p l4a de/valuit putinil'r intimiD preteEtele si basmele cu %)ericita stare naturala, erau pentru pr'stii mai putin intimi si pentru marele public2 ;ra )'arte >ndemBnatic >n a c'nvinge pers'nalitati imp'rtante care se credeau %pr'gresiste, si %luminate, lasBndu4se manipulate de elD )'arte multi printi si clerici erau pe listele lui de membri2 7eligia cu care Keishaupt >nl'cuia crestinismul era ad'rarea )'cului si ca sa c'nvinga clerul a inventat p'vestea ca isus Jrist's a avut ' d'ctrina secreta pe care numai cei destepti ' p't >ntrevedea printre rBnduri >n scripturi c'n)'rm careia ;l urmarea sa ab'leasca religia si s4' >nl'cuiasca cu ratiuneaD de aceea multi l4au urmat cre/Bnd ca4l urmea/a pe isus Jrist's2 3/i nici nu ne mai miram de pre'ti c'munisti2 .'nducat'rii illuminati4l'r >si bateau 8'c >n secret de clericii care4i urmau2 5ntr4' scris'are catre c'lab'rat'rul lui principal, Bar'nul v'n Knigge -alias Ghil':, Keishaupt se lauda cu )elul >n care i4a pr'stit pe clerici# %.el mai )ascinant lucru e ca mari te'l'gi pr'testanti si re)'rmati care ne apartin n'ua illuminati4l'r >nca mai cred ca d'gma religi'asa a iluminismului c'ntine spiritul adevarat si autentic al religiei crestine2 Mmule, 'mule, ce nu te putem )ace sa cre/iQ F4am cre/ut c4am sa ma vad si )'ndBnd ' n'ua religie,2 .'nvingBnd clerul iluminist ca absenta religiei e religia cea adevarata si ca anti4crestinismul este adevaratul crestinism, Keishaupt a avut mare succes >n Bavaria si4a i/g'nit t'ti pr')es'rii ne4iluministi de la universitatea din ng'lstadt unde era el2 .'ntr'la sc'lari/area, >si plasase clerul lui iluminist >n %l'curi bune si la curte, si /icea ca >n curBnd va pune mBna pe seminariile te'l'gice si %va )urni/a pre'ti de care trebuie >n t'ata Bavaria,2 .ea mai semni)icativa asemanare dintre iluminismul lui Keishaupt, c'munism si p'litica iudaismului cu privire la g'imi, este atacul >mp'triva religiei2 %*egea, iudaica /ice ca g'imii n4au dreptul la alta religie decBt religia naturala si4a ratiunii pe care le pr'p'vaduia Keishaupt2 H'ses Hendels'hn scria cu 200 de ani >n urma ca %religia n'astra este numai pentru neamul n'stru9 F'i credem ca t'ate celelalte neamuri din lume 0umne/eu le4a 'rd'nat sa n4aiba alta religie decBt legile naturii9 cei care traiesc dupa preceptele acestei religii a naturii si ratiunii sunt 'amenii virtu'si ai cel'rlalte neamuri,2 *a )el, >n 1966 un tBnar rabi re)'rmist din 1tatele Cnite, Ja<'b Getuch'=s<i, a pr'pus ca t'ti ne4evreii sa )ie c'nvertiti la %cele sapte legi ale lui F'e, si nu la miile de precepte si regulamente ale Talmudului atribuite lui eh'va >n %legea m'/aica,2 3st)el neamurile in)eri'are v'r primi de la iudaism %religia naturii si4a ratiunii, pe care le rec'manda pentru ele H'ses Hendels'hn si 3dam Keishaupt2 0aca se cred %iudaici,, asta e cum >si luau sclavii negri numele de )amilie al stapBnului l'r, ramBnBnd >nsa t't niste sclavi2 F'ta re/umat'rului# n Hartie 1991 .'ngresul american a v'tat legea Gublic *a= 10241" prin care c'ns)inteste /iua ;ducatiei >n 1tatele Cnite ca )iind /iua de nastere a rabinului Hanechem Hendel 1chneers'n, c'nducat'rul miscarii *ubavitch, care a daruit 3mericii %.ele 7 legi ale lui F'e, ca principiu etic'4 religi's2 %.ele 7 legi ale lui F'e, este descrierea data >n Talmud la 7 legi biblice
date lui 3dam si F'e >nainte ca eh'va sa se )i de/valuit lui H'ise pe muntele 1inai2 Talmudul babil'nian are 6 legi >n &acerea 2#16, la care se adauga a saptea data lui F'e dupa p't'p -&acerea 9#":2 ;le nu sunt ' religie adevarata ci un )el de etica naturala, caci 0umne/eu nu s4a revelat decBt lui H'ise, numai %p'p'rului ales,2 ;ncicl'pedia americana scrie ca %de sec'le *egile lui F'e au )'st c'nsiderate ca legatura dintre iudaism si crestinism,, )ara sa indice de cBnd si de catre cine2 0eci eh'va a dat religie pentru neamul ales, lumina naturii si ratiunii pentru neamurile in)eri'are2 Keishaupt >nl'cuia religia %neamuril'r in)eri'are, cu lumina naturii si ratiunii2 Fu s4au desc'perit legaturi directe >ntre rabinii iudaici si Keishaupt2 0ar s4au desc'perit >n ca/ul c'munismului, unde ei au preluat c'nducerea2 Het'dele illuminati4l'r cuprindeau t'ate 8'sniciile imaginabile si 'pinia publica a )'st cuprinsa de 'r'are citind c'ntinutul a d'ua d'cumente publicate >n 17$7, unde se vedea cum illuminati pedepseau cu m'artea si eEecutau pe unii din membri l'r, preamareau ateismul, aveau ' masina aut'mata de distrus d'cumente, aveau mi8l'ace cu care pr'v'cau av'rturi, )alsi)icau sigilii si d'cumente, )aceau cerneala invi/ibila si par)umuri 'travit'are care ucid lent, etc2 3/i suntem 'bisnuiti cu din astea >n activitatile c'munistil'r, dar >n Bavaria sec'lului 1$ 'amenii nu mai va/usera asa ceva si4au cre/ul ca vad cum se deschide iadul2 0'cumentele lui Keishaupt c'ntin si4' diagrama care ilustrea/a structura 'rgani/at'rica a illuminati4l'r, care este eEact ca structura partidului c'munist, cu celula 'rgani/atiei de ba/a, rai'nala, regi'nala si c'mitetul central, >n mi8l'cul caruia statea Keishaupt ca un paian8en2 3ut'rul crede ca aceasta structura este pr'dusul )inal al unei eEperiente de sec'le2 1tructura este per)ecta, caci 'rice accident distruge d'ar l'cal putin din 'rgani/atie2 0easupra diagramei Keishaupt a scris# %se p'ate vedea ce us'r >i vine unui 'm destept sa c'nduca sute si mii de 'ameni, si dedesubt# %am d'i >n sub'rdine, pe care4i inspir, )iecare are cBte d'i si asa mai departe2 3st)el pun >n miscare ' mie de 'ameni si4i >n)lacare/ )'arte simplu si asa trebuie date 'rdinele si )acute 'peratiile p'litice,2 0upa publicarea d'cumentel'r au a)lat cei mai multi luminati ca se)ul l'r era Keishaupt# pBna atunci stiusera d'ar de4un %c'nducat'r iubit,, un %mare >ntelept, bun dar sever care prin ei va da ' n'ua )ata lumii2 0ar multitudinea asta de servit'ri care4l serveau era tinuta >n )rBu nu numai prin ign'ranta ci si prin ter'are, asa cum 'perea/a c'munismul -s'cialismul: >n /ilele n'astre2 .a si c'munistii a/i, aveau nume c'nspirative -ca *enin al carui nume e Clian'v, 1talin al carui nume e 08ugasvili, etc2: 14a d'vedit >n pr'cesele din anii 19"641966 ca eEact asa 'perea/a si partidele c'muniste din 3merica, 3nglia, .anada, 3ustralia2 Keishaupt pre)era sa >nr'le/e n'i membri la vBrsta de 164!0 ani, cBnd sunt mai impresi'nabili2 3sa au )'st recrutati 3lger Jiss, Jarr( 0eEter Khite, Khitta<er .hambers, 0'nald Haclean, Iu( Burgess -agenti si spi'ni c'munisti din guvernul engle/ si american:2 Ge pre'ti c'munistii >i c'nving ca isus Jrist's a )'st primul c'munist, eEact ca Keishaupt, care i4a c'nvins c4a )'st primul iluminist2 Tinerii recrutati erau initiati cu cerem'nii care4i intimidau, >ntre care si ' bat8'cura a slu8bei crestine2 *i se cerea sa aduca %d'sarul, parintil'r l'r -ceea ce se numeste a/i >n 3merica %pr')ilul, )iecaruia L n'ta re/umat'rului: indicBnd ce pasiuni au etc2 si li se cerea sa spi'ne/e si sa se denunte recipr'c2 3mbele activitati de ba/a >n c'munism, a car'r sursa 'riginala e p'sibil sa )ie %legea m'/aica, -ve/i 0euter'n'mul 21#1$420 despre 'bligatia de a4ti denunta membrii )amiliei:2 Fe')itul nu stia nici'data cine4l 'bserva si denunta, caci stia ca are superi'ri
necun'scuti luiD si stia ca t'ata lumea are 'bligatia sa denunte pe t'ata lumea, eEact ca4n tarile s'cialiste si ne'4 -cript':4c'muniste de a/i2 3cesta este principiul de ba/a al ter'arei# nu 'm'rul sau t'rtura sau >nchis'area, ci c'nstiinta ca nu te p'ti >ncrede4n nimeni, nici >n parinti si )rati, reduce 'mul la supunere t'tala2 .ine nu >ntelege acest lucru n4are decBt sa citeasca descrierea lui Khitta<er .hambers care p'vesteste cum a )ugit si cum s4a ascuns, urmarit de ter'area partidului c'munist american2 0upa 10 ani de eEistenta illuminati numarau cBteva mii de membri, unii )'arte in)luenti, chiar capete >nc'r'nateD marchi/ul de *uchet p'vesteste cum vre' !0 de printi, unii d'mnit'ri, au intrat >ntr4' as'ciatie al carei sc'p era sa4i distruga t'cmai pe ei2 Grintre ei erau ducii de Bruns=ic<, I'tha, 1aEa4Keimar, printii de Jessen si 1aEa4I'tha, elect'rul din Hain/, Hetternich, Gestal'//i educat'rul, ambasad'ri, p'liticieni, pr')es'ri si I'etheD e p'sibil ca I'ethe cBnd a scris dupa 20 de ani despre eruditul &aust care si4a vBndut su)letul diav'lului sa )i scris despre viata lui chiar2 0iagrama lui Keishaupt arata ca perche/itia guvernului bavare/ n4a desc'perit decBt mica parte din c'nspiratie, deci e p'sibil ca Keishaupt sa nu )i )'st decBt un c'nducat'r regi'nal al unui grup d'ar si nu al >ntregii c'nspiratii si e p'sibil ca adevaratii c'nducat'ri ai rev'lutiei m'ndiale sa nu )i )'st nici'data demascati2 0esi nu )ac re)eriri la &ranta, d'cumentele illuminati4l'r d'vedesc ca atunci cBnd rev'lutia )rance/a si4a >nceput atacul >mp'triva natiunii si4a religiei acti'na eEact dupa planul detailat al lui Keishaupt2 0e atunci >nc'ace servit'rii rev'lutiei m'ndiale au negat >ntr4una legatura dintre iluminism si rev'lutia )rance/a m'tivBnd ca de'arece s'cietatea illuminati4l'r a )'st inter/isa >n 17$6 ei n4au mai putut c'nspira >n 17$9, de parca c'nspirat'rii >ncetea/a sa c'nspire cBnd c'nspiratia e declarata ilegala2 3ctele Ter'arei )rance/e sunt evident acte ale rev'luti'naril'r m'ndialiD >nainte de Ter'area rev'lutiei )rance/e nimanui nu i4ar )i dat prin cap ca e p'sibil sa se c'mita ast)el de bestialitati, dar bestialitatile rev'lutiei )rance/e urmea/a punct cu punct pr'gramul dat de Keishaupt illuminati4l'r2 0in pr'gram )ac parte vasele s)inte ale >mpartasaniei bat8'c'rite pe stra/ile Garisului, eEact dupa traditia milenara a blas)emiei si bat8'curii religiei crestine si dupa cerem'nialul de initiere al illuminati4l'r2 3p'i >ntr'narea +eitei 7atiunea la F'tre 0ame L ve/i religia ratiunii la iluminism si la legile lui F'e2 Hagia neagra >ncepe cu blas)emiaD magia neagra si satanismul erau d'ua ramuri ale educatiei iluministe @n'ta re/umat'ruluiD >n sc'lile americane de stat, p'ate si >n sc'li particulare, asta/i c'piii mici sunt >nvatati magiaD dupa rap'artele p'litiei, satanismul cun'aste ' vi'lenta raspBndire printre elevii de liceu >n 1992D dar pr')es'ril'r si elevil'r li se inter/ice sa se re)ere la religia crestina >n sc'lile de statA2 Keishaupt si adeptii lui au patruns >n &ranta prin in)luenta la cel mai >nalt nivel, eEact ca si c'munismul >n 3merica, care este mult mai puternic >n cabinetul presedintelui decBt >n mintea p'p'rului american2 ;l p'vesteste cum au pus mBna pe l'8a mas'nica Irand Mrient din &ranta si cum si4au ac'perit urmele sub paravanul ei2 3cesta este si principiul %luptei c'munistil'r >n ilegalitate, si mai ales principiul in)iltrarii c'muniste a tutur'r 'rgani/atiil'r gata )'rmate, chiar a cel'r anti4c'muniste2 1uccesul lui Keishaupt se vede din cuvintele de 8ale ale ducelui de Bruns=ic<, Hare Haestru al Has'nil'r Iermani, care >n 179" a di/'lvat 'rdinul va/Bndu4l in)estat de iluministi -)usese si el unul:# %vedem distrugere pe care n4' mai putem 'pri9 14a ivit ' mare secta care sub l'/inca binelui si )ericirii
pentru t'ti 'amenii au lucrat c'nspirativ >n >ntuneric ca sa 8e)uiasca 'menirea de )ericire >n )'l'sul l'r9 3u >nceput p'negrind religia9 s4a va/ut planul l'r de a distruge 'rice 'rdine >n stat prin )aptele l'r9 au recrutat ne')iti din t'ate straturile s'cialeD i4au >nselat pe cei mai destepti 'ameni mintind ca au alte intentii9 1e)ii l'r urmaresc d'ar suprematia asupra lumii si t'ate p'p'arele urmau sa )ie guvernate din adunarile l'r n'cturne2 3u )acut asta si >nca )ac asta92 trebuie sa aratati p'p'arel'r si principil'r l'r ca acesti sectari, acesti degenerati ai 'rdinului n'stru, au )'st d'ar si v'r )i cei care au )acut rev'lutia din /ilele n'astre si v'r )ace rev'lutii >n viit'r,2 Grin aceste cuvinte a aratat ca illuminati au )acut rev'lutia )rance/a2 Has'neria, )'arte puternica >n &ranta, a pus mBna pe clubul iac'binil'r, care au 'rgani/at Ter'area iac'bina si4au aratat adevarata )ata a rev'lutiei2 .a si rev'luti'narii b'lsevici cu 1!0 de ani mai tBr/iu, iluministii iac'bini urau 'amenii saraci si urau taranii mai mult decBt pe asa /isii asuprit'ri ai taranimiiD ca si >n 3merica a/i, ei urau t't ce e civili/at si )rum's, urau bisericile si religia si t't ce putea sa ridice su)letul 'mului deasupra celui mai ab8ect nivel sub4animalic >n care n4are decBt nev'i de hrana si pr'creare2 3dam Keishaupt a devenit mas'n >n 1777, la un an dupa ce i4a >n)iintat pe illuminati2 Hirabeau, c'nducat'r al rev'lutiei )rance/e mai tBr/iu, stia de asta si >n 1776 are >n d'cumentele sale un pr'gram identic cu al illuminati4l'rD >n ist'ria lui a m'narhiei prusace arata cum l'8a mas'nica din HRnchen a )'st in)iltrata de 'rdinul illuminati4l'rD deci cu ! ani >nainte de i/bucnirea rev'lutiei pr'gramul illuminati4l'r era >n mBna c'nducat'ril'r viit'arei rev'lutii si illuminati erau cun'scuti pers'nal de Hirabeau care avea numele secret 3rcesilas ca illuminat si trebuie c4a )'st din cercurile intime ale lui Keishaupt2 3dunarea .'nstituanta din 17$9 a ad'ptat un plan care, /ice bi'gra)ul lui Hirabeau, semana )'arte mult cu pr'gramul iluminist al lui Keishaupt gasit la Hirabeau2 5n 17$2 mas'neria a )'st t'tal in)iltrata de illuminati care i4au captat si pe ducele de Bruns=ic< -cel care s4a de/is de ei ulteri'r: si pe printul de Jessen2 5n 17$6 iluministii au )'st la un c'ngres la Garis si planul rev'lutiei )rance/e a )'st >ncredintat l'8ei mas'nice des 3mis 7Uunis2 0upa desc'peririle din Bavaria din 17$6, illuminati si mas'nii l'r s4au dat la )und L dar aceeasi emisari au aparut din n'u la Garis >n 17$7 >n m'd secret2 Harchi/ul de *uchet a scris >n 17$9# %3)la ca eEista ' c'nspiratie sa >nl'cuiasca libertatea cu desp'tismul, talentul cu incapacitatea, virtutea cu viciul, cultura cu ign'ranta9 aceasta s'cietate c'nspirativa urmareste sa stapBneasca lumea9 are drept sc'p d'minatia universala,2 3 descris cum m'narhul va )i )'rtat %sa serveasca pasiunile cel'r din 8urul lui9 sa aduca la putere 'ameni 8'snici, sa4si bat8'c'reasca 8udecata luBnd deci/ii care4i de/'n'rea/a prudenta, si a pre/is >n ce hal va lasa rev'lutia )rance/a &ranta# %tara c'ndusa de illuminati nu va >nceta sa eEiste dar va )i ast)el umilita >ncBt nu va mai c'nta9 1i p'pulatia va descreste9, si4a >ncheiat descriind rev'lutia permanenta ca %un )'c subteran care )umega >n eEteri'r si i/bucneste peri'dic cu eEpl'/ii vi'lente si distrugat'are,2 ;Eact ce s4a >ntBmplat de4atunci >nc'ace2 0e *uchet a descris si pe binev'it'rii >nselati, %c'nducat'ri >nselati care se cred luminati, gata sa4si pravaleasca p'p'arele >n prapastie, si cum %c'nducat'rii c'nspiratiei nu v'r da drumul nici'data puterii si b'gatiil'r pe care4au pus mBna,2 3sta scria de *uchet >n 17$9 cBnd regele si regina erau >n viata, pacea si 'rdinea d'mneau >nca, nu se >ncepuse >nca sa se >nece &ranta >n sBnge nevin'vat si %rev'lutia )rance/a, c'nsta din discutii despre )elul >n care
'amenii buni si >ntelepti v'r aduce re)'rme care sa instaure/e dreptatea si libertatea >ntr4' &ranta )ericita2 3sa mai credeau )rance/ii >nca si4n 1790, cBnd ;dmund Bur<e a pre/is din 3nglia eEact ce se va >ntBmpla si ce masacre si 'r'ri v'r )i 'rgani/ate >n curBnd de catre acei 'ameni buni si >ntelepti2 Fimeni nu stia >nca de 7'bespierre si 0ant'n si nimeni n4au/ise de republicaD regele acceptase c'nstitutia si p'p'rul )rance/ 8ubila, cBnd ;dmund Bur<e a preva/ut eEact ce avea sa se >ntBmpleD si dupa ce s4a d'vedit ca ;dmund Bur<e a avut dreptate, 'amenii au >nceput sa4l urasca si sa4l p'negreasca pe Bur<e pentru ca a spus adevarul2 .Bta vreme nu spusese >nca adevarul despre )aptele rev'lutiei si4a c'nspiratiei, )usese preamarit si admirat ca mare scriit'r, mare 'rat'r, mare 'm de stat, mai ales pentru ca sustinuse ra/b'iul c'l'niil'r americane >mp'triva 3nglieiD cum a de/valuit adevarul despre ei, stapBnii 'rganel'r de presa si %intelectualitatea pr'gresista, s4au >nhaitat >mp'triva lui asa cum )ac a/i >mp'triva cel'r care >ncearca sa spuna adevarul2 3mericanii un timp au dansat pe stra/i cBntBnd %libertate, egalitate, )raternitate,, pBna cBnd crimele, masacrele si 'r'rile >n)aptuite de illuminati rev'luti'nari )rance/i le4au devenit cun'scute si atunci s4au >ngr'/it2 3/i dansea/a din n'u pe stra/i cBntBnd Harseillaise4a2 .a Keishaupt, iac'binii din regimul ter'arei aveau nume c'nspirative din antichitate2 .Bnd au devenit puternici au urmat pr'gramul de regicid si blas)emie prescris care urmarea, prin uciderea regelui, distrugerea bisericil'r si bat8'c'rirea religiei, sa distruga natiunea dupa met'da talmudica2 0ar iac'binii nu erau decBt mari'netele cuiva, dupa marturia c'ntemp'ranului l'r *'mbard de *angres, care scrie despre %' c'nventie ultrasecreta la !1 Hai, ' putere teribila 'culta a carei sclavi sunt membrii .'nventiei celeilalte publice si care este c'mpusa din imp'rtanti initiati ai iluminismului2 3ceasta putere este deasupra lui 7'bespierre si a c'mitetel'r guvernului9 aceasta putere 'culta a pus mBna pe averile natiunii si si le4au >mpartit >ntre )ratii si prietenii l'r care4au pus umarul la sc'pul l'r,2 F4a )'st ' rev'lutie )rance/a# a )'st pur si simplu %'pera de rev'lutie,, care4a durat ne>ntrerupt de4atunci >nc'ace, )'l'sind >n m'd d'cumentat, 'rgani/at si evident, armate de 'ameni pe care4i pr'steste sa creada diverse alte lucruri si m'tive2 Trei 'ameni au va/ut clar >nca de pe4atunci ca rev'lutia )rance/a a )'st >n)aptuita dupa planul illuminati4l'r publicat >n 17$7D ca illuminati prin )rancmas'nerie au instigat4' si4au diri8at4'D ca s'cietatea secreta a c'nspirat'ril'r c'ntinua cu planul ei de rev'lutie m'ndiala2 ;i sunt 3batele Barruel, un ie/uit care a )'st mart'r 'cularD J'hn 7'bis'n, un pr')es'r de stiinte eEacte din ;dinburghD si reverendul Jedediah H'rse, pre't si ge'gra) din 3merica2 .artile primil'r d'i si predicile celui de4al treilea sunt d'cumente esentiale2 .a si edit'rul /iarului G'rcupines Ia/ette, Killiam .'bbet, care i4a p'pulari/at, t'ti trei au )'st atacati de m'arte de )'rtele 'culte care lucrea/a la rev'lutia permanentaD .'bbett a )'st i/g'nit din patria lui2 T'ti trei au va/ut >n 'r'rile rev'lutiei )rance/e mBna c'nspiratiei anti4 crestine %nu numai >mp'triva regil'r, ci >mp'triva 'ricarui guvern, >mp'triva 'ricarei civili/atii, chiar >mp'triva 'ricarei pr'prietati, -3batele Barruel:, %ca sa distruga din radacina t'ate institutiile religi'ase si sa rast'arne t'ate guvernele eEistente >n ;ur'pa, -7'bis'n:, %cu sc'pul eEpres de a smulge din radacini si des)iinta crestinismul si de4a rasturna 'rice guvern civil, -H'rse:2 T'ti trei au va/ut ca rev'lutia )rance/a nu s4a nascut din c'nditii l'cale ci dintr4un plan de rev'lutie permanenta si universala, un plan al s'cietatii secrete a illuminati4l'r, care a inspirat epis'adele cele mai crude si 'ribile >n &ranta, un plan care a supravietuit si s4a >n)aptuit >n 3nglia si 3merica de a/i prin mi8l'ace mai lente
c'nspirative2 3cesti trei 'ameni au patit ce4a patit si aut'rul dupa ce4a >nceput sa descrie evenimentele pe care le4a trait asa cum au avut ele l'c >n realitate# >nainte editurile se bateau pentru manuscrisele luiD dupa ce4a >nceput cartea aceasta i4au trBntit usa4n nas si4au >nceput sa4l p'negreasca2 st'rica specialista >n rev'lutia )rance/a Festa Kebster scrie cum un edit'r din *'ndra i4a spus >n 1920# %daca scrii >mp'triva rev'lutiei te va dusmani t'ata lumea literara,D spre uimirea ei a )'st adevarat2 3ut'rul a )'st uimit sa desc'pere ca c'nspiratia rev'lutiei m'ndiale c'ntr'la >nca de acum 200 de ani la )el de bine presa si literatura ca a/i, desi atunci eEistau sute de /iare mici cu pr'prietari individuali iar a/i t'ata presa si t'ate editurile apartin aceleiasi mBini care publica sute de titluri de nuante di)erite sub nume di)erite2 Barruel, 7'bis'n si H'rse au )'st imediat ac'periti de insulte si invective pentru c4au >ndra/nit sa iasa din linie si sa spuna adevarul2 Fu numai c4au )'st atacati >n acelasi )el >n care ataca a/i %intelighentia pr'gresista, si presa din vest dar chiar cu aceleasi cuvinte2 .itind despre atacurile >mp'triva lui Barruel, 7'bis'n si H'rse, aut'rul crede ca citeste pr'pria sa ist'rie# ca si ei a )'st >ntBi atacat pentru ca este un %big't,, care persecuta %libertatea 'piniei, si %libertatea academica,, dusman al gBndirii %liberale, si %pr'gresiste,2 0e aici s4a trecut la alu/ii murdare despre viata l'r seEuala si )inantele l'rD si >n cele din urma s4a sustinut ca sunt cu t'tii %nebuni,2 3ceasta ultima a)irmatie este cea mai puternica arma de de)aimare si p'ate ca deriva din Talmud, care /ice ca isus Jrist's a )'st nebun -ve/i ;ncicl'pedia udaica, artic'lul despre isus Jrist's:2 3tacurile >mp'triva acest'r trei critici c'ntemp'rani ai rev'lutiei )rance/e au acelasi v'cabular precis si limitat ca si atacurile de 200 de ani mai tBr/iu >mp'triva aut'rului, de unde aut'rul trage c'nclu/ia ca aceeasi directiva a )'st data din aceeasi sursa centrala2 .u aceleasi )'rmule stere'tipe si cu acelasi v'cabular limitat s4a c'ntinuat de)aimarea l'r mult dupa ce acesti trei c'ntemp'rani ai rev'lutiei erau m'rti, asa de mare este gr'a/a rev'luti'naril'r, adeptil'r %libertatii de 'pinie,, de adevar sau de 'pinii divergente2 5nca >n 191$ .'lumbia Cniversit( dadea bani ca sa se scrie ' carte cum ca illuminati au disparut cu t'tii cBnd guvernul bavare/ i4a pus sub interdictie, caci ei )iind ' s'cietate secreta c'nspirativa n4au >ndra/nit sa mai c'nspire >n secret cBnd li s4a spus sa n4' mai )acaD d'ar s'cietatile secrete c'nspirative t'ate c'nspira >mp'triva guvernului numai cu apr'barea guvernului2 5n aceasta carte t'ate l'/incile de mai sus au )'st >nsirate L ca la carte2 *a vremea aceea rev'lutia b'lsevica avea de8a un an si %intellighentia pr'gresista, se straduia sa arate ca nu eEista nici ' legatura >ntre rev'lutia )rance/a si cea b'lsevicaD >n timp ce ei se straduiau ast)el la .'lumbia Cniversit(, eEact ac'l' a )'st rac'lat Khitta<er .hambers ca spi'n c'munist2 1pre de'sebire de &ran<lin 7''sevelt, primii d'i presedinti americani, Ie'rge Kashingt'n si J'hn 3dams, au stiut ca Barruel, 7'bis'n si H'rse spun adevarul2 Kashingt'n scria unui prieten despre in)iltrarea >n 3merica a illuminati4l'r si4a iac'binismului, >n %cluburile dem'cratice, din 179!, acu/ate de Kashingt'n ca instiga la de/'rdine si releD aut'ritatea lui Ie'rge Kashingt'n )iind prea mare ca sa p'ata )i de)aimat si declarat nebun, %cluburile dem'cratice, s4au ascuns imediat >n subterana si4au c'ntinuat sa lucre/e de ac'l'2 0in cau/a ca Ie'rge Kashingt'n era mas'n si el, mas'nii au )acut mare ca/ declarBnd mas'neria 'n'rabila prin as'cierea cu el2 0in respect pentru Ie'rge Kashingt'n, nu s4a mai cercetat activitatea mas'neriei, desi d'i )'sti mas'ni, 3m's 1t'ddard si
reverendul 1eth Ga(s'n, au declarat si ei ca si ducele de Bruns=ic< >n public, ca mas'neria a )'st in)iltrata de illuminati2 Gresedintele J'hn 3dams i4a averti/at pe mas'ni >n 179$ despre in)iltrarea si pervertirea mas'neriei, aratBnd ca %ast)el de s'cietati @secreteA p't )i pervertite sa )aca t't raul de care au )'st suspectate,2 Mpinia publica a luat aminte si >n 1$29 s4a )'rmat un partid anti4mas'nic care la c'nventia sa din 1$29 a declarat ca %eEista d've/i despre legatura strBnsa dintre 'rdinele superi'are ale )rancmas'neriei si iluminismul -illuminati: )rance/, 0ar iubit'ril'r de adevar nu le4a mers multa vreme, caci la urmat'rul c'ngres din ?erm'nt din 1$!0, se arata ca %investigatia9 curBnd a )'st stinsa >n m'd misteri'sD presa a amutit ca sugrumata si masele p'p'rului sunt tinute >n ign'ranta )aptului ca a eEistat vre'data vreun dubiu cu privire la mas'nerie,2 .u alte cuvinte, investigatia a )'st stinsa de c'ntra4')ensiva cu acu/atii de %big'tism,, %dusman al libertatii de 'pinie,, etc2 eEact ca a/i2 0e atunci >nc'ace nici >n 3nglia nici >n 3merica nimeni n4a reusit sa determine guvernele sa )aca ' investigatie cinstita a in)iltrarii dusman'ase >n guvernD de/valuirile din 19"$ au )'st partiale si s4a musamali/at cea mai mare parte2 Gartidul anti4mas'nic a murit >n 1$"02 J'hn 3dams era c'nvins de eEistenta rev'lutiei permanente si universale >ndreptate >mp'triva guvernel'r legitimeD ' credea >n m'd gresit de 'rigine )rance/a, dupa cum a/i 'amenii >si >nchipuie >n m'd gresit ca c'munismul e rusesc2 3 emis actul >mp'triva activitatii anti4statale din 179$2 .'n)identul lui, 3leEander Jamilt'n, cun'stea si mai bine natura rev'lutiei, si4' descrie ast)el# >ntBi atacul >mp'triva crestinismului, ap'i >nl'cuirea lui cu religia Pnaturala, ap'i se neaga su)letul, viata 'mului )iind pur )i/icaD ap'i urmea/a atacul >mp'triva statului, care este descris drept un abu/ ca si religia si se preamareste anarhia2 7e/ultatul, /ice 3leEander Jamilt'n, este masacrul si distrugerea gigantica din &ranta, care a )'st scu)undata >n crima, saracie si bestialitate, ceea ce se urmareste sa se pr'duca >n t'ate tarile de catre aceiasi 'rgani/at'ri, pentru a distruge s'cietatea civili/ata si a pr'duce de/'rdinea generala a 'menirii2 Mrgani/atia, /ice Jamilt'n, a )'st inter/isa, dar elementele ei au supravietuit si lucrea/a din umbra pregatind n'i calamitati si un lung sir de c'nvulsii, rev'lutii, masacre, devastari si nen'r'ciri2 Jamilt'n vedea semnele si >n 1tatele Cnite2 Grin in)luenta aceasta ne)asta americanii au simpati/at cu 'r'rile rev'lutiei )rance/e2 Grin ea s4au 8usti)icat t'ate 'r'rile si crimele ne8usti)icabile si 'rice desp'tism, /icBndu4se ca trebuie sa4l imitam2 5n /ilele n'astre am va/ut asa de bine t'ate aceste lucruri >ncBt nu ne dam seama cBt de clarva/at'ri au )'st acesti 'ameni >n 17902 0ar clarvi/iunea l'r n4a dus la nimic2 .a un s'mnambul, 'ccidentul c'ntinua spre de/astru2 3nti4 rev'luti'narii au )'st de)aimati si redusi la tacere2 7ev'luti'narii si intellighentia pr'gresista si4au c'ntinuat 'pera2 3 aparut Fap'le'n si t'ti au uitat de rev'lutie2 Fumai illuminati au c'ntinuat sa lucre/e ca4nainte si cu re/ultat2 3cest lucru a devenit clar recent, cBnd Festa Kebster a studiat la/ile cu d'cumente ale p'litiei lui Fap'le'n si4a gasit ac'l' ca 20 de ani dupa rev'lutia )rance/a, >n a8unul caderii lui Fap'le'n, illuminati erau t't activi si t't pr'speri2 .'misarul special de p'litie nap'le'niana &ranV'is .harles de Berc<heim era mas'n2 5n 1$10 el descria cum illuminati au adepti >n >ntreaga ;ur'pa si se straduiesc sa in)iltre/e l'8ile mas'nice2 ;l /ice# %iluminismul devine ' putere mare si )'rmidabila9 regii si p'p'arele v'r avea mult de su)erit de la el daca prin prudenta nu se distruge mecanismul lui >ngr'/it'r,2 5n 1$1" un alt rap'rt /ice la
)el2 *a 20 de ani dupa c'n)esiunea publica a ducelui de Bruns=ic<, Berc<heim arata ca %multi 'ameni cu p'/itii >nalte, de nastere ilustra, cu mare avere si mari demnitari sunt printre ei,2 Garerea lui Berc<heim era ca %unii dintre ei nu sunt pr'stiti de visuri demag'gice ci spera sa puna mBna pe putere si sa4si sp'reasca averea si p'/itia s'cialaD dar ma8'ritatea adeptil'r cred >n ei ca4n scriptura9, .a si a/i, d'rinta de putere >i )ace pe 'amenii )aim'si si b'gati sa se as'cie/e cu miscari al car'r sc'p este distrugerea averii si renumelui l'r, >n speranta ca ast)el v'r deveni mai b'gati si mai )aim'si2 Berc<heim descrie ap'i met'dele illuminati4 l'r >n m'd asemanat'r cu Keishaupt si >n m'd asemanat'r cu met'dele c'munismului asta/i2 ;l arata cum illuminati in)luentea/a 'piniile 'amenil'r punBnd stapBnire >n primul rBnd pe literatura, savanti si pr')es'ri, care ast)el pr'paga principiile illuminati4l'r deghi/Bndu4le 'trava >ntr4' mie de )eluri2 ?ulgul nu vede si nu pricepe aceste semne minuscule dar cei initiati recun'sc )'rmulele2 5n special universitatile sunt cBmpul l'r de atac2 3deptii l'r sunt pr')es'ri universitari care mai >ntBi studia/a caracterul studentil'r2 0aca unul e mai destept si mai cu imaginatie, aceasta secta imediat pune mBna pe el si4ncep sa4i v'rbeasca despre drepturile p'p'rului, desp'tism, etc2 1i4i dau literatura l'r2 .Bnd a )'st t'tal captivat i se de/valuie ca mai sunt mili'ane ca el, ca sunt t'ti uniti >ntr4' mare )amilie, ca re)'rmele pe care el le d'reste v'r veni curBnd2 3st)el, /ice Berc<heim, illuminati seamana samBnta 'travii >n cele mai >nalte cercuri s'ciale si4si recrutea/a numer'si adepti2 3cest pr'ces descris de el c'ntinua si4n /ilele n'astre2 *a 20 de ani dupa ce4a )'st demascat si s'cietatea lui secreta inter/isa, >l regasim pe Keishaupt cerBnd >ntr4' scris'are din 1$0$ amanunte despre un anumit ritual mas'nic2 *a m'artea lui >n 1$!0 'rgani/atia lui era mai puternica ca 'ricBnd dar >si schimbase numele2 3ceeasi 'rgani/atie cu aceiasi 'ameni si aceleasi sc'puri a reaparut la supra)ata >n 1$"0 sub numele de %c'munism,2 3ceeasi pretentie de a lupta >mp'triva nedreptatii si 'presiunii ac'pera acum sub numele de c'munism aceeasi distrugere sBnger'asa cu sc'pul de a perpetua si ampli)ica nedreptatea si 'presiunea2 3/i c'n)lictul dintre civili/atia vestica crestina si c'munism este pe )ata si unul din ele trebuie sa dispara, caci sunt diametral 'puse si nu p't c'eEista2 *a 60 de ani dupa rev'lutia )rance/a, c'nspiratia rev'lutiei m'ndiale se a)la >n m'd public >n mBna evreiasca2 0ar nu s4a putut d'vedi ca ar )i )'st ' instigatie 'riginala iudaica >n ca/ul rev'lutiei )rance/e2 0eci eEista si alternativa ca rev'lutia m'ndiala n4a )'st de la >nceput de inspiratie iudaica si a )'st d'ar preluata de si'nism ulteri'r2 Fimic nu s4a putut stabiliD asa de bine s4au ascuns itele illuminati4l'r acum 200 de ani2 5n m'd aparent evreii n4au 8ucat mare r'l la illuminati si au participat d'ar pr'p'rti'nal >n rev'lutia )rance/a, )iind ac'l' la )el de numer'si ca si >n alte activitati, dupa pr'p'rtia l'r >n natiune2 *e'p'ld ;ngel, pers'na8 misteri's care a re'rgani/at 'rdinul illuminati4l'r >n 1$$0, sustine ca %era inter/is sa recrute/e evrei printre iluminati,2 Ge de alta parte Hirabeau, iluminat de )runte si )runtas al rev'lutiei )rance/e, s4a identi)icat cu iudaismulD ast)el ca a)irmatiile despre neparticiparea iudaica la illuminati p't )i pura de/in)'rmare, dupa met'da c'nspirativa clasica la care tinea Keishaupt cel mai mult2 .'ntemp'ranii rev'lutiei )rance/e sunt de ac'rd ca rev'lutia )rance/a nu a )'st )rance/a si ca a )'st pregatita de 'ameni din multe tari si de nati'nalitate imprecisa2 .hevalier de Halet /ice ca %aut'rii rev'lutiei nu sunt nici )rance/i nici
germani nici italieni nici engle/i etc2 ;i )'rmea/a un anumit p'p'r care s4a nascut si4a crescut >n >ntuneric, >n mi8l'cul tutur'r natiunil'r civili/ate, cu sc'pul de a le sub8uga,2 3sta vede cercetat'rul care studia/a 'rgani/area rev'lutiei )rance/eD dar rev'lutia b'lsevica a aratat alt)el2 0upa ce4a i/bucnit rev'lutia )rance/a evreii au 8ucat un r'l evident, dar mai mult de incitare la varsare de sBnge si distrugere decBt de c'nducere si plani)icare2 0e multe 'ri e greu sa4i identi)ici ca atare )iindca scriit'rii vremii l'r nu4i descriau ca atare2 7ev'lutia )rance/a >n m'd aparent vr'ia sa distruga t'ate religiile si nati'nalitatile -din n'u rev'lutia b'lsevica di)era de ea:2 3st)el gl'ata care4a spurcat vasele s)inte la adunarea rev'luti'nara si4a c'tr'pit bisericile ca sa tina )estivalurile ratiunii a inclus si evrei care4au adus 'rnamente de la sinag'ga la l'cul de pr')anare2 *a %Templul libertatii, un %cetatean crescut >n pre8udecata religiei evreiesti, si anume 3leEandre *ambert )iul, s4a apucat sa d'vedeasca ca %t'ate religiile sunt pre8udecati, si4a pr'testat >mp'triva tiraniei Talmudului, /icBnd# %.etateni, de rea credinta nu sunt evreii ci pre'tii l'r2 7eligia l'r >nvata ca la evrei trebuie sa dai >mprumut cu 6W dar de la cat'lici trebuie sa iei cBt p'ti mai multD este un 'bicei s)Bnt la n'i sa ne rugam dimineata sa ne a8ute 0umne/eu sa >nselam un crestin >n /iua aceea2 Hai mult, cetateni, au/iti culmea ab'minatiei# daca >n c'mertul cu evreii )acem ' greseala, se )ace restitutieD dar daca la 100 l'uis d'r un crestin plateste cu 26 mai mult, nu trebuie sa i se restituie2 .e 'r'areQ 1i de unde vin t'ate astea daca nu de la rabiniN .ine a incitat la pr'scrieri >mp'triva n'astraN Gre'tii n'striQ 3h, cetateni, mai presus de 'rice trebuie sa ne de/icem de4' religie care9 ne sub8uga la practici iritante si servile si ne )ace imp'sibil )aptul de a )i buni cetateni,2 Ge cBnd se plBngea *ambert )iul, evreii erau >n )a/a rabinica, adica c'ndusi de rabini l'cali dupa ce centrul iudaic din G'l'nia s4a dat la )und 'data cu >mpartirea G'l'niei >n 1772D t'ti rabinii erau stricti si )erventi practicanti ai %legii, talmudice, dar unii erau mai blBn/i altii mai severi, ca t'ti 'amenii2 0aca se p'ate stabili ' participare a evreil'r >n rev'lutia )rance/a, asta nu vine din acu/e ale crestinil'r ci din laudar'senia evreil'r2 3st)el de eE2 *U'n Kahn numeste cu numele evrei ca amestecati >n uciderea regelui si distrugerea religiei, la 100 de ani dupa evenimente2 3cesta este un eEemplu de e)'rtul depus >n mare parte din literatura iudaica de a arata ca nimic de acest gen nu s4a putut >ntBmpla )ara mBna lui eh'va, adica mBna evreiasca2 Gr'babil ca *U'n Kahn nu4si p'ate imagina regicidul alt)el decBt ca m'artea lui Belsatar2 0aca n4ar )i )'st rev'lutia b'lsevica, lumea ar )i uitat de *U'n KahnD din n'u pre/entul de/valuie trecutul2 0upa rev'lutia )rance/a evreii au tras pr')itul, prin c'nducat'rii l'r2 0ar este demn de menti'nat aici ca cei care4au pr')itat au )'st evreii rasariteni ash<ena/i si ca acesti ne4semiti c'nvertiti la iudaism au patruns >n acest m'ment masiv >n 'ccident2 .ei mai multi evrei )rance/i )usesera pBna la acea data se)arditi veniti din 1pania si G'rtugalia care avusesera 'arecare >nrudire cu Galestina, chiar daca nu prea multa2 0aca su)ereau vre' discriminare, aceasta a disparut >n 1790 cBnd au primit cetatenia )rance/a2 0ar >n 3lsacia aparuse ' c'munitate de evrei ash<ena/i slavici din 7usia care erau )'arte antipati/ati si ac'rdarea cetateniei catre acestia a pricinuit de/bateri )urtun'ase >n 3dunarea 7ev'luti'nara si rasc'ale printre taranii alsacieni2 0eputatul Haur( a spus# %0e 17 sec'le evreii nu s4au amestecat cu celelalte p'p'are9 nu trebuie persecutati, trebuie pr'te8ati ca indivi/i si nu ca )rance/i, caci ei nu p't )i cetateni9 Mrice le4ai )ace, ei ramBn straini >n mi8l'cul n'stru, si altii au )'st de ac'rd cu el2 ;vreii se)arditi au
