Sunteți pe pagina 1din 42

Cursul 1: Patrimoniul si clasificarea drepturilor patrimoniale

Patrimoniul folosita in legislatie, notiunea de patrimoniu nu are consacrata normativ o definitie. Regasim notiunea de patrimoniu consacrata de art. 1718 Cod Civil, care consacra deprtul de gaj general al creditorilor chirografariasupra patrimoniului debitorului lor , de asemenea o gasim consacrata de dispozitiile art 781 78! Cod civil, care reglementeaza separatia de patrimonii provocata de unii creditori ai unei persoane decedate cu scopul de a opri confuzziunea spre a evita sa vina in concurs cu mostenitorii defunctului.mai este consacrata de decretul "1#1$%!, legea "1#1$$1 &vorbeste despre patrimoniul social al persoanei juridice'. (in punct de vedere economic , patrimoniu intelegem totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane. )cceptiunea economica a definitiei este corecta din punct de vedere juridic numai in masura in care prin bun intelegem nu doar lucrurile materiale, ci si toate drepturile cu continut economic pe care le are o persoana. *n sens juridic, prin patrimoniu intelegem totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic, evaluabile in bani care apartin unei persoane. +unt si drepturi si obligatii care nu fac parte din patrimoniu, cele care nu au un continut patrimonial. (repturile care asigura e,ercitiul functiei publice, precum si actiunile de stat. Cracterele juridice ale patrimoniului a. Patrimoniul este o universalitate juridica deoarece intruneste cele - elemente ale orcarei universialitati. 1. /ste o masa de bunuri de drepturi si obligatii legate intre ele supuse in principiu aceluiasi regim juridic. -. 0unurile sunt distincte de universalitate astfel incat schimbarile ce ele ar suferii nu afecteaza ideea universalitatii. b. 1umai personele pot avea unpatrimoniu pentru ca numai ele sunt titulare de drepturi si obligatii c. 2rice persoana are un patrimoniu deoarece orice persoana are drepturi si obligatii evaluabile in bani, iar daca nu are bunuri are posibilitatea de a le dobandi d. 3nicitatea patrimoniului, o persoana poate avea decat un singur patrimoniu e. Chiar daca patrimoniul este unic el poate fi impartit in mai multe mase de bunuri, fiecare cu un regim juridic diferit & e,. situatia sotiilor care au in patrimoniu atat bunuri comune cat si bunuri proprii' Teorii cu privire la patrimoniu 1. Teoria patrimoniului personalitate ideea de patrimoniu se deduce din ideea de personalitate.

Patrimoniul este un atribut al personalitatii, este emanatia acesteia si e,presia puterilor juridice ale persoanei. - 1umai persoanele pot avea patrimoniu - 2rice persoana are un patrimoniu - Persoana poate avea un singur patrimoniu indivizibil, indivizibilitate care poarta atat asupra patrimoniului ca universalitate juridicacat si asupra componentelor sale - Patrimoniul nu poate fi despartit de persoana atata timp cat aceasta este in viata Critici asupra acestei teorii. 2rice persoana are un patrimoniu nu dincauza ca aceasta este o emanatie a personalitatiici datorita faptului ca orice persoana are un minimum de bunuri, iar aceasta nu e,clude e,istenta unei fractiuni de patrimoniu independente de persoana titularului. 1u este e,act ca o persoana nu poate avea decat un patrimoniu indivizibil caci pot e,ista fractiuni de patrimmoniucu afectatiune speciala, nelegate de ideea de persoana. Regula inalienabilitatii patrimoniu persoana este inlaturata de practica judiciara & e,. datoriile pot fi puse in sarcina dobanditorului averii cand instrainarea s a facut cu rea credinta '

-. 4eoria patrimoniului de afectatiune ideea de patrimoniu nu este legata de ideea de persoana ci este legata de ideea de scop &afectatiune'. Conform acetsei teorii patrimoniul se defineste a fi o masa de bunuri afectata unui scop. *n aceasta teorie, patrimoniul este privit ca o realitate, iar nu ca o notiune abstracta, intrucat este susceptibil de marire si micsorar, are o latura activa si o latura pasiva si poate fie,primat in cifre rezultate din compararea activ pasiv. Potrivit acestei teorii patrimoniul nu este inseparabil de persoana, o persoana poate avea mai multe patrimonii sau fractiuni de patrimonii si in egala masura notiunea de personalitate juridica si notiunea de patrimoniu treb uiesc separate. Critici aduse teoriei patrimoniului de afectatiune. - 1u tine seama sau ignora e,istenta persoanei ca subiect de drept. +e apreciaza ca in aceasta teorie ca subiect de drept ar putea fi si bunuri. *deea ca un bun poate fi subiect de drept este aceea ca fondul imobil dobandeste o servitute. - Compromite principiul securitatii in raporturile juridice lagat de continutul patrimoniului. Concluzionand, patrimoniul nu este nici prea legat de persoana dar nici nu face complet abstarctie de aceasta, caci dreptul de a avea un patrimoniu este unul din atributele persoanei. Patrimoniul este o un iversalitate juridica independenta de elementele ce o compun, adica de drepturile si obligatiile ce intra in continut care pot sa dispara,sa se mareasca sau sa se micsoreze. Patrimoniul ca entitate abstracta, independenta de elementele sale ramane acelasi. )cest caracter este sustinut printr o dubla argumentatie.

Cea consacrata de art 1718 Cod Civil oricine este obligat personal este tinut asi indeplini indatoririile cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. )rt 781 78! Cod Civil la moartea persoanei, patrimoniul ca universalitate de drepturi si obligatii trece la mostenitori.

Importanta patrimoniului si functiile acestuia 1. Patrimoniul si dreptul de gaj general al creditorilor chirografari -. Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal ". Patrimoniul si transmisiunea universala sau cu titlu universal

Drept Civil - Curs 2


1. Creditorul chirografar este acel creditor care nu se bucura de o garantie reala&gaj, ipoteca, privilegiu' dara re un drept de gaj asupra tuturor bunurilor mobile si immobile prezente si viitoare ale debitorului sau. (ebitorul poate in continuare sa dispuna de bunurile sale, sa le instraineze&cu buna credinta', poate sa isi asume noi obligatii. 5a scadenta, daca debitorul nu isi e,ecuta obligatiile, creditorul poate e,ecuta orice bun care se gaseste in patrimonial debitorului indifferent daca acel bun se afla sau nu in patrimonial debitorului la momentul nasterii obligatiei. Creditorii chirografari nu au un drept individualizat pe fiecare bun in parte, ci au un drept general, asupra intregului patrimoniu in universalitatea sa. Pentru a lipsi de eficienta actele frauduloase pe care debiitorul le incheie cu privire la bunuri a.i creditorul chirografar sa nu si mai poata recupera creanta, creditorul chirografar are la indemana actiunea pauliana sau revocatorie consacrata de art. $7% C. Civ. 2. Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal

+ubrogatie in lb. comun inseamna inlocuire. /a poate fi personala cand in cadrul unui raport juridic o persoana este inlocuita cu alta sau reala a. c un bun este inlocuit cu altul. (aca subrogatia se produce in cadrul unui patrimoniu, ea este subrogatie cu titlu univ. (aca se produce cu privire la un bun individual determinat vb de o subrogatie cu titlu particular. +ubrogatia reala cu titlu universal asigura continutul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari deoarece locul bunului instrainat va fi luat de pr6t sau de un alt bun, astfel ca la scadenta creditorul il va putea urmari pe acesta. )ceasta forma de subrogatie este subordonata divizibilitatii patrimoniului, deci asigura destinatia fiecarei mase de bunuri, si impiedica trecerea bunurilor dintr o masa in alta. Retinem ca subrogatia reala cu titlu particular nu intervine in mod automat ci numai daca legea o prevede e,pres sau daca e,ista in acest sens conventia partilor.&518# $1'

3.

Patrimoniul si transmisiunea universala sau cu titlu universal 2 asemenea transmisiune poate sa intervina atat in cazul pers fizice &la deces' cat si in cazul persoanelor juridice in situatia reorganizarii. 4ransmisiunea este universala cand patrimonial se transmite unei sg personae, sau este cu titlu universal atunci cand se transmite fractionar catre doua sau mai multe persoane. *n ambele cazuri se transmite atat activul cat si pasivul. unctionarea patrimoniului Patrimoniul functioneaza ca un recipient in care intra si ies permanent valori economice sau ca un cont current in care inregistram intrari si iesiri. 2peratiunile si actele vizand bunurile din patrimoniu se clasifica in acte operatiuni de conservare, acte de administrare si acte de dispozitie. 1. !ctele de conservare sunt acelea care sunt necesare dobandirii sau pastrarii unui drept pe cale de a se pierde. +unt necesare doua conditii. 1. +a e,iste pericolul imminent de a se pierde un bun sau un drept 7 -. )ctul savarsit sa necesite o cheltuiala neglijabila in raport de valoarea bunului sau a dreptului. *n principiu aceste acte pot fi incheiate si de pers fara cap de e,ercitiu sau cu cap de e,ercitiu restransa fara a fi nevoie de aprobarea ocrotitorului legal.&somatia' -. !ctele de administrare pot viza un bun izolat sau pot viza un patrimoniu in intregul lui. *n prima situatie vbm de un act de administarre pr zis sau prin natura lui# in ce a de a doua situatie vbm de un act de administrare prin scopul lui. Retinem ca actele de administrare sunt mai grave prin consecinta decat actele de conservare dar mai putin grave decat actele de dispozitie. 8inorul intre 1! 18 ani poate incheia sg acte de administrare daca nu sunt lezionare.&decr "-#%!' a administra un patrimoniu inseamna a lua toate masurile corspunzatoare si a da bunurilor cea mai buna intrebuintare. ". !ctele de dispo"itie sunt acele acte prin care se adduce o modificare in compunerea patrimoniului transmitandu se un bun sau un drept in favoarea unui tert sau a unei alte persoane. /le pot fi cu titlu oneros sau gratuite. +pre deosebire de celelate tipuri de acte, actele de dispozitie nu pot privi decat un bun individual determinat. (aca s ar accepta ca prin acte juridice intre vii s ar putea dispune de intreg patrimonial s ar anihila dreptul de gaj general al creditorilor chirografari. (in patrimoniu fac parte drepturi reale si de creanta. Drepturile reale si drepturile de creanta Drepturile reale sunt acele drepturi subiectiv patrimoniale in temeiul carora titularul lor poate sa e,ercite prerogativele asupra unui bun determinat in mod direct si nemijlocot fara interventia altei persoane.

*n literature veche de specialitate se spunea ca drepturile reale creaza un raport nemijlocit intre om si lucru. (octrina actual apreciaza ca in cadrul drepturilor reale se creaza raporturi intre oameni cu privire la lucruri. (reptul care presupune stabilirea unui raport juridic privitor la un bun determinat intre sb activ al raportului juridic si toate celelalte persoane&subiect pasiv' nedeterminate carora le revine obligatia generala de a nu face nimic de natura a stanjeni e,ercitarea prerogativelor dr real de catre titularul sau. Drepturile de creanta sunt acele drepturi subiective patrimoniale in care subiectul activ, creditor, poate sa pretinda subiectului pasiv debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Drepturile reale si drepturile de creanta - !semanari si deosebiri +ingura asemnare dintre cele doua categorii de drepturi este aceea ca ambele fac parte din marea categorie a dr patrimoniale. Cu privire la deosebiri instrumentam urmatoarele criterii. !. #ub aspectul subiectelor *n cazul dr reale subiectul activ e titularul dreptului iar sb pasiv e determinat de toate celelalte pers carora le incumba obligatia de a respecta dr real al titularului. 0. #ub aspectul continutului dr reale sunt opozabile erga omnes dr real confera titularului sau anumite prerogative pe acre le poate e,ercita cu privire la bunuri iar obligatia corelativa a acestui drept este obligatia generala negativa de a se abtine sa e,ercite prerogativele respective. Cat priveste drepturile de creanta, caracteristica acestora in fct de continut este ca sunt relative opozabile numai partilor. C. Din pct de vedere numeric, dr reale sunt limitate ca numar, in timp ce dr de creanta sunt nelimitate &consacrate in legislatia e,istenta la un mom dat'. +pre deosebire de drepturile de creanta, drepturile reale comporta doua prerogative speciale. dreptul de urmarire si de preferinta. (reptul de urmarire este facultatea titularului sau de a pretinde bunul din mana oricui s ar afla. (reptul de preferinta confera facultatea titularului unui drept real de a avea prioritate fata de titularii altor drepturi de creanta. &creditorul ipotecar se va indestula cu preferinta din creanta garantata cu bunul ipotecat, in functie de rangul ipotecii'. (eosebirea prezinta o serie de limite printre care. *n sensul ca toti sunt obligati sa ii respecte dreptul dar nimeni nu are o obligatie pozitiva in legatura cu acel drept.&4itularul unui dr de proprietate asupra unui bun imobil poate pretinde tuturor persoanleor sa ii respecte dreptul dar nicio persoana nu este obligata sa efectueze vreo lucrare de reparare, de intretinere.

