Gabre Garca Mrquez

AVENTURA LUI MIGUEL LITTN, CLANDESTIN N CHILE

La aventura de Miguel Littn clandestine en Chile, 1986
INTRODUCERE
Pe a nceputu anuu 1985, regzoru chan de fm Mgue Lttn, a
caru nume se afa pe sta ceor cnc m de exa[ carora e era absout
nterzs sa revna n patre, a stat candestn n Che tmp de ase
saptamn a fmat, foosnd ma bne de apte m de metr de pecua,
chpu patre sae dupa dosprezece an de dctatura mtara. Cu
nfa[area schmbata, mbracndu-se vorbnd dfert, cu acte fase,
spr|nt ocrott de organza[e democratce care ac[onau n egatate,
Lttn a condus de-a ungu de-a atu [ar sae, char n Paatu La
Moneda
1
, tre echpe europene de fmare ce ntrasera o data cu e n Che,
sub dverse acoperr egae, ase echpe de tner dn Rezsten[a
chana. Rodu munc or a fost un fm de teevzune de patru ore atu
artstc de doua ore, a caror vzonare ncepe zee acestea n ntreaga
ume.
n urma cu ase un, a Madrd, cnd Mgue Lttn m-a storst ce
cum facuse, m-a trecut prn mnte ca n spatee fmuu sau se afa atu
nca nentocmt, n prme|de sa ramna nedt. Dn prcna aceasta, e a
acceptat sa se supuna unu epuzant ntervu de aproape o saptamna, a
caru versune pe banda magnetca masura optsprezece ore. Pe banda
aceea s-a pastrat ntreaga u aventura umana, cu toate mpca[e e
profesonae potce, pe care eu am condensat-o, repovestnd-o n acest
sera de zece captoe.
Unee nume mute mpre|urar au fost schmbate, pentru a- prote|a
pe protagont or care contnua sa traasca n Che. Am decs sa men[n
persoana nt, aa cum a facut-o char Lttn cnd m-a storst aceste
ucrur, am ncercat sa pastrez astfe tonu sau, uneor confden[a, fara
dramatsme face preten[ storce.
Stu textuu fna e desgur a meu, cac gasu unu scrtor nu poate
f schmbat, cu att ma pu[n cu ct a trebut sa comprm aproape ase
sute de pagn n ma pu[n de o suta cnczec. Cu toate acestea, n mute
mpre|urar, m-am stradut sa pastrez exprese chene orgnae sa
respect fara gre fozofa naratoruu, care nu concde ntotdeauna cu a
mea.
Prn metoda de cercetare caracteru materauu, Aventura lui
Miguel Littn, clandestin n Chile este un reporta|. Dar este, ma degraba,
reconstturea emo[onaa a une aventur cu o fnatate fara doar poate
mut ma profund ntma emo[onanta dect scopu n[a, de atfe ntru
1 Sedu preedn[e chene
totu atns, de a face un fm, n pofda prme|dor generate de puterea
mtara. nsu Lttn a spus-o: "Acesta nu e actu ce ma eroc a exsten[e
mee, c ce ma demn". Acest adevar cred ca este a baza mare[e nse a
acestu act.
G.G.M.
I
CLANDESTIN N CHILE
Zboru Ladeco nr. 115 de a Asuncon
2
se apropa de sfrt, cu ma
bne de un ceas ntrzere, avonu se pregatea sa aterzeze pe
aeroportu orauu Santago de Che. La stnga, sub straucrea un, cu
ce aproape apte m de metr na[me, vrfu Aconcagua parea un
promontoru de o[e. Avonu s-a asat pe arpa stnga cu o gra[e
terfanta, apo s-a ndreptat scrnnd ugubru dn toate faree sae a
atns pamntu nante de vreme, facnd tre satur de cangur. Eu, Mgue
Lttn, fu u Hernn a Crstne, regzor de fm unu dntre ce cnc
m de chen carora e este absout nterzs sa revna n patre, eram dn
nou n [ara mea, dupa dosprezece an de ex, de nca dezradacnat
auntrc: aveam o denttate fasa, un paaport fas char o so[e fasa.
Fa[a nfa[area m erau att de mut modfcate, nct nc char mama
nu avea sa ma recunoasca pe umna, cteva ze ma trzu.
Foarte pu[ne persoane m cunoteau tana una dntre ee era n
acea avon cu mne: Eena, mtanta a Rezsten[e chene, tnara
nespus de atragatoare, pe care organza[a o nsarcnase sa men[na
egature cu re[eaua candestna dn nteror, sa stabeasca o sere de
contacte secrete, sa aeaga ocure potrvte pentru ntnr, sa evaueze
stua[a operatva, sa se ocupe de ntnr de protec[a noastra, n caz ca
m-ar f descopert po[a sau a f dsparut, sau ca, n ce mut douazec
patru de ore, nu a f stabt egature dnante hotarte, ea urma sa faca
pubca prezen[a mea n Che, n vederea decarar aarme nterna[onae.
De actee noastre de denttate nu aveau nc o egatura, caatorsem nca
de a Madrd, trecnd prn apte aeroportur dn umea arga, ntruchpnd
perechea deaa. n utma parte a zboruu, vreme de un ceas |umatate,
hotarsem, cu toate acestea, sa stam separat sa debarcam de parca nc
nu ne-am f cunoscut. Ea avea sa asa n urma mea, pentru a- avza tova-
ra, n caz ca eu a f ntmpnat vreo pedca a controu paapoarteor.
Daca nsa totu mergea bne, a erea dn aeroport aveam sa redevenm
do so[ obnu[.
Pe hrte, [eu nostru era foarte smpu, dar, n practca, presupunea
un mare rsc: voam sa fmam candestn un documentar despre reata[e
dn Che dupa dosprezece an de dctatura mtara. Vsu acesta m
umba prn mnte de muta vreme, pentru ca perdusem chpu patre n
ce[ure doruu, ar pentru un cneast nu exsta cae ma sgura de a-
regas patra perduta dect sa o fmeze dn nou, dn nteror. Vsu acesta
a devent ma arzator cnd Guvernu chan a nceput sa pubce stee
exa[or carora se permtea sa revna acasa, ar eu nu m-am zart
2 Captaa statuu Paraguay
numee pe nc una dntre ee. Dar am a|uns pe cume dsperar ma
trzu, cnd m-am regast pe sta ceor cnc m care nu puteau reven
acasa. Cnd, n sfrt, proectu s-a concretzat, aproape dn ntmpare
atunc cnd ma ateptam ma pu[n, m perdusem de ma bne de do an
speran[a de-a pune n practca.
Totu a nceput n toamna u 1984, n orau basc San Sebastn. Ma
nstaasem ac cu ase un ma nante, mpreuna cu Ey cu ce tre cop
a notr, pentru a face un fm de fc[une a care, ca n attea ate stua[
dn stora secreta a cnematografuu, producator renun[asera cu doar o
saptamna nante de nceperea fmaror. Am ramas nterzs. Dar, a
festvau de fm, pe cnd cnam cu preten a un restaurant popuar, am
evocat dn nou vechu vs. M-au ascutat mncnd -au comentat cu
mut nteres, nu doar pentru evdentu sau [e potc, c consderndu-
ca pe o persfare a atotputernce u Pnochet
3
. Nmanu nu -a trecut prn
mnte ca acesta nu era atceva dect o pura fanteze de exat. Cu toate
acestea, pe cnd ne ntorceam n zor acasa, pe straze adormte ae
vechuu ora, producatoru taan Lucano Baducc, care aba deschsese
gura n tmpu mese, m-a uat de bra[ m-a dus departe de grup, ca dn
ntmpare:
- Omu de care a nevoe, m-a spus, te ateapta a Pars.
Zs facut. Omu de care aveam nevoe avea o func[e mportanta n
Rezsten[a dn Che, ar proectu sau se deosebea de-a meu doar prn
cteva deta formae. O sngura dscu[e de patru ceasur cu e, n
mondena atmosfera dn La Coupole cu entuzasta prezen[a a u Lucano
Baducc, ne-a fost sufcenta pentru a confgura fanteza pe care o
pusesem a cae, pna n utmee amanunte, n hmercee-m nsomn de
exat.
Prmu pas presupunea trmterea n Che a tre echpe de fmare: una
taana, una franceza una de orce ata na[onatate europeana, dar cu
acredtare oandeza. Toate egae, cu autorza[ egae sub obnuta
protec[e a ambasadeor or. Echpa taana, condusa de prefern[a de un
|urnast, ar f avut ca acoperre fmarea unu documentar despre mgra[a
taana dn Che, nsstnd pe opera u |oaqun Toesca
4
, arhtectu care a
3 Augusto Pnochet (n. 1915), mtar om potc chan. Numt
comandant-ef a armate de catre preedntee Savador Aende, n 1973,
a 1 septembre n acea an decaneaza o ovtura mtara de stat, n
urma carea preedntee este naturat de a putere omort, ar n [ara
se nstaureaza o dctatura sngeroasa. Preednte a Repubc dn 1974, a
promugat o a doua Consttu[e, n septembre 1980, care -a confrmat n
func[e pentru nca noua an. Opoz[a nterna zoarea nterna[onaa
determna sa convoace un nou pebsct n octombre 1988, pentru a-
preung dn nou mandatu, dar nu zbutete, dn prcna votuu popuar.
Pnochet negocaza cu opoz[a o reforma consttu[onaa care sa- asgure
conducerea for[eor armate pna a sfrtu anor '90, n schmbu
nstaurar unu regm democratc cu aeger generae prezden[ae, pe
care n 1989 e ctga Patrco Aywn n 1994, Eduardo Fre.
4 |oaqun Toesca y Rcc (1745-799), arhtect taan. Reprezentant a
neocascsmuu, e este, aatur de Tos, ce ma mportant arhtect a
Amerc spanoe dn secou a XVIII-ea. S-a stabt a Santago de Che
construt Paatu La Moneda. Echpa franceza ar f trebut sa- ceara o
acredtare n vederea reazar unu documentar ecoogc despre geografa
chana. Cea de-a trea echpa avea sa faca un studu despre utmee
cutremure. Nc una nu trebua sa aba habar de exsten[a ceorate. Nc
unu dntre membr or nu trebua sa te ce faceau cea[ n reatate, nc
cne conducea dn umbra, cu excep[a regzoruu echpe, care trebua sa
fe un profesonst cunoscut n medu sau de actvtate, bne pregatt
potc content de prme|d. Asta a fost partea cea ma uoara, pe care
am rezovat-o n cursu une scurte caator n [are de orgne ae fecaru
grup. Cee tre echpe, acredtate forma cu toate contractee n regua,
se afau de-acum n Che ateptau nstruc[un char n noaptea sosr
mee.
Drama de a te preschmba ntr-atu
n reatate, ce ma greu m-a fost sa devn atu. Schmbarea
personata[ este o upta de z cu z, n care te revo[ adeseor mpotrva
propre hotarr de a te schmba vre sa contnu a f tu nsu[. De aceea,
cea ma grea nu a fost ucenca, cum s-ar putea crede, c rezsten[a mea
ncontenta a schmbare fzce comportamentae. Trebua sa ma
resemnez, ncetnd de a ma f barbatu dntotdeauna transformndu-
ma ntr-atu, foarte dfert, astfe nct po[a represva, ce ma obgase sa-
m parasesc patra, sa nu ma poata banu, ar propr preten sa nu ma
poata recunoate. Sub conducerea unu bne cunoscut expert chan n
opera[ candestne specae, do pshoog un machor de fm au zbutt
mracou n ma pu[n de tre saptamn, uptnd fara ragaz mpotrva
nstnctve mee pornr de a ramne cum eram.
Ma nt a fost barba. Nu era vorba de smpa chestune a
barbertuu, c de abandonarea personata[ mee. m asasem barba sa
creasca nca de foarte tnar, cnd ma pregateam sa fac prmu fm, apo
m-o rasesem de vreo cteva or, dar ncodata nu fmasem fara ea. Era ca
cum a f dentfcat-o cu profesa de regzor. Unch me purtasera e
barba fara doar poate ca dn prcna aceasta o ubeam att de mut.
M-o dadusem |os n urma cu c[va an, n Mexc, dar nu zbutsem sa-m
mpun nou chp nc pretenor, nc fame cu att ma pu[n me
nsum. To[ aveau mpresa ca se afa n fa[a unu ntrus, dar eu
perseveram, nemaasnd-o sa creasca dn nou, cac credeam ca aa arat
ma tnar. Dar Catana, fca mea cea mca, m-a naturat orce ndoaa:
- Fara barba par ma tnar, m-a spus, dar ma urt.
Aa nct a-m taa dn nou barba pentru a ntra n Che nu era doar o
chestune de spuma brc, c un proces mut ma profund, de
depersonazare. M-au taat-o pu[n cte pu[n, anaznd schmbare n
fecare etapa, evaund efectee fecaru tuns asupra nfa[ar
caracteruu meu, pna cnd au a|uns a suprafa[a pe. Am avut nevoe
de cteva ze ca sa-m adun cura|u sa ma ut n ognda.
Apo a urmat paru. A meu, negru ca pana corbuu, e motent de a
mama grecoaca de a tata paestnan, dnspre care ma pndete
amenn[area une cav[ premature. Ma nt ma nt m-au vopst
a reazat panure Paatuu La Moneda, construt ntre 1783 1805.
castanu-deschs. Apo m-au ncercat dferte peptanatur au hotart sa
nu se mpotrveasca natur. n oc sa-m acopere chea, cum au chbzut a
nceput, au preferat sa nsste asupra e, nu numa peptanndu-m paru
ns pe spate, c desavrnd cu penseta ravage depator ce
ncepusera o data cu vrsta.
Nu- de crezut, dar exsta retuur aproape mperceptbe ce pot
schmba structura une fe[e. A mea, care- ca o una pna, char daca acum
am ma pu[ne kograme dect atunc, s-a ungt o data cu eparea
profunda a capeteor sprnceneor. Curos e ca asta m-a dat un aer ma
orenta dect ce dn natere, dar care se potrvea ma bne cu orgne
mee. Utmu pas au fost ochear cu ente heomate, care n prmee ze
aveau sa-m provoace cumpte durer de cap, dar care m-au schmbat nu
numa forma, c expresa ochor.
Transfgurarea trupuu a fost ma esncoasa, dar m-a cerut un ma
mare efort mnta. Schmbarea a fa[a e, n esen[a, o chestune de macha|,
dar cea a trupuu necesta un antrenament pshoogc specfc un grad
superor de concentrare. Cac trebua sa-m asum profund schmbarea de
casa. De data aceasta, trebua sa trec de a bug pe care purtam ma
ntotdeauna de a |achetee vnatoret dn pee neagra a vemnte
ntru totu dn postav engezesc, de mar frme europene, a cama
confec[onate pe masura, a pantof dn pee de ean, a cravate taenet
pctate cu for sa ma ma obnuesc cu toate acestea. Iar n ocu
accentuu meu de chan de a [ara, ute chnut, trebua sa nva[ rtmu
uruguayanu-u bogat, cac aceasta era na[onatatea cea ma convenaba
no mee dentta[. Trebua sa nva[ sa rd ntr-un chp ma speca dect a
meu, sa merg pe ndeete sa-m foosesc mne pentru a f ma
convngator cnd daogam. n fne, trebua sa ncetez de a ma f regzoru
de fm sarac nemu[umt de ceea ce fusese ntotdeauna, pentru a
deven ceea ce-m doream ce ma pu[n pe ume: un burghez mu[umt de
sne. Sau, cum spunem no chen, un momio, un mahar.
n vreme ce deveneam atu, am nva[at treptat sa traesc cu Eena
ntr-o casa boereasca dn arondsmentu a XVI-ea a Parsuu, supunn-
du-ma pentru nta oara n va[a une ordn dnante stabte de atcneva
une dete de ceretor, pentru a perde zece dn cee optzec apte de
kograme. Casa nu era a mea nc nu semana ntru nmc cu a mea, dar
aa trebua sa fe n mntea mea, cac trebua sa-m cutv amntr, pentru
a evta vtoare contradc[. A fost una dntre cee ma cudate experen[e
dn va[a mea, cac am ntut nespus de repede ca Eena era smpatca
avea sa fe n va[a prvata, dar ca ncodata nu a f putut tra aatur de
ea. O aesesera exper[, [nnd seama de pregatrea e profesonaa
potca; ea trebua sa ma obge sa merg pe nee de fer ce nu asau nc
un oc nspra[e. Ma trzu, cnd totu avea sa se termne cu bne, aveam
sa-m dau seama ca nu fusesem drept cu ea, cac poate o dentfcam n
mod ncontent cu umea ceuat eu a meu, n care refuzam sa ma
stabesc, char daca tam ca aceasta era o probema de va[a de
moarte. Acum, evocnd acea cudata experen[a, ma ntreb daca, a urma
urmeor, nu eram o pereche perfecta: cac aba de ne puteam suporta sub
acea acoper.
Eena nu avea probeme de denttate. E chana, char daca de ma
bne de cncsprezece an nu a trat permanent n Che ncodata nu s-a
exat, nc n-a fost cautata de po[e, astfe nct acoperrea e era
perfecta. ndepnse mute msun potce mportante n mute [ar, ar
deea de a face un fm candestn n Che se parea fascnanta. Eu eram
ce cu probeme, cac na[onatatea care se paruse cea ma convenaba
dn motve tehnce ma obga sa ma deprnd cu o fre foarte dferta de a
mea sa-m nventez un ntreg trecut ntr-o [ara pe care nu o cunoteam.
Cu toate acestea, nante char de data prevazuta, nva[asem sa ntorc
capu medat ce ma strgau pe numee fas eram capab sa raspund a
cee ma cudate ntrebar despre Montevdeo, numaru autobuzeor pe
care trebua sa e au pentru a merge acasa, char despre va[a pe care,
n urma cu douazec de an, o duceau coeg me de Lceu nr. de pe
Buevardu Itaa, a doua straz de farmace doar a una de ce ma nou
supermarket. Trebua doar sa evt sa rd, cac hohotee mee erau att de
caracterstce, nct m-ar f tradat n cuda travestuu. Chestunea era att
de grava, nct ce ce raspundea de transformarea mea m-a avertzat cu
tot dramatsmu de care era n stare: "Daca rz, mor". Totu, o fa[a
mpenetraba, ncapaba sa sch[eze un surs, n-ar f fost nmc cudat a
un rechn nterna[ona a maror afacer.
n zee aceea s-a profat o ndoaa neprevazuta cu prvre a
oportuntatea proectuu, dat fnd ca se decarase o noua stare de urgen[a
n Che. Dctatura, afectata de spectacuosu eec a aventur economce a
co dn Chcago, a reac[onat astfe n fa[a ac[un unanme a opoz[e,
pentru nta oara unta ntr-un front comun. n ma 1983, ncepusera
prmee proteste de strada, ce se repetasera de-a ungu ntreguu an cu
hotarta partcpare a tneror, ma aes a feteor, dar aceste manfestar
fusesera urmate de o represune sngeroasa.
For[ee de opoz[e, egae egae, a care pentru nta oara se
raau sectoaree cee ma progresste ae burgheze, au convocat o greva
na[onaa de o z. A fost o demonstra[e de for[a hotarre socaa, care a
dus dctatura a exasperare a grabt decararea star de urgen[a.
Dsperat, Pnochet a ansat un strgat, a caru ecou a avut n ume accente
de muzca de opera:
- Daca ma contnua, vom avea nevoe de un nou 11 septembre.
Desgur ca crcumstan[ee pareau favorabe unu fm ca a nostru,
care urmarea sa reefeze char eementee ma pu[n vzbe ae reata[
nterne, dar controaee po[enet aveau sa fe mut ma severe,
represunea ma brutaa, ar tmpu ut ma scurt, dn prcna nterdc[or
nocturne de tot feu. Cu toate acestea, Rezsten[a a uat n consderare
toate aspectee stua[e a fost de parere sa- dam nante, aa cum
voam eu. Astfe nct, a data stabta, am rdcat pnzee, bucurndu-
ne de o mare prenca de vnt a pupa.
O coada de magar ct ma unga pentru Pnochet
Am trecut prn prma ncercare grea char n zua pecar, pe
aeroportu dn Madrd. Trecuse ma bne de o una de cnd nu- vazusem pe
Ey pe cop notr: mcu[a Pocn, Mgueto Catana. Nc macar nu
aveam tr drecte de a e, ar ce care raspundeau de securtatea mea
doreau sa pec fara a- anun[a, pentru a evta emo[e despar[r. char
ma mut: a nceputu proectuu, se consderase ca, pentru ma marea
sguran[a a tuturor, era ma bne ca fama mea sa gnore adevaru, dar
ne-am dat seama n curnd ca asta n-avea nc un sens. Dn contra, nmen
nu putea f ma foostor ca Ey pentru a ne acoper spatee. Caatornd
ntre Madrd Pars, ntre Pars Roma, ba char a Buenos Ares, ea era
persoana ce ma bne pregatta pentru a [ne sub contro prmrea
deveoparea materauu pe care -a f trms treptat dn [ara char
pentru a ob[ne fondur supmentare, daca ar f fost cazu. aa s-a
ntmpat.
Pe de ata parte, fca mea Catana observase nca de a prmee
pregatr ca n dormtoru meu se adunau vemnte no, n contradc[e cu
modu meu de a ma mbraca char de a f, s-a sm[t att de
nedumerta de curoasa, nct n-am avut ata sou[e dect sa-m strng
fama s-o pun a curent cu panure mee. Au prmt totu cu bucure
compctate, de parca dntr-o data s-ar f trezt ntr-unu dn fmee pe care
obnuam sa e nventam n fame pentru a ne amuza. Dar, a aeroport,
cnd m-au vazut transformat ntr-un uruguayan cerca, care avea extrem
de pu[ne ucrur n comun cu mne, att e ct eu am devent conten[
de faptu ca fmu nostru era o drama dn va[a reaa, pe ct de mpor-
tanta, pe att de prme|doasa, n care eram cu to[ mpca[. Cu toate
acestea, reac[a or a fost unanma:
- Ce ma mportant, m-au spus, e sa- pu u Pnochet o coada de
magar foarte unga.
Faceau auze a cunoscutu |oc de cop n care un bae[e egat a och
trebue sa ataeze o coada unu magar dn carton ct ma aproape de ocu
ce- corespunde acestea.
- S-a facut, e-am zs , cacund ungmea fmuu pe care ma
pregateam sa- fac, am adaugat: Va f o coada de apte m de metr.
O saptamna ma trzu, Eena cu mne aterzam a Santago de
Che. Dn motve tehnce, caatora fusese o honareaa cu escae
neprevazute n apte orae europene, ca sa ma obnuesc treptat sa-m
foosesc noua denttate, cu spr|nu unu paaport dncoo de orce
banuaa. Acesta era n reatate unu autentc uruguayan avea nscrse
numee toate datee ttuaruu sau egtm, care n- daduse ca pe
propra contrbu[e potca, tnd ca avea sa fe foost pentru a ntra n
Che. Nu am facut dect sa punem n ocu fotografe u pe cea pe care
m-o facusem dupa transformare. Toate ucrure m-au fost adaptate a
numee ttuaruu: monograma brodata pe cama, n[aee de pe serveta
de om de afacer, antetu de pe car[e de vzta de pe hrta de scrs.
Dupa ce practcasem vreme ndeungata, nva[asem sa- mt semnatura
fara ovaaa. Snguru ucru pe care n-am zbutt sa- rezov, asta dn
psa de tmp, a fost ce egat de car[e de credt, vcu prme|dos, cac nu
era credb ca barbatu drept care ma dadeam sa f patt pe parcurs ma
mute bete de avon cu ban pen.
n pofda ncompatbta[or care n va[a reaa ne-ar f obgat sa
dvor[am dupa doua ze, Eena cu mne nva[aseram sa ne purtam ca
do so[ capab sa suprave[uasca ceor ma cumpte dezastre domestce.
Fecare cunotea fasa va[a, fasu trecut fasee gustur burgheze ae
ceuat nu cred ca am f coms gree prea grave a un nterogatoru
seros. Povestea noastra era perfecta. Conduceam o agen[e de pubctate
cu sedu a Pars nso[eam o echpa de fmare, n vederea reazar unu
fm de promovare a unu nou parfum, care trebua ansat n toamna
urmatoare n Europa. Aesesem Che, pentru ca era una dntre pu[nee
[ar unde puteam gas n orce sezon pesa|ee atmosfera propr ceor
patru anotmpur, de a pa|ee arzatoare pna a zapeze vence. Eena
purta cu o deznvotura de nvdat coststoare roch europene, de parca n-
ar f fost una aceea cu cea pe care m-o prezentasera a Pars, cu paru
n vnt, fusta sco[ana mocasn de ceana. Eu m-am sm[t foarte
comod n ambaa|u meu de om de afacer, pna cnd m-am vazut ntr-o
vtrna de pe aeroportu dn Madrd, cu un costum de cuoare nchsa, guer
tare cravata, cu aeru unu magnat a ndustre ce-m ntorcea stomacu
pe dos. "Ce oroare! m-am gndt. De n-a f eu, a f et-poet asta". n
cpa aceea, nu ma pastram dn vechea-m denttate dect un exempar
|erpet dn Pai pierdui, maree roman a u Ae|o Carpenter, pe care-
aveam n serveta, cac de vreo cncsprezece an uam cu mne n toate
caatore, pentru a aunga teama de na[me, pe care nu m-o puteam
[ne n fru. Cu toate acestea, a trebut sa sufar n fa[a a nenumarate
ghee de contro dn dferte aeroportur ae um, pentru a nva[a sa
stapnesc nervoztatea paaportuu stran.
Sunt sgur ca prma ntmpare, petrecuta a Geneva n crcumstan[e
absout normae, nu o vo uta pna a sfrtu ve[, pentru ca of[eru de
a punctu de contro m-a cercetat paaportu cu muta aten[e, aproape
pagna cu pagna, a sfrt m-a prvt pentru a-m compara chpu cu
fotografa. L-am prvt drept n och, nendraznnd sa respr, cu toate ca
fotografa era snguru ucru ce-m apar[nea n paaport. A fost un
tratament de dezntoxcare: dn cpa aceea, n-am ma sm[t senza[a
ame[toare, nc nma nu m-a ma batut att de aandaa pna n
momentu n care, ntr-o tacere de moarte, s-a deschs ua avonuu pe
aeroportu dn Santago de Che am sm[t dn nou, dupa dosprezece
an, aeru nghe[at a pscuror andne. Pe frontonu cadr scra mare cu
tere abastre: "Che merge nante n ordne pace". M-am utat a ceas:
era ma pu[n de o ora pna cnd se nterzcea crcua[a pe tmpu nop[.
II
PRIMA DEZILUZIE: SPLENDOAREA ORAULUI
Cnd func[onaru de a punctu de contro m-a deschs paaportu,
am avut cara presm[re ca, de-ar f rdcat och pentru a ma prv drept n
fa[a, -ar f dat seama de substture. Erau tre ghee, deservte toate de
barba[ n cv, ar eu optasem pentru ce ma tnar, care m se paruse ce
ma expedtv. Eena s-a aezat a ata coada, de parca nu ne-am f
cunoscut, pentru ca, daca unu dn no ar f avut probeme, ceaat urma sa
asa dn aeroport ca sa dea aarma. N-a fost nevoe, cac func[onar de a
punctu de contro erau tot att de grab[ ca pasager, evdent ca sa nu-
prnda ora nterdc[or de crcua[e, aba de se utau a documente. Ce
care se ocupa de mne nc macar nu s-a utat a vze, cac ta ca vecn
uruguayen nu aveau nevoe de ee. A pus tampa de ntrare pe prma
pagna curata de care a dat , cnd m-a napoat paaportu, m-a prvt
drept n och cu o aten[e ce m-a nghe[at rarunch.
- Mu[umesc, am spus cu voce ferma.
Iar e m-a raspuns cu un surs umnos:
- Bun vent.
Vazee eeau fara ntrerupere, cu o u[eaa ce-ar f parut nsota n
orce aeroport a um, cac func[onar de a vama voau sa a|unga
acasa nante de ora nterdc[e de crcua[e. M-am uat geamantanu.