pr'testat si ei, /icBnd ca ei su)era din cau/a un'r pretentii ciudate ale %evreil'r, ash<ena/i din 3lsacia, *'rena si cele trei episc'pate# %acesti evrei au pretentia sa traiasca >n &ranta cu un regim special, sa aiba legi numai pentru ei si sa )ie ' clasa de cetateni separata de t'ti ceilalti,2 3cest pr'test al evreil'r >mp'triva %legii, iudaice n4a )'st ascultat nici'data de guvernul g'imil'r2 Fici pr'testul c'merciantil'r )rance/i care s4au va/ut ruinati de practicile de trust evreiesti n4a )'st ascultat2 5n 1791 s4a dat decretul de emancipare a evreil'r din 3lsacia2 3st)el s4a creat %pr'blema evreiasca, care i4a stat >n )ata lui Fap'le'n cBnd a venit la putere, lui si >ntregii lumi2 0in acest m'ment secta c'nducat'are iudaica a marginali/at din t'ate puterile pe adevaratii evreii, pe se)arditi si i4a pr'pulsat >nainte pe evreii ha/ari m'ng'li ash<ena/i2 0in acest m'ment evreii ash<ena/i au patruns >n ;ur'pa si 3merica si4 au preluat c'nducerea rev'lutiei m'ndiale atacBnd peste t't guvernul legitim, religia si natiunea2 GBna acum evreii au participat la rev'lutii ca si ceilalti 'ameni, >n pr'p'rtia >n care se a)la >n p'pulatie, si4au tras )'l'asele cele mai mari2 0in acest m'ment nu numai )'l'asele, ci si c'nducerea si planul rev'lutiei au )'st iudaice2 0in acest m'ment ist'ria %legii iudaice, si ist'ria %rev'lutiei, se c'nt'pesc si )'rmea/a ' singura ist'rie2 0e la mi8l'cul sec'lului 19 rev'lutia m'ndiala este 'pera iudaica pe )ata2 .el care4a pre/is asta a )'st Ben8amin 0israeli, primul ministru evreu al 3ngliei2 .apit'lul 21# 3vertismentul lui 0israeli Ben8amin 0israeli, ulteri'r *'rd Beac'ns)ield, evreu se)ardic, a averti/at de repetate 'ri >mp'triva rev'lutiei m'ndiale si4a identi)icat 'rgani/at'rii ei2 3ut'rul nu este sigur daca secta talmudica a preluat c'nducerea 'rgani/atiei rev'luti'nare a lui Keishaupt sau ea a )'st aceea care l4a c'ndus si instigat pe Keishaupt2 3mbitia d'minatiei sectei iudaice >nd'ctrinata de sec'le prin Talmud si .abala -care, /ice ;ncicl'pedia udaica, s4a de/v'ltat ca partea secreta 'rala a Talmudului stiuta d'ar de initiati >n paralel cu partea scrisa Th'ra, >n esenta cu aceleasi sc'puri ca Talmudul: este sa4i >nr'beasca pe %pagBni, %natiunii s)inte,D este semni)icativ )aptul ca 'rgani/atia c'nspirativa si distructiva a lui Keishaupt a aparut t'cmai cBnd centrul talmudic din G'l'nia s4a dat la )und si4a disparut din viata publica dupa peste 2000 de ani de eEistenta >n di)eritele sale )a/e2 0ar este p'sibil si ca 'rgani/atia distructiva a illuminati4l'r sa )i )'st initial a alt'ra si sa )i )'st ap'i, ca mas'neria, cucerita de secta iudaica2 .ele mai semni)icative avertismente ale lui 0israeli le4a dat cu privire la rev'lutia de la 1$"$2 5nainte de 1$"$ el a pre/is eEact ce va avea l'cD dupa care, a pre/is ca rev'lutia se va repeta2 5n r'manele sale 0israeli si4a )acut p'rtretul# >n .'ningsb( el este 1id'nia, un evreu musulman din 1pania, care detine >n secret puterea si manipulea/a )iind %detinat'r al unei abs'lute lipse de pre8udecati care este c'mpensatia 'mului )ara patrie,2 n 1$"6 1id'nia a descris %acea puternica rev'lutie care se pregateste acum >n Iermania9 1i care e atBt de putin cun'scuta >n 3nglia, 'rgani/ata c'mplet sub auspiciile evreil'r,2 0upa ce4a i/bucnit rev'lutia din 1$"$ 0israeli a spus >n Garlamentul engle/, >n 1$62# % n)luenta evreil'r p'ate )i va/uta >n ultima i/bucnire a principiului distrugerii >n ;ur'pa2 3re l'c ' rev'lutie >mp'triva traditiei si4a arist'cratiei, >mp'triva religiei si4a pr'prietatii9 ;galitatea naturala a 'amenil'r si ab'lirea pr'prietatii sunt pr'clamate de s'cietati secrete care )'rmea/a guvernele pr'vi/'rii si cei de rasa
evreiasca se gasesc >n )runtea )iecareia dintre ele, -eEact ca4n 7usia >n 1917:2 %.ei mai iscusiti manipulat'ri ai pr'prietatii se alia/a cu c'munistiiD acest neam ales asa de separat, da mBna cu t'ate scurs'rile si cu t'ti cei mai de 8's din ;ur'pa,2 3sta, /ice 0israeli, >n sc'pul de a distruge crestinismul2 3ut'rul scrie ca printre sursele studiate de el pentru aceasta carte, 0israeli a )'st ca ' ra/a de lumina >n >ntuneric2 ;liberat de Talmud, pe care4l cun'stea intim din interi'r, 0israeli, mBndru de rasa lui israeliana, dar pe de alta parte adevarat patri't engle/, spune adevarul despre scena p'litica pe care el a )'st act'r principal2 +ice el# %lumea e guvernata de cu t'tul altii decBt >si >nchipuie cei care nu patrund >n d'sul culisel'r,D lumea e guvernata de grupul secret2 %.ea mai mare greseala,, /ice 0israeli41id'nia, %este sa4ti >nchipui ca m'tive ec'n'mice au dus la rev'lutie,2 0israeli era >mp'triva c'nceptului iudaic de %ra/bunarea lui eh'va, care cere masacrarea si distrugerea t'tala a alt'r p'p'are si s4a >mp'trivit atr'citatil'r si masacrel'r planuite de guvernul britanic >n ndia >n 1$67 dupa rev'lta indiana, spunBnd ca atunci cBnd aude planurile de masacre si de %ra/bunare, a lui eh'va din gura engle/il'r se gBndeste ca %p'p'rul din 3nglia s4 a schimbat de'data si nu se mai pleaca numelui lui Jrist's ci se pregateste sa re>nvie cultul lui H'l'h,2 3sta )ace alu/ie la )aptul ca iudaismul talmudic de )apt este cultul lui H'l'h L cultul care este sursa c'ntr'versei 1i'nului veche de !000 de ani2 0in cau/a ca secta levitil'r lui uda se >nchina lui H'l'h s4au dis'ciat triburile lui srael de tribul lui uda si ?eniamin2 3sta se vede >n ?echiul Testament >n d'ua l'curi# eremia care pr'testea/a >mp'triva cultului lui H'l'h4Baal -19#6: arata ca 0umne/eu /ice catre tribul lui uda si l'cuit'rii erusalimului, c'ndamnBndu4i pentru ca %au umplut l'cul cu sBngele cel'r nevin'vati, -19#":, ca ei# %au ridicat altare lui Baal @H'l'hA, sa4si arda pe rug c'piii >n sacri)icii aduse lui BaalD ceea ce eu n4am cerut, nici nu mi4a trecut nici'data prin minte, si pentru ca ei %au ridicat altare >n T')et sa4si arda )iii si )iicele pe rug pe altar# ceea ce eu nu le4am cerut, nici n4a )'st nici'data >n cugetul meu, -7#!1:2 3p'i ide'l'gul distrugerii iudaice, ;/e<iel, raspunde ca dumne/eul iudaic a cerut >n m'd eEpres ca >n cinstea lui sa se sacri)ice si sa se arda c'piii pe rug si a dat %legi care nu sunt bune, -20#26426:2 5n c'ntr'versa dintre dumne/eul milei si iubirii si cel al distrugerii si ra/bunarii, 0israeli s4a dis'ciat de eh'va4Baal4H'l'h al varsarii de sBnge nevin'vat si4al ra/bunarii iudaice, m'tiv pentru care >n 1966 *'rd Jerbert 1amuel a v'rbit cu dispret despre el2 .eea ce l4a caracteri/at pe 0israeli evreul a )'st capacitatea de a spune adevarul abs'lut, clarvi/iunea, patri'tismul pentru 3nglia si mila crestineasca pe care4a practicat4'2 Ge vremea cBnd tatal lui, saac 0israeli, a re)u/at )unctia de gardian al c'ngregatiei talmudice si s4a dis'ciat de talmudismul din 3nglia, mai era >nca p'sibil sa se )aca asa ceva# >n ghet'urile din 7usia si G'l'nia n4ar mai )i )'st p'sibil, ar )i )'st eEc'municat, p'ate chiar ucis2 3st)el 0israeli a putut spune adevarul despre evreii 'rgani/at'ri ai h'l'caustului rev'lutiei m'ndiale, desi t't lui i se dat'rea/a emanciparea deplina a evreil'r din 3nglia2 Keishaupt a murit >n 1$!0D timp de 60 de ani s4au dus lupte interne pentru detinerea puterii supreme >n cadrul c'nspiratiei rev'luti'nare a lui Keishaupt, si4au iesit vict'ri'si ha/arii, evreii ash<ena/i din estul ;ur'pei c'ndusi de rabinii l'r talmudici2 5n acele lupte interne pentru succesiunea puterii rev'luti'nare au participat 3lta ?endita din talia, mas'neria )rance/a, 'rgani/atia %Tugendbund, din Iermania, m'stenit'area directa a lluminismului lui Keishaupt2 Grintre pers'anele anga8ate >n lupta pentru putere au )'st un )rance/, *'uis Blanc, un rus, Hihai Ba<unin, si4
un evreu din Iermania, Karl HarE2 Ba<unin era anarhist si cerea ab'lirea statului >n sine, caci pr'prietatea de stat >nseamna t't tirania pr'prietatii, /ice el2 Glanul lui HarE >nsa era >nl'cuirea clasei stapBnit'are cu ' alta, mai abs'lut tiranica2 Ba<unin era sincerD HarE a )'st t'ata viata un escr'c, traind >n luE si lene si scriind despre munca grea si mi/eria pr'letariatului2 .Bteva saptamBni dupa ce si4a terminat de scris %mani)estul c'munist,, unde denunta )aptul ca pr'letariatul e sarac neavBnd pamBnt, case si >ntreprinderi si prescrie drept remediu des)iintarea pr'prietatii private pentru a4i )ace pe t'ti saraci lipiti pamBntului, au i/bucnit rev'lutii >n Iermania, 3ustria, Cngaria talia, &ranta, 0anemarcaD >n asa scurt timp %pr'letariatul, nici n4ar )i avut timp sa citeasca mani)estul lui HarE si sa )ie inspirat de el, presupunBnd ca ar )i avut che) sa4l citeasca si sa4l aplice2 5n realitate rev'lutiile au )'st sincr'ni/ate cu publicarea mani)estului lui HarE, dar bine>nteles ca n4au )'st cau/ate de el ci au )'st 'rgani/ate central sa i/bucneasca simultan ca ' actiune c''rd'nata a rev'lutiei m'ndiale2 1ingura 'rgani/atie m'ndiala per)ect rami)icata ca sa 'rgani/e/e rev'lutia m'ndiala c'munista a )'st rabinatul ha/ar talmudic din ;ur'pa rasariteana2 Biserica .at'lica avea aceleasi rami)icatii, dar pe vremea aceea nu era >nca c'mplet in)iltrata, sub8ugata si c'rupta de talmudism ca a/i si s4a 'pus distrugerii si varsarii de sBnge dupa legea lui eh'va4H'l'h2 udaismul talmudic a preluat c'nducerea rev'lutiei planuite de Keishaupt, dupa cum a aratat 0israeli >n parlamentul engle/2 *'uis Blanc, membru >n guvernul pr'vi/'riu de la Garis din 1$"$, urmarea un stat de %a8ut'r s'cial, -=el)are state: ca cel britanic si american de a/i, unde %dreptul la munca, >nsemna, ca >n statele s'cialiste, lagare de c'ncentrareD el era de parere ca individul nu trebuie sa aiba nici ' pers'nalitate si nu trebuie sa eEiste c'mpetitie, d'ar >nregimentare2 0upa >n)rBngerea rev'lutiei a )ugit >n 3nglia si si4 a pierdut imp'rtanta pers'nal2 T't >n 3nglia s4a ase/at si HarE, unde4a trait >n belsug !" de ani2 Fumai Ba<unin, nascut n'bil rus, )'st ')iter tarist, a alergat sa lupte pe baricade2 Ba<unin descrie >ntBlnirea lui cu HarE# %HarE mi4a /is ca sunt un idealist sentimental, si4avea dreptateD eu i4am /is ca e un 'm vanit's, per)id si viclean, si4aveam si eu dreptate,2 Ba<unin a )'st )acut pri/'nier si c'ndamnat la m'arte, ap'i gratiat, tinut >n lanturi grele tintuit de un perete timp de un an, ap'i trimis >n 7usia dupa sase ani, )ara dinti, b'lnav de sc'rbut, ruinat )i/ic2 3 )'st eEilat >n 1iberia de unde a )ugit >n Jap'niaD de ac'l' >n 3merica ap'i >n 3ngliaD ap'i a inaugurat nternati'nala lui s'cial4dem'cratica >n ;lvetia, >n 1$6"2 T't pe4 atunci >si >n)iinta si HarE nternati'nala lui, si4a >nceput rivalitatea l'r2 5n timp ce Ba<unin /acea >n >nchis'ri si4n lanturi, HarE in)iltrase si pusese mBna pe t'ate 'rgani/atiile rev'luti'nare, unde4n multe tari ginerii lui erau c'nducat'rii2 F4a putut sa4l elimine pe Ba<unin imediat caci acesta era )'arte renumitD dar printr4' serie de trucuri si >nselat'rii, >n )ine l4a eliminat la c'ngresul din 1$72, c'nv'cat la Jaga, unde Ba<unin nu se putea duce2 3c'l' HarE a )acut eEact ca 1talin, si4a denuntat rivalul absent si l4a eEc'municat si eEclus2 Ba<unin a murit dupa cBtiva ani, b'lnav L /ic unii ca s4a sinucis prin greva )'amei2 0in acel m'ment rev'lutia m'ndiala a )'st suta la suta sub c'ntr'l evreiesc si sc'pul ei a )'st sa instaure/e >n lumea >ntreaga un guvern m'ndial al unui stat m'ndial care sa reprime >n m'd abs'lut si t'tal libertatea individuala si sa >nregimente/e si >nr'beasca >n m'd )'rtat abs'lut t'ate p'p'arele2 3sta a va/ut Ba<unin cBnd si4a publicat p'lemica >mp'triva c'nducerii rabinice a rev'lutiei >n 1$69D din acel m'ment distrugerea lui a )'st d'ar chestie de timp2
Timp de !0 de ani 0israeli si4a repetat avertismentele despre rev'lutia m'ndiala, aratBnd ca tr'nul lui *'uis Ghilippe >n &ranta %a )'st rasturnat9 nu de parlament, nici de p'p'r, nici de natura9 ci de s'cietati secrete, care stau gata sa devaste/e ;ur'pa, -1$62:D %mare parte din ;ur'pa e ac'perita de ' retea de aceste s'cietati secrete, asa cum supra)ata pamBntului e ac'perita de cale )erata9 ei nu v'r guvern c'nstituti'nal, nu v'r sa >mbunatateasca institutiile s'ciale9 ei v'r sa schimbe stapBnii tarii, sa i/g'neasca pe actualii pr'prietari si sa puna capat )undatiei religi'ase9, -1$66:2 0israeli a va/ut clar natura liberalului# liberalismul %este manevra cel'r care l'vesc >n pr'prietate si4n Jrist's si 'amenii de treaba din tara asta, care tin asa de mult la pr'prietatea l'r si sunt asa de religi'si, ' aplauda si ' recun'sc ca )iind pr'gresul cau/ei liberale,2 &iindca nu4l puteau de)aima pe 0israeli, c'nspirat'rii l4au ridiculi/at /icBnd ca are idei )iEe2 0in ce >n ce mai mult eEpresiile lui sunt >nsa )'l'site de altii care vad adevarul# %reteaua, care ac'pera ;ur'pa, %mBna ascunsa, care diri8ea/a guvernele2 7abi 0rach care s4a dis'ciat de Talmudismul c'nducat'r al rev'lutiei m'ndiale >nainte de 1$"$ si4 a )'st persecutat /ice# %ce p't cele mai >ntelepte masuri ale aut'ritatil'r din t'ate tarile )ace >mp'triva acestei c'nspiratii vaste si permanente care se >ntinde ca ' retea pe cBt de vasta pe atBt de puternica peste >ntreg gl'bul, si4si arata )'rta de cBte 'ri are l'c un eveniment care atinge cumva numele de israelit,2 ata secventa evenimentel'r# 0r2 Kastein, ist'ricul si'nist, /ice ca >n 1772 %centrul, guvernului iudaic %a >ncetat sa eEiste,D aut'ritatile rusesti de4atunci /ic ca a devenit un guvern iudaic secretD >n 1776 Keishaupt a >n)iintat secta lluminati4l'rD >n 1$"6 0israeli scria ca %rev'lutia se des)as'ara c'mplet sub auspicii evreiesti,D >n 1$69 Ba<unin a atacat c'nducerea evreiasca a rev'lutieiD >n 1$72 Ba<unin a )'st eEclus si HarE a preluat c'nducerea deplinaD >n 1917 rev'lutia b'lsevica a pr'dus un guvern b'lsevic apr'ape eEclusiv )'rmat din evrei2 3st)el, emanciparea evreil'r >n sec'lul 19, c'ntrar asiguraril'r date de 1anhedrin lui Fap'le'n, nu i4a )acut sa )ie cetateni ca t'ti ceilalti ci dimp'triva, sa se dedice t'tal distrugerii si masacrarii cel'rlalti si distrugerii taril'r >n care traiesc si a legil'r care i4au emancipat2 5n acest sec'l /ice 0r2 Kastein a aparut termenul %antisemit,2 3cum nu se mai putea sustine ca eEista %persecutie, si atunci s4a inventat %antisemitismul, ca )'rma de %persecutie, pentru care eh'va sa dea %p'p'rului ales, mBna libera sa %se ra/bune, masacrBnd, >nr'bind si 8e)uind p'p'arele2 .um p'ate )i cineva antisemit >mp'triva ha/aril'r, a evreil'r de a/i, care >n m'd clar nu sunt semiti, nimeni nu eEplicaD si cum p't semitii autentici, arabii, )i antisemiti, iarasi nu e clar2 0ar 'ricine arata simpatie pentru semiti, pentru palestinienii masacrati si i/g'niti si 8e)uiti, este acu/at cu vi'lenta de9 antisemitismQ 0ar antisemitismul e un )el de les4maiestate si ere/ieD prin 1960 de8a mintea masel'r a )'st t'tal d'minata de mascarada antisemitismului si t'ti se pr'sternea/a la au/ul termenului, care a )'st inventat pentru a )ace tabu 'rice discutie a directiei si c'nducerii p'litice2 Bernard *a/are, ap'l'get al si'nismului, /ice ca antisemitismul n4are nimic de4a )ace cu 1em sau cu sBngele semitic, sau cu 'rice )el de semitismD antisemitismul, /ice el, %c'nsta din cei ce /ic# evreii au pregatit, au manipulat, au )'st principalii pr'm't'ri ai rev'lutieiD cBta vreme ist'ricii impartiali se marginesc sa studie/e ce r'l ar )i putut 8uca evreii, c'nsiderBnd ce )el de spirit, de caracter, de )il'/')ie, de religie au, >n pr'cesele si miscarile rev'luti'nare,2 0eci cine /ice ca evreii au c'ndus si 'rgani/at rev'lutia e antisemit, dupa *a/are2 0israeli >nsa, care p'sibil a avut sBnge semit >n el, /ice
ca %acea rev'lutie gr'/ava9 se pregateste c'mplet sub auspiciile evreil'r9 ,, %in)luenta evreil'r p'ate )i 'bservata >n ultima i/bucnire a principiului distrugerii,, %indivi/i de rasa evreiasca se gasesc >n )runtea )iecareia din ele @s'cietati secreteA%2 .um era el >nsusi de rasa evreiasca, 0israeli n4a mai subliniat ca multi dintre evrei se 'pun ca si el %rev'lutiei at'tputernice, si %principiului distrugat'r,, caci c'ntemp'ranii lui pr'babil stiau ca atunci cBnd )ace a)irmatiile de mai sus care a/i l4ar cali)ica de antisemit >i eEcludea pe acestia din urma2 0e la rev'lutia )rance/a >nc'ace evreii se)ardici au aratat cBt de distrugat'ri sunt n'ii veniti din estul ;ur'pei -cei din 3lsacia de eE2: si4au re/istat in)luentei acest'ra2 0upa emancipare nemai)iind asa de >nr'biti ghet'ului si Talmudului ei nu aveau decBt de pierdut daca evreii ash<ena/i din est si secta talmudica reuseau sa 'rgani/e/e %principiul distrugerii, >n vest2 ;vreii se)ardici l4au ascultat si >nteles pe 0israeli mai mult decBt masele de g'imi2 3u )'st pedepsiti prin eEc'municare# prin manipulatiile statisticienil'r, au )'st declarati ineEistenti la ' suta de ani dupa aceasta L ca si %cele 10 triburi disparute, ale sraelului care nu se supusesera lui H'l'h cu mult >nainte2 .apit'lul 22# Mrgani/at'rii ;vreii ash<ena/i slavici din est >ndreptau rev'lutia distrugat'are atBt >mp'triva g'imil'r crestini cBt si >mp'triva evreil'r se)ardici, care se >n)rateau cu cei din 8urul l'r si scapasera de tirania %>nteleptil'r, c'nducat'ri ai iudaismului2 0r2 Kastein /ice# %0in acest m'ment se disting evreii din vest de cei din est,2 0ar ei )usesera d'ua rase distincte timp de 1000 de aniD ceea ce vrea sa /ica 0r2 Kastein este ca evreii din est din acest m'ment si4au strBns rBndurile >n 8urul guvernului l'r rabinic si si4au >ndreptat atacul si >mp'triva evreil'r se)ardici2 3cestia nu4i prea cun'steau bine pe ash<ena/i si masele de g'imi crestini habar n4aveau de ei2 5nregimentarea l'r strBnsa >n ghet'urile l'r sub abs'lutismul rabinic secular i4a )acut ' )'rta de lupta )'rmidabilaD cu ' m'stenire rasiala barbara asiatica m'ng'l'ida, >nd'ctrinati de sec'le >n Talmud, strict >nregimentati sub cel mai sever desp'tism, au )'st un instrument eEtrem de puternic )'l'sit >n acest sec'l cu mare maiestrie >n d'ua strategii distincte care urmaresc acelasi re/ultat, desi sc'purile l'r apar sa )ie eEact 'puse2 5n 7usia s4au 'pus cu >nversunare emanciparii, iar >n vest s4au agitat si lamentat pe m'tiv ca su)era din cau/a %antisemitismului, care le re)u/a emanciparea pe care ei ' re)u/au2 .u a8ut'rul c'ntr'lului abs'lut asupra presei si mi8l'acel'r de di)u/are >n masa @mass4mediaA au >nd'ctrinat publicul cu aceasta pr'paganda care c'nsta din idei c'ntradict'rii >n asa masura >ncBt publicul repeta papagaliceste l'/incile l'r )ara sa 'bserve c'ntradictiile2 T't timpul sec'lului trecut p'liticienii din vest au scandat l'/incile despre persecutiile pe care le su)era evreii din 7usia, >n timp ce acei evrei c'ndusi de mBna de )ier a rabinil'r l'r talmudici se 'puneau din t'ate puterile ca sa )ie emancipati si sa4si termine %persecutia,2 .hiar aut'rii si'nisti /ic asa2 0r2 Kastein scrie teEtual# %Harea ma8'ritate a evreil'r au 'pus ' re/istenta pasiva acerba 'ricar'r >ncercari de a le >mbunatati situatia,2 0ar re/istenta l'r n4a )'st d'ar pasiva, ci a )'st activa si ucigasa2 .ea mai buna aut'ritate este 0r2 .haim Kei/mann, parintele statului srael si aut'rul se ba/ea/a )'arte mult pe scrierile si spusele 0r4lui .haim Kei/mann de aici >nainte2 ;vreii ash<ena/i din ghet'uri, atBt cei si'nisti cBt si cei c'munisti, au )'st instruiti sa >mpiedice emanciparea evreil'r cu t'ate mi8l'acele, inclusiv asasinatul, >n timp
ce se lamentau cu )'arte mare glas de %persecutiile, si lipsa l'r de emancipare catre vestul crestin2 G'liticienii g'imil'r au pre/entat acele minciuni p'p'arel'r l'r ca )iind purul adevar si4au )'st rasplatiti cu bani, sustinere din partea presei si v'turi la alegeri de catre %l'bb(4,urile puternice si b'gate evreiesti2 7e/ultatul alegeril'r depindea de cum candidatii deplBng %persecutiile, su)erite de evrei >n 7usia si cer %>nt'arcerea, evreil'r ha/ari ash<ena/i din 3sia >n %patria l'r, Galestina2 5n )inal, 'rice p'litician din vest care d'reste sa se bucure de banii si )av'rurile l'bb(4ului evreiesc trebuie sa aband'ne/e interesele statului si tarii sale si sa sustina numai d'ua cau/e, ambele distrugat'are# rev'lutia c'munista m'ndiala care tinde sa distruga t'ate natiunile si i/g'nirea semitil'r din Galestina pentru a ')eri Galestina rasei stapBnit'are a evreil'r ha/ari ash<ena/i2 ;vreii din vest s4au supus cu mult mai greu dictatului evreil'r din est decBt p'liticienii g'imi2 1e temeau ca de/'rdinea si distrugerea pr'm'vata de evreii din est v'r pune capat pr'speritatii l'r cucerite >n vest, cum s4a >ntBmplat >n 1pania cu sase4sapte sec'le >n urmaD si se temeau ca v'r )i din n'u >nchisi si >nregimentati >n ghett'uri ca cele din 7usia si G'l'nia de catre rabini2 ;vreii din Iermania v'rbeau cu teama de %diese Mst8uden, cBnd discutau p'litica cu aut'rulD si evreii ash<ena/i rasariteni se eEprimau cu dispret despre evreii autentici din Berlin catre aut'r ca %diese Berliner,2 0irect'ratul rabinic a >nceput sa4i )'l'seasca pe acesti ha/ari iudai/ati din 7usia atBt >mp'triva crestinil'r din vest cBt si >mp'triva evreil'r din vest2 &iind viata evreil'r >nvaluita >n atBtea secrete, ci)re statistice eEacte sunt greu de 'btinut si ast)el le4a )'st cu putinta rabinil'r talmudici c'nducat'ri sa )aca sa dispara t'ti evreii >n a)ara de cei ash<ena/i de 'rigine tatara ha/ara, declarBndu4i pe t'ti evreii se)ardici care mai aveau cBteva picaturi de sBnge semit >n vine si mai aveau printre stram'si cBte unii care >ntr4adevar trecusera cBndva pe4apr'ape de Galestina si venisera cBndva din 3)rica, ca s4au stins# un rap'rt al celui de4al 24lea .'ngres 1e)ardic de la Fe= O'r< din 196" a declarat ca evreii din t'ata lumea sunt 11276!2"91D ca numai 16W din ei, adica 127""2$$! sunt se)arditi si numai 622000 de se)arditi se a)la >n ;ur'pa si >n >ntreaga emis)era vestica L unde >nainte >n vest t'ti evreii )usesera se)ardiciQ Fici daca i4ar )i b'mbardat cu b'mba at'mica n4ar )i putut pieri evreii se)ardici asa t'tal >n cBtiva ani >n vestD >n realitate ei au )'st declarati ineEistenti pentru ca nu vr'iau sa se >nregimente/e la 'pera rabinica si numai evreii ash<ena/i au )'st declarati ca eEista apr'ape >n eEclusivitate2 ;i au m'stenit misiunea levitil'r2 3st)el >nteleptii si'nului de d'ua 'ri au eEc'municat si eEclus masele de evrei printr4' trasatura de c'ndei, prima data cBnd au %pierdut, cele 10 triburi ale sraelului, si4a d'ua 'ara cBnd au %disparut, se)arditii2 5n realitate si israelitii adevarati si se)arditii traiesc >n c'ntinuare, unii amestecati printre g'imi, altii >n c'munitati iudaice 'riginale2 3linierea evreil'r din est la rev'lutia m'ndiala acum un sec'l nu s4a )acut nici din >ntBmplare si nici de capul l'r, caci rabinii >i c'nduceau desp'tic2 3ut'rul a cun'scut intim ghet'urile ash<ena/i din G'l'nia si 7uthenia >n anii 19!0 si4a va/ut cBt de abs'lut era c'ntr'lul rabinil'r asupra )iecarei miscari si )iecarui gBnd din viata )iecarui individ din ghet'u, de neimaginat pentru cei din vest2 .ei neascultat'ri erau pedepsiti cu asprime une'ri cu m'artea prin linsare sub c'nducerea rabinil'r ac'l' unde legile tarii nu le permiteau sa aplice pedeapsa cu m'artea2 5nca si a/i se mai >ntBmpla ast)el de lucruri# de eEemplu, >n 1966 un c'merciant evreu din *eeds a )'st suspectat ca ar )i permis ca 22! tancuri vechi engle/esti care erau >n mBna lui sa a8unga la egipteni, desi nimeni nu s4a plBns
de vBn/area strict legala a tancuril'r2 .'nducat'rul curtii evreiesti >n care4a )'st acu/at a spus ca %avem n'i mi8l'acele n'astre sa pr'cedam cu cei gresiti n'ua,, di)erite de met'dele legale ale statului2 .um presa, guvernul si mintea publicului sunt sub calcBiul si'nist, nimeni nu s4a sesi/at de c'ntradictia dintre %met'dele, l'r si legile statului, sau dintre p'litica tarii si %greselile )ata de c'munitate,2 0eci >nr'larea evreimii >n armata rev'lutiei c'muniste a )'st 'rd'nata de c'nducerea rabinica si urmarea trei sc'puri# sa 'preasca pr'cesul de emancipare a evreil'r si de asimilare a l'r cu p'p'arele printre care traiescD sa se ra/bune pe crestini si pe crestinism pentru ca eEistaD si sa pregateasca >mplinirea %legii, care prescrie distrugerea g'imil'r si trium)ul %p'p'rului ales, adica al sectei care u/ea/a de acest termen2 3st)el ' ambitie care ar )i putut )i realista >ntr4un spatiu restrBns printre triburile de la anul 600 >2 Jr2 a devenit ' gigantica 'pera de devastare cu sc'pul de a impune ' %lege, tribala din antichitate nascuta din rivalitati de c'rt, dintr4un trib minuscul pierdut >n negura ist'riei, asupra >ntregii 'meniri2 I'imii >si >nchipuie ca ei citesc aceasta %lege, >n Th'ra sau >n ?echiul Testament, unde pe lBnga interp'larile sBnger'ase si pline de ura si cru/ime ale levitil'r se mai stravad resturi din religia mai blBnda si civili/ata a cel'r %10 triburi pierdute, ale sraelitil'r 'riginaliD cBnd >n realitate %legea iudaica, sub care s4au >nregimentat evreii ash<ena/i este Talmudul, care nu c'ntine d'ua tendinte c'ntrare, una blBnda si alta cruda care4' anulea/a pe cea blBnda, ca ?echiul Testament, ci este unitar si /ice clar# %dreptatea, echitatea, mila )ata de apr'apele nu numai ca nu trebuie practicate catre crestini, dar c'nstituie ' crima daca sunt aplicate2 Talmudul >n m'd eEpres inter/ice sa )ie salvat un ne4evreu de la m'arte9 sau sa i se restituie ce4a pierdut , sau sa4i )ie cuiva mila de un ne4evreu,, arata )'stul rabin 0rach2 3sta e %legea, care4i guvernea/a pe rev'luti'narii ash<ena/i, care, c'n)'rm statisticil'r l'r, sunt acum %evreii,, sau cel putin c'nstituie $6 W din ei2 3ceasta )'rta de lupta atBt de teribil >nd'ctrinata a )'st de/lantuita de peste un sec'l si 8umatate >mp'triva ;ur'pei, alta data atBt de )rum'asa, b'gata si )ericita2 3ut'rul scriind >n 1966 >nca spera ca crestinismul >si va reveni si4si va recupera puterile >n circa 100 de ani2 0e atunci avansul %guvernului m'ndial,, varsarea de sBnge nevin'vat, masacrele si'niste, 8'snicia p'liticienil'r si guvernel'r din vest si 'rbirea si >nd'bit'cirea masel'r a pr'gresat de asa natura >ncBt nu prea mai tragem sperante2 0istrugerea statel'r nati'nale prin rev'lutie nu era un sc'p >n sine ci ducea la trium)ul unei natiuni alese, c'nducat'areD in acest sc'p paralel cu distrugerea statel'r p'p'arel'r lumii trebuia >n)iintat statul %p'p'rului ales, >n %tara )agaduintei,2 3st)el )'rta distrugat'are c'ndusa de rabinii talmudici a luat d'ua )'rme# a rev'lutiei c'muniste si a si'nismului2 ;le au ev'luat paralel >n ultima 100 de ani si4au lucrat mBna4n mBna2 .Bnd 0r2 Kastein /ice ca dupa 1772 %a >ncetat sa mai eEiste, guvernul evreiesc care a guvernat ne>ntrerupt de peste 2000 de ani evreii din t'ata lumea si ca a )'st >nl'cuit cu %' internati'nala evreiasca,, el arata de )apt ca actiunea guvernului evreiesc din acel m'ment a )'st de a guverna guvernele cel'rlalte natiuni devenind ast)el un supraguvern internati'nal2 3st)el p'tentatii natiunil'r, sub presiunea rev'lutiei c'muniste, au cedat t't mai multD sub presiunea si'nismului au )acut ra/b'aie de/astru'ase trimitBndu4si s'ldatii sa m'ara >n slu8ba si'nismului2 .restinii care citesc /iarele si nu citesc nimic altceva, cred de/in)'rmarea cu care >i inunda mass4media si nu4si p't >nchipui cum 'ameni b'gati sustin rev'lutia c'munista care4si pr'pune sa le
ia averileD 0israeli a ridicat si el >ntrebarea si i4a dat si raspunsul# ca sa distruga crestinismulD si ca sa aplice %legea, Talmudului2 .apit'lul 2!# Gr')etul 0ar lupta nu se da >ntre evrei si crestini, ci >ntre unii dintre evrei aliati cu unii dintre crestini si ceilalti evrei amestecati cu ceilalti crestini, asa cum >n antichitate lupta )usese >ntre secta levitil'r tribului lui uda a8utati de trupele si generalii persani sau r'mani si ceilalti evrei si ne4evrei2 ;ste un mister numai cum de secta iudaica gaseste t'tdeauna guvernanti ne4evrei gata sa se alie/e cu principiul distrugat'r talmudic4levitic >mp'triva pr'priului l'r p'p'r, distrugBndu4 si pr'priul p'p'r2 Cn ast)el de p'litician tipic sec'lului 19 a )'st Jenr( Kent='rth H'n<2 Ge vremea lui di)u/area presei )acea demag'gia si )alsul sa d'mneasca >n viata publica, unde, cum /ice 0ic<ens, se adunau bani ca sa se pr'cure batiste cu inscriptii m'rale pentru c'piii triburil'r din 3)rica, dar, cum /ice 0israeli, nimeni nu 'bserva >n ce 'ribila si crunta mi/erie traiau minerii din Tara Ialil'r >n 3nglia2 Gasiunea publicului era re)'rma si %drepturile 'mului,, mai ales a 'amenil'r de )'arte departe care nu puteau )i vi/itati, erau la 'rdinea /ilei pentru t'ti acei %)ilantr'pi, car'ra nu le pasa cBt rau si cBta distrugere pr'v'aca luptBndu4se pentru %drepturile asupritil'r,2 3tunci s4a nascut H'n<, >n 1$27, pe ' )erma din .anada, de unde a )'st smuls la 7 ani si dus la *'ndra unde a crescut )ara parinti si )ara prieteni la ' sc'ala )'ndata de ;d=ard ? >ntr4un regim sever, saracaci's, cu batai si )'arte mult studiu al ?echiului Testament2 5nc'n8urat de ' lume crunta si lipsita de a)ectiune a >nceput sa aplice ?echiul Testament la 3nglia /ilel'r lui si4 a decis ca el trebuie sa reali/e/e >nvatatura levitica despre distrugerea natiunil'r si re>nt'arcerea p'p'rului ales >n tara )agaduintei2 1i altii aveau aceasta idee >n 3nglia2 H'n< era de 11 ani cBnd *'rd 1ha)tesbur( d'rea ca marile puteri sa cumpere Galestina de la Turci ca s4' dea evreil'r2 *a 1" ani H'n< si4a dedicat viata 'perei de a g'li Galestina de t'ti ceilalti l'cuit'ri ai ei pentru ca p'p'rul ales sa se %re>nt'arca, >n ea2 .hemarea asta nu4i dadea pace sa stea linistit pe )erma tatalui lui si nici sa ')icie/e ca past'r c'n)'rm pregatiriiD d'minat >n >ntregime de litera ?echiului Testament, >ncetase de mult sa )ie crestin si credea ca el va )ace ceea ce 0umne/eu4 eh'va a 'mis sa )aca, adica sa restituie tribul lui uda >n tara )agaduinteiD a8unsese sa se creada deasupra lui 0umne/eu, un n'u eh'va mai mare ca eh'va, asa cum se cred si a/i t'ti p'liticienii 'ccidentali, servili si'nismului2 Hai erau pr')eti ca H'n<# unul era H'rde<ai F'ah, evreu 3merican care a c'nstruit un %re)ugiu, pentru evreii din 3merica, unde acestia urmau sa se re)ugie/e, nu se stie de ce sau de cine, pBna se v'r %>nt'arce, >n GalestinaD altul a )'st Karder .ress'n, c'nsul american la erusalim, care re>nt'rs si4a i/g'nit s'tia, s4a c'nvertit la iudaism, si4a schimbat numele >n Hichel B'as srael si s4a dus >n Galestina unde4a reusit sa se >ns'are cu ' )ata l'cala semita cu care nu s4a putut >ntelege t'ata viata decBt prin semne2 H'n< si mai >n)lacarat, s4a 8urat sa nu4si taie parul sau barba si sa nu4si )aca t'aleta pBna nu se va %>nt'arce, tribul lui uda >n Galestina2 1i4a vBndut mica )erma parinteasca si n4a mai muncit abs'lut del'c t't restul vietii, para/itBnd pe altii2 *a 26 de ani a plecat la erusalim unde4a a8uns cu greu, par's, murdar si cu mBna g'ala si nimeni nu l4a ascultat2 3r )i disparut )ara urma daca >ntBmplarea n4ar )i )acut sa4l desc'pere pict'rul J'lman Junt, care era >n ra/b'i cu 3cademia 7egala de 3rta si l4a gasit pe H'n<
)ascinant si pit'resc, t't'data gasind atragat'are ideea de a distruge 'menirea si 'data cu ea 3cademia2 Junt a pictat subiectul tapului ispasit'r dupa directivele lui H'n< si H'n< a scris ' carte la sugestia lui JuntD atBt de %autentic, %simteau, cei d'i ideea >ncBt au reusit sa 'm'are un tap >n chinuri si4au cumparat si chinuit un al d'ilea pentru terminarea picturiiD Junt s4a >nt'rs >n 3nglia cu pictura si H'n< cu M 1impla nterpretare a 3p'calipsului, unde /icea ->n m'd c'rect: ca cele 10 triburi pierdute ale lui srael n4au disparut ci s4au amestecat cu restul 'amenil'r si ap'i ca %adevaratii israeliti,, crestini si iudaici -a/i ar )i acu/at de antisemitism pentru aceste v'rbe: trebuie sa se >nt'arca >n Galestina sa )'rme/e un stat4m'del, al carui guvern sa )ie un supraguvern internati'nal care sa guverne/e guvernele lumiiD asta, /ice H'n<, ar pune capat pentru t'tdeauna 'ricarui ra/b'i2 3sa a enuntat el pr'gramul si'nismului de a/i, de a stabili un supraguvern m'ndial, cu aceeasi pr'misiune demag'gica de pace vesnica si universala2 Fici H'n< nici Junt n4au avut succes, dar H'n< l4a captivat pe ist'ricul de arta 7us<in la ale carui insistente a )'st publicata cartea lui H'n< si care l4a >ntretinut pe H'n< multa vreme2 7us<in, crescut de ' mama puritana >n 'bsesia ?echiului Testament si vesnic nen'r'c's >n drag'ste, avea nev'ie si el sa se dedice unei cau/e si s4a dedicat lui H'n<2 Junt l4a pictat ap'i pe H'n< cel par's si nepieptanat >n chip de Jrist's cu ?echiul Testament >ntr4' mBna si /iarul l'nd'ne/ Times >n cealalta2 0ar ap'i Junt a vBndut ' pictura cu 62600 de lire sterline si avBntul lui pr')etic >mp'triva 'menirii si4a 3cademiei 7egale de 3rta a sca/utD si nici n4a avut che) sa4l ia pe H'n< cel netuns si netesalat cu el >n casele elegante unde a >nceput sa )ie invitatD 7us<in si el 'cupat cu gasirea unei iubiri )ericite >ncepuse sa se cam plictiseasca de H'n<, ast)el >ncBt Junt si 7us<in au decis sa4l c'nvinga sa se duca la erusalim, cBnd a i/bucnit ra/b'iul civil >n 3merica, desi c'n)'rm pr')etiil'r lui H'n<, nu ac'l' trebuia sa i/bucneasca2 7us<in a insistat ca era de dat'ria lui sa se duca sa puna capat ra/b'iului din 3merica2 H'n< s4a c'n)'rmat si a8ungBnd >n 1tatele Cnite i4a spus lui *inc'ln -caci t'ata lumea avea acces la presedinte pe atunci >n 3merica: ca trebuie sa4i elibere/e pe negri si pe evrei2 %0e ce pe evreiN 0'ar sunt liberiN, a >ntrebat *inc'ln uluit, caci evreii erau mai liberi ca 'ricine altcineva >n 3merica2 %0ar nu cei din Turcia si 7usia si Grusia,, a raspuns H'n<, %si nu va )i pace >n lume pBna ce p'p'arele lumii c'nduse de Harea Britanie si 1tatele Cnite nu v'r ispasi crima l'r )ata de evrei pe care i4au persecutat timp de 2000 de ani si nu4i v'r duce >nap'i >n Galestina ca patria l'r si nu v'r )ace erusalimul capitala lumii crestine uni)icate,2 .a t'ti p'liticienii, H'n< nu )usese nici'data >n %7usia, Grusia si Turcia, si nu4i va/use nici'data pe acei evrei2 ;vreii din 7usia se 'puneau din t'ate puterile la %eliberarea, si emanciparea l'r si tarul 3leEandru care vr'ia sa4i emancipe/e )usese asasinatD >n Grusia evreii erau emancipati si de aceea >i urau evreii din 7usiaD iar evreii din Turcia nu puteau )i nicicum dusi >nap'i >n Galestina pentru ca se a)lau >n Galestina2 0ar t'ate acestea nu l4au deran8at pe H'n< si nu4i deran8ea/a pe p'liticienii de a/i care4au >mbratisat )ervent demag'gia dementa a lui H'n<2 7e>nt'rs la *'ndra, H'n< a primit bani de la 7us<in sa se duca >n Galestina, de unde a )'st dep'rtat ca element de/'rd'nat >n 1$6"2 1arac lipit pamBntului, s4a anga8at marinar si )iind nau)ragiat a >n'tat la mal, unde, par's si g'l pusca, a )'st luat drept un urs >n >ntuneric de catre un )ermier si ranit2 1i4a pierdut mem'ria si putina luciditate si s4a re>nt'rs >n .anada2 0e4ac'l', >nsanat'sit dupa cBtiva ani, a revenit imediat la chemarea lui si'nista si si4a
