UZUCAPIUNEA UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE SPECIALIZARE:TIINE JURIDICE DOBRE ELENA-ROXANA, ANUL II, ZI,

GR. 3 DOMENIUL: PRACTICA DE SPECIALITATE. CLINICA JUDICIARA. PROFESOR COORDONATOR: ASISTENT UNIVERSITAR BOGDAN TRANDAFIRESCU

D !"#"$" Unul din efectele cele mai importante ale posesiei, cand acesta se prelungeste n timp, este uzucapiunea sau prescriptia achizitiv.1 Uzucapiunea, prescripia achizitiv, este un mod de dobndire a proprietii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea nentrerupt a acestui lucru n tot timpul fixat de lege. Constituie mpreun cu ocupaiunea, o prob absolut de dobndire a dreptului de proprietate. evoia de stabilitate a raporturilor !uridice, mai ales n privina imobilelor, conduce la recunoterea de efecte !uridice a aparenei de proprietate, creat n persoana celui care se comport timp ndelungat ca proprietar al bunului, de i n realitate acesta poate fi numai un simplu posesor. "in punctul de vedere al fostului proprietar, uzucapiunea este o sanciune a pasivitii sale, pasivitate care a creat posibilitatea altei persoane s se comporte o perioad ndelungat fa de bun ca un adevrat proprietar. C%&'( )('"&"* #eglementarea legal a uzucapiunii o gsim n Cartea a $$$%a, &itlul '' al Codului civil care se completeaz cu prevederile cuprinse n "ecretul nr. 1()*1+,- privind prescripia extinctiv. .nterior intrrii n vigoare a /egii nr. )*1++( a cadastrului 0i publicitii imobiliare, n regiunile supuse publicitii prin cartea funciar se aplica /egea nr. 11,*1+1- care prevedea, distinct de Codul civil alte dou cazuri de dobndire a proprietii prin uzucapiune 2uzucapiunea tabular 0i extratabular3. 4n prezent, prin /egea nr. )*1++( nu au mai fost preluate aceste dou cazuri speciale de uzucapiune, astfel c dispoziiile Codului civil n materie au aplicabilitate, pe ntreg teritoriul rii. 5iind un mod originar de dobndire a proprietii, uzucapiunea face dovada absolut a dreptului de proprietate, uzucapantul fiind scutit de acea probatio diabolica, specific dovedirii proprietii dobndit printr%unul dintre modurile derivate, spre exemplu6 convenia. D+, #"(- & %.-"*%' 7ot fi dobndite prin uzucapiune dreptul de proprietate privat 0i dezmambrmintele acesteiuia, uzufructul, uzul, abitaia, servtuile, dac sunt continue 0i aparente 0i superficia. 8a nu se poate aplica n privina bunurilor imobile proprietate public, pentru c att Constituia, cat 0i dispoziiile cuprinse in legi, precum 0i legea nr. 1-*1++1 2art. ,3, /egea nr. 11*1++- 2art 113 si altele prevd c acestea sunt imprescriptibile. u trebuie pierdute din vedere nici dispoziiile art. 1--9 C. Civil potrivit cu care :nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care din natura lor proprie sau printr%o declaraie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privat, ci sunt scose afar din comer;.<

1 <

8. Chelaru,Curs de drept civil.Drepturi reale principale,8dit..ll =ec>,=ucure0ti,<???,p. 1?). Corneliu =rsan, "rept civil. "repturi reale principale, 8d. a%$$$%a , 8ditura @amangiu, <??-, p. 1<9.