Apo -am uat pe ce a Eene, cac cazusem de acord ca eu aveam sa es
prmu, cu baga|ee, ca sa ctg tmp, e-am dus pe amndoua a
punctu de contro vama. n oc sa nregstreze vazee, controoru, tot
att de grabt ca pasager, tot dn prcna nterdc[or de crcua[e,
grabea pe caator sa asa. Aba ncercasem sa urc vazee pe patforma,
cnd m-a ntrebat:
- Caator[ sngur?
I-am spus ca da. A aruncat o prvre rapda ceor doua vaze m-a
porunct n graba mare: "Gata, duce[-va". Dar o supraveghetoare pe care
nu o ma vazusem pna atunc, o cerbera casca, purtnd, bonda
barbatoasa, o unforma a doua rndur de nastur, a strgat dn capat:
"Controeaza- pe aa!" Aba atunc m-am dat seama ca n-a putea expca
de ce aveam n baga| hane mueret. Pe nga asta, nc nu-m puteam
nchpu ca, dn at[a pasager grab[, supraveghetoarea ma aesese
tocma pe mne pentru o prcna dferta ma seroasa dect vazee. n
tmp ce barbatu m perchez[ona hanee, ea m-a cerut paaportu -a
cercetat cu aten[e. M-am amntt de bomboana pe care o prmsem n
avon nante de a decoa am bagat-o n gura, cac tam ca aveau sa-m
puna ntrebar nu prea ma credeam n stare sa-m ascund adevarata
denttate chana sub prostu meu accent uruguayan. Prma a vent de a
barbat.
- Ve[ ramne mute ze ac, domnue?
- Sufcente, am spus.
Nc char eu nu m-am auzt dn cauza bomboane dn gura, dar u nc
ca -a pasat m-a cerut sa deschd ceaata vaza. Avea chee. Fara sa
tu ce sa fac, am cautat-o nentt pe Eena cu prvrea am vazut-o
stnd mpasba a coada a punctu de contro, fara sa f remarcat drama
ce se petrecea att de aproape de ea. Pentru nta oara am fost content
de ct de muta nevoe aveam de ea nu numa atunc, c pe parcursu
ntreg noastre aventur. Eram gata sa dezvau ca ea era stapna vaze,
fara sa ma gndesc macar a consecn[ee bumace mee hotarr, cnd
supraveghetoarea m-a napoat paaportu a dat ordn sa fe
perchez[onat urmatoru baga|. Atunc am prvt dn nou dupa Eena n-
am ma vazut-o.
A fost o mpre|urare magca, pe care nu ne-am putut-o nca expca:
Eena devense nvzba. Ma trzu m-a spus ca, stnd a coada, ea ma
vazuse trndu- vaza se gndse ca era o mpruden[a, dar ca, dupa ce
m-a vazut end dn vama, s-a ntt. Am traversat hou aproape pustu,
urmndu- pe omu cu carucor, care m-a prmt baga|u a ere, acoo
am sm[t prmu mpact a revenr acasa.
Ncaer nu se observa mtarzarea, care presupunea psa cee ma
mc mzer. E adevarat ca nu eram n urau sumbru Aeroport Los
Cerreros unde, cu dosprezece an nante, ntr-o pooasa noapte de
octombre, m ncepusem exu, copet de terbu sentment a raze[r,
c n modernu Aeroport dn Pudahue, pe unde trecusem o sngura data, n
graba mare, nantea ovtur mtare de stat. Orcum, mpresa mea nu era
subectva. Nu dadeam ncaer de sstemu armat pe care m-
nchpusem, ma aes n epoca aceea, caracterstc star de asedu. n
aeroport, totu era curat umnos, cu anun[ur n cuor vesee, magazne
mar bne aprovzonate cu artcoe de mport; ncaer nu se zareau
garden obnu[, care sa se mostveasca a da vreo expca[e caatoror
ratac[. Taxure ce ateptau pe peron nu ma erau mane decrepte de
pe vremur, c modee |aponeze recente, toate a fe aezate n ordne.
Nu era momentu pentru refec[ premature, cac Eena nu- facea
apar[a, ar eu pusesem de-acum vazee n tax acee ceasuu se
roteau ame[tor, nantnd spre ora nterdc[or de crcua[e. Atunc m-a
apucat ata ndoaa. Conform normeor, daca unu dn do pa[ea ceva,
ceaat contnua drumu, urmnd sa anun[e a teefoanee tute orce
urgen[a. Dar era tare greu sa au decza de a peca sngur, cu att ma
mut cu ct nu hotarsem nca a ce hote aveam sa tragem. n formuaru
competat a ntrarea n [ara scrsesem E Conqustador, hote unde
obnuau sa traga oamen de afacer care dec corespundea ce ma
bne fase noastre magn. Ma mut, tam ca acoo trasese echpa
taana, dar m-am gndt ca Eena gnora ucru acesta.
Eram gata sa nu o ma atept, cac tremuram dn prcna ngr|orar
a frguu, cnd am vazut-o fugnd spre mne, urmata ndeaproape de un
cv care futura un mpermeab nchs a cuoare. Am ramas stana de
patra, ateptndu-ma a ce era ma rau, cnd, n fne, barbatu a a|uns-o
dn urma -a dat mpermeabu pe care- utase pe patforma de a vama.
ntrzase dn ata cauza: pe cerbera o ntrgase faptu ca ea caatorea fara
baga| perchez[onasera mnu[os fecare obect dn baga|u de mna,
de a documentee de denttate pna a obectee de toaeta.
Nu- puteau nchpu, desgur, ca mcu e receptor |aponez de rado
era tot o arma, cac urma sa pastreze egatura cu Rezsten[a pe o
frecven[a specaa. Cu toate acestea, eram ma sperat dect ea, cac
cacuasem ca ntrzase ma bne de o |umatate de ora, de m-a
demonstrat n tax ca nu ntrzase dect ase mnute. Taxmetrstu a
zbutt sa ma nteasca, observnd ca pna a ora nterdc[or de
crcua[e nu erau douazec de mnute, cum credeam eu, c optzec, asta
pentru ca ceasu meu pastra nca ora de a Ro de |anero. n reatate, erau
oree zece patruzec de mnute ae une nop[ dense nghe[ate.
De asta am vent oare?
Pe masura ce ne apropam de ora, bucura acrmogena pe care m-o
panfcasem pentru sosre asa oc unu sentment de nesguran[a. asta
pentru ca a vechu Aeroport Los Cerro se a|ungea urmnd o osea, ea
veche, care trecea prntre barac ndustrae mahaae sarace, care
sufersera sngeroasa represune a ovtur mtare. n schmb, a actuau
aeroport nterna[ona se a|ungea pe o autostrada umnata ca n cee ma
dezvotate [ar ae um, asta era de rau augur pentru unu ca mne, care
nu numa ca eram convns de rau dctatur, c aveam nevoe sa- percep
eecure n strada, n va[a de z cu z, n obceure oamenor, pentru a e
fma a e face cunoscute n ntreaga ume. Cu fecare metru parcurs,
ngr|orarea n[aa se transforma ntr-o sncera dezuze. Eena m-a
marturst ma trzu ca ea, de fusese recent n Che de cteva or,
sm[se aceea nedumerre.
Nu era ucru de aga. Spre deosebre de ceea ce n se povestea n
ex, Santago era un ora strauctor, cu venerabee- monumente
umnate, cu muta ordne cura[ene pe straz. M|oacee de represune
erau ma pu[n vzbe ca a Pars sau a New York. Nesfrtu buevard
Bernardo O'Hggns se deschdea n fa[a prvror noastre ca un torent de
umn, ce ncepea n storca Gara Centraa, construta de nsu Gustave
Effe, ce care a rdcat turnu dn Pars. Char mcu[ee prosttuate
nocturne de pe trotuaru opus pareau ma pu[n sarmane trste dect n
ate vremur. Deodata, char pe partea unde mergeam, s-a vt Paatu La
Moneda, ca o nauca nedorta. Cnd vazusem utma oara era o bota
acoperta cu cenua. Acum, restaurat ocut dn nou, parea un conac de
vs, n adncu une gradn fran[uzet.
Mare smbour ae orauu defau prn fa[a ferestruc. Cub de a
Unon, unde ce ma mar mahar se adunau pentru a trage free potc
trad[onae; ferestree stnse de a Unverstate, bserca San Francsco,
mpunatoru paat a Bbotec Na[onae, magaznee Pars. Aatur de
mne, Eena se ocupa de va[a reaa, convngndu- pe ofer sa ne duca a
Hoteu E Conqustador, cac acesta nssta sa mergem a atu, unde fara
doar poate ca prmea comson pentru ca aducea cen[. vorbea cu
mut tact, fara sa zca sau sa faca nmc ce -ar f putut |gn sau -ar f putut
atrage aten[a, cac mu[ taxmetrt dn Santago sunt nformator a
po[e. Eu eram prea nauct ca sa ntervn.
Pe masura ce ne apropam de ora, renun[am sa ma prvesc sa ma
admr spendoarea materaa cu care dctatura ncerca sa tearga urma
sngeroasa a ceor ma bne de patruzec de m de mor[, doua m de
dsparu[ un mon de exa[. n schmb, prveam a trecator neobnut
de grab[, poate pentru ca se apropa ora nterdc[e de crcua[e. Dar nu
numa asta m-a mcat. Le cteam sufetee pe fe[ee batute de vntu
nghe[at. Nmen nu vorbea, nmen nu prvea undeva anume, nmen nu
gestcua, nc nu surdea, nmen nu facea nc ce ma mc gest care sa-
tradeze starea de sprt de sub patoanee nchse a cuoare, de parca to[
ar f fost sngur ntr-un ora necunoscut. Pe chpure or abe nu se ctea
nmc. Nc macar teama. Atunc am nceput sa-m schmb dspoz[a nu
am putut rezsta tenta[e de a asa bata taxu, pentru a-m perde urma n
mu[me. Eena m-a facut tot feu de observa[, avertzndu-ma |udcos,
dar nu att de mute att de expcte pe ct a f vrut, de teama sa nu o
auda oferu. Prada une rezstbe emo[, am cerut taxmetrstuu sa
opreasca am cobort, trntnd portera n urma mea.
Nu am mers pe |os ma mut de doua sute de metr, ndferent a
mnen[a cu care se apropa ora a care ntra n vgoare nterdc[a de
crcua[e, dar prma suta de metr m-a fost de a|uns pentru a ncepe sa-m
recuperez orau. Am mers pe strada Estado, pe strada Huerfanos, prntr-o
ntreaga zona nchsa trafcuu vehcueor spre ncntarea petonor, aa
cum sunt strada Forda dn Buenos Ares, Va Condott dn Roma, Pace de
Beaubourg dn Pars, Zona Rosa dn Cudad de Mexco. Era o ata reuta a
dctatur, dar tocma ac devenea transparenta reatatea, n pofda
scauneor pe care te putea aeza pentru a sta de vorba, n pofda bucure
umnor a ronduror de for bne ngr|te.
Prntre pu[nee grupur ce conversau a co[u straz, vorbnd nespus
de ncet, pentru a nu f ascutate de numeroasee urech raspndte de
trane, un vndeau toate feacure magnabe mu[ cop cereau pe
nga peton. Cu toate acestea, ce ma mut m-au atras aten[a
predcator evanghec, care ncercau sa vnda formua fercr vence
orcu ar f vrut sa- ascute. Dntr-o data, a un co[, am dat nas n nas cu
prmu carabner pe care- vedeam de cnd sossem. Se pmba foarte
cam de a un capat a ceaat a trotuaruu, n tmp ce un grup de
camaraz de-a u statea ntr-o ghereta de paza a rascrucea cu Huerfanos.
Am sm[t un go n stomac genunch m s-au nmuat brusc. M-a nfurat
smpa dee ca, or de cte or a f vazut un carabner, aveam sa ma smt
a fe. Dar m-am dat ute seama ca e erau ncorda[, cac urmareau
trecator cu prvr nentte, mpresa ca or e era ma frca dect me
m-a consoat. Aveau dreptate. La doar cteva ze de a sosrea mea n
Che, membr dn Rezsten[a au dnamtat tocma ace post de paza.
n snu doruror mee
Aceea erau chee trecutuu. Memorabu edfcu a vechuu Cana
de Teevzune Departamentu Audovzuauu, unde m ncepusem
carera cnematografca. coaa de Teatru, unde sossem dn satu meu, a
aptesprezece an, pentru a ma prezenta a examenu de admtere, ce a
fost defntv n va[a mea. Tot acoo organzam adunare potce ae
Unta[ Popuare
5
, unde trasem ce ma gre ce ma hotartor an dn
va[a mea. Am trecut pe nga Cnematografu Cty, unde vazusem pentru
prma oara capodoperee ce nca m stmueaza voca[a cea ma de
neutat dntre toate: Hiroshima, mon amour. Cneva a trecut fredonnd
ceebru cntec a u Pabo Manes: i voi pai din nou pe str!ile "ostului
#antiago ns$ngerat. Era prea mare concden[a pentru a nu sm[ cum m
se urca un nod n gt. Cutremurndu-ma pna n strafundu sufetuu, am
utat de ora, de denttate, de candestntate , pentru o cpa, am fost dn
nou eu nsum nmen atu n orau redobndt, a trebut sa fac fa[a
mpusuu ra[ona de a-m dezvau denttatea, strgndu-m numee cu
toata puterea, de a nfrunta pe orcne pentru dreptu de a f acasa.
M-am ntors pngnd a hote, n pragu ore a care ntrau n vgoare
nterdc[e de crcua[e, ar portaru a trebut sa-m descue ua pe care
tocma o ncuase. Eena ne nregstrase a recep[e era de-acum n
camera, ntnznd antena aparatuu portatv de rado. Parea ntta, dar
cnd m-a vazut ntrnd a zbucnt ca o nevasta exempara. Nu accepta ca
a f putut nfrunta prme|da nuta de a merge sngur pe straz char pna
5 Untatea Popuara este coa[a potca chana (1970-973) formata dn
partdee radca, soca-democrat, socast, comunst, MAPU API, care -a
mpus pe Savador Aende ca preednte a Repubc, dupa reatva sa
vctore n aegere dn 1970. Reforma sa agrara, prn care se apropa de
regmure comunste, na[onazarea ndustre cupruu a bancor -au
pus n confct cu burgheza. S.U.A. au mpus o bocada comercaa
fnancara, care a agravat probemee nterne. Lovtura de stat data de ge-
nerau Augusto Pnochet (septembre 1973) a pus capat guvernar Unta[
Popuare.
a ora nterdc[e de crcua[e. Dar nu-m ardea de predc m-am purtat
eu ca un so[ exempar. Am et trntnd ua m-am dus sa caut echpa
taana dn hote.
Am batut a ua camere 306, doua eta|e ma |os de a noastra, m-
am pregatt sa nu greesc unga paroa pe care, cu doua un n urma, o
hotarsem a Roma mpreuna cu regzoarea echpe. O voce pe |umatate
adormta - cadu gas a Graze pe care a f recunoscut-o fara sa am
nevoe de nc o chee - m-a ntrebat dnauntru:
- Cne-?
- Gabre.
- ce nca? m-a ntrebat Graza.
- Arhanghe, am spus.
- Sfntu Gheorghe Sfntu Mha?
n oc sa o nteasca sguran[a raspunsuror, vocea era dn ce n ce
ma tremuratoare. Lucru cudat, cac ea trebua sa-m cunoasca vocea
dupa unge noastre concabue dn Itaa, dar cu toate acestea a
preungt paroa dupa ce -am confrmat ca arhanghe erau Sfntu
Gheorghe Sfntu Mha.
- Sarco, a spus.
Acesta era numee protagonstuu fmuu pe care nu -am facut a
San Sebastan - Cltorul celor patru anotimpuri - atunc -am raspuns
cu at nume:
- Ncos.
Graza, |urnasta care a trecut proba de foc a msunor dfce, nu s-a
mu[umt cu toate aceste probe:
- C[ metr de fm? a ntrebat.
Atunc am prceput ca voa sa duca paroa a bun sfrt, care era
departe, m-am temut ca |ocu acea dubos ar f putut f ascutat dn
cameree vecne.
- Nu te ma scfos deschde-m ua, -am zs.
Dar ea, cu o rgoare de care n-avea sa ute nc o cpa n zee
urmatoare, nu a deschs ua pna nu s-a sfrt paroa. "Bestemata sa
fe", m-am zs, gndndu-ma nu numa a Eena, c a Ey. "Toate muere
sunt a fe". am contnuat sa raspund a chestonar cu ceea ce detest ce
ma mut n va[a, supunerea so[or dresa[. Cnd am a|uns a utmu rnd,
aceea Graza |uvena ncntatoare pe care am cunoscut-o n Itaa a
deschs ua fara rezerve, m-a prvt de parca avea sub och o nauca a
n-chs-o a oc terorzata. Ma trzu m-a spus: "Te-am vazut ca pe unu pe
care- ma zarsem, dar pe care nu- cunoteam". Era de n[ees, n Itaa
cunoscuse un Mgue Lttn dedat neg|en[e, cu barba, fara ochear
mbracat a voa ntmpar, ar barbatu care- batuse a ua, che, mop
barbert cu gr|a, purta hane de drector de banca.
- Deschde fara nc o gr|a, -am spus. Sunt Mgue.
Char dupa ce m-a examnat cu aten[e m-a poftt nauntru, a
contnuat sa se ute a mne cu oarece retcen[a. nante de a ma sauta
pusese radou ct se poate de tare, pentru ca nu cumva dn cameree
vecne sa n se poata ascuta sau nregstra spusee cu a|utoru
mcrofoaneor ascunse. Dar se ntse. Sosse cu o saptamna nante,
mpreuna cu o echpa formata dn ate tre persoane, avea de|a
acredtare cen[ee necesare pentru ucru, gra[e buneor ofc ae
ambasade sae, a care func[onar gnorau, desgur, adevaratu nostru
scop. Ma mut char: ncepusera de-acum sa- fmeze pe na[ func[onar
a regmuu, care asstasera cu cteva nop[ n urma a gaa spectacouu
Madame %utter"l&, oferta de Ambasada Itae a Teatru Muncpa.
Invtat e, generau Pnochet se scuzase n utmu moment. Cu
toate acestea, prezen[a echpe de fmare taene a spectacou de gaa a
fost deosebt de mportanta pentru no, cac astfe -a semnaat ofca
prezen[a a Santago n zee ce urmau avea sa fe vazuta pe straz fara
sa trezeasca suspcun. Pe de ata parte era n curs de rezovare ob[nerea
permsun de a fma n Paatu La Moneda, ar ce care o cerusera
prmsera asgurar ca nu aveau sa exste obstacoe.
Vestea m-a entuzasmat ntr-att, nct am vrut sa ncep ucru
medat. De n-ar f fost nterdc[a de crcua[e, -a f cerut Graze sa
trezeasca restu echpe, pentru a merge sa nregstram martura prme
mee nop[ acasa. Am facut panur concrete pentru nceperea fmar nca
de a prmee ore, dar am cazut de acord ca restu echpe nu trebua sa
cunoasca programu cu antcpa[e trebua sa creada ca ea era
regzoarea. La rndu e, Graza nu avea sa te ncodata ca ma exstau
ate doua echpe care ucrau a acea fm. Facusem progrese seroase,
und cteva gur de grappa, un rachu taenesc tare ca focu, cnd a
sunat teefonu. Am sart amndo deodata, dar Graza a prns receptoru
dn zbor, a ascutat o cpa a nchs. Era cneva de a recep[a hoteuu,
care ne cerea sa punem muzca ma ncet, cac un cent dn cameree
vecne sunase sa se pnga.
O nte nspamntatoare de [nut mnte
Fusesera prea mute emo[ pentru o sngura z. Cnd m-am ntors n
camera mea, Eena dormea de|a, dar asase aprnsa ampa de pe noptera
mea. M-am dezbracat fara zgomot, pregatndu-ma sa dorm cum avea sa
dea Dumnezeu, dar m-a fost mposb. De cum m-am ntns pe pat, am
devent content de ntea nspamntatoare a nterdc[e de crcua[e.
Nu-m pot nchpu o tacere smara pe umea asta. m apasa peptu, dn
ce n ce ma grea, ntermnaba. Nu se auzea nc un zgomot n orau vast,
cufundat n ntunerc. Nc zgomotu ape n [ev, nc respra[a Eene, nc
char zgomotee trupuu meu n adncu sau.
M-am rdcat tuburat m-am dus a fereastra, ncercnd sa respr
aeru ber a straz, sa vad orau pustu, dar rea, cac, de cnd zarsem
pentru nta oara, n zee tubur ae adoescen[e, ncodata nu fusese
att de sngur de trst. Fereastra de a eta|u a cncea dadea spre o
fundatura cu zdur nate roase, deasupra carora se zarea doar un petc
de cer prn cea[a cenue. Nu m-am sm[t a mne acasa, nc macar n
va[a reaa, c ca un crmna nco[t ntr-unu dntre veche fme ernatce
ae u Marce Carn.
Cu dosprezece an n urma, ntr-o z pe a apte dmnea[a, un sergent
dn fruntea une patrue mtare trasese o rafaa de mtraera pe nga
capu meu -m ordonase sa ma aatur grupuu de przoner du n graba
mare spre cadrea unde se afa Che Fms, compana a care ucram.
Orau ntreg era cutremurat de expoze provocate de dnamta, de
trure cu arme ung, de zborure razante ae avoaneor de upta.
Sergentu care ma arestase era att de nervos, nct m-am ntrebat ce se
petrecea. "No suntem neutr", m-a spus. Dar n-am tut nc de ce-o
spunea, nc pe cne ncudea n ace pura. La un moment dat, cnd am
ramas sngur, m-a ntrebat:
- Dumneavoastra a[ facut acalul din 'ahualtoro(
-am spus ca da a parut ca utase de toate, de mpucatur, de
expoze dnamte, de bombee ncendare dn paatu preedn[or, m-a
rugat sa- expc cum facem sa e curga snge dn ran mor[or fctv dn
fme. I-am expcat a parut fascnat. Dar aproape medat a revent a
reatate.
- Nu prv[ napo, ne-a strgat, ca va zbor creer.
Am f putut crede ca era un |oc, daca doar cu cteva mnute ma
nante n-am f vazut prm mor[ pe straz, un rant care sngera pe
trotuar fara ca nmen sa- vna ntr-a|utor bande de cv ce- omorau pe
oc pe adep[ preednteu Savador Aende
6
. Vazusem un grup de aresta[
cu spatee a un zd un puton de soda[ care se faceau ca- mpuca.
Dar soda[ care ne duceau pe no ntrebau ce se petrecea nsstau: "No
suntem neutr". Rumoarea confuza erau nnebuntoare. Edfcu n Care
se afa Che Fms era ncon|urat de soda[ cu mtraere, ar acestea erau
nstaate pe trepede ndreptate spre ntrarea prncpaa. Un portar cu
basca neagra purtnd nsgna Partduu Socast ne-a et n
ntmpnare.
- Ah, a strgat aratnd spre mne, domnu acesta, Lttn, e res-
ponsab de tot ceea ce se petrece ac.
Sergentu -a mbrnct, trntndu- a pamnt.
- Du-te dracuu, -a strgat. Nu f dobtoc!
Portaru s-a rdcat n patru abe, terorzat, m-a ntrebat:
- Nu dor[ o cafeu[a, domnue Lttn? O cafeu[a?
Sergentu m-a cerut sa afu prn teefon ce se ntmpa. Am ncercat
sa- dau ascutare, dar nu am zbutt sa comunc cu nmen. n fecare cpa
ntra cte un of[er care dadea un ordn, urmat de atu, care dadea un
ordn contrar: sa fumam, sa nu fumam, sa ne aezam, sa ne rdcam n
pcoare. Dupa o |umatate de ora, a sost un sodat foarte vese m-a
mpuns cu arma.
- Daca-m permte[, domnue sergent, a spus, a vent o domnoara
care ntreaba de domnu acesta.
Era Ey, fara doar poate. Sergentu a et sa stea de vorba cu ea. n
tmpu acesta, soda[ ne-au spus ca fusesera sco dn cazarm nca dn
6 Savador Aende Gossens (1908-973), medc om potc chan. A fost
deputat (1937-945), senator (1945-970), mnstru a Sanata[ (1939-942)
, ncepnd dn 1943, preednte a Partduu Socast. Canddat a
preedn[e n 1952, 1958 1964, a fost aes preednte n 1970, cnd a
fost canddatu coa[e Untatea Popuara. A guvernat fnd mnortar n
Parament. Potca sa de na[onazar exproper ae dferteor compan
strane, ca bocotu patrona ac[une obstruc[onste ae opoz[e
paramentare au provocat ovtura mtara de stat, organzata de generau
Augusto Pnochet a 11 septembre 1973; n tmpu upteor, a fost asasnat
de catre mtar, n tmp ce conducea apararea Paatuu preznden[a La
Moneda.
zor, ca nc macar nu mncasera de dmnea[a, ca aveau ordn sa nu
prmeasca nmc, ca e era frg foame. Tot ce am putut face pentru e a
fost sa e dam [gare noastre.
Ac a|unsesem, cnd sergentu s-a ntors cu un ocotenent care a
nceput egtmarea aresta[or, pentru a- duce pe stadon. Cnd m-a vent
rndu, sergentu nu m-a asat sa raspund.
- Nu, domnue ocotenent, -a spus of[eruu, domnu acesta n-are
nc o egatura, a vent ac sa recame ca nte vecn -au facut praf
automobu cu btee.
Locotenentu m-a prvt perpex.
- Cum poate f cneva att de a, nct sa ma recame ceva n
aceste cpe? a excamat. terge-o de-ac!
Am uat-o a goana, convns ca vor trage n mne pe a spate, cu
eternu pretext a scapar de sub escorta. Dar n-a fost aa. Ey, carea un
preten spusese ca fusesem mpucat n fa[a a Che Fms, vense sa-m
rdce cadavru. Unee case de pe strada arborau steagur, semnu stabt
pentru ca mtar sa- recunoasca adep[. Pe de ata parte o vecna, care
ne cunotea rea[e cu Guvernu, denun[ase partcparea mea entuzasta
a campana prezden[aa a u Aende reunune ce aveau oc a mne
acasa, cnd ovtura de stat era de-acum mnenta. De aceea, nu ne-am
ntors acasa, c vreme de o una ne-am tot mutat dntr-un oc ntr-atu cu
ce tre cop cu ucrure de strcta necestate, fugnd de moartea ce ne
caca pe urme, pna cnd cercu s-a strns att de tare, nct ne-a aruncat
cu for[a n tuneu exuu.
III
I CEI RAMAI SUNT N EXIL
La oree opt dmnea[a, am rugat-o pe Eena sa sune a un numar de
teefon pe care- tam doar eu sa ntrebe de un tp carea prefer sa- dau
un nume fctv: Franque. I-a raspuns char e, ar ea -a rugat, n numee u
Gabre fara nc un fe de expca[, sa vna a camera 501 a Hoteuu E
Conqustador. A sost n ma pu[n de o |umatate de ora. Eena era pe pcor
de pecare, dar eu ma eram n pat , cnd am auzt bata n ua, m-am
acopert cu cearafu pna peste cap. n reatate, Franque nu ta pe cne
urma sa ntneasca, cac cazusem de acord asupra faptuu ca orcne -ar
f chemat cu numee de Gabre era trms de mne. n utmee ze
sunasera a teefon ce tre Gabre care conduceau echpee de fmare,
ncusv Graza, nu avea cum banu ca nou Gabre eram char eu.
Eram preten cu muta vreme nante de Untatea Popuara,
ucraseram mpreuna a prmee mee fme, ne ntnseram a dferte
festvaur de fm utma oara ne vazuseram cu un an nante, n Mexc.
Dar cnd m-am uat cearafu de pe fa[a nu m-a recunoscut, pna cnd n-
am zbucnt n rs, caracterstca mea nconfundaba. Asta m-a dat ma
mare ncredere n noua mea nfa[are.
Pe Franque recrutasem a sfrtu anuu trecut. Avea sarcna de a
prm separat echpee de fmare, de a e dstrbu nstruc[un premnare
a face o sere de aran|amente fundamentae, care sa ne uureze munca,
fara sa ntre n contradc[e cu orentare Eene. Avea un dosar curat: era
chan, dupa ovtura mtara se exase a Caracas dn propra von[a, cac
nu exsta nc o acuza[e mpotrva u, de atunc ndepnse numeroase
msun egae n Che, unde se mca perfect ber, cu o acoperre fara
pata. Popuartatea u prntre cneat, bazata pe smpata personaa pe
care o trezea, pe magna[a pe ndrazneaa u, faceau dn e un partener
dea n aventura noastra. Nu m-am neat. Aa cum stabseram, vense
sngur pe |os dn Peru, cu o saptamna ma nante, pentru a prm
coordona separat cee tre echpe, ar acestea ucrau de|a.