revi/uit pr')etiile2 .eea ce 0umne/eu cere, a /is el, este >ntBi sa se duca evreii >nap'i >n Galestina si ap'i sa se instaure/e ' 'rgani/atie m'ndiala d'tata cu puterea de a )'rta natiunile sa se supuna h'tarBril'r ei2 3st)el a de)init pr')etul cu parul lung si vBlv'i care n4a muncit >n viata lui nici ' 'ra macar planul p'litic din ?echiul Testament care c'nduce destinele 'menirii asta/i2 Fu eEista d've/i ca H'n< ar )i stiut despre illuminati si alti initiati >n marele plan2 F4a primit nici'data bani de la evrei decBt ' p'mana de 6 lire pentru nev'i pers'nale2 T'ata viata l4au >ntretinut g'imii liberali2 5n 1$70 a i/bucnit un incendiu >n niste paduri din valea rBului Mtta=a, )apt care l4 a c'nvins pe H'n< c4a s'sit ap'calipsul si ast)el >n 1$72 a s'sit la *'ndra, unde 7us<in, care )acea curte unei )ete, n4a avut che) de el si i4a scris# %mi se pare ca esti nebun,2 0ar H'n< a >mprumutat ' idee de4a lui 7us<in care cerea ca engle/ii b'gati sa dea ' parte din venit pentru reclamarea terenuril'r devastate din 3nglia2 H'n< a cerut ca t'ti 'amenii b'gati sa dea a /ecea parte din venitul l'r pentru cumpararea Galestinei pentru neamul ales2 ubita lui 7us<in a murit si 7us<in deprimat i4a dat lui H'n< a /ecea parte din venitul sau2 *ui H'nn s'cietatea l'nd'ne/a care4l dispretuia pe H'n< dar se )'l'sea de el si Junt, a carui sanatate >nrautatindu4se era din n'u amat'r de pr')etii2 5mpreuna au lansat un mani)est care prec'ni/a s)Brsitul tutur'r ra/b'aiel'r si pacea vesnica >n lume prin >nt'arcerea p'p'rului ales >n tara )agaduintei si instaurarea unui guvern supranati'nal m'ndial numit F3T CF *; CF T;2 Gentru acest guvern t'ti trebuie sa c'ti/e/e a /ecea parte din venit, bani care sa4i )ie dati lui H'n<2 7us<in >nsa a re)u/at sa mai participe2 Mliphant s4a lasat si el2 1amuel Butler l4a dat a)ara pe pr')etul H'n<2 Junt l4a rugat sa nu se mai creada 0umne/eu2 ;vreii v'rbeau la )el# unul i4a spus ca nu va reusi sa )aca ' natiune din evreii p'ligl'ti de a/i2 5n 1$$" H'n< s4a re>nt'rs la Mtta=a unde4a4nceput sa4i pise/e pe parlamentarii canadieni >n pau/ele cBnd luau aer >n gradina de pe malul rBului Mtta=a2 3cestia4l ascultau amu/ati2 0upa numai 60 de ani, mascarada sinistra a netunsului si nepieptanatului pr')et care nici macar ' 'ra >n viata lui n4a )acut ceva util, a devenit p'litica si religia 'ccidentului2 3/i H'n< ar )i se) de stat al unei tari din vest, caci are t'ate calitatile, de )apt t'ate reduse la una singura# t'tala aservire )ata de p'litica de a instaura un supraguvern m'ndial si'nist2 0ar el n4a )'st decBt un 'm b'lnav de vanitate si d'rinta de gl'rie care traia )ara sa munceasca pe banii alt'ra, )aurind )antasmag'rii2 5n timp ce el >si 8uca )arsa, adevarata )'rta care4a instaurat puterea suprastatala a si'nismului purcedea la treaba venind din 7usia >n 'ccident prin imigratie masiva >ncepBnd cu anul 1$962 .apit'lul 2"# 3paritia si'nismului .Bnd si'nismul si c'munismul au >nceput sa atace statele din vestul ;ur'pei pe la mi8l'cul sec2 19, acestea erau puternice si pr'spere, capabile sa se re)aca dupa rev'lutia de la 1$"$ si dupa ra/b'aiele din 1$66 si 1$71D statele balcanice scapate de turci de asemenea se de/v'ltauD >n 7usia crestina avea l'c pr'gres >n ceea ce priveste libertatea nati'nala si individuala2 ;ur'pa se a)la dupa 1$ sec'le de civili/atie crestina care au >nsemnat un drum c'ntinuu spre mai mare dreptate si c'mpasiune si libertate individuala, cum nu s4a mai cun'scut >n nici ' alta civili/atie 'meneasca2 Mamenii erau 'ptimisti si credeau >n pr'gres2 0ar Jenr( ;d=ard Hanning, pre't engle/ care a devenit arhiepisc'p de Kestminster si n4a
acceptat sa )ie numit papa, a va/ut dinc'l' de aparente si4a spus# %1'cietatile secrete din lume, de care 'amenii rBd si le neaga eEistenta >n atitudinea l'r >ncre/at'are, -1$61:pregatesc %preludiul peri'adei anti4crestine care va duce la detr'narea crestinismului si instaurarea unei s'cietati )ara 0umne/eu >n lume,2 3/i rev'lutia anti4crestina stapBneste 8umatate din gl'b, crucea crestina a )'st inter/isa si eliminata din steagurile tutur'r natiunil'r mari eur'pene -mai persista d'ar >n cel britanic >nca: si a mult'r natiuni mici si %s'cietatea )ara 0umne/eu, a )'st instaurata ca un guvern m'ndial >n devenireD pr')etia lui de acum 90 de ani a )'st >mplinita2 3p'i Hanning a descris r'lul si'nismului# %.ei ce nu mai cred >n Jrist's devenit 'm, cei ca umanistii, rati'nalistii, panteistii, p't )i us'r pacaliti de 'ricine are mare putere si succes >n p'litica, ca acesta >i va readuce pe evrei >n patria l'r mama9 si c'mbinatia asta nu e del'c imp'sibila din punct de vedere al structurii p'litice a lumii,2 n timpul acesta >n ghet'urile din 7usia si'nismul talmudic sub c'ntr'lul rabinil'r s4a nascut ca cea de4a d'ua )'rta care, alaturi de c'munism, nascut t't ac'l', va pune capat civili/atiei eur'pene crestine2 1i'nismul se 'cupa de c'ruperea c'nducat'ril'r statel'r si p'p'arel'r2 3mbele )'rte lucrea/a >n acelasi sc'p, nici una nu p'ate i/bBndi )ara cealalta, caci numai niste c'nducat'ri capabili si nec'rupti p't stavili rev'lutia c'munista, cum au )acut4' >n 1$"$2 1i'nismul este raspunsul evreil'r ha/ari din 7usia la )aptul ca evreii din vest s4au emancipat si4au acceptat sa traiasca >n buna vecinatate cu ceilalti membri ai natiunil'r >n mi8l'cul car'ra se a)la2 1i'nismul cere ca evreii sa se separe si sa nu )ie buni vecini ai cel'rlalti 'ameni2 0in timpurile Babil'nului secta c'nducat'are iudaica n4a mai recurs la aceasta stratagemaD si daca nu reuseste acum, nu va mai reusi nici'data2 0e aceea talmudistii n4au ad'ptat4' pBna acum, si4au )acut4' numai cBnd au va/ut ca4si pierd d'minatia asupra evreil'r2 0ar acum s4au aut'pr'clamat ca )iind ei mult4 asteptatul mesia care4i va duce pe %iudei, >nap'i >n %tara )agaduintei,2 0e aceea aut'rul crede ca lumea se apr'prie de )inalul planului de distrugere a crestinismului si de >nr'bire a tutur'r natiunil'r lumii2 @1criind >n anii 1960, aut'rul e 'ptimist si crede ca planul de distrugere va esuaD re/umat'rul a va/ut evenimentele dintre 1966 si 1992 si e mai pesimist, caci distrugerea si'nista a civili/atiei a pr'gresat rapid >n ultimele deceniiD acest re/umat este un e)'rt disperat de a deschide 'chii citit'rului >n ultimele clipeA2 .artea 0r24ului .haim Kei/mann, creat'rul statului srael si parintele masacrului palestinienil'r, este cea mai buna sursa pentru ist'ria si'nismului si4a c'munismului2 0r2 Kei/mann a )'st de )ata cBnd s4a nascut si'nismul, si4a )'st ap'i ministrul plenip'tentiar al si'nismului >n >ntreaga lume2 Timp de "0 de ani a avut deschise t'ate usile dinastiil'r regale c'nducat'are si ale se)il'r de stat din 'ccidentD si a )'st primul presedinte al statului srael2 ;l >si relatea/a activitatea )ara ascun/isuri, cu uimit'are sinceritate, aratBnd cum >n ghet'urile 7usiei s4a )aurit planul care va implica s'arta tutur'r p'p'arel'r eur'pene si va c'sta ;ur'pa si 3merica )luvii de sBnge si bunastarea p'pulatiei l'r2 ;vreii din 7usia, arata 0r2 Kei/mann, erau de trei )eluri# primii d'reau sa traiasca >n pace si >ntelegere cu rusiiD ei d'reau sa )ie emancipati si )iind harnici si talentati scapasera din ghet'u si scapasera de gr'a/a guvernului talmudic2 Ge acestia 0r2 Kei/mann >i desc'nsidera ca )iind renegati si4i declara disparuti, stersi din analele iudaismului2 .eilalti erau t'ti >n ghet'uri, erau talmudisti si erau >mpartiti >n d'ua, >mpartire care avea l'c chiar >n interi'rul )amiliei2 .hiar )amilia
0r4ului Kei/mann era ast)el >mpartita# unii erau c'munisti rev'luti'nari, iar ceilalti erau si'nisti rev'luti'nari2 ;i lucrau >n unis'n >n t'ate privintele si erau de ac'rd >n t'ate a)ara de una singura# cBnd va avea l'c emanciparea evreil'r2 7ev'luti'narii c'munisti /iceau ca emanciparea evreil'r va avea l'c dupa >nl'cuirea guvernel'r legitime ale natiunil'r cu guvernele l'r c'muniste2 7ev'luti'narii si'nisti /iceau ca va avea l'c dupa %restabilirea, l'r >n statul srael din Galestina ca natiunea iudaica2 1i'nistii sunt cei mai c'recti din punct de vedere talmudic, caci %legea, /ice ca distrugerea cel'rlalte natiuni ale lumii are drept sc'p stapBnirea lumii de catre ei din erusalim, deci ei trebuie sa se a)le >n erusalim >ntBi2 1e certau vehement >n )amilie, arata 0r2 Kei/mann, c'munistii /icBnd ca si'nismul pune accent prea mare pe religia iudaica si rasa p'p'rului ales ceea ce le slabeste puterea de atac >mp'triva religiei si natiunii, iar si'nistii /icBnd ca rev'lutia n4are nici un r'st daca nu duce la suprematia p'p'rului ales, care se cun'aste t'cmai prin religia iudaica si separarea stricta pe ba/a de rasa2 0esi se certau >n )amilie, de )apt n4aveau de ce sa se certe, caci ambele grupuri erau strict c'ntr'late si c'nduse de rabini, care lucrau dupa instructiuni si dupa plan2 .aci secta c'nducat'are )aureste planuri de durata si nu lasa mBna stBnga sa stie ce )ace mBna dreapta2 3mbele partide, c'munistii si si'nistii, sunt utile si sunt sub'rd'nate sectei c'nducat'are a >nteleptil'r si'nului2 0r2 Kei/mann p'vesteste cum mama lui /icea ca daca )iul ei c'munist are dreptate va )i ' mama )ericita >n 7usia, iar daca )iul ei si'nist are dreptate va )i ' mama )ericita >n Galestina2 0r2 Kei/man ap'i spune ca amBnd'i )iii ei au avut dreptate si mama lui a avut ani pr'speri si )ericiti >n H'sc'va b'lsevica unde c'munistii >si >mparteau >ntre ei averile vechii arist'cratii, dupa care s4a dus >n Galestina si a avut ani pr'speri si )ericiti >n l'cul de unde palestinienii )usesera ucisi, i/g'niti si 8e)uiti2 .'munismul era de8a 'rgani/at >n secret ca ' 'rgani/atie c'nspirativa ->n 8arg'n c'munist, %>n ilegalitate,:2 3p'i s4a nascut la Gins<, unde si4a )acut 0r2 Kei/mann sc'ala, si'nismul ca s'cietatea secreta .hibath +i'n, ast)el ca .haim Kei/mann a crescut >n si'nism2 0ar era cBt pe4aci sa piarda teren din pricina tarului 3leEandru , care liberase 2! mili'ane de serbi rusi si care se gBndea la emanciparea nati'nala a cel'r 160 de nati'nalitati din 7usia tarista, >n care evreii -ha/arii: c'nstituiau "W din p'pulatie2 0e aceea rabinii au dat 'rdin evreil'r, /ice 0r2 Kastein, %sa 'puna ' re/istenta pasiva >nversunata 'ricarei >ncercari de a le >mbunatati situatia,, caci daca ar )i )'st emancipati pe de4' parte scapau de sub c'ntr'lul talmudic al rabinil'r, pe de alta ar )i slabit puterea pr'pagandei pe care4 ' )ac >ntr4una plBngBndu4se cBt su)era de %persecutiile, alt'ra2 5n Hartie 1$$1 tarul 3leEandru a pr'clamat guvern c'nstituti'nal >n 7usia2 3 )'st asasinat de graba si, /ice 0r2 Kastein, %sa nu me miram daca vedem ' evreica >n c'nspiratia care a dus la asasinarea lui 3leEandru ,2 3st)el s4a mentinut situatia descrisa de unul dintre primii pr'pagandisti si'nisti, H'ses Jess, dupa eliberarea serbil'r# %F'i evreii v'm )i t'tdeauna straini printre alte natiuniD aceste natiuni, e adevarat ca ne v'r da drepturi din sentimente de dreptate si umanitarism, dar ele nu ne v'r respecta cBta vreme v'm lasa amintirile trecutului n'stru mare pe planul al d'ilea si v'm accepta ca prim principiu Punde mi4e bine ac'l' mi4e patria,2 .Bnd v'rbeste despre %amintirile trecutului mare, al evreil'r, H'ses Jess se re)era la legendele tribului lui uda din antichitate, care n4au nimic de4a )ace cu adevarata lui rasa ha/ara de pe lBnga Harea .aspica2 T't acum si4a publicat *e'n Gins<er, alt pr'pagandist si'nist, cartea sa 3ut'4emanciparea, unde /ice# %nu v'm
accepta nici un )el emancipare de la altii,9 %eEista un c'n)lict ineE'rabil de ne>nlaturat >ntre 'amenii cun'scuti ca evrei si t'ti ceilalti 'ameni,2 Gins<er descrie cum va avea l'c aut'4emanciparea# %trebuie )acuta ast)el >ncBt sa se puna presiuni ire/istibile pe p'litica internati'nala de a/i,2 3ceste cuvinte scrise >n 1$$2 de)inesc esenta a ceea ce se >ntBmpla a/i2 Gins<er era un biet imigrant evreu >n Berlin si nu cun'stea 'ameni suspusi si nu era primit la nici un se) de stat, dar cuvintele lui nu sunt megal'mane, caci el stia care este pr'gramul si'nismuluiD el stia de c'nspiratia si'nista si de tentaculele ei >n a)ara ghet'uril'r 7usiei2 3ceasta era situatia cBnd a crescut 0r2 Kei/mann si4a >nceput sa4si 8'ace r'lul2 .uvintele %c'nspiratie c'munista sau %c'nspiratie si'nista, nu sunt alese de aut'r, ci sunt )'l'site de 0r2 Kei/mann >n cartea sa >n care >si descrie activitatea2 0r2 Kei/mann ura 7usia si4a imigrat )ara greutate >n Iermania, unde la vederea evreil'r emancipati de ac'l' s4a scBrbit si4a d'rit sa traiasca din n'u viata ghet'ului >nchis rusesc, unde4si petrecea t'ate vacantele si4si relua r'lul %>n c'nspiratie,, cum /ice chiar el2 3p'i se >nt'rcea la universitatile eur'pene pe care le )recventa ca sa duca lupta pentru de/4emanciparea evreil'r din ;ur'pa2 0e aceea nu4l iubeau evreii din ;ur'pa, care /iceau %diese Mstiuden, despre el si ceilalti si'nisti2 ;vreul Iabriel 7ieser le4a spus# %F'i n4am imigrat >n IermaniaD n'i ne4am nascut aiciD nu vrem alta patrieD sau suntem germani sau n4avem tara,2 T't asa, rabinii re)'rmati ai iudaismului au /is ca %ideea mesianica merita sa )ie >n rugaciunile n'astre, dar trebuie sa eliminam din ele t'ate cererile de a )i c'ndusi >nap'i >n tara stram'sil'r n'stri si de a restaura statul evreiesc,2 ;i se straduiau sa se tina de cuvBntul dat de 1anhedrinul lui Fap'le'n si sa traiasca >n pace cu restul 'amenil'r2 0r2 Kastein arata cu 'r'are cum pe la s)Brsitul sec2 19 %t't al cincilea evreu se4nsura cu ' ne4evreica,, si cu si mai mare 'r'are ca unii evrei %sunt 'bligati sa respecte pe deplin dat'riile l'r cetatenesti >n tara l'r de ad'ptiune,2 3st)el, >n ultimii ani ai vietii lui H'n<, %pr')etul, si'nismului, tBnarul .haim Kei/mann >si tesea %c'nspiratia, -cuvBntul >i apartine: ca ministru plenip'tentiar al si'nismului la 0armstadt, Berlin, Ieneva2 1ucces'rul lui H'ses Jess ca pr'pagandist si'nist a )'st 3sher Iinsburg -3had Ja4am:, care a declarat la s)Brsitul sec2 19 ca evreii trebuie sa aiba un stat nati'nal >n Galestina2 5n 1$96, anul m'rtii lui H'n<, 0r2 The'd'r Jer/l si4a publicat 'pera 1tatul evreiesc2 0ar 0r2 The'd'r Jer/l nu mai era, ca ceilalti si'nisti, venit din ghet'ul rusesc2 ;l era un evreu eur'pean 'ccidental emancipatD si'nismul a8unsese sa puna stapBnire si pe vest2 ;vreii s4au cutremurat, dar crestinii au ramas >n ign'ranta l'r s'lida, >n care /ac si4acum ma8'ritatea2 0upa 60 de ani unii dintre g'imi au >nceput sa /areasca cBte ceva din ce se >ntBmpla cu ei2 .apit'lul 26# Mrgani/atia si'nista m'ndiala 0r2 Jer/l a avut ' cariera mete'rica, stralucit'are dar cu s)Brsit rapid si amar si pare ca ' mari'neta manipulata de altii2 ;ra din ?iena, unde m'narhia >mbatrBnita habsburgica era pe duca si evreii aveau stralucire si a)luenta2 0e aceea avea mai multa credibilitate >n 'chii evreil'r din vest decBt evreii din ghet'urile 7usiei2 Jer/l /icea ca a)acerea 0re()us l4a c'nvins ca eEista antisemitism si ca evreii trebuie sa se desparta de restul 'amenil'r, sa se segreghe/e din n'u2 5n realitate ca/ul lui 0re()us era t'cmai d'vada ca >n )ata legii t'ti, evrei si ne4evrei, erau egali si nu se )acea di)erentaD dar 0r2 The'd'r
Jer/l c'nsidera ca re/istenta arabil'r, care sunt semiti, la masacru si 8a) din partea evreil'r, este t't un ca/ de antisemitismD asa ca la el cuvintele >nseamna altceva decBt la alti 'ameni2 5n 'rice ca/, 0r2 Jer/l era de4acum si'nist si cerea %sa ni se dea @n'ua evreil'rA suveranitate asupra unei parti a lumii destul de >ntinse ca sa ga/duiasca ' natiune,2 F4a speci)icat Galestina sau 'rice alta tara2 5n Hartie 1$97 s4a c'nv'cat un c'ngres internati'nal evreiesc ca sa discute pr'blema, la HRnchen, dar ac'l' evreii se 'puneau si'nismului, asa ca c'ngresul s4a mutat la Basel2 .ei mai multi din cei 197 de delegati erau din ;ur'pa de est, si4au >n)iintat %' 'rgani/atie m'ndiala si'nista, care a pr'clamat %natiunea evreiasca, si %un stat legal, asigurat public,2 3cest c'ngres a avut sc'pul de a anula 1anhedrinul lui Fap'le'n2 7abinul ;lmer Berger /ice# % ata cum s4a >mplBntat nati'nalismul evreiesc care sa4i desparta pe evrei de t'ti ceilalti 'ameni2 ata catusele ghet'ului >n care ramBneau strBnse vietile evreil'r din tarile unde nu )usesera emancipati, ast)el >ncBt sa nu aiba l'c pr'cesele creat'are de aut'emancipare si integrare,2 Fap'le'n c'nv'cBnd 1anhedrinul a 'mis ha/arii iudai/ati din 7usia, de care s4ar parea ca nu stiaD s4ar parea ca nici 0r2 Jer/l nu stia prea multe despre ei, caci a )'st uluit va/Bnd cBt sunt de puternici2 0intre cei 197 de delegati la c'ngresul lui, 70 erau din 7usia, un bl'c strBns unit, repre/entBnd ' )'rta uriasa de mili'ane strBns c'ntr'late >n ghet'uri2 0e aici >nc'l' r'lul lui s4a terminat si 0r2 Kei/mann, crescut >n ghet'ul rusesc, i4a luat l'cul2 7'lul 0r4ului Jer/l, evreu viene/ nascut la Budapesta, a )'st sa )aca c'ngresul si'nist evreiesc recun'scut ca entitate p'litica de catre guvernele statel'r 'ccidentale2 .apit'lul 26# ;re/ia 0r4lui Jer/l 0r2 Jer/l de la /iarul Feue &reie Gresse din ?iena a stralucit pe )irmamentul si'nismului de la 1$97 la 190!, cBnd avea usa deschisa la t'ti m'narhii si 'amenii de stat din ;ur'pa, v'rbind >n numele tutur'r evreil'r si nestiind ce4l asteapta din partea )'rtei ce4l uluise la c'ngresul de la Basel2 Het'da lui de a neg'cia cu guvernele si m'narhiile era sa4i >nspaimBnte cu spectrul rev'lutiei c'muniste2 ;l singur se eEplica, /icBnd# %cBnd c'b'rBm, devenim pr'letariatul rev'luti'narD cBnd urcam, se ridica puterea teribila a b'gatiei n'astre,2 4a spus de eEemplu ducelui de Baden ca va reduce pr'paganda rev'luti'nara pe masura terit'riului primit pentru %patria natiunii evreiesti, de la cele mai >nalte aut'ritati2 3p'i >mparatul Iermaniei l4a primit calare la p'arta erusalimul si4a pr'mis ca va cere sultanului sa admita ' c'mpanie evreiasca >n erusalim sub pr'tectie germana2 .Bnd n4a iesit nimic din asta Jer/l l4a amenintat cu rev'lutia c'munista, /icBnd# %daca nu reusim, sute de mii de4ai n'stri v'r sari dintr4' data sa se alature partidel'r rev'luti'nare,2 *a )el i4a v'rbit tarului 7usiei2 3p'i l4a vi/itat pe sultan, si4ap'i a s'sit >n 3nglia, unde >n m'd evident alte mBini ascunse i4au deschis usile apartamentel'r regale, cum /ice chiar el2 3ceste mBini, d'tate cu puterea banului, sunt )'rta cea mai n'civa si mai greu de identi)icat care a pr'pulsat distrugerea civili/atiei crestine si pr'gresul c'nspiratiil'r de care v'rbeste 0r2 Kei/mann2 0ivi/iunea dintre evreii si'nisti si cei ce d'reau sa traiasca >n pace cu vecinii l'r apare la t'ate nivelurile si la cei b'gati ca si la cei saraciD si si'nistii b'gati de c'niventa cu si'nistii talmudici din ghet'urile 7usiei i4 au )acilitat accesul 0r4ului Jer/l cu a8ut'rul presiunil'r )inanciare pe care le p't eEercita2
0r2 Kastein /ice ca c'ngresul cel'r 197 de la Basel a )'st %prima >ntrupare a internati'nalei evreiesti,D ast)el el atesta eEistenta reala a internati'nalei evreiesti, acea retea de care v'rbea 0israeli2 Garti din aceasta retea secreta devin vi/ibile dupa un studiu apr')undat si perseverent al sursel'r si d'cumentel'r2 3st)el 0r2 Jer/l /ice ca 1ir &rancis H'nte)i're, evreu imp'rtant din 3nglia, %>mi deschide usile apartamentel'r regale,, desi 0r2 .haim Kei/mann l4a gasit pe 1ir &rancis cam pr'stanac2 T't asa, Bar'nul de Jirsch, principal sup'rter al lui Jer/l, a )'st cel care i4a dat banii printului m'stenit'r 7ud'l) de 3ustria cBnd acesta a vrut sa >n/estre/e ' anumita )emeie >nainte de a se sinucide la He(erlin<, bani prestati %pentru serviciul ce i l4am )acut >n 0ecembrie, cBnd l4am invitat ca sa4l p'ata >ntBlni pe printul de Kales -viit'rul rege al 3ngliei ;d=ard ? :,2 Bar'nul de Jirsch mai era si cumnatul lui Bisch'))sheim de la )irma Bisch'))sheim si I'ldsmith din *'ndra, unde 1ir ;rnest .assel, evreu din Iermania eEtrem de b'gat, era si el membru2 3cesta a devenit cel mai intim si permanent prieten si t'varas al lui ;d=ard ? al 3ngliei2 3ltii din acelasi grup au )'st HaE Karburg, se)ul bancii din JamburgD ;d'uard F'et/lin, presedinte la BanXue de Garis et de Ga(s BasD &ran/ Ghilipps'n din BruEellesD Kertheim si I'mpert/ din 3msterdamD si mai ales Jac'b 1chi)) de la )irma Kuhn, *'eb si .'mpan( din Fe= O'r<2 3cestia erau >n strBnsa c'lab'rare si mentineau un c'ntact permanent2 0iri8au, ac'rdau sau retrageau ba/a )inanciara a 'ricarei >ntreprinderi cu iuteala )ulgerului, mutau mili'ane >ntr4' clipita si t'tul >n cel mai strict secretD ast)el in)luentau si determinau deci/iile p'litice ale guvernel'r taril'r2 3sta era internati'nala evreiasca de care v'rbeste 0r2 Kastein2 ;i >l spri8ineau acum pe 0r2 Jer/l2 Garerea aut'rului este ca p'ate nu t'ti erau >n su)letul l'r si'nisti c'nvinsiD p'ate multi dintre ei se 'puneau >n ascunsul su)letului l'rD dar trebuiau sa se c'n)'rme/e si sa asculte 'rdinele rabinatului si sa pr'm've/e p'litica dusa de >nteleptii si'nului2 5n timp ce 0r2 Jer/l stralucea >n )rac si mBnusi glacU sub candelabre de cristal >n sal'anele ;ur'pei, >nteleptii talmudici din ghet'urile 7usiei >n ca)tan si cu perciuni lungi la urechi >i pregateau s)Brsitul, eEpl'atBndu4l pBna la ultima picatura2 5n 190! Jer/l a calat'rit prin 7usia 'vati'nat de masele ign'rante din ghet'uri ca un mesia si4a )'st primit de ministrul a)aceril'r interne ?an Glehve pe care4a cautat sa4l c'nvinga sa 'btina Galestina de la sultan, v'rbind >n numele evreil'r din 7usia2 .a sa4l c'nvinga pe ?an Glehve a dat un c'municat cerBnd evreil'r din 7usia sa nu mai )aca agitatie rev'luti'nara c'munista si sa discute despre emanciparea l'r cu aut'ritatile rusesti2 .u aceasta si4a semnat c'ndamnarea la m'arte, caci unde4ar )i puterea rabinica daca evreii ar trai emancipati >n buna pace cu alti 'ameni si unde4ar mai )i g'g'asa %persecutarii, evreil'r de catre t'ti ceilalti 'ameniN .Bnd s4a re>nt'rs din 7usia la al 64lea c'ngres al Mrgani/atiei 1i'niste H'ndiale, delegatia ma8'ritara c'mpacta din 7usia >i era 'stila2 3 cre/ut ca se salvea/a aratBndu4si )'rmidabilul re/ultat# 'btinuse ' patrie pentru %natiunea evreiasca,D 'btinuse un terit'riu pentru %statul nati'nal evreiesc,# guvernul britanic daruise 0r4ului Jer/l de la /iarul Feue &reie Gresse din ?iena terit'riul CgandeiQ 0intre delegati, 296 au acceptat si 176 au re)u/at ')ertaD ma8'ritatea acest'ra din urma erau din 7usia2 3cestia s4au aruncat la pamBnt si4au >nceput sa se lamente/e cu v'ce tare >n m'd ritualD ' )emeie s4a dus si4a s)Bsiat harta Cgandei de pe perete2 0r2 Jer/l nu4si >ntelegea evreii2 ;l credea ca evreii erau persecutati >n 7usia si4ar
)i )'st multumiti sa )ie liberi si )ericiti 'riundeD >n acest ca/, puteau )i liberi si )ericiti >n statul l'r nati'nal suveran din CgandaD si cei care n4aveau che) sa paraseasca 7usia puteau )i liberi si )ericiti >n 7usia, unde aut'ritatile se straduiau sa4i emancipe/e si sa4i )aca liberi si )ericiti2 0ar rabinatul talmudic din 7usia nu c'nstruise edi)iciul antisemitismului si4al persecutiil'r chipurile su)erite din partea ne4evreil'r de evreii >nchisi de pr'prii l'r rabini >n ghet'uri, pentru ca sa renunte acum la aceasta pr'paganda si sa4si vada puterea t'pita si supusii mutati >n Cganda2 Gentru rabinatul ha/ar talmudic din 7usia, %patria stram'sil'r, era Galestina, >n care stram'sii l'r nu pusesera pici'rul nici'dataD si %>mplinirea legii, era distrugerea alt'r natiuni si suprematia asupra alt'r natiuni de care v'rbeste Th'ra, nu emanciparea2 .Bnd delegatia rusa i4a >nt'rs spatele si4a iesit din sala, p'vesteste .haim Kei/mann, 0r2 Jer/l s4a dus sa le v'rbeasca >n camera l'r2 Fimeni nu l4a salutat, nimeni n4a /is nimic cBnd a terminat de v'rbit2 5ntr4un an a )'st m'rt, din cau/e necun'scute, la vBrsta de "" de ani2 Fu se p'ate a)la cau/a si )elul m'rtii lui2 ;ncicl'pedia udaica /ice c4a murit de de/ilu/ie si alte surse iudaice si si'niste )ac alu/ii misteri'ase2 0e multe 'ri cei care au )'st blestemati sau eEc'municati de catre secta stapBnit'are a iudaismului m'r curBnd din cau/e si >n circumstante misteri'ase2 HaE 1ued)eld -alias F'rdau:, mBna dreapta a lui Jer/l, >nca >n 190! a pre/is )a/ele si'nismului cu preci/ie# %Jer/lD c'ngresul si'nistD pr'punerea engle/il'r cu CgandaD ra/b'iul m'ndial ce va veniD c'n)erinta de pace dupa el unde, cu a8ut'rul 3ngliei, se va crea ' Galestina libera evreiasca,2 Cn alt delegat a )'st si mai eEplicit2 0r2 Fahum 1'<'l')) a /is# % erusalimul va )i cBndva capitala pacii >n lume,2 n 1966, cBnd aut'rul scria aceste rBnduri, era clar ca si'nismul vrea sa )aca erusalimul capitala lumii, dar nu a pacii2 0upa m'artea 0r4lui Jer/l, 0r2 Kei/mann a preluat c'nducerea si'nismului >n m'd public si4a respins Cganda la c'ngresul din 19062 0in acel m'ment si'nismul este >n t'talitatea lui instrumentul rabinatului talmudic din estul ;ur'pei2 0in p'vestea asta -si din altele: reiese clar indi)erenta c'nducerii rabinice talmudice la bunastarea masel'r de evrei pe care le stapBnesc2 Hai mult decBt indi)erentaD chiar 'stilitate2 ata cum au reacti'nat la ')erta Cgandei masele cel'r trei grupuri de evrei# evreii din vest, evreii din 7ussia si evreii autentici semiti din Galestina, de care nimanui nu4i pasa2 .ei din vest vr'iau sa stea unde se a)lau si nu le trebuia nici Cganda nici Galestina2 .ei din 7usia erau >n)atisati ca )'arte su)erin/i din cau/a ca erau )'arte persecutati si4atunci ar )i trebuit sa )ie )ericiti sa scape de persecutii si sa plece >n Cganda2 .ei din Galestina au )'st cu trup si su)let d'rit'ri sa se mute >n Cganda si de aceea au )'st >n8urati si acu/ati ca sunt %tradat'ri ai cau/ei si'niste, de catre ha/arii din 7usia care au preluat numele si cau/a si'nismului2 5nca >n 19"6 c'ngresul si'nist de la Tel 3viv >i insulta si4i >n8ura pentru ca le4ar )i placut sa se mute >n Cganda2 ata v'rbele c'ngresului si'nist din 19"6# %;ra degradant si de/'lant sa4i ve/i pe t'ti acestia care9 )usesera primii care au )'st aici si4au c'nstruit Galestina evreiasca de a/i, cum >si reneaga public trecutul9 pasiunea pentru Cganda s4a as'ciat cu ura pentru Galestina9 5n centrele c'munitatil'r din primele c'l'nii evreiesti, tineri crescuti la sc'lile 3liantei sraelite acu/a Galestina ca e Ptara cadavrel'r si4a m'rmintel'r, tara malariei si4a b'lil'r de 'chi, tara care4si distruge l'cuit'rii2 F4au )'st d'ar cBtiva cei care4au /is asa2 0e )apt, au )'st d'ar putini la numar, cBtiva pe ici pe c'l', cei care4au ramas l'iali9 5ntreaga Galestina )ierbea9 5ntreaga 'p'/itie la acceptarea Cgandei a venit din a)ara Galestinei2 .hiar >n sBnul 1i'nului t'ti erau >mp'triva
1i'nului,2 0in 190! >nc'ace, n4a c'ntat nici cBt ' ceapa degerata ce4si d'resc masele de cetateni, evrei sau ne4evrei2 1i nici daca s4a acceptat sau nu Cganda n4a c'ntat2 .e4a c'ntat a )'st ca din acest m'ment guvernul britanic s4a recun'scut 'bligat sa declare talmudismul din 7usia ca repre/entant si stapBn al tutur'r evreil'r, si4a legat ast)el generatiile viit'are de engle/i si americani la ' servitudine ale carei re/ultate le vedem a/i2 0upa 190!, p'liticienii din 'ccident n4au )acut nimic altceva decBt sa eEecute 'rdinele acestei secte puternice2 7a/b'aiele din 191" si 19!9 au )'st pregatite >n 190!2 .apit'lul 27# %Gr't'c'alele, 5n acest timp se pregatea cea de4a treia eruptie a rev'lutiei m'ndiale, care era acum sub c'nducere marEista si urmarea sa instaure/e un ter'rism de stat cu puteri abs'lute care sa trans)'rme tarile >n imense lagare de c'ncentrare si sa c'n)iste libertatea individuala a cetateanului, spre de'sebire de Ba<unin care vr'ia sa des)iinte/e t'tal guvernul2 Het'dele de4a distruge 'rBnduirea eEistenta erau aceleasi ca ale lui Keishaupt, se)ul aparent al illuminati4l'r si ale Jaute ?ente 7'maine4ei -c'ndusa de printul Knigge, unul dintre intimii lui Keishaupt:2 .ercul eEteri'r al pr'stil'r pacaliti credeau ca se lupta sa >nlature nedreptatea si c'ruptia si sa cladeasca ' s'cietate mai bunaD avansBnd spre interi'r li se de/valuia ceva mai mult din adevaratul sc'pD si cei initiati primeau instrumentele asasinului, 'trava, asasinatul, 8uramBntul )als si 'rdinul de4a le )'l'si2 Hani)estul lui Karl HarE se vede clar ca deriva din illuminismul lui Keishaupt2 5n 1$62 HarE si Ba<unin si4au )'rmat 'rgani/atiile si t't >n acelasi an Haurice J'l( a publicat un atac >mp'triva lui Fap'le'n acu/Bndu4l ca aplica met'dele iluministe de c'ruptie si ter'are2 5n 1$6$ I'edsche a acu/at c'nducerea evreiasca a rev'lutiei m'ndiale de eEact aceleasi lucruriD >n 1$69 I'ugen't des H'usseauE a reluat aceeasi temaD >n acelasi an Ba<unin a publicat G'lemica >mp'triva evreil'r2 5n t'ate aceste carti apare descris pr'gramul lui Keishaupt de a distruge natiunile distrugBndu4le 'rgani/atia statala legitima prin uciderea regelui sau c'nducat'rului si distrugerea religiei si instaurarea unui guvern desp'tic m'ndial care sa guverne/e masele >nr'bite prin ter'are si vi'lenta2 3p'i nu s4a mai publicat nimic despre c'nspiratie pBna >n 1906, cBnd pr')es'rul 1erghei Filus de la 0epartamentul 7elatiil'r ;Eterne din H'sc'va a publicat ' carte din care un eEemplar se a)la la British Huseum -cel putin se a)la ac'l' >n 1966:2 3ceasta carte n4a )'st nici'data tradusa si atBt cartea cBt si aut'rul au )'st >nvaluite >n mister2 0'ar un singur capit'l s4a tradus >n 1920, sub titlul %Gr't'c'alele 5nteleptil'r 1i'nului,2 3ut'rul n4a putut a)la daca acesta e titlul 'riginal sau e dat de traducat'r2 .apit'lul se pre/inta ca si cum ar )i un pr'ces verbal luat la ' >ntBlnire secreta a c'nducat'ril'r -adica a %>nteleptil'r,: si'nului2 Fu s4a putut autenti)ica acest lucru2 .u t'ate acestea cartea este de4' imp'rtanta capitala caci abs'lut )iecare lucru scris ac'l' s4a >ndeplinit cu punctualitate >n deceniile ce4au urmat si )iecare a)irmatie )acuta >n aceste pr't'c'ale este pe deplin autenti)icata si veri)icata de )apte2 Hai multD publicatiile anteri'are, >ncepBnd cu d'cumentele lui Keishaupt, dadeau vederi partiale, )ragmentareD pr't'c'alele acestea dau ' imagine c'mpleta si per)ecta de ansamblu, aratBnd m'tivele, met'dele si sc'purile )iecarei actiuni2 ;le d'vedesc ' cun'astere per)ecta a psih'l'giei 'amenil'r pr'babil acumulata >n decursul veacuril'r si sunt scrise >ntr4un t'n de
superi'ritate dispretuit'are pentru masele ce viermuiesc sub stapBnirea %>nteleptil'r,, numite >n pr't'c'ale# %gl'ata,, %brute betive,, %vite,, %brute set'ase de sBnge,, care >ncearca une'ri degeaba sa scape de %clestele, care le strBng2 3cesti clesti sunt %puterea aurului, si )'rta bruta a gl'atei incitata sa4si distruga pr'tect'rii si pe cei care4i v'r binele2 deea distrugerii e pre/entata >n pr't'c'ale >n m'd stiinti)ic, apr'ape ca ' stiinta sau un sc'p >n sine2 0ar nu este distrugerea sc'pulD sc'pul este puterea asupra >ntregii 'meniri2 *a )el )usese >n d'cumentele lui Keishaupt si aut'rul crede ca atBt pr't'c'alele acestea cBt si ide'l'gia lui Keishaupt se trag din aceeasi sursa mai veche2 1c'pul )inal este distrugerea natiunii si4a religiei si instaurarea unui stat abs'lutist care sa guverne/e prin crunta ter'are2 .Bnd au )'st publicate pr't'c'alele evreii le4au atacat cu )urie si4au )acut mare ca/ de presupusa sursa a pr't'c'alel'r2 3u atacat vehement c'ntinutul pr't'c'alel'r, negBnd nu numai ca ar eEista un c'mpl't si'nist, dar negBnd eEistenta 'ricarui c'mpl't, desi 'ricine are 'chi >n cap p'ate vedea ca eEista un c'mpl't, chiar daca nu stie cine sunt aut'rii2 ;dmund Bur<e, Ie'rge Kashingt'n, 3leEander Jamilt'n, 0israeli, Ba<unin si multi altii, 'ameni sanat'si si cinstiti, au a)irmat eEistenta c'mpl'tului2 Hai mult, >n timp ce evreii negau eEistenta c'mpl'tului, c'mpl'tul a reali/at rev'lutia b'lsevica >n 7usia eEact asa cum scrie >n pr't'c'ale2 3tacul >mp'triva pr't'c'alel'r a )'st ca si atacul >mp'triva lui 7'bis'n, Barruel si H'rse, care nu /isesera nimic despre evrei ci d'ar v'rbisera de necesitatea investigarii c'mpl'tului de la rev'lutia )rance/a2 0upa 120 de ani, aceeasi vehementa si )urie s4a de/lantuit pentru su)'carea adevarului ca si atunci2 Gr'babil nici'data nu s4a cheltuit atBta pentru a )ace sa dispara un d'cument ca >n acest ca/2 Gr't'c'alele au )'st aduse de ?ict'r Harsden, unul din cei d'i principali c'resp'ndenti engle/i la H'sc'va ai /iarului The H'rning G'st, care le4a si tradus2 7eactia publicului a )'st puternica2 3tunci a )'st pr'babil ultima data cBnd s4au mai putut discuta aceste pr't'c'ale, care au devenit tabu de atunci >nc'ace ast)el >ncBt singura atitudine permisa a/i este sa repeti papagaliceste ca sunt )alse2 T'ata lumea a /is ca nu se p'ate stabili daca aut'rii l'r sunt >ntr4adevar c'nducat'ri evrei, dar ca ele c'ntin )apte grave si reale care trebuie cercetate2 0eci ce se cerea nu era sa se c'ndamne >nteleptii si'nului, ci sa se investighe/e si sa se stabileasca adevarul -ve/i >n 3nglia Times din $ Hai 1920D H'rning G'st ' serie de 2! artic'leD The 1pectat'r din 27 3ugust 1921D The 0earb'rn ndependent >n 3merica:2 *a numai d'i ani pr'prietarul /iarului Times a )'st declarat nebun si i s4a smuls /iarul >n circumstante mai mult decBt ciudate descrise >n alt capit'l, ap'i /iarul Times a publicat a)irmatia ca pr't'c'alele sunt )alse2 Gr'prietarul /iarului The H'rning G'st a )'st urmarit cu ' campanie de cal'mnii si in8urii pBna si4a vBndut /iarul care4a >ncetat sa mai apara2 5n 1927 Jenr( &'rd, pr'prietarul /iarului The 0earb'rn ndependent2 a )'st )'rtat sa publice ' aut'critica cu privire la pr't'c'ale, dupa in)'rmatiile aut'rului, )iind santa8at >n m'mentul >n care4si lansa pe piata un m'del n'u de aut'm'bil >n care investise t't ce avea cu amenintarea ca acest m'del va )i sab'tat si eliminat daca nu se de/ice2 0e atunci >nc'ace campania >mp'triva pr't'c'alel'r n4a >ncetat nici ' clipa2 5n 7usia c'munista t'ate eEemplarele au )'st arse >n 1917 si cine avea un eEemplar era un criminal vin'vat de antisemitism si dupa n'ile legi s'vietice pasibil de pedeapsa capitala2 0upa 26 de ani guvernul britanic si american au )'rtat Iermania de ?est sa intr'duca legea s'vietica a