(r de creanta, chiar daca acesta este relativ, efectele sale sunt obligatorii intre creditor si debitor. Relativitatea dr de creanta in rap cu tertii raportata la efectele intre creditor si debitor efectul este obligatoriu. Retinem ca la interferenta dintre dr reale si drepturile de creanta se situeaza doua categorii juridice intermediare. a' 2bligatiile reale de ) 9)C/&obligatii propter rem' b' 2bligatii opozabile tertilor&scriptae in rem' 2bligatiile propter in rem sunt indatoriri care revin detinaorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor.&518#1$$1'care prin art. 7! impune obligatia detinatorilor de terenuri de a asigura protectia solului si a aduce imbunatatiri. (in conventia partilor, proprietarul unui fond aservit isi poate asuma obligatia cu ocazia constituirii unei servituti de trecere de a e,ecuta lucrarile necesare e,ercitiului servitutii. 9ie ca au ca izvor legea, fie ca au ca izvor conventia partilor, aceste sarcini greveaza dreptul asupra terenului si sunt accesorii ale acestuia urmand a fi transmise odata cu bunul fara a fi nevoie de nicio forma speciala de transcriere sau inscriere si nici de o noua conventie intre parti. 2bligatiile scriptae in rem sunt strans legate de stapanirea bunului a.i creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca dobanditorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte acest drept desi, nu a participat in nici un fel la incheierea contractului initial. Cu titlu de e,emplu, situatia consacrata in art 1!!1 C Civ potrivit caruia noul dobanditor al unui bun este obligat sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzarea bunului daca aceasta s a realizat prin act autentic sau prin act sub semnatura privata dar cu data certa, afara numai daca desfiintarea ei s a prevazut prin insusi contractul de locatiune. &locatiunea opozabila in cazuri certe. cand depaseste " ,% ani:' Clasificarea drepturilor reale (repturile reale principale au o e,istenta de sine statatoare in rap cu alte drepturi reale sau de creanta. (repturi principale. 1. (r de proprietate&publica si privata'.(r de proprietate publica apartine in regim de dr public statului si unitatilor adm terit, in vreme ce dreptul de propriet privata ap oricarui sb de drept. -. (ezmembramintele dr de proprietate. - 3z - 3zufruct - )bitatie - +uperficie - +ervitute

(repturile reale accesorii sunt afectate garantarii unui drept de creanta, deci e,istenta lor depinde direct si nemijlocit de e,istenta dreptului care il garanteaza. )vem urmatoarele. 1. (reptul de ipoteca &garantia constituita asupra unui bun imobil, proprietatea debitorului sau asupra dr de uzufruct cu privire la un imobil ce apartine acestuia care permite creditorului sa se indestuleze cu preferinta si in mana oricui s ar afla bunul la momentul e,ecutarii' -. (reptul de gaj &garantia constituita de debitor creditorului sau de a putea sa e,ecute la scadenta un bun mobil din patrimonial debitorului$ prin retinerea sub controlul justitiei a acelui bun in contul creantei nee,ecutate sau vanzarea acestuia tot prin intermediul justitiei si indestularea cu prioritate fata de creditorii chirografari. ". Privilegiile sunt acele clauze legale de preferinta in temeiul carora creditorii pot obtine plata cu preferinta inaintea altor creditori chirografari sau chiar inaintea unor creditori titulari ai unor garantii reale. /le au multe dispozitii normative in Codul Civil.&titularul unui dr de ipoteca indestulez cu prefer fata de cred chirografari dar cel cu privilegiu are preferinta la randul sau fata de creditori'

Drept civil curs 3:


Dreptul de proprietate

Definitie Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care permite apropierea unui bun si totodata permite titularului sau sa foloseasca, sa posede si sa dispuna de acel lucru in putere si in interes propriu in cadrul si cu respectarea legislatiei existente. Elementele care contureaza dreptul de proprietate: Sub aspect economic Dreptul de proprietate este un drept de apropiere a unor bunuri corporale sau incorporale. El exprima o relatie sociala de apropiere Cuprinde in continutul sau atributele posesiei, folosintei si , atribute care sunt exercitate de titular in putere si interes propriu. Consacrarea in legislatie a dreptului de proprietate

Consacrarea in Constitutie este consacrat dreptul de proprietate ca un drept fundamental al cetateanului. Tot constitutia consacra formele titlului de

proprietate, publica si privata, si instituie la nivel de principiu regimul juridic al fiecareia dintre forme. Consacrarea in Codul Civil dispozitia normativa ( art. !" # dreptul de proprietate este dreptul ce-l are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod absolut si exclusiv insa in limitele determinate de lege. $rt. !% nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa decat pentru utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire. $rt. !& Cod Civil consacra regula principiul accesiunii in materie de proprietate in sensul ca proprietatea unui bun mobil sau imobil da dreptul la tot ceea ce produce lucrul sau se uneste cu acesta ca accesoriu intr-un mod natural sau artificial. Consacrarea in acte internationale in art. %' din Declaratia (niversala a Drepturilor )mului adoptata de $dunarea *enerala a ).+.(., se dispune ca orice persoana are dreptul la proprietate si nimeni nu poate fi privat in mod arbitrar de proprietatea sa. Conventia pentru apararea Drepturilor )mului si libertatilor fundamentale, semnata de ,omania in octombrie %--. si intrata in vigoare pentru tara noastra in &" iunie %-- . $rt. % al protocolului aditional nr.% prevede ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale. +imeni nu poate fi privat de proprietate decat pentru cauza de utilitate publica in conditiile prevazute de lege si de tratatele internationale in vigoare. /n acceptiunea curtii de la 0trasbourg, textul art. % al protocolului aditional nr.% cuprinde in fapt . norme. %. Enunta principiul respectarii dreptului de proprietate &. 1izeaza si ipoteza privarii dreptului de proprietate careia ii impune insa anumite conditii .. ,ecunoaste statelor contractante de a consacra legislativ utilizarea bunurilor de catre proprietar in acord cu interesul general. 2aceasta a acceptat ca ingerinta statului in exercitarea dreptului de proprietate al particularilor, poate fi admisa prin prisma unui ordin de interes general, numai daca se asigura un just ec3ilibru intre exigentele interesului general al comunitatii si imperativul respectarii drepturilor individului. Dreptul de proprietate, ca drept fundamental face obiect al analizei si in cauzele aflate pe rolul curtii de la 4uxembourg (C5CE#, care de asemenea a stabilit ca restrictiile care corespund unui interes de ordin general, nu constituie o interventie intolerabila care sa aduca atingere insasi substantei dreptului de proprietate. Continutul juridic al dreptului de proprietate

/n continutul dr. de proprietate intra 6 dreptul de folosinta, de a-i culege fructele si de a dispune de bun. Dreptul de folosinta presupune exercitarea de catre titularul dreptului a unei stapaniri efective a bunului in materialitatea sa prin putere si in interes propriu. Dreptul de a culege fructele dreptul titularului de a exploata bunul, de a culege derivatele sale, respectiv fructele si productele. Dreptul proprietarului de a culege fructele implica atat acte materiale cat si acte juridice. 7ructele pot fi naturale, industriale si civile. 8roductele sunt derivate ale bunului care prin culegerea lor conduc la alterarea substantei acestuia. Dreptul de a dispune de bun prerogativa titularului dreptului de a 3otara cu privire la soarta bunului atat din punct de vedere material cat si juridic. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate Este un drept absolut, este un drept exclusiv si un drept perpetuu. 8rin caracterul absolut, dr. de proprietate se deosebeste de celalalte drepturi reale, respective de dezmembramintele sale. 8rin prisma acestui caracter, dreptul de proprietate este un drept complet deoarece este unicul care confera titularului exercitiul tuturor prerogativelor sale in vreme ce in cazul celorlalte drepturi reale (dezmembraminte#, titularul are doar posesia si folosinta in vreme ce prerogativa dispozitiei ramane titularului dreptului de proprietate care a consimtit acele drepturi. Tot caracterul absolute se explica si prin faptul ca titularul dr. de proprietate este liber sa efectueze asupra bunului toate actele materiale si juridice care nu ii sunt interzise in mod expres prin lege.,estrictiile in exercitiul dreptului de proprietate constituie exceptia si doar atunci cand ele sunt consecrate prin lege. Caracterul exclusiv al dr. de proprietate decurge din faptul ca titularul sau este indreptatit sa exercite singur toate prerogativele dreptului. $cest caracter exclusiv nu este contrazis nici in cazul proprietatii comune, adica atunci cand proprietatea asupra unui bun este exercitata concomitent de mai multe persoane. Caracterul perpetuu al proprietatii este o caracteristica influentata de natura bunului. Dreptul de proprietate dureaza in timp atata timp cat exista bunuri. 8rin prisma acestei caracteristici dreptul de proprietate nu este conditionat ca existenta de uzul asupra bunului. 1orbim de caracterul imprescriptibil extinctiv al actiunii in revendicare, care este principalul mijloc de aparare al proprietatii.

Tot prin prisma acestui caracter al dreptului de proprietate, justifica si a permis reconstituirea dreptului de proprietate. Exercitarea dreptului in limitele determinate de lege Categorii de limitari ale dreptului de proprietate %. 4imitari care privesc exercitiul atributului dispozitiilor juridice asupra bunurilor pentru anumite subiecte de drept. &. 4imitari care decurg din raporturile de vecinatate .. 4imitari care privesc atributul folosintei bunurilor cu caracter definitiv sau temporar. . 4imitari care privesc folosirea subsolului unei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general. 9. 4imitari care conduc la pierderea dreptului de proprietate prin expropriere. %.$ceste limitari privesc bunurile inalienabile si bunurile alienabile in anumite conditii. :unurile inalienabile sunt cele scoase din circuitul civil, nu pot fi dobandite sau transmise prin acte juridice (bunuri nesusceptibile de apropiere private(aerul, apele aflate in folosinta publica# bunurile din domeniul public#. :unurile inalienabile temporar (locuintele care au fost dobandite de c3iriasi in temeiul legii %%&;%--9 nu pot fi instrainate timp de zece ani# (legea %!;%--%, legea fondului funciar terenurile pentru care s-a constituit dreptul de proprietate nu puteau fi instrainate timp de %" ani de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii#. :unuri alienabile conditionat bunurile afectate direct unui cult religios nu pot fi instrainate decat in conditiile statutare ale fiecarui cult. Exista bunuri care nu pot circula decat in conditii restrictive (munitia, deseurile toxice#.

&. a. ,aporturi de vecinatate cu caracter de drepturi reale $ceste raporturi sunt reglementate de codul civil, decurg din stapanirea cu orice titlu a unui bun. 8ot rezulta din lege, sau din vointa partilor (servitutea de trecere#. Ele sunt consecrate in materia servitutilor legale si naturale (ingradiri normale ale exercitiului dreptului de proprietate#. Ele sunt determinate de o situatie fireasca ce impune proprietarilor fondurilor invecinate sa aiba o anumita conduita.

b. ,aporturi de vecinatate care constituie sarcini reale.

.. ,ec3izitia o masura exceptionala prin care organele autoritatii publice obliga agentii economici, institutiile publice, persoanele fizice si juridice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile destinate apararii nationale sau folosintei autoritatii publice in anumite situatii speciale. )biect al rec3izitiei sunt bunurile necomsubtibile, indiferent ca se afla in proprietate publica sau privata. <asura se poate aplica si celor care sunt simpli detentori. <asura are un caracter temporar, este obligatorie. ,ec3izitia poate avea ca obiect si bunuri consubtibile si perisabile, caz in care masura este definitive si poate fi luata doar cu plata despagubirilor aferente.

9. Exproprierea legea ..;%-- . $ctul puterii de stat competente prin care se realizraza trecerea in proprietate publica a unor bunuri imobile, proprietate private necesara executarii unor in sc3imbul unor despagubiri. )biectul exproprierii 22. +u pot face obiect al exproprierii, bunurile proprietate publica pentru ca statul nu se expropriaza.

(rept civil curs !.


Exproprierea . etape6 1 etapa declararii de utilitate publica a exproprierii se realizeaza distinct in functie de interesul lucrarilor pentru care se realizeaza exproprierea. /n cazul lucrarilor de interes national, exproprierea se realizeaza de catre guvern, in cazul lucrarilor de interes local, exproprierea se realizeaza de consiliile judetene, respective de consiliul local al municipiului :ucuresti. Declararea de utilitate publica se realizeaza numai dupa o cercetare prealabila, efectuata de comisiile numite de catre guvern, respectiv consiliile judetene, comisii care vor stabili 6 daca exista elementele de natura sa justifice interesul national sau local, avantajele economico-sociale, impactul ecologic, incadrarea in planurile de urbanism (toate acestea se vor intocmi in procese verbale care vor sta la baza declararii de catre guvern, respective de catre consiliile judetene a utilitatii publice printr-un act care se va afisa la sediul consiliului local si se va publica in <.). sau in presa locala. masuri premergatoare exproprierii expropriatorul va intocmi planul imobilelor expropriate, plan care va cuprinde identificarea imobilului prin adresa si titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, precum si oferta de despagubiri, plan care se va depune la sediul consiliului local pentru a

"

putea fi consultat de catre cei interesati. 8ropunerile de expropriere si procesul verbal al comisiei se notifica titularului sau titularilor de drepturi reale in termen de %9 zile dupa publicare. $cestia pot face intampinare in termen de 9 de zile de la comunicare, intampinare care se depune la primarul localitatii unde se afla imobilul ce se afla supus exproprierii. /ntampinarea va fi solutionata de catre o comisie care va da o 3otarare motivata. /mpotriva acestei 3otarari se poate face contestatie, in condtiile sau in procedura legii 99 ;&"" a contenciocului administrativla curtea de apel in a carui raza teritoriala se afla imobilul. etapa exproprierii propriu zise si a stabilirii despagubirilor potrivit art. &% din legea ..;- , solutionarea cererilor privitoare la expropriere este data in prima instanta in competenta tribunalelor in a caror raza teritoriala se afla imobilul. 0olutionarea acestor cereri se realizeaza cu aplicarea jurisdictiei civile de catre sectia civila a tribunalului. /nstanta verifica numai daca sunt intrunite conditiile cerute de lege pentru expropriere si stabileste despagubirile. Tribunalul nu poate verifica, nu poate intra in cercetarea problemelor de fond care privesc opurtunitatea exproprierii, intinderea acesteia. 8rin exceptie, o atare apreciere poate fi facuta de catre instanta in situatia in care expropriatorul solicita exproprierea doar in parte, in vreme ce expropriatul cere instantei o expropriere totala. /n asemenea caz, instanta poate sa analizeze si aspectele de fond si sa se pronunte masurii in care este posibila exproprierea pro-parte. /n situatia in care partile se invoiesc, instanta va lua deinvoirea lor. $tunci cand invoirea partilor vizeaza doar masura exproprierii, instanta va lua act de aceasta invoire, va pronunta o 3otarare partiala si va continua judecata pentru a stabili cuantumul despagubirii. Despagubirea se stabileste de catre o comisie formata din . experti, unul desemnat de instanta, altul desemnat de catre expropriator si unul desemnat de catre expropriat. Cuantumul despagubirii se compune din valoarea reala de circulatie a imobilului dar si din prejudicial cauzat proprietarului sau titularului altor drepturi reale. Despagubirile ce se cuvin proprietarului vor fi determinate distinct de cele care se cuvin titularilor celorlalte drepturi reale. /nstanta va compara rezultatul expertizei cu oferta partilor si va stabili o despagubire care sa se situeze intre limita minima oferita de expropriator si limita maxima solicitata de expropriat. <omentul la care intervine transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator este acela la care se efectueaza plata despagubirilor stabilite prin 3otatare judecatoreasca. 8artile pot conveni si asupra momentului la care sa intervina transferul de proprietate cat si asupra modului in care sa se faca plata. Daca partile nu s-au inteles insa, instanta va decide modalitatea in care se efectueaza plata, precum si termenul, termen care nu poate depasi ." de zile de la momentul ramanerii definitive a 3otararii de expropriere.eliberarea titlului executoriu, si punerea in posesie a expropriatorului nu se va realiza insa in baza 3otararii judecatoresti ci a unui act procedural distinct care este o inc3eiere data de instanta prin care se constata plata despagubirilor. /nc3eierea va fi data de instanta intr-un termen ce nu va depasi ." de zile de la data platii efective. 8rin exceptie, in caz de urgenta, instanta luand act ca exproprierea este de utilitate publica, poate dispune prin 3otararea judecatoreasca punerea de indata in posesie a expropriatorului