Echpa franceza haadua prn nordu [ar, fmnd ntre Afrca
Vaparaso, n conformtate cu un pan mnu[os pe care efu e cu mne
stabseram cu un n urma a Pars. Echpa oandeza facea acea ucru
n sud. Iar cea taana avea sa ramna n Santago sub conducerea mea,
gata sa fmeze n fecare cpa orce evenment neprevazut. Cee tre
echpe aveau sarcna de a sta de vorba cu oamen despre Savador
Aende, or de cte or ar f avut ocaza de a o face, fara nc un rsc fara
a trez vreo banuaa, cac ne gndseram ca preedntee martr era ce
ma bun punct de refern[a pentru a stab poz[a fecaru chan fa[a de
[ara de az fa[a de ansee e de vtor.
Franque avea tneraru precs a fecare echpe sta hoteuror
unde aveau sa stea, astfe nct putea ua egatura cu ee n orce moment.
Avea astfe posbtatea de a e da nstruc[un personae prn teefon.
Pentru ma mare sguran[a, Franque avea sa-m fe ofer, a voanu unu
automob nchrat, pe care aveam sa- schmbam a fecare tre sau patru
ze, nchrnd atu de a dferte agen[. n toata peroada ct am fmat,
ne-am despar[t de foarte pu[ne or.
Tre decapta[ duc a caderea unu genera
Am nceput sa ucram a noua dmnea[a. Paza de Armas
7
, a doar
cteva straz de hote, era ma emo[onanta n reatate dect n amntre
mee, sub soaree pad bnd a toamne austrae, ce- ftra umna
prntre copac na[. Fore dntotdeauna, schmbate saptamna, m s-au
parut ma proaspete ma umnoase ca orcnd. Echpa taana ncepuse
cu o ora nante sa fmeze o dmnea[a obnuta: pensonar care cteau
zaru aeza[ pe scaunee dn emn, batrne care dadeau mncare
porumbeor, vnzator de nmcur, fotograf cu aparate anacronce cu
manvea neagra, pctor care faceau carcatur n tre mnute, ustrag
banu[ a f nformator a regmuu, cop cu baoane coorate n fa[a
carucoareor cu nghe[ata, oamen care eeau dn Catedraa. ntr-un co[
a pe[e, statea grupu obnut de artt omer, ateptnd sa fe con-
tacta[ pentru petrecer neprevazute: muzcen cunoscu[, prestdgtator
covn pentru cop, a caror sex rea era mposb de ghct dn prcna
haneor a macha|eor extravagante. Spre deosebre de noaptea trecuta,
n dmnea[a aceea frumoasa erau postate n pa[a patrue de carabner,
7 Paza de Armas este numee dat, nca dn vremure coonae, pe[e
centrae )pia!a nm&or, pa[a mare, n Spana) dn oraee
hspanoamercane
grab[ bne narma[, dn ae caror autobuze, cu combne muzcae
puternce, cu voumu pus a maxmum, rasunau cntece a moda.
Ma trzu, am descopert ca psa for[eor de ordne pe straz era doar
o uze pentru nou-ven[. La orce ora gasea patrue ae trupeor de oc
ascunse n prncpaee sta[ de metrou camoane prevazute cu furtunur
cu apa de mare presune pe straze aterae, gata sa reprme cu fure
brutaa orce mugur de protest a numeroaseor zbucnr ntempestve
znce. Paza era ma seroasa n Paza de Armas, centru nevragc a
Captae, unde se afa sedu Vcaratuu de Sodartate, un mare baston
a upte mpotrva dctatur sub auspce cardnauu Sva Henrquez,
spr|nt nu numa de catoc, c de toate for[ee care upta pentru revenrea
democra[e n Che. Faptu acesta confera un ascendent mora greu de
combatut, drept pentru care case coonae unde e nstaat pare ca s-a
organzat n pato o nsorta pa[a amentara. Acoo gasesc refugu
adapost umantar urmar[ de toate cuore, cae rapda de a da a|utor
ceor care au nevoe, oferndu-e sguran[a, ma aes de[nu[or potc
famor or, ca vor a|unge unde trebue. Tot dn ocu acesta sunt
denun[ate torture promovate campane n favoarea ceor dsparu[
mpotrva tuturor nedrepta[or.
Cu cteva un nante de sosrea mea candestna n [ara, dctatura
sfdase n chp sngeros Vcaratu faptu acesta se ntorsese mpotrva
|unte Mtare, punndu- n perco stabtatea. La sfrtu u februare
1985, tre mtan[ a opoz[e fusesera aresta[, facndu-se o mare parada
de for[a, care nu ne ma ngadua sa punem a ndoaa denttatea
autoror. Socoogu |ose Manue Parada, func[onar a Vcarat, fusese
rdcat n prezen[a mcu[or u f, char n fa[a co unde nva[au, dupa ce
po[a ntrerupsese trafcu pe raza a tre straz de |ur mpre|ur, n vreme ce
ntreaga zona era survoata de ecoptere mtare. A[ do fusesera aresta[
n ate doua ocur dn ora, a dstan[a de doar cteva ore. Unu era
Manue Guerrero, conducatoru Asoca[e Profesonae a Educa[e dn
Che, ar ceaat Santago Nattno, un grafcan de mare prestgu
profesona, despre care nu se tuse pna atunc ca ar f fost un mtant
actv. Spre stupoarea ntreg na[un, cadavree or, decaptate purtnd
urme de o sabatce o cruzme ete dn comun, au aparut pe 2 marte
1985 pe un drum pustu de nga aeroportu nterna[ona a Captae.
Generau Cesr Mendoza Durn, comandantu corpuu de carabner
membru a |unte de Guvernamnt, a decarat prese ca trpa crma era
rezutatu upteor nterne dntre comunt condu de a Moscova. Dar
reac[a na[onaa a de|ucat scorneaa. Iar generau Mendoza Durn,
consderat de opna pubca drept promotoru carnaguu, a trebut sa
paraseasca Guvernu. De atunc, ters de pe paca, numee straz Puente,
una dntre cee patru care dau n Paza de Armas, a ramas ce care se
cunoate astaz: Strada |ose Manue Parada.
"Va fect ca sunte[ uruguayan"
Mhnrea trezta de drama aceea sabatca ma putea nca n |uru
nostru n dmnea[a n care Franque cu mne am a|uns, ca orcare a[
trecator, n Paza de Armas. Am vazut echpa de fmare n ocu pe care
Graza cu mne hotarseram cu o seara nante, ar ea ne observase
vennd. Pentru moment, nu a dat nc un ordn cameramanuu. Atunc
Franque s-a despar[t de mne, ar eu am preuat persona conducerea
fmuu, urmnd metoda dnante stabta mpreuna cu ef ceor tre
echpe. nante de orce, am strabatut ma nt aee petrute, oprndu-ma
c coo, pentru a- ndca Graze momentee drec[a n care trebuau
sa fmeze cnd eu aveam sa repet traectu. Nc ea, nc eu nu trebua sa
cautam pentru moment vreun detau care sa puna n evden[a regmu
represv atent pe straz. n dmnea[a aceea trebua sa captam doar
atmosfera une ze ca toate ceeate, punnd accentu pe purtarea
oamenor, care contnuau sa-m para, a fe ca n noaptea trecuta, mut
ma pu[n comuncatv dect n ate tmpur. Mergeau ma grab[, aproape
fara sa se ntereseze de ceea ce se petrecea n |uru or, char ce care
stateau de vorba o faceau parca n secret fara a- subna vorbee cu
mne, aa cum m amnteam ca obnuau sa faca chen de pe
vremur ce dn ex. Aveam n buzunaru cama un reportofon n
mnatura, foarte sensb, mergeam prntre grupur, ncercnd sa captez
convorbr ce m-ar f putut serv pentru a organza ma bne nu numa acea
prma z, c ntregu fm.
Dupa ce am marcat punctee de fmare, m-am aezat sa-m scru
notee nga o doamna care statea a soare pe un scaun dn pa[a, pe ae
caru stngh de emn, vopste n verde, genera[ de ndragost[ zgrasera
cu cu[tu nume nm. Cum ntotdeauna m ut caetu de not[e, m
faceam nsemnare pe dosu unu pachet de Gtane, ceebree [gar
fran[uzet dn care m facusem o buna provze a Pars. Aa am procedat
de-a ungu ntreg fmar , de nu am pastrat pachetee de [gar cu
acest scop, notee m-au foost drept |urna de bord, pentru a reconsttu n
cartea aceasta amanuntee caatore.
Pe cnd scram n dmnea[a aceea n Paza de Armas, am observat ca
doamna de nga mne ma prvea cu coada ochuu. Avea o vrsta mede
purta hanee demodate ae case m|oc de |os, o paare foarte uzata
un paton cu guer de bana. Nu prcepeam ce facea acoo, sngura
tacuta, fara a prv a nmc fara a se snchs de porumbe ce se roteau
deasupra capeteor noastre sau cugundu-ne ramee pantofor. nc n-
a f prceput vreodata, daca nu m-ar f spus ma trzu ca racse n tmpu
turghe voa sa stea cteva mnute a soare nante de a cobor a
metrou. M-am facut ca ctesc zaru am vazut cum ma examna dn cap
pna-n pcoare, fara ndoaa pentru ca aveam hane ma pu[n obnute
dect ae ceor care obnuau sa se pmbe a ora aceea prn pa[a. I-am
zmbt, ar ea m-a ntrebat de unde eram. Atunc, cu un gest mperceptb,
am pornt reportofonu dn buzunaru cama.
- Sunt uruguayan, -am spus.
- Ah, a spus ea. Va fect pentru norocu pe care- ave[.
Se referea a revenrea sstemuu eectora n Uruguay vorbea de
asta cu un gnga dor de propru trecut. Am facut pe prostu, ca sa fe ma
expcta, dar n-am reut s-o provoc a confden[e despre stua[a sa. M-a
vorbt nsa fara rezerve de psa berta[or ndvduae de dramee
oma|uu dn Che. La un moment dat m-a aratat scaunee cu omer,
covn, muzcan[, travest[, a caror numar era dn ce n ce ma mare.
- Uta[-va a oamen acea, m-a zs. Stau ze ntreg ateptnd
a|utor, pentru ca n-au de ucru. n [ara e foamete.
Am asat-o sa vorbeasca. Apo, cnd am cacuat ca trecuse o |u-
matate de ora de a prmu traect, -am nceput pe ce de-a doea, ar
Graza -a ordonat cameramanuu sa fmeze fara sa se aprope de mne
fara sa e sarm n och carabneror. Probema era tocma pe dos: eu nu-
perdeam dn och pe carabner, pentru ca exerctau n contnuare asupra
mea o fascna[e carea m era greu sa- fac fa[a.
De n Che au exstat ntotdeauna vnzator ambuan[, nu-m
amntesc sa f fost att de mu[ ca acum. E greu sa-[ magnez un oc dn
centru comerca unde sa nu- gaset n ung rndur tacute. Vnd de
toate sunt att de numero de dfer[, nct smpa or prezen[a face
cunoscuta o ntreaga drama socaa. Aatur de un medc omer, de un
ngner scapatat sau de o doamna cu aere de marchza, carora, orcum ar
f, e dau ovtura de gra[e hanee dn vremur ma bune, stau cop fara
parn[, care ofera ucrur de furat, sau feme sarace, care ncearca sa
vnda pn dospte. Ma|ortatea acestor profesont n dzgra[e au
renun[at a tot, cu excep[a demnta[. n spatee tarabeor cu feacur, e
contnua sa stea mbraca[ ca n prosperee or brour de acum c[va an.
Un ofer de tax, ce fusese un prosper negustor de texte, m-a facut tmp
de cteva ore turu turstc a orauu , a sfrt, nu a prmt sa- patesc
servce.
n tmp ce cameramanu fma atmosfera dn pa[a, eu mergeam
prntre oamen, nregstrnd fragmente de daogur ce aveau sa-m
serveasca apo a comentaru cu care aveam sa ustrez magne, avnd
gr|a sa nu compromt pe cneva, putnd f dentfcat ma trzu pe ecran.
Graza ma urmarea cu aten[e dn at ungh, ar eu o urmaream pe ea.
Respecta nstruc[une pe care e dadusem, de a fma pentru nceput
cadre cee ma nate, pentru a cobor apo pu[n cte pu[n, depasnd
camera spre atur nchend cu magnea carabneror. Voam sa
prndem tensunea de pe chpure or, dn ce n ce ma mare, pe masura ce
cretea anma[a dn pa[a, a aproperea amez. Dar aceta au observat
foarte repede traectora camere, s-au sm[t observa[ -au cerut Graze
sa e arate autorza[a de a fma pe strada. Am vazut cum e-o arata
graba cu care agentu s-a decarat mu[umt m-am contnuat traectu cu
un sentment de uurare. Am afat ma trzu ca ace carabner ceruse
Graze sa nu fe fma[, dar n-a avut argumente cnd ea repcase ca
excep[a nu fgura n cen[a nvocase cond[a e de taanca pentru a nu
accepta ordne pste de respect. Chestunea m-a nteresat, cac ne
demonstra ca faptu de a f o echpa europeana prezenta n Che
avanta|ee pe care e prevazusem.
ce care ramn sunt exa[
Carabner devensera pentru mne o obsese. Am trecut de ma
mute or pe nga e, cautnd ocaza de a ntra n vorba. Deodata,
neputnd rezsta unu mpus, m-am apropat de o patrua am pus
cteva ntrebar despre cadrea coonaa a Muncpata[, avarata de
cutremuru dn una marte a anuu trecut, care se reconstrua. Agentu m-
a raspuns fara sa ma prveasca, pentru ca nu perdea dn och nmc dn
cee ce se petreceau n pa[a. Tovarau sau facea a fe, dar, dn ce n ce
ma nerabdator, ma prvea dn cnd n cnd cu coada ochuu, cac
ncepea sa- dea seama de prosta deberata a ntrebaror mee. Apo m-
a prvt drept n fa[a cu o ncruntare de temut m-a ordonat:
- Crcua[!
Dar vra|a se rupsese nentea pe care m-o trezeau se trans-
formase ntr-un fe de be[e. n oc sa- dau ascutare, am nceput sa-
dascaesc refertor a purtarea pe care po[a e obgata sa o adopte fa[a
de curoztatea unu stran panc. nu m-am dat seama ca fasu meu
accent uruguayan nu facea fa[a une ncercar att de gree, pna cnd
carabneru nu s-a pctst de cuvntarea mea cvca nu m-a ordonat sa
ma egtmez.
Poate ca n nc un at moment a caatore n-am sufert o descarcare
de spama ca aceea. M-am gndt a toate: sa ctg tmp, sa rezst char
sa fug n goana mare, de tam ca a f fost prns.
M-am gndt a Eena, care cne te pe unde era atunc, prn mnte
m-a stct, ca o umn[a ndepartata, gndu ca operatoru de magne
avea sa fmeze totu ca dovada aceea de necontestat a arestar mee
avea sa fe raspndta n stranatate. Ma mut, Franque era pe-aproape ,
cunoscndu- cum cunoteam, eram sgur ca nu ma perduse dn och.
Ce ma uor, desgur, era sa ma egtmez cu paaportu, de|a ncercat pe
dferte aeroportur. Dar ma temeam de contro, cac doar atunc m
amntsem de eroarea de moarte pe care o duceam cu mne. n aceea
serveta cu paaportu [neam adevarata mea carte de denttate
chana, pe care o utasem acoo dn neaten[e, ca o carte de credt cu
numee meu adevarat. Content ca nu-m ma ramnea dect sa-m asum
rscu ce ma pu[n percuos, am aratat paaportu. Carabneru, care nu
era prea sgur de ceea ce trebua sa faca, a aruncat o prvre fotografe
m -a napoat cu un gest ma pu[n aspru.
- Ce vre[ sa t[ despre edfcu? m-a ntrebat.
Am rasufat uurat.
- Nmc, am spus. Ma amuzam.
Incdentu m-a ecut pentru tot restu caatore de nentea pe cure
m-o transmteau carabner. De atunc -am prvt cu tot atta naturae[e
ca chen ega sau candestn, care sunt mu[, ar de doua sau de tre
or a trebut sa e cer favorur ocazonae, pe care e m e-au facut cu
pacere. Prntre atee, nc ma mut, nc ma pu[n, dect sa ma duca a
aeroport cu un automob-patrua, ca sa pot prnde un avon nterna[ona,
cu doar cteva mnute nante ca po[a sa-m descopere prezen[a a
Santago. Eena nu a putut admte sa am sfdat po[a numa pentru a ma
detensona, ar rea[e noastre de munca, care nregstrau de|a unee fsur
prme|doase, au nceput sa se deteroreze.
Dar ce pu[n m-am cat de mpruden[a mea nante ca ea sau
atcneva sa-m faca observa[e. De cum m-a napoat carabneru
paaportu, -am facut Graze semnu convent pentru termnarea fmar.
La rndu sau, Franque, care prvse totu dn at capat a pe[e, tot att de
nentt ca mne, s-a grabt sa-m asa n cae, dar -am rugat sa vna sa
ma a de a hote dupa prnz. Voam sa fu sngur.
M-am aezat pe un scaun, sa ctesc zaree ze, dar parcurgeam
rndure fara sa e vad, ntr-att ma emo[ona faptu de a sta aezat acoo,
n dmnea[a aceea straveze de toamna, nu ma puteam concentra.
Deodata, dn departare s-a auzt batnd de ora douasprezece, porumbe
-au uat zboru spera[, ar oroogu Catedrae a prefrat n vazduh
acordure ceu ma mcator cntec a Voete Parra: Mulumire vieii. Era
ma mut dect puteam suporta. M-am gndt a Voeta, a nop[e e fara
mernde fara adapost dn Pars, m-am gndt ca ntotdeauna exstase un
sstem care a negat-o, care nu -a sm[t cntecee -a rs de frea-
razvratta. Un preednte goros trebuse sa moara uptnd cu arma n
mna, Che trebuse sa sufere martru ce ma sngeros dn store, ar
Voeta Parra trebuse sa moara de propra mna, pentru ca patra sa-
descopere profundee vaor umane frumuse[ea cntecuu. Char
carabner o ascutau cu devo[une, fara sa aba nc cea ma mca dee
despre cne era, ce gndea de ce cnta n oc sa pnga, de ct -ar f
detestat, de-ar f fost acoo, bonava de mracou acee toamne spendde.
Dornc sa-m recapat trecutu pas cu pas pama cu pama, m-am
dus sngur a o ocanta dn orau de sus, unde Ey cu mne obnuam sa
prnzm cnd eram ogod[. Era aceea, se mnca n aer ber, cu mesee
puse sub um cu mute for ce creteau a voa ntmpar, dar ocu
crea mpresa ca nu ma exsta de muta vreme. Era pustu. A trebut sa fac
tarabo ca sa m se dea aten[e au ntrzat aproape un ceas pna m-au
servt o bucata buna de carne frpta. Eram pe termnate, cnd a ntrat o
pereche, pe care nu o ma vazusem de cnd Ey cu mne eram cen[
asdu a ocuu. E se numea Ernesto, ma cunoscut ca Neto, ar ea Evra.
Aveau o dugheana ntunecoasa a cteva straz ma ncoo, unde vndeau
stampe, meda cu sfn[, matan, recvar ornamente funebre. Dar
n-aveau nmc n comun cu afacerea, cac frea e era bat|ocortoare
mntea uuratca; n unee smbete, cnd era vreme buna, obnuam sa
ramnem acoo pna noaptea trzu, bnd vn |ucnd car[. Cnd -am
vazut cum ntrau [nndu-se de mna, ca ntotdeauna, m-a suprns nu
numa fdetatea or fa[a de ace oc, dupa att de mute schmbar
petrecute n ume, c ct de mut mbatrnsera. Nu m- amnteam ca pe
o pereche conven[onaa, c ma curnd ca pe do ogodnc ntrza[,
entuzat ager, ar acum pareau do batrn gra fana[. Au fost ca o
ognda, n care m-am vazut pe oc propra batrne[e. Daca m-ar f
recunoscut, m-ar f prvt cu sguran[a cu aceea stupoare, dar m-a ocrott
travestu de uruguayan bogat. Au mncat a o masa dn aproperea mea,
trancannd cu gas tare, dar de-acum fara eanure dn ate vremur; dn
cnd n cnd ma prveau curo, fara sa banuasca macar ca vreodata
statusem ferc[ a aceea masa. Atunc am devent content de an de
ex, ung devastator. nu numa pentru no, ce care pecaseram, cum
crezusem eu pna atunc, c pentru e, ce care ramasesera.
IV
SANTIAGO DE CHILE ARE CINCI PUNCTE CARDINALE
Am ma fmat a Santago nca cnc ze, tmp sufcent pentru a
demonstra uttatea sstemuu nostru, n toata aceasta vreme am
pastrat teefonc egatura cu echpa franceza, dn nord, cu echpa
oandeza, dn sud. Legature Eene erau foarte efcente, astfe nct
aran|a treptat ntervure pe care voam sa e uam conducatoror
candestn, ca oamenor potc ce ac[onau n egatate.
n ceea ce ma prvete, ma resemnasem sa nu exst. Era un sacrfcu
greu de suportat pentru mne, cac erau numeroase rude preten pe
care voam sa- vad. ncepnd cu a me, tot attea cpe dn tnere[e pe
care doream sa e retraesc. Dar se afau n umea nterzsa me, ce pu[n
pna termnam fmu, astfe nct m-am nabut sentmentee m-am
asumat cudata cond[e de exat n propra [ara, forma cea ma amara a
exuu.
Arareor m-am sm[t nea|utorat pe strada, dar tot tmpu m-am sm[t
sngur. n orce oc m-a f afat, prvre Rezsten[e ma ocroteau, char fara
sa-m dau seama. Doar cnd ma ntneam cu persoane de absouta
ncredere, pe care nu voam sa e compromt nc macar n fa[a propror
preten, ceream dnante sa m se retraga supravegherea. Cnd Eena a
ncheat a|utoru ce m- dadea pentru a pune treaba pe roate, eram de-
acum antrenat sa ma descurc sngur , prn urmare, nu s-a petrecut nc
un ncdent. Fmu a fost facut dupa cum fusese prevazut nc unu dntre
coaborator me n-a avut nc cea ma mca nepacere, dn prcna vreune
neg|en[e sau gree comse de mne. Cu toate acestea, unu dntre
responsab opera[un m-a zs bne dspus cnd eram ca et dn
Che:
- Ncodata, de cnd e umea ume, nu au fost voate att de des
n chp att de prme|dos att de mute norme de securtate.
n orce caz, esen[a e ca n ma pu[n de o saptamna depasem
panu de fmare n Santago. Un pan foarte fexb, care ngadua tot sou
de schmbar a fa[a ocuu, ar reatatea ne-a demonstrat ca acesta era
snguru mod de a ac[ona ntr-un ora mprevzb care, n fece cpa, ne
facea cte o surprza ne nsptea cu de nebanute.
Pna atunc, schmbasem hoteu de tre or. E Conqustador era
confortab practc, dar, fnd char n snu represun, aveam motve sa
credem ca era prntre cee ma supravegheate. Fara doar poate, ca toate
hoteure de cnc stee, pe unde munau nentrerupt stran, suspec[ dn
prncpu n och servcor dctatur. Totu, n cee de categora a doua,
unde controu ntraror a eror e ndeobte ma rgd, ne temeam sa
nu atragem ma mut aten[a. Aa ca ce ma sgur era sa ne mutam a
doua, tre ze, fara sa ne preocupam de numaru steeor fara sa ma
revenm vreodata n acea hote, cac am superst[a ca ntotdeauna m
merge rau, daca ma ntorc ntr-un oc unde am fost n prme|de. Credn[a
asta -a facut oc n mntea mea a 11 septembre 1973, n tmp ce ava[a
bombarda Paatu La Moneda orau cadea prada confuze. Reusem sa
scap fara probeme dn broure de a Che Fms, unde ma dusesem
pentru a ncerca sa fac fa[a ovtur mtare de stat mpreuna cu tovara
me dntotdeauna, dar dupa ce condusesem cu automobu meu pna a
Parcu Forester un grup de preten care aveau motve sa se teama pentru
propre ve[, am coms atunc grava eroare de a ma ntoarce. M-am
savat ca prn mnune, aa cum am povestt.
Ca o precau[e n pus n schmbarea hoteuror, dupa cea de-a trea
mutare, Eena cu mne am hotart sa avem oda separate, fecare cu
noua personatate. Uneor ne nscram eu ca regzor ea ca secretara,
ateor, ca cum nu ne-am f cunoscut. n rest, aceasta separare treptata
se potrvea foarte bne cu rea[e noastre, extrem de efcente n panu
munc, de dn ce n ce ma ncomode n ce persona.
Trebue sa spun ca doar n doua dn mutee hoteur unde am tras am
avut motve de ngr|orare. Prmu a fost Sheraton. Char n noaptea sosr
noastre, de cum am adormt, a nceput sa sune teefonu. Eena s-a dus a
o reunune secreta, care a durat ma mut dect fusese prevazut, a
trebut sa ramna sa doarma n casa unde a prns-o ora nterdc[e de
crcua[e, aa cum avea sa se ma ntmpe n ate da[. Am raspuns
bumac, fara sa-m dau seama unde ma afam, , ceea ce era ma rau,
fara sa-m amntesc cne eram n cpa aceea. O voce chana a ntrebat de
mne, dar sub numee de mprumut. Era gata sa raspund ca nu-
cunoteam pe domnu acea, cnd m-am deteptat, surprns ca ma cauta
cneva cu numee acea, a ora n ocu acea.
Era teefonsta hoteuu care voa sa-m faca egatura pentru o
convorbre nterna[onaa. ntr-o secunda m-am dat seama ca numa Eena
Franque tau unde trasesem, ca nu era probab ca vreunu dn e sa
ma cheme n feu acesta, a ora aceea dn zor ze, cu trucu convorbr
nterna[onae, dect daca era vorba de o chestune de va[a de moarte.
Aa ca am hotart sa raspund. O femee care vorbea n engeza a dat
drumu pe un ton famar une rafae de vorbe carea nu- puteam [ne
pept, spunndu-m: darling, s*eetheart, hone& , cnd am zbutt s-o
ntrerup pentru a o amur ca nu vorbeam engeza, a nchs cu un suspn
foarte duce: shit. Cercetare pe care e-am facut mpreuna cu centrasta
hoteuu au fost zadarnce am putut descoper numa ca n hote se afau
do cen[ cu nume apropate ceu dn paaportu meu fas. N-am putut
dorm nc un mnut , de cum a sost Eena, pe a apte dmnea[a, am
pecat dn hote.
A doua spama am tras-o n mucegatu Hote Carrera, de a ae care
ferestre frontae se vede n ntregme Paatu La Moneda, a fost
retrospectva. Cteva ze dupa ce am dormt acoo, o pereche foarte
tnara, care spunea ca era n una de mere, a nchrat odaa vecna cu
cea pe care o ocupaseram no a nstaat pe un treped de fotograf o
bazooka cu ac[une ntrzata, ndreptata spre camera de ucru a u
Pnochet. Concep[a mecansmu acestea erau dntre cee ma bune, ar
Pnochet se afa n brou a ora respectva, dar pcoaree trepeduu s-au
desfacut sub mpactu mpucatur, ar proectu fara drec[e a expodat
n ncapere.
Cee cnc puncte
n vnerea cee de-a doua saptamn, Franque cu mne am hotart
ca de a doua z aveam sa ncepem caatore prn [ara cu automobu,
ducndu-ne ma nt a Concepcon. Nu reazasem nca ntervure cu
conducator ega candestn nc nu fmasem nteroaree dn La
Moneda. Prmee necestau o pregatre compcata, ar Eena se ocupa de
ee cu o srgun[a admraba. Fmarea n La Moneda fusese aprobata, dar
autorza[a ofcaa scrsa nu avea sa ne fe nmnata dect peste o
saptamna. Aa ca Franque cu mne aveam a dspoz[e tmpu necesar
pentru a ne nchea ucru n [ara. n acest scop, am cerut prn teefon ca
echpa franceza sa revna a Santago de cum termna programu dn
nord ca echpa oandeza sa- contnue programu n sud, mergnd pna
a Puerto Mont , odata a|unsa acoo, sa atepte nstruc[un. Ca
ntotdeauna, eu aveam sa-m contnu ucru aatur de echpa taana.