P+/ /"% *+#&"$"

/ #$"%-0 % (1(*%."(#""

8fect al posesiei, uzucapiunea presupune neaparat o posesie util, adic neantins de niciunul dintre viciile acesteia 2art 1-9) C. Civil3.1 F -('"- (1(*%."(#"" Uzucapiunea este ntlnit n !urispruden sub urmatoarele forme6 Uzucapinea de 1? de ani prevzut n art.1-+? Cod civil, denumit si uzucapinea de lung durat. Uzucapiunea de 1? pn la <? de ani, prevzut n art.1-+, Cod civilA pentru a se putea invoca o astfel de uzucapiune trebuie ca posesia exercitat s fi fost de bun % credin i s se fi ntemeiat pe un !ust titluA aceast form este denumit n practic i uzucapiunea de scurt durat. U1(*%."(# % & .2#0 -% 33 & %#" 7entru a putea dobndi dreptul de proprietate prin uzucapiunea de lung durat posesorul trebuie6 sa fi exercitat o posesie util 2neafectat de vreun viciu3 asupra imobilului n discuie i care s respecte toate condiiile impuse de art.1-9) Cod civil 2sa fie continua, nentrerupt, public, netulburat, sub nume de proprietar3 7osesia sa s se fi exercitat pentru o perioad de minimum 1? de ani . 7entru a dobndi dreptul de proprietate legiuitoriul nu impune ca posesorul s fie de bun credin, astfel c i o posesie de rea % credin este apt s duc la dobandirea dreptului real, la ndeplinirea termenului prescris n art.1-+? Cod civil. U1(*%."(# % & 43 .2#0 -% 53 & %#" 7otrivit art. 1-+, C.Civil, : cel care c0tig cu bun credint 0i printr%o !ust cauz un nemi0cator determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, dac adevaratul proprietar locuieste n circumscripia tribunalului !udetean unde se afla nemiscatorul si prin douazeci de ani, daca locuieste afar din acea circumscripie ;9 Conditiile uzucapiunii de 1? pana la <? de ani sunt urmatorele6 posesia s se ntemeieze pe un !ust titlu sau pe o !ust cauz 0i posesia s fie de bun credin. 7rin B!ust titluB se nelege orice titlu transaltiv de proprietate , precum vnzarea, schimbul etc, dar care provine de la o ter persoan, ce nu are calitatea de proprietar legal al bunului respectiv. 4n acest sens, n practic s%a stabilit c o uzucapine pe baza unui titlu ce eman de la adevaratul proprietar nu este de conceput. Custul titlu trebuie s existe n realitate, i nu numai n imagina ia celui care invoc uzucapiunea, nefiind astfel suficient un titlu putativ. "up cum se poate observa condi ia B!ustului titluB este diferit de cea a bunei% credine i pe cale de consecin posesorul trebuie s dovedeasc instanei att buna sa credin, ct i nscrisul n baza cruia s%a exercitat posesia sub nume de proprietar i care este invocate ca i B!ust titluB.
1 9