Efectele exproprierii 1. trecerea bunului din proprietate private in proprietate publica libera de orice sarcini. 4egea dispune ca drepturile reale principale cat si concesiunile se sting prin efectul exproprierii, iar titularii acestora au dreptul la despagubiri. /poteca si privilegiile se stramuta de drept asupra despagubirilor prin subrogatie reala cu titlu particular. 0ervitutile stabilite prin fapta omului se sting in masura in care sunt incompatibile cu obiectivul urmarit pentru expropriere. Daca imobilul era grevat de un contract de inc3iriere, acesta isi inceteaza efectele pe data ramanerii definitive a 3otararii judecatoresti. Ca o masura de protectie a titularilor de drepturi reale ce ar putea justifica un interes in cauza, legea prevede obligatia citarii nu doar a titularului ci si a persoanelor cunoscute titulare a altor drepturi reale sau care ar justifica un interes asupra acelui imobil. Aspecte speciale care privesc dreptul de proprietate publica Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica Dreptul de proprietate publica este inalienabil, bunurile nu pot fi grevate, sarcini cu privire la acestea neputandu-se constitui nici dezmembraminte ale dreptului de proprietate. /nalienabilitatea nu presupune doar posibilitatea instrainarii ci si imposibilitatea dobandirii bunurilor de catre terti prin orice alt mijloc sau mod de dobandire reglementat de catre lege. /n acest sens, retinem ca in aplicarea legii %!;%--%, practica judiciara s-a pronuntat in mod unanim si constant ca terenurile proprietate publica nu pot fi cuprinse in procedura de reconstituire. :unurile proprietate publica sunt imprescriptibile, atat extinctiv cat si ac3izitiv. $c3izitiv, imprescriptibilitatea semnifica imprejurarea ca actiunea in revendicare cu privire la aceste bunuri nu poate fi paralizata de posesorul neproprietar prin invocarea uzucapiunii sau a dobandirii proprietatii bunurilor mobile corporale prin posesia de buna credinta. Dreptul de proprietate publica, bunurile care il compun sunt insesizabile, adica nu pot fi urmarite de creditorii titularilor drepturilor de proprietate publica.

Exercitarea dreptului de proprietate publica $rt. %.=, alin. din Constitutie bunurile proprietate publica pot fi date in administrare, pot fi concesionate sau inc3iriate regiilor autonome ori institutiilor publice si pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. Dreptul de administrare constituie o forma speciala de executare a dreptului de proprietate publica care are reglementare constitutionala, dar a fost consacrat si de legea &%.;%--! si de alte acte normative speciale. Dreptul de administrare are un continut asemanator, dar nu identic cu cel al

proprietatii publice pe baza caruia s-a format. 8rin art. %& din legea &%. se prevede ca titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de bun in conditiile in care i-a fost dat in administrare. 4egea &%. darea in administrare se poate realize prin 3otarare de guvern, prin 3otararea consiliului judetean sau local dupa caz. Tot aceasta lege prevede ca raporturile care se stabilesc intre titularul dreptului de administrare si stat sunt raporturi de subordonare. :eneficiari ai dreptului de administrare pot fi regii autonome, prefecturile, autoritatile publice centrale sau locale si institutiile publice. Dreptul de administrare este un drept absolut, real, opozabil erga-omnes. Caracterele juridice ale dreptului de administrare este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil. +u este susceptibil de dezmembraminte. 8oate fi revocat de catre titularul sau numai in masura in care titularul nu isi exercita drepturile si nu isi executa obligatiile. /n afara de aceasta situatie, intotdeauna revocarea dreptului de administrare presupune acordul titularului sau. Concesionarea bunurilor proprietate publica & acte normative si anume ordonanta de urgenta a guvernului privind regimul contractelor de concesiune a bunurilor proprietate publica. ).(.* . ;&""= atribuirea contractelor de ac3zitie publica a contractelor de concesiune a lucrarilor publice si ac3izitie publica.
Contractul de concesiune este contractul prin care o autoritate publica numita concedent trasmite pe o perioada determinata unei alte persoane numita concesionar care actioneaza pe riscul si raspunderea sa dreptul si obligatia de a exploata un bun proprietate publica in schimbul unei sume de bani numita redeventa. Pentru contractul de concesiune este ceruta ad validitatem si Contractul este un contract cu titlu oneros. Modul de plata si cuantumul redeventei se stabilesc de catre ministerul de resort , de catre organele administratiei locale si centrale si se poate reveni la bugetul de stat sau la bugetul local dupa caz. In principiu subconcesiunea este interzisa cu exceptia cazurilor in care este permisa in mod expres de lege Se incheie pe o durata determinata care nu va putea depasi 49 de ani din momentul semnarii. Aceasta durata poate sa ie prelungita. Perioada stabilita poate i prelungita cu inca !umatate prin simplul acord al partilor

Curs " #rept civil $.%%.&'%'

Concesiunea: (evine competenta de solutionare a litigiilor care au ca izvor achizitiile publice consiliului national de solutionare a contestatiilor ) C*SC+ sau instantei de !udecata. ,egea prevede o alternativa de solutionare respectiv participantul la procedura de achizitie publica are optiunea intre a se adresa cu plangere C*SC-ului sau direct cu actiune in contencios administrativ la tribunalul in raza caruia se a la sediul autoritatii contractante. Impotriva deciziei C*SC se poate ormula plangere la Curtea #e Apel iar impotriva hotararii pronuntate de tribunal de asemeni se poate exercita calea de atac a recursului tot la C. A. Inchirierea bunurilor proprietate publica. /unurile proprietate publica pot i inchiriate cu aprobarea guvernului, consiliului local, consiliului !udetean oricarei persoane izice sau !uridice, romane sau straine. Contractul trebuie sa cuprinda clauze de natura sa asigure exploatarea bunului con orm speci icului acestuia iar inchirierea se ace numai prin licitatie publica in conditiile legii. 0eniturile rezultate din inchiriere spre deosebire de contractul de concesiune care da nastere unui drept real contractul de inchiriere al bunurilor proprietate publica da nastere unui raport !uridic obligational. ,itigiile care se nasc din incheierea, des iintarea unui atare contract se !udeca potrivit dreptului comun de instanta civila. #area in olosinta gratuita a unor bunuri proprietate publica. 1emeiul acestui mod de exercitare o constituie art. &4 din legea &%"2&''% care permit darea in olosinta pe termen limitat a bunurilor proprietate publica unor persoane !uridice ara scop lucrativ care des asoara activitate de bine acere sau utilitate publica iar din perspectiva regimului !uridic aplicabil retinem ca sunt incidente ca si la darea in administrare. Incetarea dretului de proprietate publica intervine atunci cand. -bunul a pierit -bunul a ost trecut in domeniul privat, trecere care se realizeaza ie in temeiul unei hotarari de guvern, a unei hotarari de consiliu !udetean sau local, ie in temeiul unei dispozitii a legii. 3otararea poate i atacata in instanta de contencios administrativ.

Dreptul de proprietate privata Subiectele dreptului de proprietate privata. (etinem ca titular al dreptului de proprietate privata poate i orice persoana izica sau !uridica si mai retinem ca aceasta categorie o putem de ini dupa revizuirea constitutiei din &''$. Pot i societatile comerciale constituite in baza legii $%, pot i societatile agricole in iintate in baza legii $42%99%. Cat priveste societatile agricole, acestea nu au un caracter special, ele au in proprietate privata sau in olosinta, utila!e animale, alte mi!loace materiale si banesti aduse de asociati. 1erenurile insa sunt doar in olosinta societatii agricole, dreptul de proprietate ramanand la asociat. Intre alte persoane !uridice, regasim organizatiile cooperatiste constituite in baza legii %2&''".) organizatii mestesugaresti+

Asociatiile constituite potrivit ordonantei &5 din &''', asociatiile si undatiile sunt persoane !uridice ara scop patrimonial care dobandesc personalitate !uridica prin inscrierea in registru special al !udecatoriei. Aceste asociatii si undatii isi pot constitui iliale care au in patrimoniu propriu distinct de cel al asociatiei si undatiei. Cultele religioase mai ac parte din aceasta asociatie. Statul si unitatile administrativ teritoriale. 6biectul de proprietate privata- Pot ace acest drept toate bunurile mobile, imobile care prin natura lor nu ac parte din domeniul public. Aceste bunuri sunt alienabile, prescriptibile si sesizabile. 7nitatile administrativ teritoriale au un patrimoniu propriu. 8le sunt reprezentate printr-un organ deliberativ consiliul local si organ executiv- primarul. 6 serie de bunuri pentru care prin lege este prevazut un regim !uridic special. -regimul !uridic al constructiilor care este guvernat de dispozitiile legii "'2%99% privind autorizarea executarii constructiilor, lege modi icata si completata prin legea 4"$2&''%. Aceste dispozitii sunt in acord cu dispozitiile legii $"'2&''%. Certi icatul de urbanism care reprezinta actul administrativ de in ormare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice !udetene sau locale ace cunoscut regimul !uridic economic si tehnic al imobilelor precum si conditiile necesare pentru eti icarea constructiei. Aceste certi icat de urbanism se elibereaza la cerere. 1rebuie sa cuprinda in mod obligatoriu scopul pentru care a ost eliberat. 8l nu con era dreptul de construire. 8ste obligatoriu obtinerea certi icatului de urbanism si in cazul ad!udecarii prin licitare a lucrarilor de proiectare sau de executie a lucrarilor publice precum si pentru legalizarea actelor de instrainare, parta!are sau comasare a bunurilor imobile. Autorizatia de construire este actul administrativ care se elibereaza la solicitarea titularului dreptului de proprietate asupra unui imobil.) constructie sau teren+. ,egea reglementeaza si conditiile si situatiile in care apar necesare autorizatia de des iintare. Certi icatul de urbanism este un act premergator obtinerii autorizatiei de construire sau de des iintare. Pe calea actiunii in contencios administrativ se poate solicita anularea autorizatiei de construire. Se poate solicita si anularea certi icatului de urbanism insa nu printr-o actiune de sine statatoare ci numai odata cu actiunea in anularea autorizatiei de construire. Dobandirea de locuinte: %. #ecretul lege 5%2%99' si legea 9"2%99&, legi cu caracter de protectie sociala, care permit vanzarea locuintelor numai catre cei care le ocupa in conditia de chiriasi. In aceasta situatie pretul locuintelor este determinat sub pretul de piata, titularii contractelor de inchiriere le pot cumpara si cu plata pretului in rate. *u pot i vandute in temeiul acestor legi locuintele de interventie precum si locuintele din mediul rural destinate pentru olosinta personalului de specialitate. medicii, pro esorii. #reptului la cumpararea acestor locuinte care apartine titularilor contractelor de inchiriere ii corespunde obligatia unitatilor detinatoare de a le vinde. #aca este re uz la vanzare, instantele !udecatoresti pot pronunta hotarari prin care obliga unitatile detinatoare la vanzare in temeiul articolului %'4$ si %'44 din codul civil. 1erenurile a erente locuintelor vandute in temeiul legii prin decretul lege 5% respectiv lege 9" se transmiteau in olosinta pe durata existentei constructiei. 7lterior modi icarilor legii 9"29&: si prin %929%:. Se transmite si terenul in proprietate. ,egea %%& din %99" care reglementeaza situatia unor imobile trecute in proprietatea statului. Prin aceasta lege care s-a avut a avea un caracter reparator au ost consacrate modalitatile de retrocedare catre ostii proprietari de dinainte de 99:. Prin legea &%& art 9 din lege permitea chiriasilor din imobilele care nu se restituiau ostilor proprietari sa dobandeasca prin cumparare aceste imobile. Apartamentele, imobilele ast el dobandite nu puteau i instrainate prin acte !uridice intrevii timp de %' ani de la data achizitionarii. Cei care au dobandit sau au instrainat o locuinta proprietate personala dupa %ian %99' in localitatea de domiciliu, nu puteau

cumpara aceste imobile. ,egea %%4294: legea locuintei care de ineste locuinta ca iind o constructie cu una sau mai multe camere cu dependinte si utilitatile necesare pentru a asigura nevoia locativa a unei persoane sau amilii. Aceasta lege a locuintei consacra o serie de acilitati pentru construirea de locuinte, pentru anumite categorii de persoane. tinerii casatoriti sub $" de ani, specialistii care se stabilesc in mediul rural. Pentru locuintele construite in baza acestei legi cu credite obtinute de la stat se instituie o ipoteca legala in avoarea statului pana la restituirea integrala a creditelor acordate. Aspecte ce vizeaza circulatia !uridica a constructiilor. Constructiile se a la in circuitul civil, ele pot i dobandite prin oricare din mi!loacele consacrate de lege conventie, testament, uzucapiune, succesiune, accesiune etc. Si inainte de 99: constructiile se a lau in circuitul civil dar dobandirea lor era supusa obtinerii unor autorizatii administrative prealabile si de incheierea contractului in orma autentica. *erespectarea acestor conditii era sanctionata cu nulitatea absoluta a actului. 1erenul a erent constructiilor care se instrainau trecea in proprietatea statului iar dobanditorului constructiei ii era recunoscut un drept de olosinta pentru &"'m patrati a erenti. #upa 99: regimul !uridic al circulatiei constructiilor este guvernat de regula consensualismului. ;orma autentica numai este o conditie ad- validitatem trans erul de proprietate se poate realiza prin simpla conventie a partior. Inscrierea in cartea unciara are ca e ect doar opozabilitatea ata de tert a contractului de vanzare-cumparare. #e la acest principiu surprindem si o exceptie in cazul transmiterii proprietatii unei constructii prin donatie.) art 9%$ cod civil orma autentica conditie de validitate a donatiei+ Prin actul sub semnatura privata prin care se constata vanzarea-cumpararea unei constructii nu se a!unge si la dobandirea proprietatii terenului. Circulatia juridica a terenurilor.