Aa cum era prevazut, vnerea aceea aveam sa o foosm pentru a ma
fma pe mne nsum pe straz, astfe nct ma trzu servce dctatur sa
nu poata nega ca regzasem fmu char n Che. Am fmat n cnc puncte
tpce pentru Santago: exteroaree Paatuu La Moneda, Parcu Forester,
podure de pe ru Mapocho, deau San Crstoba Bserca San
Francsco. n utmee ze, Graza e ocazase studase ampasamentee
camere de uat veder, pentru a nu perde nc un mnut, cac era hotart
de-acum ca fecaru oc aveam sa- consacram doar doua ore, dec zece n
tota. Eu urma sa sosesc a cncsprezece mnute dupa echpa , fara sa
vorbesc cu nc unu dntre membr e, aveam sa dau cteva ndca[ de
rege de|a hotarte cu Graza.
Paatu La Moneda ocupa un spa[u compact, dar are doua fa[ade
prncpae, una nspre Pa[a Bunes, pe buevard, unde se afa Mnsteru
Afaceror Externe, ata nspre Pa[a Consttu[e, unde se afa preedn[a
Repubc. Dupa ce a fost dstrus n bombardamentu dn 11 septembre,
runee brouror prezden[ae au fost paraste. Guvernu s-a nstaat n
veche brour ae Comse ONU pentru Comer[ Dezvotare (UNCTAD), o
cadre cu douazec de eta|e carea Guvernu mtar, dornc de egtmtate,
-a dat numee mareu barbat bera don Dego Portaes
8
. Acoo a ramas
pna acum zece an, cnd au uat sfrt ntermnabee ucrar de
restaurare a Paatuu La Moneda, n tmpu carora s-a adaugat o
adevarata fortarea[a subterana: subsour bndate, tuneur secrete, er
de sguran[a, accese de urgen[a a un parca| ofca, care exsta cu mut
nante sub carosab. Cu toate acestea, n Santago se spune ca rvna
brocratca a u Pnochet a fost ngreunata de mposbtatea de a-
ncnge earfa u O'Hggns
9
, smbou puter egtme dn Che, dstruse n
tmpu bombardar paatuu. Odata, un reprezentant a puter mtare a
ncercat sa acredteze deea ca earfa fusese savata dn facar de catre
prm of[er care au ocupat La Moneda, dar afrma[a era att de ngenua,
nct n-a [nut.
Pu[n nante de oree noua dmnea[a, echpa taana fmase fa[ada
dnspre buevard, dn fa[a monumentuu na[at n onoarea Tatau Na[un,
Bernardo O'Hggns, unde acum arde permanent o facara cu propan:
8 Dego Portaes (1793-837), om potc chan. A fost deru vnzatoror
de tutun aparatoru ntereseor ceruu a ogarhe moeret, care
apar refectate n Consttu[a dn 1831. Decara[a de razbo pe care o face
Confedera[e Peru-Bova (1836) provoaca razmer[a regmentuu Map,
care aresteaza mpuca.
9 Bernardo O'Hggns (1778-842), mtar om potco chan, genera-ef
a armate patrotce (1814); dupa vctora trupeor regaste a Rancagua,
se refugaza n Argentna. Acoo ntra n armata generauu San Martn, cu
care rencepe cucerrea statuu Che (1817). Vctora de a Map (1818)
asgura defntv recent decarata ndependen[a chana. Cu toate acestea,
execu[a fra[or |uan |os |os Lus Carrera, ca asasnarea u M.
Rodrguez afecteaza popuartatea. Adept a unu guvern puternc,
promuga o consttu[e dctatoraa, aboete nobmea, dar promoveaza
ucrare pubce stmueaza dezvotarea nva[amntuu na[ona. n
1823, este obgat sa- dea demsa se exeaza a Lma.
"Facara berta[". Apo s-au dus sa fmeze ceaata fa[ada, unde sunt ma
vzb carabner de eta a garz paatuu, ce ma eegan[ ce ma
nfumura[, care ndepnesc ceremona tafete de doua or pe z, cu un
der a grandor ega cu ce de a Paatu Buckngham, de sunt prv[ de
ma pu[n curo dn ntreaga ume. Pe partea aceasta, paza e ma severa.
De aceea, cnd carabner au vazut ca echpa taana se pregatea sa
fmeze, s-au grabt sa ceara autorza[a scrsa ce fusese ceruta pe
atura ce da spre buevard. Se ta fara gre: ca n orce oc dn ora s-ar f
vt camera de uat veder, medat -ar f facut apar[a un carabner
pentru a cere autorza[a scrsa.
Atunc am sost eu. Ugo, cameramanu, un baat smpatc hotart,
care se dstra ca un |aponez pe seama nentrerupte aventur a fmaror,
facuse n aa fe nct sa- poata arata egtma[a cu o mna, n tmp ce
cu ceaata ac[ona camera, fmndu- pe carabner, fara ca acesta sa-
dea seama. Franque ma asase a patru straz dstan[a de ocu acea
urma sa ma a cu mana patru straz ma ncoo dupa cncsprezece
mnute. Dmnea[a era rece ce[oasa, tpca toamneor noastre
premature, ar eu tremuram de frg, n cuda patonuu meu de arna.
Parcursesem dstan[a cu pa repez, ca sa ma ncazesc, prntre trecator
grab[, am ma mers o bucata, pentru ca echpa sa aba vreme sa se
egtmeze. Cnd m-am ntors, m-au fmat fara nc un ncdent, pe cnd
treceam prn fa[a Paatuu La Moneda. Dupa cncsprezece mnute, echpa
-a strns catrafusee a pecat spre obectvu urmator. Eu am a|uns dn
urma automobu u Franque pe Strada Rqueme, n fa[a sta[e de
metrou Los Heroes, am demarat n goana mare.
Parcu Forester ne-a uat ma pu[n tmp dect prevazusem, deoarece,
revazndu-, am n[ees ca nteresu meu pentru e era ma curnd
subectv. n reatate, e un oc foarte frumos propru captae noastre,
ma aes sub vntoasa de frunze gabene dn acea nttoare z de vner.
Ce ma tare ma atragea sa-m caut acoo dorure. Acoo se afa Facutatea
de Bee Arte, pe ae care scar am prezentat prma mea pesa de teatru,
cnd de-aba sossem dn sat.
Ma trzu, cnd devensem un regzor de fm n faa, trebua sa
traversez parcu aproape n fecare z, cnd ma ntorceam acasa, ar
umna frunzuu sau n amurg m-a ramas pentru totdeauna egata de
amntrea prmeor mee fme. N-ar ma f nmc de spus. Ne-am mu[umt
sa stabm un scurt traect pe care trebua sa- strabat prntre arbor ce-
perdeau frunzee n susur ca de poae, apo am contnuat sa merg spre
centru comerca unde ma atepta Franque.
Vremea contnua sa fe straveze rece, ar mun[ se vedeau car
pentru prma oara de cnd sossem. Cac Santago e o cadare ntre mun[
totu se zarete prn cea[a pouar. La oree unsprezece dmnea[a, pe
Strada Estado era, ca de obce, muta ume, se ntra de-acum a prmu
spectaco a cnematograf. La Rex anun[au Amadeus de Mos Forman, pe
care voam sa- vad cu orce pre[, a trebut sa dau dovada de muta
von[a ca sa nu ntru.
De cum dau co[u, soacra-mea!
Pe cnd fmam, n zee dn urma, vazusem n trecere mu[
cunoscu[: |urnat, oamen potc de cutura. Nu-m aduc amnte ca
vreunu sa ma f prvt macar asta ma facea mereu ma ncrezator. Dar n
vnerea aceea s-a ntmpat ceea ce ma devreme sau ma trzu trebua
sa se ntmpe. n fa[a mea, nantnd spre mne, am vazut o femee
dstnsa, cu un costum taor de dr crem, fara paton, mbracata aproape
ca vara, pe care am recunoscut-o aba cnd era a ma pu[n de tre metr
dstan[a de mne. Era Leo, soacra mea. Ne vazusem cu ma pu[n de ase
un n urma n Spana , pe deasupra, ma cunotea att de bne, nct era
mposb sa nu ma recunoasca a o dstan[a att de mca. M-am gnd[ sa
ma ntorc, dar char atunc m-am amntt ca ma avertzasera sa-m [n sub
contro acest mpus natura, cac mute persoane candestne, care au
trecut fara probeme vazute dn fa[a, au fost recunoscute dn spate. Aveam
destua ncredere n soacra mea, pentru a nu ma aarma ca avea sa ma
recunoasca, dar nu era sngura. Mergea a bra[ cu una dn surore e,
matua Mna, care ma cunotea ea, vorbea cu ea foarte ncet,
aproape uotnd. Nc asta nu m-ar f nentt, daca crcumstan[ee ar f
fost atee, dar ma temeam de surprza or. N-ar f fost de mrare sa
nceapa sa strge de emo[e n pna strada: "Mgue, fue, a zbutt sa ntr,
ce mraco!" Sau orce atceva asemanator. Pe nga asta, pentru ee era
prme|dos sa cunoasca secretu prezen[e mee candestne n Che.
n fa[a mposbta[ de a face ceva, am decs sa-m contnu drumu
sa o prvesc cu cea ma mare aten[e de care eram n stare, pentru a-
putea controa reac[a, n caz ca m-ar f vazut. Aba de-a rdcat prvrea
cnd a trecut, ar och e s-au ntnt cu a me, care o prveau [nta
nspamnta[, dar a contnuat sa trancaneasca cu matua Mna, m-a prvt
fara sa ma vada am trecut att de aproape unu de ceaat, ca -am
sm[t parfumu, -am vazut och frumo duc am auzt foarte car ce
spunea: "Cop [ creeaza ma mute probeme cnd sunt mar". a trecut
ma departe.
De curnd, -am povestt aceasta ntnre a teefon, de a Madrd, a
ramas trasnta: dar contn[a e n-a nregstrat ucru acesta. Pentru mne,
ntmparea a fost tuburatoare. Bumact de ntmpare, am cautat un oc
unde sa stau sa ma gndesc am ntrat ntr-un mc cnematograf unde
rua +nsula "ericirii, un fm taan carua nu- psea nmc pentru a f
pornografc. Am stat acoo cam zece mnute. Am vazut barba[ zve[
feme foarte frumoase vesee, care se aruncau n apa mar, ntr-o z
strauctoare dn cne te ce co[ de parads.
Nc macar nu am ncercat sa ma concentrez. Dar ntunercu m-a
ngadut sa-m refac expresa de pe chp aba atunc am n[ees ct de
banae de ntte m fusesera zee dnante. La unsprezece un sfert,
Franque m-a uat cu mana dn co[u pe care- facea Strada Estado cu
buevardu m-a dus a urmatoru punct de fmare: podure de pe ru
Mapocho.
Ru Mapocho strabate orau, urmnd un faga petrut, are podur
foarte frumoase, cu magnfce structur de fer ce e apara de orce
cutremur. Pe vreme de seceta, cum era cazu atunc, scade se
transforma ntr-un fr de noro chd, parazat ntre nte barac mzerabe.
n sezonu poor, da pe-afara dn cauza apeor ce vn dn mun[, ar
barace putesc precum barcu[ee n derva pe o mare de noro. n une ce
au urmat ovtur mtare de stat, ru Mapocho s-a facut cunoscut n
umea ntreaga prn cadavree matratate pe care apee u e purtau dupa
asature nocturne ae patrueor mtare n carteree margnae: vesttee
mahaae ae Captae. Dar, de vreo c[va an ma aes n acesta dn
urma n ntregme, drama ruu Mapocho o consttue goatee famnde
ce- dsputa cu cn cu vutur resture de mncare pe care pe[ee
popuare e arunca n apa. E reversu mracouu chan patronat de |unta
Mtara sub paradzaca nspra[e a co dn Chcago.
Che nu numa ca a fost o [ara modesta pna a Guvernu Aende, dar
nsa burgheza sa conservatoare consdera ca austertatea era o vrtute
na[onaa. Pentru a ofer o mpresonanta aparen[a de prospertate
medata, |unta Mtara a reprvatzat tot ceea ce na[onazase Aende a
vndut [ara captauu prvat corpora[or transna[onae. Rezutatu a
fost o expoze a artcoeor de ux, ce-[ uau och, dar erau nute, a
ucraror pubce ornamentae, ce promovau uza une bunastar
spectacuoase.
ntr-un sngur cncna s-au mportat ma mute ucrur dect n utm
doua sute de an, asta cu credte n doar, pe care Banca Na[onaa e-a
garantat cu ban ua[ pe reprvatzar. Compctatea Stateor Unte a
organsmeor nterna[onae de credt a facut restu. Dar reatatea -a
aratat co[ a ora pa[or: ase sau apte an de mra|e s-au prabut ntr-
unu sngur. Datora externa a statuu Che, care n utmu an de
guvernare a u Aende era de patru marde, a a|uns acum a aproape
douazec tre de marde de doar. E sufcent sa da o rata prn pe[ee
popuare de pe maure ruu Mapocho, ca sa af costu soca a aceste
rspe de nouasprezece marde de doar. Cac mracou mtar a
mboga[t ma mut un mc numar de boga[ -a saract pe restu
chenor.
Podu care a vazut totu
Cu toate acestea, n m|ocu aceu trg pe va[a pe moarte, podu
Recoeta de pe ru Mapocho e un amant neutru: e de foos att pe[eor,
ct cmtruu. n tmpu ze, nmormntare trebue sa- deschda
drum prn mu[me. Noaptea, cnd nu sunt nterdc[ de crcua[e, acea e
drumu obgatoru spre cubure de tangou, nostagce vzun de amara
mahaa, unde gropar sunt campon a dansuu. Dar ceea ce m-a atras
ma mut aten[a n vnerea aceea, dupa at[a an de cnd nu ma
vazusem acee ocur sfnte, a fost numaru tneror ndragost[ ce se
pmbau [nndu-se de m|oc pe terasee ce dadeau spre ru se sarutau
prntre tarabee cu for umnoase pentru mor[ dn mormntee afate n
apropere, ubndu-se pe-ndeete, fara sa se ntereseze de tmpu ce nu-
oprea zboru se scurgea nemos pe sub podur. Doar a Pars, cu mu[
an n urma, ma vazusem atta ubre pe straz, n schmb, m amnteam
de Santago ca de un ora cu sentmente ma pu[n vzbe, ar acum eram
ac, asstnd a un spectaco mbucurator, care murse pu[n cte pu[n a
Pars pe care- credeam dsparut dn ume. Atunc m-am amntt ce-m
spusese cneva n zee aceea a Madrd: "Iubrea nforete n vremea
cume".
nca dnante de Untatea Popuara, chen cu costume nchse a
cuoare umbree; femee care nu puteau tra fara nouta[e brfee
Europe bebeu n costume de epura dn carucoare dsparusera pe
arpe vntuu nnotor adus de Beates. Moda tndea n chp defnt spre
confuza sexeor: unsexu. Femee aproape ca se rasesera pe cap -
dsputau cu sexu opus pantaon patte d,elephant strm[ pe odur, ar
barba[ asasera paru sa creasca. Toate acestea au fost aungate de
fanatsmu fa[arnc habotnc a dctatur. O ntreaga genera[e -a taat
petee nante ca patruee mtare sa e tae cu baonetee, aa cum au
facut de nenumarate or n prmee ze ae ovtur mtare.
Pna n vnerea aceea petrecuta pe podure de pe ru Mapocho nu-
m dadusem seama ca tneretu se schmbase dn nou. Orau apar[nea
genera[e de dupa a mea. Cop, care aveau zece an a pecarea mea
aba erau n stare sa apreceze catastrofa noastra n toata mare[a e,
mergeau acum pe douazec do de an. Ma trzu, aveam sa descoperm
ate martur despre cum tuse genera[a or, care se ubea n pubc, sa
se apere de cntecu de srena a seduc[e. E mpun gusture, modu
de tra, concep[e orgnae despre ubre, arta, potca, spre sena
exasperare a dctatur. Nc o represune nu- poate opr. Muzca pusa a
maxmum ce se aude peste tot, char n autobuzee bndate ae
carabneror, care o aud fara sa te ce aud, sunt cntecee cubanezor
Svo Rodrguez Pabo Manes. Cop care mergeau a coaa prmara n
an u Savador Aende sunt acum n fruntea Rezsten[e. Acest ucru a
fost pentru mne o dovada reveatoare totodata nenttoare pentru
nta oara m-am ntrebat daca, n reatate, recota mea de dorur va serv
a ceva.
Aceasta ndoaa m-a trezt no pornr. Numa pentru a ndepn
programu znc am dat o rata rapda pe deau San Crstoba apo pe a
Bserca San Francsco, a care patra devense aure n amurg. Apo -am
rugat pe Franque sa aduca de a hote geanta mea de voa| sa vna sa
ma a cu mana peste tre ore de a erea cnematografuu Rex, unde am
ntrat sa vad Amadeus. L-am ma rugat sa- spuna Eene ca aveam sa
dsparem vreo tre ze. Nmc n pus. ncacam normee stabte, cac
Eena trebua sa te n orce moment unde ma afam, dar n-am putut evta
ucru acesta. Franque cu mne ne-am dus a Concepcon fara trea
nmanu, pentru cta vreme era nevoe, cu un tren care peca a oree
unsprezece noaptea.
V
UN OM N FLACARI N FA|A CATEDRALEI
A fost o nspra[e de moment, de avea o baza ra[onaa nendo-
enca. M se parea ca trenu era m|ocu ce ma sgur pentru a caator
prn Che, fara controaee de care trebue sa trec pe aeroportur sau pe
osee. , ma aes, pentru ca puteam foos nop[e, nute n orae, dn
prcna nterdc-[or nocturne de crcua[e. Franque nu era prea convns,
deoarece ta ca trenure sunt m|ocu de transport afat sub cea ma
strcta observa[e. Dar eu argumentam ca, tocma dn ace motv, erau ce
ma sgur. Nc unu po[st nu -ar trece prn mnte ca un candestn ar
putea caator cu un tren supravegheat. Franque, dn contra, credea ca
po[a ta ca oamen candestn caatoresc cu trenu, cac ea consdera
ca ocure cee ma sgure sunt cee ma controate. Credea, pe nga
aceasta, ca un om bogat, cu o unga experen[a mar afacer n Europa, e
dspus sa caatoreasca n cee ma mnunate trenur europene, dar nu n
betee trenur de provnce dn Che. Cu toate acestea, -a convns
argumentu meu ca avonu spre Concepcon nu era ocu ce ma
recomandab pentru o ntnre sau reazarea unu pan de munca, fndca
nu se ta ncodata daca cea[a avea sa permta sa aterzeze. ntre no fe
vorba, eu a f preferat orcum trenu, dn cauza frc mee ncurabe de
avon.
Aa nct, a unsprezece noaptea ne-am urcat ntr-un tren dn Gara
Centraa, a care structura de fer are frumuse[ea de nen[ees a Turnuu
Effe, ne-am nstaat ntr-un compartment confortab curat a
vagonuu de dormt. Muream de foame, cac de dmnea[a mncasem doar
doua batoane de cocoata a cnematograf, n tmp ce tnaru Yozart
facea satur acrobatce n fa[a mparatuu Austre. Conductoru ne-a
nformat ca puteam mnca numa a vagonu-restaurant, care nu comunca
nsa cu a nostru, prntr-o dspoz[e regementara, dar char e ne-a dat
sou[a: nante de pecarea trenuu trebua sa mergem a restaurant, sa
mncam cum puteam sa revenm n vagonu de dormt o ora ma trzu,
n tmpu oprr de a Rancagua.
Am facut totu n graba mare, cac de|a sunase ora nterdc[or noc-
turne de crcua[e, ar conductor ne mnau strgnd: "Grab[-va,
domnor, grab[-va, sa nu ncacam egea". Numa ca gardenor dn gara
Rancagua, somnoro mor[ de frg, nu e pasa nc ct negru sub unghe
de ncacarea consm[ta nevtaba a eg mar[ae.
Gara era nghe[ata puste, fara nc un sufet, acoperta de o cea[a
fantomatca. Semana et cu gare dn fmee cu deporta[ n Germana
nazsta. Deodata, n tmp ce conductor ne mnau dn urma, ne-a et n
cae un pcoo dn restaurant, purtnd casca |ache[ca aba ducnd o
farfure cu orez, cu un ou pra|t deasupra.
A fugt vreo cnczec de metr cu o vteza de nenchput fara ca
farfura sa- parda echbru magc, a dat-o pe fereastra utmuu vagon
cuva care, fara doar poate, patse, nante ca no sa f a|uns a a
nostru, se ntorsese a vagonu-restaurant.
Am strabatut ce aproape cnc sute de kometr ce ne despar[eau de
Concepcon ntr-o tacere absouta, de parca nterdc[a de crcua[e pe
tmpu nop[ ar f fost obgatore nu numa pentru pasager aceu tren
somnambu, c pentru toate fn[ee v dn natura. Uneor ma apecam pe
fereastra, dar nu zbuteam sa vad prn cea[a gare pust, cmpure pust,
vasta noapte puste a une [ar n oma|. Sngura dovada a exsten[e
omuu pe pamnt erau ntermnabee gardur de srma ghmpata de-a
ungu ne de tren, n spatee carora nu era nmc, nc oamen, nc for,
nc anmae - nmc. M-am amntt de Neruda: "Pne, orez mere n tot
ocu; doar srma, srma, srma-n Che". La oree apte dmnea[a, cnd
ma aveam nca mut de mers pna sa se termne srma ghmpata, am
a|uns a Concepcon.
n tmp ce ne socoteam cu prvre a pasu urmator, ne-am gndt sa
mergem sa ne barberm. Dn partea mea nu era nc o probema.
Proftasem de ocaze pentru a-m asa nca o data barba sa creasca. Ma
rau era cu mutree noastre de thar a drumu mare, de care aveau sa
dea carabner, ntr-un ora pe care to[ chen consdera arena maror
upte socae. Acoo s-a nascut mcarea studen[easca a anor '60, acoo a
gast Savador Aende un spr|n hotartor n aeger tot acoo
preedntee Gabre Gonzez Vdea
10
a nceput represune sngeroase
dn 1946, pu[n nante de a nfn[a agaru de a Psagua, unde s-a
antrenat n artee teror ae mor[ un tnar of[er, pe numee sau
Augusto Pnochet.
For eterne n Pa[a Sebastn Acevedo
Dn taxu ce ne ducea n centru orauu, prntr-o cea[a deasa
nghe[ata, am vazut crucea snguratca dn atrumu Catedrae buchetu
de mortee sus[nut de mn necunoscute. Sebastn Acevedo, un um
mner carbunar, daduse foc n ace oc, cu do an n urma, dupa ce
ncercase n zadar sa convnga pe orcne sa ntervna pe nga Centraa
Na[onaa a Informa[or (CNI) pentru ca fu sau de douazec do de an
fca sa de douazec de an, aresta[ pentru port ega de arma, sa nu
ma fe tortura[.
Sebastn Acevedo nu a facut o cerere, c a dat un avertsment.
Deoarece arhepscopu era pecat ntr-o caatore, a vorbt cu func[onar
de a arhepscope, cu |urnat ce ma cunoscu[, cu der partdeor
potce, cu ma mar ndustre a comer[uu, cu orcne a vrut sa-
ascute, ncusv cu func[onar a Guvernuu, tuturor e-a spus acea
ucru: "Daca nu face[ nmc pentru a mpedca torturarea n contnuare a
for me, m vo turna benzna pe cap -m vo da foc n atrumu
Catedrae". Un nu -au crezut. A[ n-au tut ce sa faca. n zua pe care-o
men[onase, Sebastn Acevedo s-a nstaat n atrum, -a turnat o gaeata
de benzna pe cap a avertzat mu[mea adunata n strada ca, de va
trece dncoo de na gabena, va da foc. N-a [nut seama nc de
rugamn[, nc de ordne, nc de amenn[ar, ncercnd sa- mpedce
sacrfcu, un carabner a trecut peste ne, ar Sebastn Acevedo s-a
transformat ntr-un rug omenesc.
A ma trat nca apte ore, ucd fara durer. Emo[a pubca a fost
att de radcaa, nct po[a s-a vazut obgata sa- ngadue fce sae sa-
vzteze a spta, nante de a mur. Dar medc n-au vrut ca ea sa- vada n
starea aceea orba -au perms sa- vorbeasca numa prn ctofon. "De
unde tu eu ca et tu, Candeara?" a ntrebat Sebastn Acevedo,
auzndu- vocea. Atunc, ea -a spus dmnutvu cu care o anta cnd era
mca. Ce do fra[ au fost sco dn cameree de tortura, aa cum ceruse
martru cu propra va[a, pu a dspoz[a unu trbuna obnut. De
atunc, ocutor dn Concepcon au un nume secret pentru ocu
10 Gabre Gonzez Vdea (1898-980), om potc chan. A fost deputat,
senator ambasador n Portugaa (1940) Braza (1942-944), nante
de a f aes preednte a Repubc (1946-952). n tmpu mandatuu sau,
a reprmat mcarea mneror, a scos n egatate Partdu Comunst
(1948) a acordat drept de vot femeor, n 1975 a fost membru a
Consuu de Stat a u Pnochet.
sacrfcuu: Pa[a Sebastn Acevedo.
Nu- uor sa te barberet a Concepcon!
Sa aparem n ace baston storc a oree apte dmnea[a, travest[ n
burghez, dar nebarber[, era un rsc ce nu merta osteneaa. Pe nga
asta, orcne ta ca un drector de pubctate dn tmpure aceea, care are
un reportofon n mnatura, cu care- mprma dee, are n serveta un
aparat eectrc de ras, pentru a se barber n avon, n tren, n automob,
nante de a a|unge a o ntnre de afacer. Cu toate acestea, poate ca nu
rsca prea mut a Concepcon cautnd o frzere unde sa te barberet
ntr-o smbata oarecare, a oree apte dmnea[a. Prma tentatva am
facut-o nga Paza de Armas, n sngura frzere deschsa a ora aceea, a
caru nume aparea scrs pe ua: Unsex. O fata de vreo douazec de an,
nca adormta, matura saonu, ar un barbat, aproape tot att de tnar ca
ea, punea n ordne cute de pe toaeta.
- Un ras, am spus.
- Nu, a spus barbatu; ac nu facem aa ceva.
- Dar unde?
- Merge[ ma nante, a raspuns. Sunt mute frzer.
Am mers pna a strada urmatoare, spre ocu n care Franque
ramasese pentru a nchra un automob, -am gast egtmndu-se n
fa[a a do carabner. M-au cerut me actee, dar n-au fost probeme.
Dn contra, n tmp ce Franque nchra automobu, unu dn carabner m-
a nso[t cae de nca doua straz pna a ata frzere, care tocma
deschdea, apo s-a despar[t de mne, strngndu-m mna.
Pe ua acestea aparea scrs acea ucru: Unsex. Ca a prmu
saon, nauntru erau un barbat de vreo trezec cnc de an o fata ma
tnara. Barbatu m-a ntrebat ce voam. I-am spus: "Sa ma rad". Amndo
m-au prvt mra[.
- Nu, domnue, ac nu facem aa ceva, m-a spus e.
- Ac suntem unsex, a spus fata.
- Bne, am spus eu; dar orct de unsex a[ f, tot ma pute[ rade.
- Nu, domnue, a spus e, ac nu.
s-au ntors amndo cu spatee. Am contnuat sa strabat straze
pust, prn cea[a apasatoare, m-am mrat nu numa de numaru mare de
frzer unsex dn Concepcon, c de unanmtatea deprnderor or: n
nc una nu au vrut sa ma rada. Stateam perdut n cea[a, cnd un cop a
straz m-a ntrebat:
- Cauta[ ceva, domnue?
- Da, -am spus, caut o frzere care sa nu fe unsex, c numa pentru
barba[, ca pe vremur.