Corneliu =rsan, "rept civil. "repturi reale principale, op. cit. pag 1<, ibidem

4n practic se face distncie ntre6un titlu nul 2lovit de nulitate absolut3 i care nu poate fi considerat un temei legal pentru dobndirea propriet ii prin uzucapiunea de la 1? pn la <? de ani i un titlu anulabil 2lovit de nulitate relativ3 care poate fi invocat ca i !ust titlu, numai dac el nu este invocate tocmai mpotriva persoanei ce are dreptul de a invoca nulitatea relativ. 7e baza acestei distincii s%a concluzionat c6 conveniile de locaiune , depozit, comodat etc nu pot servi drept B!ust titluB,hotrrile !udectore i declarative nu pot servi drept B!ust titluB,conven iile de mpreal , avnd caracter declarativ de drepturi, i certificatul de motenitor nu pot servi ca B!ust titluB. 4ns sunt considerate ca B!ust titluB tranzac iile i hotrrile !udectoreti de ad!udecare a unui bun i prin care se constat o convenie translativ ntre prile din proces. 4n ceea ce privete termenul acestei uzucapiuni, acesta poate varia ca interval de timp de la 1? pan la <? de ani, nefiind obligatoriu s fie de 1? sau de <?. 6#7' '(. ' % .' /*'".$" " %*8"1"7"9 4n ceea ce prive0te ntreruperea 0i suspendarea prescripiei achizitive se aplic acelea0i dispoziii legale ca 0i n cazul prescripiei extinctive, respectiv "ecretul nr. 1()*1+,-. .stfel, ntreruperea prescripiei achizitive are ca rezultat nlturarea oricror efecte ale posesiei anterioare intervenirii cauzei de ntrerupere. 7entru a uzucapa este necesar nceperea unei noi posesii. 4ntreruperea prescripiei achizitive este dou feluri6 civil 0i natural. Cazurile de ntrerupere civil sunt urmtoarele6 prin recunoa0terea dreptului a crui aciune se prescrie, fcut de cel n folosul cruia curge prescripiaA prin cererea de chemare n !udecat ori de arbitrare, chiar dac cererea a fost introdus la o instan !udectoreasc ori la un organ arbitrar necompetentAprintr%un act nceptor de executare. 7rescripia nu se socote0te ntrerupt dac s%a pronunat ncetarea procesului, dac cererea de chemare n !udecat sau executare a fost respins, anulat sau dac s%a perimat, ori dac cel care a fcut%o a renunat la ea. Cazurile de ntrerupere natural sunt specifice prescripiei achizitive 0i sunt prevzute de art. 1-(9 C. civ., respectiv6cnd posesorul este 0i rmne lipsit n decurs de mai mult de un an, de folosina lucrului, fie de ctre adevratul proprietar, fie de ctre o alt persoanAcnd bunul cu privire la care se exercit posesia este declarat imprescriptibil. 4n aceast situaie vorbim ipotetic de o suprimare a prescripiei 0i nu de o ntrerupere a sa. Dunt declarate imprescriptibile bunurile care trec n domeniul public, moment de la care devine imposibil continuarea prescripiei. , S(/. #&%' % .' /*'".$" " %*8"1"7"9 Dpre deosebire de ntrerupere, suspendarea prescripiei achizitive nu nltur timpul scurs anterior apariiei cauzei de suspendare astfel c, dup ncetarea suspendrii, prescripia 0i reia cursul. #eglementarea legal a suspendrii o gsim n "ecretul nr. 1()*1+,- n art. 11 0i 19 care au modificat art. 1-)9%1--, C. civ. 7rescripia este suspenCdat6ct timp cel mpotriva cruia curge prescripia este mpiedicat de un caz de for ma!or s fac acte
,

Eportunitate unei noi reglemantari legale a instituiei uzucapiunii, lector univ, dr. .dina Calot%7onea, lector univ. dr. /avinia, &oma &umbr, #evista de Ftiine !uridice, Universitatea din Craiova, <??(, pag.1?.

de ntrerupereAct timp cel care se pretinde proprietar ori cel care invoc uzucapiunea se afl n rndul forelor armate ale #omniei iar acestea sunt pe picior de rzboiAntre prini sau tutore 0i cei care se afl sub ocrotirea lor, ntre curator 0i cei pe care i reprezint, precum 0i ntre orice alt persoan care n temeiul legii sau al hotrrii !udectore0ti, administraz bunurile altora 0i cei ale cror bunuri sunt astfel administrate, prescripia nu curge ct timp socotelile nu au fost date 0i aprobateAprescripia nu curge mpotriva celui lipsit de capacitate de exerciiu, ct timp nu are reprezentant legal 0i nici mpotriva celui cu capacitate restrns, ct timp nu are cine s%i ncuviineze acteleApe timpul cstoriei, ntre soi. ( J+#*$"(# % .+/ /""-+' .rticolul 1-(? C. civ. prevede c Borice posesor are facultatea, spre a opune prescripia, s uneasc posesia sa cu posesia autorului suB. .0adar, !onciunea sau accesiunea posesiilor const n adugarea la termenul posesiei actuale a posesorului, a timpului ct lucrul a fost posedat de autorul su.) "e0i posibil totdeauna, !onciunea posesiilor este ns facultativ, n sensul c posesorul actual are de ales ntre a ncepe o nou posesie 0i a invoca !onciunea posesiilor. 4n situaia n care opteaz pentru !onciune, posesorul actual va fi obligat s continue posesia autorului cu toate viciile sau calitile acesteia, neputnd s schimbe n avanta!ul su, natura posesiei anterioare. &rebuie menionat c !ociunea posesiilor constituie o derogare de la regula cuprins n art. 1-,+ C. civ. potrivit cruia dac bunul trece prin mai multe mini, fiecare posesor ncepe, n persoana sa, o posesie nou, fr a ine seama dac transmiterea posesiei s%a fcut n mod singular sau universal, lucrativ ori oneros<?. Unirea celor dou posesii are loc dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii6s fie vorba de o posesie propriu%zis, 0i nu de o detenie precar 0i,cel care invoc !onciunea s fie un succesor n drepturi al autorului, adic s fi dobndit posesia n baza unui raport !uridic 0i nu prin uzurparea posesiei altuia. E! *7 - (1(*%."(#"" 7rincipalul efect al uzucapiunii const n dobndirea dreptului de proprietate asupra bunului uzucapat, concomitent cu stingerea dreptului de proprietate al fostului titular. .cest efect se produce retroactiv, n sensul c uzucapantul va fi considerat proprietar din prima zi a posesiei sale 0i nu de la momentul mplinirii termenului. Uzucapiunea poate fi invocat att pe cale de aciune, ct 0i pe cale de excepie de cel care se apr ntr%o aciune n revendicare introdus de fostul proprietar al bunului. - Dpre deosebire de prescripia extinctiv, prescripia achizitiv nu poate fi invocat din oficiu, de ctre instan 2art. 1-91 C. civ.3. "up mplinirea prescripiei uzucapantul poate renuna la ea, expres sau tacit. #enunarea tacit trebuie s rezulte dintr%un fapt neechivoc, care presupune delsarea dreptului c0tigat. "ac renunarea s%a fcut n frauda creditorilor
(