antisemitismuluiD si >n 1966 unui tip'gra) din HRnchen la care s4a gasit un eEemplar i s4a c'n)iscat >ntreaga avere2 5n 3nglia este inter/isa vBn/area acestei carti si atacul >mp'triva ei este asa de virulent >ncBt t'ate editurile se tem s4' publice, >n a)ara de unele edituri mici si ascunse2 5n ;lvetia >ntre cele d'ua ra/b'aie m'ndiale cartea a )'st inter/isa ca )iind %literatura 'bscena,2 T'ate aceste evenimente care au avut l'c dupa 1920 sunt descrise eEact >n aceste pr't'c'ale din anul 1906# %0etinBnd presa avem puterea de4a in)luenta masele >n timp ce n'i ramBnem >n umbra9 principalul ingredient al succesului in p'litica este secretul >n t'ate actiunileD una sa )ie v'rba si alta )apta dipl'matului9 Trebuie sa )'rtam guvernele9 sa acti'ne/e >n sensul )av'rabil planului n'stru mare care de8a se apr'pie de sc'pul d'rit, )'l'sind ' )'rta pe care n'i ' v'm pre/enta ca )iind 'pinia publica, c'ndusa de n'i >n m'd secret prin asa numita Pmare putere a presei, care, cu putine eEceptii care p't )i negli8ate, este de8a c'mplet >n mBna n'astra9 ata cum v'm c'nduce presa#9 cu ' mBna de )ier si la )el t'ate celelalte pr'ductii ale tip'gra)iei, caci ce r'st ar avea sa ne scapam de atacurile /iarel'r daca putem )i atacati >n carti si br'suriN9 Fimeni nu se va atinge nepedepsit de aure'la in)ailibilitatii c'nducerii n'astre2 .Bnd v'm >mpiedica 'rice publicatie ' v'm )ace sub preteEtul ca )ace agitatie publica )ara r'st si )ara 8usti)icare9 ?'m trium)a cu certitudine asupra dusmanil'r n'stri caci ei nu v'r avea la disp'/itie 'rgane de presa >n care sa4si p'ata pre/enta vederile dat'rita met'del'r n'astre de a c'nduce presa,2 ata deci cum pr't'c'alele, desi nu s4a putut d'vedi ca sunt >ntr4adevar dictate de >nteleptii si'nului, au descris cu eEactitate cum v'r reacti'na pers'nalitatile marcante ale si'nismului, care au )acut eEact t't ce /ic pr't'c'alele ca v'r )ace2 1i atacul si'nistil'r >mp'triva pr't'c'alel'r a avut l'c eEact cum scrie >n pr't'c'ale ca se va pr'ceda2 0aca pr't'c'alele sunt sau nu culese de pe bu/ele >nteleptil'r si'nului nu se p'ate a)laD dar este cert ca sunt parte integranta din literatura c'nspiratiei rev'luti'nare a carei prima m'stra au )'st d'cumentele lui Keishaupt si ca 120 de ani mai tBr/iu 'rgani/atia lui Keishaupt >nca eEista, ceea ce de alt)el a d'vedit si rev'lutia b'lsevica din 19172 3ut'rul c'nsidera ca este )'arte imp'rtant sa se cun'asca pr't'c'alele acestea, 'ricine le4a scris, caci ele descriu pas cu pas cu mare preci/ie t't ce s4a >ntBmplat >n viata si p'litica p'p'arel'r din 1906 pBna >n pre/ent2 ;l are d've/i din pr'pria eEperienta despre eEactitatea pr't'c'alel'r, unde este scris# %Fici ' stire nu va )i data publicului nec'ntr'lata de n'i2 0e pe4acum am reali/at aceasta >n mare masura caci t'ate stirile sunt primite la agentii centrale de presa, unde sunt centrali/ate din t'ate partile lumii2 3ceste agentii v'r )i ale n'astre cu t'tul si v'r publica numai ce le v'm spune n'i,2 n 1906 nu era >nca asaD nici >n 1926, cBnd aut'rul a devenit /iaristD dar a )'st asa >n 1966 si este asa asta/i2 %1tirile, vin de la cBteva agentii de presa si cine le detine pe acelea h'taraste ce anume va a)la 'menirea din %stiri,2 1ub8ugarea presei este a/i t'tala si aut'rul ca /iarist a va/ut cu 'chii lui cum s4a reali/at2 nstrumentul pentru distrugerea natiunil'r si statel'r crestine si4a religiei l'r este gl'ata, numita %p'p'rul, >n public si descrisa ast)el >n pr't'c'ale# %Hai numer'si sunt 'amenii cu instincte rele decBt cei cu instincte bune si de aceea cele mai bune re/ultate se 'btin cBnd sunt c'ndusi prin vi'lenta si ter'are9 &'rta gl'atei e 'arba, irati'nala, )ara 8udecata, 'ricBnd la cheremul 'ricarei in)luente din 'rice parte,2 3p'i se dem'nstrea/a ca pentru guvernarea %gl'atei, este necesar %un desp'tism abs'lut,, caci gl'ata este %salbatica,D %statul n'stru,, /ic pr't'c'alele,
va )'l'si %ter'area care pr'duce ' supunere 'arba,2 3cest %desp'tism abs'lut, devine apana8ul supra4statului internati'nal >n cele din urma2 5ntre timp desp'ti4 mari'neta regi'nali sunt necesari ca sa distruga tesatura statului nati'nal si v'inta cetatenil'r# %Mamenii su)era cu rabdare din partea presedintil'r4dictat'ri asta/i abu/uri pentru cel mai mic din care ar )i decapitat 20 de regi2 .um se eEplica9N Grin )aptul ca acesti dictat'ri s'ptesc la urechile 'amenil'r prin agentii l'r ca prin aceste abu/uri ei )ac raul >n stat >n cel mai n'bil sc'p L de a asigura bunastarea p'p'arel'r, )ratia internati'nala a tutur'r p'p'arel'r, s'lidaritatea l'r si egalitatea l'r >n drepturi2 Fatural ca ei nu le spun p'p'arel'r ca aceasta uni)icare se va )ace numai si numai sub d'mnia n'astra abs'luta,2 Gresedinti4 dictat'ri nu eEistau >n 1906, cBnd au )'st scrise rBndurile de mai sus, dar au aparut cu primul si4al d'ilea ra/b'i m'ndial, cBnd presedintele american si prim4 ministrul engle/ s4au declarat cu puteri abs'lute >n numele %bunastarii p'p'arel'r, )ratiei internati'nale, egalitatii >n drepturi,2 1i acesti presedinti4 dictat'ri le4au spus, >ntr4adevar, p'p'arel'r l'r ca sc'pul )inal este uni)icare internati'nalaD singurul lucru neclar este cine va c'nduce guvernul internati'nal2 5nc'l' t'tul s4a adeverit litera de litera2 &iecare ra/b'i m'ndial a adus natiunil'r care n4au )'st >n)rBnte >n m'd parad'Eal numai de/ilu/ii, asa cum statea scris >nca din 1906 >n pr't'c'ale# %0e pe timpul @rev'lutiei )rance/eA am dus p'p'arele din de/ilu/ie >n de/ilu/ie9 3st)el tinem statele sub c'ntinua presiune# ele impl'ra liniste, sunt gata sa sacri)ice 'rice pentru paceD dar n'i nu le v'm ac'rda pacea decBt dupa ce au acceptat pe )ata 1upra4Iuvernul n'stru internati'nal si anume cu supunere,2 Hai >nc'l' /ic pr't'c'alele# %pentru sc'pul n'stru ra/b'aiele nu trebuie sa dea nimanui cresteri terit'riale,2 1i acesta a )'st pr'clamat ca un principiu de ba/a aparent m'ral >n ambele ra/b'aie m'ndiale de catre 3nglia si 3merica2 3ici se adevereste si celalalt dictat al pr't'c'alel'r si anume ca )apta dipl'matului sa )ie alta decBt v'rba luiD caci primul ra/b'i m'ndial a re/ultat >n cucerirea de terit'rii numai pentru si'nism si pentru c'munismD si'nismului i s4a pr'mis un terit'riu statal, c'munismul a primit 7usia ca terit'riu statal2 ar >n cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial din n'u numai c'munismul si si'nismul au cucerit terit'rii# c'munismul 8umatate din ;ur'paD si'nismul Galestina2 ;Epresia luata din pr't'c'alele astea scrise >n 1906 a )'st vesnic pe bu/ele presedintelui american si ale premierului britanic >n 191"4191$ si >n 19!9419"62 H'tivul pentru care l'/inca asta, %)ara cBstiguri terit'riale,, este )'arte imp'rtanta, este eEplicat >n pr't'c'ale, unde se spune ca %singurii >nvingat'ri v'r )i agentiile n'astre internati'nale,2 0espre p'liticienii care v'r c'nduce natiunile spre sc'pul pr't'c'alel'r, acestea spun# %3dministrat'rii pe care4i v'm alege luBnd >n c'nsiderare >n m'd stringent capacitatea l'r de supunere servila nu v'r )i pers'ane educate si cu stiinta c'nducerii si de aceea v'r )i manechine >n mBna n'astra us'r de manipulat de catre 'ameni >nvatati si ingeni'si care v'r deveni c'nsilierii l'r, specialisti crescuti si educati devreme din c'pilarie sa c'nduca a)acerile >ntregii lumi,2 .itit'rul care a avut 'ca/ia sa 'bserve evenimentele p'litice din vest dupa 19"6 p'ate veri)ica servilismul t'tal al 'amenil'r de stat 'ccidentali )ata de si'nism, c'munism si guvernul m'ndialD amanuntele vin >n capit'lele ce urmea/aD aici aut'rul atrage atentia asupra %c'nsilieril'r,2 .aci >n 1906 nu eEistau >nca si nu se au/ise >nca >n 3nglia si nici >n 3merica de %c'nsilierii, nealesi prin alegeri dar at'tputernici >n guvernD acestia au iesit la iveala >n c'nditiile %starii de urgenta, si publicul tBmp i4a acceptat cu pasivitate, 8usti)icBnd parca dispretul pe care4l arata
pr't'c'alele pentru gl'ata care accepta si se supune la 'rice abu/ 'ricBt de evident2 5n 1tatele Cnite, de eEemplu, %c'nsilierii >n pr'blemele evreiesti, au primit bir'uri permanente la .asa 3lba si la cartierul general militar american2 *a acesti c'nsilieri, unul din ei numit >n gluma %Hai Harele peste stat,, se adresau primii ministri engle/i cBnd vi/itau 3merica ca la suprema aut'ritate2 Gr't'c'alele au pre/is si prescris activitatea %c'nsilieril'r, cBnd nimeni nu stia ce sunt ei si cBnd >nca ei nu eEistau2 Gr't'c'alele repeta >ntr4una ca sc'pul este distrugerea arist'cratiei ->n 1906 >nca mai eEista: si 8e)uirea pr'prietatii private prin atBtarea gl'atei brutale si tBmpe2 0in n'u pr't'c'alele au pre/is cu mare preci/ie ce s4a >ntBmplat ulteri'r# % n p'litica trebuie sa stii cum sa rapesti pr'prietatea alt'ra )ara e/itare daca vrei supunere abs'luta9 .uvintele P*ibertate, ;galitate, &raternitate ne4au adus, gratie agentil'r n'stri, legiuni >ntregi care ne urmea/a cu entu/iasm 'rb2 1i t't timpul aceste cuvinte nu sunt decBt un cancer care r'ade bunastarea p'p'arel'r, distrugBnd peste t't pacea, linistea, s'lidaritatea, ruinBnd )undamentul statului2 3sta ne4a a8utat >n trium)ul n'stru cel mai mare# ne4a dat p'sibilitatea sa punem mBna, printre altele, pe cartea ma8'ra, adica distrugerea privilegiil'r, anihilarea arist'cratiei9 clasa care era singura aparare ce4' aveau p'p'arele >mp'triva n'astra2 Ge ruinele arist'cratiei naturale si geneal'gice9 am stabilit n'i arist'cratia n'astra a 'amenil'r cu sc'ala si cu bani2 .ali)icarea arist'cratiei n'astre este averea, care depinde de n'i si in)'rmatia2 3ceasta p'sibilitate de a >nl'cui pe repre/entantii p'p'arel'r cu 'amenii n'stri a lasat p'p'arele la cheremul n'stru si ne4a dat puterea de a le numi n'i c'nducat'rii9 n'i aparem >n )ata publicului pretin/Bnd ca salvam muncit'rul de asa /isa eEpl'atare, cBnd >i pr'punem sa se >nr'le/e >n armatele n'astre de s'cialisti, anarhisti, sau c'munisti9 Grin mi/erie si prin invidia si ura generate de mi/erie v'm pune >n miscare gl'ata care cu pr'priile mBini >i va distruge pe cei care se 'pun n'ua9 G'p'rul, care crede 'rbeste litera tiparita9 are >n su)let ' ura 'arba pentru t'ti cei pe care4i c'nsidera superi'ri lui, caci p'p'rul nu >ntelege ce c'nstituie di)erenta de clasa si c'nditie s'ciala9 3ceste gl'ate v'r )i )ericite sa verse sBngele acel'ra pe care, >n simplitatea ign'rantei l'r, i4au invidiat din nascare si ale car'r averi le v'r putea ap'i 8e)ui2 0ar de averile n'astre nu se v'r atinge, caci n'i cun'astem m'mentul atacului si v'm lua masuri sa ne pr'te8am avutul92 .uvBntul Plibertate )ace masele de 'ameni sa lupte >mp'triva 'ricarei )'rte, >mp'triva 'ricarei aut'ritati, chiar >mp'triva lui 0umne/eu si4a legil'r naturii2 0e aceea cBnd v'm prelua puterea n'i v'm sterge acest cuvBnt din v'cabular ca un cuvBnt care arata )'rta brutala care )ace din gl'ate niste bestii set'ase de sBnge9 0ar chiar si libertatea ar putea )i in')ensiva si si4ar putea avea l'cul >n ec'n'mia statului )ara sa strice bunastari a p'p'rului daca ar )i ba/ata pe credinta >n 0umne/eu9 0in acest m'tiv este abs'lut indispensabil sa subminam credinta, sa smulgem din mintea masel'r ideea si sentimentul de divinitate si sa le >nl'cuim cu calcule matematice si nev'i materiale,2 3dica materialismul dialectic2 Hai departe /ic pr't'c'alele# %3m creat dusmanie >ntre sc'purile pers'nale si cele nati'nale, >ntre urile l'r religi'ase si de rasa, pe care le4am atBtat >n aceste ultime 20 de sec'le2 0e aceea nici un stat nu va primi a8ut'r de nicaieri daca ni s4 ar 'puneD )iecare se gBndeste ca nu va pr')ita din nici ' >ntelegere >mp'triva n'astra2 1untem prea puternici, nimeni nu scapa puterii n'astre2 Fici cea mai mica >ntelegere nu p'ate avea l'c >ntre natiuni )ara ca n'i sa )im >n secret
amestecati9 .a sa avem 'pinia publica la disp'/itia n'astra, trebuie s4' /apacim publicBnd >n peri'ade lungi si >n multe l'curi 'pinii c'ntradict'rii, pBna cBnd 'amenii >si v'r pierde capul >n labirintul l'r si v'r a8unge la c'nclu/ia ca cel mai bine e sa n4aiba nici ' parere >n p'litica, care nu e pentru capul l'r, caci numai c'nducat'rii l'r >nteleg aceste lucruri2 3cesta este primul secret2 3l d'ilea secret necesar succesului n'stru este sa augmentam >n asa masura de)ectele nati'nale, 'biceiurile, pasiunile, c'nditiile vietii civile, >ncBt nimeni sa nu se mai descurce >n ha'sul care va re/ulta, ast)el >ncBt drept urmare 'amenii nu se v'r mai >ntelege >ntre ei9 Grin aceste mi8l'ace ' sa epui/am p'p'arele si ele v'r )i )'rtate sa ne ')ere n'ua puteri internati'nale care ne v'r pune >n situatia ca avBnd acele puteri, )ara vi'lenta si >n m'd gradat sa abs'rbim t'ate )'rtele statale ale lumii si sa )'rmam un supra4guvern2 5n l'cul c'nducat'ril'r de a/i v'm instaura ' structura pe care4' v'm numi administratia supra4guvernamentala2 Bratele ei v'r )i ca niste cleste si va )i de asa dimensiuni en'rme >ncBt >n m'd inevitabil va sub8uga t'ate p'p'arele lumii,2 Fu e clar cine a scris pr't'c'alele, dar e clar ca c'ntin atBt pr'gramul c'munismului cBt si al si'nismului2 Jer/l ameninta ca va incita gl'ata la vi'lenta daca nu i se da ce cere2 HarE urmarea sa ab'leasca pr'prietatea privata2 ar pr't'c'alele /ic# %3rist'cratia p'p'arel'r e m'arta ca )'rta p'litica, dar avBnd pamBnt >nca ne p't da de )urca caci p't trai independent dintr4al l'r pe pr'prietatea l'r2 0e aceea este esential ca sa4i dep'sedam de pamBntul l'r cu 'rice pret9 5n acelasi timp trebuie sa de/v'ltam intensiv industria si meseriile9 ceea ce urmarim este ca industria sa abs'arba p'pulatia si capitalul de la tara si ap'i prin speculatii t'ti banii sa )ie trans)erati >n mBinile n'astre9 , HarE cerea si el c'n)iscarea pamBntului de la tarani si m'sieriD el nu cerea c'n)iscarea uneltel'r meseriasului, dar c'munistii au mers si mai departe si le4au c'n)iscat si pe acelea2 M n'ta interesanta >n pr't'c'ale# %0aca >n /ilele astea vreun stat pr'testea/a >mp'triva n'astra e d'ar de )'rma si cu >ncuviintarea n'astra, caci antisemitismul l'r ne este necesar n'ua >n c'nducerea )ratil'r n'stri mai mici,2 M caracteristica a vremii n'astre este )elul >n care acu/a de antisemitism este t't timpul trans)erata de la ' natiune la alta, pr'Eimul inamic >n ra/b'iul imediat urmat'r )iind t'tdeauna natiunea acu/ata2 Mricine are 'chi >n cap p'ate vedea cum apar asa de'data acu/e de acte de antisemitism cBnd >ntr4' tara cBnd >ntr4alta, de cele mai multe 'ri mincin'ase, >nscenate sau inventate2 3semanarea dintre pr't'c'ale si d'cumentele lui Keishaupt cu privire la in)iltrare e i/bit'are2 +ic pr't'c'alele# % n serviciul n'stru sunt 'ameni de t'ate 'piniile, t'ate d'ctrinele, unii v'r sa restaure/e m'narhia, altii sunt demag'gi, s'cialisti, c'munisti si visat'ri ut'pici de t't )elul2 4am >nhamat pe t'ti la 8ugul n'stru# )iecare pe legea lui distrugBnd ultimele ramasite de 'rdine si aut'ritate, cautBnd sa rast'arne 'rdinea stabilita,2 3lu/iile la in)iltrarile >n universitati mai ales si >n educatie >n general de asemeni par sa derive direct din Keishaupt sau dintr4' sursa c'muna cu a lui Keishaupt# %M sa taiem puterea universitatil'r9 3dministrat'rii si pr')es'rii l'r v'r )i c'nditi'nati de pr'grame secrete detailate de la care nu se v'r abate nici ' i'ta2 ?'r )i anga8ati cei bine veri)icati si v'r )i ast)el plasati >ncBt sa depinda de guvern,2 3ut'rul da eEemplul a d'i membri ai guvernului britanic care au declarat public >n 1966 cum au )'st captati de c'munism la universitateD 'ricine a va/ut universitatile americane stie cBt de t'tal sunt aservite c'munismului si si'nismului2
Keishaupt /icea ca mas'neria este un paravan bun pentru iluminismD pr't'c'alele /ic ca liberalii sunt un paravan bun, care v'r )i eliminati dupa ce sc'pul a )'st atins2 %Iuvernul n'stru va avea aparenta unui guvern patriarhal patern gardian al p'p'rului, -ve/i %tatucul 1talin, si alti %c'nducat'ri iubiti,:2 0ar si republicanii sunt un paravan bun, pentru care pr't'c'alele arata mare dispret, ca pentru %' caricatura de guvern, cu un presedinte luat din gl'ata, din mi8l'cul mari'netel'r n'astre, a sclavil'r n'stri,2 3p'i pr't'c'alele v'rbesc despre )elul >n care presedintele va deveni un agent pers'nal, care va calca c'nstitutia L eEact ca4n 1tatele Cnite a/i si eEact cum au )'st presedintii americani >n cele d'ua ra/b'aie m'ndiale2 %?'m investi pe presedinte cu dreptul de a declara ra/b'i9 Gresedintele, la disp'/itia n'astra, va interpreta sensul legil'r eEistente care p't )i interpretateD ap'i le va anula cBnd >i v'm spune n'i ca trebuie s4' )acaD ap'i va avea dreptul sa pr'puna legi temp'rare si chiar n'i devieri de la c'nstitutieD sub preteEtul binelui suprem al statului2 3st)el v'm avea puterea sa distrugem >ncetul cu >ncetul, pas cu pas, t't ce4am )'st nev'iti sa intr'ducem la4nceput >n c'nstitutia statel'r, pentru a le pregati pe nesimtite pentru ab'lirea 'ricarui )el de c'nstitutie si atunci va s'si vremea cBnd 'rice )'rma de guvern va )i >nl'cuita de desp'tismul n'stru,2 ;Eact asa au )acut presedintii americani >n ultimele deceniiD au calcat >n pici'are c'nstitutia, au declarat ra/b'iul din K'rea, @si mai recent cel din ra< 4 n'ta re/umat'ruluiA, )ara ca .'ngresul sau 1enatul sa )i putut apara c'nstitutia vi'lata2 Gr't'c'alele acestea din 1906 c'ntinua descriind s'cietatea s'cialista pe care ;ur'pa rasariteana a cun'scut4' din 19"6 >nc'ace# 'bligatia membril'r )amiliei de a se denunta recipr'c -ve/i ?echiul Testament:, inter/icerea religiei crestine, umplerea vietii p'p'rului cu participari 'bligat'rii la evenimente de masa, rescrierea mincin'asa a ist'riei2 %.eea ce v'm cBstiga,, /ic pr't'c'alele, %este ca >n t'ate tarile lumii nu v'r mai )i decBt mase pr'letare, cBtiva mili'nari dev'tati n'ua si p'litie si s'ldati9 Crcarea pe tr'n a desp'tului n'stru va veni cBnd p'p'arele, ist'vite de nereguli si inc'mpetenta9 c'nducat'ril'r l'r, v'r cere# 8's cu ei si dati4ne un singur rege peste t'ata lumea care sa ne uneasca si sa elimine cau/ele disc'rdiei, )r'ntierele, nati'nalitatile, religiile, dat'riile statului, sa ne dea pacea si linistea pe care nu le putem gasi sub c'nducat'rii si repre/entantii n'stri,2 3ut'rul spune ca >n multe pasa8e a >nl'cuit termenul %g'imii, cu termeni ca %p'p'rul, sau %masele,, caci cuvBntul %g'im, ar spri8ini a)irmatia ned'vedita >nca ca aceste pr't'c'ale au )'st culese de pe bu/ele >nteleptil'r 1i'nului2 .eea ce el d'reste sa sublinie/e nu este cine a scris pr't'c'alele ci ce c'ntin ele2 3ut'rul, sau aut'rii, p't )i evrei, ne4evrei, sau anti4evrei L n4are imp'rtantaD ce are imp'rtanta este ca aceste pr't'c'ale au )'st scrise >n 1906 si )iecare lucru ce s4a >ntBmplat de atunci >nc'ace a reali/at pr'gramul descris >n pr't'c'ale2 3ut'rul spera t'tusi ca s)Brsitul nu va )i asa cum descriu pr't'c'aleleD dar atBt vict'ria c'nspiratiei statului m'ndial al r'biei abs'lute, cBt si >n)rBngerea ei, v'r cere mari 8ert)e si v'r aduce mari su)erinte2 .apit'lul 2$# 3beratia 04lui Bal)'ur 1ec'lul 20 avansea/a rapid spre de/astru2 5n 190! Harea Britanie a ')erit si'nismului Cganda, re)u/ata si HaE F'rdau a pre/is ra/b'i >n ca/ul >n care si'nismul 'cupa Galestina2 5n 1906 Gr't'c'alele au descris pr')etic si eEact 'rgia
de distrugere a c'munismului2 5n 1906 3rthur James Bal)'ur, prim ministru al Harii Britanii, s4a >ntBlnit cu 0r2 Kei/mann >ntr4' camera a h'telului Yueens din Hanchester si s4a dedicat cu trup si su)let cau/ei si'nismului2 3tunci s4a nascut primul ra/b'i m'ndial2 7abinul ;lmer Berger /ice ca atunci %acel grup de evrei care s4au dedicat si'nismului9 au >nceput un )el de dipl'matie m'bila care i4a dus >n multe cancelarii si parlamente, eEpl'rBnd caile labirintice si strBmbe ale p'liticii internati'nale >n acea parte a lumii >n care intriga p'litica si tBrgurile secrete erau ' a d'ua natura2 ;vreii au >nceput sa )aca Pp'litica practica,2 G'ate 'rice alt prim ministru, supus la aceleasi %presiuni ire/istibile asupra p'liticii internati'nale a /ilel'r n'astre, ar )i )acut ce4a )acut Bal)'ur -cum a /is *e'n Gins<er >n 1$$2 ca va )ace:2 3ut'rul nu4si p'ate eEplica cau/ele care l4au determinat pe Bal)'ur sa )aca imensul rau pe care l4a )acut prin altceva decBt prin in)atuarea lui si slabiciunea mintii lui2 Bal)'ur era b'gat, n4avea nev'ie de v'turi si se tragea din p'liticieni ereditari care4au c'ndus tara cu cinste timp de sec'leD dar t'cmai cei ca el, va/Bnd schimbarile s'ciale, si4au imaginat ca v'r ramBne la cBrma daca se dau de partea )'rtel'r distrugerii structurii eEistente si ast)el s4au lasat manipulati si4 au devenit mari'netele acel'r )'rte2 0r2 Jer/l, ne'btinBnd ce vr'ia de la tar, de la >mparatul german, sau de la sultan, care, ca si succes'rul tarului, *enin, stiau ca %ideea si'nista este t'tal )alsa si reacti'nara >n esenta ei, -*enin, 190!D 1talin a repetat ideea >n 191!:, si4a >ndreptat e)'rturile spre 3nglia2 Iuvernul engle/ i4a dat Cganda2 1i'nismul ne)iind satis)acut cu Cganda, 0r2 Kei/mann l4a >nl'cuit pe 0r2 Jer/l si a s'sit >n 3nglia, unde n4a avut nici ' di)icultate ca pers'ana particulara sa 'btina acces imediat la *'rd Gerc(, ministrul Harii Britanii pentru 3)rica, desi un engle/ ca pers'ana particulara n4ar )i avut acest acces nici >ntr4' suta de ani2 0r2 Kei/mann relatea/a ca *'rd Gerc( i4a spus >n aceasta >ntrevedere particulara ca bine>nteles ca evreii trebuie sa re)u/e Cganda si sa nu se multumeasca cu nimic mai putin decBt Galestina2 *'rd Gerc( nu pare sa )i )'st in)'rmat de )aptul ca evreii din Galestina d'reau din t't su)letul sa se mute >n Cganda si pare ca a uitat de Galestinieni, pe care >i )acea sa dispara si4i de/m'stenea de patria l'r milenara cu atBta usurinta2 *a s)Brsitul >ntrevederii, 0r2 Kei/mann, plecBnd din cabinetul *'rdului Gerc( si trecBnd prin anticamera a luat hBrtie cu antetul ministrului si4a scris c'nclu/iile >ntrevederii sale cu *'rd Gerc( pe acea hBrtie, pe care ap'i a trimis4' >n 7usia, unde va/Bnd destinatarii hBrtia cu antetul ministrului engle/ au interpretat cele scrise pe acea hBrtie ca )iind p'/itia ')iciala a Harii Britanii2 0r2 Jer/l a )'st ma/ilit si4a murit la scurt timpD Cganda a )'st respinsaD 0r2 Kei/mann si4a stabilit cartierul general >n 3nglia, la Hanchester, care era si sediul si'nismului si ba/a elect'rala a lui Bal)'urD presedintele partidului lui Bal)'ur >n Hanchester era un si'nist2 5n 1906 partidul lui Bal)'ur a pierdut >n )av'area candidatil'r liberali, >ntre care era Kinst'n .hurchill, ales t'cmai la Hanchester de catre masina elect'rala si'nista care4l >ndragise pentru ca atacase p'litica de a limita imigratia masiva din 7usia si pentru ca era un si'nist >n)lacarat2 *a vremea cBnd au avut l'c aceste alegeri, 'pinia publica habar n4avea de planul de a masacra si i/g'ni palestinienii din patria l'r pentru ca /iarele si radi'ul, de8a sub strict c'ntr'l, cum arata pr't'c'alele, nu v'rbeau decBt de %pr'blema chine/a, si 'pinia publica se pre'cupa d'ar de s'arta chine/il'r anga8ati pentru trei ani >n minele de aur din 3)rica de 1ud2 .hine/ii care erau ast)el anga8ati se c'nsiderau n'r'c'si si )ericitiD
dar 'pinia publica britanica >i c'nsidera niste victime si Gartidul *iberal din 3nglia a cBstigat alegerile anga8Bndu4se >n lupta pentru %drepturile victimel'r chine/e ale sclaviei din 3)rica de 1ud,, victime de care Gartidul *iberal a uitat cu desavBrsire imediat dupa alegeri2 0ar ce n4a uitat a )'st sa se dedice t'tal cau/ei si'nismului2 .a si Bal)'ur si Gartidul .'nservat'r, de alt)el2 0r2 Kei/mann p'vesteste ca atunci cBnd s4a >ntBlnit cu Bal)'ur acesta %avea d'ar niste idei t'tal naive si rudimentare despre miscarea @si'nistaA, si nici nu stia bine numele 0r4lui Jer/l, pe care4l numea inc'rect %Jer/,2 .u aceste idei naive si rudimentare Bal)'ur a dedicat )'rtele Harii Britanii ca sa mute evreii ha/ari ash<ena/i din 7usia >n Galestina, unde neam de neamul l'r nu pasisera vre'data de la >nceputul lumii si sa distruga palestinienii care traisera ac'l' de mii de ani2 ;vreii din 3nglia >l rugau sa nu )aca acest lucru2 0r2 Kei/mann l4a c'nvins sa nu4i asculte, spunBndu4i ca acestia nu sunt %evrei din aceia care trebuie,, ei )iind %the =r'ng <ind ') Je=, @Tevrei din aceia care nu trebuieTA2 Bal)'ur nu si4a pus nici'data >ntrebarea de ce numai si'nistii din 7usia sunt %evrei din aceia care trebuie,2 T't mai multi p'liticieni se dedicau si'nismului, ascun/Bnd publicului )aptele si intentiile l'r si devenind ast)el c'4c'nspirat'ri ai 1i'nului >mp'triva pr'priului l'r p'p'r2 0r2 Kei/mann s4a re>ntBlnit cu Bal)'ur >n 191", la 1" 0ecembrie, cBnd primul ra/b'i m'ndial >ncepuse si armata engle/a si cea )rance/a su)erisera pierderi catastr')ale >n &ranta2 Tinerii engle/i si )rance/i erau trimisi pe )r'nt unde trei mili'ane din ei aveau sa piara, pentru ca sa %>n)rBnga militarismul prusac,, sa %elibere/e natiunile mici, si sa %restaure/e libertatea si dem'cratia,2 0ar Bal)'ur nu se gBndea la ei, nici la 3nglia si nici la &rantaD el se gBndea d'ar la 0r2 Kei/mann, caruia i4a pr'mis# %cred ca atunci cBnd tunurile v'r >nceta sa bubuie, v'i ' sa va capatati erusalimul,2 .apit'lul 29# 3mbitia 04lui J'use 5n acest timp >n 3merica se nastea ' masina p'litica al carei re/ultat urma sa )ie crearea de catre presedintele Truman a statului si'nist >n Galestina cu 60 de ani mai tBr/iu2 5n 1900 americanii >nca credeau ca p't tine 3merica departe de ra/b'i, dar )usesera de8a implicati cBnd 1pania atacase .uba >n 1$9$ si t'ti americanii, instruiti de /iarele l'r, )ierbeau de rev'lta si indignare au/ind cum vap'rul Haine a )'st scu)undat, chipurile, de ' b'mba spani'la2 0upa multi ani carcasa vap'rului a )'st adusa la supra)ata si s4a va/ut ca eEpl'/ia care a scu)undat acel vap'r s4a dat'rat unei b'mbe puse >n interi'rul vap'rului de catre cineva din interi'rD dar de8a %gl'ata, uitase c'mplet de 1pania si .uba si, dusa de nas de /iare, se pre'cupa de altele2 7e/ultatul indignarii publicului cu privire la vap'rul Haine a )'st ca s4a schimbat )ara ca publicul sa bage de seama, esenta p'pulatiei si esenta p'liticii 3mericii de F'rd2 3ceasta schimbare >ncepuse >nca cu ra/b'iul civil american din 1$614662 5nainte de acel ra/b'i p'pulatia )usese un amestec de imigranti irlande/i, sc'tieni, engle/i, germani, scandinavi, din care s4a nascut un tip speci)ic %american,2 0upa acel ra/b'i p'pulatia s4a >nmultit cu mili'ane din estul si sudul ;ur'pei, inclu/Bnd ' masiva imigrare de evrei talmudici din ghet'urile 7usiei si G'l'niei, unde rabinii l'r nu4i lasasera sa se asimile/e si sa traiasca >mpreuna cu rusii si cu p'l'ne/ii ca buni vecini2 3ceeasi p'litica a rabinatului talmudic a c'ntinuat >n 3merica >ncepBnd pe la 1900, unde acest rabinat a >mpiedecat pe de
' parte asimilarea evreil'r >n restul p'pulatiei si a >nceput pe de alta sa acapare/e puterea p'litica >n stat2 Cnul care a a8utat mult ca rabinatul talmudic sa acapare/e eEclusiv p'litica 3mericii a )'st ;d=ard Handell J'use, caruia i se /ice .'l'nelul J'use, desi n4a )'st nici'data >n armata, un american din sud, care se tragea din stram'si 'lande/i si engle/i si crescuse >n TeEas >n ep'ca rec'nstructiei dupa ra/b'iul civil2 Gasiunea vietii lui era sa aiba putere din umbra, sa traga s)'rile necun'scut de multime si sa devie/e cursul ist'riei, desi n4avea nici avere mare si nici p'/itie >nalta2 5n eEercitarea puterii s4a d'vedit c'mplet iresp'nsabil, cum se lauda chiar el, /icBnd# %>i vine )'arte us'r cuiva care n4are nici ' raspundere sa sada la un pahar de vin si ' tigara si sa h'tarasca ce trebuie )acut,2 .'l2 J'use a deviat cursul ist'riei >nspre vict'ria si'nismului, avansul rev'lutiei m'ndiale si instaurarea unui guvern m'ndial deasupra tutur'r p'p'arel'r2 0e ce a )acut4' e greu de ghicit, caci >n 8urnalul lui intim si4n r'manul lui m'tivele si ratiunile lui sunt eEtrem de c'n)u/e si c'ntradict'rii2 Jurnalul lui /ilnic >n care arata cum 'pera nu eEplica de ce )acea aceste lucruri si r'manul lui c'ntine ' eEplicatie care de/valuie ca mintea lui era plina de idei grandi'ase demag'gice, vulgare si puerile >ntr4un )el de ceata care nu se ridica nici'data2 .autBnd sursa ideil'r lui p'litice aut'rul a gasit n'tite pe care si le4a )acut .'l2 J'use despre *'uis Blanc si rev'luti'narii de la 1$"$2 ;l abs'rbise aceste idei de la unul din prietenii intimi ai tatalui lui, un negust'r evreu din J'ust'n, a carui in)luenta l4a )acut pe tatal lui sa4i dea un nume evreiesc, Handell2 .umnatul si s)atuit'rul .'l2 J'use a )'st mai tBr/iu 0r2 1idne( He/es, un evreu care a )'st unul din initiat'rii primului plan de guvern m'ndial supranati'nal -*iga pentru mpunerea Gacii:2 .'l2 J'use eEplica el >nsusi cum a a8uns sa )ie t'tal sub8ugat s)etnicului lui, p'vestind cum sub8uga el mintile p'liticienil'r pe care4i manipula L )ara sa4si puna ' secunda >ntrebarea daca nu este si el sub8ugat la rBndul sau2 +ice .'l J'use# %.u presedintele american si cu ceilalti pe care i4am in)luentat, >n m'd invariabil intentia mea era sa4i )ac sa creada ca ideile pe care le primeau de la mine erau pr'priile l'r idei9 0e'bicei, la drept v'rbind, ideile nici nu erau ale mele la 'rigine9 .el mai greu lucru din lume este sa urmaresti ' idee pBna4i desc'peri sursa9 0e multe 'ri credem ca anumite idei i/v'rasc din capul n'stru, cBnd adevarul adevarat este ca aceste idei au )'st >n m'd inc'nstient abs'rbite de la altcineva,2 .'l2 J'use a >nvatat p'litica la 1$ ani, >n TeEas, cBnd a 'bservat ca %d'i4trei din 1enat cu d'i4trei din .'ngres si cu presedintele au t't guvernul la cheremul l'r2 7estul sunt d'ar )iguranti9 de aceea n4am avut nici ' ambitie sa am )unctie >nalta, sau sa tin discursuri,2 3st)el a intrat el >n p'litica, cum /ice el, %de la vBr) si nu de 8's9 'biceiul meu era sa pun >n m'd )ictiv pe cineva >n vBr)ul piramidei, ast)el >ncBt eu sa p't ap'i lucra nestingherit de s'licitarile la care sunt supusi se)ii9 &iecare se) al )iecarei campanii pe care am c'ndus4' a primit aplau/ele si )aima atBt din partea presei cBt si din partea p'p'rului >n timpul campaniei9 ei au disparut ap'i dupa cBteva luni9 1i t'tusi la urmat'area campanie si p'p'rul si presa au acceptat cu aceeasi >ncBntare urmat'rul se) )igurant,2 5n TeEas, unde J'use a debutat ca 'rgani/at'r de partid p'litic, a avut asa succes >ncBt >si petrecea /ilele >n bir'ul guvernat'rului )acut de el, h'tarBnd cine va )i senat'r si membru >n c'ngresul statului TeEas si primind s'licitarile care se )ac de 'bicei catre guvernat'r din partea diversel'r departamente2 5n 1900, /ice el, era %plictisit de p'/itia mea >n TeEas, si %gata sa particip >n c'nducerea natiuniiD, a >nceput %sa caut@eA un candidat c'nvenabil pentru presedintie din
partea Gartidului 0em'crat,2 n 1910 rabinul 1tephen Kise, principal 'rgani/at'r si'nist >n 3merica nascut la Budapesta, ca si Jer/l si F'rdau si privit cu ne>ncredere la 'ra aceea de catre evreii americani -care repudiau pe atunci si'nismul:, i4a spus unui cetatean din Fe= Jerse(# %Harti K''dr'= Kils'n va )i ales guvernat'rul statului dumitaleD nu4si va termina mandatul caci >n F'iembrie 1912 va )i ales presedinte al 1tatel'r Cnite si va )i reales a d'ua 'ara,2 7abinul Kise stia aceste amanunte de la .'l2 J'use, dar la vremea cBnd se )acea acest plan de viit'r -reali/at >nt'cmai: nici rabinul Kise si nici .'l2 J'use nu4l va/usera >n viata l'r pe K''dr'= Kils'n2 Irupul care4l )'l'sea pe .'l2 J'use -sugesti'nBndu4l asa cum chiar el descrisese: pr'babil >l studiase bine pe K''dr'= Kils'n si4i gasise acea calitate esentiala L de a se lasa manipulat si de a )i pre/entabil publicului2 .'l2 J'use s4a c'nvins ca el l4a ales pe K''dr'= Kils'n desi nu4l va/use nici'data2 GBna >n 1900, si'nismul din 1tatele Cnite se limita la grupul imigrantil'r evrei recent veniti din 7usia care4l adusesera cu ei din ghet'ul l'r talmudicD marea masa a evreil'r americani erau veniti din Iermania si repudiau si'nismul2 5ntre 1900 si 1910 un mili'n de evrei si'nisti au venit din 7usia si4au >nceput sa )'rme/e un grup elect'ral c'mpact2 7abinul Kise, cun'scut d'ar ca agitat'r p'litic >n pr'bleme muncit'resti, nu era un repre/entant al evreimii l'caleD t'tusi cu el se c'nsultau >n secret p'tentatii p'litici2 .Bnd, >n 1910, .'l2 J'use a cre/ut ca4l alege pe K''dr'= Kils'n pentru presedintie, rabinul Kise si4a schimbat partidul p'liticD unde )usese republican, a devenit dem'crat peste n'apte2 +ice rabinul Kise despre J'use# %J'use nu numai ca s4a dedicat >n m'd special cau/ei n'astre dar a )'st agentul n'stru de legatura >ntre administratia Kils'n si miscarea si'nista,2 J'use avea un mare ascendent asupra partidului dem'crat, care nu mai )usese la putere de 60 de ani si4a cBstigat alegerile prin strategia lui J'use asa cum acesta cBstigase alegerile >n 1912 si 1916 si pentru 7''sevelt si ap'i Truman >n 19!2, 19!6, 19"0, 19"" si 19"$2 0aca ideile lui J'use erau c'n)u/e si inspirate de surse 'bscure chiar si lui, strategia lui >nsa este )'arte clara si de mare succes2 ;a c'nsta din cBstigarea v'tului numer'sil'r n'i imigranti )acBnd apel la sentimentele l'r rasiale si la re)leEele l'r em'ti'nale2 .hiar J'use si4a descris met'da >n r'manul lui Ghilip 0ru# 3dministrat'r publicat an'nim2 1ingurul merit al acestei carti apr'ape ili/ibile este acela de a descrie strategia elect'rala care i4a )acut pe Kils'n, Truman, 7''sevelt presedinti2 st'ria unui presedinte ales si manipulat de catre un grup de agenti misteri'si, care lucrea/a prin intermediul er'ului r'manului lui cu a8ut'rul unui buget pentru c'ruperea elect'ratului, )urni/at de b'gatasi si trans)erat dintr4' banca >ntr4alta pBna i se pierde urma, scrisa sub )'rma aceasta de r'man >n 1912, are ' asemanare i/bit'are cu ist'ria presedintelui Kils'n din 8urnalul intim al lui J'use din 19262 3tBt presedintele din r'man cBt si Kils'n, >nchipuindu4si la un m'ment dat ca p't acti'na dupa cum cred ei, au )'st sever adm'nestati de %c'nsilierul, l'r si au pr'mis cu umilinta ca %nu v'r mai acti'na de capul l'r >n viit'r,2 T't >n r'man >si descrie J'use strategia elect'rala de geniu cu care l4a )acut presedinte pe Kils'n si care de atunci >nc'ace a ales abs'lut t'ti presedintii 1tatel'r Cnite2 3ceasta strategie se ba/ea/a pe calculul ca $0W din alegat'ri v'tea/a pentru candidatul partidului l'r 'ricare4ar )i, deci v'tul l'r este "0W pentru un candidat, "0W pentru celalaltD de aceea nici nu4si bate capul sa ir'seasca timp si bani pentru acesti alegat'ri, ci se c'ncentrea/a asupra restului de 20W de alegat'ri indecisi al car'r v't adaugat la cele "0W al unuia din cei d'i candidati >l va )ace