Atunc m-a dus a o frzere trad[onaa, care avea a ua cndru cu
spraa rou cu negru scaunee rotatve dn vremea mea. Do batrn cu
or[ur murdare se ocupau de un sngur cent. Unu tundea ceaat
scutura cu o maturca paru ce- cadea pe fa[a pe umer. nauntru
mrosea a afe, a acoo mentoat, a farmace de pe tmpur aba atunc
m-am dat seama ca acesta era mrosu carua- sm[sem psa n frzere
dnante. Mrosu copare mee.
- Un ras, am spus.
e, centu m-au prvt surprn. Batrnu cu maturca m-a
ntrebat ceea ce fara doar poate gndeau to[ tre:
- De unde sunte[?
- Chan, am spus fara sa ma gndesc m-am grabt sa rectfc: dar
sunt uruguayan.
Nu au observat ca rectfcarea era ma rea dect eroarea, dar m-au
facut sa-m dau seama ca de mu[ an nu se ma spunea n Che a se
rade, c a se -r-ieri. Poate de aceea n frzere unsex pentru tner nu au
n[ees |argonu meu demodat de vech chan. n schmb, n aceasta, s-au
entuzasmat de venrea cuva care vorbea ca-n tmpure bune, ar frzeru
ber m-a aezat n fotou, m-a pus ervetu n |uru gtuu, dupa moda
veche, a deschs un brc oxdat. Avea ce pu[n aptezec de an batu[
pe muche, era nat puhav, cu paru foarte ab o barba nerasa de tre
ze.
- Va barber[ cu apa cada sau cu apa rece? m-a ntrebat.
Mna n care [nea brcu tremura att de tare, nct aba de- putea
[ne.
- Cu apa cada, desgur, -am repcat.
- Atunc ne-a uat dracu, domnue, a zs, pentru ca nu avem apa
cada, c doar apa choara rece.
Atunc m-am ntors a prma frzere unsex , cnd am spus ca vreau
sa ma barberesc - nu sa ma rad - s-au ocupat medat de mne, dar cu
cond[a sa ma tunda. De cum am acceptat, baatu fata au
transformat attudnea neg|enta ntr-o unga ceremone profesonaa.
Ea m-a pus un ervet n |uru gtuu, m-a spaat pe cap cu apa rece
-cac nc acoo nu exsta apa cada - m-a ntrebat daca doream o
masca numaru tre, patru sau cnc, daca sa-m faca un tratament
mpotrva cav[e. I-am cntat n struna, pna cnd, deodata, pe cnd m
usca fa[a, s-a oprt brusc, spunnd ca pentru sne: "Ce cudat!" Eu am
deschs och sperat: "Ce e?" Ea s-a suparat ma mut dect mne.
- Ave[ sprncenee epate! a spus.
Enervat de descoperrea e, m-a trecut prn mnte sa- fac o guma
urta , prvnd-o anguros, am ntrebat-o:
- Da' ce, a ceva mpotrva poponaror?
Ea s-a nrot pna a radacna paruu a facut semn cu capu ca nu.
Apo m-a preuat frzeru , n pofda gr| a precze cu care -am dat
ndca[, m-a tuns prea mut, m-a peptanat n at fe m-a transformat a
oc n Mgue Lttn. Era ogc, cac ststu de a Pars mersese cu nten[e
mpotrva tendn[e naturae a paruu meu, ar acum ce dn Concepcon nu
facuse dect sa puna ucrure a ocu or. Dar nu m-a pasat, cac era uor
sa ma peptan dn nou precum ceaat eu a meu, ceea ce am facut.
Desgur ca nu fara un mare efort mora, mpotrva dorn[e mee de a f dn
nou eu nsum, n[r-un ora ndepartat, nce[oat, unde orcum nmen nu
avea sa ma recunoasca. Dupa ce m-a tuns, fata m-a dus n spate , cu tot
feu de eztar, de parca ar f fost vorba de ceva nterzs, a pus mana de
barbert n prza nga o ognda m-a dat-o sa ma rad. Dn fercre, nu
aveam nevoe de apa cada.
Un parads a ubr n ad
Franque nchrase automobu. Am uat mcu de|un ntr-o cafenea
unde, pentru ca nc acoo nu exsta apa cada, am baut o cafea rece
ne-am ndreptat spre mnee de carbune Lota y Schwager, parcurgnd
maree pod de peste Bo-Bo, ru cu cee ma mbeugate ape dn Che,
ae caru unde de meta somnoent aba de se puteau dstnge n cea[a. n
secou trecut, scrtoru chan Badomero Lo
11
a descrs amanun[t
mnee va[a mneror, ar cronca sa pare nca actuaa. Att cea[a
saturata cu funngne, ct cond[e de munca, care contnua sa para
anteroare revou[e ndustrae, te fac sa crez ca te af n Waes, cu un
seco n urma.
nante de sosre, trebua sa trecem prn tre controae. Ce ma greu a
fost, dupa cum prevazusem, prmu. De aceea, cnd ne-au ntrebat ce
urma sa facem a Lota y Schwager, am facut uz de ntreaga noastra
artere verbaa. Eu nsum am fost mrat de cursvtatea raspunsuu meu.
Am spus ca venseram sa vedem parcu, unu dntre cee ma frumoase dn
Amerca, datorta araucaror batrne ggantce a numeroaseor statu,
prntre care muna paun de rau augur ebede cu gtu negru. Voam sa-
foosm drept funda ntr-un fm de pubctate, care sa preznte um
ntreg prestgu unu parfum nou, botezat Araucaria, n cnstea aceu oc
dc.
Nu exsta po[st chan care sa faca fa[a une expca[ att de ung,
cu att ma pu[n daca exata peste masura frumuse[e patre. Ne-au urat
bun vent probab ca au anun[at sosrea noastra urmatoruu post de
contro, cac acoo nu ne-au ma cerut sa ne egtmam, dar ne-au
perchez[onat va|oaree automobu. Nu -a nteresat dect camera
super-8, pentru care, de nu era profesonsta, era nevoe de autorza[e
scrsa pentru a putea fma n mna. I-am amurt ca doream sa a|ungem
doar a parcu cu statu cu ebede dn vrfu munteu am ncercat sa e
dam ovtura de gra[e afnd o ndferen[a arstocratca.
- Nu ne ntereseaza sarac, e-am spus.
Examnnd fara prea mare nteres fecare ucru gast, unu dntre
carabner a repcat fara sa ma prveasca:
- Pe-ac suntem sarac cu to[.
Au ramas mu[um[ de perchez[e. O |umatate de ora ma trzu, a
capatu une corne nguste abrupte, am trecut fara nc o greutate de a
treea contro am a|uns n parc. Un oc derant, pe care don Matas
Cousno, vesttu podgorean, -a construt pentru doamna nm sae.
Pentru a- face pe pac, a adus arbor fabuo dn toate co[ure [ar. A
adus anmae mtoogce, statu de ze ndoenc, care smbozeaza
dferte star de sufet: bucure, trste[e, nostage, ubre. n fundu
parcuu, se afa un paat ca dn basme, de pe ae caru terase se vede
Oceanu Pacfc pna n ceaata parte a um.
Ne-am petrecut acoo ntreaga dmnea[a, fmnd cu camera super-8
ocure pe care echpa avea sa e nregstreze dupa aceea cu o autorza[e
n toata regua. nca de cnd fmam prmee magn, se apropase de no
11 Badomero Lo (1867-923), scrtor chan. Infuen[at de naturasmu u
Zoa de scrtor ru de a sfrtu secouu a XX-ea, a scrs despre
va[a mzeraba a mneror chen o sere de cueger de povestr: #u-.
/erra (1904) #u-.#ole (1907).
un paznc, pentru a ne avertza ca era nterzsa char reazarea de
smpe fotograf. I-am repetat povestea cu fmu de pubctate pentru
ntreaga ume, dar e a [nut-o pe-a u. Cu toate acestea, s-a ofert sa ne
ntovaraeasca pna |os, a mne, ca sa cerem o autorza[e de a superor
sa.
- Acum nu vom ma fma, -am zs. Dar ntovaraete-ne, daca vre,
ca sa f sgur.
A acceptat am renceput sa strabatem parcu mpreuna. Era tnar
avea un chp foarte trst. Franque ntre[nea conversa[a, cac eu preferam
sa nu vorbesc ma mut dect strctu necesar, sa nu m se smta prostu
accent uruguayan. La un moment dat, pazncu a vrut sa fumeze -am
dat toate [gare noastre. Atunc ne-a asat sngur am contnuat sa
fmam tot ce am crezut necesar. Nu numa sus, n parc, c |os, n |uru
mneor. Am stabt punctee care ma nteresau: unghure, entee,
dstan[ee, spa[u compet a mareu parc apo mzera de |os, unde
traesc bumac mner pescar. O reatate manhesta aproape
neverosma, dar reaa.
Baru unde se duc sa doarma pescaru
Cnd am cobort, dupa mezu ze, tocma eeau n arg untree ce
se aventureaza znc pna spre apropata nsua Santa Mara, pe o mare
nspamntatoare prme|doasa, cu enorme vaur negre, cu fam ntreg
care duc unetee uzate, ucrur anmae pentru hrana. Mnee de
carbune se afa n tuneur adnc, care nanteaza pe sub fundu mar, n
ee ucreaza zua ntreaga n cond[ mzerabe m de munctor. Afara,
n |uru ntraror n tuneur, sute de barba[ de feme, ca cop or
scurma pamntu precum crt[ee, sco[nd cu unghe rezduure mnere.
Sus, n parc, aeru e curat transparent, dn cauza oxgenuu prment de
copac. |os, prafu de carbune dn cea[a se trage n pept, facnd respra[a
dureroasa sedmentndu-se n bronh. Vazuta de sus, marea e de o
frumuse[e nmagnaba. |os, e tubure tumutoasa.
Aceasta era fortarea[a potca emo[onaa a u Savador Aende. n
1958, ac a avut oc ceea ce atunc s-a numt "maru carbuneu", cnd
mner au strabatut podu de peste Bo-Bo ntr-o masa compacta, neagra,
tacuta, au ocupat orau Concepcon cu steagur pancarte, dnd
dovada de o hotarre de upta att de mare, nct au pus n ah Guvernu.
Epsodu a fost nregstrat n #teagurile poporului, regzat de compatrotu
Sergo Bravo, unu dntre cee ma emo[onante fme documentare
chene. Aende era acoo cred ca atunc -a fost car ca se bucura de
spr|nu ntreguu popor. Apo, cnd a a|uns preednte, una dn prmee
sae caator a avut drept scop un daog cu mner n Paza de Lota.
Eu eram n suta. M-a atras aten[a faptu ca un barbat ca e, care
ntotdeauna s-a mndrt cu vtatatea sa tnereasca a azec de an, a
spus n zua aceea ceva ce -a et dn adncu sufetuu:
"Am trecut de vrsta tmpure, sunt aproape un batrn". Mner
mcu[, fara ustru, ermetc, carora tmp de at[a an se facusera
promsun nccnd mpnte, au stat de vorba cu e fara rezerve, devennd
bastonu defntv a vctore u. Una dntre prmee masur pe care
Aende e-a uat apo, cnd se afa n fruntea Guvernuu, a fost, aa cum
promsese n seara aceea a Lota y Schwager, na[onazarea mneor. Iar
una dntre prmee masur uate de Pnochet a fost reprvatzarea or, aa
cum a facut cu aproape toate ceeate: cmtree, trenure, porture
char strngerea gunouu.
Odata termnat panu de fmare n mne, a ora patru dupa-amaza,
fara ca vreo autortate mtara sau cva sa f ncercat sa ne mpedce,
ne-am ntors a Concepcon prn Tacahuano. Era greu de nantat prntre
numero mner care se ntorceau acasa prn cea[a, tragnd dupa e
vagone[ cu buca[ de carbune recuperate dn deeure mnere. Barba[
mtte fantasmagorc, feme mcu[e puternce, ducnd n spate
enorm sac cu carbun, creatur de comar care eeau dntr-o data dn
cea[a, aba umnate de farure man.
Tacahuano e prncpau port mtar dn Che: ac se afa sedu co
navae de subof[er anteru nava ce ma actv a [ar. A devent
ceebru n zee ce au urmat ovtur de stat, datorta trstuu prvegu de
a f ocu de obgatore concentrare a de[nu[or potc care urmau sa fe
du n nfernu dn nsua Dawson. Pe straz, amesteca[ cu mner n
zdren[e, se zaresc tner cade[ cu unforme nnse nu- uor sa respr
aeru contamnat de terbee emana[ ae fabrcor de fana de pete, de
catranu anteruu nava de putrezcunea mar.
Spre deosebre de ceea ce presupuneam, nu se facea nc un contro
mtar a caatoror. Ma|ortatea caseor erau n ntunerc, ar pu[nee
umn de a ferestre pareau opa[e dn ate vrem. Nu mncasem nmc
dupa cafeaua nghe[ata de a mcu de|un, astfe nct neateptata vre a
unu restaurant umnat a fost ceva de basm. char ma mut, cnd ne-
am dat seama ca era pn de pescaru, care ntrau prn terasee dnspre
mare. Ncodata nu ma vazusem att de mu[ nc nu- ma vazusem
end dn ntunerc zburnd pe deasupra capeteor cen[or mpasb,
de parca ar f fost orb habauc, ovndu-se de toate obectee facnd
un zgomot ca de aborda|. Am uat mcu de|un a ora cnc am mncat
prestorce fructe de mare chene, cu mros de mar tertorae, adnc
nghe[ate, apo ne-am ntors a Concepcon. Ne-am urcat n trenu spre
Santago dn mers, pentru ca am gast nchsa agen[a de a care
nchrasem automobu am perdut aproape patru ore cautnd o
persoana carea sa - napoem.
VI
DOI MOR|I NEMURITORI: ALLENDE I NERUDA
Mahaaee, enorme cartere margnae ae ceor ma mar orae
chene, sunt oarecum tertor eberate, cum ar f o cas-ah dn oraee
arabe, a caror ocutor tabac[ de sarace au dezvotat o umtoare cutura
abrntca. Po[a armata prefera sa nu se aventureze, nante de a se
gnd de doua or, prntre ace fagur de sarac, unde un eefant poate
dsparea fara urma, n care trebue sa nfrunte forme de rezsten[a
orgnae nsprate, care scapa metodeor conven[onae de represune.
Aceasta cond[e storca a transformat mahaaee n po actv de
coaguare eectoraa, n tmpu regmuror democratce, a dat
ntotdeauna batae de cap guverneor. Pentru no, mahaaee au fost
decsve pentru a putea stab, n termen f-muu-marture, care e starea
de sprt a popua[e fa[a de dctatura ct de ve se pastreaza amntrea
u Savador Aende.
Prma noastra surprza a fost sa constatam ca numee maror
conducator dn ex nu spun prea mute no genera[, care astaz [ne n
ah dctatura. E sunt protagont une egende goroase, care nu prea
are egatura cu reatatea actuaa. De poate parea paradoxa, acesta este
ce ma mare eec a regmuu mtar. La nceputu guvernar, generau
Pnochet -a procamat von[a de a ramne a putere pna va terge dn
memora noor genera[ utma rama[a a sstemuu democratc. Dar nu
-a magnat ncodata ca vctma aceste dorn[e extermnatoare va f
tocma propru regm. Cu pu[n tmp n urma, exasperat de agresvtatea
bae[or care upta n strada mpotrva trupeor de oc sau cu arma n
mna n egatate, care conspra fac potca pentru a restab un sstem
pe care mu[ dntre e nc nu -au cunoscut, generau Pnochet -a et
dn fre a strgat ca tneretu face ceea ce face pentru ca nu are nc cea
ma mca dee despre ce era democra[a n Che.
Trecutu e sus[nut de numee u Savador Aende, ar cutu memore
u atnge n mahaae dmensun mtce. Aceste mahaae ne nteresau,
nante de orce, pentru a cunoate cond[e n care se traete, gradu de
contentzare a dctatur magnaru formeor de upta. La toate n s-a
raspuns cu spontanetate cu sncertate, dar raspunsure erau egate
ntotdeauna de amntrea u Aende. Mute martur separate pareau una
sngura: "Am votat ntotdeauna cu e, ncodata cu atu". Lucru acesta se
expca prn faptu ca, de-a ungu ve[, Aende a fost de mute or
canddat ca, nante de a f aes, se compacea sa spuna ca eptafu sau
avea sa fe: "Ac zace Savador Aende, vtor preednte a Repubc
Che." Pna sa fe aes, fusese de patru or canddat, dar nante fusese
deputat senator, a contnuat sa fe n aeger succesve. Pe nga
aceasta, n unga- carera paramentara, fusese canddat a ma|orta[
provncor dn cuprnsu [ar, de a frontera cu Peru pna n Patagona,
astfe nct nu numa ca e cunotea profund fecare centmetru patrat,
dversee cutur, oamen, cu amaracune vsee or, dar ntreaga or
popua[e cunotea n carne oase. Spre deosebre de at[a a[
potcen, care au fost vazu[ doar n presa sau a teevzune, sau ascuta[
a rado, Aende aducea potca n case, dn camn n camn, n contactu
cad drect cu semen, aa cum se cuvenea sa faca un om care
ramasese ceea ce era n reatate: un medc de fame. Modu n care
n[eegea fn[a umana nstnctu aproape anmac a ndatorr potce
de care dadea dovada a|ungeau sa trezeasca sentmente contradctor
deoc uor de concat. Cnd de|a a|unsese preednte, a o manfesta[e,
un barbat a defat prn fa[a u cu o pancarta nsota: "Guvernu acesta e
de rahat, dar e a meu". Aende s-a rdcat, -a apaudat a cobort sa dea
mna cu e.
n ungu nostru drum prn [ara nu am gast nc un oc care sa nu
pastreze urma trecer u. ntotdeauna dadeam de cneva care daduse
mna cu e, carua botezase un fu, carua vndecase o tuse rebea cu o
nfuze de frunze dn curtea case sae, carua gasse de ucru sau pe care
batuse a ah. Orce ucru atns de e era pastrat ca o recva. Unde ne
ateptam ma pu[n ne aratau un scaun ma bne pastrat dect ceeate:
"A stat odata pe e". Sau ne aratau un fecute[ artzana: "E n -a darut".
O fata de nouasprezece an, care avea un fu era dn nou nsarcnata, ne-
a spus: "Eu - arat mereu fuu meu pe ce care ne-a fost preednte, de
de-aba -am cunoscut, cac aveam aba noua an cnd s-a dus". Am
ntrebat-o ce- amntea de e ne-a spus: "Eram cu tata am vazut ca
vorbea de a un bacon, agtnd o batsta aba"; ntr-o casa unde se afa o
coana cu Sfnta Fecoara de Carmen, am ntrebat-o pe stapna daca
fusese adepta u Aende ea ne-a raspuns: "Nu am fost: sunt". Atunc a
dat a o parte coana Fecoare n spatee e era un portret a u Aende.
Pe tmpu Unta[ Popuare, n pe[ee popuare se vndeau mc bustur
ae u, venerate acum n mahaae, ncon|urate de gastre cu for
candee. Amntrea se perpetueaza n to[, n batrn care au votat de
patru or pentru e, n ce care au votat de tre or, n ce care -au aes, n
cop care- cunosc numa dn trad[a memore storce. Ma mute feme
ntervevate au repetat aceea fraza: "Snguru preednte care a vorbt de
drepture feme a fost Aende". aproape ncodata nu- spun pe nume,
c zc doar: "Preedntee", de parca nca ar ma f, de parca ar f fost
snguru, de parca ar atepta sa revna. Dar n memora mahaaeor se
pastreaza nu att magnea u, ct mare[a gndr u umanste. "Nu ne
pasa nc de casa, nu ne pasa nc de masa, ne vrem demntatea acasa",
spun. adauga: "Vrem doar ceea ce n s-a uat: vocea votu".
Do mor[ nemurtor
Cutu u Aende e mut ma puternc a Vaparaso, zgomotosu port
unde s-a nascut, a crescut s-a format ca potcan. Acoo, n casa unu
czmar anarhst, a ctt prmee car[ teoretce s-a mopst pentru vece
de pasunea auntrca pentru ah. Buncu sau, Ramon Aende, a fondat
prma coaa aca prma o|a masonca dn Che, n care Savador
Aende a a|uns a gradu suprem de Mare Maestru. Prma u actvtate
memoraba dateaza dn vremea ceor "douasprezece ze socaste" ae
de|a mtcuu Marmaduque Grove
12
, a caru frate s-a casatort cu o sora a
u Aende.
E cudat ca regmu dctatora -a ngropat pe Aende a Vaparaso
unde, fara doar poate, char e ar f dort orcum sa fe ngropat. n
noaptea de 11 septembre 1973, fara anun[ur ceremon, -au dus acoo
cu un avon prmtv cu ece a For[eor Aerene, prn ae caru fsur
patrundeau vnture nghe[ate ae suduu, doar n tovaraa so[e,
Hortensa Bus, a suror sae, Laura. Un vech membru a Servcor
Secrete ae |unte Mtare, care a ntrat o data cu prm asatan[ n Paatu
La Moneda, -a decarat |urnastuu amercan Thomas Hauser ca vazuse
cadavru preednteu "cu capu despcat restur de creer mpratate pe
podea pe perete". Probab ca de aceea, cnd doamna Aende a cerut
12 Marmaduque Grove Vae|o (1879-954), mtar om potc chan.
Socast, a facut parte dn Guvern dupa ovtura mtara de stat dn 1925,
dar, nfruntnd autortarsmu u Ibnez, s-a vazut obgat sa se exeze. n
1932 este Mnstru a Aparar n efemeru Guvern socast. naturat dn
func[e, este deportat n Insua Pateu. A fost senator (1933-949)
canddat a preedn[e n 1938.
sa- vada chpu n scru, mtar au refuzat sa- dezveeasca, ar ea n-a
putut zar dect ceva nform, acopert cu un cearaf. L-au ngropat n mau-
soeu fame u Marmaduque Grove dn cmtru Santa Ines, fara ate
ofrande dect un buchet de for adus de so[a u, ar pe mormnt scra:
"Ac este ngropat Savador Aende, preednte a Repubc Che". S-a
crezut ca astfe venera[a poporuu nu avea sa poata a|unge pna a e,
dar ucru acesta nu a fost posb. Mormntu este acum ocu unor
nentrerupte peerna|e, ar mn nevazute acopera mereu cu for.
ncercnd sa mpedce ucru acesta, Guvernu a dat de n[ees ca
rama[ee u pamntet au fost mutate n ata parte, dar mormntu
contnua sa fe acopert cu for proaspete.
Noe genera[ pastreaza mereu vu cutu u Pabo Neruda, n casa
poetuu dn catunu marn Isa Negra. Acest satuc egendar nu e nc
nsua, nc neagra, aa cum o arata numee, c un catun de pescar stuat
a patruzec de kometr sud de Vaparaso, pe oseaua San Antono, cu
drumur de pamnt gaben erpund prntre pn ggan[ cu o mare verde,
cu vaur mar agtate. Pabo Neruda a avut acoo o casa, astaz oc de
peerna| a ndragost[or dn umea ntreaga. Franque cu mne ne
duseseram pna acoo, pentru a stab panu de ucru, n tmp ce echpa
taana facea utmee fmar n portu Vaparaso; carabneru de garda
ne-a aratat unde se afau podu, ocanta ate ocur pe care poetu e-a
mortazat n versur, dar m-a avertzat ca vztarea case era nterzsa.
- O pute[ vedea pe dnafara, a spus.
Ateptnd echpa n ocanta, am n[ees ca poetu fusese ntr-adevar
sufetu catunuu Isa Negra. Cnd se afa acoo, tner dn ntreaga ume
umpeau ocu, avnd drept unc ghd turstc cee douazec de poeme de
dragoste ae u. Nu doreau nmc atceva dect sa- vada o cpa ce mut
sa- ceara un autograf, cac e a|ungea amntrea ocuu. Locanta era pe
atunc un oc vese zgomotos, unde Neruda facea dn cnd n cnd
apar[a, purtnd un poncho mutcoor o cacua de munte, mare ent
ca un papa. Se ducea sa vorbeasca a teefon, cac pusese sa- fe
desfn[at teefonu, pentru a avea ma muta nte, sau sa convna cu
dona Eena, propretara, asupra vreune cne pe care o oferea pretenor
acasa. Ceea ce nseamna ca bucatara ocante era de mare rafnament,
cac Neruda era specast n decatesee um ta sa e prepare ca un
profesonst. Avea un cut foarte rafnat a mncaruror gustoase nu
neg|a nc ce ma mc amanunt cnd punea masa; era n stare sa
schmbe fa[a de masa, vesea tacmure or de cte or se parea
necesar, pentru ca ee sa se potrveasca feuror de mncare ce se
serveau. Dar, dupa dosprezece an de a moartea u, totu parea atns de
vntu dezoar. Dona Eena pecase a Santago, copeta de dor de
durere, ar ocanta statea sa se prabueasca. Se ma pastra totu un
vestgu de o mare poeze: de a utmu cutremur, a Isa Negra se smt ma
tot tmpu repc ntermtente a zece, cncsprezece mnute, att zua ct
noaptea.
Pamntu se cutremura fara ntrerupere a Isa Negra
Am gast casa u Neruda a umbra sub paza pnor, ncon|urata pe
toate cee patru atur de un gard nat de aproape un metru, rdcat de
poet n |uru ve[ u prvate. Acum emnu a mucegat. Un anun[
avertzeaza ca ocun[a e sgata de po[e ca ntrarea fotografatu
sunt nterzse. Carabneru care se nvrtea pe acoo dn cnd n cnd a
fost ma expct: "Ac totu e nterzs". Cum tam asta nca dnante de a
sos, cameramanu taan a adus doua aparate, unu mare, a vedere,
pentru a f re[nut a postu de carabner, unu portatv, ascuns. Ma
mut, grupu a urcat n tre automobe, care aveau sa duca fmee a
Santago pe masura ce e reazam, astfe nct, daca eram prn, sa
perdem doar materau avut n cpa aceea. Daca am f fost surprn,
membr echpe urmau sa se poarte ca cum nu ma cunoteau, ar
Franque cu mne ca nte turt nevnova[.
Ue erau nchse pe dnauntru, ferestree acoperte cu perdee abe,
ar catargu de a ntrare nu avea steag, cac acesta era arborat doar
pentru a semnaa ca poetu se afa acasa. Dar, n m|ocu aceste
nemargnte trste[, atragea aten[a spendoarea gradn, pe care mn
necunoscute contnuau sa o ngr|easca. Dupa ovtura mtara de stat,
Matde, so[a u Neruda, care murse cu pu[n nantea vzte noastre,
uase de acoo mobee, car[e, coec[e de ucrur dvne omenet pe
care poetu e adunase de-a ungu ntreg u ve[ ratactoare. Casa
aceasta se deosebea de cee pe care bardu e avusese n dferte ocur dn
ume nu prn smptate, c ma curnd prntr-o grandocven[a
mpresonanta. Dorn[a ferbnte de a cuprnde natura nu numa n versur
magstrae a dus a adunarea unor coec[ de enorme sucte ghocur,
mascaroane de gaoane, futur de comar, cupe pahare exotce. n una
dntre casee u, n m|ocu unu cabnet de ucru, dadea brusc peste un
ca mpaat, ce parea vu. De atfe, dntre mare- obses creatoare, cea
ma vzba dupa poeze era transformarea, dupa cum se nazarea, a
arhtectur caseor unde ocua. Una dntre ee era att de orgnaa, nct
pentru a trece dn saon n sufragere trebua facut un oco prn pato, ar
poetu avea umbree de poae dsponbe, pentru ca nvta[ sa poata ua
masa acoo, fara sa raceasca, pe vreme de poae. Nmen nu se dstra
nc nu rdea ma mut dect e nsu de propre nazbt. Preten sa
venezueen, care faceau egatura ntre psa de gust psa de noroc,
spuneau ca acee coec[ erau pavosas
13
. Adca, fatdce. Murnd de rs, e
spunea ca poeza e antdotu orcare vra| a demonstrat-o pna a
sa[etate cu temutee- coec[.
n reatate, prncpaa sa ocun[a se afa n Strada Marques de Pata
dn Santago, unde a murt de o veche euceme, agravata de trste[e, a
doar cteva ze dupa ovtura mtara de stat; casa a fost |efuta de
patruee represun, care au aprns rugur de car[ n gradna. Cu ban de
a Premu Nobe, ctgat pe cnd era ambasador a Unta[ Popuare a
Pars, Neruda a cumparat n Normanda, pe mau unu ac cu nufer de
cuoare roz, vechu gra|d a unu caste -a transformat, facndu-
ocub. Avea acoperur nate ct bo[e de bserca vtra ae caror
umn nvauau pe poet n cuor radante, cnd prmea preten
aezat n pat, mbracat ca un pontf cu un aer pe masura. Nu s-a bucurat
de casa aceea nc macar un an.