Inainte de 99: terenurile au ost practic scoase din circuitul civil prin legile "9 si "9 din %944. Singura modalitate de dobandire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor o reprezenta mostenirea legala. Prin lege se mentiona ca in cazul vanzarii constructiei terenul trece in proprietatea statului. In interpretarea acestor legi s-a stabilit ca terenurile nu puteau i dobandite prin uzucapiune si nici prin testament si ca asupra lor nu se puteau constitui dezmambraminte ale dreptului de proprietate. Imediat dupa revolutie)%99'+ a ost adoptata o lege cu caracter tranzitoriu) legea 92%99'+ prin care au ost abrogate legile "9, "9 si s-a interzis instrainarea de terenuri prin acte !uridice intre vii pana la adoptarea noilor reglementari privind ondul unciar. Prin exceptie se permitea instrainarea terenului a erent constructiilor pan la %'''m. ,egea %92%99% lege care a liberalizat in anumite conditii circulatia !uridica a terenurilor. Principiile esentiale sub imperiul legii 18 avem: ,egea consacra principiul liberii circulatii a terenurilor. Se instituie interdictia dobandirii prin acte !uridice intre vii a unei supra ete mai mari de %''ha echivalent arabil de amilie interdictie consacrata sub sanctiunea nulitatii absolute. 1ot prin legea %9 se instituie un drept de preemptiune recunoscut anumitor persoane izice sau !uridice. 1erenurile agricole din extravilan erau sub reglementarea acestei legi insesizabile. ,egea "4 din %999 privitoarea la circulatia !uridica a terenurilor, lege care a abrogata expres capitolul " al legii %929%: si lege potrivit cu care terenurile erau alienabile, sesizabile si prescriptibile extinctiv. 1erenurile indi erent de categorie) agricol neagricol, intravilan extravilan+ sunt in circuitul civil

potrivit acestei legi. Pentru instrainarea lor orma autentica era conditia ad validitatem. #reptul de preemptiune era consacrat exclusiv pentru terenurile din extra vilan iar nesocotirea lui era sanctionata cu nulitatea relativa. ,egea &44 din &''" care guverneaza actualmente regimul !uridic al terenurilor, aceasta lege &44 are un titlu %' intitulat circulatia !uridica a terenurilor si prin aceasta lege se abroga in intregime si express legea "4. Principiul acestei legi este acela ca terenurile sunt in circuitul civil cu toate consecintele ce decurg de aici. ;orma ceruta pentru instrainare este orma autentica, orma care trebuie respectata si in cazul constituirii dezmembramintelor dreptului de proprietate. ,egea &44 asimileaza cetatenii straini si apatrizii si persoanele !uridice straine cu persoanele izice si !uridice romane asimilare care insa se produce intr-un termen di erentiat. Ast el legea ne spune ca cetatenii straini din statele 78 si apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru pot dobandi dreptul de proprietate pentru terenuri in (omania la implinirea unui termen de " ani de la data aderarii, iar in re erire la terenurile cu destinatie orestiere, acest termen este de 4 ani, drept care va putea i dobandit in conditiile ce vor i reglementate prin tratate internationale pe baza de reciprocitate. Circulatia bunurilor din patrimoniul national cultural. #in ordonanta guvernului 49294: si legea %9& din &''', ordonanta guvernului retinem ca aceste bunuri au regim !uridic al bunurilor proprietate publica. /unurile care insa apartin persoanelor izice sau !uridice pot i instrainate numai prin licitatie publica prin agenti economici anume autorizati cu respectarea conditiilor prevazute de lege. (espectarea dreptului de preemptiune al statului care se exercita prin ministerul culturii nesocotirea acestui drept este sanctionata cu nulitatea absoluta a actului de vanzare. /unurile arheologice mobile descoperite intamplator sau in urma unor sapaturi sistematizate. (etinem ca cercetarile arheologice se ac numai cu acordul proprietarului terenului. Pentru situatia in care proprietarul terenului nu-si da acordul, administratia publica poate solicita instantei incuviintarea acestor lucrari. Anterior inceperii lucrarilor se stabilesc si despagubirile care se cuvin proprietarului terenului.8le se stabilesc ie pe cale amiabila ie prin instanta.< Pentru bunurile descoperite intamplator care au valoare arheologica, exista obligatia celui care o descopera sa anunte primarul si sa le predea.Cel care le gaseste are si dreptul si este recunoscut dreptul la o recompensa reprezentand $'= din valoarea bunului, valoare care se stabileste de un expert acreditat. #aca bunul numai are o valoare exceptionala pe langa recompensa se acorda si o boni icatie de %"= din valoarea bunului gasit.

Curs 5 #rept civil %'.%%.&'%'

Aspecte care privesc modalitate juridice ale dreptului de proprietate

In regula dreptul de proprietate apartine exclusiv unui titular. Sunt insa si situatii in care dreptul de proprietate nu se prezinta ca un drept pur si simplu ci apare ie a ectat de o conditie rezolutorie) si atunci

vorbim proprietate rezolubila + este dobandita in temeiul unui titlu lovit de nulitate relativa atunci vorbim de proprietate anulabila sau apartine - este dobandita de & sau mai multi proprietari si atunci vorbim de proprietate comuna. Proprietatea rezolubila- Art. %'%9 Cod civil de ineste conditia rezolutorie ca iind acea conditie care supune des iintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert. #reptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existenta nesigura in patrimoniul dobanditorului pentru ca daca nu se indeplineste conditia el trebuie sa restituie bunul transmitatorului. #istingem & ipoteze %. Pana la indeplinirea conditiei bunul apartine la & proprietari. 1ransmitatorul are un drept de proprietate supus conditiei suspensive iar dreptul dobanditorului este supus conditiei rezolutorie. &. #aca conditia se indeplineste, obligatia transmitatorului dispare si el redevine proprietarul bunului. #aca conditia nu se indeplineste dreptul de proprietate al dobanditorului se consolideaza retroactiv. Aspecte care privesc proprietatea anulabila. #reptul a ost constituit prntr-un act lovit de nulitate relativa. Actul nul poate i con irmat de cel ce poate invoca nulitatea> ie prin executarea lui, ie prin neintroducerea in anulabilitate in interiorul termenului de $ ani. Pe perioada termenului cat exista incertitudinea cu privire la invocarea nulitatii suntem in prezenta a & proprietari. 8xista in situatia in care actiunea in anulabilitate este introdusa incertitudinea dureasza pe parcursul solutionarii procesului, dar odata respinsa actiunea se consolideaza retroactiv dreptul de proprietate al dobanditorului. #esigur perra contrario daca actiunea este admisa dreptul revine la transmitator. $. Proprietatea comuna- #istingem & situatii -Proprietatea comuna pe cote parti -Proprietatea comuna in devalmasie

Proprietatea comuna pe cote parti presupune ca bunul ne ractionat in materialitatea sa apartine concomitent la & sau mai multi proprietari iecare avand determinata o cota parte ideala abstracta asupra bunului. Proprietatea comuna in devalmasie presupune ca bunul apartine in comun coproprietarilor ara ca acestia sa aiba determinata o cota parte ideala abstracta. Proprietatea comuna in devalmasie este speci ica sotilor. Proprietatea comuna pe cote parti si indiviziune.

;iecare co-proprietar este titular exclusiv asupra cotei partii ideale care poate i exprimata intr-o ractie, intr-un procent etc. In caz ca exista asemanari evidente intre regimul !uridic al coproprietatii pe cote parti si indiviziune. #eosebirea dintre acestea consta in acea ca proprietatea pe cote parti are ca obiect un bun individual determinat pe cand indiviziunea are ca obiect o universalitate de bunuri iind o modalitate a patrimoniului. Codul civil nu cuprinde o dispozitie expresa care sa consacre proprietatea comuna pe cote parti, dar ace trimiteri la indiviziune prin art.4&9 care se regaseste in partea consacrata impartelii !udiciare.

Formele proprietatii comune pe cote parti -Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita) temporala+ -Proprietatea comuna pe cote parti perpetua) ortata+ Proprietatea comuna temporala- Poate avea ca izvor mostenirea, dar poate rezulta si dintr-o conventie sau din posedarea prelungita a unui bun. %.In re erire la drepturilor copartasilor, niciunul din copartasi nu are un drept exclusiv asupra bunului in materialitatea sa &.;iecare copartas are drept exclusiv asupra cotei ideale. #e aici o serie de consecinte. a+ (egula unanimitatii b+ Posibilitatea iecarui copartas de a dispune liber si neingradit de cota parte ideala. %. (egula unanimitatii. 1rebuie analizata distinct unctie de natura actelor materiale si2sau !uridice. Pentru actele materiale. (egula impune ca niciunul din coproprietari sa nu poata e ectua acte ara acordul celorlalti. Practica !udiciara este unanima si consecventa in sensul ca iecare copartas poate e ectua acte materiale de olosinta a bunului cu singura conditie ca in exercitarea acestei olosinte sa nu ie nesecotite drepturile celorlalti) sa nu se schimbe destinatia bunului, sa nu se trans orme olosinta intr-o utilizare exclusiva obisnuita +. ;ructele se cuvin tuturor copartasilor proportional cu cota parte a iecaruia. Cel care a acut cheltuieli cu conservarea sau intretinerea bunului, este indreptatit sa obtina despagubiri de la ceilalti copartasi. Ce se intampla daca coproprietarii nu se inteleg intre ei cu privire la olosinta bunului. Practica !udiciara mai veche a statuat in sensul ca singura solutie este acea a intentarii actiunii de iesire din indiviziune pentru incetarea coproprietatii. Practica a ost recon igurata in sensul ca !urisprudenta recenta admite si parta!ul de olosinta. Actele !uridice ce pot i exercitate de coproprietari si distingem intre. -actele de conservare -actele de administrare -actele de dispozitie

Practica a surprins consecintele ne avorabile ale regulei unanimitatii si a statuat ca pot i e ectuate acte de conservare si de administrare a bunului si doar de catre de unii din coproprietari. 8xplicatia solutiei a ost data prin prisma regulilor care guverneaza materia mandatului sau a gestiunii de a ace. S-a argumentat ca atare acte de conservare sau administrare pro ita tuturor coproprietarilor cu titlu de exemplu. inchirierea unei locuinte de unul dintre coproprietari. 6 situatie aparte vizeaza actiunea in revendicare a carei introducere prin prisma regulei unanimitatii impunea ca titulari ai cererii de chemare in !udecata sa ie toti coproprietarii. Practica !udiciar a ost neunitara in sensul ca printr-o interpretare si aplicare stricta a unanimitatii unele instante respingeau ca inadmisibile actiunea de revendicare daca nu

erau introduse de toti coproprietarii. Alte instante cali icand actiunea in revendicare ca iind un act de conservare si nu de dispozitie au apreciat ca iind admisibile actiunea introdusa doar de o parte din coproprietari. Practica recenta tinde la imbratisarea a acestei ultime solutii care este con igurata si de proiectul noului cod civil prin care este inlaturata expres regula unanimitatii consacrate de doctrina. In re erire la aceasta admisibilate sau inadmisibilitate, Curtea uropeana a #repturilor 6mului s-a pronuntat prin hotararea ,upas contra (omaniei condamnand statul roman pentru incalcarea art. 5 din conventie. ;iecare coproprietar are un obiect exclusiv, poate sa dispuna liber de cota sau parte ideala. 6 eventuala instrainare insa nu schimba situatia !uridica a bunului pentru ca noul dobanditor devine coproprietar. Ce se intampla daca unul din coproprietari instraineaza bunul in intregimea sa? -daca cumparatorul a cunosct ca bunul era o proprietate, soarta actului depinde de rezultatul parta!ului. #aca la parta! bunul pica in lotul coproprietarului vanzator, vanzarea se consolideaza cu e ect retroactiv. Pana la parta! insa dreptul dobanditorului este a ectat de conditia rezolutorie respectiv ca bunul sa cada in lotul copartasului vanzator. In acceptiunea pro esorului #eac, ipoteza analizata, este privita ca iind o vanzare a lucrului altuia, sanctionata cu nulitatea relativa. Prin exceptie daca se ace dovada concernului raudulos dintre vanzator si cumparator sanctiunea va i acea a nulitatii absolute prin prisma ;rauda corupe totul. Obligatiile copartasilor

;iecare copartas este tinut sa suporte cheltuielile legate de intretinerea, conservarea si administrarea bunului corespunzator cotei sale parti. Modurile de incetare a coproprietatii pe cote parti. Proprietatea comuna pe cote parti poate inceta prin dobandirea in proprietate exclusiva a bunului de catre din unul din copartasi. Modalitatea speci ica de incetare a proprietatii comune pe cote parti o reprezinta parta!ul sau imparteala prin care se pune capat starii de indiviziune in sensul ca bunul in materialitatea sa este impartit intre copartasi. #aca este posibila, impartirea se realizeaza in natura iar daca nu se procedeaza la vanzare. Procedura parta!ului este consacrata de art. 54$.% 54$.%4 din codul de procedura civila, capitol intitulat Procedura Impartelii @udiciare. Acestea sunt dispozitiile de drept procedural la parta!ul !udiciar. 8xista insa si dispozitii de drept substantial sau material care reglementeaza parta!ul, respectiv dispozitiile art. 44% si urmatoarele din codul civil. Parta!ul poate i ceruta de catre oricare din copartasi de succesorii copartasului dar si de catre creditorii personali pe calea actiunii oblice sau subrogatorii. Actiunea este imprescriptibila, extinctiv prin al.% al art. 4&9 cod civil se dispune ca nimeni nu poate i obligat sa ramana in indiviziune. Al.& al aceluiasi articol permite copartasilor sa realizeze conventii prin care sa mentina indiviziunea pe o perioada de cel mult " ani, cu posibilitatea ca la expirarea termenului, conventia sa ie reinnoita. Cat priveste ormele parta!ului, acesta poate i. -conventional -!udiciar Pentru realizarea partajului conventional sunt necesare %. Prezenta tuturor copartasilor conditii:

&. ;iecare sa aiba capacitatea de exercitiu deplina. #aca unul din ei este minor sau interzis, este necesar acordul autoritatii tutelare. Prin art. 4$', al.% din codul civil, se dispune ca daca aceste & conditii sunt indeplinite, parta!ul se ace ara indeplinirea vreunei alte ormalitati. ;ormele cum se realizeaza. a+ Prin atribuirea in natura a bunurilor, prin ormare de loturi egale, cu numarul copartasilor #i erenta se egalizeaza prin sulta. Atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unuia din copartasi ca despagubirea sa prin sulta. 0anzarea bunului si impartirea pretului potrivit cotelor. (etinem ca parta!ul are e ect declarativ. (etroactiv proprietatea comuna se trans orma in proprietate exclusiva ceea ce explica validarea eventualului act de instrainare a intregului bun de catre proprietarul in al carui lot a picat bun. Coproprietatea, proprietatea comuna pe cote parti ortata sau perpetua Spre deosebire de proprietatea comuna obisnuita care inceteaza prin parta!, exista si situatii in care coproprietatea nu poate inceta. #e regula aceasta stare de coproprietate intervine in cazul bunurilor prin care prin natura si destinatia lor nu pot olosite decat de mai multe persoane, bunurile iind accesorii pe langa alte bunuri determinate ca iind principale. Avem & drepturi de proprietate. -unul exclusiv asupra bunului principal -unul coproprietate asupra bunului accesoriu. Pentru bunul coproprietate titularul !usti ica o cota parte ideala exclusiva pe care insa nu o va putea instraina niciodata separat de bunul principal. 6 coprietate ortata avem in situatia locuintelor dintr-un bloc. Cazurile de coproprietate orta.