Corneliu =rsan, "rept Civil. "repturile reale principale, pp. 1<9 si 1<,. C. Dttescu, C. =rsan,Drept civil.Teoria general a drepturilor reale ,Universitatea =ucure0ti,1+--, p. 1<<.
) -

Curtea de .pel &imi0oara, dec. civ. nr. 19?*1++(, n "reptul nr. 11*1++(, p. 1<,.

uzucapantului, ace0tia au dreptul s solicite revocarea renunrii prin aciune paulian 2revocatorie3. Cel care renun la efectele uzucapiunii trebuie s aib capacitatea de a nstrina 2art. 1-9? C. civ.3.

CU"8C.&E#$. G. H./$. D8 &$ &. C$I$/. #.11)-*C "$ ".&. "8 ?,.11.<?1? Uzucapiunea. 7rin cererea nregistrata pe rolul Cudecatoriei Gangalia la data de ?,.?9.<??( reclamantii .. G. si .. C. au chemat n !udecata pe prtii Comuna ' si Consiliul /ocal ' solicitnd instantei ca prin hotarrea ce o va pronunta sa constate ca reclamantii au dobndit prin efectul uzucapiunii de 1? de ani dreptul de proprietate asupra imobilului situat n comuna ' , compus din teren n suprafata de aproximativ ,??? mp si casa de locuit cu dependinte. 4n motivarea cererii, reclamantii au aratat ca au cumparat imobilul litigios n anul 1+-) de la numita 7.G., printr%un nscris sub semnatura privata, de la data cumpararii imobilului si pna n prezent au exercitat asupra acestuia o posesie publica, nentrerupta, continua si sub nume de proprietari si au achitat la zi taxele si impozitele locale aferente. #eclamantii au mai aratat ca si vnzatoarea imobilului a exercitat asupra acestuia o posesie utila ncepnd cu anul 1+(? si pna la data nstrainarii si a achitat impozitele si taxele aferente astfel ca, prin !onctiunea posesiilor, sunt ntrunite cerintele legale pentru constatarea dobndirii de catre reclamanti a dreptului de proprietate. 4n drept, au fost invocate dispozitiile art. 1-+? si urmatoarele Cod civil. 7rtii, legal citati, nu au formulat ntmpinare si nu s%au prezentat n fata instantei pentru combaterea cererii reclamantilor. 4n dovedirea cererii, reclamantii au solicitat administrarea probei cu nscrisuri si a probei testimoniale, probe pe care instanta, apreciind ca sunt pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei, le%a ncuviintat. 4n exercitarea rolului activ reglementat de dispozitiile art.1<+ alin., Cod procedura civila si apreciind ca sunt utile solutionarii cauzei, dupa punerea n discutia contradictorie a partilor, instanta a dispus din oficiu obtinerea de relatii cu privire la regimul !uridic al terenului cu privire la care reclamantii au solicitat constatarea dobndirii dreptului de proprietate si administrarea probei cu expertiza tehnica imobiliara avnd ca obiective identificare si stabilirea valorii de circulatie a imobilului litigios. .u fost depuse la dosar nscrisuri. 4n sedinta publica din data de <,.?9.<??) reclamantii au aratat ca nteleg sa si modifice cererea de chemare n !udecata si solicita instantei constatarea dobndirii dreptului de proprietate asupra imobilului situat n comuna ', astfel cum a fost identificat n urma masuratorilor efectuate de expertul desemnat n cauza. .u fost audiati martorii propusi de reclamanti.