Dar casa dn Isa Negra e cea pe care cttor o dentfca cu poeza sa
13 Aducatoare de ghnon (n spanoa venezueeana).
ce ma bne. Char dupa moartea poetuu n actuaa e stare de
parasre, casa e vztata de o noua genera[e de ndragost[, care nu aveau
ma mut de opt an pe cnd poetu ma era nca n va[a. Aceta vn dn
umea ntreaga, pcteaza nm cu n[ae scru mesa|e de ubre pe
gardu ce mpedca ntrarea. Ma|ortatea sunt vara[un pe aceea tema:
"|uan Rosa se ubesc prn ntermedu u Pabo"; "Mu[umesc, Pabo, tu
ne-a nva[at ce- ubrea"; "Vrem sa ubm tot att de mut ca tne". Dar
sunt atee, pe care carabner nu reuesc nc sa e prevna, nc sa e
tearga: "Iubrea nu moare ncodata, generaor"; "Aende Neruda
traesc"; "Un mnut de ntunerc nu ne face orb". Sunt scrse pna n
ocur greu magnabe, ar gardu da mpresa ca genera[e de nscrp[
se suprapun, dn psa de spa[u. Daca cneva ar avea rabdare, ar putea
reconsttu poeme ntreg de-ae u Neruda, punnd n ordne versure pe
care ndragost[ e-au scrs dn memore pe scndure garduu. Dar ce
ma mut ne-a mpresonat n tmpu vzte faptu ca a fecare zece,
cncsprezece mnute, nscrp[e pareau sa prnda va[a, o data cu repce
profunde ae cutremuruu, care zguduau pamntu. Gardu dadea sa asa
dn pamnt, scndure scrneau dn [[n se auzea cnchet de stce
metae ca pe un cuter de pescut n derva, de avea mpresa ca umea
ntreaga se cutremura de atta ubre rspta n gradna case.
La momentu adevaruu, toate precau[e uate s-au dovedt nute.
Nmen nu ne-a confscat cameree, nc nu ne-a mpedcat sa trecem, cac
carabner pecasera a masa. Am fmat totu, nu numa ceea ce era
prevazut, c mut ma mut, cac pe Ugo parea ca- mbatau cutremurare
mar se baga pna a bru n vaure ce se spargeau de stnc, cu vuet
prestorc. punea va[a n prme|de, cac, fara sa se cutremure, marea
nembnzta -ar f purtat pna a faeza stncoasa. Dar nmen nu- putea
sta n cae. Ugo fma fara ragaz fara rege, cu vzoru dernd, orcne
cunoate cnematografu dn nteror te prea bne ca un cameraman n
transa nu poate f supus nc rege, nc controuu.
"Graza s-a na[at a cerur"
Aa cum prevazusem, fecare roa de fm reazata era urgent trmsa
a Santago, pentru ca Graza sa o duca n Itaa char n noaptea aceea.
Data caatore sae nu fusese aeasa a ntmpare. Se mpnea o
saptamna de cnd ne tot gndeam cum sa scoatem dn Che tot
materau fmat pna atunc, dar nu putusem gas cae prevazute n[a.
Tocma ne ocupam de asta, cnd am afat ca sosea de a Roma nou
cardna de Che, monsenoru Francsco Fresno, pentru a- nocu pe
cardnau Sva Henrquez, care se pensonase, cac mpnse aptezec
cnc de an. Acesta dn urma, nspratoru Vcaratuu Sodarta[, trezse
grattudnea poporuu contn[a de upta a ceruu, care provocau
nsomn dctatur.
Nu era ucru de aga. n mahaaee cee ma sarace exsta preo[ care
fac munca de dugher, zdar, menestre, ucrnd cot a cot cu ocanc,
ar un au fost omor[ de po[e n tmpu unor manfesta[ de strada. Nu
att dn pote[e fa[a de nou cardna, a caru fozofe potca era nca o
engma, ct de bucure ca Sva Henrquez se retragea, Guvernu a
suspendat pentru cteva ze restrc[e star de urgen[a , prn toate
m|oacee ofcae de comuncare, a ansat chemarea de a se face
monsenoruu Fresno o prmre somptuoasa. n acea tmp, generau
Pnochet a pecat, pentru orce eventuatate, ntr-o caatore de doua
saptamn n nordu [ar, nso[t de fame de ntreaga- curte de tner
mntr necunoscu[, fara doar poate pentru ca nc unu dntre e sa nu
se vada obgat sa partcpe a prmrea de neevtat. Cum orau a fost
bumact de astfe de hotarr ofcae contradctor, n Paza de Armas s-au
strns doar doua m de persoane, de erau ateptate ce pu[n ase.
n orce caz, era uor de ghct ca seara aceea de ncerttudne ofcaa
era cea ma propce pentru a scoate dn [ara prmu transport de fme
deveopate. Char atunc ne-a sost a Vaparaso mesa|u cfrat: "Graza s-a
na[at a cerur". aa a fost: a sost pe un aeroport ma pazt ca
ncodata de cordoane de carabner, dar ma pn de ume ma
anarhc ca ncodata, po[t n au a|utat-o sa- nregstreze vazee
sa se mbarce, fara sa ma parda vremea, n acea avon cu care
tocma sosse cardnau.
VII
POLI|IA LA PANDA: CERCUL DA SA SE NCHIDA
Pe cnd fmam Ia Concepcon Vaparaso, fara a ntra n egatura cu
ea, Eena petrecuse un sfrt de saptamna zbucumat. Avea sarcna de a
denun[a dspar[a mea, dar -a ngadut o amnare peste tmpu prevazut,
tnd ca eram un ncorgb mprovzator. A ateptat toata noaptea de
smbata. Dumnca, vaznd ca nu-m faceam apar[a, a uat egatura, fara
nc un rezutat, cu ce care -ar f putut revea vreo psta. Fxase drept utm
termen pentru a da aarma ora douasprezece a ze de un, cnd m-a
vazut ntrnd n hote nedormt nebarbert. ndepnse mute msun
nespus de mportante rscante, dar m-a |urat ca ncodata nu suferse
att de mut aatur de un fas so[ rebe, aa cum se ntmpase cu mne.
De data aceasta avea un motv seros n pus. Dupa nenumarate dgen[e,
ntnr nezbutte o panfcare mmetrca, avea aran|ata, char pentru
ora unsprezece a acee ze, ntnrea cu conducator Frontuu Patrotc
Manue Rodrguez.
Era, fara doar poate, cea ma grea, cea ma prme|doasa cea ma
mportanta ntnre panfcata. Frontu Patrotc Manue Rodrguez e
format n totatate dn membr une genera[ ce aba eea de pe bance
co prmare cnd generau Pnochet a uat cu asat puterea. S-a decarat
partzanu unta[ tuturor sectoareor opoz[e n vederea rasturnar
dctatur a revenr a o democra[e care sa- permta poporuu sa-
hotarasca propre destne n depna autonome. Numee -a uat de a
un persona| aegorc a ndependen[e chene dn 1810, care avea, se
pare, puter supranaturae - batea |oc de toate controaee, nterne
externe, astfe nct a men[nut nentrerupta comuncarea ntre armata
eberatoare, ce actva a Mendoza, de partea argentnenor, for[ee
candestne care rezstau n nteroru [ar, dupa ce patro[ au fost nfrn[
puterea rectgata de regat. Mute caracterstc ae crcumstan[eor
de atunc sunt ma mut dect smare cu cee ae actuae stua[ dn
Che.
Un ntervu cu ef Frontuu Patrotc e un prvegu a care vseaza
orce bun |urnast. Iar eu nu puteam face excep[e. Am zbutt sa a|ung n
utmu moment, dupa ce -am poz[onat pe membr echpe n dfertee
ocur stabte. Am a|uns sngur a o sta[e de autobuz dn Strada
Provdenca, cu semnu meu de dentfcare: numaru dn zua aceea a
zaruu 0l Mercurio un exempar a revste 1ue pasa(. Nu trebua sa fac
nmc pna nu venea cneva sa ma ntrebe: "Merge[ a pa|a?" Eu trebua
sa- raspund: "Nu, ma duc a Gradna zooogca". Paroa m se parea
absurda, pentru ca toamna nmanu nu -ar f trecut prn mnte sa mearga
a pa|a, dar ce do of[er de egatura a Frontuu Patrotc m-au spus ma
trzu , pe buna dreptate, ca tocma pentru ca era absurda nu exsta nc
o ansa ca atcneva sa o fooseasca dn greeaa sau dn ntmpare. Dupa
zece mnute, cnd sm[eam de-acum ca prezen[a m-era prea vzba ntr-
un oc att de frecventat, am vazut ca se apropa un baat de statura
m|oce, foarte sab, chopatnd de pcoru stng cu o basca care-
dentfca medat drept un consprator. S-a apropat fara nc o eztare, ar
eu -am et n cae nante de a-m f spus paroa.
- Nu te putea travest atfe? -am ntrebat rznd. Pentru ca aa
char eu te-am recunoscut.
Ma mut dect surprns, m-a prvt cu mare trste[e.
- E char att de evdent?
- De a o pota, -am spus.
Baatu avea sm[u umoruu nu- dadea nc un fe de aere de
consprator, ceea ce a sabt tensunea dn prmu moment. De cum se
apropase, o furgoneta pe care era nscrp[onat numee une brutar s-a
oprt n fa[a mea am urcat nga ofer. Am dat cteva rate prn centru
orauu, pentru a- aduna dn dferte puncte pe membr echpe taene.
Ma trzu, ne-au asat pe fecare n cnc ocur dferte, ne-au dus separat
cu ate cnc automobe , a fna, ne-au adunat dn nou n ata furgoneta,
n care se afau de|a cameree, umne aparatura de sunet. Nu eram
content ca traam o aventura seroasa grava dn va[a reaa, c m se
parea ca ma |ucam de-a spon. Omu de egatura cu basca fa[a de
consprator dsparuse ntr-una dn nenumaratee ocour pe care e
dadusem nu -am ma revazut ncodata. n ocu u -a facut apar[a un
ofer pn de umor, dar cu o rgoare de nezdruncnat. M-am aezat nga
e, ar restu echpe, n spate, acoo unde se ncarca marfa.
- O sa va duc a pmbare, ne-a spus, ca sa sm[[ zu mar dn Che.
A pus radou foarte tare a nceput sa ne pmbe prn ora, pna n-
am ma tut unde ne afam. Dar nu -a a|uns, c ne-a porunct sa nchdem
och cu o exprese chana pe care o utasem: "E bne, bae[a; ahora van
ahacer tutito2
14
. Vaznd ca nu- prea uam n seros, a nsstat ceva ma
drect:
- Da[- batae, nchde[ ochor nu- ma deschde[ pna cnd nu
va spun eu, ca de nu, se duce nab povestea.
Ne-a storst ca pentru astfe de opera[un avea un mode speca de
ochear negr, care pe dnafara pareau de soare, dar prn care nu se vedea
nmc. Dar ca de data aceea utase. Itaen dn spate nu- n[eegeau
|argonu chan a trebut sa e traduc ce spunea.
14 "Acum ve[ face nan" (n spanoa dn Che).
- Dorm[, e-am zs.
Atunc au parut sa n[eeaga ma pu[n.
- Sa dormm?
- Aa cum va spun, am repcat; cuca[-va, nchde[ och nu-
deschde[ dect cnd va spun.
Dstan[a exacta: zece boerour
S-au cucat gramada pe podeaua furgonete, ar eu am ncercat n
contnuare sa dentfc mahaaua pe care ncepusem sa o traversam. Dar
oferu m-a avertzat fara nc un oco:
- Ce-am spus e vaab pentru dumneavoastra, tovarae, aa ca
face[ medat nan.
Atunc m-am spr|nt ceafa de spataru scaunuu, am nchs och
m-am asat purtat de vaure boerouror ce rasunau nentrerupt a rado.
Boeroure dntotdeauna: Rau Chu Moreno, Lucho Gaca, Hugo Roman,
Leo Marn. Tmpu trecea, genera[e treceau unu dupa ata, dar boerou
era nvncb n nme chenor, ma mut dect orunde. Furgoneta se
oprea dn cnd n cnd, se auzeau oapte de nen[ees, apo vocea
oferuu: "Cao, a revedere". Cred ca vorbea cu a[ mtan[, care
ateptau a rascruc - dadeau nforma[ cu prvre a drumu de urmat. O
data am ncercat sa deschd och, creznd ca nu ma vedea, dar am
descopert ca aezase ognda retrovzoare astfe nct putea conduce sau
vorb cu atcneva fara sa- a och de a no.
- Ave[ gr|a! ne-a spus. Daca deschde vreunu och, ne ntoarcem
acasa ado pmbare.
Am nchs och dn nou am nceput sa cnt o data cu radou: "Te
ubesc, ve t ca te ubesc". Itaen care dormeau n spate m-au
acompanat n cor. oferu s-a entuzasmat:
- Asta e, bae[a, cnta[ numa, ca o face[ foarte bne, a zs. Sunte[
pe mn bune.
nante de a peca n ex, exstau unee ocur n Santago pe care e
recunoteam cu och nch: abatoru, dn prcna mrosuu de snge
statut, comuna San Mgue, dn cauza ueuror de motor a materaeor
pentru ca ferate. n Mexc, unde am trat mu[ an, tam ca ma afu nga
erea dn Cuernavaca, atunc cnd sm[eam nconfundabu mros a
fabrc de hrte, sau ca eram n sectoru Azcapotzaco, atunc cnd
a|ungea pna a mne fumu de a rafnare. n tmpu acee ameze de a
Santago n-am dat de nc un mros cunoscut, n pofda faptuu ca, pe cnd
cntam, e adumecam dn pura curoztate. Dupa zece boerour,
furgoneta s-a oprt.
- Nu deschde[ nca ochor, s-a grabt sa ne avertzeze oferu. O
sa cobor[ foarte cumn[, [nndu-va de mn un cu a[, ca sa nu va
rupe[ fundu.
Aa am facut, apo am apucat-o pe un drum de pamnt batatort,
care ba urca, ba cobora, probab ca pez nensort. Spre sfrt, ne-am
cufundat ntr-un ntunerc ma pu[n rece, care mrosea a pete proaspat,
, pentru o cpa, m s-a parut ca o uasem spre Vaparaso, cobornd spre
mau mar. Dar nu am f avut vreme. Cnd oferu ne-a porunct sa
deschdem och, eram to[ cnc ntr-o ncapere mcu[a, cu pere[ cura[
mobe eftne, dar foarte bne ntre[nute. n fa[a mea statea un tnar bne
mbracat, cu musta[ fase, pte nu se te cum. M-a pufnt rsu.
- Aran|eaza-te ma bne, -am zs, ca nmen nu-[ a n seros
musta[e.
L-a pufnt pe e rsu e-a scos.
- De fapt, eram tare grabt, a spus.
Ghea[a s-a spart compet am trecut cu to[ gumnd n ceaata
ncapere, unde zacea, aparent adormt, un barbat foarte tnar, cu capu
banda|at. Doar atunc ne-am dat seama ca ne afam ntr-un spta
candestn, foarte bne echpat. Iar rantu era Fernando Larenas Segue,
ce ma cautat chan.
Avea douazec unu de an era un mtant actv a Frontuu
Patrotc Manue Rodrguez. Cu doua saptamn n urma, pe cnd se
ntorcea acasa de a Santago, sngur nenarmat, conducndu- au-
tomobu pe a ora unu noaptea, -au ncon|urat patru barba[ mbraca[
cv narma[ cu put de upta. Fara sa- porunceasca ceva sau sa- puna
vreo ntrebare, unu dntre e a tras prn geamu portere, ar proectu -a
trecut prn antebra[u stng -a atns cranu. Patruzec opt de ore ma
trzu, patru of[er a Frontuu Patrotc Manue Rodrguez -au recuperat
cu arma n mna dn Sptau Cnc Nuestra Senora de as Neves, unde se
afa n coma sub paza po[e, -au dus ntr-unu dn cee patru sptae
candestne ae mcar. n zua ntervuu, revense n mare masura
era destu de stapn pe sne, pentru a putea raspunde ntrebaror noastre.
La doar cteva ze dupa aceasta ntnre, am fost prm[ de con-
ducerea superoara a Frontuu Patrotc, cu aceea precau[ aproape
cnematografce, dar cu o dferen[a semnfcatva: n ocu unu spta
candestn am a|uns ntr-o casa vesea cada, apar[nnd cuva dn casa
de m|oc, cu o copetoare coec[e de dscur ae maror maetr cu o
exceenta bboteca de teratura cu car[e de|a ctte, ucru nu prea
frecvent n mute bbotec bune. Ideea n[aa era sa- fmam masca[, dar
pna a urma am hotart sa- prote|am cu a|utoru resurseor tehnce
oferte de umn cadre. Rezutatu - aa cum se vede n fm - e ma
convngator ma omenesc, desgur mut ma pu[n agresv dect
ntervure trad[onae cu conducator n candestntate.
Odata termnate ntnre cu personata[ pubce secrete, Eena
cu mne am hotart de comun acord ca ea sa se ntoarca a obnutee-
actvta[ dn Europa, unde traa de a o vreme. Munca e potca era prea
mportanta pentru a o supune ator rscur dect cee strct necesare, ar
experen[a dobndta pna atunc m ngadua sa nche fara a|utoru sau
partea fnaa a fmuu, ceea ce presupunea ma pu[ne prme|d. N-am
ma ntnt-o de atunc, dar cnd am vazut-o ndepartndu-se spre sta[a
de metrou, purtnd dn nou fusta sco[ana mocasn de coar[a, am
n[ees ca aveam sa- smt psa ma mut dect m nchpuam, dupa
attea ore de ubre prefacuta spame trate mpreuna.
Presupunnd ca echpee strane ar f trebut sa paraseasca Che n
caz de for[a ma|ora sau ca avea sa se nterzca sa ucreze, o ceua a
Rezsten[e m-a a|utat sa formez o echpa dn tner cneat care ac[onau
n rndure sae. Am nmert-o bne. Echpa or a dus a bun sfrt o
munca tot att de rapda cu tot att de bune rezutate ca cea[, a
care s-a adaugat, mbunata[nd-o, entuzasmu ceor care tau pentru ce
ucrau; organza[a potca dn care faceau parte ne-a asgurat ca erau nu
numa de absouta ncredere, c antrena[ n vederea prme|dor. La
sfrt, cnd nu ne ma a|ungeau stran, am avut nevoe de ma mute
persoane pentru a fma n mahaae, ar echpa s-a ocupat de formarea
atora smare, acestea dn urma, a rndu or, de formarea atora, pna
cnd, n utma saptamna, am a|uns sa avem ase echpe chene care
ucrau concomtent n dferte ocur. Pe mne toate acestea m-au a|utat
sa-m fac o dee ma cara despre gradu de hotarre efcen[a a no ge-
nera[ care, fara graba sau zgomot, partcpa cu toata darurea a
naturarea dn socetatea chana a efecteor dezastruu mtar. n pofda
tnere[, to[ au char ma mut dect o vzune propre cu prvre a vtor. E
au de-acum un trecut de aventur ncognto de vctor tance, pe care e
pastreaza n sufet cu mare modeste.
Cercu ncepe sa se nchda
Cam n zee n care am ntervevat conducerea Frontuu Patrotc,
echpa franceza a a|uns a Santago, dupa ce ndepnse cu rezutate
exceente programu prevazut. Lucru era ndspensab, cac nordu e zona
storca a formar partdeor potce dn Che. Acoo poate f ma bne
aprecata contnutatea deoogca potca, de a Lus Emo Recabarren,
creatoru prmuu partd munctoresc, n pragu secouu a XX-ea, pna
a Savador Aende. n zona aceea se afa una dntre mnee de arama cee
ma bogate dn ume, ndustrazata de engez n secou a XX-ea, o data
cu revou[a ndustraa, n ea afa radacne casa noastra
munctoare. De acoo peaca mcarea socaa chana, fara ndoaa
cea ma de anver- gura dn Amerca Latna. Cnd Aende a cucert
puterea, masura cea ma mportanta cea ma prme|doasa pe care a
uat-o a fost na[onazarea cupruu, ar una dn prmee masur uate de
Pnochet a fost restturea aceste ramur a mnertuu stapnor e
trad[ona.
Raportu de actvtate a efuu echpe franceze, |ean-Caude, a fost
foarte ampu mnu[os. Trebua sa-m nchpu cee povestte pe ecran,
pentru a nu strca untatea fmuu, cac nu puteam vedea probee nante
de a ne ntoarce a Madrd cu tot materau gata atunc avea sa fe prea
trzu pentru a ma face vreo schmbare. Dn motve de securtate, dar ma
aes pentru pacerea de a f n Che, nu ne-am adunat ntr-un oc fx, c am
strabatut orau ntr-o dmnea[a a acee toamne crucae. Am mers pe |os
prn centru, am urcat n cee ma cudate autobuze, am baut cafea n
ocure cee ma vzbe, am mncat fructe de mare am baut bere ,
cnd s-a asat seara, ne-am ntnt att de departe de hote, ca a trebut
sa uam metrou.
Eu nu- tam, pentru ca fusese naugurat de |unta Mtara, de
construrea u fusese n[ata de Guvernu u Fre
15
contnuata de ce a
15 Eduardo Fre (191-982), om potc chan, profesor a Unverstatea
Catoca dn Santago (1940-945), unde a studat. Fondator a Faange
Na[onaste, organza[e dn care se formeaza Partdu Cretn-Democrat,
n 1957. Senator, mnstru a Lucraror Pubce Preednte a Repubc
(1964-970). Ca preednte, nu reuete sa modfce constua, n[aza o
u Aende. M-au surprns cura[ena efcactatea u, ca naturae[ea cu
care compatro[ me se obnusera sa caatoreasca pe sub pamnt. Era o
ume pe care nu o descopersem pna atunc, pentru ca nu avusesem nc
un argument convngator ca sa soct o autorza[e de fmare. Faptu ca
fusese construt de francez ne-a dat deea ca echpa u |ean-Caude -ar f
putut fma. Pe cnd vorbeam de asta, am a|uns a sta[a Pedro Vadva
16
,
pe scara ce ducea spre ere, am avut fara nc un echvoc mpresa ca ne
prvea cneva. Aa era: un po[st mbracat cv ne prvea att de atent,
nct prvre n s-au ntnt a m|ocu drumuu.
Pe atunc eram n stare sa recunosc un po[st mbracat cv ntr-o
mu[me, cac, de se cred mbraca[ cv, aceta sunt nconfundab, cu
|acheta tre sfertur de cuoare abastru-nchs, demodata, cu paru tuns
foarte scurt, ca recru[. Dar prmu ucru care- tradeaza e modu de a
prv, cac chen nu prvesc pe nmen pe strada, c merg, pe |os sau cu
autobuzu, prvnd fx. Astfe nct, cnd -am vazut pe omu acea
corpoent, care a contnuat sa ma prveasca dupa ce -a dat seama ca
fusese descopert, -am dentfcat pe oc drept un po[st n cv. |nea
mne n buzunaree |achete groase de postav, [gara ntre buze ochu
stng pe |umatate nchs, cac supara fumu, mtndu- prost pe
detectv dn fme. Nu tu de ce m s-a parut ca era Guaton Romo, un
ucga anga|at de dctatura, care se daduse drept un nfacarat om de
stnga denun[ase numero actvt dn candestntate, ma trzu
sacrfca[.
Recunosc ca am gret grav cnd -am prvt, dar fusese nevtab,
pentru ca nu am facut-o n chp vountar, c dntr-un mpus ncontent. Dn
acea mpus nstnctv, am prvt ma nt n stnga apo medat n
dreapta, am ma vazut do. "Sa vorbm despre orce", -am spus ct se
poate de ncet u |ean-Caude, adaugnd: "Vorbete-m, dar nu gestcua,
nu prv, nu face nmc". A n[ees am contnuat sa nantam cu
nevnovata naturae[e, pna cnd am et a suprafa[a. Era de-acum
noapte, dar aeru era cadu[ ma transparent dect n zee dnante, ar
buevardu era pn de ume care se ntorcea acasa. Atunc m-am departat
de |ean-Caude.
- Dspar, -am spus. Te gasesc eu ma trzu.
A uat-o a fuga n dreapta eu m-am perdut n mu[me n partea
opusa. Am uat un tax ce a trecut n cpa aceea pe nga mne, de parca
tmda reforma agrara o ampa reforma a nva[amntuu, ncearca sa
na[onazeze ndustra cupruu sa spr|ne Pactu Andn. n aegere dn
1970 este nfrnt de catre Savador Aende. Conducator decarat a upte
de opoz[e mpotrva Unta[ Popuare (1970-973), a spr|nt n chp tact
ovtura mtara de stat care -a naturat pe Aende, dar s-a dstan[at
treptat de regmu generauu Augusto Pnochet , n 1980, a condus
bocotarea referendumuu consttu[ona organzat de acesta. Fu sau,
Eduardo (n. 1942), a ctgat, n 1993, aegere prezden[ae chene.
16 Pedro de Vadva (1497-553), conchstador spano, n 1539,
organzeaza o exped[e n Che, pecnd dn Cuzco, traverseaza deertu
Atacama fondeaza, n vaea ruu Mapocho, prmu ora chan,
Santago de a Nueva Extremadura (1541), a caru guvernator captan
genera a fost.
m -ar f trms mama, am apucat sa vad tre barba[ stupefa[, care
tocma eeau dn metrou nu tau pe cne sa urmareasca, pe |ean-
Caude sau pe mne, care au uat-o prn mu[me. Patru straz ma ncoo
am cobort, am uat un tax n sens opus apo atu, atu, pna cnd
m s-a parut mposb sa ma ma urmareasca cneva. Snguru ucru pe
care nu -am n[ees pe care nu -am putut prcepe ncodata a fost de ce
trebuau sa ne urmareasca. Am cobort dn tax n fa[a prmuu
cnematograf am ntrat fara macar sa prvesc programu, convns ca
ntotdeauna, dn pura deformare profesonaa, ca nu exsta oc ma sgur
ma propce gndr.
Va pac rotun|me mee, domnue?
Programu combna fmu cu spectacou pe vu. Nc nu ma aezasem
bne, cnd s-a termnat proec[a, s-au aprns umne pe |umatate
prezentatoru a nceput o unga perora[e, pentru a- vnde spectacou.
Eram nca att de emo[onat, ca am contnuat sa prvesc spre ua, sa ma
asgur ca nu ma urmareau. Vecn au nceput sa prveasca e, cu acea
curoztate de nestapnt care e aproape o ege a comportar umane, aa
cum se ntmpa pe strada cnd cneva prvete spre cer trecator ncep
sa se ute e, ncercnd sa vada despre ce e vorba. Dar ma exsta,
desgur, at motv. Totu era echvoc acoo. Decorure, umne,
combna[a de fm cu strp-tease ma aes spectator, numa barba[, cu
aeru ca fugsera cne te de unde. To[, eu ma mut ca orcare dntre e,
pareau ca se ascundeau. Pentru orce po[st, cu sau fara motv, am f fost
o adunatura de suspec[.
Impresa de spectaco nterzs era foarte bne creata de mpresar n
mod speca de prezentator, care anun[a corstee pe scena cu descrer ce
pareau a f ma curnd ae unor sucuente feur de mncare dntr-un
menu. Sub vra|a u, ee- faceau apar[a ma dezbracate char dect
vensera pe ume, cac machau trupu, pentru a- nventa gra[e de
care duceau psa. Dupa defarea n[aa, a ramas pe scena doar o bruna
cu rotun|m astronomce, care- mada trupu - mca buzee pentru a
smua ca ea era cea care cnta n gura mare cntecu de pe un dsc a u
Roco |urado. Trecuse destua vreme, pentru a putea rsca sa es, cnd
bruna a cobort de pe scena, tragnd dupa ea un arpe cu mcrofon a
nceput sa puna ntrebar, facnd gume ndecente. Eu ateptam pre|u sa
es, cnd m-a descopert umna refectoruu medat am auzt vocea de
mahaa a fase Roco:
- Ia sa vedem, dumneavoastra, domnu cu cheu[a att de eeganta.