Drept civil Curs %

III :

1. Coproprietatea comuna pe cote parti fortata sau perpetua &continuare' 2 coproprietate fortata perpetua nu poate e,ista de sine statator. )cest caz de coproprietate apare in situatia partilor sau dotarilor comune din cladirile cu mai multe locuinte sau apartamente. 5egea 11!#1$$; prevede ca se constituie asociatiile de proprietari ca forma de asociere autonoma si nonprofit a proprietarilor unui condominiu &cladire cu mai multe locuinte apartamente' care are personalitate juridica. Personalitatea juridica se dobandeste numai in regimul asociatiei al registrului special al judecatoriei. )sociatia de proprietari este condusa de adunarea generala condusa din toti membrii asociatiei, din care se alege un comitet e,ecutiv care va desemna un presedinte. *n raporturile cu tertii asociatia este reprezentata prin presedinte. 4ertii pot folosi partile comune dintr un condominiu numai cu acordul majoritatii proprietarilor, membrii ai asociatiei in baza unui contract de inchiriere, de folosinta sau de concesiune. 3n proprietar nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acordul asociatiei.

2. Coproprietatea asupra lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua fonduri invecinate &fantani$ drum$ poteci' )cestea fac obiect al coproprietatii numai in situatia in care se afla pe linia comuna despartitoare dintre doua proprietati. 3. Coproprietatea despartiturilor comune +ediul materiei este reprezentat de dispozitiile articolelor %$<, ;<$ Cod Civ. care consacra prevederi cu privire la santul comun, zidul comun si gardul comun. *n caz de litigiu dovada coproprietatii se poate face in " moduri. a. Prin inscris b. Prin dovedirea dobandirii coproprietatii prin uzucapiune c. (aca nu e,ista nici titlu, nici posesie prelungita se va recurge la prezumtiile legale din care rezulta coproprietatea asupra despartiturii. /ste necesar ca despartitura sa se afle pe linia despartitoare comuna (. Coproprietatea fortata asupra bunurilor de familie /,emple. 4ablourile de familie, locurile de inmormantare, monumentele funerare ale familie bunuri comune de coproprietate fortata. %. Coproprietatea stabilita prin legi speciale in referire la reconstituirea dreptului de proprietate &legile fondului funciar pentru terenurile care au apartinut obstilor de mosneni si razesi, composesorilor sau altor forme asociative' 0unul nu mai este accesoriu pe langa un alt bun ci are o e,istenta autonoma dar coproprietatea rezulta dintr o dispozitie a legii. #e poate totusi inceta coproprietatea fortata) Raspunsul este afirmativ. Coproprietatea fortata inceteaza atunci cand bunul dispare sau atunci cand apartamentele sunt dobandite de un singur proprietar. *n mod e,ceptional, proprietatea fortata poate sa inceteze si atunci cand nu se mai impune cu necesitate sa fie mentinuta iar natura si configuratia bunului da posibilitatea impartirii lui. +pre e,emplu situatia in care instantele au acceptat impartirea podului unui condominiu in care se aflau mai multe locuinte. Proprietatea comuna in devalmasie )ceasta este specifica relatiilor dintre soti, avandu si izvorul in casatorie. 0unul in materialitatea sa nu este fractionat iar coproprietarii nu au determinata cota parte ideala sau abstracta. /,ista si opinia potrivit cu care proprietatea codevalmasa nu trebuie in mod necesar asimilata relatiilor dintre soti. )cest drept are o natura legala, isi are izvorul in comunitatea de bunuri a sotilor. Prin dispozitiile art "<, alin. 1 se arata ca bunurile dobandite de oricare din soti in timpul casatoriei sunt de la data dobandirii lor bunuri comune. /ste interzisa orice conventie contrara prin care sotii ar stabili un alt regim juridic al bunurilor. (e lege ferenda, a e,istat si opinia doctrinara potrivit cu care o atare dispozitie este e,trem de restictiva si ca ar trebui sa se permita sotilor sa determine prin conventie regimul bunurilor. Prin dispozitiile art "1 din Codul 9amiliei sunt enumerate bunurile proprii ale sotilor. )ceste bunuri sunt bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei, bunurile dobandite in timpul

casatoriei prin mostenire sau donatie afara numai daca dispunatorul nu a stabilit ca ele vor fi bunuri comune. 8ai sunt bunuri personale. bunurile de uz personal si cele destinate e,ercitarii profesiei bunurile primite cu titlu de premii, recompensa manuscrisele stintifice sau artistice indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagubele pricinuite persoanei bunurile care inlocuiesc un bun propriu sau valoarea lor. 0unul dobandit in timpul casatoriei este bun comun chiar daca in actul de dobandire este mentionat numai unul dintre soti si chiar atunci cand bunul a fost dobandit in timpul separatiei in fapt a sotilor. Practica judiciara a stabilit ca reprezinta bun comun imobilul achizitionat pe numele unuia dintre viitorii soti dar cu contributia ambiilor daca a e,istat o conventie in acest sens. Practic vorbim de dobandirea unui bun sub conditie. /,ercitarea dreptului de proprietate codevalmasa Conform art "% din C. 9amiliei sotii folosesc si administreaza impreuna , bunurile dobandite in timpul casatoriei si dispun tot astfel de ele.2ricare din soti e,ecitand singur aceste drepturi este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot .Prin aceasta dispozitie legala este consacrata prezumtia de mandat tacit , prezumtie care are un caracter relativ ceea ce inseamna ca poate fi facuta proba contrara.Potrivit alin - al art."% din C. 9amiliei pentru instrainarea sau grevarea bunurilor imobile, terenuri sau constructii este necesar consimatamantul e,pres al celuilalt sot . Practica judiciara a stabilit ca atat lipsa consimtamantului unui sot cat si e,istenta lui pot fi dovedite prin orice mijloc de dovada . Practica este in acord cu doctrina de specialitate /,. pot e,ista situatii in care desi a e,istat acordul la instrainare al ambilor soti , actul notarial este semnat numai de unul dintre ei . *1 aceasta situatie , dovada se poate face prin interogatoriu , prin martori , prin orice alt mijloc permis de lege. )ceasta dispozitie e,presa este o masura de protectie pentru soti. 5ipsa consimtamantului e,pres poate fi invocata doar de sotul ce nu si a dat acordul la instrainare sau grevare si este sanctionata cu nulitatea relativa.)ctul poate fi confirmat e,pres sau tacit de catre sotul nesemnatar , iar odata ce a intervenit confirmarea actul in forma e,presa sau tacita . Incetarea codevalmasiei 1.Codevalmasia inceteaza odata cu incetarea casatoriei. a. prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii b. prin desfacerea casatoriei prin divort -. Codevalmasia inceteaza in timpul casatoriei dar aceasta doar in conditiile in care incetarea codevalmasiei este dispusa judiciar a. poate fi solicitata de unul din soti hotararea prin care se admite partajul poate sa vina doar cand este ceruta pentru motive temeinic b. de creditorul personal al unuia din soti Comparatie intre proprietatea comuna pe cote parti si proprietatea comuna in devalmasie !semanari:

1. )mbele sunt modalitati ale dreptului de proprietate care implica prezenta concomitenta a cel putin - titulari ai dreptului -. *n ambele forme fiecare din titulari isi pastreaza individualitatea proprie . ". *n cazul ambelor forme coproprietatea inceteaza prin imparteala sau partaj , care se desfasoara dupa reguli comune. Deosebiri: 1. *n cazul proprietatii pe cote parti se cunoaste cota parte ideal abstracta ce apartine fiecarui coproprietar , in timp ce la proprietatea comuna in devalmasie aceasta cota nu e cunoscuta. -. )vand determinate cotele parti ideale, la proprietatea comuna pe cote parti , titularii dreptului pot sa si instraineze cota parte ideala abstracta, in vreme ce sotii neavand cota parte determinata nu pot instraina ". Coproprietatea pe cote parti poate e,ista independent de anumite calitati ale proprietarilor7 in cazul devalmasiei este ceruta calitatea de sot . Codevalmasia are un caracter intuitu personem !. Cat priveste izvorul, proprietatea comuna pe cote parti poate avea diferite izvoare . contractul , succesiunea, uzucapiunea , in timp ce prop codevalmasa are ca izvor casatoria. %. Regimul juridic al actelor savarsite de coproprietari in cazul coproprietatii pe cote parti este dominat de regula unanimitatii ,in vreme ce actele la codevalmasie sunt dominate de principiul mandatului tacit. !pararea dreptului de proprietate 8ijloacele de aparare a dreptului de proprietate acele actiuni prin care proprietarul urmareste sa isi asigure protectia dreptului sau . /,ista - mari categorii de mijloace de aparare a dreptului de proprietate. 1. 8ijloace juridice de aparare a dreptului de proprietate nespecifice )ctiunile nascute din contracte )ctiunile nascute din imbogatire fara justa cauza actiunile in repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite actiunile in nulitate sau anulabilitate a unui act juridic Prin aceste actiuni poate fi aparata indirect proprietatea , dar ele nu se intemeiaza pe dreptul de proprietate . -. 8ijloacele specifice de aparare a dreptului de proprietate este actiunea in revendicare $ actiune care este actiunea definita actiunea proprietarului neposesor indreptata impotriva posesorului neproprietar. )ctiunea in revendicare este mijlocul de aparare a dreptului de proprietate. (efinitia clasica nu acopera situatia in care proprietarul cere restituirea bunului de al detentorul precar & care nu se identifica cu posesorul'. (etentorul precar este cel care detine bunul in numele proprietarului in baza unei conventii incheiate cu acesta .Proprietarul are la indemana pentru recuperarea bunului , atat o actiune izvorata din contract cat si actiunea in revendicare. /ste la optiunea proprietarului care cale o va urma. Caracterele *uridice ale actiunii in revendicare:

a. /ste o actiune reala deoarece insoteste , apara si se intemeiaza pe dreptul real de proprietate. /ste o actiune petitorie care se deosebeste de actiunile posesorii . )ctiunile posesorii tind la pastrarea sau redobandirea posesiei materiale asupra bunului, fara a pune in discutie insasi e,istenta dreptului de proprietate . *n cazul actiunii in revedicare redobandirea posesiei este numai unul din efectele admiterii actiunii . )ctiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila prescriptiv. *mprescriptibilitatea este generata de caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. )ctiunea in revendicare poate fi anihilata prin invocarea prescriptiei achizitive & uzucapiunea'. Conditiile de e+ercitare a actiunii de revendicare )ctiunea in revendicare poate fi introdusa de titularul dreptului de proprietate.Practica judiciara a statuat ca cel care introduce actiunea in revendicare trebuie sa fie proprietar e,clusiv asupra bunului. Pronuntarea C/(2 in cauza 5upas contra Romaniei prin care s a statuat ca practica nationala care conditioneaza introducerea actiunii in revendicare de catre toti coproprietarii este de natura a incalca dreptul reclamantului la un proces echitabil consacrat de art ; din C/(2 , a fost reconsiderata si practica judiciara interna. (iscutii cu privire la admisibilitate a actiunilor in revendicare promovate pentru nedobandirea proprietatii asupra imobilelor preluate de stat in perioada 1$!% 1$8$ in baza decretului $-#1$%< privind nationalizarea unor imobile . *nitial instantele au considerat admisibile actiunile in revendicare si in situatia in care au constatat caracterul abuziv al preluarii imobilului ,au admis actiunile in revendicare.*mpotriva hotararilor judecatoresti irevocabile procurorul general a promovat insa recursuri in anulare , iar Curtea +uprema de =ustitie prin sectiile unite au pronuntat in februarie 1$$% o decizie prin care s a stabilit ca instantele judecatoresti nu sunt competente sa judece actiunile in revendicare prin care se solicita redobandirea proprietatii bunurilor trecute in proprietatea statului. ) urmat o avalansa de procese la C/(2 cereri admise , iar statul roman obligat sa restituie proprietatile sau sa acorde despagubiri pentru acestea .*n septembrie 1$$8 Curtea +uprema de =ustitie prin sectiile unite revine asupra deciziei din februarie 1$$% si stabileste ca tribunalele sunt competente sa judece orice actiuni prin care se invoca atingerile aduse dreptului de proprietate in perioada 1$!% 1$8$.3lterior in -<<" au fost abrogate inclusiv dipozitiile din codul de procedura care consacrau recursul in anulare .

Curs 8 !.11. "1" Drept civil Actiunea in revendicare imobiliara Actiunea in revendicare imobiliara va avea la baza art.!8" cod civ. Proba dreptului de proprietate- In cadrul actiunii in revendicare ca si in cadrul oricarei actiuni civile, isi gaseste incidenta dispozitiile articolului %%59 cod civ. cel care ace o propunere in atza !udecatii trebuie sa o dovedeasca, cu alte cuvinte sarcina probatiunii revine reclamantului. Paratul are o actiune purtasiva.

#i icultati care pot aparea in dovedirea proprietatii (etinem ca acestea sunt generate mai ales pentru situatiile din trecut de neredactarea inscrisurilor sau cand aceste inscrisuri erau redactate nu erau insotite de planurile de situatie ale imobilului. Inscrisul ace dovada proprietatii doar daca emana de la adevaratul proprietar. Se vorbeste in materie de revendicare imobiliara de o probatio diabolica. 6 alta cauza est derivata din principiul relativitatii actelor !uridice. Art. 94$ din codul civil consacra acest principiu care inseamna practic ca actele !uridice nu sunt opozabile tertilor. Prin urmare daca reclamantul prezinta un titlu de proprietate, care ar putea un contract de v-c, paratul se poate apara invocand inopozabilitatea actului. (eguli potrivit carora se ace dovada dreptului de proprietate. %. 1itlul de proprietate poate i olosit in actiunea in revendicare devenind comun partilor. 1itlul poate i orice act prin care se recunoaste existenta dreptului de proprietate. &. 1itlul de proprietate este opozabil erga-omnes datorita caracterului de opozabilitate generala a dreptului de proprietate. $. Posesia cea mai bine caracterizata este determinant.