cBstigat'r2 3cest mic pr'centa8 de alegat'ri au )'st anali/ati >n ceea ce priveste rasa, religia, 'cupatia, apartenenta p'litica anteri'ara, pre8udecatile si pasiunile l'r si pr'paganda elect'rala s4a )acut pers'nal, de la 'm la 'm, cautBnd a se )'l'si aceste pre8udecati si pasiuni, de catre agenti per)ect 'rgani/ati >ntr4' retea l'cala >n strBnsa legatura cu cartierul general2 7estul cartii lui J'use nu aduce nimic revelat'r >n a)ara pr'gramului p'litic al er'ului Ghilip 0ru, care, vict'ri's asupra presedintelui ales prin met'da descrisa mai sus si4asupra c'nsilierului acestuia -alter eg'4ul lui J'use >nsusi:, instituie un )el de stat >n care aplica principiul imp'/itului pr'clamat de Karl HarE >n Hani)estul Gartidului .'munist si aplicat ap'i de presedintele 1tatel'r Cnite K''dr'= Kils'n, ataca HeEicul si 3merica .entrala, le >nvinge si )ace din 3merica %emblema indisputabila a aut'ritatii,2 G'rtreti/Bndu4se pe sine >nsusi atBt >n 'rgani/at'rul alegeril'r cBt si >n acest er'u gl'ri's de cart'n Ghilip 0ru, J'use >n cele din urma reuneste cele d'ua 8umatati ale p'rtretului sau )acBnd din p'liticianul ver's, c'rupt, viclean care 'rgani/ase alegerile, inamic initial al lui Ghilip 0ru, prietenul de su)let si c'n)identul lui Ghilip 0ru2 .u acesta J'use n4a mai stiut ce sa )aca si l4a eEpediat >mpreuna cu ' )ata numita Il'ria, care t't timpul r'manului trebuise sa4i audie/e )ante/iile p'litice c'n)u/e si inepte >ntr4un v'ia8 'ceanic )ara destinatie, din care nu se stie daca se v'r mai >nt'arce2 0e )apt nimanui nu4i p'ate pasa de s'arta nici unuia dintre pers'na8ele r'manului >n a)ara de presedintele K''dr'= Kils'n, care si4a putut vedea descrisa si alegerea ca presedinte si viata lui de presedinte >n paginile cartii2 3ut'rul nu stie daca Kils'n a citit sau nu Ghilip 0ru si daca va/Bndu4se p'rtreti/at ca ' mari'neta demna de dispret >n mBna un'r intriganti a )'st deprimatD )apt cert este ca la 2 ani dupa ce4a )'st ales presedintele Kils'n a )'st eEtrem de deprimat si, dupa cum /ice chiar J'use, %d'rea sa m'ara,2 3mbasad'rul britanic si alti ministri au remarcat de asemenea aspectul presedintelui Kils'n, %)ata trasa si cenusie, /guduita de un tic nerv's )recvent, cu care >ncerca >n m'd 8alnic sa4si c'ntr'le/e nervii, care se prabusisera -1919:,2 -3celeasi 'bservatii s4au )acut si despre presedintele 7''sevelt, ales si manipulat t't ca si presedintele Kils'nD 7'bert 1her=''d /ice ca 7''sevelt a )'st 'bsedat de sta)ia lui Kils'nD James &arle( v'rbeste de %)ata trasa si reactiile >ntBr/iate ale presedintelui -19!6, 19!7:,D s'tia lui .hian<4Kai41he< scrie cBt de s'cata a )'st >n 19"! de aspectul rau al lui 7''seveltD la )el &l(nnD la )el &rances Ger<ins >n 19"6:2 5ntr4unul din discursurile campaniei sale elect'rale din 1911 Kils'n a spus# %Fu vreau sa arat simpatie pentru c'ncetatenii n'stri evrei ci vreau sa dem'nstre/ sentimentul identitatii n'astre cu ei2 Fu este cau/a l'r# este cau/a 3mericii,2 3st)el el a pus p'litica eEterna a 3mericii >n slu8ba si'nismului, caci pe plan intern evreii stapBnesc abs'lut t'tul >n 3merica, credinci's declaratiei sale de a lupta >n slu8ba si'nismului2 Kils'n c'nsidera ca dusmanii si'nismului sunt dusmanii 3mericii si4a >nceput sa atace 7usia, al carei tar 3leEandru )usese asasinat de c'mpl'tul si'nist cu !0 de ani >n urma pentru ca >ncercase sa traduca >n )apt emanciparea evreil'r si sa4i elibere/e de tirania talmudica din ghet'u -0r2 Kastein remarca cBt de %naturala, a )'st participarea evreiasca la asasinarea lui:2 Tarul 3leEandru care i4a urmat s4a ist'vit luptBnd >mp'triva c'nspiratiei rev'luti'nareD dar succes'rul lui, Fic'lae , a cautat sa c'ntinue 'pera de emancipare s'ciala si de eliberare a cetatenil'r si din n'u a avut de )urca cu si'nismul talmudic care se 'punea cu crBncena >nversunare eliberarii si emanciparii2 5n timp ce presedintele american Kils'n >l ataca pentru
%int'leranta,, tarul Fic'lae trans)'rma 7usia >ntr4' m'narhie c'nstituti'nala -1906: si intr'ducea su)ragiul universal -1907:2 .um rev'luti'narii urasc libertatea mai mult decBt 'rice, au creat de/'rdine si tumult >n 3dunarea G'p'rului ca sa nu p'ata lucra2 Tarul l4a numit pe .'ntele 1t'lBpin prim ministru, un 'm de stat integru si luminat, care a pr'pus re)'rma urmata de alegeriD parlamentul l4a 'vati'nat, rev'luti'narii au pierdut teren, trei mili'ane de tarani rusi au )'st >mpr'prietariti si evreul rev'luti'nar Bagr'v l4a asasinat pe .'ntele 1t'lBpin la un spectac'l de teatru la Kiev >n 1eptembrie 1911 -)iica .'ntelui 1t'lBpin, c'pil 'r)an care supravietuise >n 1917 a )'st asasinata de alt evreu rev'luti'nar, c'misar b'lsevic:2 Trei luni mai tBr/iu, >n 0ecembrie 1911, Kils'n declara sentimentul lui de ade/iune la Bagr'v2 l >ntBlnise pe J'use cu ' luna >n urma d'arD dar J'use >l %alesese, sa )ie presedintele 3mericii >nca din 1910 si >ncepuse sa lucre/e pentru campania lui elect'rala si pentru alcatuirea administratiei lui >mpreuna cu Bernard Baruch2 3cesta din urma a d'minat p'litica 3mericii timp de 60 de ani de atunci >nc'ace, ca %c'nsilier special, al presedintil'r, inclusiv al lui ;isenh'=er si al lui Kinst'n .hurchill2 5n 1912 era cun'scut d'ar ca 'm de )inante care a dat Z602000 pentru campania lui Kils'n2 mediat dupa inaugurarea sa ca presedinte >n 1912, Kils'n a )'st instruit de rabinul 1tephen Kise cu privire la %pr'blemele rusesti >n special cu re)erire la evrei, -/ice rabinul Kise:2 5ntre timp J'use se c'nsulta cu *'uis 02 Brandeis, 8urist evreu cu care J'use s4a gasit, /ice el, >n t'tal %ac'rd >n apr'ape t'ate pr'blemele actuale,2 3st)el Kils'n avea patru s)etnici, pe J'use si trei evrei, Baruch, Kise si Brandeis si t'ti erau >mp'triva emanciparii si desegregarii evreil'r si d'reau resegregarea evreil'r prin si'nism si cucerirea GalestineiD Kise si Brandeis erau c'nducat'rii si'nismului >n 3merica2 Brandeis era un evreu educat si distins care )usese asimilat cu restul americanil'r, dar citind >n 1$97 un rap'rt despre 0r2 Jer/l s4a dedicat cau/ei resegregarii si si'nismului, militBnd >mp'triva asimilariiD dar )erv'area lui si'nista nu i4a servit la nimic, caci a )'st >nlaturat imediat ce n4a mai )'st util si >nl'cuit cu 1tephen Kise, talmudist din tata4n )iu care nu )usese nici'data asimilat cu nimeni2 0upa inaugurare, J'use a preluat c'nducerea presedintelui Kils'nD >i tria c'resp'ndenta, decidea cu cine are v'ie sa se >ntBlneasca, dadea 'rdine cabinetului ministerial, redacta declaratiile presedintelui catre presa2 3st)el l4a c'ndus pe Kils'n sa )aca sa )ie i/g'niti palestinienii din patria l'r pentru a ' darui unui grup de talmudisti din 7usiaD sa )aca ca evreii sa se desparta de restul 'menirii si sa rupa 'rice legaturiD si sa c'lab're/e la planul de distrugere a 7usiei si de >ntindere a rev'lutiei m'ndiale2 T't >n aceasta vreme, >n 191!, a luat )iinta The 3ntide)amati'n *eague, ' ramura a 'rgani/atiei B4nai B4rith care )usese >n)iintata >n 1$"! ca ' l'8a eEclusiv evreiasca, americana la >nceput, internati'nala ulteri'rD The 3ntide)amati'n *eague a crescut en'rm >n acest sec'l si )'rmea/a ' p'litie ter'rista eEtrem de temuta a statului >n stat si'nist2 .apit'lul !0# Batalia decisiva Grimul ra/b'i m'ndial -191"4191$: era n'u >n ist'ria 'menirii caci a a)ectat natiunile >n >ntregime, nu armatele l'r, dar nu era ' n'utate, caci )usese descris >n Gr't'c'alele 1i'nului >nca din 1906 si de catre HaE F'rdau >n 190!, care a pre/is ca ambitia si'nista cu privire la Galestina va )i satis)acuta %>n ra/b'iul m'ndial care va veni,2 n 3merica, se %>nl'cuise c'nducat'rul cu ' caricatura de
presedinte, luat din gl'ata, din mi8l'cul mari'netel'r n'astre, al servit'ril'r n'stri,, cum descriu Gr't'c'alele2 5n 3nglia reali/area acestui sc'p a luat d'i ani de intrigi si c'mpl'turi despre care masele de alegat'ri habar n4au avut si habar n4au nici acum, c'nvinsi )iind de p'vestile cu care sunt >nd'ctrinati si anume ca cau/a primului si celui de4al d'ilea ra/b'i m'ndial e ceva >n caracterul german care4i )ace pe nemti ra/b'inici si ceva >n caracterul diversel'r natiuni eur'pene care le )ace sa d'reasca su)erinta, mi/erie si m'arte >n l'c de pr'speritate si liniste2 Grimul pas a )'st eliminarea din guvernul 3ngliei a acel'r engle/i care pr'm'vau pr'speritatea patriei si p'p'rului l'r >naintea interesel'r alt'r grupuri2 Cnii dintre p'liticienii engle/i care au pus interesele si'nismului mai presus de interesele patriei si neamului l'r erau 'ameni care se minteau pe ei >nsisi )ara sa stie si se aut'4hipn'ti/au cu l'/inca unei %cau/e, de >nalt 'rdin m'ral2 3st)el era Mliver *'c<er4*amps'n, si'nist engle/ )anatic si membru >n Garlamentul Britanic pe la4nceputul sec'lului2 ;l scria >n 1962# %Kinst'n @.hurchillA, *l'(d Ie'rge, Bal)'ur si cu mine am )'st crescuti ca niste pr'testanti vigur'si, care credem ca mesia va veni atunci cBnd Galestina va )i din n'u a evreil'r,2 3sa /icea si .r'm=ell cu sec'le >n urmaD asa /icea si H'n<D aut'rul nu stie daca aceasta este >ntr4adevar ba/a reala a pr'testantismului, dar nu crede ca trebuie sa )ie ba/a reala a p'liticii unei natiuni eur'pene2 3ut'rul grupea/a p'liticienii engle/i care au militat )anatic pentru si'nism >n detrimentul neamului l'r sub denumirea de %pr'testanti vigur'si,, asa cum s4a descris *'c<er4*amps'n2 3cesti %pr'testanti vigur'si, s4au straduit sa mute actiunea militara a primului ra/b'i m'ndial din ;ur'pa ca sa cucereasca Galestina pentru evrei, la 'rdinele 0r24lui Kei/mann, care era de4acuma pr'eminent si eEtrem de activ2 *a 1" 0ecembrie 191" 0r2 Kei/mann s4a >ntBlnit cu Bal)'ur, >ntBlnire aran8ata de *l'(d Ie'rge, pe vremea aceea ministru de )inante si Bal)'ur i4a pr'mis ca4i va da erusalimul %cBnd tunurile v'r >nceta sa bubuie,2 0r2 Kei/mann a )'st mai re/ervat >n a accepta ')erta decBt Bal)'ur >n a ' )ace, caci cartierul general al si'nismului era la vremea aceea >n Berlin si unii din >nteleptii si'nului mi/au pe )aptul ca Iermania va cBstiga ra/b'iul2 0r2 Kei/mann i4a spus lui Bal)'ur ca asteapta %pBna situatia militara se mai limpe/este,2 3bia mai tBr/iu s4a c'nvins de vict'ria engle/il'r si4a acceptat cad'ul l'r2 Mamenii de stat engle/i, %pr'testantii vigur'si,, au negat ulteri'r t'ate acestea sustinBnd ca >ntBlnirile l'r cu 0r2 Kei/mann din vremea aceea n4au avut l'c, dar 0r2 Kei/mann le descrie clar si precis >n mem'riile sale, unde /ice# %de )apt e)'rtul 04lui *l'(d Ie'rge pentru patria evreiasca a >nceput cu mult >nainte de a )i el prim ministru si ne4am >ntBlnit de multe 'ri >nainte de acel eveniment,2 Bal)'ur a c'ntinuat sa aran8e/e lucrurile >n culise cu 0r2 Kei/mann, mirBndu4se %cum p'ate un prieten al 3ngliei -asa4l credea el pe 0r2 Kei/mann: sa urasca asa de mult 7usia cBnd 7usia )ace asa de mult ca sa a8ute 3nglia,D dar mirarea lui nu l4a >mpiedecat sa )aca abs'lut t't ce i4a prescris 0r2 Kei/mann si sa distruga 7usia, ai carei s'ldati >si varsau sBngele ca sa salve/e vietile engle/il'r2 *l'(d Ie'rge a remarcat ca evreii de )runte din 3nglia sunt anti4si'nisti si 0r2 Kei/mann a raspuns ca %evreii b'gati si puternici sunt ma8'ritatea l'r >mp'triva n'astra,2 3ceasta a)irmatie -)alsa de alt)el: i4a impresi'nat pe %pr'testantii vigur'si, care erau ei >nsisi 'ameni b'gati si puterniciD ast)el %pr'testantii vigur'si, au devenit la >ndemnul 0r4lui Kei/mann din 7usia, dusmanii evreil'r din 3nglia care sustineau statul engle/2 3lti engle/i care s4au 'pus dictatel'r si'nismului au )'st Jerbert 3sXuith -prim ministru:, *'rd Kitchener -secretar de ra/b'i:, 0'uglas Jaig -c'mandant suprem
>n &ranta:, Killiam 7'berts'n -se) de stat ma8'r >n &ranta si ap'i se) de stat ma8'r al imperiului:2 Jerbert 3sXuith a )'st ultimul %liberal, din 3nglia pentru care a )i %liberal, n4a >nsemnat %a c'rupe si distruge civili/atia si cultura eur'peana,, cum >nseamna acum dupa prescriptia data >n Gr't'c'alele 1i'nuluiD dupa >nl'cuirea lui Gartidul *iberal din 3nglia s4a desc'mpus si4a devenit un paravan pentru c'munism si legiunea de ut'pisti naivi care cred sincer >n pr'paganda c'munismului2 .Bnd un ministru engle/ evreu, Jerbert 1amuel, care )usese de )ata la >ntBlnirea lui *l'(d Ie'rge cu Kei/mann din 0ecembrie 191", i4a >nmBnat planul %de a aneEa Galestina9 1i a implanta ac'l'9 circa trei sau patru mili'ane de evrei eur'peni,, 3sXuith a /is ca %nu ma atrage aceasta adaugire la resp'nsabilitatile n'astre9 1ingurul parti/an al pr'punerii este *l'(d Ie'rge, despre care nu mai trebuie sa /ic ca nu4i pasa abs'lut del'c de evrei sau de viit'rul l'r,2 Gentru ca 3sXuith re)u/a sa submine/e interesele 3ngliei si sa ' anga8e/e >n aneEarea Galestinei, au >nceput intrigile care au s)Brsit prin a4l >nlatura2 %Gr'testantii vigur'si, d'reau distrugerea 7usiei pentru ca asa le p'runcea 0r2 Kei/mann dar *'rdul Kitchener, ca si 3sXuith, d'rea sa mentina 7usia activa >n ra/b'i ca aliata pentru ca ast)el salvau vietile engle/il'r2 5n unie 1916 *'rd Kitchener a plecat spre 7usia pe crucisat'rul Jampshire, care a disparut )ara urma pe drum, >mpreuna cu t'ti de pe b'rd, inclusiv *'rd Kitchener2 *a au/ul m'rtii lui, s'ldatii engle/i au simtit ca au pierdut ' mare batalie >n ra/b'i si au avut dreptateD cu uciderea lui, cau/a si'nismului a >nlaturat un mare 'bstac'l2 3cum numai 3sXuith, 7'berts'n, Jaig si evreii din 3nglia mai erau inamicii mari ai si'nismului2 +iarele Times, 1unda( Times, The Hanchester Iuardian au devenit 'rganele si'nismului2 5n c'nsiliul de ministri alti si'nisti s4au alaturat %pr'testantil'r vigur'si,# *'rd Hilner, Ghilip Kerr, Har< 1(<es, despre care 0r2 Kei/mann a /is ca %este una dintre cele mai mari c'm'ri ale n'astre, si care a dedicat 3nglia %eliberarii evreil'r, arabil'r si armenil'r,2 .u l'/incile despre aceste %eliberari, de sub 8ugul 't'man se >n)lacarau masele, care nu stiau -cum nu stiu nici acum: pentru ce se lupta si se 8ert)esc si m'r )iii l'rD si >n timp ce *a=rence al 3rabiei muncea ca sa4i uni)ice pe arabi pentru %eliberarea, l'r, *'rd Hilner /icea ca %daca arabii @palestinieniA >si >nchipuie ca Galestina va )i a l'r se >nseala,2 Hasele p'pulare se >n)lacarau pentru %eliberarea evreil'r, arabil'r si armenil'r,2 3rabii si armenii se gaseau unde s4au gasit din t'tdeauna si nu d'reau sa )ie transmutati nicaieri2 ;vreii din ;ur'pa erau la )el de liberi ca si eur'penii ne4evrei2 ;vreii din Galestina ar )i d'rit din t't su)letul sa se mute >n CgandaD evreii din ;ur'pa si 3merica d'reau sa stea ac'l' unde se gaseauD numai ha/arii iudai/ati din 7usia, sub direct'rii l'r talmudici, d'reau sa stapBneasca Galestina, ' tara munt'asa, >n cea mai mare parte secet'asa si ne)ertila2 3ceasta l'/inca inventata de Har< 1(<es, acela dintre %pr'testantii vigur'si, care ar )i trebuit sa stie si sa spuna adevarul caci era >nsarcinat cu a)acerile Mrientului Hi8l'ciu, a adus multe nen'r'ciri 'menirii2 3sa a >nceput publicitatea seriei de %eliberari, >n numele car'ra sunt masacrate /eci de mili'ane de victime nevin'vate @ve/i Teliberarea Ku=eit4uluiT >n 1990, n'ta re/umat'ruluiA2 3lt %pr'testant vigur's,, 7'bert .ecil, s4a dedicat si el eliberarii arabil'r, evreil'r si armenil'r, dar de armeni a uitat t'ata lumea cu mare graba2 3ut'rul se >ntreaba cum este p'sibil ca 'ameni de stat ca Bal)'ur si 7'bert .ecil, descendenti din )amilia .ecil si crescuti si educati pentru c'nducerea statului de sec'le, sa )ie asa de us'r manipulati de si'nisti, >n care relatie, /ice aut'rul,
Bal)'ur %parca era dr'gat,2 0espre 7'bert .ecil aut'rul >si aminteste cum l4a ascultat -)ara sa4l priceapa prea bine la vremea aceea: v'rbind despre *iga Fatiunil'r >n 19!0 si inv'cBnd >n spri8inul acelei idei pe pr')etii din ?echiul Testament L desi acei pr')eti, eremia de eEemplu, erau )erventi anti4si'nisti2 0r2 Kei/mann >l lauda pe 7'bert .ecil pentru ard'area cu care milita pentru dublul sc'p al *igii Fatiunil'r si cuceririi Galestinei pentru si'nism# %Gentru el stabilirea patriei evreiesti >n Galestina si 'rgani/area lumii >ntr4' )ederatie mare erau d'ua laturi ale urmat'rului pas >n c'nducerea 'menirii,2 0r2 Kei/mann spune clar ca Galestina data si'nismului si %guvernul m'ndial, sunt d'ua laturi >n c'ncentrarea puterii asupra tutur'r 'amenil'r >n mBna grupului si'nist 'ligarhic2 3ut'rul crede ca 7'bert .ecil nu4si dadea seama de acest lucru2 0e ce, daca pacea >n lume si )ericirea tutur'r, c'nsta >n stergerea granitel'r nati'nale si des)iintarea natiunil'r, se pr'ceda asa de energic la crearea unei n'i natiuni care n4a mai )'st >nainte, statul srael, cBnd t'ate celelalte natiuni trebuiau sterse si des)iintate si c'nt'pite >n *iga Fatiunil'rN 7aspunsul se gaseste >n Talmud si >n ?echiul Testament, >n Gr't'c'alele 1i'nului si >n d'cumentele si'nismului literal# aceasta n'ua natiune va )i clasa stapBnit'are a restului 'menirii2 Cn %pr'testant vigur's, ca 7'bert .ecil ar )i trebuit sa stie ce scrie >n ?echiul Testament2 0ar 7'bert .ecil >i scria lui J'use >n 3merica despre )elul >n care *iga pentru Hentinerea Gacii instituita dupa >n)rBngerea lui Fap'le'n la Katerl'' s4a trans)'rmat >ntr4' liga pentru mentinerea tiraniei, >n timp ce el si cumnatul lui J'use, 0r2 He/es, militau pentru instaurarea unei *igi a Fatiunil'r eEact ca aceea pe care ' de/avua2 *a d'i ani dupa >nceperea primului ra/b'i m'ndial *e'p'ld 3mer(, Mrmsb(4I're si 7'nald Iraham s4au alaturat %pr'testantil'r vigur'si, care eEecutau indicatiile si'nismului >n interi'rul guvernului britanic2 1i'nismul >ndeparta cu >ncetul pe t'ti cei din guvern care nu4i erau aserviti si se instaura >n t'ate departamentele >n a)ara 0epartamentului de 7a/b'i2 3sXuith a )'st >ndepartat sub preteEt ca nu c'nducea ra/b'iul >n m'd vict'ri's si >nl'cuit cu *l'(d Ie'rge care a trimis trupele din ;ur'pa >n Galestina, slabind )r'ntul ast)el >ncBt apr'ape a pierdut ra/b'iul si4a cau/at m'artea a sute de mii de s'ldati2 *a 26 F'iembrie 1916 *l'(d Ie'rge i4a cerut lui 3sXuith, care era prim ministru, sa4i cede/e c'nducerea .'nsiliului de 7a/b'i si sa4l demita pe Bal)'ur de la c'nducerea marinei2 *a re)u/ul lui 3sXuith -" 0ecembrie:, atBt *l'(d Ie'rge -ministru de )inante: cBt si Bal)'ur -care se pretindea b'lnav si re)u/a sa v'rbeasca cu 3sXuith: si4au dat demisia2 *a 6 0ecembrie *l'(d Ie'rge si Bal)'ur s4au >ntBlnit si Bal)'ur care demisi'nase sub 3sXuith s4a ')erit sa accepte din n'u p'rt')'liul sub *l'(d Ie'rge2 3st)el guvernul lui 3sXuith a )'st >nl'cuit cu un guvern pur si'nist, cu *l'(d Ie'rge prim ministru si Bal)'ur secretar pentru p'litica eEterna si din acel m'ment resursele 3ngliei au )'st la disp'/itia si'nismului2 5n 1962 aut'rul a citit ' scris'are >n /iarul .'mmentar( din Fe= O'r<, unde se )ace alu/ie la )elul cum evreii din F'rth Kales au determinat alegerea lui *l'(d Ie'rge, care ca av'cat avea multa clientela si'nistaD dar cum *l'(d Ie'rge minte )'arte mult >n cele ce spune, aut'rul nu eEclude m'tive venale >n actiunile lui2 3ut'rul a cun'scut pers'nal pers'na8ele acest'r evenimente si este de parere ca unii dintre %pr'testantii vigur'si, care s4au adunat >n 8urul lui *l'(d Ie'rge si al lui Bal)'ur erau naivi si erau amagiti de l'/inci si pr'paganda, dar ca *l'(d Ie'rge este primul p'litician de tipul %p'liticianului sec'lului 20[, lipsit de scrupule, de 'rice sentiment 'ri c'nvingere si capabil de 'rice tical'sie, care a 'cupat ' p'/itie imp'rtanta >n guvernul britanic2
0upa 'm'rBrea lui Kitchener si ma/ilirea lui 3sXuith numai Killiam 7'berts'n, se) de stat ma8'r, se mai 'punea si'nismului si %pr'testantil'r vigur'si,2 Gatri'tismul lui si d'rinta de a cruta vietile s'ldatil'r si civilil'r erau asa de mari >ncBt a pre)erat saracia si uitarea, gl'riei si b'gatiei, titluril'r si adulatiei cu care au )'st rasplatiti p'liticienii care si4au tradat tara de la >nceputul sec'lului >nc'ace2 ;l se 'punea deturnarii armatel'r britanice din ;ur'pa si trimiterii l'r >n Galestina, /icBnd ca trebuie sa se puna capat ra/b'iului si nu sa )ie eEtins si generali/at pe alte c'ntinente2 5n timp ce el se pre'cupa cum sa crute cBt mai multe vieti si sa puna capat ra/b'iului, *l'(d Ie'rge, primul ministru engle/, se pre'cupa cum sa eEecute mai )idel directivele 0r4ului Kei/mann >n detrimentul 3ngliei2 5n acest sc'p *l'(d Ie'rge a inclus >n .'nsiliul de 7a/b'i %repre/entanti ai d'mini'anel'r, sub preteEt ca si canadieni, sud4a)ricani, ne'4/eelande/i, australieni lupta alaturi de engle/i si trebuie repre/entati2 1ub acest preteEt l4a inclus pe Ieneralul 1muts din 3)rica de 1ud, cel mai mare servit'r al si'nismului din a)ara ;ur'pei, care primise ' mare suma de bani ca m'stenire de la %un evreu b'gat si puternic,, Jenr( 1tra<'sch, acelasi 1tra<'sch care i4a dat si lui Kinst'n .hurchill ' mare suma de bani -ve/i bi'gra)ia Ieneralului 1muts:2 3sta d'vedeste cBt de )alsa este a)irmatia 0r4ului Kei/mann ca %evreii b'gati si puternici, nu sunt si'nisti2 5n a)ara de averea primita de la Jenr( 1tra<'sch, Ieneralul 1muts primise cad'u ' casa si ' masina de la altcineva care a ramas necun'scut aut'rului2 G'litica Ieneralului 1muts a )'st acea a lui J'use din 3merica si a lui *l'(d Ie'rge din 3ngliaD si m'tivele lui sunt clar aratate de mita cu care4a )'st cumparat2 T'tusi bi'gra)ii lui v'rbesc cu pi'senie despre m'tivele lui %religi'ase,, asa cum v'rbeste *l'(d Ie'rge une'ri despre %m'tivele lui religi'ase,, ca un %pr'testant vigur's, ce este2 Gr'paganda generalului 1muts >l descrie ca pe )aurit'rul ac'rdului dintre buri si engle/i >n Transvaal, pe care i4a lasat mai >nvra8biti decBt >i gasise2 *a 17 Hartie 1917 Ieneralul 1muts a s'sit la *'ndra 'vati'nat )renetic la c'manda de presa si radi'ul britanic ca %unul dintre cei mai straluciti generali ai ra/b'iului, -/icea *l'(d Ie'rge:, desi nu luptase mai nicaieri decBt >n ci'cniri min're l'cale cu pBlcuri din 3)rica, si4a )'st inclus >n c'nsiliul secret al p'liticienil'r care c'nduceau destinele 3ngliei dintr4' casa particulara, departe de guvern2 Ieneralul 1muts, credinci's stapBnil'r lui, a pr'pus imediat ->n 3prilie: sa se trans)ere trupele britanice din ;ur'pa >n Galestina, ceea ce *l'(d Ie'rge a si )acut, 'rd'nBnd c'mandantului militar din ;gipt Ieneralul Hurra( sa atace erusalimul2 3cesta a 'biectat si4a )'st >nl'cuit si p'stul lui a )'st ')erit Ieneralului 1muts, care >nsa, ca p'litician versat, n4a raspuns la ')erta decBt dupa ce s4a c'nsultat cu Ieneralul 7'berts'n2 3)lBnd de la acesta cBte ceva din adevar despre ra/b'i si strategia militara, a pre)erat sa )ie adulat si 'vati'nat la *'ndra >n hu/ur decBt sa se 'steneasca si sa )ie >n)rBnt >n Galestina, si4a re)u/at, pentru acelasi m'tiv pentru care )usese demis Ieneralul Hurra(, /icBnd ca %situatia militara actuala nu 8usti)ica ' campanie ')ensiva pentru 'cuparea erusalimului si4a Galestinei,2 T'tusi *l'(d Ie'rge a 'rd'nat >n 1eptembrie 1917 sa )ie trimise trupele engle/e din ;ur'pa >n Galestina, de unde, /icea el, se v'r re>nt'arce vict'ri'ase >n primavara lui 191$ sa lupte >n &ranta, dat )iind ca, /icea el si asa t'amna si iarna nu se p'ate lupta >n ;ur'pa2 5n aceste te'rii a )'st sustinut de Jenr( Kils'n, un militar irlande/ care asa i4a de/gustat pe c'mpatri'tii lui >ncBt >n 1922 d'i irlande/i l4au >mpuscat >n pragul casei2 .ea mai buna descriere a intelectului, caracterului si calitatil'r Ieneralului Jenr( Kils'n
ca 'm de stat si c'nducat'r de 'stire ' da 8urnalul lui intim, unde4si n'ta pre'cuparile, gBndurile si actiunile2 3st)el >si descrie el misiunea >n 7usia din anuarie 1917# %0ineu de gala la Hinistrul de ;Eterne9 mi4am pus dec'ratia legiunii de 'n'are si steaua si c'lierul de cavaler de Bath, mi4am pus ep'letii rusesti si pe cap ' caciula de astrahan )umuriu si s4a va/ut ce barbat )rum's sunt2 3m creat sen/atie la dineul si receptia de la Hinisterul de ;Eterne2 ;ram mult mai >nalt decBt marele duce 1erghei si mi s4a spus ca eram >ntr4adevar Premarcabil2 1uperbQ, 3cest mare 'm de stat, care >n 1916 )usese de ac'rd ca nu trebuie )arBmitata armata pe )r'nturi multiple, acum >n 1917 sustinea eEact c'ntrariul2 H'tivul# va/Bnd disputa dintre *l'(d Ie'rge si pr'priul lui se), Killiam 7'berts'n, care nu se supunea dictatel'r si'niste, a prins 'ca/ia pentru a4i lua l'cul se)ului lui, Killiam 7'berts'n2 0r2 Kei/mann >l lauda ca pe %un prieten n'u desc'perit,, %un bun prieten de4al lui *l'(d Ie'rge,2 Killiam 7'berts'n arata degeaba ca planul de >mbarcare si transp'rt al trupel'r era c'mplet vici's, ca nu eEista nici ' p'sibilitate ca el sa se des)as'are asa cum era c'nceputD *l'(d Ie'rge >si luase h'tarBrea2 Ieneralul 3llenb( a primit 'rdinul sa intre >n erusalim, unde spre surprinderea lui Turcii nu i s4au >mp'trivit mai del'c, caci erusalimul n4avea nici ' val'are strategica si *l'(d Ie'rge a p'runcit trans)erarea trupel'r din &ranta >n Galestina, spre de/'larea c'nducat'ril'r militari si4a cel'r cun'scat'ri, ale car'r rap'arte erau suprimate de4' presa de4acum t'tal aservita si'nismului2 3st)el, .'l'nelul 7epingt'n, cel mai bun c'resp'ndent de ra/b'i din vremea aceea, care scria pentru Times, n'tea/a >n 8urnalul lui intim ca %edit'rul /iarului Times adesea masluieste criticile mele sau le suprima, -aut'rul acestei carti a avut eEact aceeasi eEperienta cu eEact acelasi edit'r al /iarului Times dupa 20 de ani, >n timpul celui de4al d'ilea ra/b'i m'ndial, cBnd acest edit'r c'ntinua sa perverteasca si sa suprime adevarul eEact >n aceeasi maniera pentru >nd'bit'cirea marelui public:2 0upa ' luna .'l'nelul 7epingt'n n4a mai )'st c'resp'ndentul /iarului Times2 3cum *l'(d Ie'rge l4a destituit pe Ieneralul 7'berts'n, care a )acut ' ultima >ncercare de a4si salva c'mpatri'tii cerBnd Ieneralului Gershing, c'mandantul american, pe care s4a dus sa4l vada la Garis, sa >nl'cuiasca trupele retrase din ;ur'pa cu trupe americane, la care si acesta a 'biectat la trimiterea trupel'r engle/e >n Galestina2 0upa demiterea Ieneralului 7'berts'n si div'rtul dintre .'l'nelul 7epingt'n si Times, J232 I=(nne, ultimul care mai >ndra/nea sa cBrteasca, a publicat >n The H'rning G'st artic'lul .'l'nelului 7epingt'n si drept urmare atBt el cBt si 7epingt'n au )'st dati >n 8udecata si amendati -reputatia l'r era >nca prea buna ca sa se >ndra/neasca ceva mai drastic >mp'triva l'r:2 *a vremea aceea Times era de8a t'tal d'minat de %putere,, The H'rning G'st >nca nu2 I=(nne i4a relatat .'l'nelului 7epingt'n cum guvernul urmareste sa distruga si acest /iar -cum a si )acut4':D dupa aceea a ramas un singur peri'dic >n 3nglia care nu era t'tal aservit si'nismului, The Truth, care >nsa >n 196! a )'st si el adus la 'rdine schimbBndu4i4se pr'prietarul2 Jenr( Kils'n rap'rtase lui *l'(d Ie'rge ca ')ensiva germana va veni la mi8l'cul lui 3prilie 191$2 *a 7 Hartie 191$ acesta a 'rd'nat ' campanie intensiva >n Galestina2 *a 21 Hartie 191$ >ntreaga armata germana a atacat >n &ranta caci nu mai avea adversar pe )r'ntul rusesc2 .el'r 121922611 s'ldati engle/i din Galestina li s4a 'rd'nat sa revina imediat >n &ranta, unde trupele engle/e su)erisera %cea mai mare >n)rBngere din ist'ria armatei, -/ice .'l'nelul 7epingt'n:2 5n unie 191$ nemtii luasera 1762000 pri/'nieri engle/i si 22000 de tunuri2 0aca de/astrul a )'st
mai putin t'tal decBt ar )i putut )i, acest lucru se dat'rea/a numai tenacitatii si patri'tismului Ieneralului 7'berts'n, care >n ciuda abu/uril'r, insultel'r si sab'ta8ului la care era supus, s4a straduit pBna >n ultima clipa sa salve/e vietile c'mpatri'til'r lui2 0upa aceea au >nceput sa s'seasca trupele americane2 -3ut'rul a )'st c'mbatant si participant nemi8l'cit >n aceste evenimente2 Fu regreta sBngele varsat si ranile su)erite, caci su)erintele de atunci si marile su)erinte pe care le4a adus subiectul cartii lui >n ;ur'pa de atunci >nc'ace l4au determinat sa studie/e acest subiect si sa scrie cartea de )ata, >n speranta ca 'chii alt'ra v'r )i deschisi, cum au )'st ai lui si ast)el se va putea salva ceva L asa cum 'nestitatea Ieneralului 7'berts'n a salvat ceva >n primul ra/b'i m'ndial:2 3st)el s4a cucerit pamBntul Galestinei, dar >nca nu era nimic pe el, caci nu eEista >nca nici ' )'rmula care sa >nlesneasca daruirea unei tari arabe de catre ' putere eur'peana catre un trib m'ng'l'id asiatic2 Trebuiau amestecate mai multe natiuni# ' %*iga a Fatiunil'r,2 .apit'lul !1# 1e tese intriga .uvintele %c'nspiratie, si %intriga, sunt preluate de aut'r din scrierile bi'gra)il'r si analistil'r p'litici ai timpului2 3st)el, 3rthur 02 J'=den, bi'gra)ul .'l'nelului J'use, /ice ca >n anii ra/b'iului din 191"4191$, %s4a ur/it tesatura unei intrigi deasupra Mceanului 3tlantic,2 Cr/elile care4i cuprinsesera individual pe *l'(d Ie'rge si pe K''dr'= Kils'n si4au >mpletit itele >n acesti ani2 0e atunci guvernul engle/ si cel american au )'st t't mai strBns >nn'date >n aceste ite2 5n 3merica adevaratul presedinte era J'use, %')iterul de legatura >ntre administratia Kils'n si miscarea si'nista,, cum >l descrie rabinul Kise2 Brandeis se daruise si'nismului si era c'nsilierul lui Kils'n %>n pr'blemele evreiesti,, inaugurBnd ast)el >n ist'rie ' )unctie care nu eEistase nici'data2 7abinul Kise era c''rd'nat'rul suprem# J'use si Baruch numeau membrii administratiei lui Kils'n, care l'cuia la .asa 3lba, dar era gasit cel mai adesea la apartamentul lui J'use din Fe= O'r<2 .Bnd un membru al partidului lui si4a eEprimat uimirea, Kils'n a raspuns# %0l2 J'use este alter eg'4ul meuD este eul meu independent2 T't ce gBndeste el gBndesc si eu,2 J'use re/ida adesea la Kashingt'n, unde deschidea scris'rile lui Kils'n, >i tria >ntBlnirile si >ntrevederile si dadea instructiuni membril'r guvernului2 5n apartamentul lui din Fe= O'r< avea ' linie tele)'nica directa cu .asa 3lba2 Fu era necesar sa se ceara parerea presedintelui despre deci/iile p'litice2 J'use le lua stiind ca ele v'r )i apr'bate2 5n 191" J'use s4a h'tarBt sa intre >n p'litica internati'nala, despre care habar n4avea, caci nascut si crescut >n TeEas, unde p'litica internati'nala ca si 'rice stiinta despre alte natiuni erau anatema, n4avea de unde sa aiba vreun habar2 Bal)'ur se tragea din n'bilimea sc'tiana si avea idei )'arte cet'ase, *l'(d Ie'rge era un av'catel )ara scrupule de pr'vincie din Tara Ialil'r, J'use era si mai pr'vincial, un TeEan care nu stia nimic despre ce nu era >n TeEasD dar t'ti trei au avut idei, actiuni si c'mp'rtament identic, de parca ar )i )'st sc'liti la aceeasi sc'ala misteri'asa2 ;dit'rul lui J'use, 1e(m'ur, p'vesteste cum %membrii cabinetului >si cautau candidatii si candidatii >si cautau p'sturile, >n l'cuinta lui J'use2 7edact'rii si /iaristii >i cereau parerea, cele ce se transmiteau presei straine erau scrise apr'ape la dictarea lui2 &uncti'narii tre/'reriei 1tatel'r Cnite, dipl'matii britanici9 1i 'amenii de a)aceri din metr'p'la veneau la el sa4si discute planurile,2 Cn alt p'litician care se diri8a dupa planurile 'amenil'r de a)aceri era
Kinst'n .hurchill, care a declarat ca %'mul de a)aceri c'sm'p'lit este cel chemat sa )aca pace >n lumea m'derna si este culmea suprema a civili/atiei,2 *a !0 Ha( 1916 J'use a decis ca %3merica va intra inevitabil >ntr4un ra/b'i >mp'triva Iermaniei, -cuvintele4i apartin: si >n unie 1916 a c'ndus campania de realegere a presedintelui Kils'n %pentru ca n4a implicat 3merica >n ra/b'i,2 3sa de mult adevar /ace >n spusele p'liticienil'r si guvernantil'r pe care4i v'tea/a alegat'rii %pentru plat)'rma l'r p'litica,2 n public si J'use si ment'rul lui rabinul 1tephen Kise erau >mp'triva ra/b'iului2 Kils'n cre/Bndu4i, dupa alegeri s4a apucat sa medie/e pacea, si4a declarat la " anuarie 1917 ca %tara asta n4are intentia sa )ie implicata >n ra/b'i9 ar )i ' crima >mp'triva civili/atiei daca am intra >n ra/b'iD, la 20 anuarie a )'st inaugurat presedinte dupa alegeri si rabinul Kise l4a in)'rmat ca %a venit vremea ca americanii sa priceapa ca s'arta l'r >i cheama sa participe la lupte, si la 12 &ebruarie 1917 J'use era multumit de ritmul rapid >n care 3merica intra >n ra/b'i2 *a 2 3prilie 1917 americanii au )'st in)'rmati de catre presedintele Kils'n ca se a)la >n stare de ra/b'i, desi .'ngresul nu )usese c'nsultat si .'ngresul este singurul care p'ate sa declare ra/b'i, dupa c'nstitutie2 ;Eact asa prescriau Gr't'c'alele 1i'nului cu 12 ani >nainte ca v'r )ace presedintii4mari'nete pe care4i v'r instaura ei deasupra natiunil'rD eEact asa a )acut Truman >n 1960 >n .'reea, unde a trimis trupe la lupta )ara sa c'nsulte .'ngresul, car'ra li s4au alaturat ap'i trupele alt'r natiuni >ntr4' )'rmula care are t'ate caracteristicile %n'ii 'rdini m'ndiale,2 .Bnd a anuntat .'ngresul ca a declarat ra/b'i )ara sa4l c'nsulte, Kils'n a anuntat sc'pul lui de a instaura %' n'ua 'rdine internati'nala,2 Harile mase n4au priceput nimic cum nu pricep nici a/iD cei initiati au stiut ca este v'rba de stabilirea unei %)ederatii m'ndiale a p'p'arel'r, >n care nati'nalitatile sa )ie ab'lite, cu eEceptia unei singure natiuni supreme care era >n curs de a )i creata acum >n Galestina2 0in acest m'ment guvernul engle/ si cel american au c'nlucrat per)ect ca d'ua brate ale aceluiasi mecanism2 .um au pre/is HaE F'rdau >n 190! si 0r Kei/mann >n 1916, guvernul britanic s4a sub8ugat t'tal sc'puril'r si'nismului si a instaurat un %pr'tect'rat britanic, >n Galestina care sa 'rgani/e/e eEpul/area palestinienil'r si imigrarea ha/aril'r din estul ;ur'pei2 0r Kei/mann eEplica %pr'tect'ratul,# %evreii preiau taraD t'ata greutatea 'rgani/arii ' iau ei, dar timp de urmat'rii 10416 ani v'r lucra sub un pr'tect'rat britanic temp'rar,2 3cesta era %mandatul,, adica guvernarea de catre ' alta tara a un'r terit'rii cucerite militar de la altii >n )av'area unei a treia natiuni2 %Handatul, chipurile ar )i )'st instituit pentru ' multime de terit'rii, care >nsa t'ate sau au )'st lasate bastinasil'r sau au )'st daruite cucerit'ril'rD d'ar sraelul a )'st rapit de la palestinieni si guvernat %sub mandat, de engle/i pentru )'l'sul si d'mnia unui p'p'r t'tal strain de el2 mediat dupa ra/b'i 0r2 Kei/mann a cerut ca %p'pulatia evreiasca din Galestina9 sa )ie recun'scuta de catre guvernul su/eran ca natiunea evreiasca,2 F'ua c'nducat'ri si'nisti ai evreil'r si un repre/entant al guvernului britanic, Har< 1(<es, s4au >ntrunit >n casa particulara a unui evreu si4au decis sa4l trimita pe Bal)'ur >n 3merica sa neg'cie/e interesele si'nismului >n Galestina2 0ar 0r2 Kei/mann nu d'rea ' 'cupatie c'muna angl'4americana a Galestinei, cum ' d'rea Bal)'ur, ci d'ar una britanica, caci 'pinia publica americana nu era >nca asa de >nregimentata pe vremea aceea ca acum si 0r2 Kei/mann stia astaD i4a scris lui Brandeis sa se 'puna planului de pr'tect'rat c'mun angl'4american asupra Galestinei si sa spri8ine un pr'tect'rat pur britanic -$ 3prilie 1917: si ast)el presedintele american a spri8init pr'tect'ratul britanic si4a re)u/at unul miEt