$nstanta a invocat din oficiu, fata de dispozitiile art. 1+, art.1- si art. () din /egea nr. <1,*<??1, exceptia lipsei capacitatii de folosinta a prtului Consiliul /ocal ' . "elibernd cu prioritate asupra exceptiei, n conformitate cu dispozitiile art. 11) Cod procedura civila, instanta a apreciat ca este ntemeiata si a admis%o motivat prin ncheierea pronuntata n sedinta publica. 7entru pronuntarea acestei solutii instanta a avut n vedere dispozitiile art. 1+, art.1- si art. () din /egea nr. <1,*<??1, potrivit cu care consiliile locale reprezinta doar organe deliberative, fara personalitate !uridica, prin care se exercita autonomia locala si care confera personalitate !uridica doar unitatilor administrativ teritoriale. 7rin autonomie locala se ntelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatii administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, n numele si n interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, n conditiile legii. 7otrivit art. 1+ din /egea nr. <1,*<??1, comunele, orasele si !udetele sunt persoane !uridice de drept public, avnd patrimoniu propriu si capacitate !uridica deplina. #ezulta astfel ca personalitatea !uridica si implicit calitatea de subiect de drept apartine doar unitatilor administrativ teritoriale n timp ce consiliile locale sau !udetene precum si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune, orase si !udete2art. <1 si art.<< din /egea nr. <1,*<??13. .ceste autoritati sunt organe ale persoanei !uridice, structuri deliberative sau executive prin care unitatile administrativ teritoriale participa n nume propriu la raporturile !uridice de drept public sau privat, ca titulare de drepturi si obligatii proprii. 4n lipsa personalitatii !uridice si a unei prevederi exprese a legii, consiliile locale nu au legitimare procesuala proprie, nu pot fi titulare de drepturi si obligatii proprii nici n planul dreptului material si nici n planul dreptului procesual si nu pot participa n procesul civil ca subiecte de drept distincte de unitatile administrativ teritoriale la nivelul carora ndeplinesc atributii de organe deliberative. "in analiza materialului probator administrat n cauza, n vederea solutionarii cererii formulate de reclamanti n contradictoriu cu prta Comuna ' , instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt. &erenul litigios a fost ocupat fara titlu n urma cu aproximativ 9, J ,? de ani de .. G. si sotia acestuia, 7.G., care au edificat pe acest teren o locuinta. #eclamantii au cumparat imobilul n anul 1+-( de la numita 7. G., pe baza unui nscris sub semnatura privata. #eclamantii s%au comportat ca adevarati proprietari ai imobilului si au edificat lucrari de reamena!are a locuintei si au construit anexele gospodaresti identificate n schita anexa la raportul de expertiza efectuat n cauza. .tt reclamantii ct si autorii lor n drepturi figureaza nscrisi n registrele fiscale ale 7rimariei ' , reclamantii ncepnd cu anul 1+-(, si au achitat la zi taxele si impozitele locale aferente imobilului compus din teren si constructii. .tt reclamantii ct si autorii lor n drepturi au folosit terenul si constructiile edificate pe acesta n mod public , pasnic , continuu, nentrerupt si nu au fost tulburati n posesia pe care au exercitat%o, nici de catre vecini sau rude si nici de catre alte terte persoane care sa fi pretins vreun drept real ori de creanta asupra imobilului. 4n evidentele 7rimariei ' terenul aflat n posesia reclamantilor figureaza ca apartinnd domeniului privat al Comunei.