Principii si situatii de business

%. Ambele parti, atat reclamantul cat si paratul au titluri de proprietate asupra aceluiasi bun. Aici avem & situatii. -#aca titlurile provin de la acelasi autor, are castig de cauza cel care a transcris mai intai deoarece prin transcriere actul devine opozabil celor care au dobandit ulterior. - Cand titlurile provin de la autori di eriti. P8ntru aceasta situatie s-au propus $ variante. a. Are castig de cauza paratul, deoarece se a la in posesia bunului. b. Castiga cel cu titlul a carui data este mai veche. c. Se compara intre ele titlurile si castiga cel al carui titlu este pre erabil

&. *umai una din parti are titlu. #aca paratul are titlu, actiunea in revendicare a reclamantului se va respinge. #aca reclamantul are titlu, atunci acesta castiga sub & conditii. a. 1itlu sau emana de la un tert b. #ata titlului sa ie anterioara posesiei paratului c. *iciuna din parti nu are titlu si nici nu poate invoca dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Intr-o atare situatie in practica actiunea nu se respinge de planuri si se compara intre ele posesiile

avad castig de cauza cel a carui posesie este mai bine caracterizata. In aceasta materie prin titlu se intelege nu doar un act translativ de proprietate) contract v-c donatie etc+ care creeaza un drept in patrimoniul dobanditorului ci si un act declarativ care recunoaste numai un drept anterior un parta! o tranzactie etc. Certi icatul de mostenitor nu este titlu de proprietate.

Proba dreptului de proprietate in cazul legii speciale a #ondului #onciar 18$%1&

In procedura legii ondului unciar se realizeaza constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Prin lege speciala sunt consacrate mai multe etape. 8a este declansata prin cererea a mostenitorilor proprietarului, cerere adresata comisiei locale de ond unciar. Se inalizeaza prin emiterea de catre comisia !udeteana de ond unciar a titlului de proprietate. Pana la eliberarea actului inal a titlului de proprietate, comisiile locale eliberau adeverinte provizorii pentru dovedirea dreptului de proprietate. S-a ridicat intrebarea daca aceste adeverinte provizorii ac dovada proprietatii respectiv daca pot constituii titlu. 6pinia ma!oritara a doctrinei de specialitate si a practicii a ost in sensul ca aceste adeverinte insotite de procesele verbale de punere in posesie suplinesc cerinta probatiunii ast el ca actiunea reclamantului care se oloseste de aceste inscrisuri ar urma sa ie admisa. A existat si o alta o opinie generata de unele spete ale I.C.@ potrivit cu care aceste adeverinte nu constituie titlu de proprietate care sa poata i examinat in cadrul unei actiuni in revendicare. 6 persoana careia li s-a stabilit dreptul de proprietate prin titlu pentru anumita supra ata de teren, nu poate sa revendice o supra ata de teren mai mare chiar daca ace dovada ca anterior cooperativizarii ar i detinut o supra ata mai mare. Aceasta intrucat prin cooperativizare proprietarul sau autorul a pierdut dreptul de proprietate iar reconstituirea in procedura legii speciale ca masura reparatorie se realizeaza in limitele determinate de lege si este permisa de caracterul perpetuu al proprietatii. Pentru situatia in care pentru acelasi teren se emit titluri de proprietate pentru & persoane, persoana interesata are deschisa calea unei actiuni in nulitatea absoluta, dar este reglementata de art. $ al legii %54 din %994. Practica !udiciara a retinut pentru atare situatie este admisibila actiunea in revendicare, instanta urmand sa procedeze la compararea titlurilor, sa veri ice in ce masura au ost respectate prevederile legale si va da castig de cauza celui al carui titlu a ost emis cu respectarea legii. Actiunea in revendicare mobiliara Actiunea in revendicare mobiliara di era esential de actiunea in revendicare imobiliara. 1emeiul !uridic in relatarea actiunii reprezinta art. %9'9 al. % cod civ. Prevederile legale care consacra o prezumtie absoluta iuris et de iure de proprietate. Modul in care este reglementata dovada proprietatii in materia bunurilor mobile ace practic aproape imposibila revendicarea de catre cel care se pretinde proprietar. Posesia de buna credinta valoreaza proprietatea. Aplicarea regulii prevazute de %9'9 cod civ impune indeplinirea anumitor conditii. %. /unurile in privinta carora se aplica regula. Se aplica numai bunurilor mobile corporale pentru ca numai acestea sunt susceptibile de detinere materiala in exceptie si titlul la purtator. #e asemenea regula se aplica numai pentru bunurile mobile privite individual, iar nu si asupra unei universalitati de bunuri mobile. #e asemenea mai retinem ca exista si bunuri mobile carora regula nu le este aplicabila.

-bunurile mobile proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale -regula nu le este aplicabila bunurilor mobile care sunt considerate ca accesorii ale unui bun imobil. Aici retinem ca nu este vorba de acele bunuri care prin destinatie servesc imobilul deoarece acele au devenit bunuri imobile prin destinatie, ci despre acele bunuri care isi pastreaza calitatea de bunuri mobile dar deservesc un imobil.) de ex mobilierul dintr-un apartament+ Cel care a dobandit prin cumparare de la un neproprietar un imobil nu poate opune proprietarului revendicant prevederile art. %9'9 al.% in re erire la bunurile mobile din apartament, deci nu va putea sa retina bunurile mobile. Cine poate invoca aceasta regula: - (etinem ca regula poate i invocata doar de tertul dobanditor care a achizitionat bunul cu buna credinta de la un detentor precar caruia adevaratul proprieta i l-a incredintat de buna voie. Proprietatea bunului nu este trans erata tertului, ci este remis bunul de catre proprietar in baza unei conventii. #etentorul precar nu este posesor in acceptiunea legii. Pentru situatia in care el instraineaza unui tert de buna credinta acesta din urma crezand ca a tratat cu adevaratul proprietar va putea invoca dispozitia lui %9'9 aliniat %. surprindem urmatoarele aspecte. %. 1ertul a dobandit bunul de la detentorul precar iar nu de la adevaratul proprietar. #aca bunul ar i ost dobandit de la detentorul precar, pentru ca in aceasta ultima situatie el a dobandit dreptul de proprietate in baza conventiei. &. Adevaratul proprietar s-a desistat in mod benevol de bun. #aca bunul a ost pierdut sau urat regula nu se aplica. $. #etentorul precar nu poate invoca regula din %9'9 aliniat %. impotriva proprietarului. Aceasta intrucat in baza conventiei incheiate cu proprietarul el are obligatia sa restituie bunul. #aca bunul nu este restituit, proprietarul are la indemana & actiuni. -7na personala izvorita din contract dar si o actiune in revendicare Pentru situatia in care detentorul precar a instrainat bunul, actiunea in revendicare mobiliara se preschimba intr-o actiune in despagubire. 8xplicatia acestei reguli este acea ca intre buna credinta a tertului achizitorsi apta proprietarului care nu a ost su icient de diligent cand a incredintat bunul, legea da proritate bunul credinte intemeiate pe aparenta de proprietate pe care insusi proprietarul a creat-o. Initial doctrina nu a distins intre dobandirea de tertul achizitor al bunului pentru situatia in care aceasta a avut loc cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Practica !udiciara insa a apreciat ca atunci cand dobandirea bunului de catre tert s-a realizat cu titlu gratuit, numai subzista ratiunea pentru care dreptul acestuia sa ie proteguit prin sacri icarea intereselor si drepturilor adevaratului proprietar. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia bunului mobil.

-In primul rand sa ie vorba de o posesie reala, adica sa cuprinda si animus si corpus -Posesia sa ie utila utilitatea posesiei in %944 cod civil. In materia revendicarii mobiliare insa cerinta continuitatii posesiei numai apare ca iind necesara cata vreme la bunuri mobile se vorbeste de o posesie instantanee.

-Posesia sa ie de buna credinta, buna credinta se prezuma /una credinta trebuie sa existe la momentul la care se intra in stapanirea bunului. *u se cere insa si conditia !ustului titlu ) prin !ust titlu intelegem un titlu translativ de proprietate in care dobanditorul s-a increzut cu buna credinta. In regula %9'9 al.% nu se aplica bunurilor mobile pierdute sau urate. Prin al.& al art. %9'9 se prevede ca cel care a pierdut sau caruia i s-a urat un bun poate sa-l revendice in decurs de $ ani din ziua cand l-a pierdut sau i s-a urat de la cel la care bunul se regaseste ramanand acestuia din urma actiune in regres contra celui de la care l-a achizitionat. Cel care revendica bunul trebuie sa aca urmatoarele dovezi. -Ca el a ost posesorul bunului -Ca a pierdut sau ca i s-a urat acest bun -8xistenta identitatii bunului ce-l revendica si cel care i-a apartinut lui 1ermenul de $ ani este un termen de decadere ceea ce inseamna ca daca in interiorul lui nu a ost exercitata actiunea in revendicare, se stinge insusi dreptul de proprietate. Ca regula cel care revendica bunul sau de la posesorul nelegitim nu are obligatia sa achite acestuia contravaloarea ce va i recuperata de posesorul nelegitim de la cel de la care si-a procurat bunul. Prin exceptie adevaratul proprietar va i tinut sa restituie pretul bunului, celui care ace dovada ca a achizitionat bunul cu buna credinta printr-un loc public in care se realizeaza atare operatiuni in mod curent si obisnuit. Masina la un targ de masini 8xplicatia teoretica a regulii inscirsa la %9'9 cod civil. S-au exprimat $ opinii. -Prevederea s-ar intemeia pe o prescriptie instantanee) Prescriptia prin de initie consta curgerea unui termen+ -Ar i vorba de un mod de dobandire al proprietatii prin e ectul legii. Critica acestei opinii este data de aptul ca se explica e ectul dar nu si mecanismul -Prevederea legala consacra o prezumtie absoluta de proprietate Iulis et de iure care paralizeaza si inlatura actiunea in revendicare daca sunt intrunite cerintele prevazute de lege

#rept civil Curs 9


'F'C(')' AC(*+,** *, -'.',D*CA-'
%.(estituirea lucrului &.(estituirea ructelor $.Acoperirea cheltuielilor acute de posesorul parat cu lucrul pe care trebuie sa-l restituie %.,ucrul se restituie liber de orice sarcini cu care ar i ost gravat de posesorul nelegitim.

(estituirea se realizeaza de regula in natura iar daca acest lucru nu mai este posibil ,restituirea se realizeaza prin echivalent. #aca bunul care a pierit a ost asigurat,posesorul va trebui sa restituie indemnizatia de asigurare. #aca bunul a ost expropriat se va restitui indemnizatia de exproprere primita. #e regula daca restituirea in natura nu mai este posibila,restituirea prin echivalent va avea in vedere valoarea de circulatie a bunului la momentul la care se dispune restituirea. &.0om distinge dupa cum paratul a ost de buna sau de rea credinta. Paratul care a ost de buna credinta va pastra ructele culese pana in momentul introduceri actiunii in revendicare.7lterior acestei date va trebui sa restituie ructele deoarece se considera ca a incetat buna credinta. Posesorul de rea credinta trebuie sa restituie toate ructele percepute sau nepercepute sau contravaloarea lor daca le-a consumat sau a negli!at sa le perceapa. $.#istingem dupa cum cheltuielile sunt. -necesare -utile - voluptorii Cheltuielile necesare se restituie atat posesorului de buna credinta cat si celui de rea credinta pentru ca si propietarul le-ar i acut. Cheltuielile utile sunt cele care ara a i necesare aduc un olos prin aptul ca sporesc valoarea bunului.Posesorul are dreptul numai la o restiture partiala respectiv in masura sporului de valoare pe care aceste cheltuieli le-au adus lucrului determinat la momentul restituirii. Cheltuielile voluptorii sunt cheltuielile de simpla palcere.Paratul obligat la restituirea lucrului nu are dreptul la restituirea acestor cheltuieli insa poate sa ridice bunurile,lucrarile care au ost e ectuate cu cheltuieli voluptorii daca prin aceasta nu aduce deteriorari lucrurilor.#aca se aduc deteriorari atunci paratul va putea i obligat la despagubiri. Actiunea in /-A,*(+*-' Aranituirea este o operatiune de delimitare prin semne exterioare a doua onduri limitro e ce apartin unor propietari di eriti.Art "94 C.C dispune ca orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa.Cheltuielile granituiri se vor ace pe !umatate. Aranituirea se poate realiza prin buna invoiala sau prin hotarare !udecatoreasca.(eclamantul cere instantei ca in contradictoriu cu paratul sa determine prin semne exterioare intinderea celor doua proprietati. Actiunea in granituire este .petitorie0imobiliara0imprescriptibila. #aca prin actiunea se solicita si lasarea in deplina proprietate sau linistita posesie a unei parti din teritoriul invecinat vorbim de o actiune in granituire gre ata pe revendicare si se vor aplica principiile si regulile revendicarii. Actiunea in granituire este inadmisibila intre coproprietari cu privire la imobilul ce ormeaza obiectul coproprietatii. Aranituirea poate i introdusa de nudul proprietar precum si de proprietarii dezmembramintelor de proprietate dar nu poate i introdusa de chiriasi sau arendasi. Actiunea in granituire poate i introdusa impotriva arendasului sau a chiriasului dar si intr-o asemenea situatie trebuie introdus in cauza si proprietarul. 8;8C18,8 actiunii in granituire Producerea de e ecte numai cu privire la revendicare in situatii limitro e nu si cu privire la insusi dreptul real.6ricare din parti poate sa introduca ulterior granituiri o actiune in revendicare ara a i se putea invoca autoritatea lucrului !udecat. #aca granituirea s-a realizat prin conventie se poate anihila e ectul ei prin promovarea unei actiuni in anularea conventiei. Alte actiuni reale de care poate dispune ie titularul dr de proprietate ie titularul unui dezmembramant. actiunea- negatorie -con esorie Actiunea negatorie este actiunea reala prin care titularul dreptului de proprietate cere instantei sa stabileasca prin hotarare ca paratul nu este titularul unui dezmembramant al proprietatii si sa-l oblige la incetarea exercitiului prerogativelor ce le con era aceste drepturi.

Aciunea con#esorie are ca obiect recunoasterea de catre parat a existentei unui drept real,dezmembramant al unui bun proprietatea altei persoane. (eclamatul va i titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate. Paratul va i orice persoana inclusiv proprietarul.Aceasta actiune este prescriptibila in termenul general)$' de ani+.Spre deosebire de actiunea con esorie care este prescriptibila iactiunea negatorie este inprescriptibila extinctiv sau prescriptibila achizitiv.