angl'4american2 %.Bnd va veni vremea si dumneata si 8udecat'rul Brandeis veti crede de cuviinta ca e ca/ul ca eu sa /ic ceva sau sa )ac ceva, eu v'i )i gata,, i4a spus presedintele Kils'n rabinului Kise cu multa supunere si umilinta2 *a c'n)erinta lui Bal)'ur cu Brandeis, acesta n4a )acut altceva decBt sa repete c'ntinutul scris'rii 0r4lui Kei/mann catre el, adica instructiuni pe care Bal)'ur le au/ise si din gura 0r4lui Kei/mann chiar2 0espre numirea lui Brandeis la .urtea 1uprema a 1tatel'r Cnite, J'hn M2 Beat(, pr')es'r la 1'uthern Heth'dist Cniversit(, /ice ca %este una dintre cele mai mari /ile din ist'ria 3mericii, caci pentru prima data avem, de pe la >nceputul sec'lului 19, un >nalt demnitar >n cele mai >nalte )unctii ale statului n'stru a carui inima este dev'tata alt'r interese >n a)ara 1tatel'r Cnite,2 .um l4a instruit 0r2 Kei/mann, Brandeis a pr'm'vat pr'tect'ratul pur britanic asupra GalestineiD ap'i a redactat >mpreuna cu J'use si l4a pus pe presedintele Kils'n sa semne/e, ' declaratie >n care repudia/a tratatele secrete, dBnd mare satis)actie 'piniei publice care de atunci >nc'ace a )'st t'tal dusa de nas cu cea mai mare usurinta, cre/Bnd ca nu mai eEista nimic secret si t'tul este cu mare eEactitate pre/entat de cura8'asa presa %independenta, L >n realitate t'ata >n mBna 1i'nului2 5n realitate singurul tratat pe care l4a anihilat declaratia aceasta a lui Brandeis4J'use4Kils'n a )'st tratatul 1(<es4Gic't, c'n)'rm caruia Galestina smulsa de la turci urma sa )ie guvernata de un c'ngl'merat internati'nal impartial care sa asigure viata arabil'r care4' l'cuiau de mii de ani2 Iuvernul britanic era t'tal aservit si'nismuluiD guvernul britanic trebuia sa guverne/e Galestina2 %3ici se vede )ructul eEistentei unei dipl'matii nati'nale evreiesti,, /ice bi'gra)ul l'rdului Bal)'ur2 1ingurii care s4au 'pus acest'r masinatii si intrigi, >n a)ara de cBtiva )uncti'nari si generali rapid >nlaturati, au )'st unii evrei din 3nglia si 3mericaD atBt de mare este aservirea catre si'nism a p'liticienil'r ne4evrei, chiar daca de cele mai multe 'ri sunt d'ar niste mari'nete, >ncBt s4ar putea )'arte bine ca Gr't'c'alele 1i'nului sa nu )ie scrise de evrei2 5n 1916, 3s'ciatia 3ngl'4 udaica a declarat ca ei %c'nsidera ca p'stulatul Pnati'nal al si'nistil'r si privilegiile speciale ale evreil'r >n Galestina sunt pericul'ase si apte sa cau/e/e antisemitism,2 0ar aceasta as'ciatie c'nsta din evreii eur'peni stabiliti de mult ca l'cuit'ri ai di)eritel'r tari si 0r2 Kei/mann a spus ca %acesti evrei trebuie sa4si dea seama ca nu ei ci n'i suntem stapBni pe situatie,2 Iuvernul britanic nu4i asculta pe evreii engle/i, cetateni britanici de multa vremeD guvernul britanic c'nsidera ca d'ar rev'luti'narii din ghet'urile din 7usia sunt repre/entantii evreil'r2 5n 1917 c'mitetul 3s'ciatiei 3ngl'4 udaice din n'u a a)irmat ca evreii sunt d'ar ' c'munitate religi'asa si nu cer %' patrie nati'nala, aparte si ca evreii din Galestina nu d'resc decBt libertate religi'asa si drepturi cetatenesti ca t'ti ceilaltiD %I'imii, adunati >n 8urul 0r4lui Kei/mann >nsa s4au >n)uriat teribil au/ind acestea si sub >ndrumarea acestuia Kic<ham 1teed, un %g'im, de la Times, a publicat un artic'l de )'nd care %argumenta >n m'd magni)ic >n )av'area si'nismului, -cuvintele lui Kei/mann:2 Brandeis si rabinul Kise -nascut >n Cngaria: erau la )el de vigilenti de cealalta parte a 'ceanului, >n 3merica si presedintele Kils'n, >ntrebat de ei ce va )ace cBnd evreii americani v'r pr'testa >mp'triva planuril'r si'niste, le4a raspuns cum )usese instruit ca va arunca pr'testele l'r la gun'i2 0r2 Kei/mann era eEasperat >n 3nglia de %evreii care se amesteca din a)ara >n treburile, lui evreiesti, c'nsiderBnd ca el era singurul >ndreptatit sa aiba
pr'bleme evreiesti si alti evrei nu erau2 3p'i i4a cerut lui *l'(d Ie'rge sa nu4l lase sa v'rbeasca pe ;d=in H'ntagu, ministru membru >n cabinetul britanic, evreu, sau cel putin sa4l lase sa v'rbeasca numai cu el, Kei/mann, de )ata2 Gentru ca ' pers'ana particulara lipsita de 'rice )unctie ca 0r2 Kei/mann nu putea participa le sedinta c'nsiliului de ministri, desi *l'(d Ie'rge si Bal)'ur ar )i d'rit4', el a trebuit sa astepte >ntr4' camera alaturata si *l'(d Ie'rge si Bal)'ur l4au chemat imediat ce ;d=in H'ntagu si4a terminat pre/entarea2 ;d=in H'ntagu a reusit, >n ciuda g'imil'r aliniati >mp'triva lui, sa >ndulceasca putin pr'iectul britanic cu privire la Galestina, spre )uria 0r4lui Kei/mann care s4a plBns de %amestecul evreil'r britanici, >n a)acerile evreil'r2 0upa d'ua /ile, la 9 Mct'mbrie, 0r2 Kei/mann anunta trium)at'r lui Brandeis ca guvernul britanic s4a anga8at sa c'nstruiasca >n Galestina ' %patrie nati'nala, pentru 1i'n2 Gr'iectul a mai )'st revi/uit, ap'i publicat la 2 F'iembrie si trimis >n 3merica, unde, revi/uit din n'u pentru 'chii presedintelui american de catre Brandeis, Jac'b de Jaas si rabinul Kise, i4a )'st supus acestuia spre %apr'bare,D presedintele Kils'n n4a )acut altceva decBt sa i4l trimita lui Brandeis care4l avea de8a si care i l4a pasat rabinului Kise %sa i4l dea .'l'nelului J'use ca sa4l transmita cabinetului britanic,2 3cest pr'iect, inclus >ntr4' scris'are de4a lui Bal)'ur catre 7'thschild, este %declaratia Bal)'ur,2 &amilia 7'thschild era si ea, ca si alti evrei, >mpartita cu privire la Galestina2 Fumele 7'thschild a )'st )'l'sit ca sa dea prestigiu declaratiei Bal)'urD adevaratul adresant era Kei/mann, caruia i4a )'st predat d'cumentul imediat dupa s'sire de catre Har< 1(<es >n anticamera Hinisterului de 7a/b'i, unde 0r2 Kei/mann petrecea )'arte multa vreme2 3ut'rul nu4si eEplica actiunile guvernului britanic >n pr'blema Galestinei prin m'tive rati'nale, caci nu se vede nici un )el de rati'nament2 1tudiul d'cumentel'r si marturiil'r nu de/valuie decBt vagi l'/inci si citate din ?echiul Testament care nu p't )i nicicum m'tive rati'nale2 3st)el, *l'(d Ie'rge le4a declarat un'r vi/itat'ri si'nisti %veti avea Galestina de la 0an la Beersheba,, >n pre/enta rabinului Kise care4l dispretuia si pentru bBlbBiala lui din ?echiul Testament, printre altele2 .u alta 'ca/ie a cerut c'nv'carea unui grup de 10 religi'si evrei, adica un min(an, ca sa4i c'nvinga de sinceritatea lui de %pr'testant vigur's, si le4a citit din ?echiul Testament )ragmente >n care eh'va, dupa parerea lui, rec'manda pr'tect'ratul britanic >n Galestina2 5n alte >mpre8urari a dat alte eEplicatii, t'ate c'ntradict'rii2 3st)el >n 19!7 a declarat ca a )acut aceste lucruri %ca sa cBstige sup'rtul evreil'r din 3merica, -care >nsa se 'puneau actiunil'r lui: pentru %cau/a aliatil'r,2 Hinciuna s)runtata a lui *l'(d Ie'rge este respinsa cu mult dispret si de/gust de catre rabinul american ;lmer Berger, caci la acea vreme 3merica era de mult >n stare de ra/b'i si rabinul Berger respinge ideea ca el, )amilia lui, prietenii lui si %evreii 'bisnuiti, din 3merica ar )i )'st tradat'ri daca n4ar )i )'st mituiti ca sa nu )ie tradat'ri2 .el mai bine cun'scut m'tiv inv'cat de *l'(d Ie'rge este a)irmatia lui ca %acet'na a )acut un si'nist din mine,, adica 0r2 Kei/mann ar )i desc'perit pr'prietatile chimice ale acet'nei pe care )urni/Bnd4' guvernului britanic, la >ntrebarea cum ar putea )i rasplatit ar )i raspuns %eu nu cer nimic pentru mine, cer d'ar pentru p'p'rul meu, si ar )i primit atunci >n dar Galestina2 0r2 Kei/mann >nsusi >si bate 8'c de aceasta minciuna puerila, aratBnd ca *l'(d Ie'rge era si'nist )ebril cu mult >nainte de4a )i prim ministru si ca el, .haim Kei/mann, primise 102000 de lire pentru munca lui de chimist >n slu8ba guvernului britanic, dupa cum t't bani
primise pentru patentul pe care4l vBnduse anteri'r trustului inamic german de c'l'ranti2 0aca s4ar putea da ' eEplicatie cinstita pentru actiunile lui *l'(d Ie'rge si4a ac'litil'r lui, ea ar )i )'st data de multD din pacate acest lucru nu se p'ateD se p'ate d'ar c'nstata decaderea si tical'sirea p'liticii si4a p'liticienil'r care c'nduc p'p'arele de la primul ra/b'i m'ndial >nc'ace2 3tBt >n 3nglia cBt si >n 3merica, alegat'rii n4au ales nimic, n4au v'tat nimic si au )'st mereu dusi de nas ca ' turma de 'i de catre mincin'si s)runtati t'tal aserviti si'nismului pe de4' parte, c'munismului pe de cealalta2 5n F'iembrie 1917 1tatele Cnite s4au aliniat 3ngliei >n slu8ba si'nismului distrugat'r si militant2 0ar si'nismul este d'ar una din agentiile principiului distrugerii2 .elalalt brat al acestui principiu, de/v'ltat t't de catre evreii talmudici c'ndusi de rabinii l'r si 0r2 Kei/mann >n ghet'urile l'r din 7usia, este rev'lutia c'munista2 3cest al d'ilea brat al direct'ratului talmudic din 7usia a 'btinut t't >n F'iembrie 1917 prima mare vict'rie, numita timp de 70 de ani %Harea 7ev'lutie 1'cialista din Mct'mbrie -7 F'iembrie:,2 T't >n F'iembrie 1917 bratul rev'luti'nar c'munist al talmudismului a reusit sa distruga statul nati'nal rus si sa inaugure/e distrugerea pe scara larga a cel'rlalte state nati'nale2 3st)el p'liticienii din 'ccident au creat acest m'nstru al distrugerii cu d'ua )ete, una )iind si'nismul si cealalta c'munismul2 0ar aceste d'ua )ete s4au d'vedit a apartine aceluiasi trup dintru >nceput# cine se 'punea la rev'lutia c'munista era %antisemit,2 0e la >nceputurile ei, guvernele 'ccidentale au spri8init si servit rev'lutia m'ndiala prin aservirea l'r t'tala )ata de bratul talmudic al distrugerii c'muniste2 .apit'lul !2# 0in n'u despre rev'lutia m'ndiala Trium)ul c'nc'mitent al b'lsevicil'r din H'sc'va si4al si'nistil'r din *'ndra >n aceeasi saptamBna nu este ' c'incidenta, caci aceste d'ua )apte sunt d'ua )ete ale aceluiasi trium)# manipulantii ascunsi care4au diri8at si pr'm'vat si'nismul sunt t't cei care4au diri8at si pr'm'vat c'munismulD ei eEecuta c'manda dubla a lui eh'va %sa distrugi si sa nimicesti natiunile9 1i sa d'mnesti asupra l'r,2 n estul ;ur'pei au distrus, >n vest au stapBnit -si stapBnesc:2 5n 1917 s4a va/ut ca 0israeli spunea adevarul cBnd /icea despre 1$"$ ca evreii erau c'nducat'rii %)iecareia dintre, s'cietatile secrete care au drept sc'p sa anihile/e crestinismul si civili/atia2 3u )'st asa de multi evrei >ntre c'nducat'rii rev'lutiei din 1917 >ncBt pe drept cuvBnt p'ate )i numita ' a)acere evreiasca# acesta este un )apt d'vedit, nu ' apreciere rasista2 1i c'nducerea rev'lutiei b'lsevice a tinut sa se identi)ice ca agent de distrugere ieh'viana prin actele sale imediat ce4a avut puterea >n mBna, prin bat8'c'rirea crestinismului si prin uciderea regelui dupa ritual talmudic2 5n 'ccident s4au )acut e)'rturi mari de 70 de ani >nc'ace ca sa se ascunda adevarulD ist'ricii care au >ncercat sa p'vesteasca )aptele asa cum au avut ele l'c au )'st atacati si li s4a pus calus >n gura sub preteEt ca ar )i %antisemiti, cBnd arata ca rev'lutia b'lsevica a )'st ' c'nspiratie a evreil'r c'ndusi de direct'ratul talmudic al rabinil'r din ghet'urile din rasaritul ;ur'pei2 1ubliniem din n'u ca nu t'ti evreii au participat si participa la c'nspiratieD nu este ' chestie de rasa, ci de eEecutare a unui plan al direct'ratului rabinic talmudic din 7usia2 1c'purile rev'lutiei b'lsevice sunt aceleasi cu sc'purile 'rgani/atiei din care )acea parte Keishaupt# distrugerea
tutur'r guvernel'r legitime si distrugerea religiil'r g'imil'r, simb'li/ate anteri'r prin uciderea regelui si4a pre'til'r, eEecutate de la 1917 >nc'ace prin c'ruperea sau >nl'cuirea )'rmei de guvernamBnt si de simtire religi'asa2 Kinst'n .hurchill stia aceasta, cBnd scria# %14ar parea ca evanghelia lui Jrist's si cea a anticristului s4au nascut din acelasi p'p'rD aceasta rasa mistica si misteri'asa pare aleasa ca sa dea mani)estarea suprema atBt a divinitatii cBt si a diav'lului9 0e la P1partacus Keishaupt pBna la Karl HarE si pBna la Tr'tntr4un stadiu retr'grad, pe ba/a de rautate si invidie si cu ' nivelare imp'sibila a tutur'r, a crescut >ntr4una2 3 8ucat un r'l vi/ibil si >n tragedia 7ev'lutiei &rance/e, cum a aratat capabila ist'rica m'derna Festa Kebster2 3 )'st su)letul )iecarei miscari subversive din sec2 19D si acum >n )ine acest grup de pers'nalitati eEtra'rdinare ale lumii >ntunericului din marile 'rase din ;ur'pa si 3merica i4a pus mBna >n beregata p'p'rului rus si4a devenit stapBnul abs'lut al acelui en'rm imperiu2 F4avem cum eEagera r'lul acest'r evrei internati'nali, ma8'ritatea l'r atei, >n crearea b'lsevismului si >n reali/area rev'lutiei >n 7usia2 7'lul l'r a )'st desigur imensD si pr'babil ca a )'st mult mai mare decBt r'lul tutur'r alt'r participanti,2 3ceasta este ultima data cBnd un p'litician de va/a a spus adevarul despre 7usia s'vietica2 0upa aceea t'ti au spus minciuni, inclusiv .hurchill, care a re)u/at >n 196! sa permita sa )ie dat publicitatii artic'lul din care am citat mai sus, publicat >n The llustrated 1unda( Jerald >n 20 &ebruarie 1920 -dupa legea engle/a, nu p'ate )i republicat )ara permisiunea lui:2 3st)el p'litica guvernel'r 'ccidentale s4a ba/at de atunci >nc'ace eEclusiv pe minciuna, desi in)'rmatii c'recte au eEistat si eEista2 7ap'rtul guvernului Britanic 7ussia, F'2 1, .'lectia de 7ap'arte despre B'lsevism, c'ntine rap'rtul ministrului 'lande/ Mudend(<e, care /ice# %B'lsevismul este 'rgani/at si )acut de evrei, care n4au nati'nalitate si al car'r unic sc'p este sa distruga pentru interesul l'r s'cietatea eEistenta,2 3mbasad'rul 1tatel'r Cnite >n 7usia 0avid 72 &rancis /ice si el# %.'nducat'ril'r b'lsevici de4aici, care sunt ma8'ritatea evrei si 90 W din ei acum au s'sit din strainatate, nu le pasa nici de 7usia nici de alta tara ci sunt internati'nalisti si ei lucrea/a ca sa instaure/e ' rev'lutie s'ciala m'ndiala,2 7ap'rtul lui Mudend(<e a )'st eEclus din editiile ulteri'are ale rap'artel'r ')iciale ale guvernului britanic si d'cumentele 'riginale c'ntemp'rane cu rev'lutia b'lsevica sunt eEtrem de greu de gasit acum2 3ut'rul a avut n'r'cul sa gaseasca la 7'bert Kilt'n, c'resp'ndentul /iarului Times, care a )'st de )ata la rev'lutia b'lsevica, acest rap'rt ')icial >n starea lui 'riginala nemasluita2 ;ditia )rance/a a cartii lui Kilt'n c'ntine lista ')iciala a c'nducat'ril'r b'lsevici -aceasta lista a )'st eEpurgata din editia engle/a:2 3st)el erau >n at'tputernicul c'mitet central al partidului b'lsevic ! rusi -cu *enin cu t't: si 9 evreiD >n c'mitetul eEecutiv - care diri8a p'litia secreta: "2 evrei si 19 rusi, let'ni si ge'rgieniD >n c'misariatul p'p'rului 17 evrei si 6 ne4evrei2 *a H'sc'va p'litia secreta era c'ndusa de 2! evrei si 12 alte pers'ane2 Ge lista ')iciala din 191$4 1919 a guvernantil'r statului b'lsevic, "6$ erau evrei, 10$ nu erau2 Ge vremea aceea s4au c'nstituit asa /ise %partide mici de 'p'/itie,, asa /ise %s'cialiste, etc2, ca sa pacaleasca masele care sub tarism va/usera ca partidele de 'p'/itie )usesera t'lerateD si >n c'nducerea acest'r pretinse partide de 'p'/itie, 66 erau evrei, 6 nu erau2 .artea lui Kilt'n c'ntine lista eEacta cu t'ate numele2 .ele d'ua guverne b'lsevice de scurta durata din Cngaria si Bavaria din 191$41919 au avut
aceeasi pr'p'rtie etnica2 7'bert Kilt'n a )acut e)'rturi imense sa spuna lumii adevarul despre ce se >n tBmpla >n 7usia, a )'st persecutat si4a murit putin timp dupa aceea la 60 si ceva de ani2 &usese crescut >n 7usia, stia per)ect ruseste si cun'stea per)ect t'ata tara2 ;ra stimat atBt de rusi cBt si de engle/i, si4a )'st de )ata la luptele de strada2 3 rap'rtat eEact evenimentele de la >nceputul guvernului lui Kerensn F'iembrie 1917, cBnd a va/ut cum un regim evreiesc instaurea/a un desp'tism abs'lut asupra unui alt p'p'r, de unde c'ntinua sa )aca rev'lutie m'ndiala2 1i a va/ut cum i se pune calusul >n gura si cum nu i se permite sa spuna si sa scrie adevarul2 &elul >n care i s4a pus lui Kilt'n calusul >n gura este relatat >n m'd surprin/at'r chiar de catre cei care au )acut4' si anume de catre c'nducerea /iarului Times >n st'ria M)iciala a acestui /iar2 st'ricii ')iciali ai /iarului Times >l lauda pe Kilt'n )'arte mult eEact pBna >n 19172 3p'i dintr4' data ei /ic ca Kilt'n %nu era demn de t'ata >ncrederea,, ca se plBngea de masluirea artic'lel'r lui, ca se plBngea de eliminarea stiril'r trimise de el2 3p'i /iarul Times a >nceput sa publice artic'le despre 7usia scrise de 'ameni care nu va/usera 7usia si nu stiau nici limba si nici nimic despre tara, dar nu mai publica del'c artic'lele lui Kilt'n2 3rtic'lele acest'r aut'ri laudau guvernul b'lsevic ca )iind un guvern eliberat'r care pr'm'vea/a dem'cratia2 -3ut'rul cartii arata ca el pers'nal, ca c'resp'ndent al /iarului Times, a patit eEact la )el >ntre 19!!419!$:2 1i t't ist'ricii ')iciali ai /iarului Times arata de ce /iarul Times a avut t'ata >ncrederea >n Kilt'n si i4a publicat artic'lele eEact pBna >n F'iembrie 1917, ca ap'i dintr4' data sa nu mai aiba nici ' >ncredere >n el si sa nu4i mai publice scrierile# %0in ne)ericire pentru Kilt'n una din stirile lui9 a creat >n cercurile si'niste si chiar la Hinisterul de ;Eterne, impresia ca el ar )i antisemit,, /ice aceasta ist'rie ')iciala2 .ercurile si'niste, /ic ei, nu cercurile c'munisteD aratBnd clar identitatea dintre c'nducerea si'nista si c'nducerea c'munista2 0e ce s4ar supara si'nistii, care chipurile nu d'resc decBt ' patrie evreiasca >n Galestina, pentru ca un c'resp'ndent al /iarului nu vrea sa scrie ca guvernul b'lsevic aduce libertatea, )ericirea si bunastarea p'p'rului rusN 0e ce este antisemitism sa critici guvernul b'lsevicN 1i cum a a8uns de la cercurile si'niste la redactia /iarului Times si la Hinisterul de ;Eterne ideea ca lui 7'bert Kilt'n trebuie sa i se puna calusul >n guraN .hiar ist'ricii ')iciali ai Times4ului arata ca %se)ul pr'pagandei de la Hinisterul de ;Eterne a trimis un d'cument scris de unul din aghi'tantii lui la Times >n care se repeta a)irmatia, ca Kilt'n este antisemit preluata de la ' publicatie si'nistaD acest aghi'tant a )'st 7eginald *eeper, ulteri'r ambasad'r engle/ >n 3rgentina, care si4a >nceput cariera la minister eEact >n 19172 *eeper l4a acu/at pe Kilt'n de antisemitism >n Hai 1917, cBnd cariera lui avea ' vechime de patru luni2 0ar cuvBntul lui a )'st destul ca sa nimiceasca si sa distruga un 'm a carui cariera de 17 ani )usese impecabila si demna de t't respectul si t'ata admiratia2 mediat dupa acu/atia lui *eeper, arata ist'ria ')iciala a Times4ului, ceea ce trimitea Kilt'n sau %se ratacea pe undeva, sau se lua deci/ia sa )ie ign'ratD asa a )acut eEact acelasi redact'r se) cu artic'lele aut'rului cartii de )ata >n 19!$2 Kilt'n s4a luptat un timp, trimitBnd rap'arte adevarate despre ce se >ntBmpla >n 7usia, )iind tratat cu dispret insultat'r de catre /iarul al carui c'resp'ndent eraD ap'i ca un ultim act >n slu8ba adevarului a relatat >ntr4' carte eEact t't ce s4a >ntBmplat >n 7usia >n 1917, si4a aratat adevarata )ata a regimului b'lsevic si insigniile sale# legea c'ntra antisemitismului, legile c'ntra crestinismului, ridicarea lui uda scari'tul la rang
de s)Bnt si iscalitura talmudica >n camera >n care a )'st asasinata )amilia tarului 7'man'v2 Grin legea s'vietica >mp'triva antisemitismului -unde %antisemitismul, este ceva nede)init care p'ate cuprinde abs'lut 'rice:, c'nducerea b'lsevica, apr'ape >n >ntregime c'mpusa din evrei, dadea pedeapsa cu m'artea pentru cei care ar cauta sa identi)ice 'riginile rev'lutieiD caci a identi)ica c'nducat'rii ca evrei era un act de antisemitism2 3st)el talmudul a devenit legea de ba/a >n 7usia b'lsevica, asa cum a devenit >ncetul cu >ncetul de atunci >nc'ace >n 'ccident2 .a si >n )a/a anti4crestina a 7ev'lutiei &rance/e, bisericile au )'st darBmate cu dinamita si catedrala 1)2 ?asile a )'st trans)'rmata >ntr4un mu/eu anti4crestin2 Kilt'n arata# %;vreii sunt 10 W din t'talul p'pulatiei, dar >n c'nducerea b'lsevica ei sunt 90 W, chiar mai mult %2 0aca >n l'c de evrei Kilt'n ar )i /is %Ccrainenii sunt 10 W etc,2, n4ar )i )'st acu/at si eliminat# acest simplu )apt de a relata >n m'd veridic un )apt statistic este c'nsiderat %antisemitism,2 .restinil'r li s4a inter/is sa stie sau sa spuna simple ci)re adevarate2 Cn alt avertisment dat crestinil'r ca ei sa priceapa ca sub puterea s'vietica ei nu mai au dreptul la adevar a )'st can'ni/area lui uda scari'tul, a carui tradare a avut l'c >n anul 29 3202 1i n4are nimic de4a )ace cu evenimentele din 1917 3202D dar c'nducerea talmudica a rev'lutiei b'lsevice a tinut sa dea aspectul speci)ic al ra/bunarii talmudice a lui eh'va, masacrel'r si ucideril'r >n masa ce4au urmatD rusii si alti g'imi au )'st masacrati pentru ca asa a /is eh'va ca trebuie sa pateasca g'imii2 Cn evreu numit Kanegisser a >mpuscat >n 3ugust 191$ un alt evreu numit Cris<(D acest act a )'st preteEtul sub care evreul Geters, se)ul p'litiei secrete din Getr'grad, a 'rd'nat sa se de/lantuie %ter'area de masa, >mp'triva rusil'r >n m'd speci)ic talmudicD si alt evreu, +in'viev, a cerut ca 10 mili'ane de rusi sa )ie %anihilatiD, aceste masacre ale taranil'r rusi care4au urmat >n 1919 sunt c'nsemnate >n editia 'riginala a rap'artel'r guvernului britanic despre b'lsevism2 0ar cel mai evident indiciu despre imp'rtanta ritualului talmudic >n masacrele si distrugerea pe care le4a adus b'lsevismul este uciderea )amiliei 7'man'v2 Kilt'n este singurul care a c'nsemnat adevarul despre acest masacru, caci t'ata lumea >n a)ara de el mintea si sustinea ca s'tia si c'piii mici ai tarului au )'st arestati dar %pr'te8ati, si au murit ap'i de m'arte naturala2 5n Hartie 1917 tarul, respectBnd c'nstitutia, la s)atul ministril'r lui, a abdicat si timp de un an sub guvernul Kerensn >nchis'are la T'b'ls< de catre niste rusi2 5n 3prilie 191$ regimul evreiesc a preluat puterea si 7'man'vii au )'st luati de niste s'ldati straini care nu stiau ruseste, la care rusii le /iceau %let'ni,, dar care erau >n realitate veniti din Cngaria si dusi la ;<aterinburg >n muntii Crali unde erau >n stapBnirea unui evreu, Oan<el Our'vs<(2 0e sus pBna 8's de4acum puterea ter'arei era >n mBna evreil'r# evreul Oan<el 1verdl'v c'nducea 7usia de )apt, )iind se)ul p'litiei secrete din H'sc'va2 3ceasta p'litie la ;<aterinburg era c'ndusa de 7 evrei, unul dintre ei )iind Oan<el Our'vs<(2 *a 20 ulie ei au anuntat ca l4au >mpuscat pe tar si ca )amilia lui a )'st trimisa undeva %>n siguranta,2 H'sc'va a apr'bat actiunea cel'r din ;<aterinburgD si t't gl'bul se )elicita de umanitarismul cu care au erau tratati s'tia si c'piii mici ai tarului, care erau m'rti demult2 3devarul s4a a)lat >ntBmplat'r cBnd ;<aterinburg a ca/ut pentru scurt timp >n mBinile rusil'r albi la 26 ulie si 7'bert Kilt'n i4a >ns'tit2 Ieneralul 0iterichs, c'mandantul rusil'r albi, un crimin'l'g rus vestit, 1'<'l'v si Kilt'n au de/gr'pat d've/ile2 .Bnd rusii albi
s4au retras Kilt'n a luat cu el d've/ile si le arata detailat )'t'gra)iate >n cartea lui2 Hasacrul a avut l'c din 'rdinele si >n c'lab'rare strBnsa cu 1verdl'v din H'sc'vaD s4au gasit d've/ile c'nv'rbiril'r lui tele)'nice cu ucigasii din ;<aterinburg2 5ntr4una din aceste c'nv'rbiri i se rap'rta lui 1verdl'v# %ieri a plecat curierul care4ti aduce ce d'resti,2 .urierul era Our'vs<( si se crede ca >i ducea lui 1verdl'v capetele )amiliei 7'man'v ucise, caci trupurile l'r au )'st gasite decapitate2 Hart'rii 'culari care n4au putut )ugi au descris scenaD unul din ei a participat la 'm'ruri2 ata ce s4a >ntBmplat# la 16 ulie, la mie/ul n'ptii, Our'vs<( i4 a sculat din s'mn pe tar si )amilia lui, i4a dus >ntr4' camera la subs'l si i4a >mpuscat2 Ccigasii care au tras au )'st Our'vs<(, 7 c'mplici de4ai lui neidenti)icati, ap'i unul Fi<ulin de la p'litia secreta l'cala si d'i puscasi rusi >n slu8ba p'litiei secrete2 ?ictimele au )'st tarul, s'tia lui, )iul lui b'lnav care nu putea umbla si pe care tarul >l tinea >n brate, cele patru )iice ale tarului, ap'i patru alti rusi care erau d'ct'rul, servit'rul, bucatareasa si camerista tarului2 Geretii camerei >n care au )'st ucisi purtau marturia >mpuscaturil'r si >mpunsaturil'r de bai'neta cu care au )'st masacrati 7'man'vii si servit'rii l'r, cBnd 1'<'l'v si Kilt'n au eEaminat4' si4au )'t'gra)iat4'2 5nainte de4a pleca din ;<aterinburg Our'vs<( s4a laudat ca %nimeni nu va sti vre'data ce4am )acut cu cadavrele,2 0ar s4a a)lat t'tusi2 ;l a >ncarcat cadavrele >n 6 cami'ane si le4a dus la ' mina de )ier parasita din padure, le4a taiat >n bucati si le4a ars )'l'sind 160 de gal'ane de petr'l2 Cn 'arecare ?'i<'v de la p'litia secreta din Crali -care venise >mpreuna cu *enin din Iermania >n acelasi tren sa )aca b'lsevismul >n 7usia: i4a dat lui Our'vs<( "00 de livre de acid sul)uric ca sa di/'lve 'asele victimel'r2 .enusa si )ragmentele de 'ase au )'st aruncate >n putul minei, pe )undul careia se sparsese gheata pentru ca cenusa sa se lase la )undul apei si sa nu ramBna la supra)ata ghetiiD ap'i s4a c'nstruit si instalat un n'u )und al putului minei, deasupra celui vechi2 0ar cBnd s4a >nlaturat aceasta p'dea )alsa a putului minei s4au gasit imediat ramasitele2 0easupra l'r era cadavrul unui cBine care apartinuse uneia dintre )iicele tarului2 1ub cadavrul cBinelui s4au gasit bucati de 'ase si piele de 'm, un deget si multe )ragmente de lucruri si haine care n4au )'st c'mplet distruse2 .ei care4au de/gr'pat ramasitele c'piil'r tarului au )'st uimiti de ' mica c'lectie de pi'ne/e, m'ne/i si )'ite de stani'lD 1idne( Iibbes, pr')es'rul de engle/a al c'pilasului tarului le4a identi)icat ca pr'venind din bu/unarele c'pilului asasinat2 Grecautiunile luate pentru distrugerea trupuril'r victimel'r si >nlaturarea urmel'r crimei d'vedesc ce eEperienta de criminali de pr')esie au avut membrii guvernului si c'nducat'rii statului b'lsevic2 3cestea sunt met'dele criminalil'r de pr')esie din .hicag' din vremea pr'hibitiei si a bandel'r de criminali din 1tatele Cnite >n general2 3cum ca adevarul despre masacrarea s'tiei si c'piil'r tarului n4a mai putut )i ascuns, s4a )acut un pr'ces %de 'chii lumii, >n care %2$ de pers'ane au )'st acu/ate de uciderea tarului si4a )amiliei lui,2 1au publicat $ nume -din acei 2$:D nici unul dintre cei $ n4aveau nimic de4a )ace cu masacrarea 7'man'vil'rD ap'i s4 a a)irmat ca 6 ar )i )'st eEecutati ca )iind vin'vatiD acestia, daca au )'st sau nu eEecutati, n4au avut nici ' legatura cu crima2 3sasinul principal, 1verdl'v, a )'st ulteri'r ucis la rBndul lui de catre c'mplicii lui >n cadrul luptel'r pentru putere din interi'rul b'lsevismului si dupa el au mai )'st 'm'rBti mii de 'ameni nevin'vati >n masacrele de/lantuite de aceste lupte pentru putere b'lsevice2 Mrasul ;<aterinburg a )'st ap'i b'te/at 1verdl'vs< ca sa im'rtali/e/e crima rituala pe care4a c'mis4' 1verdl'v2
ata d'vada ca asasinarea tarului si4a )amiliei lui a )'st un ritual talmudic# unul din asasini a ramas >n camera si4a scris pe pereti inscriptii bat8'c'rit'are >n ungureste, >n ebraica si4n germana2 Grintre aceste inscriptii este una care leaga masacrarea 7'man'vil'r de p'runcile de distrugere din Th'ra4Talmud pe care le4 au dat levitii2 ;ste ' inscriptie scrisa nemteste de cineva care a par'diat versurile p'etului evreu Jeinrich Jeine despre m'artea lui Belsatar, regele imaginar caruia i s4a pre/is s)Brsitul prin scrisul unei mBini neva/ute pe perete -ve/i cartea 0aniil din ?echiul Testament:2 +ice Jeine# %Belsa/ar =ard aber in selbiger Facht / ?'n selbigen Knechten umgebracht,2 +ice b'lsevicul talmudist ucigas al 7'man'vil'r# %Belsatsar =ard in selbiger Facht / ?'n seinen Knechten umgebracht,, )'l'sind >n bat8'cura calamburul %/ar \ tar,2 %Harea 7ev'lutie 1'cialista din Mct'mbrie, a avut l'c >n 7usia, desi n4a )'st ruseasca, dar a avut prieteni si pr'm't'ri >n guvernele si c'nducerea alt'r tari2 5n 19174191$ p'liticienii suspusi din vest au >nceput sa dea spri8inul l'r c'munismului asa cum >l dadeau si'nismului2 38ut'rarea b'lsevismului s4a )acut de catre ambele parti beligerante >n primul ra/b'i m'ndial# trupele l'r se bateau pe cBmpul de lupta, sutele de mii mureau de ambele parti ale )r'ntului, dar c'nducat'rii guvernel'r >si dadeau mBna peste capul trupel'r pe care le trimiteau la m'arte luptBnd unii >mp'triva alt'ra si erau >n deplin ac'rd >n slu8ba b'lsevismului2 0esi si'nistii lucrau >n special prin presiuni eEercitate asupra guvernel'r engle/ si american, statul ma8'r si'nist era la BerlinD b'lsevicii la rBndul l'r au )'st pusi >n pici'are mai >ntBi de catre Iermania si mai ap'i de catre dusmanii Iermaniei2 3mbasad'rul Ierard din Berlin >i spune lui J'use cum la >nceputul primului ra/b'i m'ndial %se trimit >nap'i >n 7usia acei rusi care sunt rev'luti'nari si erau aici la >nchis'are, d'tati cu bani si pasap'arte, ca sa pr'v'ace tulburari >n tara l'r,2 Kilt'n scrie ca h'tarBrea de a stBrni rev'lutia >n 7usia a )'st luata >n 1916 >n m'd )'rmal la ' adunare a statului ma8'r german si austriac2 Ieneralul *udend'r)), se)ul statului ma8'r german, si4a eEprimat ulteri'r regretul pentru ca %trimitBnd pe *enin >n 7usia guvernul n'stru9 1i4a luat ' mare raspundere2 0in punct de vedere militar a )'st 8usti)icat sa )ie ruinata 7usiaD dar guvernul n'stru ar )i trebuit sa >mpiedice sa )im si n'i tBrBti >n distrugere 'data cu ea,2 1a /icem ca germanii au gresit, cautBnd un avanta8 militar care a avut c'nsecinte p'litice grave pe care ei nu le4au preva/utD dar c'nducat'rii americani si engle/i, al car'r interes militar si p'litic ar )i trebuit sa )ie sa spri8ine, nu sa distruga 7usia, care era aliata l'r, nu dusman ca >n ca/ul nemtil'r, ce 8usti)icare au ca au distrus pe aliata l'rN J'use, at'tputernicul )ac4t'tum din 1tatele Cnite, /ice ca %b'lsevicii le4au aparut masel'r rusesti d'rit'are de pace si pamBnt ca )iind primii c'nducat'ri care au depus un e)'rt sincer pentru a le satis)ace nev'ile,2 0ar adevarul despre satis)acerea nev'il'r taranil'r rusi de4a avea pamBnt este ca tarul si guvernul lui au muncit timp de 60 de ani la >mpr'prietarirea taranil'r rusi si4au )'st asasinati t'cmai pentru acest lucru2 n 1917 J'use l4a instruit pe presedintele american %sa nu )aca abs'lut nimic decBt sa4si eEprime simpatia pentru e)'rtul 7usiei de4a se trans)'rma >ntr4' dem'cratie virila si sa4i ')ere a8ut'rul n'stru )inanciar, industrial si m'ral >n t'ate )elurile p'sibile,2 0e remarcat asemanarea dintre )ra/e'l'gia lui J'use si4a ap'l'getil'r b'lsevicil'r de la *'ndraD aut'rul crede ca aceleasi pers'ane scriau instructiunile dupa care acti'nau si v'rbeau atBt J'use si guvernul american de4 ' parte a 'ceanului cBt si /iarul Times si ministerele engle/e de cealalta si dupa
care a acti'nat presedintele american 7''sevelt >n cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial2 0ar un p'litician, Kinst'n .hurchill, la 'ra aceea a descris adevarata )ata a b'lsevicil'r# %;i dispretuiesc asa lucruri cum ar )i natiunea2 dealul l'r este rev'lutia m'ndiala pr'letara2 0intr4' l'vitura b'lsevicii au rapit 7usiei d'ua lucruri mult d'rite# vict'ria si paceaD vict'ria pe care apr'ape c4' detinea si pacea pe care ' d'rea din t't su)letul2 Femtii l4au trimis pe *enin >n 7usia ca s4' distruga9 0e4abia s'sit ac'l' *enin a4nceput sa cheme cu degetul dintr4un c'lt >ntr4altul t't )elul de pers'ane dubi'ase din ascun/isurile l'r c'n)'rtabile din Fe= O'r<, Ilasg'=, Berna si alte tari -de remarcat de unde pr'veneau %rev'luti'narii rusi, si cum %au luptat si su)erit pentru rev'lutie,: si si4a adunat >n 8urul lui spiritele c'nducat'are ale unei secte )'rmidabile, cea mai )'rmidabila secta din lume9 5nc'n8urat de acestia s4a apucat cu ' >ndemnare diab'lica sa distruga )iecare institutie pe care se ba/a viata statului si natiunii ruse2 7usia a )'st distrusa2 Trebuia sa )ie distrusa9, -discurs >n .asa .'munel'r din 6 F'iembrie 1919:2 %.ea mai )'rmidabila secta din lume, /ice .hurchillD asa a /is si Ba<unin cu 60 de ani >n urma2 3st)el trium)a 0r2 Kei/mann la *'ndra si Kashingt'n >n acelasi timp >n care trium)au rudele si prietenii lui la H'sc'va, re/'lvBnd de/baterile aprinse la care ca student .haim Kei/mann a participat la Berlin, &reiburg si Ieneva, unde el si prietenii lui de/bateau daca trebuie sa se dedice si'nismului sau rev'lutiei m'ndiale2 0ar ambele c'nlucrea/a si servesc aceluiasi sc'p si ambele au trium)at de'data2 0ugdale, care lucra pentru Bal)'ur ca )ac4 t'tum, arata# %*enin si Tr'tn aceeasi saptamBna >n F'iembrie 1917 >n care nati'nalismul evreiesc a cBstigat2 .u ani >n urma Kei/mann si Tr'tn ca)enele la Ieneva predicBnd studentil'r cre/urile l'r p'litice @aparentA 'puse2 3mbii erau nascuti >n 7usia9 1i atrageau multimea de studenti evrei cBnd de4' parte a stra/ii, cBnd de cealalta# *e'n Tr't<i, pr'p'vaduit'rul rev'lutiei r'siiD .haim Kei/mann, pr'p'vaduit'rul unei traditii ne>ntrerupte de 2000 de ani2 3cum printr4' c'incidenta stranie )iecare si4a va/ut visul cu 'chii >n aceeasi saptamBna,2 0e )apt cele d'ua %parti ale stra/ii, din Ieneva sunt cele d'ua brate ale clestelui >n strBns'area caruia se /bate si este /dr'bita civili/atia crestina, )iecare brat )aurit de un grup de %rev'luti'nari nascuti >n 7usia, dar nu rusi de 'rigine2 Gentru .haim Kei/mann si si'nistii lui succesul b'lsevismului >n 7usia a )'st ' mica >ncurcatura caci pretentia l'r la Galestina se ba/a pe %persecutiile, pe care le su)ereau evreii din 7usia, care %n4aveau ' patrie a l'r, ] si4acum t'ata 7usia era a l'rQ n 7usia evreii erau supremi si %antisemitismul, se pedepsea cu m'arteaQ -0e aceea au trebuit suprimati imediat cei care relatau )aptele reale despre H'sc'va, cei ca 7'bert Kilt'n:2 7abinul ;lmer Berger /ice %Iuvernul s'vietic i4a privilegiat pe evrei ca atare9 dintr4' l'vitura, i4a emancipat pe acei evrei pentru care d'ar si'nismul parea e)icace, dupa pr'p'vaduit'rii si'nismului2 0ar evreii s'vietici nu mai aveau nev'ie de Galestina, sau de alt re)ugiu2 GreteEtul su)erintei evreil'r din 7usia, de care s4a prevalat adesea Jer/l cautBnd sa smulga stapBnirea Galestinei de la alte puteri, disparuse,2 0ar acest lucru nu l4a 'prit pe .haim Kei/mann, care imediat a pr'clamat# %+ic unii9 ca evreii din 7usia sunt liberi2 Fimic mai gresit decBt asta2 F'i nu ne4am c'nstruit miscarea n'astra si'nista pe su)erintele al'r n'stri nici din 7usia si nici din alta parte2 3ceste su)erinte nu sunt del'c cau/a si'nismului2 .au/a )undamentala a si'nismului a )'st si este pe veci straduinta ineradicabila a evreimii sa aiba ' patrie a ei,2 3st)el gura mincin'asa a lui .haim Kei/mann a r'stit un adevar >n mi8l'cul tutur'r