Nu eram eu, desgur, c ceaat, dar dn nefercre trebua sa raspund
pentru e. Corsta s-a apropat trnd cabu mcrofonuu m-a vorbt att
de aproape, ca -am sm[t ceapa dn rasufare.
- Cum v se par odure mee?
- Foarte frumoase, -am spus n mcrofon, ce vre[ sa va spun?
Apo m-a ntors spatee m-a dat dn odur drept n nas.
- rotun|me mee, domnue, cum v se par?
- Mnunate, am spus, va magna[ doar.
Dupa fecare dn raspunsure mee, n dfuzoare se auzea o cascada
de hohote conservate pe banda de magnetofon, ca n pueree comed ae
teevzun amercane. Trucu era ndspensab, cac nmen nu rdea n
saa pe chpure tuturor se ctea dorn[a de a se face nevazu[. Corsta s-
a apropat ma mut, contnund sa- mte odure foarte aproape de
obrazu meu, pentru a- vedea aun[a adevarata de pe coapsa, neagra
paroasa ca un paan|en.
- Va pace aun[a mea, domnue?
Dupa fece ntrebare m apropa mcrofonu de buze, pentru a mar
voumu raspunsuu meu.
- Desgur, am spus, sunte[ cu totu foarte frumoasa.
- ce a[ face cu mne, domnue, daca v-a propune sa petrecem o
noapte mpreuna? Ha, povest[-m totu!
- Uta[ ce este, nu tu ce sa va spun, am zs eu. V-a ub mut.
Supcu nu se ma sfrea. , pe deasupra, suparat cum eram,
utasem sa vorbesc cu accent uruguayan am vrut sa-m ndrept greeaa
n utma cpa. Atunc m-a ntrebat de unde eram, ncercnd sa-m mte
accentu necar, ar cnd -am spus, a excamat:
- Uruguayen sunt foarte bun a pat. Dumneavoastra nu?
Nu-m ma ramasese dect sa fac pe suparatu.
- Va rog, -am zs, nu ma ma ntreba[ nmc.
Atunc s-a prns ca nu- mergea cu mne a cautat at nterocutor. De
cum am crezut ca pecarea nu avea sa fe prea ostentatva, am ters-o n
graba mare am uat-o pe |os spre hote, framntat dn ce n ce ma tare
de nentea ca nmc dn cee petrecute n seara aceea nu fusese
ntmpator.
VIII
ATEN|IE, UN GENERAL E DISPUS SA POVESTEASCA TOTUL
Pe nga egature Eene, eu dusesem o munca margnaa cu
preten de pe tmpur, care m-au a|utat sa formez echpee chene de
fmare sa ne mcam cu toata bertatea prn mahaae. Prma persoana
pe care am cautat-o, char cnd ne-am ntors de a Concepcon, a fost
Eosa, o femee eeganta frumoasa, casatorta cu un ndustra foarte
cunoscut. Ea m-a dus a soacra sa, o vaduva de peste aptezec de an,
cura|oasa ngenoasa, care- trata snguratatea devornd teenovee,
cac vsu e de aur era sa fe protagonsta unor ntrepde aventur dn va[a
reaa.
Eosa cu mne fuseseram compc n actvta[e potce dn
Unverstate, ar pretena n se consodase n tmpu utme campan a u
Savador Aende, a care am partcpat mpreuna, facnd propaganda. La
doar cteva ze dupa ce m-am ntors, am afat dn ntmpare ca devense
steaua une frme de rea[ cu pubcu n-am putut rezsta tenta[e de a-
da un teefon anonm, pentru a verfca daca era ea ntr-adevar. Vocea
ntta hotarta care m-a raspuns parea sa fe ntr-adevar a e, dar
dc[unea e avea ceva neconvngator. De aceea, n dupa-amaza aceea
ze m-am postat sngur ntr-o brasere dn Strada Huerfano, de unde o
puteam vedea cnd eea de a brou, aa cum s-a ntmpat. Nu numa
ca nu se cteau pe chp ce dosprezece an ce trecusera peste no, dar
era ma eeganta ma frumoasa ca ncodata. Am ma observat ca oferu
e nu purta vrea, cum ar f fost de presupus n cazu so[e unu burghez
nfuent, ar ea nsa conducea orbtoru BMW 635 patnat. Atunc -am
trms prn pota o hrte pe care scrsesem un sngur rnd: "Antono e ac
vrea sa te vada". Era numee fas sub care ma cunoscuse n tmpu
upteor potce unverstare speram sa- aduca amnte de e.
Cacuasem corect. A doua z, fx a ora unu, rechnu argntu a trecut
n goana pe a co[u Straz Apoqundo, prn fa[a agen[e Renaut. Am sart
n mana, am nchs portera ea a ramas cu gura cascata, pna cnd m-
a recunoscut rsu.
- Et nebun! a spus.
- Ma a vreo ndoaa? am repcat.
Ne-am dus sa uam prnzu n ocanta unde mersesem doar n prma
z, dar am gast pe ue batute n scndur ncrucate un anun[ ce parea
ma curnd un eptaf: "nchs pentru totdeauna". Atunc ne-am dus a un
restaurant fran[uzesc pe care- tam prn mpre|urm. Nu-m amntesc
numee, dar e confortab, se servete bne se afa n fa[a ceu ma
cunoscut ma eegant mote dn ora. Eosa se dstra, recunoscnd
automobee cen[or care preferau sa faca dragoste, pe cnd mncam de
prnz, ar eu nu oboseam sa admr maturtatea bune e dspoz[.
Am mers drept a [nta. I-am povestt fara rezerve motvu eder
mee candestne am rugat-o sa coaboreze cu mne pentru a stab
unee egatur ce ar f fost ma pu[n prme|doase pentru o femee ca ea,
ocrotta de prvege case sae socae. Lucrure acestea se petreceau
cnd nca nu stabsem cum sa fmam prn mahaae ma gndeam ca
m-ar f putut a|uta sa- gasesc pe un dntre preten notr dn an Unta[
Popuare, pe care- perdusem n ce[ure candestnta[.
Nu numa ca a acceptat cu mare entuzasm, dar m-a ntovarat,
tmp de tre nop[, a reunun secrete, n sectoaree orauu unde era ma
pu[n prme|dos sa a|ung cu un automob venerat ca a e.
- Nmen nu poate crede ca un BMW 635 ar putea f dumanu
dctatur, a spus ncntata.
Gra[e acestu ucru, nu m-au arestat ntr-o noapte n care pe Eosa
pe mne ne-a surprns a o adunare secreta o pana de curent, una dn
numeroasee provocate de Rezsten[a n zee aceea. Responsab
adunar ma anun[asera dnante. Urma sa aba oc ma nt o pana de
curent de patruzec de mnute, apo ata de o ora , n fne, a trea, care
avea sa ase Santago fara umna vreo doua sau tre ze. Adunarea era
programata foarte devreme, cac n tmpu oprror de curent for[ee
represve erau cuprnse de o nervoztate aproape sterca, ar raze de
strada erau brutae fara nc o dscrmnare. Apo aveau sa urmeze
nterdc[e de crcua[e pe tmpu nop[. Dar s-a petrecut ceva tuturor
ne-au aparut probeme de utma ora, astfe nct nu termnasem nc
macar dscu[a prncpaa cnd a avut oc prma pana de curent.
Responsab potc a adunar au hotart ca Eosa cu mne trebua
sa pecam medat ce avea sa revna umna, ar cea[ trebuau sa pece
apo separat. Zs facut. De cum s-a reaprns umna, am et pe o osea
neasfatata, de a poaee munteu. Deodata, a o curba, am dat nas n nas
cu nte camonete, ce formau un so de tune a cee doua capete ae
drumuu. Agen[ mbraca[ cv stateau de paza cu pstoae-mtraere.
Eosa a ncercat sa frneze, dar n-am asat-o.
- Trebue sa oprm, a spus.
- Merg nante, am repcat. Nu te enerva, contnua sa vorbet sa
rz nu opr pna cnd nu-[ spun eu. Am acte n regua.
Cnd am termnat, m-am ppat buzunaru m-a nghe[at sngee n
vne: nu aveam a mne portofeu cu actee de ndenttate. Unu dn
barba[ n s-a aezat atunc n drum, rdcnd bra[u, Eosa a trebut sa
opreasca. Ne-a umnat fe[ee amndurora cu o anterna cu bater, a
cercetat nteroru man cu fasccuu de umna ne-a asat sa trecem
fara sa spuna vreo vorba. Eosa avea dreptate: nu era posb sa crez ca
un automob ca a e era prme|dos dn punct de vedere potc.
O bunca cu parauta
n zee aceea -am cunoscut soacra, pe care, nca de a prma
vzta, am hotart amndo s-o numm Cemenca Isaura, prntr-o asoca[e
de de pe care ncodata n-am zbutt s-o descfram. Ne-am dus pe
neanun[ate a somptuoasa e ocun[a, numaru 727 dn carteru
rezden[a, pe a cnc dupa-amaza, am gast-o n starea- de obnuta
pacdtate, bnd o ceaca cu cea ron[and bscu[ engezet, pe cnd
n tot saonu rasunau focur de puca, ar ecranu teevzoruu se umpea
de snge. Purta un costum taor de frma, paare manu, cac avea
obceu sa- bea ceau fx a ora cnc a dupa-amez, mbracata ca pentru
o anversare, char daca era sngura. Dar obceure- de roman engezesc
nu se potrveau prea bne cu personatatea sa: cnd era de|a casatorta
cu cop, potase panoare n Canada ob[nuse un record notab a
sartura cu parauta.
Cnd a afat ca o cautam pentru o chestune candestna, mportanta
prme|doasa, a excamat: "Ce bne, pentru ca ac va[a e att de
pctcoasa, ca te mbrac, te aran|ez nu t de ce". Dar propunerea cara
de a ma a|uta sa ocazez cnc persoane n cartere probematce ae
orauu a dezamagt-o ntructva.
- Daca ce pu[n ar f trebut sa punem bombe! a spus ea cu regret.
Nu voam sa- caut pe ce cnc barba[ pe cae obnute ae
Rezsten[e. To[ ucrasera cu mne, nca dnante de Untatea Popuara. Nc
unu nu se exase. Unu o anun[ase pe Ey, n zua ovtur mtare de stat,
ca aveam sa fu mpucat n fa[a brouror compane Che Fms. A doea
statuse ntr-un agar de concentrare n prmu an a dctatur, ar apo
contnuase sa ocuasca a Santago, ducnd n aparen[a o va[a normaa,
dar desfaurnd n reatate o neobosta actvtate potca. A treea
statuse o vreme n Mexc, unde ntrase n egatura cu exa[ chen,
revense cu acte n regua, sa actveze n mcarea de rezsten[a. A
patruea coaborase cu mne a coaa de Teatru, contnuaseram sa ucram
mpreuna n cnematograf n teevzune, ar acum era un actv
conducator a mcar munctoret. A cncea statuse do an n Itaa, ar
acum era ofer pe camoane de transport, ceea ce- ngadua sa
desfaoare o buna actvtate de coordonare. To[ cnc schmbasera
ocun[ee, profesa denttatea, nu tam cum sa dau de e. Ma bne
de o me de chen traesc astfe, facnd parte dn Rezsten[a, cu o
denttate dferta de cea de pna n 1973, ar Cemenca Isaura trebua sa
dea de capatu fruu, pentru a a|unge a ghem.
Pe de ata parte, egature preaabe pe care urma sa e stabeasca
erau ndspensabe, pentru ca ne-ar f ngadut sa cunoatem starea de
sprt a vechor me preten, nante de a e dezvau ca eram n Che
aveam nevoe de a|utoru or. Nu tu amanun[t cum a procedat. Aba de-
am avut vreme sa ne vedem nt[ nante de pecarea mea nu -am
pus prea mute ntrebar concrete, pentru ca pe atunc nu credeam ca
aveam sa povestesc aventura e ntr-o carte. M-a spus doar ca ncodata
nu ma vazuse a teevzune un fm att de emo[onant ca acea pe care-
trase.
tu ca ze ntreg a trebut sa strabata pe |os carteree margnae,
ntrebnd c, verfcnd coo, pecnd de a pu[nee fre dsparate de care
dadusem, aproape terse, n amntre mee. Am avertzat-o sa se mbrace
astfe nct sa fe uata drept o femee saraca, dar nu m-a dat aten[e. A
pecat sa- puna va[a n prme|de pe cocaure tubur dn Santago de
parca mergea sa- bea ceau cu bscu[ engezet. Probab ca mare era
surprza ceor care se vedeau aborda[ deodata de o batrna
smandcoasa, care ntreba de adrese nesgure cu o curoztate duboasa.
Dar smpata rezstba cadura e umana trezeau medat ncrederea.
Fapt este ca, dupa o saptamna, m gasse tre dn ce cnc preten
perdu[, a organzat pentru e a numaru 727 o masa care n-ar f fost
nc ma buna, nc ma soemna, daca ar f fost o cna de gaa. Acoo am
format prma echpa chana am stabt toate fmare dn mahaae.
Protagonsta de neutat a urmatoare etape organzatorce a fost o femee
admraba, sub[rca, modesta, aproape nvzba, ar harnca neobnuta
sm[u e organzatorc ne-au a|utat sa nu ntmpnam nc un obstaco n
tmpu fmaror prn mahaae. Numee pe care -am dat, snguru pe care
-am cunoscut, a fost totodata defn[a magn sae omagu adus
cura|uu e: furncu[a nvncba.
Lunga cautare a unu Genera Eectrc
n tmp ce Cemenca Isaura muncea, eu am proftat de cpee cnd
nu fmam, pentru a stab egatur a nve nat cu a|utoru Eose. ntr-o
noapte, ateptam amndo a un restaurant de ux un emsar care, de
atfe, nu a a|uns ncodata, cnd -au facut apar[a do genera, cu
pepture bndate cu decora[. Ea -a sautat de a dstan[a, facnd un
gest att de famar cu mna, nct m-a trezt temer obscure. Unu dn e
s-a apropat de masa noastra a conversat cteva mnute n pcoare cu
Eosa despre unee frvota[ mondene, fara sa-m arunce nc macar o
prvre. Nu -am putut ghc rangu, cac ncodata n-am putut deoseb
steee generaor de cee ae hoteuror. Cnd s-a ntors a masa, ea a
cobort tonu , pentru prma oara, m-a vorbt de bunee- rea[ cu un
mtar de rang nat, pe care obnua sa- frecventeze n vrtutea profese.
Dupa parerea e, men[nerea u Pnochet a putere se datoreaza
faptuu ca -a pensonat pe of[er dn genera[a u a pastrat un nat
comandament format dn of[er no, to[ nferor u, care nu- sunt
preten, aba de- cunosc , n ma|ortate, dau ascutare cu o supunere
totaa. Dar e sunt, n acea tmp, fancu u ce ma vunerab, cac
mu[ dntre no of[er cred ca nu pot f facu[ vnova[ de asasnarea
preednteu Aende, nc de an barbar a represun sngeroase a
uar puter. Smt ca au mne curate de aceea se cred predestna[ sa
cada a n[eegere cu cv refertor a ntoarcerea fara durer a
democra[e. n fa[a umr mee, Eosa a mers ma departe: ce pu[n un
genera, pe care ea- cunotea, era dspus sa faca martursr despre
profundee fsur dn rndu For[eor Armate.
- vne sa verse ca nu vorbete, m-a zs.
trea m-a cutremurat. Posbtatea de a ntroduce n fm o astfe de
marture spectacuoasa a schmbat cu totu perspectva zeor ce urmau.
Ma rau era ca Eosa nu- putea asuma rscu de a stab prmu contact,
nc n-ar f avut vreme sa ncerce aa ceva, pentru ca peste doua ze urma
sa- ntovaraeasca so[u n Europa, ntr-o caatore de tre un.
Cteva ze ma trzu, Cemenca Isaura m-a convocat urgent a ea
acasa m-a comuncat totu chea pe care cneva o asase, a cererea
Eose, pentru a- putea gas pe mtaru nonconformst, carua dadusem
de|a un nume secret: Generau Eectrc. M-a dat o taba eectronca foarte
mca, pentru a putea |uca ah de unu sngur, cu care trebua sa merg, nca
de a doua z, a Bserca San Francsco, dupa ora cnc dupa-amaza.
Nu-m ma amntesc de cnd nu ma ntrasem ntr-o bserca. M-a
atras aten[a faptu ca mu[ barba[ feme cteau romane sau zare,
dadeau pasen[e, trcotau sau |ucau |ocur de cop, cum ar f ce de-a
oarecee psca. Aba atunc am prceput de ce ma trmsese Eosa cu o
taba eectronca de ah, care a nceput m s-a parut tota nepotrvta
pentru a trece neobservat ntr-o bserca. Oamen, aa cum vazusem pe
strada n noaptea sosr mee, erau mu[ tacturn n penumbra nserar.
n reatate, chen erau aa nante de Untatea Popuara. Marea
schmbare s-a produs cnd canddatura u Aende -a uat avnt s-a
observat ca e ar putea sa ctge, ar vctora u ne-a transformat dntr-o
data n ata [ara: cntam pe straz, pctam pe pere[ toata umea se
perdea ntr-o mu[me de manfesta[, n care fecare exprma bucura
de a tra.
Ateptam de doua ze a rnd, |ucnd ah cu uruguayanu dn mne,
cnd am auzt n spatee meu oapta une feme. Stateam |os, ar ea
ngenunchease nga scaunu dn spatee meu aproape ca-m optea a
ureche:
- Nu prv[ nu spune[ nmc, m-a spus vorbnd ca a spovedane,
memora[ numaru de teefon paroa pe care v-o dau nu e[ dn
bserca dect a cncsprezece mnute dupa mne.
Doar cnd s-a rdcat s-a ndreptat spre ataru prncpa m-am dat
seama ca era o caugar[a tnara foarte frumoasa. Nu a trebut sa
memorez dect paroa, cac numaru de teefon -am nsemnat cu pon pe
taba de ah. Se presupunea ca drumu sugerat avea sa ma duca pna a
Generau Eectrc. Cu toate acestea, cane pareau de-acum mpar[te
atfe. n zee ce au urmat, am sunat fara greeaa mereu ma nentt
a numaru ndcat, ob[nnd doar un sngur raspuns: "Mne".
Cne n[eege po[a?
Cnd ma ateptam ma pu[n, |ean-Caude m-a surprns, dndu-m o
veste proasta. n conformtate cu o tre France Presse pubcata a Pars,
dar datata cu o saptamna nante a Santago, tre membr a une echpe
taene de fmare, care ucrau n Che n cond[ ncerte, fusesera aresta[
de po[e, pe cnd fmau fara autorza[e n mahaaua La Legua.
Franque credea ca ma rau nu se putea. Eu ncercam sa au ucrure
cu ma mut cam. |ean-Caude nu ta sa f exstat ate echpe n afara
de a sa care sa ucreze cu mne, a fe cum nc cea[ nu tau nmc de
exsten[a une echpe franceze, se aarmase ma curnd prn anaoge:
daca, n aceea cond[ cu e, cneva fusese arestat, atunc e era n
aceea prme|de. Am ncercat sa- camez.
- Nu-[ face gr|, -am spus, asta n-are nc o egatura cu no.
De cum m-a asat sngur, m-am dus sa- caut pe taen -am gast
tefer sanato, acoo unde trebuau sa fe. Graza se ntorsese dn
Europa rentrase n echpa. Dar Ugo m-a confrmat ca trea fusese
pubcata n Itaa, de agen[a taana de tr o dezmn[se. Ma rau era
ca fasa tre se referea a e, dndu-e numee, se raspndse n graba
mare. Asta nu era cudat. Sub dctatura, Santago e stup de zvonur. Ee se
nasc, se reproduc mor cu o rapdtate umtoare de cteva or pe z, dar
au ntotdeauna un fundament adevarat. trea despre taen nu a fost o
excep[e. Att de mut se vorbse de e n noaptea dnante, a o recep[e
de a ambasada taana, nct, cnd au ntrat membr echpe, -a prmt
nc ma mut, nc ma pu[n dect efu Drec[e Na[onae de Comunca[,
care a spus ca sa- auda to[ nvta[:
- Vede[? Ac sunt ce tre aresta[.
nante de a t de exsten[a teegrame dn presa, Graza a avut
mpresa ca erau urmar[. n fne, cnd au a|uns a hote, dupa petrecerea
de a ambasada, s-a parut ca e rascose cneva vazee hrte n
camere, dar nu psea nmc. Poate ca spama e provocase o uze, dar
putea f vorba de o voare de domcu ca avertsment. n orce caz,
exstau motve pentru a crede ca se petrecea ceva rea.
Am petrecut noaptea scrndu- preednteu Trbunauu Suprem o
msva n care- marturseam repatrerea mea candestna, pentru a o avea
pregatta, n caz ca a f fost prns. N-a fost o nspra[e subta, c rodu une
ente refec[, care era dn ce n ce ma presanta, pe masura ce se
strngea cercu. La nceput, am conceput-o ca pe o sngura fraza
dramatca, a fe cu mesa|ee dn stcee pe care naufraga[ e aruncau n
mare. Dar, cnd sa o scru, m-am dat seama ca aveam nevoe sa dau
ac[un mee o |ustfcare potca omeneasca, deoarece trebua sa
exprm cumva sm[amntee a m m de chen care ndurau ca mne
cuma exuu. Am nceput-o de mute or, am rupt mute fo dn prcna
can[e, stnd ncuat ntr-o camera ntunecoasa de hote, care orcum era
camera unu exat n propra [ara. Cnd am termnat, trecuse ceva vreme
de cnd copotee bsercor, ce anun[au turgha, ncacasera tacerea
nterdc[or dn tmpu nop[ prmee umn se [eau cu greu prn cea[a
acee toamne de neutat.
IX
NICI MAMA NU MA RECUNOATE
n reatate, aveam motve cu prsosn[a sa ma tem ca po[a era
nformata cu prvre a prezen[a mea n Che a actvta[e pe care e
desfauram. Eram de aproape o una a Santago, echpee fusesera vazute
n pubc ma mut dect ar f fost convenab, uasem egatura cu persoane
foarte dverse mu[ tau ca eu eram regzoru fmuu. Ma
famarzasem ntr-att cu noua-m denttate, nct utam sa vorbesc ca
un uruguayan, ar n va[a cotdana nu ma ma comportam de-acum ca un
candestn prea rguros.
La nceput, ne adunam n automobe ce mergeau a ntmpare prn
tot orau pe care obnuam sa e schmbam a fecare patru sau cnc
straz, dupa o metoda att de compcata, nct adeseor nmeream n
stua[ char ma prme|doase dect cee pe care ncercam sa e evtam.
Astfe, ntr-o noapte, am cobort dntr-un automob a ntersec[a strazor
Provdenca Los Leones, de unde, cnc mnute ma trzu, trebua sa ma
a un Renaut 12 de cuoare abastra, purtnd pe parbrz un perms de
bera trecere a Soceta[ pentru Protec[a Anmaeor. A fost att de
punctua, att de Renaut 12 att de abastru-strauctor, nct nc
macar nu m-am utat daca avea sau nu permsu de carton, c am urcat n
spate, unde o femee matura, dar nca frumoasa, se scada n b|uter,
avea un parfum provocator un mantou de vzon roz, ce probab costa de
doua sau tre or ma mut dect automobu. Un exempar nconfundab,
de nu foarte comun, a carteruu rezden[a dn Santago. Cnd m-a
vazut ntrnd, a ramas cu gura cascata de spama, dar m-am grabt sa o
ntesc cu paroa:
- Unde a putea cumpara o umbrea de poae a ora aceasta?
oferu n vrea s-a ntors spre mne a atrat:
- Cobor[ sau chem po[a!
Dntr-o sngura prvre m-am dat seama ca de pe parbrz psea
permsu de carton am sm[t n stomac durerea rdcouu. "Scuza[-ma,
am spus, am gret automobu". Dar femea recapatase cura|u. M-a
prns de bra[ -a ntt pe ofer cu o voce duce, de soprana:
- Oare ma sunt deschse nca magaznee Pars? -a ntrebat.
oferu credea ca da, aa ca s-a amb[onat sa ma duca sa cumpar
umbrea de poae. Nu era numa frumoasa, c gra[oasa pna de
cadura, de-[ venea sa u[ pentru o noapte de represune, de potca, de
arta sa ram cu ea acoo, n amban[a aceea saturata de ntmtate. M-a
asat a ntrarea magazneor Pars, cerndu- pe deasupra scuze ca nu
ma ntovaraea n cautarea umbree de poae, pentru ca ntrzase de|a
aproape o |umatate de ora a ntnrea cu so[u e, pe care trebua sa- a
cu mana, pentru a merge a concertu dat de un panst de fama
mondaa, a caru nume -am utat.
Acestea erau rscure obnun[e. Fooseam dn ce n ce ma pu[ne
fraze crptce de dentfcare a ntnre candestne. Ne mpreteneam cu
emsar de a prmu saut nu abordam drect chestune, c ne
ntndeam a vorba, comentnd stua[a potca, trancannd despre
nouta[e dn fm dn teratura, despre preten comun pe care voam
sa- vad, n pofda avertsmenteor ce m se dadusera cu prvre a aceasta
tenta[e. Poate ca pentru a- subna nevnova[a, un emsar a sost a
ntnre cu unu dn ce do cop, ar acesta m-a ntrebat, necndu-se de
emo[e: "Tu et ce care face un fm despre Superman?" Aa am nceput
sa n[eeg ca puteam tra pe ascuns n Che, ca attea sute de exa[ ce se
ntorsesera ncognto - traau va[a de z cu z fara tensunea pe care o
sm[sem eu a nceput. am n[ees-o att de bne, nct, de n-ar f fost
anga|amentu de a face fmu, uat nu numa fa[a de [ara de preten, c
fa[a de mne nsum, m-a f schmbat profesa medu a f ramas
sa traesc a Santago cu chpu meu dntotdeauna.
Dar un mnmum de pruden[a ma obga sa ac[onez n at fe, cac
banuam ca po[a ne uase urma. Ma aveam de fmat de-acum n Paatu
La Moneda, dar nu tam de ce autorza[a era succesv amnata; ma
aveam de fmat a Puerto Mont a Ve Centr, exsta posbtatea
de a- nterveva pe Generau Eectrc. Pe de ata parte, fmarea a Vae
Centra voam sa o fac char eu, pentru ca acoo ma nascusem m
petrecusem adoescen[a. Mama contnua sa traasca n regunea aceea,
ntr-un sat sarac numt Pama, dar fusesem categorc avertzat sa nu
ncerc sa o vad n cursu caatore, dn mnme ra[un de securtate.
Ma nt am reorganzat munca echpeor strane, astfe nct sa -o
poata nchea cu rscur mnme ct ma repede posb, pentru a se
ntoarce medat n [are or. Doar taen aveau sa ramna a Santago,
ntovarandu-ne a fmare dn Paatu La Moneda. Echpa franceza avea
sa se ntorca a Pars de cum se va f fmat "maru foame", anun[at
pentru una dn zee ce urmau.
Echpa oandeza ma atepta a Puerto Mont, pentru a fma mpreuna
pna foarte aproape de Cercu Poar, urmnd sa paraseasca apo Che
sa treaca n Argentna prn punctu de frontera de a Baroche. n
momentu pecar ceor tre echpe, ar f urmat ca optzec a suta dn fm
sa fe gata, ar materau sa fe deveopat cu mar precau[ a Madrd. Ey a
fost att de efcace, nct, cnd am a|uns n Spana, am gast fmu gata
de monta|.