Dezmembramintele dreptului de proprietate


Sunt drepturi reale,principale asupra unui bun proprietatea altei persoane ce se constituie sau se dobandesc prin trans ormarea unor elemente ale continutului !uridic a dr.de proprietate catre o alta persoana. Atributele dr.de proprietate apartin separate mai multor titulari ormand prin aceasta separatie drepturi reale distincte. #ezmembraminte.dr.uzufruct,uz,abitatie,serviture,superficie,dr.real de folosinta .

+zu#ructul
"%4 CC -dreptul ce are cineva de a se bucura de bunuri ce sunt proprietatea altuia intocmai ca proprietarul insa cu datoria de a-i pastra substanta. 1itularul se mai numeste si uzufructuar ,el va stapani bunul si ii va culege ructele. Proprietarul bunului ramane doar cu dr.de dispozitie)nuda proprietate+ Acest drept este opozabil erga omnes inclusiv nudului proprietar,este un dr.temporar,se stinge cel tarziu la moartea uzu ructuarului>in cazul in care titularul dreptului este o pers.!uridica uzu ructul nu poate dura mai mult de $' de ani. 7zu ructul se poate institui pe tot elul de bunuri mobile si imobile In principiu cum una din obligatiile uzu ructuarului este de a nu se atinge de substanta bunului si de-al restitui proprietarului la expirarea uzu ructului,el nu poate avea ca obiect bunuri neconsumtibile. Prin exceptie uzu ructuarul este obligat sa restituie proprietarului bunuri in aceiasi cantitate si aceiasi calitate si valoare ca cele primite. 7zu ructul nu poate constitui bunuri proprietate publica. "%9 C.C arata ca uzu ructul poate i instituit prin lege sau prin conventia partilor.Acestor doua moduri li se adauga si uzucapiunea.In prezent in legislatia noastra nu exista nici o situatie de uzu ruct-legal. #(8P17(I,8 uzu ructuarului. %.Sa ceara proprietarului predarea in olosinta a bunului)act.con esorie+. &.Sa oloseasca bunul,sa-I culeaga ructele ara a se atinge insa de substanta. $.Sa cedeze bene iciile dr.de uzu ruct 6/,IAA1II,8 uzu ructuarului. %.Inainte de a intra in olosinta.de a cere inventarierea bunurilor mobile ,constantatrea stari imobilelor,sa gaseasca o CA71I7*8)o persoana care trebuie sa se oblige alaturi de uzu ructuar sa raspunda cu propriile bunuri in caz de insolvabilitate a acestuia Bun el de girantC+ &.#upa ce a intrat in stapanirea bunului uzu ructuarul are se obliga sa oloseasca bunul ca un bun proprietar.8l trebuie sa instiinteze nudul proprietar despre orice atingeri,tulburari,urzupari aduse dr.de proprietate.1rebuie deasemenea sa suporte anumite cheltuieli sau sarcini ale lucrurilor. #(8P17(I,8 nudului proprietar %.#reptul de a dispune de lucru respecand insa atributele ce apartin uzu ructuarului 6/,IAA1II,8 nudului proprietar #e a nu-l stan!eni pe uzu ructuar in exercitarea atributelor dreptului sau. Stingerea dreptului.moartea uzu ructuarului,expirarea conventiei,prin neuz,prin neexercitare dr.timp de $' de ani,prin pierderea bunului,renuntarea uzu ructuarului,expropriere,abuzul de olosinta.

+zul si abitatia
Sunt varietati ale dr.de uzu ruct .0or i guvernate de dr.de la uzu ruct cu exceptii. ,a uz-titularul sau se poate olosi de lucru,ii poate culege ructele numai pentru el si amilia lui.Acest drept este un dr.real strict personal,el nu poate i cedat sau inchiriat. Abitatia este o varianta a uzului care se deosebeste de acesta prin obiectul sau care este o casa de locuit.1itularul sau are dreptul sa locuiasca impreuna cu amilia intr-o casa si aredreptul de a inchiria altei persoane doar partea din casa pe care nu o oloseste. In a ara acestei exceptii dr.de abitatie nu poate i nici cedat si nici inchiriat.

Prin legea $%92%944 a ost instituit un drept special in avoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie.

Dreptul de serviture
Art."45-o sarcina impusa unui ond pentru uzul si utilizarea unui imobil avand un alt stapan. Caractere !uridice. #rept real,imobiliar caracter care rezulta din aceea ca se constituie numai in olosul si in sarcina unor imobile prin natura lor. Presupune existenta a & imobile care apartin unor proprietari di eriti. 8ste un accesoriu al ondului urmand soarta acestuia. Servitutea nu poate i instrainata,urmarita, sau ipotecata separat )numai impreuna cu ondul dominant caruia ii pro ita+,are un carcater perpetuu,este indivizibila .Areveaza intregul ond aservit si pro ita intregului ond dominant. Clasi icari. C.C clasi ica serviturile. %.Servituti naturale care se nasc din situatia locului 8x. serviturea de scurgere a apelor naturale,serviturea de granituire,serviturea de ingradire+ &.Servituti legale Acestea sunt cele re eritore la despartirea santului comun,gardului comun,servitutea de trecere $.Servituti stabilite prin apta omului.servituti stabilite prin conventie,prin testament,prin prescriptie. Servitutea de trecere)5%5 C.C+ Proprietarul a carui loc este in undat care nu are nici o iesire la calea publica poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea ondului cu indatorirea de a-l despagubi in proportie cu pagubele ce i-ar putea cauza. Practica !udiciara a stabilit ca pentru constituirea unuei servituti de trecere trebuie indeplinite anumite conditii. -partile sa ie vecini -reclamantul sa ie proprietarul unui loc in undat care nu are nici o iesire la calea publica -trecerea sa se realizeze pe calea cea mai scurta care ar pricinui proprietarului ondului aservit cea mai mica paguba

Dreptul de super#icie
Acesta este un drept real principal,dezmembramant al dr.de propritate ce nu este reglementat de C.C in vigoare. #reptul ce are o persoana numita super iciar asupra constructilor,executilor ori altor lucrari edi icate pe terenul ce apartine unei alte persoane ,teren asupra caruia super iciarul ar avea un drept de olosinta. Suntem in prezenta suprapuneri a doua dr.de proprietate ce apartin la doi proprietari di eriti. #reptul de proprietate ce apartine titularului asupra terneului si dr.de proprietate ce apartine super iciarului asupra constructilor,altor lucrari ce le-a acut pe acel teren.Alaturat acestor drepturi se suprapune dr.de olosinta pe care super iciarul ,proprietar al constuctilor il are asupra terenului proprietatea altei persoane. #r.de super icie constituie o derogare de la regula 49& C.C potrivit cu care orice constructie,plantatie,sau lucru acut pe pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a i ale proprietarului acelui pamant pana se ace dovada din contra. #reptul de super icie este un drept real,imobiliar,perpetuu care dureaza atata timp cat exista constructia ,plantatia si care nu se stinge prin neuz,este imprescriptibil. #reptul de olosinta asupra unor terenuri atribuit in conditiile legi %92%99%)legea ondului unciar+se pot atribui la cerere in olosinta agricola pana la "''' m de teren arabil de amilie membrilor personalului de specialitate din serviciile comunale in perioada in care lucreaza in localitate el sau amilia sa. #r. de proprietate apartine administratiei comunelor,satelor,localitatilor.Proprietarul trebuie sa ie unctionar public.Acest drept se acroda numai la cere pe o perioada limitata.Se constituie prin acte administrative,individuale si are un carcater personal.Se stinge prin decesul titularului,prin stingerea calitatii care a constituit la atribuirea lui,prin plecarea din localitate,pntru neindeplinirea obligatiei de a cultiva terenul,prote!a solul sau ca urmare a exercitarii abuzive a dreptulul. Se mai poate stinge atunci cand unitatea administrativ teritoriala pierde dreptul de proprietate ca urmare a constituirii uneri persoane in baza legii%9,in cazul exproprierii intemeiate pe legea $$,in cazul treceri terenului din domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale in domeniul public.In aceste situatii titularul are dreptul la despagubiri pentru investitiile acute pe acel teren cu acordul prealabil al proprietarului daca

acestea au ost cheltuieli utile.

1OD+-*)' D' DO2A,D*-' A P-OP-*'(A(** 34!!$4!5 C.C.6


Proprietatea se poate dobandi prin.ocupatiune,traditiune,accesiune,succesiune,hotarare judecatoreasca . 7zucapiunea sau prescriptia acizitiva este un mod de dobandire a proprietatii sau de dobandire a unui lucru prin posedarea neintrerupta in timpul si in conditiile stabilite de lege. 8a este perceputa alaturi de ocupatiune ca o proba absoluta a dreptului de proprietate. @usti icarile uzucapiuni. In marea ma!oritate a cazurilor posesia corespunde dr.de proprietate ,dovada este greu de acut ast el ca uzucapiunea suplineste aceasta di icultate de proba. *evoia de stabilitate si securitate a raporturilor !uridice determina recunoasterea de e ecte unei aparente posesii indelungate de proprietate. Apare ca o sanctiune impotriva vechiului proprietar care se mani esta negli!ent cu bunurile sale. /unurile care pot orma obiectul uzucapiuni sunt reprezentate exclusiv de bunuri care se gasesc in circuitul civil adica sunt bunuri alienabile. Conditia de baza a uzucapiuni este P6S8SIA. 7zucapiunea presupune o posesie utila,neviciata.%945 al.& CC-posesia este de inita ca detinrea unui lucru sau olosinta de un drept,exercitata,una sau alta,de noi insine sau de altul in numele nostru. Posesia este o stare de apt in vreme ce proprietatea este o stare de drept. Posesia are doua elemente.elementul material)DcorpusE+si elemntul intentional)DonimusE+ Posesia nu se con unda cu detentia precara care presupune elementul material asupra lucrului nu si a elementului intentional.

#rept civil Curs %'


) dovedi posesia inseamna a dovedi ambelesale elem.corpus si animus. P art 1$%!, cc elem intentionat se prezuma, in vreme ce corpus tr dovedit. 9iind un fapt material, elem material poate fi dovedit prin orice mijlo> de dovada.si prin martori si prezumtii. 4ocmai pt ca este mai greu de dovedit elem intentional, au fost stab de legiuitor -prezumtii care se compl reciproc, resp. prez de neprecaretate, p careia posesorul este presupus ca posed apt sine, sub nume de proprietar, daca nu este dovedit ca a inceput a posed apt altul prez de neintervertirea titlului p careia, cand posesorul a inc a posed apt altul se pp ca a conservat ac calitate, daca nu e, proba contrarie

Calitatile posesiei Pt a prof ef juridice, posesia tr sa fie utila, adica sa aiba an calitati, sau sa fie lipsita de vicii. )rt 18!7, cc arata cal posesiei cerute pt a uzucapa, respective. p tr sa fie continua, neintrerupta, publica si sub nume de proprietar. *n cz lipsei calitatilor posesiei, spunem ca este viciata. ,iciile posesiei

discontinuitatea. pos e discontinua cand posesorul o e,arcita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale. +arcina probei disc revine celui care o invoca. Caractere juridice viciu disc.este temporar&inceteaza daca actele de srapanire revin regulate potrivit naturii lucrului'7 e absolut$poate fi inv de oricine' violenta.art 18%1, cc precizeaza ca posesia este tulburata cand este fundamentata sau conservata prin acte de violenta in contra saudin partea adversarului. Caract jur. viciu relativ$invocata doar de cel in contra caruia se produce', v temporar clandestinitatea art1$!7 cere ca pos sa fie publica&sa se e,ercite pe fata, asa cum ar e,ercita o proprietarul'. / clandestine cand e e, pe ascuns de adversarul sau, pt ca acesta nu e in stare sa o cunoasca. / un v temporar si relative. precaritatea. desi cc regl precaritatea printer viciile pos, in realitate precaritatea ins insasi lipsa posesiei. Ceea ce este characteristic pt precaritate este f ca pos ii lipseste animus&elem intentional' ins ca stapanirea este savarsita nu pt sine, ci pt altul. *n conceptia cc, precaritatea e un v absolut si perpetuu. +chimb prec in posesie se numeste intervertirea posesiei,precaritatii3zucapiunea pp in mod necesar o posesiu utila, deci neafectata de nici un viciu. +impla detentie precara, ori o posesie viciata, oricat ar dura in timp nu poate duce la dob dr prin uzucap. Practica jud a stab ca chiriasul e,ercita o detentie precara, el nu poate uzucapa. 8ostenitorii aflati in indiviziune stapanesc bunurile unii pt altii$cat t se afla in indiv', motiv pt care nu pot dob propr prin uzucapiune, pt ca pos lor are un character echivoc si nu poate fund dob dr de propr. Prin e,c, daca unul din mostenitori dem ca a inteles sa transf posesia din comuna in e,clusiva, act in const uzucapiune ar fi admisa, pt ca se justifica ca a intervenit o intervertire a posesiei. 9elurile uzucapiunii. 1. 3z de "< ani&art18$<, cc' -. 3z de 1< pana la -< ani&art 1$8%, cc' 1. 3z de "< ani posesorul tr sa faca dovada indepl a - cond.a. ca a posedat bunul in timpul prev de lege7 b. posesia a fost utila&neaf de vicii'. 9 ca pos e utila se prezuma. Rezulta fara dubiu, ca in cz uzucapinunii de "< ani, pos nu tre sa fie de buna cred, chiar si uzucap de rea cred fiind apta sa duca la dob propr prin uzucap. -. 3z de 1< pana la -< ani conditii7a. pos sa se intemeieze pe un just titlu. =ust titlu este, p art 1$87, orice titlu translativ de propr, precum vanzarea, schimbul etc. ceea ce este essential e ca ac titlu tr sa prov de la altcineva decat adevaratul propr, caci daca ar proven de la adev