minciunil'r lui# adevarul e ca 'rgani/at'rii si'nisti nici'data n4au )'st m'tivati de %su)erintele al'r l'r nici din 7usia nici din alta parte,2 *'r su)erintele evreil'r din 7usia sau din alta parte le4au )'st t'tdeauna per)ect indi)erente2 0ar ei s4au prevalat >nt'tdeauna de preteEtul acest'r su)erinte din 1912 pBna a/i2 MricBt de evidenta este >nsa minciuna, n4a avut nici ' imp'rtanta, caci guvernul britanic, cum arata 0ugdale, era c'mplet aservit si'nismuluiD nimeni nu mai putea pretinde ca %evreii au nev'ie de4' patrie >n care sa se re)ugie/e,, dar *l'(d Ie'rge s4a anga8at %sa cucereasca Galestina pentru evrei,2 Cn eveniment care l4a a8utat pe *l'(d Ie'rge a )'st ascensiunea lui Jitler, care a a8utat si'nismului ')erind din n'u preteEtul %persecutiil'r la care sunt supusi evreii,, care disparuse 'data cu vict'ria talmudismului >n 7usia2 Jitler, daca n4ar )i aparut singur, si'nistii si l4ar )i creatD asa de per)ect se >ncadrea/a el >n planurile l'r2 .apit'lul !!# *iga pentru pace Mdata cu trium)ul cel'r d'ua puteri evreiesti din 7usia, 'data cu trium)ul b'lsevismului si4al si'nismului, s4a de/valuit adevaratul sc'p al primului ra/b'i m'ndial, sc'pul pentru care militau si aceste d'ua brate talmudice# si anume acela de a institui ' %)ederatie m'ndiala, care sa %preia puterea asupra >ntregii 'meniri, si s4' c'nduca cu mBna de )ier2 Hasele au >nceput sa )ie atBtate -atunci si ap'i dupa 26 de ani: sa distruga %dementul din Berlin, t'cmai pentru ca el avea intentia sa c'nduca cu mBna de )ier2 0ar )aptele care erau tical'sie, reacti'narism prusac cBnd le )aceau nemtii, erau %pr'gres, si idei >nalte umanitare cBnd erau p'runcite din Kashingt'nD ceea ce era ambitie megal'mana cBnd era v'rba de Kaiser4ul german, era un c'ncept luminat al %n'ii 'rdini m'ndiale, cBnd pr'venea de la *'ndra2 G'liticienii 'ccidentului au devenit mincin'si de pr')esie2 0israeli a scris >n 1$!2 ca %practica p'litica >n rasarit se de)ineste prin cuvBntul disimulare,D dar aceasta este practica p'liticii >n 'ccident >n acest sec'l si a devenit asa atunci cBnd c'nducat'rii p'litici 'ccidentali s4au sub8ugat unui trib asiatic, si'nismului si rev'lutiei m'ndiale si caracterul l'r a capatat caracteristica duplicitatii asiatice2 .uri's, K''dr'= Kils'n care >n )inal a )'st t'tal aservit si'nismului, s4a /batut cel mai mult >mp'triva lui initial2 3 scris la >nceputul presidintiei sale ca %este int'lerabil ca guvernul republicii @americaneA nu mai este >n mBna p'p'rului si a )'st apucat de anumite interese speciale care nu sunt cele generale ale p'p'rului9 ceva s4a interpus >ntre p'p'rul 1tatel'r Cnite si c'nducerea pr'priil'r destine la Kashingt'n,2 5n ciuda acest'r /bateri t'cmai de el s4au )'l'sit ca sa lanse/e %)ederatia m'ndiala, ba/ata pe u/ de )'rta2 5n F'iembrie 1916 cBnd p'p'rul american >nca >l ad'ra pe Kils'n %pentru ca a evitat intrarea 1tatel'r Cnite >n ra/b'i, J'use >l instruia pe Kils'n despre %pastrarea pacii >n lume, prin u/ de )'rta2 3cest plan de a pastra pacea >n lume prin ra/b'aie -adica %u/ul )'rtei,: a )'st apr'bat de 1ecretarul pentru 3)aceri ;Eterne engle/, ;d=ard Ire(, care nu era c'rupt dar era dus de nas si care credea ca )ace ra/b'i pentru a pune capat ra/b'iului2 5n Hai 1916, presedintele american Kils'n instruit de J'use a declarat planul pentru %*iga pentru &'rtarea Gacii,, despre care chiar J'use scrie >n 8urnalul lui intim ca Kils'n nu prea stia mare lucru2 0ar cuvBntul %)'rtare, i4a speriat pe unii, care, ca 1enat'rul Ie'rge Khart'n Gepper de eEemplu, au /is ca %a )ace apel la )'rta este >n cel mai bun ca/ inutil si >n cel mai rau ca/ pericul's,2 3tunci pr'm't'rii acestei ligi i4au schimbat numele >n %*iga Fatiunil'r,, care era
>n )'nd acelasi plan# sa de/arme/e natiunile si sa treaca armatele l'r sub c'ntr'lul unui c'mitet supranati'nal care sa le )'l'seasca dupa bunul plac pentru disciplinarea %a)aceril'r 'amenil'r, >n sc'purile d'rite de acel c'mitet2 3cesta este si >n pre/ent planul guvernului m'ndial, al integrarii eur'pene, al n'ii 'rdini m'ndiale2 .a si >n ca/ul si'nismului, Kils'n era anga8at dinainte si cBnd a intrat 3merica >n ra/b'i >n 3prilie 1917 a intrat cu sc'pul de a instaura %' n'ua 'rdine internati'nala,2 3cest lucru a )'st declarat 'data cu vict'ria b'lsevismului >n 7usia si 'data cu pr'clamatia Bal)'ur care daruia lui Kei/mann Galestina2 .aci %n'ua 'rdine m'ndiala, era sc'pul si >ncununarea cel'rlalte d'ua vict'rii, a si'nismului si4a c'munismului# distrugerea statel'r nati'nale si sub8ugarea natiunil'r sub calcBiul asuprit'r al unei secte privilegiate2 Th'ra4Talmudul este singura sursa 'riginala a ideii de a distruge natiunile si aceasta idee a c'ntinuat >n traditia Th'ra4Talmud ne>ntrerupta de 2600 de ani2 0aca aceasta traditie >si are 'riginea mai adBnc >n ist'rie aut'rul nu stie, dar stie ca de 2600 de ani aceasta a )'st ne>ntrerupt traditia din Th'ra si Talmud si n4a mai )'st gasita nicaieri altundeva ca idee 'riginala2 0eci J'use a decis si Kils'n a declarat ca trebuie stabilita %n'ua 'rdine internati'nala, -a/i, >n 1992, presedintele american Ie'rge Bush ' instaurea/a sub titlul de %n'ua 'rdine m'ndiala,: si J'use a instituit pentru crearea ei un grup numit The nXuir( -.ercetarea: unde l4a numit presedinte pe cumnatul lui 0r2 1idne( He/es -presedinte pe4atunci la .it( .'llege ') Fe= O'r<: si ca secretar pe Kalter *ipmann -/iarist la The Fe= 7epublic:D ei erau %spri8initi pers'nal, de 0r2 saiah B'=man -direct'r la 3merican Ie'graphical 1'ciet(:2 3st)el c'nducerea grupului era pur evreiasca, desi nu din 7usia, ceea ce )ace sa para ver'simila alu/ia 0'ct'rului J'seph Kastein, ist'ricul si'nist, la %' c'nducere internati'nala, a evreimii2 3cest grup a elab'rat pr'iectul pentru *iga Fatiunil'r pe care l4a semnat J'use >n ulie 191$ nu presedintele Kils'n2 3st)el la c'n)erinta de pace din 191$ s4a v'rbit despre pri'ritatile acestei %n'i 'rdini m'ndiale, despre care nu se au/ise nimic pe timpul ra/b'iului si aceste pri'ritati erau vict'ria si'nismului si 'btinerea Galestinei pentru el2 Gresedintele Kils'n care >n general era /dr'bit de melanc'lie si )'arte depresiv avea m'mente de eEaltare /icBndu4si ca el a %restituit pamBntul )agaduintei p'p'rului ales,D atunci rabinul 1tephen Kise care4l >ns'tea >l c'mpara cu %regele .(rus al Gersil'r, care i4a readus pe evreii din antichitate la erusalim,2 .(rus a readus tribul lui uda la erusalim dupa ' absenta de 60 de ani2 Kils'n se )ericea ca transplanta tribul tatar4m'ng'l asiatic al ha/aril'r din 7usia >ntr4' tara pe care cu t'tul alta rasa, evreii semiti din antichitate, ' parasisera cu 1$00 de ani >nainte2 0r2 .haim Kei/mann, cel mai puternic 'm din lume, cel care p'runcea presedintil'r, prim ministril'r si regil'r si care i4a scris lui *ad( .re=e# %n'i >i urBm la )el pe antisemiti si pe )il'semiti,, s4a decis sa4si inspecte/e )ie)ul, %tara )agaduintei,, >n 191$2 .Bnd a s'sit >n Galestina ra/b'iul )acea ravagii >n ;ur'pa, dar el a cerut sa se puna cu s'lemnitate piatra )undamentala la ' universitate ebraica >n Galestina2 .Bnd *'rd 3llenb( s4a 'pus aratBnd ca trupele britanice nu p't )i deturnate din &ranta si trimise sa cucereasca terenul pentru aceasta universitate ebraica din Galestina, Bal)'ur i4a telegra)iat si i4a 'rd'nat sa )aca imediat ce /ice 0r2 Kei/mann2 Glacerea 0r4ului Kei/mann a c'stat sute de mii de vieti si a prelungit primul ra/b'i m'ndial2 .Bnd >n )ine acest ra/b'i a luat s)Brsit, la 11 F'iembrie 191$ 0r2 Kei/mann a )'st unicul invitat la prBn/ la *l'(d Ie'rge pe care l4a gasit citind %psalmii lui 0avid cu lacrimile pe 'bra/,2 0r2 Kei/mann a
)'st se)ul delegatiei si'niste la c'n)erinta de pace din 1919 unde urma sa se instaure/e %n'ua 'rdine m'ndiala,2 3c'l' i4a in)'rmat pe ceilalti ca %evreii au su)erit mai mult decBt 'ricine altcineva >n urma ra/b'iului, L lucru bine>nteles la )el de )als ca si multe alte %su)erinte, evreiesti2 G'liticienii g'imi din 1919 au acceptat cu )erv'are minciuna, insultBnd ast)el mili'anele de 'ameni care au murit si4au su)erit cu adevarat2 0in n'u v'cea care a pr'testat a )'st a unui evreu, 1(lvain *Uv( din &ranta, care le4a spus ca mai >ntBi Galestina e ' tara arida cu pamBnt pr'st care este l'cuita de 6002000 de arabi bastinasi si ca evreii, care traiesc >n hu/ur si ' duc mult mai bine decBt acei arabi, ' sa4i 8e)uiasca pe acei arabiD ap'i le4a spus ca cei pe care v'r sa4i duca >n Galestina sunt evreii ha/ari rusi, care sunt cun'scuti ca au tendinte eEpl'/iveD ap'i, ca creBndu4se ' patrie nati'nala a evreil'r alta decBt patria >n care traiesc >i va aliena de 'amenii >n mi8l'cul car'ra v'r c'ntinua sa traiasca >n ;ur'pa si 3merica2 0elegatii g'imi de la c'n)erinta de pace au ascultat cu greata pr')etiile lui 1(lvain *Uv(, care s4au >ndeplinit >nt'cmai >ntru t'tul2 0r2 Kei/mann a /is ca >n patria nati'nala a evreil'r v'r )i pastrate nestirbite drepturile l'cuit'ril'r ne4evrei, dar Galestina va deveni %evreiasca, asa cum 3nglia este engle/easca,2 0elegatii g'imi la c'n)erinta de pace au )'st t'tal satis)acuti de spusele 0r4ului Kei/mann si 1(lvain *Uvi a pierdut, cum au pierdut t'ti evreii care s4au ridicat >mp'triva principiului distrugat'r de 26 de sec'le >nc'ace2 0in primul m'ment l4au lasat sa v'rbeasca d'ar de )'rma, caci 7abi Kise /icBndu4i presedintelui american >n particular >nainte de c'n)erinta de pace de la Garis ca %evreimea lumii -din care4i eEcludea pe adevaratii evrei semiti si pe evreii ca 1(lvain *Uvi: c'ntea/a pe dumneata,, presedintele Kils'n i4a pus mBna pe umar si i4a spus# %&ii pe pace2 ?ei primi Galestina,2 3 mai )'st cineva tradat de .'n)erinta de pace de la Garis# .'l'nelul *a=rence, *a=rence al 3rabiei, care4i unise pe arabi >n lupta >mp'triva d'minatiei turcesti si care4i iubea pe evrei asa cum >i iubea pe t'ti semitii -chiar 0r2 Kei/mann a recun'scut ca *a=rence nu era antisi'nist:2 *a=rence care luptase si reusise sa duca arabii la vict'rie cu )'arte putine )'rte militare si )'arte putine pierderi de vieti, luptase pentru ca sa vada din n'u >n)l'rind viata si civili/atia semita araba2 3 s'sit la .'n)erinta de pace de la Garis un 'm n'rmal, >ncre/at'r >n cuvBntul presedintelui Kils'n care a declarat la $ anuarie 191$ ca %natiunil'r de sub 8ugul turcesc trebuie sa li se asigure siguranta abs'luta a vietii l'r si 'ca/ia de a4si de/v'lta abs'lut independent ' >n)l'rire aut'n'ma,2 14a >nt'rs de la acea c'n)erinta de/ilu/i'nat2 *a vremea aceea era unul dintre cei mai )aim'si 'ameni din lume si daca ar )i acceptat sa minta ar )i trait >n gl'rie si b'gatie, dec'rat si adulat2 1cBrbit si de/gustat, si4a aruncat dec'ratiile, si4a repudiat rangul si numele si s4a >nr'lat sub alt nume ca simplu s'ldat >n aviatie2 3 murit >ntr4un accident de m't'cicleta >n c'nditii neclare @n'ta re/umat'rului# TaccidenteleT care4i napadesc pe cei care se 'pun si'nismului sau ne'4c'munismului din 7'mBnia sau Tn'ii 'rdini m'ndialeT arunca ' n'ua lumina asupra TaccidentuluiT >n care a murit *a=rence al 3rabieiA2 1ingurul lucru asupra caruia au )'st cu t'tii de ac'rd la acea c'n)erinta a )'st aservirea l'r t'tala si'nismului si %n'ii 'rdini m'ndiale, si cedarea Galestinei catre si'nisti2 5nc'l' erau 'pusi >n t'ate2 Kils'n si alter eg'4ul lui, J'use, s4au despartit2 J'use era >n culmea gl'riei, cautat si adulat de primi ministri, ambasad'ri, capete >nc'r'nateD >l trata pe presedintele Kils'n ca pe un servit'r, spunBndu4i sa paraseasca >ncaperea pentru ca el are treaba cu .lemenceau2
Cmilit, Kils'n s4a prabusit si s4a >mb'lnavit pentru ultima dataD s4a >nt'rs >n 3merica si4a murit la putin dupa aceea, )ara sa4l mai vada pe J'use nici'data2 0ar si J'use a )'st curBnd un instrument care si4a pierdut utilitatea, parasit si uitat >n apartamentul lui2 *l'(d Ie'rge s4a gasit si el singur, urmat de patru credinci'si ce i4au ramas din ruina partidului liberal2 Bal)'ur a mai )'st va/ut timp de cBtiva ani bBntuind aleile din 1aint Jamess Gar<2 ;i n4au reusit sa reali/e/e t't ce le4au cerut stapBnii l'r2 3mericanii s4au 'pus cu tarie si Kils'n n4a putut crea ' )'rta militara care sa )ie sub'rd'nata *igii Fatiunil'r, cum cereau )rance/ii si ast)el Kils'n si4a adus aminte dintr4' data ca c'nstitutia americana nu permite des)iintarea suveranitatii nati'nale2 1i4asa stapBnii l'r au trebuit sa pr'v'ace al d'ilea ra/b'i m'ndial si sa se multumeasca cu *iga Fatiunil'r, >n care p'p'rul american n4a vrut sa intre si >n care 3nglia a intrat dar prim ministru ne mai )iind *l'(d Ie'rge, armata britanica n4a putut )i pusa sub c'manda acestei ligi2 3st)el nu s4a instaurat %n'ua 'rdine m'ndiala, la care visa J'use, dar s4a instaurat bat8'cura %mandatului britanic >n Galestina,2 .apit'lul !"# 1)Brsitul *'rdului F'rthcli))e 0upa .'n)erinta de pace de la Garis unde s4a pus pumnul >n gura evreil'r din ;ur'pa care ca 1(lvain *Uvi pr'testau, s4a tinut .'n)erinta de la 1an 7em' din 1920 unde s4a >mpartit imperiul turcesc >ntre >nvingat'ri si s4a aplicat inventia 0r4 lui Kei/mann din 1916 c'n)'rm careia un %mandat britanic, urma sa administre/e Galestina ca %patrie nati'nala a evreil'r,2 14au ridicat pr'teste caci adevarata )ata a lucruril'r a >nceput sa )ie cun'scuta, dar Bal)'ur l4a asigurat pe Kei/mann ca pr'testele %n4au nici ' imp'rtanta, )iindca ne4am stabilit p'litica,2 G'litica lui era stabilita ast)el >ncBt 'ricBt de distrugat'are era ea, nimic n4avea nici ' imp'rtanta pentru Bal)'ur decBt sa4si slu8easca stapBnii2 *l'(d Ie'rge >l urgenta pe Kei/mann la 1an 7em' sa se grabeasca pBna nu se linistesc lucrurile caci, /icea el, lumea e ca Harea Baltica, daca >ngheata si se linistesc lucrurile 0r2 Kei/mann %va trebui sa astepte un al d'ilea de/ghet, L adica un al d'ilea ra/b'i m'ndial2 3st)el *iga Fatiunil'r i4a ar'gat dreptul de4a pune terit'rii sub diverse mandateD si ap'i a rati)icat aceste mandate2 3sta a )acut >n 19222 1e au/eau pr'teste din partea tutur'r a)ara de trei parti# si'nistii 'riginari din 7usia care diri8au mandatarea, p'liticienii %)il'semiti, pe care4i )'l'sea si4i %ura, 0r2 Kei/mann si intelighentia liberala sentimentala pe care4' descriu Gr't'c'alele 1i'nului cu atBta dispret2 .ei care pr'testau erau asa de numer'si >ncBt )ara )'rta c'nspirativa si c'ruptia t'tala a guvernel'r, n4ar )i putut sa >nvinga si'nismul2 Gr'testau# 1: arabii din GalestinaD 2: evreii din GalestinaD !: c'nducat'rii si'nisti de )runte din 3merica si )runtasii evreimii ne4si'niste din 3nglia si 3mericaD ": guvernantii si s'ldatii britanici din GalestinaD 6: 'bservat'rii britanici si americani ')iciali din GalestinaD si 6: ' mare parte din presa >nca nesub8ugata t'tal la 'ra aceea )'rtel'r 'culte ale distrugerii2 1: 3rabii din Galestina cun'steau Th'ra, l4au au/it pe 0r2 Kei/mann /icBnd ca %Biblia @?echiul TestamentA este mandatul n'stru, si stiau ca eh'va p'runceste >n Th'ra evreului %cBnd 0'mnul 0umne/eul tau te va aduce >n tara pe care4' vei stapBni si va i/g'ni multe natiuni din ea9 tu sa4i distrugi cu desavBrsireD sa nu )aci pace cu ei si sa nu le arati mila, -0euter'n'mul 7#14!:2 ;i stiau ca si'nismul >nsemna ca ei v'r )i eEterminati si chiar asa s4a >ntBmplat >n 19"$2 5n 19"6 7egele bn 1a'ud i4a spus lui 7''sevelt# %ati )acut d'ua ra/b'aie m'ndiale ca sa a)lati ceea ce n'i stiam de 2000 de ani,D si >n 19"$ si'nistii au aplicat literalmente
p'runca de mai sus a lui eh'va2 Fici chiar evreii antisi'nisti nu credeau c4' v'r )ace# Bernard J2 Br'=n /icea >n 19!! ca %arabul necultivat nu pricepe ca evreul m'dern nu aplica Biblia literalmente si nu va )i asa de crud cu semenii lui,D dar Bernard J2 Br'=n din .hicag' nu4i cun'stea pe ha/ari2 3rabii n4au )'st dusi de nas de anga8amentele pe care Bal)'ur si Kils'n si le4au luat >n public sa le pr'te8e/e viata si drepturile, nici de declaratiile ')iciale ale lui .hurchill din 1922, care sustinea ca nu va cau/a disparitia arabil'r din Galestina si nu va )ace eEact t't ce4 a )acut ulteri'r2 G'ate ca arabii nu stiau t'ate pr'misiunile )acute de Bal)'ur, *l'(d Ie'rge si Kils'n >n secret si'nistil'r, dar ei stiau ce /ice Th'ra2 2: ;vreii din Galestina erau t'tal anti4si'nisti si aveau c'nvingerea ca ha/arii si'nisti >n )runte cu 0r2 Kei/mann si t'ti c'legii lui din 7usia erau %pagBni, lipsiti de pietate, )ara inima, ign'ranti si rai,2 0r2 Kei/mann si si'nistii pr'veniti din ghet'urile 7usiei si4a ;ur'pei rasaritene la rBndul l'r nu stiau nimic despre adevaratii evrei, evreii semiti din Galestina, si4au %a)lat cu 'r'are cBt de departe suntem de ei, -cuvintele4i apartin:2 4au desc'nsiderat ca pe niste caraghi'si care plictisesc 'rgani/atiile evreiesti din 3merica cu plBngeri >mp'triva si'nismuluiD %90W din scris'rile l'r,, /ice 0r2 Kei/mann, >i erau 'stile2 0r2 Kei/mann a)la c'ntinutul acest'r scris'ri adresate alt'ra, vi'lBnd secretul c'resp'ndentei, printr4un cen/'r britanic c'rupt care i le arata2 G'liticienii din c'n)erintele de la Garis si 1an 7em' i4au ign'rat t'tal atBt pe arabii cBt si pe evreii din Galestina2 !: n 1919 *'uis Brandeis a vi/itat tara care l4a >n)lacarat pentru iudaism timp de 20 de ani si4a )'st de/ilu/i'nat de ea2 3 cerut si'nistil'r sa >ncete/e )'rtarea imigrarii evreil'r eur'peni >n Galestina si sa instaure/e patrii spirituale prin tarile >n care traiau, cu d'ar un centru cultural, ' universitate si academii si cBteva )erme pentru cei care d'reau sa imigre/e >n Galestina2 0ar asta >nsemna sa se renunte la natiunea stapBnit'are dupa prescriptiile distrugerii stabilite de eh'va4 Th'ra4Talmud4rabini, la natiunea care sa )ie stapBna peste %n'ua 'rdine m'ndiala, L adica >nalta tradare2 1i'nistii din 7usia l4au lichidat pe Brandeis la )el de us'r ca pe Jer/l >n 190!4"2 Brandeis a ridicat pr'punerea lui la .'ngresul 1i'nistil'r 3mericani din 19212 0r2 Kei/mann a insistat sa se instituie un %)'nd nati'nal, si un buget nati'nal, evreiescD guvernele l4au sustinut pe Kei/mann si Brandeis a )'st >nvins si debarcat2 ": 1'ldatii si guvernantii britanici din Galestina aveau eEperienta >n administrarea terit'riil'r straine si4au va/ut imediat ca mandatul britanic din Galestina era ceva imp'sibil, caci stiau ca nu se p'ate administra >n pace si cu dreptate ' tara daca bastinasii care4au l'cuit4' de mii de ani sunt 8e)uiti si eEpul/ati si averea l'r este rapita de niste intrusi imigranti L iar r'lul l'r este sa4i )'rte/e pe bastinasi sa se lase 8e)uiti si eEpul/ati )ara sa crBcneasca2 Timp de !0 de ani au trimis un )luviu de pr'teste la *'ndra care au )'st t'tal ign'rate2 3rabii au priceput de la4nceput ce4i asteapta si4au >nceput sa se lupte >nca din 19202 6: ; de mirare ca Kils'n si *l'(d Ie'rge au trimis 'bservat'ri >n Galestina, )iind ei t'tal aserviti lui Kei/mann 'ricumD t'tusi au )acut4' si acestia au repetat ce4au /is arabii, evreii din Galestina si s'ldatii britanici de4ac'l'2 .'misia King4.rane din 1919 i4a rap'rtat lui Kils'n ca %si'nistii se pregatesc sa dep'sede/e practic t'tal pe t'ti l'cuit'rii ne4evrei din Galestina,, %prin diverse )'rme de cumparare,, au adaugat ei, dar ')iterii britanici care4au )'st c'nsultati de aceasta c'misie stiind adevarul au /is ca %pr'gramul si'nist p'ate )i eEecutat numai )acBnd u/ de )'rta armel'r,2 .'misia Ja(cra)t i4a rap'rtat lui *l'(d Ie'rge >n 1921 ca pr'blema palestiniana c'nsta >n credinta c'recta a arabil'r ca si'nistii au intentia sa
sub8uge palestinienii2 6: .el mai mult i4a >ncurcat pe si'nisti adevarul care mai era >nca aratat >n presa >nca necen/urata si aservita dupa cum prescriu Gr't'c'alele2 5ntre 191" si 191$ guvernul engle/ si cel american >nca mai trebuiau sa tina c'nt de parerile cetatenil'r si c'ruptia presei a devenit t'tala numai dupa instaurarea cen/urii >n primul ra/b'i m'ndial2 3scensiunea c'ruptiei >n presa s4a va/ut >n acel interval prin ce4au patit .'l'nelul 7epingt'n, J232 I=(nne si 7'bert Kilt'n2 0ar >n 1922 s4 a ridicat cen/ura si /iarele >n general si4au revenit la tendinta de a rap'rta )aptele impartial si veridicD deci >ntregul e)'rt a )'st acum >ndreptat >nspre a 'pri /iarele sa spuna adevarul2 ata cum au )acut4'# *'rd F'rthcli))e era pr'prietarul a d'ua /iare de larga raspBndire si era cel mai imp'rtant pr'prietar al /iarului Times, cel mai imp'rtant /iar din 3nglia2 ;ra un bun redact'r, c'mbativ, cura8's si patri'tD une'ri avea dreptate, alte'ri nu avea, dar era independent si inc'ruptibil2 3r )i acceptat unele tactici ca sa4si sp'reasca ab'natii, dar nu 8ert)ea nici'data interesul natiunii si n4ar )i acceptat blas)emii, 'bscenitati si tradare2 1i nu putea )i intimidat2 1i4a )acut dusmani printre c'nspirat'rii din ghet'urile din 7usia de d'ua 'ri2 5ntBi, >n Ha( 1920 a tiparit >n Times artic'lul despre Gr't'c'alele 1i'nului cerBnd sa se investighe/e t'ata p'vestea si sa se vada daca sunt sau nu adevarate2 3p'i >n 1922 a vi/itat Galestina >mpreuna cu un /iarist, Je))ries, care4a scris ca mart'r 'cular ' carte clasica despre realitatile din Galestina L spre de'sebire de edit'rii de la Times si The Iuardian care scriau despre Galestina se/Bnd >n 3nglia si c'nsultBndu4se cu 0r2 Kei/mann2 *'rd F'rthcli))e a averti/at 3nglia >ntr4' serie de artic'le ca >n Galestina sunt 7002000 de arabi care traiesc ac'l' de mii de ani si ca evreii n4ar trebui sa imp'rte >n secret arme ca sa4i masacre/e2 Kic<ham 1teed >nsa, redact'rul se) la Times, unde *'rd F'rthcli))e nu era unicul pr'prietar, era dedicat si'nismului, cum arata chiar 0r2 Kei/mann, si4a re)u/at sa4i publice artic'lele, pe care le4a c'mbatut )ara sa vada Galestina, caci a re)u/at s4' vi/ite/e2 5n m'd surprin/at'r st'ria M)iciala a /iarului Times din 1962 p'vesteste t'ate acestea )ara ascun/isuri# spune cum Kic<ham 1teed a %evitat, sa vi/ite/e Galestina la cererea *'rdului F'rthcli))e si %n4a )acut nimic, cBnd *'rd F'rthcli))e i4a cerut sa publice un artic'l de )'nd despre Bal)'ur si si'nism2 &aptele sunt relatate mai 8's asa cum sunt ele pre/entate >n aceasta st'rie M)iciala, unde aut'rul a )'st surprins sa vada ca p'vestea *'rdului F'rthcli))e n4a )'st nici ascunsa nici masluitaD si din eEperienta directa a aut'rului, care a )'st de )ata la multe din ele2 5n Hai 1920 *'rd F'rthcli))e a publicat >n Times artic'lul >n care cerea sa se )aca lumina cu privire la Gr't'c'alele 1i'nului2 5n 1922 a vi/itat Galestina si4a scris seria de artic'le pe care d'rea s4' publice >n Times despre realitatile de ac'l'2 *a 22 &ebruarie 1922 s4a re>nt'rs din Galestina, )uri's ca redact'rul se) de la Times re)u/ase sa4i publice artic'lele si l4a criticat pe acesta >ntr4' sedinta de c'nducere din 2 Hartie 1922 unde a cerut demisia lui Kic<ham -sa nu uitam ca *'rd F'rthcli))e era principalul pr'prietar al /iarului: L dar spre surprinderea lui, Ki<ham a ramas pe l'cD mai mult , si4a luat av'cat >mp'triva *'rdului F'rthcli))eD si mai mult, si4a luat av'catul *'rdului F'rthcli))e >mp'triva *'rdului F'rthcli))e -7 Hartie 1922: si acest av'cat l4a desemnat pe clientul sau *'rd F'rthcli))e ca %dement,, %incapabil de munca,, unul care %pr'babil va muri curBnd, si i4a spus lui Ki<ham sa ramBna linistit >n c'ntinuare redact'r4se)Q Ki<ham l4a vi/itat pe *'rd F'rthcli))e >n Gau, &ranta, la !1 Hartie si la >nt'arcere a >mprastiat vestea la Times ca *'rd F'rthcli))e e nebun2
0ar altii care nu erau >n aceeasi banda l4au gasit pe *'rd F'rthcli))e per)ect n'rmal, lucid si d'tat cu mare putere mintala la ! Hai 1922, la 11 Hai 1922 -cBnd a tinut un discurs %eEcelent si de mare e)ect,: si la 2" Hai 1922 -cBnd a v'rbit cu el un alt direct'r de la Times:2 *a $ unie 1922, de la B'ul'gne, *'rd F'rthcli))e i4 a cerut lui Ki<ham sa vina la el la Garis pe data de 11 unie unde s4au >ntBlnit si *'rd F'rthcli))e i4a spus ca de4acum >nc'l' el pers'nal va )i redact'r4se) la Times2 3 d'ua /i au plecat cu t'tii la ;vian, >n ;lvetia, dar Ki<ham ascunsese un medic c'nspirat'r cu el pe tren si imediat ce trenul a trecut )r'ntiera elvetiana Ki<ham l4a declarat pe *'rd F'rthcli))e nebun pe ba/a marturiei acelui medic an'nim pitit >n tren descris de Ki<ham ca %un stralucit specialist )rance/, al carui nume nu s4a putut a)la nici'data2 Ge ba/a acestei declaratii de nebunie data de el pers'nal si de un individ neva/ut si necun'scut care putea sa )ie d'ct'r dar putea si sa nu )ie, Ki<ham a telegra)iat la Times 'rdinul ca nimic ce vine de la *'rd F'rthcli))e nu trebuie luat >n seama caci *'rd F'rthcli))e e nebun2 Ki<ham s4a re>nt'rs la Times la 1! unie 1922 si nu si4a reva/ut victima nici'data2 *a 1$ unie 1922 *'rd F'rthcli))e s4a re>nt'rs la *'ndra si4a gasit t'ate usile >nchise si tele)'nul lui taiat, iar un p'litist )usese plantat la usa lui ca sa nu4i permita intrarea >n pr'priul lui bir'u la /iarul al carui pr'prietar principal era2 *'rd F'rthcli))e a murit la 1" 3ugust 19222 .au/a m'rtii# end'cardita ulcer'asa, chipurileD avea 67 de ani2 T'ate astea au )'st p'vestite )ara 8ena >n st'ria M)iciala a +iarului Times la !0 de ani dupa m'artea victimeiD pe vremea aceea t'tul s4a )acut >n cel mai mare secret, publicul si alti /iaristi nestiind nimic2 @F'ta re/umat'rului# citit'rii )amiliari cu met'dele lui .eausescu si liescu si cu spitalele de psihiatrie unde au )'st t'rturati di/identii si intelectualii cinstiti din 7'mBnia nu se v'r mira de p'vestea aceasta2 3ut'rul crede ca daca publicul ar )i stiut )elul >n care4a )'st maltratat si anihilat *'rd F'rthcli))e calaii lui ar )i avut de raspuns la 'arecari >ntrebari 4 la vremea aceea, >n 1922A2 3ut'rul a participat la primul ra/b'i m'ndial ca unul din mili'anele de c'mbatanti, care nu pricepea nimic, si4a >nceput sa priceapa abia !0 de ani mai tBr/iu, dupa mult studiu si eEperienta vasta2 0ar >n 1922 l4a cun'scut bine pe *'rdul F'rthcli))e pers'nal, lucrBnd sub el >nainte de m'artea acestuiaD dar habar n4avea de si'nism, de Galestina, de Gr't'c'ale, de cau/ele m'rtii *'rdului F'rthcli))e2 3 )'st cu *'rd F'rthcli))e la B'ul'gne ca secretarul lui pers'nal >n Hai 1922, t'cmai cBnd a avut l'c c'nspiratia descrisa mai sus2 *4a cun'scut pe *'rdul F'rthcli))e ca pe un 'm eEtrem de capabil si inteligent si per)ect n'rmalD dar *'rd F'rthcli))e i4a spus ca i se da 'trava2 3cesta este singurul lucru pe care l4a 'bservat la *'rdul F'rthcli))e si nu l4a 'bservat la alti 'ameni2 3ut'rul nu p'ate spune daca *'rd F'rthcli))e a )'st >ntr4adevar 'travit sau avea mania persecutieiD dar banuiala lui este ca *'rd F'rthcli))e nu avea mania persecutiei2 Bine>nteles, nu s4a )acut aut'psie si m'artea *'rdului F'rthcli))e la 67 de ani a ramas >n m'd ')icial L de end'cardita ulcer'asa de care nu stia nimeni sa )i su)erit vre'data2 3ut'rul a )'st alaturi de *'rdul F'rthcli))e pBna >n /iua cBnd acesta a plecat spre ;vian, unde a )'st >nhatat de Ki<ham si acel misteri's an'nim ca %nebun, si n4a stiut nici atunci nici dupa m'artea *'rdului F'rthcli))e ca acesta a )'st tratat ca un nebun si sechestrat pBna la m'arte, asa de per)ect a lucrat c'nspiratia >n secret2 3 c'ntinuat sa lucre/e la Times )ara sa stie nimic din ce se >ntBmpla si cBnd )ratii *'rdului F'rthcli))e l4au >ntrebat la re>nt'arcerea lui la *'ndra, >n timp ce victima era sechestrata la ;vian, despre *'rdul F'rthcli))e, )ratii lui pr'babil stiau de acu/atia de nebunie dar n4au spus nimic si aut'rul n4a a)lat decBt dupa
!0 de ani din st'ria M)iciala a +iarului Times ca *'rdul F'rthcli))e a )'st declarat nebun si sechestrat si maltratat, desi a )'st unul din ultimii care l4au va/ut pe *'rd F'rthcli))e >nainte de sechestrare2 0upa eliminarea *'rdului F'rthcli))e, presa a devenit din ce >n ce mai aservita, asa cum ' descriu Gr't'c'alele 1i'nului, pBna la aservirea t'tala de a/i2 *'rd F'rthcli))e a )'st sechestrat la 1$ unie 19222 *a 2" ulie 1922 c'nsiliul *igii Fatiunil'r s4a >ntBlnit la *'ndra si4a rati)icat mandatul britanic sa instaure/e cu )'rta armel'r statul si'nist pe pamBntul palestinienil'r2 .arta *igii Fatiunil'r )usese scrisa de c'mitetul de % nvestigatii, al lui J'useD 0r2 Kei/mann, Brandeis si rabinul 1tephen Kise scrisesera declaratia Bal)'urD si Ben ?2 .'hn, un si'nist american numit de Kei/mann, a redactat d'cumentul mandatului britanic, a carui scriere chipurile era sub 8urisdictia *'rdului .ur/'n2 3cesta, care nu era de ac'rd cu mandatul -m'tiv pentru care a )'st >mpiedecat de a deveni prim ministru cBnd era n'rmal sa devina:, n4a putut decBt sa intervina ca sa schimbe cuvintele %7ecun'scBnd dreptul ist'ric al evreil'r asupra Galestinei,, cu cuvintele %7ecun'scBnd legatura ist'rica a evreil'r cu Galestina,, caci, /icea el, daca se admite dreptul ist'ric al evreil'r atunci evreii v'r )ace t't ce v'r ac'l' pentru ca au %dreptul ist'ric,2 *'rd .ur/'n, 'm cu sc'ala, nu credea nici ca ha/arii din 3sia -0r2 Kei/mann si t'ti si'nistii lui erau ha/ari: au vre' legatura ist'rica cu GalestinaD dar n4a putut )ace mai mult2 5n acest rastimp .haim Kei/mann )acea turul lumii cerBnd asigurari ca membrii c'nsiliului *igii Fatiunil'r v'r v'ta pentru mandatul britanic care sa asigure 'cuparea Galestinei de catre si'nisti2 *a 7'ma, cBnd ministrul de eEterne 1chan/er al taliei a /is ca ?aticanul este >ngri8'rat de s'arta camerei de la erusalim >n care a avut l'c .ina .ea de Taina, .haim Kei/mann a raspuns >n bat8'cura# %Fu prea am luat cursuri de ist'ria bisericii, asa ca nu stiu de ce le pasa italienil'r de camera >n care a avut l'c .ina .ea de Taina,2 - n 1960 si'nistii deschisesera >n cladirea aceea, chiar sub camera .inei .elei de Taina, ' asa numita %Givnita a .atastr')ei, pentru pelerina8 iudaic, pe care pBna si rabinul se) al 3)ricii de 1ud vi/itBnd4' a )'st >ngr'/it de superstitiile primitive de/v'ltate ac'l'2 ;l scrie# %Hi se pare ca are ceva ne4evreiesc, ceva care apartine mai degraba de superstitie decBt de credinta religi'asa autentica9 Ha >ngr'/esc gBndindu4ma ce e)ect v'r avea aceste p'vesti pur ap'cri)e asupra evreil'r simpli, pi'si si superstiti'si din Oemen,2: *a Berlin, .haim Kei/mann a >ntBmpinat 'p'/itia unui ministru evreu, Kalter 7athenauD acesta /icea ca nu vede de ce evreii din Iermania trebuie sa devina straini >n patria l'rD Kalter 7athenau a )'st asasinat cu pr'mptitudine si ast)el si'nismul s4a mai scapat de un evreu inc'm'd campi'n al evreil'r integrati >n s'cietate2 .a sa4si asigure v'tul 1paniei, .haim Kei/mann i4a spus delegatului spani'l# %3cum 1pania are sansa sa plateasca parte din ce ne dat'rea/a n'ua evreil'r,2 %Gartea, aceasta se re)erea la ' dat'rie pe care 1pania chipurile ' c'ntractase >n evul mediu cBnd ')erise a/il evreil'r, pe care eh'va mBniat >i >mprastiase din tara )agaduintei printre semintiile lumii2 1emintiile lumii erau vin'vate prin >nsasi eEistenta l'r de )aptul ca eh'va >i >mprastia pe evrei printre eleD ele devenind ast)el instrumentele mBniei lui eh'va, pentru care crima trebuiau ap'i sa plateasca pe veci de veci2 0e aceea acum 1pania si Bra/ilia puteau plati d'ar %parte, din ce dat'rau ca )'ste instrumente ale mBniei lui eh'va2 0ar 1pania si Bra/ilia si4au platit %partea, de dat'rie si *iga Fatiunil'r a v'tat pentru mandatul britanic2 Fici macar .haim Kei/mann nu stie daca v'turile au )'st 'btinute prin e)'rturile lui sau prin alte
presiuni eEercitate asupra se)il'r de state de cineva necun'scut chiar si lui2 5n 3nglia *'r/ii 1(denham, slingt'n si 7aglan au >ncercat sa 'preasca mandatul si4au intr'dus ' m'tiune >n camera l'r/il'r care a v'tat cu ' mare ma8'ritate repudiind 0eclaratia Bal)'ur2 0ar v'tul l'r n4a avut putere, caci camera l'r/il'r )usese despuiata de putere >n stat2 3st)el la 2" ulie 1922 *iga Fatiunil'r a v'tat ca trupele britanice v'r mentine un c'rd'n militar >n Galestina care sa asigure intrarea si'nistil'r >n averile si pamBnturile stram'sesti ale palestinienil'r2 -Handatele v'tate de *iga Fatiunil'r atunci includeau de )'rma si ra<ul, 1iria si Transi'rdania si diverse terit'rii >n Mceania etc2, care mandate au )'st curBnd lichidate sub ' )'rma sau alta, prin independenta sau >ngl'bare, ast)el ca din t'ata a)acerea mandatel'r s4a ales d'ar sc'pul principal, ter'ri/area palestinienil'r cu )'rta armata a unei mari puteri >n sc'purile si'nismului pBna cBnd si'nismul va )i destul de puternic militar ca sa c'ntinue ter'area )ara trupe britanice:2 .urBnd a )'st si 3merica amestecata, desi publicul american n4a avut habar timp de !0 de ani de ce )ace guvernul sau ac'l'2 Gresedintele Kils'n era m'rt, tara avea presedinte republican, pe Jarding si republicanii s4au grabit sa se plece si'nismului mai abitir decBt 'ricine, desi n4aveau nici ' nev'ie s4' )aca si publicul la 'ra aceea nu i4ar )i sustinut dac4ar )i stiut2 5n unie 1922 .'ngresul si 1enatul american au v'tat ' re/'lutie identica cu declaratia Bal)'ur din 19172 3st)el >ncBt administratia americana republicana nu mai di)era cu nimic de cea dem'crata si alegat'rul american )ara sa stie are un singur candidat la alegeri indi)erent cBte mari'nete apar >n campania elect'rala si pe lista de v't# candidatul %sectei )'rmidabile,2 .apit'lul !6# Gatria nati'nala Timp de 10 ani s4a publicat minciuna ca si'nistii aveau >n Galestina d'ar un centru cultural iudaic, universitate, bibli'teca, cBteva )erme2 0ar arabii nici'data n4au cre/ut minciuna care4a dus de nas restul lumii2 ;i au va/ut imediat cum li se aplica l'r cu armamentul sec'lului 20 varsarea de sBnge si h'l'caustul cerut de eh'va >n scrierile levitil'r din sec2 6 >2 Jr2 3u cautat sa se apere rasculBndu4se si pr'testBnd si sBngele l'r a )'st varsat de atunci >nc'ace )ara >ntrerupere2 GlBngerile l'r n4au )'st ascultate2 *e'p'ld 3mer(, 1ecretar britanic pentru .'l'nii, s4a dus >n Galestina >n 1926 si le4a spus palestinienil'r ca 3nglia nu4si va schimba p'litica 'rice4ar )i2 3ut'rul ridica >ntrebarea ce putere determina un guvern sa stabileasca ' p'litica pe care ap'i sa re)u/e s4' reeEamine/e sau s4' schimbe cBnd c'nditiile ' cer2 3tBt guvernul engle/ cBt si guvernul american au re)u/at sa de/valuie cine le stabileste p'litica si cine nu le da v'ie s4' schimbe cBnd p'p'arele l'r ' cer2 5n timp ce Galestina >ncepea sa se /vBrc'leasca, p'liticienii de la *'ndra si Kashingt'n se )elicitau de isprava l'r si *l'(d Ie'rge, desi era pe duca caci nu mai era util, >nca se grabea sa linga ci/mele stapBnil'r lui2 *a ' c'n)erinta publica se lauda# %*a sc'ala unde am >nvatat eu se preda mai mult despre ist'ria evreil'r decBt despre ist'ria pr'priului meu p'p'r,2 0ar si cei care l4au >nl'cuit au )acut eEact ca el2 5n 19!6 *'rd Bal)'ur s4a dus la Tel 3viv sa4si vada 'pera, unde a )acut un tur sub puternica pa/a militara si4a )'st >ncBntat de %receptia c'rdiala,2 5n 1iria >nsa, unde ter'area militara era mai putin e)icace, a )'st huiduit si4a )ugit repede >nap'i >n 3nglia sub puternica esc'rta militara2 .aci de4acum arabii >ncepusera sa vada tragicul destin la care )usesera c'ndamnati2 3rabii, care cun'sc Talmudul, cun'sc Th'ra, cun'sc secta levitil'r si de4acum >i cun'steau si