&erenul aflat n posesia reclamantilor a fost mpre!muit anterior anului 1+(, si pna n prezent nu a suferit modificari ale configuratiei, reparatiile gardurilor neafectnd amplasamentul vechilor semne de hotar stabilite potrivit acordului detinatorilor imobilelor nvecinate. .vnd n vedere situatia de fapt retinuta instanta a apreciat ca sunt ntrunite cerintele legale pentru admiterea cererii formulate de reclamanti n contradictoriu cu prta Comuna ' . 4n drept, potrivit art.1-+? Cod civil, toate actiunile att reale ct si personale, pe care legea nu le%a declarat imprescriptibile si pentru care n%a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin 1? de ani, fara ca cel care invoca aceasta prescriptie sa fie obligat sa produca vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua%credinta. 7otrivit art.1-9) Cod civil, ca sa se poata prescrie se cere o posesiune continua, publica, netulburata, nentrerupta si sub nume de proprietar iar potrivit art.1-(? Cod civil, orice posesor are facultatea, spre a putea opune prescriptie, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea autorului sau n drepturi. "esi art.1-9( alin.< Cod civil defineste posesia drept :detinerea unui bun sau folosirea unui drept, exercitata, una sau alta, de noi nsine sau de altul, n numele nostruK totusi, n mod riguros, posesia este caracterizata ca fiind stapnirea de fapt a unui bun , care din punct de vedere al conduitei posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real. 5ata de aceste dispozitii legale si avnd n vedere faptul ca prin probele administrate n cauza reclamantii au facut dovada ca prin unirea posesiei exercitate personal cu aceea a autorilor lor n drepturi, .. G. si 7.G. , au stapnit terenul n mod util, adica pasnic, public, fara ntreruperi anormale si fara violenta timp de mai mult de 1? de ani, instanta a apreciat ca cererea de constatare a dobndirii dreptului de proprietate prin efectul prescriptiei achizitive este ntemeiata. 7otrivit art.9+< Cod civil, orice constructie, plantatie sau lucru facut n pamnt sau asupra pamntului sunt prezumate a fi facute de proprietarul acelui pamnt si ca sunt ale lui pna ce se dovedeste din contra. .vnd n vedere aceste dispozitii legale precum si efectele retroactive ale prescriptiei achizitive, ce fac ca posesorul sa fie considerat proprietar chiar de la data nceperii posesiei, instanta a apreciat ca sunt ntrunite cerintele legale si pentru constatarea dreptului de proprietate asupra constructiilor edificate de reclamanti si de autorii lor n drepturi pe terenul litigios si identificate n planul de situatie anexa la raportul de expertiza ntocmit n cauza. .vnd n vedere considerentele de fapt si de drept anterior expuse instanta a admis cererea reclamantilor si a constatat ca acestia sunt proprietarii imobilului situat n comuna ' , compus din teren si constructiile edificate pe acesta, imobil identificat n raportul de expertiza tehnica imobiliara ntocmit n cauza. .vnd n vedere solutia pronuntata de instanta cu privire la exceptia lipsei capacitatii de folosinta a prtului Consiliul /ocal ' , cererea formulata de reclamanti n contradictoriu cu acest prt a fost respinsa ca fiind introdusa mpotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta.

=ibliografie6

.dina Calot%7onea, /avinia &oma%&umbr, Eportunitatea unei noi reglementri legale a instituiei uzucapiunii, #evista de Dtiinte Curidice, Universitatea din Craiova, anul <??(. Corneliu =rsan, "rept Civil. "repturile reale principale, 8ditura @amangiu, =ucure0ti <??-. Constantin Dttescu, Corneliu =rsan, "rept civil. &eoria general a drepturilor reale, Universitatea =ucure0ti,1+--. 8ugen Chelaru, Curs de drept civil. "repturi reale principale, editura .ll =ec>, =ucure0ti, <???.