propr, ar fi sufficient prin el insusi sa cond la dob propr. *n acest caz, modul de dob al propr. 5 ar repr conventia. Cat priv cond de validitate al jt legea deosebeste tilul nul si anulabil. 4 nul nu poate const niciodata baza uzuc. 4 anulabil poate fi invocate ca just titlu imp unei pers, cu e,c pers care are dr sa inv nul relat. Cand a e,pirat termenul in care se prescriere actiunea, titlul anulab dev perfect valid si poate dev jt chiar imp celui care ar fi putut cere anularea. Practica a stab ca poate fi inv ca jt conventia de comodat, de deposit, de locatiune, conv de imparteala, hot jud declarative. +e cons ca poate const jt tranzactia, care desi declarative de drepturi, e asimilata actului translativ. Certificatul de mostenitor nu poate fi inv ca jt. 2 alta cond pos sa fie de buna cred?cred gresita a posesorului care a crezut ca a dob bunul de la adevaratul propr. /ste sufficient ca buna cred sa fi e,istat la mom la care a dob bunul, fiind irrelevant f ca ulterior a avut reprezentarea ca a dob de la un neproprietar. Retinem, ca, sub aspectul probatiunii, buna cred e prezumata, * t ce justul titlu tr dovedit. 4ermenul este de 1< ani, daca adev propr locuieste in circumscriptia teritoriala a trib unde se afla imob si este de -< ani, daca adev propr locuieste intr o alta circumscriptie decar cea in care se afla imobilul. Pt sit in care adev propr locuieste un timp in circumscriptia trib in care se afla imob si apoi se muta, la nr anilor cat propr a locuit in circumsc trib unde se afla imobilul, se adauga nr dublu de ani din ceea ce ramasese cat timp loc in circumsc altui tribunal. (e e,p. 5oc adev propr ; ani in jud tulcea, dupa care se muta in cta. 8@;?1!. 8odul de calcul al termenului uzuc. t se calc pe zile. 1u se ia in calcul ziua cand incepe sa curga, se ia in calcul ultima zi a termenului. *ntreruperea prescr achizitive are ca effect inlaturarea oricaror efecte ale posesiei anterior incepute. Poate fi naturala si civila. *ntr civila are aceleasi cz cu cele ale prescr e,t.&:.tre sa le invatam din 0eleiu'. *ntr naturala survine in - cazuri.a. cand posesorul este si ramane lipsit in decurs de un an de fol lucrului, fie de adev propr, fie de o alta pers7 b. cand bunul e declarant impr de lege. 5it de spec a stab ca in cz b, in real nu ne aflam in fata unei intr a cursului prescr, ci e vb de o suprimare a ac institutiei. /,p tipic pt ac sit a fost repr de l %8 si %$#1$7! prin care se dispunea ca ter nu puteau fii dob decat prin most legala. *nainte de A8$ a e, o unimitate de pareri, ca prin ac - legi, a intervenit intr naturala a cursului prescr. 3lterior, a e, o controversa in doctrina si jurispr.prima opinie. s a sust ca de vreme ce, ter nu puteau fi dob prin uzuc, cursul prescr a fost interrupt7 a doaua op.atata vreme cat ter nu au fost scoase din circ civil, nu a intervenit o intr a cursului prescr, ci a av loc doar o restrangere severa a a atributului dispozitiei juridice a dreptului. 3n arg al ac opinii a fost )cela ca uzuc are la baza pos, care e un fapt jur, iar cele - legi interziceau transf propr terenului prin acte jur. Practica a fost unificata, dup ace in ian. -<<;, icj, prin decizia nr!, a solutionat recursul in interesul legii si a stab ca, cursul prescr nu a fost interrupt. Botararile pron de icj sunt oblig pt toate instantele jud.

(octrina a stab ca posesia e,ercitata in per in care au fost in vigoare cele - legi, este de natura sa cond la dob dr de propr prin uzucap, indifferent daca termenul s a implinit cat legile erau in vig sau dupa abrogarea lor. +uspendarea cursului p achiz nu inlatura cursul timpului scurs inaintea cz de susp. (upa incet cz de susp, prescr isi reia cursul, adaugandu se si timpul scurs inainte. Cz care det susp cursului.1. Cat t, cel imp caruia curge prescr e impiedicat de o cz de forta majora e imp sa faca acte de intrer ". Cat timp se afla in fortele armate aflate pe picir de razboi !. ". *ntre parinti si tuture si cei aflati sub ocrot lor, intre curator si cei care ii reprezinta:.cat %. 1ici imp celui lipsit de capac de e,, daca nu are repr lagal si nici imp celui cu cap de e, restransa daca nu are cine sa * incuviinteze actele ;. *n t casatoriei intre soti =onctiunea posesiilor?adaugarea la termenul posesiei actuale a posesorului, a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau. / intotd posibila, ea repr o optiune, in s ca posesorul actual are de ales intre a incepe o noua pos, ori sa invoce jonct pos in tem art 18;<, cc. (aca posesorul actual intelege sa se prevaleze de jonct posesiilor, el va cont pos autorului sau, cu toate calitatile si viciile acesteia. )re un character facultative. Prin autor in ac materie se intelege pers care, ca sic el care invoca uzucap nu este proprietar. Pt a opera jonct pos, se cer intrunirea urm cond. sa fie vb de o pos utila, p zisa, pt cad et precara nu poata unita cu posesia cel care invoca jonct sa fie successor in drepturi al autorului. Cel care a uzurpat pos altcuiva, nu poate invoca jonct pos sale cu cea de la care a uzurpat bunul. P art 18;<, notiunea de successor in drepturi nu are acea semnificatie cu cea din material mostenirii. Poate invoca jonct cel care a intrat in stap unui bun, preluand posesia de la autor in baza unei chitante de mana. -fectele u"ucapiunii Princip ef al uzucap este )cela ca posesorul devine titular al dr de propr sau al altui dr real, aupra bunului posedat in t si in cond prevaz de lege. /fectul este retroactive, in s. ca uzucapantul va fi cons proprietar, nu din mom implinirii termenului, ci chiar din ziua in care a inceput posesia. 3zucap poate fi invocate, atat pe cale de actiune, cat sip e cale de e,ceptie. 5egea dispune in mod neechicoc&art18!1,cc' ca uzucap nu poate fi invocate din oficiu, deci ef uzucap nu se

produce de drept. (aca se constata uzucap, act in revendicare a vechiului proprietar va fi respinsa pt ca uzucap repr un mod de dob al propr, dar si o sanctiune a fostului proprietar, care prin pasivitatea lui a lasat timp indelungat ca bunul sa se afle in posesia unei alte pers care s a comportat ca adevarat proprietar. )ct in constatarea uzucap va fi promovata in contradictoriu cu fostul proprietar, iar hot pronuntata in contradictoriu cu acesta. (aca adevaratul propr introd act in rev dupa "< ani in care bunul a fost posedat de catre tertul parat, acesta poate invoca uzucap pe cale de e,ceptie. .enuntarea la prescr achi"itiva 0eneficiarul uzucap poate sa renunte la efectele acesteia, dar numai dupa implinirea ei. Renuntarea poate fi e,presa sau tacita, dare a tr sa rezulte dintr un fapt neechivoc.

!ctiunile posesorii Cadrul de regl a act pos e repr de at ;7!, ;7;, cpc. (ef act pos ca fiind act pusa la indemana posesorului pt a apara posesia ca stare de fapt imp oricarei tulburari, pt a mentine ac stare, ori pt a redobandi posesia pt cand ac a foat pierduta.ceea ce a specific act posesorii este f ca ,, prin ac nu se pune in discutie dovada dr de propr si tocmai prin aceasta ele se deosebesc de act petitorie in revendicare. )ct pos comporta - forme. generala&in complangere' speciala&in reintegrare'

1. act pos gen e aceea prin care se urmareste incetarea oricarei tulburari a posesiei de natura sa impiedice e,ercitiul liber si efectele jur ale posesiei. )c act implica intrunire a a " cond. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare reclamantul sa faca dovada ca anterior tulb#depos a stapanit bunul cel putin 1 an posesia reclamantului sa fie o pos utila, neviciata, deci sa fie intr cer art 1$!; 18!7, cc. )rt ;7;, cpc, prevede posibilitatea, in mod e,ceptional, ca act posesorie sa poate fi fol si de detentorul precar. +pre e,p, chiriasul poate intent o act posesorie pt apararea folosintei bunului, afara de cz cand, cel din partea caruia vine tulburarea este proprietarul. *n ac caz, el nu are deschisa act posesorie, ci, ev, o act desprinsa din contract. -.)ct pos speciala este specific apt apararea pos, at cand, tulburarea, depos s a prod prin violenta si urmareste restab sit anterioare. +pre deoseb de act in complangere, se cere intrunita o sg conditie, resp aceea sa nu fi trecut un an de la tulb#depos. +e accepta si in ac caz, idea ca act poate fi prom si de det precar, dar nu imp proprietarului. Ciolenta poate fi fizica sau morala, de o an intensitate, a carei apreciere va fi real de instant, in rap de conte,tual circumstantial, cu luarea in cons a mai multor factori&varsta, nivel de preg etc'. 3tilizarea act pos nu e conditionata de e, vreunui titlu de propr, ci doar de dovedirea faptului posesiei. +arcina probatiunii este mult simplificata fata de petitoriu, de aici si avantajele. *n cz in care propr opteaza si introd o act posesorie care ii este respinsa, nimic nu l impiedica sa promoveze ult o act in revendicare pt ca nu * se poate opune autoritatea de lucru judecat. 5egea rec posibilitatea utilize act posesorii sip t titularii unor servituti continue si aparente. 1u are deschisa ac cale mostenitorul, imp unui alt comostenitor cu priv la un bun aflat inca in indiviziune pt ca in ac cz, pos nu e utila, ci echivoca. Caracterele juridice )c act pos sunt act reale, sic a regula, ocrotesc posesia bunurilor immobile si dr reale susceptiibile de a fi obtinute prin uzucapiune. *n ceea ce prin bunurile mobile, se aplica regula consacrata de art 1$<$, al 1, cc, posesia de buna cred valoreaza proprietate. (e aceea, in material bun mobile, se spune ca, in regula, posesoriul se confunda cu petitoriul sau este absorbit de petitoriu. Prin e,ceptie, act in revendicare poate fi intentata si in material bunurilor mobile, cand posesorul e de rea cred s au bunul a fost gasit la hot sau la gasitor. Publicitatea dobandirii dr reale mobiliare *n principiu, in material actelor juridice opereaza princip relativitatii efectelor acestora, adica sunt vizate doar partile si succesorii lor. 4uturor celorlalte pers, care nu sunt parti, nu le sunt opozabile efectele unor conventii la care nu au participat. Pb imob face actul jur opozabil erga omnes.

Pb imob desemneaza totalitatea mijloacelor jur prev de lege, prin care, se det sit materiala si juridical a bunurilor immobile, in mod public, prin register special tinute de autoritatile statale, in vederea ocrotirii intereselor titularilor de dr reale imob si cele legate de asig circulatiei lor in cond legii. *n prez sist de pb imob este bazat pe cartile funciare. *n feb 1$$;, a fost ad legea 7#1$$; a cadastrului sip b imob, care a intrat in vig in iunie, 1$$;. 5egea a sufDrit numeroase modif prin ord de urgenta, dar si prin legea -!7#-<<% in urma careia, legea 7 a dob o noua numerotare. )nterior legii 7#1$$; e,istau - sist de pb imob.1. +ist de inscriptiuni si transcriptiuni7-.sist bazat pe cartile funciare&opera in trans, banat si 0ucovina de nord'. *n reg de inscr si transcr e, - feluri de inregistrari.1.transcrierea?copierea integral a actului. Practice, registrele de transcriptiuni constau in mape in care se depuneau copii de pe acte, in ordinea cronologica a efectuarii lor. -.*nscrierea, pp consemnarea, reprod unor parti sau clause de actele jur prin in genere la:..si ipoteci. )c sist se numea sist pb personale, pt ca evidenta instrainarilor imob si a consti tuirii de dr reale se face ape personae, iar nu pe immobile. *n sist evid se tinea p immobile, iar nu pe personae. Reglem sist bazat pe carte func era dat de decr lege 11%#1$"8. Cartea func era f dintr un titlu si " parte. p.1 cupr descrierea imobilului. P- cupr foaia de propr, cupr inscrierile priv la dr de propr. P" cupr inscrierile prin la sarcinile cu care era grevat imobilul. Pb imob in sist legii 7#1$$;. Cadastrul general este un sEstem general si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica, prin care se real identificarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor imob de pe intreg ter tarii, indif de dest lor si de proprietar. )spectele jur. Cartile funciare pot fi cercetate de orice pers interesate, la cerere7 orice pers interes poate obt certificate, e,trase, planuri. *n reg l 7#$;, evid cadastral jur se tine atat pe immobile, cat sip e persoane. Partea 1 din cf priv foaia de avere-descrierea imobilului. Partea -?foaia de proprietate in care se fac inscrierile priv la dr de propr&numele proprietarului, actul sau faptul jur ce constituie titlul, act priv la dr de propr' Partea " e foaia de sarcini, in care se fac mentiuni priv la sarcinile ce greveaza imob si la dezm propr. *nscrierile in cartea func sunt de " feluri.1.intabularea, -.inscrierea provizorie, ". 1otarea +unt supuse intabularii dr de propr si celelalte dr reale as unui imobil. 1u sunt supuse intab dr prov din succesiuni, din vanzare silita, din uzucapiuni, cele dob prin ef legii, prin hot jud sau prin e,propriere. *ntab sunt definitive.

*nscrierea prov se poate face at cand dob unor dr reale este afectata de o cond, sau cand, hot jud pe care se intemeiaza nu este definitive si irevocabila. 1otarea are ca obiect mentionarea unor fapte sau rap jur strans legate de dr intabu>late sau ment unor dr personale. 1ot se real in scop de informare. )ct de carte func.1. *n prestatie tabulara,-. *n rectificarea inscrierilor de carte func 1.?act prin care reclamantul cere obligarea paratului sa * predea inscrisul necesar inscrierii. /ste o act imprescriptibila, o act care vizeaza o oblig de a face, si care va fi intentata imp celui care a constituit sau a transmis un dr real, dar nu preda inscrisul constatator care este necesar pt intabulare. -. se introduce de orice pers interesata, at cand cuprinsul cartii funciare nu corespunde in privinta inscrierilor cu sit juridical reala a bunurilor. Rectificarea inscr in cartea func se poate real in modal.a. pe cale amiabila, pr:.b. prin hor jud def si irev. 1u confundam rectificarea insc in cartea func cu operat de modif in carte func care se real cu privire la aspect tehnice, care nu afecteaza esenta dreptului. (e asemenea, nici operat de resctif, nici cea de modif nu se confunda cu indreptarea simple>lor erori material, care se real fie la cerere, fie din oficiu. +i act in rectif de carte func este in principiu imprescritibila act e prescr in 1< ani, at cand este intro imp tertelor persoane care au dob bunul cu buna cred, cu titlu gratuit, cu e,ceptia cz in care dr material la act pe fond s a prescris mai inainte.

1u confundam modalitatile dob dr de propr.FFFFFFFFFFFFFFFFF )lte mod de dob a propr 1.traditiune?predarea materiala a unui bun7 opereaza in cz darurilor manual si al act titlurilor de valoare la purtator sau nenominative. -.2cupatiunea?luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui.e,p.vanatul sau pescuitul capturat in cond legii. ".hotararea judecatoreasca relevanta este hot prin care instant in tem art 1<7", cc, cu referire la 1<77 cc suplineste consintamantul uneia din parti la incheierea actului.