pe ha/ari, nu vindeau decBt putin din pamBntul l'r si cautau sa se salve/e de c'tr'pirea si'nista si sa4si apere avutul si vietile2 ;vident, nu puteau )i dep'sedati t'tal decBt de ' )'rta militara superi'ara2 *a >nceput marile puteri n4au recun'scut pe )ata ca v'r )ace asta2 .hurchill a cerut >n 1922 sa li se permita arabil'r drepturi p'litice >n pr'pria l'r tara -alegeri:, dar .haim Kei/mann a inter/is aceasta si ap'i s4a plBns ca arabii cred %cel'r care rastalmacesc sc'purile si'nistil'r,, cBnd chiar el le re)u/a drepturi civile >n pr'pria l'r tara2 0esi guvernul britanic sub calcBiul lui .haim Kei/mann re)u/a sa4si revi/uiasca p'litica, ca sa astupe gura lumii a trimis din n'u 'bservat'riD acestia, c'misia 1ha= si c'misia 1imps'n, au rap'rtat veridic la )el ca si c'misiile dinaintea l'r si .haim Kei/mann s4a plBns ca rap'artele l'r sunt %dusman'ase,2 *l'(d Ie'rge a4nceput pe )ata sa de/apr'be c'n)iscarile averil'r palestinienil'r de catre si'nisti, la care .haim Kei/mann a raspuns ca %evreii, care au su)erit atBta @pr'babil din partea lui eh'va, caci n4a eEplicat la ce su)erinte se re)ereaD asta era >n 1926, cBnd >nca nu se inventase g'g'rita ^h'l'caustului^A 22 nu v'r )ace ca arabii sa su)ere la mBna l'r,2 0upa aceasta declaratie a >nceput persecutia arabil'r si mai abitir2 0ar lui .haim Kei/mann nu4i pasa de ce /ic arabiiD sc'pul lui era sa tina guvernul engle/ si american strBns >n pumnul lui si acestea sa4i eEecute 'rdinele2 0usmanii lui nu erau atBt arabii cBt evreii nesi'nisti militanti2 3cestia nu d'reau ' Galestina scaldata >n sBngele arabil'r de/m'steniti dar d'reau un m'nument cultural al iudaismului si aceasta a )'st slabiciunea care i4a dat cBstig de cau/a lui Kei/mann2 .aci mandatul britanic cerea ca %t'ti evreii sa c'lab're/e la instaurarea patriei nati'nale evreiesti,2 .um mase largi de evrei se 'puneau )aptel'r si'nistil'r >n Galestina, .haim Kei/mann s4a c'ncentrat >n urmat'rii $ ani sa4i neutrali/e/e pe acestia2 5n acest sc'p a inventat termenul de %ne4si'nist,2 ;vreii din 3nglia l4au >nteles si l4au evitat, dar cei din 3merica au ca/ut >n capcana si >n 192$ s4a anuntat crearea unui grup %nesi'nist, care4l va a8uta pe Kei/mann sa %c'nstruiasca Galestina,2 n 1929 Kei/mann a instaurat %3gentia ;vreiasca *argita, care chipurile includea t'ti evreii, caci includea 'arecari %nesi'nisti,2 3rabii au recun'scut imediat peric'lul m'mentului >n care aceasta agentie va deveni guvernul Galestinei si si4au intensi)icat lupta2 GBna si guvernul britanic a trebuit sa recun'asca >n 19!0 ca mandatul era un )iasc' si actul Gass)ield 'rd'na sa se suspende imigratia si'nista si sa se c'ntr'le/e aut'ritatea 3gentiei ;vreiesti2 0ar .haim Kei/mann l4a chemat imediat pe primul ministru britanic 7amsa( Hacd'nald la el si acesta a rev'cat actul Gass)ield si a >ntrebat cu umilinta cine d'reste .haim Kei/mann sa )ie numit c'misi'narul britanic al Galestinei2 Fimeni, /ice aut'rul, nu p'ate spune cu ce erau santa8ati acesti p'liticieni, de ce se temeau de erau asa de servili si supusi lui .haim Kei/mann2 Hem'riile l'r nu de/valuieD dar atBt p'liticienii engle/i cBt si cei americani din 19!0 >nc'ace s4au supus 'rdinel'r unuia ca .haim Kei/mann cu cea mai mare umilinta imediat )ara sa crBcneasca, aratBnd ca4l c'nsiderau repre/entant al unei puteri de care se temeau mai mult decBt de m'arte2 5ntre timp >n Galestina, >n 10 ani p'pulatia evreiasca a crescut cu mai putin de 1002000D >n 1927 mai multi evrei au parasit Galestina decBt au venit ac'l'D eE'dul evreil'r din Galestina a c'ntinuat >n 19294!22 0aca ar )i )'st lasati >n pace, evreii nu s4ar )i dus ac'l' si arabii si4ar )i recBstigat patria2 0ar n4au )'st lasati >n pace2 .aci acum au aparut 7''sevelt >n 3merica si Jitler >n Iermania2
.apit'lul !6# 1traniul r'l al presei 5ntre 19!! si 19!9 s4a pregatit cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial2 3ut'rul scrie de4 acum si ca mart'r 'cular, )iind intim implicat la nivel >nalt >n acest ra/b'i ca c'resp'ndentul /iarului Times la Berlin2 .um b'lsevi/area 7usiei lasase ' lacuna >n %persecutiile pe care le su)era evreii,, au aparut persecutiile pe care le su)ereau evreii >n Iermania L un dar ceresc pentru .haim Kei/mann si si'nism2 3ut'rul a )'st de )ata cBnd a ars cladirea parlamentului din Berlin, incendiu care i4 a permis lui Jitler sa instaure/e un regim de lagare de c'ncentrare dupa m'delul s'vietic, pe care l4am eEperimentat cu t'tii >n tarile s'cialiste dupa 19"62 0e atunci aut'rul a banuit ce i s4a veri)icat mai tBr/iu# >ntinderea ciumei b'lsevice din 7usia >n restul ;ur'pei2 .aci regimul lui Jitler si regimul lui 1talin au )'st unul si4acelasi lucruD na/ismul si c'munismul sunt eEact aceeasi )'rma a %rev'lutiei m'ndiale, si antag'nismul l'r >n timpul celui de4al d'ilea ra/b'i m'ndial nu anulea/a identitatea l'r ca sistem2 T'ti eEpertii militari si p'litici ai timpului au )'st de ac'rd ca cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial putea )i evitat -.hurchill >n mem'riile lui >l numeste %ra/b'iul care n4a )'st necesar,: daca cineva s4ar )i 'pus lui Jitler cBnd >ncepuse sa navaleasca pe 7in, >n 3ustria si .eh'sl'vacia L pBna si >n 19!$ ar )i putut )i evitat ra/b'iul -asa /ice si .hurchill:, cBnd generalii germani erau gata sa4l debarce pe Jitler2 0ar puterile 'ccidentale i4au dat mBna libera lui Jitler si4au pre)erat sa verse sBngele a "6 mili'ane de 'ameni2 T'ti c'resp'ndentii /iarel'r 'ccidentale au averti/at ca Jitler trebuie 'prit2 5n 19!! F'rman ;butt, c'resp'ndent la Times ca si aut'rul -care era al d'ilea c'resp'ndent: a scris ca ra/b'iul va i/bucni >n 6 ani daca Jitler nu este descura8at2 3cest rap'rt a mai aparut >nca >n Times dar dupa aceea rap'artele c'resp'ndentil'r au >nceput sa nu mai apara, sa )ie masluite, sa )ie ratacite, sa )ie ign'rate2 5n schimb apareau artic'le care4l descriau pe Jitler ca pe un 'm drept, bun si pasnic care are d'leante ce4ar trebui ascultate2 ?a/Bnd minciuna gr's'lana si pernici'asa, F'rman ;butt n4a mai re/istat si s4a retras si aut'rul a ramas singurul c'resp'ndent la Berlin si, din 19!6, la ?iena2 5n 19!7 aut'rul a averti/at /iarul Times ca Jitler si I'ering au anuntat ca ra/b'iul va >ncepe >n t'amna anului 19!92 0upa ce Jitler a 'cupat ?iena, aut'rul a )'st arestat de trupele hitleriste pentru scurt timp ap'i a plecat la Budapesta de unde a va/ut capitularea de la HRnchen din 19!$2 ?a/Bnd cum 'rice dem'nstrea/a, d'vedeste si arata un rep'rter cinstit si c'nstiinci's este ign'rat sau )alsi)icat de interesele 'culte din presa care ac'pera lumea cu ' retea gr'asa de minciuni, aut'rul si4a dat demisia si4a pre)erat sa ramBna )ara pBine, decBt sa participe la 'ribila si gr'teasca >nselaciune care4a dus la varsarea a 'ceane de sBnge si4a cau/at si cau/ea/a si asta/i su)erinte nes)Brsite si prabusirea civili/atiei crestine2 0upa 1" ani, >n st'ria M)iciala a +iarului Times, se )ace alu/ie la er'area /iarului Times, de pe vremea aceea cBnd >l lauda pe Jitler ca pe un 'm cinstit si pasnic si se recun'aste ca %anumiti rep'rteri tineri mai ne>nsemnati si4au dat demisia >n semn de pr'test,D dar pBna si aici /iarul s4a simtit 'bligat sa minta, caci aut'rul a )'st singurul care si4a dat demisia, nu era tBnar -avea "! de ani: si nu era ne>nsemnat caci era singurul rep'rter pentru ;ur'pa .entrala si era la Times de 17 ani2 1i t't minciuna este a)irmatia ca %aceasta er'are nu se va mai repeta,, caci /iarul Times, ca si t'ate celelalte /iare mari ale stabilimentului, au c'ntinuat sa minta si sa )alsi)ice si >n 19"6, cBnd s4a daruit 8umatate din ;ur'pa b'lsevismuluiD si cBnd s4a >ntins ciuma r'sie >n .hinaD si cBnd s4a si'ni/at
Galestina2 .Bnd si4a dat demisia, aut'rul era d'ar de/gustat ca patri't, caci vedea ca se pregateste un masacru al tineretului tarii sale si i se inter/icea sa arate publicului peric'lul care4l ameninta2 Fu stia nimic de pataniile .'l'nelului 7epingt'n, identice cu ale lui2 Ge vremea cBnd era c'resp'ndent la Times aut'rul a va/ut cum s4a nascut legenda %su)erintel'r si persecutiile evreil'r,, legenda %h'l'caustului,2 5ntBi Times a scris ca %sunt persecutati 'p'nentii p'litici si evreii,2 3p'i >ncetul cu >ncetul )'rmula a devenit# %sunt persecutati evreii si 'p'nentii p'litici,2 3p'i presa a taiat din )'rmula %'p'nentii p'litici, si4a scris t't timpul ca %sunt persecutati evreii,2 3st)el s4a mintit cu nerusinare, ign'rBndu4se su)erintele ma8'ritatii victimel'r, care FC erau evrei si publicul a )'st dus de nas ca %numai evreii au su)erit sub na/ism,2 3st)el >n 19"6 tribunalul de la FRrnberg a 8udecat %crimele >mp'triva evreil'r,, iar victimele de sute de 'ri mai numer'ase ne4evreiesti au )'st t'tal ign'rateD si t't >n 19"6 guvernul britanic si cel american au aband'nat cu nepasare sute de mili'ane de victime sa su)ere mai rau decBt 'rice4au su)erit evreii L care au su)erit >n pr'p'rtia >n care se a)lau printre restul victimel'r, nici mai mult nici mai putin2 @F'ta re/umat'rului# >n 1991 .rucea 7'sie a 'btinut de la )'sta Cniune 1'vietica in)'rmatia ca la 3usch=it/ au )'st >n t'tal !002000 de detinuti din care un mic pr'centa8 erau evrei2 0ar mitul cel'r 6 mili'ane de evrei ga/ati c'ntinua nestingherit >n mintea marelui public >ntunecata de minciuni de tipul cel'r descrise aiciA2 3ut'rul p'vesteste cum pBna la "! de ani nu si4a dat seama ca ar eEista vre' di)erenta >ntre evrei si alti 'ameni, pBna n4a rap'rtat despre persecutiile din lagarele de c'ncentrare na/iste2 G'vesteste cum lua marturiile victimel'r persecutiil'r hitleriste, le asculta ist'ria, le eEamina ranile, cerceta lagarele de c'ncentrare L chiar cu riscul de a )i la rBndul lui persecutat2 G'vesteste cum peste 90W din victimele hitlerismului erau nemti >n Iermania, cehi >n .eh'sl'vacia si asa mai departeD cum un numar mic de evrei, sub 10 W, erau si ei persecutati de Jitler, >n aceeasi pr'p'rtie >n care se a)lau >n p'pulatie2 1i ap'i arata cum presa si mass4media au negat cu desavBrsire su)erintele a 90W din victime si4au pretins ca numai evreii au )'st persecutati2 0e eEemplu# rabinul 1tephen Kise scrie >n 19"9# %Hasurile luate >mp'triva evreil'r c'ntinuau sa )ie mai pline de cru/ime sistematica si de distrugere plani)icata decBt ter'area de/lantuita >mp'triva alt'ra2 *a 29 anuarie 19!! Jitler a devenit cancelar92 regimul de ter'are a >nceput imediat cu batai si arestari ale evreil'r9 3m planuit un mars de pr'test la Fe= O'r< pe 10 Hai, /iua cBnd s4a 'rd'nat arderea cartil'r evreiesti >n Iermania92 ;vreii au su)erit cel mai mult >n urma acestui atac92 lagarele de c'ncentrare au )'st >n)iintate ca sa )ie umplute cu evrei,2 T'ate aceste a)irmatii sunt minciuni2 ;vreii n4au su)erit mai mult ca altii, ci eEact ca 'rice alt 'p'/ant p'litic ne4evreu2 Ter'area n4a >nceput la 29 anuarie ci la 27 &ebruarie2 Fu s4a 'rd'nat arderea nici unei carti evreiestiD aut'rul a )'st de )ata la )iecare din aceste evenimente si4a va/ut clar si precis ce se ardea2 14au ars cartile %marEiste, si multe carti scrise de aut'ri germani si engle/i ne4evrei si printre ele s4au gasit si cBteva carti scrise de aut'ri evrei2 ;vreii n4au su)erit del'c mai mult decBt ne4evreii persecutati ca 'p'nenti p'liticiD si lagarele de c'ncentrare n4au )'st umplute cu evrei2 ;vreii erau >n lagare >n aceeasi pr'p'rtie numerica >n care erau si4n a)ara lagarel'r printre restul 'amenil'r2 T'tusi aceasta minciuna despre %persecutia evreil'r, a d'minat mintea 'menirii din 19!9 >nc'ace2 *a vremea cBnd si4a dat demisia, aut'rul era de/gustat numai de )elul >n care se nega si
)alsi)ica peric'lul ra/b'iului care avea sa ucida "6 de mili'ane >n m'd inutil si minciuna despre persecutia evreil'r >n m'd special >l agasa d'ar ca un )apt min'r2 0e4abia mult mai tBr/iu si4a dat seama ca t't sc'pul ra/b'iului era c'ntinut >n acea minciuna2 .Bnd a studiat ulteri'r bi'gra)ia lui 7'bert Kilt'n si4a dat din n'u seama de asemanarea evenimentel'r2 Kilt'n >ncercase sa spuna adevarul despre b'lsevism >n 7usia si a8unsese la pr'blema evreiasca2 3ut'rul a cautat sa arate ce se >ntBmpla >n ;ur'pa si4a a8uns t't ac'l' unde4a a8uns Kilt'n2 0upa ce si4a dat demisia, aut'rul a >ncercat sa deschida 'chii 'menirii scriind >ntr4' carte adevarul pe care /iarul Times re)u/a sa4l publice2 M a d'ua carte l4a dus mai departe, la cau/ele ra/b'iuluiD si atunci a >nceput sa priceapa de ce se >ntinde atBt de asiduu peste 'menire minciuna ca evreii au )'st persecutati mai mult ca altii2 .apit'lul !7# eslea, mesia si masele Jitler si 7''sevelt si4au >nceput d'mnia de'data -unul la " Hartie, celalalt la 6 Hartie 19!!:, si4au )'st amBnd'i sarbat'riti si ad'rati ca mesia de catre evreii si'nisti din tarile respective# >n 3merica rabinul 7'senblum l4a numit pe 7''sevelt %mesager dumne/eiesc, )av'ritul destinului, mesia 3mericii de mBine,D si >n 19!7, cu inva/ia hitlerista la usa, un evreu i4a p'vestit aut'rului cum la ascensiunea lui Jitler rabinul lui predica la sinag'ga cum ca Jitler era %mesia al evreil'r, -era un rabin pi's si batrBn care interpreta dupa pr')etiile levitice:2 3tBt >n 3merica cBt si >n Iermania L si >n 7usia, de alt)el L se)ul statului era descris de mass4media ca mai mult decBt un 0umne/eu si c'piii erau crescuti sa4l ad're2 3cesti trei %c'nducat'ri iubiti,, %tatuci ai p'p'rului,, %mesia,, %eliberat'ri, pareau a )i 'pusi unul altuia2 0e )apt t'ti trei au lucrat c't la c't si4au pr'm'vat principiul distrugerii civili/atiei crestine 'ccidentale >ntrecBndu4se unul pe celalalt2 T'ti trei au pr'm'vat cele trei ramuri ale distrugerii# c'munismul, si'nismul si %guvernul m'ndial care sa )'rte/e pacea >n lume,2 7''sevelt era numai minciuna, pBna si eEteri'rul lui era mincin's, caci era paralitic si sedea >n )'t'liu cu r'tile, dar cBnd aparea >n va/ul publicului era t'tdeauna pr'ptit >n pici'are, asa cum apare si >n statuile luiD un eEpert p'litic a decis ca adevarata stare a pici'arel'r lui nu cadrea/a cu imaginea ce trebuie s4' aiba >n mintea p'p'rului2 Grima lui in'vatie a )'st ca de la >nceput cabinetul lui a )'st inaugurat de 8udecat'rul .ard'/', un si'nist diri8at de rabinul 1tephen KiseD ast)el de la >nceput interesele americanil'r au trecut pe planul d'i2 7''sevelt a c'ntinuat p'litica lui Kils'n2 Gr'blema 3mericii era acum imigrarea masiva a evreil'r ha/ari din ;ur'pa rasariteana, care era un element destabili/at'r si alarmant resimtit de t'ate p'p'arele napadite de ha/ari2 0r2 Kei/mann scrie# %0e cBte 'ri numarul evreil'r dintr4' tara a8unge la punctul de saturatie, tara reacti'nea/a9 3nglia a a8uns la punctul unde p'ate sa abs'arba numai un anumit numar de evrei si nu mai multi92 3ceasta reactie nu este antisemitism in sensul 'bisnuit, vulgar al cuvBntuluiD este ' caracteristica s'ciala si ec'n'mica a imigratiei evreiesti pe care n4' putem schimba2 1ir Killiam @;vans I'rd'n, care ceruse >n 1906 sa se stabileasca un numar de imigranti evrei anual primiti >n taraA n4avea nici ' pre8udecata speciala anti4evreiasca2 ;l a )acut ce4a )acut9 cu bunatate, >n interesul tarii sale9 0upa parerea lui era )i/ic imp'sibil ca 3nglia sa rec'mpense/e evreii pentru ce pacatuise 7usia >mp'triva l'r9 sunt sigur ca s4ar )i 'pus 'ricarui alt )luviu de imigranti straini de alta rasaD dar s4a >ntBmplat sa nu
)ie alt )luviu asa de mare,2 0upa "0 de ani, v'rbind >n )ata evreil'r din 3merica, Kei/mann a spus# %Cnele tari p't digera un anumit numar de evreiD 'data numarul depasit, ceva drastic trebuie sa aiba l'cD evreii trebuie sa plece,2 0r2 Kei/mann /icea asa numai pentru ca vr'ia sa dem'nstre/e evreil'r ca ei nu p't )i asimilati si nu p't trai >n pace cu vecinii l'r2 3cest argument este ba/a si'nismului, dar nu este adevarat2 0ar, daca >n 1906 0r2 Kei/mann /icea ca un guvern nu p'ate plati pentru presupuse daune cau/ate de alt guvern un'r terte pers'ane, de la 1906 >nc'ace guvernele 'ccidentale n4au )acut altceva decBt sa supuna multimi nevin'vate la mari su)erinte ca sa le )aca %sa plateasca pentru su)erintele, chipurile cau/ate de terte pers'ane2 1i, daca ce spunea el e adevarat, ca tarile nu p't digera decBt un anumit numar de evrei, alt)el se >ntBmpla ceva drastic, nu e clar de ce se straduia sa aduca >n m'd nelimitat evrei ha/ari din estul ;ur'pei >n 3merica L pentru a pr'v'ca acel lucru drastic2 Gr'babil atunci alte guverne v'r )i )acute sa plateasca pentru ce %su)era, evreii acum >n 3merica2 5ntre 1$$1 si 1920 au )'st peste ! mili'ane de imigranti legali >n 3merica din 7usia, ma8'ritatea evrei2 5n 1$77 recensamBntul arata 2!02000 de evrei >n 3mericaD >n 1926 arata " mili'ane si 8umatate2 0ar pr'babil erau mult mai multi, caci %>nteleptii, l'r nu le permit sa se lase numarati de g'imi2 3cum se estimea/a cam 10 mili'aneD dar disp'/itiile lui 7''sevelt )ac identi)icarea )'arte grea2 T'tusi >n 3merica este cel mai mare grup de evrei din lume, dar si aici sunt mai putin de 10W2 Fumeric neimp'rtanti, ei detin abs'lut t'ata puterea si p'/itiile p'litice2 3cest lucru i4a alarmat pe americani, care au stabilit c'te de imigrare de !W din t'talul p'pulatiei de acea nati'nalitate pentru )iecare natie >n 1910, caci, /icea c'ngresul >n 192", %G'p'rul american nu p'ate lasa unui grup strain9 dreptul de a4i dicta caracterul legil'r tarii,2 0ar in'vatia lui 7''sevelt c'nsta t'cmai >n a lasa acest grup strain sa dicte/e legile 1tatel'r Cnite de la el >nc'ace2 .a si Kils'n, *l'(d Ie'rge, generalul 1muts, 7''sevelt a )'st ales de ' mBna ascunsa sa devina presedinte2 Bi'gra)ul lui J'use /ice ca J'use l4a ales pe 7''sevelt >nca dinainte de 191! si l4a instruit de pe4atunci pentru a4l )ace presedinte2 0esigur J'use se astepta sa )ie ment'rul lui 7''sevelt cum )usese al lui Kils'n L dar 7''sevelt n4a avut nev'ie de el dupa alegeri si J'use dispare dupa 19!! de pe )irmament2 0e la >nceput, 7''sevelt a spri8init rev'lutia m'ndiala si primul lui gest a )'st sa recun'asca guvernul c'munist2 0e la >nceput a )'st aservit si'nismului2 0e la >nceput a lucrat pentru %liga pentru )'rtarea pacii,, cu n'ul nume de %Fatiunile Cnite,2 0in grupul din 8urul lui Kils'n d'ar J'use lipsea, restul erau t'ti gramada pe 7''sevelt# Bernard Baruch, care4i era c'nsilier dinainte de4a )i presedinte si care4a )acut planul Fatiunil'r Cnite, ap'i rabinul 1tephen Kise si Brandeis, care se simtea stimulat de ce )acea Jitler >n Iermania sa i/g'neasca palestinienii din Galestina2 0ar rabinul 1tephen Kise nu l4a spri8init pe 7''sevelt pentru presedintie -desi4l spri8inise pentru senat si ca guvernat'r: pBna nu s4a c'nvins cBt este 7''sevelt de d'cil2 0upa alegeri a declarat ca 7''sevelt %are din n'u admiratia mea, si4a )'st din n'u intimul lui 7''sevelt2 0ar acum garda si'nista a presedintelui american era mai evidenta decBt )usese pe vremea lui Kils'n, cBnd apareau ca niste americani care sunt evrei din punct de vedere religi'sD caci acum ei nu se s)iau sa spuna ca ei sunt evrei si nu americani si ca interesele si'nismului primea/a 'ricBnd si interesele 3mericii nu4i interesea/a2 T't ce4a )acut presedintele american 7''sevelt a slu8it principiului distrugat'r sub cele trei )'rme ale sale# si'nismul, c'munismul,
guvernul m'ndial2 7''sevelt a mai avut un s)atuit'r, pe &eliE &ran<)urter, evreu nascut la ?iena, care J'use credea ca este mai puternic decBt ceilalti trei2 1i &ran<)urter, ca Brandeis si .ard'/', a a8uns >n .urtea 1uprema2 ;ra se)ul &acultatii de 0rept de la Jarvard si4a educat generatia de av'cati care4au d'minat p'litica 3mericii >ntre 19"0 si 19602 1tudentii lui au )'st >mpinsi >n p'sturi cheie >nlaturBnd pe altii2 Cnul dintre ei a )'st 3lger Jiss, d'vedit ulteri'r a )i agent c'munist s'vietic si c'nsilier intim al lui 7''sevelt2 3ltul a )'st 0ean 3ches'n, prieten si aliat al lui Jiss2 *a Oalta unde s4a pecetluit tragedia mili'anel'r din rasaritul ;ur'pei, Jiss a 8ucat un mare r'l >n a cau/a aceasta tragedieD si 3ches'n a 8ucat un mare r'l dBnd .hina pe mBna ter'arei r'sii c'muniste2 3lti intimi ai lui 7''sevelt au )'st si'nistul Jenr( H'rgenthau, care a )aurit planul H'rgenthau de a da 8umatate ;ur'pa prada b'lsevismuluiD senat'rul Jerbert *ehman, alt mare si'nist care a pr'm'vat imigrarea masiva >n Galestina din 19"64"6, ducBnd la ra/b'iul din GalestinaD ap'i 1amuel 7'senmann, care l'cuia la .asa 3lba si4i scria discursurile lui 7''seveltD ap'i 0avid Files, evreu din 7usia, c'nsilier >n pr'blemele evreiesti al lui 7''seveltD ap'i Ben8amin .'hen, mare si'nist care scrisese declaratia Bal)'ur >n 1917D si >nca alti trei evrei din 7usia, 1idne( Jillman, sad'r *ubin si *e' Gasv'ls<(2 Fici un ne4evreu >n 8urul lui 7''sevelt2 0ar acestia nu erau decBt vBr)ul piramidei si'niste care a d'minat si >nl'cuit viata p'litica americana de la 7''sevelt >nc'ace2 0ar g'imii nu trebuie sa se plBnga ca nu li se permite acces la guvernarea tarii l'r2 Fici un evreu care era >mp'triva c'munismului, >mp'triva si'nismului, sau >mp'triva guvernului m'ndial n4a )'st t'lerat >n prea8ma presedintelui american2 0in cau/a ca p'stul l'r era asa de vag, de c'nsilieri ne')iciali, cei numiti mai sus care4l >nc'n8urau pe 7''sevelt >ntr4un /id c'mpact nu puteau )i atacati de nimeni si chiar cBnd erau criticati, 7''sevelt pur si simplu ign'ra t't ce se spunea >mp'triva l'r2 1i acesti c'nsilieri au c'nstruit imaginea persecutiei su)erite de evrei L din partea lui Jitler de data astaD )usese din partea tarului 7usiei pe vremea lui Kils'n2 3plicBndu4se planul magistral al lui J'use pentru alegeri, 7''sevelt a )'st reales de trei 'ri2 3pelul se )acea la grupuri care, chipurile, su)ereau persecutii L negrii, sau cei saraci si li se pr'mitea ra/bunare >mp'triva %persecut'ril'r, l'r daca4l aleg pe 7''sevelt2 3mbele partide, republican si dem'crat, se >ntrec >n a curta %v'turile min'ritatil'r,, a cel'r %care su)era discriminare,2 7''sevelt a inaugurat de asemenea p'litica de)icitului bugetar, principiul de a cheltui mai mult decBt venitul guvernului, caci dat'riile n4au imp'rtanta, )iind dat'riile guvernului catre stat2 7''sevelt a intr'dus ast)el >n 1tatele Cnite, sub preteEt ca sc'ate tara din cri/a ec'n'mica, )alimentul nati'nal care vlaguieste si duce de rBpa ' tara care4a )'st puternica si pr'spera prin munca eEtrem de pr'ductiva si inventiva L pBna la el2 1u)erintele negril'r care gem sub discriminare, chipurile, de care li se rupe inima p'liticienil'r americani este ' cau/a sustinuta cu legende si agitatie t't timpul de catre d'ua 'rgani/atii evreiesti din Fe= O'r<# .'mitetul ;vreiesc 3merican si *iga 5mp'triva 0e)aimarii si de catre 3s'ciatia 3mericana pentru Gr'm'varea Mamenil'r de .ul'are si ea de la >nceput sub c'nducere evreiasca2 Fegrii sunt pasivi si manipulati >n lupta %l'r, >mp'triva %discriminarii de care su)era,2 0esegregarea este ' activitate pe care n4' d'resc nici albii nici negrii, )iecare )iind multumit sa stea >ntre ai lui, dar este impusa de aceste grupuri militante evreiesti, care au impus carutarea cu )'rta a c'piil'r dintr4un c'lt al 'rasului >ntr4altul pentru ca c'piii albi sa mearga la sc'ala >n cartier negru si c'piii
negri sa mearga la sc'ala >n cartier alb2 3ut'rul a va/ut bugetul .'mitetului ;vreiesc 3merican, pentru 196!, unde se stabilea ca litigatiile pentru drepturile negril'r sunt ' c'mp'nenta principala a activitatii acestui c'mitet si desegregarea este pre'cuparea l'r2 7''sevelt a c'nvenit asa de bine stapBnil'r lui, )acBnd eEact t'tul dupa cum i se prescria >ncBt a )'st reales de trei 'riD ' singura data a avut un rival seri's >n Jue( *'ng, t't un p'litician ca 7''sevelt, t't un demag'g care pr'mitea saracil'r ca4i va despuia pe b'gati ca sa le dea cel'r saraci, dar unul la a carui inaugurare ca guvernat'r al *'uisianei 7abinul Kalter Geiser a re)u/at sa4l binecuvBnte/e, caci Jue( *'ng l4a atacat pe Bernard Baruch2 0ar Jue( *'ng a avut mare succes, caci pr'mitea si mai mult decBt 7''sevelt >n pr'gramul lui de %a >mparti averile, si4a )ace din %)iecare un rege,2 .a si 7''sevelt, Jue( *'ng era >nc'n8urat d'ar de evrei si n4a )'st nici'data acu/at de antisemitism -dar de 'rice altceva:2 Hai viclean decBt 7''sevelt, a deturnat )luviul de bani din bugetul )ederal pe care 7''sevelt >l revarsa >n campania lui elect'rala, pentru )inantarea pr'priei lui campanii, impunBnd ' lege >n *'uisiana care inter/icea aut'ritatile l'cale sa primeasca bani )ederali )ara apr'barea statului *'uisiana2 Jue( *'ng era un peric'l pentru 7''sevelt si4ar )i putut /druncina caruta principiului distrugerii care >nainta asa de lin >n 1tatele Cnite2 *a $ 1eptembrie 19!6 Jue( *'ng a )'st >mpuscat de .arl 3ustin Keiss, tBnar evreu din *'uisiana, care la rBndul sau a )'st imediat ucis de pa/nicul pers'nal al lui Jue( ca sa nu p'ata spune nimic despre m'tivele si as'ciatii lui2 Jue( *'ng se pare ca stia ca va )i asasinat, caci a p'vestit >n ulie, cu d'ua luni >nainte, ca stia despre un c'mpl't >n care s4a planuit sa )ie >mpuscat cu un singur gl'nt2 3)lase printr4un dicta)'n care >nregistrase c'nversatia c'mpl'tistil'r >n camera de h'tel >n care c'mpl'tau2 J'dding .arter, care /ice ca a )'st de )ata la acea c'nversatie, pretinde ca c'mpl'tistii v'rbeau numai asa, >n gluma, /icBnd %ce4ar )i daca,, dar nu planuiau sa4l ucida cu adevarat2 ;)ectul p'litic a )'st net2 7''sevelt a )'st reales2 Fu s4au )acut cercetari asupra asasinarii lui Jue( *'ng, dupa cum >n ultima suta de ani nu s4au )acut nici'data investigatii cinstite si c'mplete >n nici un asasinat p'litic2 14a lansat te'ria unui %nebun singuratic,, ca >n t'ate asasinatele p'litice2 3st)el de %nebuni singuratici, s4au d'vedit t'tdeauna )alsi si t'tdeauna a iesit la iveala c'mpl'tul >n ca/urile >n care s4au )acut investigatii cinstite, ca de eEemplu al lui *inc'ln, al arhiducelui &ran/ &erdinand, si4al regelui 3leEandru al ug'slaviei2 0ar 7''sevelt a )'st reales si r'lul lui a )'st sa implice 1tatele Cnite >n intriga internati'nala a lui J'use si Kils'n si t't ca Kils'n pr'mitea >ntr4una ca va tine 3merica departe de ea2 .u d'i ani >nainte de ra/b'i, >n Mct'mbrie 19!7, 7''sevelt )acea alu/ii ca va duce 3merica >n ra/b'i de dragul evreil'r, care, sustinea el, erau de4acum singurii care su)ereau la mBna lui Jitler L eEact asa cum Kils'n cu trei ani >nainte de ra/b'i, >n 0ecembrie 1911, ameninta 7usia cu ra/b'iul2 1i Kils'n si 7''sevelt n4au )acut decBt sa4si a)irme cre/ul p'litic si anume ca interesele si'nismului primea/a si patria americana nu c'ntea/a2 0ar cei care4au scris discursul lui 7''sevelt din 6 Mct'mbrie 19!7 nu l4au scris destul de subtil si au/indu4l pe 7''sevelt ca /ice %atunci cBnd apare ' epidemie c'munitatea se uneste si este de ac'rd sa4i puna la carantina pe pacienti, ca sa pr'te8e/e sanatatea c'munitatii si sa >mpiedice de/astrul,, americanii au priceput ca 7''sevelt vrea sa declanse/e un ra/b'i m'ndial si au )'st asa de rev'ltati >ncBt 7''sevelt a )'st 'bligat sa t't declare >n public ca %)iii v'stri nu v'r )i trimisi sa lupte pe un )r'nt strain,, chiar dupa ce stia
bine ca ra/b'iul va >ncepe >n t'amna lui 19!9 -aut'rul trimisese >n Mct'mbrie 19!7 depesele cu aceasta in)'rmatie de la ?iena: si avea t'ate planurile gata sa4i trimita pe )iii l'r pe )r'nturile straine2 0e4acum g'g'sile cu persecutarea >n m'd special a evreil'r >n Iermania erau bine >nradacinate >n mintea 'amenil'r, prin t'ate canalele americane care se >ntreceau unele pe altele >n inventarea minciunil'r# ast)el, rabinul 1tephen Kise p'vesteste cum .'ngresul ;vreiesc 3merican a >nceput sa b'ic'te/e Iermania din cau/a unui %p'gr'm pe scara nati'nala, >mp'triva evreil'r, chipurile planuit de nemtiD ap'i rabinul 1tephen Kise spune )'arte candid ca p'gr'mul n4a avut l'c nici'data, dar b'ic'tul din cau/a p'gr'mului a avut l'c2 Gentru a >ntelege ce >nsemna un %b'ic't, al nemtil'r c'ndus de catre evreii americani, trebuie sa ne amintim ca si'nistii au )acut t't timpul a)aceri cu na/istii chiar >n timpul celui mai crBncen ra/b'i2 3st)el, >n 19"0, rabinul 1tephen Kise a tratat cu )uncti'narii na/isti trans)erul evreil'r din G'l'nia >n Cngaria, ambele tari 'cupate de na/isti, c'ntra c'st, >n sc'puri cun'scute d'ar de el si de direct'ratul rabinic talmudic care c'nduce si'nismul2 4a cerut lui 7''sevelt banii pentru a4i mitui pe na/isti si presedintele american i4a dat disp'/itii lui Jenr( H'rgenthau, tre/'rierul 1tatel'r Cnite, sa trans)ere banii la bir'ul din Ieneva al .'ngresului H'ndial ;vreiesc, pentru c'nducat'rii na/isti, >n ciuda pr'testel'r 0epartamentului de 1tat si4al Hinisterului de ;Eterne britanic2 .uvBntul %p'gr'm, -%masacru, pe ruseste: e )'l'sit de cBte 'ri e nev'ie de pr'paganda imprecisa si mincin'asa2 3st)el 0r2 Kei/mann spune clar ca %n4au eEistat nici'data p'gr'muri, >mp'triva evreil'r dar t't el )'l'seste cuvBntul t't timpul, /icBnd ca %el cun'aste atm's)era dinaintea p'gr'mului , L care t't el /ice ca n4a eEistat nici'dataQ Cnde au murit 6 sau 6 evrei, 0r2 Kei/mann /ice ca a avut l'c %un p'gr'm,D dar unde evreii au cau/at >n 19!$ masacrul >n care au murit 69 engle/i, 92 evrei si 12600 -' mie cinci sute: de arabi, .haim Kei/mann /ice ca a avut l'c %ter'rism arab,2 1ir 3drian .art'n de Kiart, )iind >n G'l'nia >ntre cele d'ua ra/b'aie, /ice raspicat# %Gr'blema evreiasca e )ara raspuns92 1e >mprastie /v'nuri ca ar avea l'c p'gr'muri dar eu cred ca sunt eEagerari gr's'lane caci nu eEista nici ' marturie vi/ibila ca ar )i avut l'c masacrarea a mii de evrei,2 3cest p'gr'm imaginar din Berlin a )'st ba/a p'liticii lui 7''sevelt2 1i'nistil'r din 8urul lui nu le pasa cBtusi de putin daca evreii su)era sau nuD dimp'triva, si'nistii au nev'ie ca evreii sa su)ere pentru ca sa p'ata ei )'l'si aceasta >n sc'purile l'r si ei d'reau sa pr'v'ace su)erinte evreil'r, nu sa le ameli're/e2 3st)el si'nistii americani c'ntinua p'litica rev'luti'naril'r talmudici din 7usia care nu vr'iau usurarea greutatil'r care apasau p'p'rul, vr'iau augmentarea l'r, ca sa p'ata de/lantui distrugerea si nu se dadeau >nap'i de la asasinat pentru a asigura ca nu se >mbunatateste starea p'p'rului2 .Bnd evreii din Iermania au >nceput sa4i prese/e pe rabinul 1tephen Kise si c'4si'nistii lui americani sa >ncete/e b'ic'tul, rabinul Kise si ai lui s4au >nspaimBntat de arm'nia care ar putea sa se stabileasca >ntre evreii din Iermania si Jitler si rabinul Kise /ice ca nu trebuie sa admita %tratamentul >mbunatatit al evreil'r care ar de/arma actiunea pr'testatara evreiasca din t'ata lumea,2 7abinul Kise, temBndu4se ca pr'paganda despre persecutia evreil'r si4ar putea da >n petec, pre)era sa4i vada pe evreii din Iermania ca su)era2 +ice el# %; ' cru/ime sa m'ri de mBna unui na/istD dar e de 10 mii de 'ri mai rau sa supravietuiesti dat'rita bunatatii unui na/ist2 F'i v'm supravietui na/ismului daca nu v'm c'mite pacatul de neiertat de a )ace un tBrg cu na/ismul pentru a salva victime evreiesti, -.'n)erinta
H'ndiala a ;vreil'r din 19!":D %7e)u/am cu dispret 'rice pr'punere care ar asigura viata si avutul un'r evrei prin rusinea evreimii, -19!6:2 0ar )acuse tBrg cu na/istii pentru trans)erul evreil'r dintr4' tara >n alta, pr'babil pentru a4i pregati pentru transp'rtare >n Galestina, )ara ca demnitatea evreimii sa )i )'st le/ata2 5n 3merica, Brandeis era de asemenea neclintit >n a cere ca evreii din Iermania sa su)ereD /ice Brandeis# %3r )i depl'rabil92 sa usuram situatia ec'n'mica a lui Jitler pentru ca ast)el sa salvam prin emigratie pe unii din evreii Iermaniei,2 0ar tre/'rierul 1tatel'r Cnite platise mita pentru transmutarea evreil'rD salvarea evreil'r nu era de/irabila2 5n 19!$ si'nistii americani au >nghetat de gr'a/a ca Jitler s4ar putea >ntelege cu evreii2 Ms=ald Gir'=, ministrul apararii suda)rican, trata cu Jitler >n acest sc'p cu asentimentul primului ministrului engle/, Feville .hamberlain2 Tratativele erau pr'spere si se >ntrevedea un ac'rd2 3tunci a survenit L din n'u ' asasinare2 Cn tBnar evreu l4a >mpuscat pe dipl'matul german v'n 7ath la Garis, cineva a pr'v'cat ra/merite >n Iermania, sinag'gi au )'st arse, tratativele lui Gir'= cu Jitler au )'st >ntrerupte si din n'u nu s4a cercetat asasinatul, de )rica ca nu cumva sa se a)le adevarulD si rabinul Kise a sustinut din n'u ca asasinul a )'st %un tBnar singuratic >mpins la nebunie,2 7''sevelt a reacti'nat imediat ca un aut'mat si si4a rechemat ambasad'rul din Iermania, /icBnd cu 'r'are ca %nu p't sa cred ca asa ceva @arderea sinag'giiA se p'ate >ntBmpla >n civili/atia sec'lului n'stru,D desi va/use arderea bisericil'r si dinamitarea catedralel'r )ara prea multa uimire >n 7usia b'lsevica si se grabise sa salute cu drag'ste )rateasca pe acei care au ars si dinamitat bisericile2 7''sevelt si4a mani)estat 'r'area la incendierea sinag'gil'r din Iermania la ' clipa dupa ce4l )elicitase c'rdial pe Jitler printr4' telegrama pentru capitularea .eh'sl'vaciei c'tr'pite de na/isti L ceea ce pare ca nu deran8a cu nimic civili/atia sec'lului n'stru2 5n acest m'ment pe aut'r l4a >necat scBrba si si4a dat demisia2 1tatele Cnite au intrat >n ra/b'i >n 19!74!$, cBnd 7''sevelt dadea aceste declaratii si nu cBnd au atacat 8ap'ne/ii Gearl Jarb'ur2 3ceste declaratii ale lui 7''sevelt c'nduc direct la declaratia lui din 19"2, cBnd a 8urat ra/bunare crBncena >mp'triva Iermaniei pentru ca, chipurile, evreii ar )i su)erit asa de mult >n Iermania, unde el si c'nsilierii lui c'n)identiali s4au 'pus ca evreil'r sa li se usure/e s'arta cBtusi de putin2 3sasinarea lui v'n 7ath a )'st ca si atentatul de la 1ara8ev' L preteEtul pentru un ra/b'i m'ndial2 7''sevelt nici ' clipa nu s4a >nd'it ca4si va tBr> tara >n ra/b'i, caci >n 19!$ ment'rul lui, Baruch, se lauda cu vict'riile americane >n ra/b'iul ce nu >ncepuse >nca2 3ut'rul pre/ice ca presedintele 1tatel'r Cnite va tBr> tara lui >ntr4un al treilea ra/b'i m'ndial pentru a satis)ace ambitii si sc'puri 'culte, eEact ca Kils'n si 7''sevelt2 5n acesti 6 ani cBnd %ra/b'iul inutil, care4a >necat ;ur'pa >n sBnge si4a aruncat 'menirea >n spre de/astru aut'rul a )'st la Berlin, ?iena, Graga, Budapesta, Belgrad, Bucuresti, 1')ia si ?ars'via, >n cercurile guvernamentale, si4a va/ut cum se pregateste adevaratul masacru2 3 v'rbit cu Jitler, I'ering si I'ebbels, a prBn/it cu *itvin'v, ministrul de eEterne s'vietic, la Ieneva, l4a vi/itat pe Huss'lini si pe 7amsa( Hacd'nald, premierul britanicD a avut c'nversatii de 're >ntregi cu ;duard Benes la Graga, ap'i cu cancelarul austriac si prim ministrul maghiar, cu regii si p'liticienii din tarile balcanice2 3 asistat la sedintele *igii Fatiunil'r unde s4a dus la >nceput cu entu/iasm naiv, cBnd >nca nu pricepea, si4a )'st de/gustat de tBrgul de telali care a )'st *iga Fatiunil'r unde t'tul se vindea si cumpara la >ntuneric, pe c'rid'are2 14a dus la H'sc'va >ns'tindu4l pe 3nth'n(
;den, si4a va/ut un regim eEact ca al lui Jitler dar mai rau, cu singura di)erenta ca la H'sc'va t'ate p'sturile p'litice si p'sturile in)luente erau 'cupate de evrei2 Ge atunci n4a priceput multe, dar a priceput un lucru# ca Jitler va >ncepe un ra/b'i si ca celelalte puteri d'reau acest lucru si nu d'reau sa4l >mpiedice2 Cn alt prim ministru britanic, 1tanle( Bald=in, nega intentiile ra/b'inice ale lui Jitler, /icea el, %ca sa nu4si piarda alegerile,2 3lt prim ministru britanic, Feville .hamberlain, credea p'ate ca4l va putea >mpinge pe Jitler sa lupte >mp'triva lui 1talin, desi t'ti stiau ca Jitler si 1talin v'r >ncepe ra/b'iul >mpreuna ca aliati si prieteni2 .Bnd a i/bucnit ra/b'iul aut'rul a cre/ut ca e ' nebunie c'lectiva, ' ratacire mintala care a de/lantuit acest %ra/b'i inutil,2 0upa 1$ ani de studiu intens si va/Bnd evenimentele care au decurs din ra/b'i, aut'rul stie acum ca eEista unii care au vrut si creat cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial pentru ca l'r le4a )'st util2

CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22 DE ANI (Partea I-A)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22 DE ANI (Partea I-A)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22 DE ANI! Douglas Reed Controversa S onulu ! Pr "a #arte!

S-ar putea să vă placă și