"Lttn a vent, a fmat a pecat"
n crcumstan[ee ncerte ae aceor ze, ce ma nmert parea ca
Franque cu mne sa ne prefacem ca pecam dn [ara, pentru a rentra
apo cu precau[ sporte. Caatora a Puerto Mont era ce ma bun pre|,
cac se putea merge acoo a fe de uor att prn Argentna, ct prn
Che. Zs facut. Am cerut ca echpa oandeza sa ma atepte acoo, unea
dntre echpee chene -am dat ntnre peste tre ze n Ve de
Cochagua, n centru [ar, mpreuna cu Franque am uat avonu spre
Buenos Ares. Cu cteva ore ma nante am sunat a revsta Analisis, fara a
spune dnante cne eram, -am acordat |urnaste Patrca Coer un
ampu ntervu despre trecerea mea candestna prn Santago. Doua ze
dupa pecarea mea, revsta a pubcat ntervu, cu fotografa mea pe
coperta cu un ttu n care se vadea un strop de bat|ocura romana: "Lttn
a vent, a fmat a pecat"'.
Pentru ca totu sa fe ma verdc, Cemenca Isaura ne-a dus pe
Franque pe mne a aeroportu de a Pudahue, a voanu propruu
automob, -a uat ado de a no cu un ntreg teatru de sarutur
pnsete. Aa ca am pecat n chpu ce ma ostentatv cu putn[a, dar
urmar[ ndeaproape de servce de protec[e ae Rezsten[e, ce urmau sa
dea aarma, n caz ca am f fost aresta[. Asta ne-a ngadut sa afam
pentru nceput ca nu aveam fa a aeroport sa ne nregstram a ere
pentru ca, n cazu une cercetar uteroare, po[a sa creada ca parassem
[ara.
La Buenos Ares m-am egtmat cu paaportu adevarat, pentru a nu
comte o egatate ntr-o [ara pretena. Dar, cnd sa- arat a gheu de
contro, m-am dat seama de ceva neprevazut: fotografa de pe
documentu meu autentc, facuta nantea transformar, semana prea
pu[n cu mne. Eram greu de recunoscut cu sprncenee epate, cu chea
marta cu ochear de mop. Ma avertzasera dn tmp, de atfe, ca era a
fe de greu sa-[ asum o personatate strana sa [-o recuperez apo pe
a ta, dar tocma cnd aveam ma mare nevoe de aceasta dn urma, am
utat compet de sfatu dat. Dn fercre, controoru de a Buenos Ares nu
m-a prvt am zbutt sa suprave[uesc drame mute de a nu putea f eu
nc macar cnd, n reatate, char eram.
n conformtate cu nstruc[une mee, Franque trebua sa coordoneze
de a Buenos Ares, vorbnd cu Ey a teefon, o sere de amanunte egate
de munca ce ma ramnea de facut sa ncaseze ban trm de ea de a
Madrd, pentru utmee chetue. Aa ca ne-am despar[t acoo, dndu-ne
ntnre a Santago. Am uat avonu spre Mendoza, tot pe tertoru
argentnan, pentru a fma, dupa cum prevazusem, cteva magn ae
mun[or chen. A fost foarte uor, cac de a Mendoza se trece n Che
prntr-un tune fara controae prea severe. Eu am trecut pe |os, ducnd cu
mne o camera uoara de asprezece mmetr, am facut ceea ce aveam
de facut am et cu o mana a po[e chene, a care ofer s-a
mostvt de un bet |urnast uruguayan care nu avea cum sa se ntoarca
n Argentna.
De a Mendoza am pecat a Baroche, o ata ocatate de frontera,
dar ma sudca. Un vapora ca va de ume, pn och cu turt argentnen,
uruguayen, brazen chen, se ntorcea ne-a dus de acoo pna a
frontera cu Che, strabatnd un pesa| poar orbtor, cu mense prapast
de ghea[a cu vaur agtate. Utma por[une de drum, pna a Puerto
Mont, am parcurs-o pe un transbordor care ducea stca sparta, prn care
vntu poar trecea urnd ca up unde nu avea nc unde sa te
adapostet de frgu nspamntator, nc ce sa mannc sau sa be: nc o
cafea, nc un pahar cu vn, nmc. Dar cacuee m-au fost corecte. Daca
pecarea mea dn Che fusese nregstrata de po[a aeroportuu, acestea
nu -ar f vent uor sa- nchpue ca, n zua urmatoare, a f putut ntra
dn nou n [ara, prntr-un punct de frontera stuat a m de kometr de
Santago.
Cu pu[n nante de a a|unge a postu de contro de a frontera, un
func[onar de pe vapora a strns nu ma pu[n de tre sute de paapoarte,
care aba de-au fost prvte pe deasupra, n graba, n-au fost tampate.
Cu excep[a ceor chene, ce au fost confruntate cu unga sta a exa[or
care nu puteau ntra n [ara, sta ce statea pta pe perete, n fa[a
controoror. Pentru cea[, eu prntre e, trecerea frontere se facea
fara nc un obstaco, pna cnd do of[er de care, dn prcna costumuu
poar, nu m-am dat seama ca erau carabner chen, au ordonat sa
deschdem vazee.
M-am dat seama ca perchez[a era mnu[oasa, dar nu m-am facut
gr|, pentru ca eram sgur ca nu aveam a mne nmc care sa nu corespun-
da fase mee dentta[. Dar, cnd m-am deschs vaza, au cazut,
rostogondu-se pe podea, numeroase pachete de [gar Gtane, dntre care
mute pe care facusem note n tmpu fmaror.
Sossem n [ara cu o bogata provze de Gtane pentru doua un nu
ndraznsem sa arunc pachetee, care sunt mar, de carton tare foarte
cunoscute n Che, de teama sa nu ofer o psta uoara po[e. Cee pe
care e goeam n tmpu ucruu e [neam n buzunare apo e
ascundeam peste tot, ma aes daca facusem pe ee note a fmar. La un
moment dat, totu parea un fe de uzonsm, cac a|unsesem sa [n
pachete goae prn toate buzunaree haneor dn foner, sub sateaua de
pe pat, n gen[e de voa|, pna cnd zbuteam sa scap de ee. A|unsesem
a spama tantaca a de[nu[or care sapa un tune pentru a evada nu
tu unde sa ascunda pamntu.
Or de cte or m faceam baga|u pentru a schmba hoteu, ma
ntrebam ce aveam sa fac cu attea pachete goae de [gar. n fne, n-am
gast ata sou[e ma smpa dect sa e pun n vaza, cac, daca m-ar f
surprns dstrugndu-e, ar f parut ma dubos dect adevaru. Ma
gndeam sa e arunc n Argentna, dar acoo toate s-au succedat att de
rapd, nct nc n-am deschs vaza. Pna cnd a trebut sa o fac a
frontera sudca am ctt nspamntat umrea nencrederea pe
chpure carabneror, cnd m-am gabt sa strng de pe |os uvou de
pachete de [gar.
- Sunt goae, am spus.
Desgur ca nu m-au crezut. Pe cnd ce ma tnar se ocupa de a[
pasager, ce ma n vrsta a deschs pachetee unu cte unu, e-a
examnat pe o parte pe ceaata, a ncercat sa descfreze unee dn
notee mee. Atunc m-a fugerat nspra[a.
- Sunt versue[e ce-m trec uneor prn mnte, -am zs.
A contnuat sa e cerceteze n tacere, ar a sfrt m-a prvt drept n
och, ncercnd sa-m descfreze pe chp tana nsondaba a pacheteor de
[gar goae.
- Daca vre[, pastra[-e, -am spus.
- a ce m-ar serv? a repcat.
Atunc m-a a|utat sa e pun a oc n vaza a trecut a urmatoru
pasager. Am fost att suparat, nct nc macar nu m-a dat prn mnte sa
arunc pachetee goae a guno, char acoo, n fa[a carabneror, c e-am
carat dupa mne tot restu caatore. Cnd m-am ntors a Madrd, n-am
asat-o pe Ey sa e arunce. Eram att de egat de ee, ca am hotart sa e
pastrez tot restu ve[, ca pe recvee attor experen[e puternce, pe care
memora avea sa e puna sa farba a foc mc n bucatara nostage.
"Fotografa[-va cu vtoru [ar"
La Puerto Mont ma atepta echpa oandeza. Am fmat acoo nu
numa pentru frumuse[ea ndescrptba a pesa|eor, c pentru
semnfca[a regun n stora noastra recenta. Fusese scena unor upte
nentrerupte. Pe vremea guvernar u Eduardo Fre, avusesera oc ac
represun att de brutae, nct pna utmee eemente progresste
parasra Guvernu. Stnga democratca devense contenta ca vtoru -
nu numa a e, c a ntreg [ar - depndea de untate aa a nceput
procesu rapd nentrerupt ce a cumnat cu vctora u Savador Aende
n aeger.
Odata termnate fmare a Puerto Mont, o data cu ee ntregu
program dn sud, echpa oandeza a pecat spre Buenos Ares, prn
Baroche, cu o substan[aa canttate de matera fmc, pentru a - asa u
Ey a Madrd. Eu m-am dus sngur a Taca, mergnd cu trenu o noapte
ntreaga, n care nu s-a petrecut nmc demn de amntt, cu excep[a unu
pu frpt ce s-a ntors n buna stare a bucatare, deoarece n-am putut sa-
ta nc macar carapacea bndata. La Taca am nchrat un automob am
pecat a San Fernando, n nma va Cochagua.
n Paza de Armas nu era nc macar un ocor, un copac sau o patra
dn zd care sa nu ma duca cu gndu a copare. Ma mut ca orce nsa,
vetustu edfcu a ceuu, unde am scrs prmee tere. M-am aezat pe
un scaun, sa fac cteva fotograf, pe care ma trzu aveam sa e foosesc
n fm. Pa[a era treptat nvadata de harmaaa copor care mergeau a
coaa. Un pozau n fa[a aparatuu de fotografat, a[ rdcau mna n
fa[a obectvuu, ncercnd sa- acopere, ar o fet[a a facut un pas de dans
att de profesonst, nct am rugat-o sa- repete, pentru a o fotografa pe
un fond ma potrvt; medat, ma mu[ cop s-au aezat nga mne m-
au spus:
- Fotografa[-va cu vtoru [ar!
Fraza m-a surprns, pentru ca raspundea cee notate de mne pe unu
dntre numeroasee pachete de [gar Gtane: "A spune ca n Che e
aproape mposb sa gaset pe cneva care sa nu aba o dee despre
vtor". Ma aes cop genera[e care nu cunoscuse ceaata [ara aveau
de|a, cu toate acestea, convnger propr cu prvre a destnu or.
Hotarsem cu echpa chana sa ne ntnm a unsprezece
|umatate dmnea[a pe podu Maqus. Am a|uns a fx pe mau drept am
vazut cameree nstaate pe mau ceaat. Dmnea[a era senna,
parfumata de aroma de cmbru de gradna ce venea dnspre tufur, m-
am sm[t sgur ma pu[n exat ca orcnd pe meeagu meu nata, cac
m scosesem cravata costumu engezesc ae ceuat eu, redevennd eu
nsum, cu poncho bug. Umbra barb care-m crescuse n cee doua ze
ct caatorsem de a Buenos Ares, pe care-m facuse pacere sa nu m-o
rad, era nca o trasatura a dentta[ mee recuperate.
Cnd m-am dat seama ca operatoru ma vazuse prn vzor, am
cobort dn automob, am trecut tactcos podu, ca sa- as tmp sa ma
fmeze, apo -am sautat pe to[, unu cte unu, stmuat de entuzasmu
de maturtatea or precoce. Aveau vrste neverosme: cncsprezece,
aptesprezece, nouasprezece an. Lu Rcardo, ce ma n vrsta, care
conducea echpa avea douazec unu de an, cea[ spuneau:
"Batrnu". Nmc nu m-a stmuat ma mut n acee ze dect faptu de a
e f ctgat compctatea.
Char acoo, rezema[ de baustrada poduu, am facut programu
fmaror e-am nceput pe oc. Trebue sa recunosc faptu ca motvee
mee dn acea z se departau ntructva de scopure mee n[ae
mergeau ma curnd pe urmee amntror mee dn copare. De aceea
am nceput cu magne poduu doruror mee, de unde, pe cnd aveam
dosprezece an, un grup de veroare zapacte ma mpnsesera n apa,
pentru a ma nva[a cu for[a sa not.
n cursu acee ze nsa, prcna orgnara a caatore s-a mpus dn
nou. Vaea San Fernando e o vasta zona agrcoa unde, pe vremea
Guvernuu Unta[ Popuare, [aran, redu pna atunc a erba secuara,
se transformasera pentru nta oara n ndvz ber. nante fusese o
fortarea[a a ogarhe feudae, care decdea n aeger prn voture captve
ae vasaor e. n vremea guvernar cretn-democrate a u Eduardo Fre,
ac a fost organzata prma greva [araneasca n st mare, cu partcparea
u Savador Aende n persoana. Cnd a a|uns a guvernare, e a abrogat
prvege nemasurate ae moeror a organzat [aran n comunta[
actve sodare. Acum, ca un smbo a restaura[e, n Vae Centra se
afa casa de vacan[a a u Pnochet.
Nu puteam peca de acoo fara sa au cu mne magnea statu u
Ncoas Paaco, autoru voumuu 3asa chilian, o carte nsota n care se
demonstreaza ca chen autentc, dnantea maror mgrar - basca,
taana, araba, franceza, germana - sunt descenden[ drec[ a
ocutoror dn Greca casca , ca atare, destnu a hotart e-a urst sa
fe for[a hegemonca a Amerc Latne, care va deschde caea adevaruu
a savar um. Eu m-am nascut foarte aproape de acest oc , toata
copara, am fost obnut sa vad statua aceasta de cteva or pe z, n
drumu dntre casa coaa, dar nmen nu tuse sa-m expce a cu era.
Pnochet, ce ma mare admrator a u don Ncoas Paaco, -a recuperat
acum dn mbu sau storc, rdcndu- un monument n nma orauu
Santago.
Am termnat ucru o data cu asarea ser aba de am avut vreme sa
parcurgem o suta patruzec de kometr pna a Santago, nantea
nterdc[or de crcua[e dn tmpu nop[. Echpa, fara Rcardo, a pecat
drect spre Santago. Rcardo a ramas cu mne, a voanu automobuu;
am facut un ung oco pna a mare , pe cnd aegeam ocure pentru
fmarea de a doua z, eram att de absorb[ de munca noastra, nct am
trecut de patru controae ae po[e fara cea ma mca emo[e. Dar dupa
prmu am avut precau[a de a-m scoate hanee neprotocoare ae u
Mgue Lttn, regzoru de fm, de a-m reua denttatea de uruguayan.
Nu am observat cnd s-a facut douasprezece noaptea. Dar ne-am dat
seama medat - o |umatate de ora dupa ntrarea n vgoare a nterdc[or
de crcua[e pe tmpu nop[ - tmp de o cpa ne-am sm[t n mare
prme|de. Atunc -am sugerat u Rcardo sa asa de pe oseaua prncpaa
am uat-o pe un drum de [ara pe care m- amnteam de parca-
strabatusem doar cu o z ma devreme; -am spus sa faca a stnga, sa o a
pe pod apo sa faca a dreapta, pe ucoara nvzba dn a care
ntunerc se auzea zgomot de anmae treze, sa stnga umne sa
mearga ma departe pe drumu neasfatat, cu curbe adnc cu
povrnur abrupte; a capatu abrntuu am trecut prntr-un satuc
adormt, a caru cn agta[ au trezt toate anmaee de prn ograz,
cnd am et dn catun ne-am oprt n fa[a case mame mee.
Lu Rcardo nu -a vent sa creada nc acum nu crede ca n-a fost
vorba de un pan premedtat. Dar |ur ca nu. Adevaru e ca, atunc cnd
m-am dat seama ca ncacam nterdc[e nocturne de crcua[e, nu m-a
trecut prn mnte dect s-o uam pe ascuns pe scurtatura sa ramnem
pe-acoo pna dmnea[a, cac ma erau de trecut patru controae ae
carabneror pna a Santago. Doar cnd am et de pe osea am
recunoscut drumu de [ara a copare, atrature cnor a ceaat capat
a poduu, mrosu de cenua a sobeor de gatt stnse nu m-am putut
reprma pornrea nstnctva de a- face o surprza mame.
"Trebue sa f un preten a copor me"
Satu Pama, cu patru sute de ocutor, e a fe ca atunc cnd eram
cop. Buncu meu dn partea tate - un paestnan nascut a Beth Sagur
- buncu meu dn partea mame - grecu Crstos Cucumdes - au
a|uns prntre prm cu vau mgrator ce s-a nstaat a nceputu secouu
n |uru gar. Pe vremea aceea, Pama era mportant numa pentru ca ac
se sfrea na de tren care acum unete Santago cu torau. Ac
transbordau pasager debarcau produsee ce veneau de a mare sau se
duceau a mare, asta dezvotase schmbu de marfur care a adus ocuu
o prospertate de moment. Apo, cnd s-a preungt na ferata pna a
mare, gara a fost men[nuta dn prcna necesta[ de a opr acoo pentru a
amenta ocomotvee cu apa tmp de zece mnute, ce de mute or se
preungeau pna a o z ntreaga; trenure treceau fuernd pe nga casa
matade, bunca mea araba, anun[ndu- astfe sosrea. Dar satucu n-a
fost nccnd ma mut ca acum: o u[a unga cu cteva case dsparate
un drumeag cu ma pu[ne case dect u[a. Ma |os se afa ocu numt La
Gaera, vestt pentru ca fame dn sat produc un vn exceent pe care-
ofera spre degustare orcaru trecator, pentru ca acesta sa spuna care- ce
ma bun. Astfe, La Gaera a devent a un moment dat paradsu be[vor
dn ntreaga [ara.
Matde a adus a Pama prmee revste ustrate, pentru care a
nutrt ntotdeauna un nteres nsa[ab, mprumuta vada de vzav
crcuror, teatreor ambuante papuaror. Tot ac se proectau
pu[nee fme ce a|ungeau dn cnd n cnd pe acee cocaur, ar eu am
avut revea[a voca[e de cum -am vazut pe prmu, a cnc an, aezat pe
genunch bunc. Era 4enoveva de %ra-ant, - pastrez o amntre ma
curnd de spama, cac au trebut sa treaca mu[ an pentru a n[eege
cum de gaopau ca cum de ma prveau chpure aceea enorme de pe
cearafu aezat prntre copac.
Rcardo cu mne am a|uns n noaptea aceea a casa buncuu grec,
unde ocuete acum mama mea, Crstna Cucumdes, unde am ocut
eu pna n adoescen[a. Casa a fost construta n anu zero nca ma
pastreaza stu rura trad[ona chan, cu cordoare ung, trecer
ntunecoase, oda abrntce, bucatar enorme , dncoo de ee, stauu
gra|dure. Ea se afa a Los Naran|os, ocu unde, ntr-adevar, se smte o
mreasma contnua de portocae acre exsta un tuf de -ougainvillea
tot feu de for umnoase.
Am fost att de emo[onat ca ma afam acoo, nct am cobort dn
mana nante de a frna. Am uat-o pe cordoaree pust am strabatut
bezna dn pato; m-a et nante doar un cne prostanac, ce m s-a
ncurcat prntre pcoare, dar am contnuat sa merg nante, de n-am dat
de nmen. Cu fecare pas recuperam cte o amntre, o ora de seara, o
mreasma utata. La capatu unu cordor ung m-am oprt n pragu u
saonuu, aba umnat, acoo statea mama.
Imagnea era cudata. Saonu e foarte mare, cu tavanu nat pere[
netez, nu are ate mobe dect fotou n care edea mama, cu spatee
a ua cu un -rasero
17
nga ea, ce n care edea fratee e, unchu
meu, Pabo. Taceau, prvnd amndo n acea punct, cu ngenutatea
ntta cu care ar f prvt a teevzor, dar n reatate prvau doar peretee
go. M-am dus a e, nencercnd sa nu fac zgomot , vaznd ca nu se
mcau, am spus:
- Sa fu a nab, dar ac nmen nu sauta.
Atunc mama s-a rdcat.
- Trebue sa f un preten a copor me, a spus. Vno sa te-
mbra[ez!
Unchu Pabo nu ma vazuse de cnd pecasem dn Che, cu do-
sprezece an n urma, nc macar nu s-a cntt dn fotou. Mama ma
vazuse n una septembre a anuu trecut a Madrd, dar se rdcase sa ma
mbra[eze nca nu ma recunoscuse. Aa ca am apucat-o de bra[e am
scuturat-o, ncercnd s-o scot dn stupoare.
- Dar prvete-ma bne, Crstna, -am spus, utndu-ma n och e, eu
sunt.
M-a prvt dn nou, cu a[ och, dar nu m-a putut recunoate:
- Nu, a zs, nu tu cne et.
- Cum sa nu t, am spus, murnd de rs. Sunt fu tau, Mgue.
Atunc m-a prvt dn nou chpu s-a descompus, pad ca de mort.
- A&, a zs, o sa en.
A trebut sa o spr|n, sa nu cada, ar unchu Pabo s-a rdcat tot att
de emo[onat.
- Asta- utmu ucru pe care ma ateptam sa- vad, a spus, acum
char ca pot sa mor mpacat.
M-am repezt sa- mbra[ez. Parea o pasaruca, cu paru foarte ab
cu mantaua batrneasca, cu toate ca are doar cnc an n pus fa[a de
mne. S-a casatort a dvor[at cndva, de atunc ocuete n casa
mame. A fost ntotdeauna un sotar , nca de mc, parea batrn.
- Nu te prost, unchue, -am zs, n-o sa-m fac fgura, murnd char
acum. Adu o stca cu vn sa sarbatorm ntoarcerea mea.
Mama ne-a ntrerupt, ca ntotdeauna, cu o dezvaure supranaturaa.
- Am de|a gata nte mastul, a spus.
Nu am crezut-o pna cnd nu -am vazut n bucatare. Nu era ucru de
aga. Mncarea numta mastul se prepara numa n casee grecet
numa pentru ocaz specae, cac prepararea e e foarte coststoare. n
anu acea, era pentru prma oara cnd mama pregatse aceasta mncare
de me, cu naut cu boabe de grs asemanatoare cucuuu arabesc, de
atfe fara nc un motv. Dn pura nspra[e.
Rcardo a mncat cu no apo s-a dus a cucare, fara doar poate
pentru a ne asa n totaa ntmtate. Pu[n dupa aceea, s-a retras unchu
meu, ar mama cu mne am stat de vorba pna-n zor. Ea cu mne am
stat ntotdeauna mut de vorba, ma curnd ca do preten, pentru ca
dferen[a de vrsta dntre no nu e mare. Ea s-a casatort cu tata a
asprezece an m-a avut un an ma trzu, aa ca-m amntesc foarte
bne cum arata a douazec de an, foarte frumoasa gngaa, cum se
17 Vas care, n anotmpu rece, sta pn cu |ar (n spanoa -rasa5,
raspndnd cadura n oda pe care femee obnuesc uneor sa-
spr|ne pcoaree.
|uca cu mne de parca a f fost nu fu, c una dntre papue e de crpa.
Rada de fercre dn prcna sosr mee, dar o descura|a ntructva
nou meu mod de a ma mbraca, cac ntotdeauna pacuse sa ma vada cu
trusou meu de docher. "Par un popa", m-a spus. Nu -am expcat prcne
schmbar, nc cond[e motvee venr mee n Che, pe care ea o
socotea egaa. Am preferat s-o [n departe de aventura mea, pentru a nu
o nent, desgur, dar ma aes pentru a nu o compromte.
nante de a se crapa de zua, m-a dus de mna prn pato, fara a-m
spune de ce, umnnd drumu cu umnarea [nuta n pama, ca n
romanee u Dckens, m-a facut marea surprza a caatore. n fundu
aceu pato era nstaat, aa cum asasem cu tot ce avusesem n e,
studou pe care, pna a ex, avusesem n casa dn Santago.
Dupa ce mtar perchez[onasera casa pentru utma oara ma
vazusem obgat sa pec cu Ey cu cop n Mexc, mama anga|ase un
arhtect preten, care demontase studou scndura cu scndura, pentru a-
reconstru dentc n batrna casa famaa dn Pama. nauntru era ca
cum n-a f pecat ncodata. n acea oc unde e asasem, char n
aceea dezordne, se afau hrte mee de-o va[a, pese de teatru dn
tnere[e, proecte de scenar, scheme de scene. Aeru avea aceea
cuoare, acea mros, char m-am gndt ca erau char data ora cnd
m vazusem studou pentru utma oara. M-am cutremurat dn adncu
sufetuu, pentru ca nu tam daca mama facuse metcuoasa reconstrure
pentru ca me sa nu-m pseasca ocun[a de pe vremur, daca vreodata m-
a f ntors, sau pentru a- amnt ma bne de mne, daca a f murt n
ex.
X
FINAL FERICIT, CU SPRI|IN DE LA POLI|IE
De data aceasta, ntoarcerea a Santago a fost ntoarcerea a
angoase. Impresa ca cercu se strngea dn ce n ce ma tare n |uru
nostru devense aproape papaba. "Maru foame" fusese reprmat cu o
brutatate sngeroasa, ar po[a batuse pe un membr a echpeor
noastre dstrusese o camera. Persoanee pe care e frecventam dn
motve profesonae aveau mpresa ca nmen nu uase n seros manevra
cu pecarea char Cemenca Isaura era convnsa ca ne bagasem ca
sfn[ nevnova[ n groapa cu e. ncercare de a- gas pe generau
dsdent erau bocate de eternu raspuns: "Suna[ dn nou mne". Aceasta
era starea de sprt care domnea cnd echpa taana a fost anun[ata ca se
autorzase fmarea n Paatu La Moneda pentru a doua z, a oree
unsprezece dmnea[a. Paradoxu fna a fost ca de data aceea renun[asem
a travestu de |urnast uruguayan -m pusesem bug un poncho
captut pe dnauntru cu ban[a de epure. Luasem hotarrea n utmu
moment, pentru ca antecedentee Graze ca |urnasta, ae u Ugo n
catate de cameraman ae u Gudo ca sunetst, fusesera profund
nvestgate, n schmb, a|utoareor or nc macar nu se ceruse
egtma[a, n pofda faptuu ca numee or fgurau n cererea de
autorzare. Lucru acesta m-a rezovat stua[a: am ntrat ca a|utor de
umnnst, carnd cabur refectoare.
Am fmat doua ze ntreg perfect nt[ n bune cond[ tehnce,
sub paza, n ture, a tre tner of[er foarte amab. Am cercetat tot ceea ce
avea egatura cu restaurarea, cac Graza se pregatse foarte bne cu
prvre a Toesca a arhtectura taana n Che, ca nmen sa nu se
ndoasca de faptu ca acesta numa acesta era scopu fmuu nostru.
Dar mtar erau bne pregat[. Ne vorbeau foarte sgur pe e de
semnfca[a stora fecare ncaper dn paat, de forma feu n care
fusese restaurat fa[a de edfcu dnante, dar faceau mnun pentru a evta
oco referre a 11 septembre 1973. Adevaru e ca restaurarea n-a fost
foarte fdea fa[a de panure orgnae. Au nchs unee u, au deschs
atee, au darmat zdur, au schmbat ocu unor panour despar[toare
au emnat ntrarea dn strada Morande nr. 80, pe unde ntrau oaspe[
persona a preedn[or. Au fost att de numeroase schmbare, nct,
daca a f cunoscut panu paatuu vech, n-a f tut sa te orentez n ce
nou.
Of[eror care se ocupau de no nu e-a prea pacut cnd e-am cerut
sa ne arate orgnau 6eclaraiei de +ndependen, despre care tam ca
fusese expus an de-a rndu n saa Consuu de Mntr ca fusese
dstrus n tmpu bombardamentuu
18
. Nu au recunoscut ucru acesta sub
nc o forma, c ne-au proms sa ne ob[na ma trzu o autorza[e specaa
pentru a- fma tot aa, pna cnd am termnat fmarea. Nu ne-au putut
spune nc unde se afau cabnetu u don Dego Portaes attea ate
recve pe care preedn[ de ma nante e asasera ac de-a ungu
vrem, pentru constturea unu mc muzeu de store, dstrus e n
ncendu. Probab ca busture tuturor preedn[or, ncepnd de a
O'Hggns, avusesera aceea soarta, de este curenta versunea ca
Guvernu mtar e uase dn gaera unde statusera ntotdeauna, pentru a
nu se vedea obgat sa- adauge pe ce a u Savador Aende. n genera,
dupa o pmbare prn tot paatu, ram cu mpresa ca totu s-a schmbat
profund, cu snguru scop de a terge pna utma urma a preednteu
asasnat.
n cea de-a doua z petrecuta n Paatu La Moneda, cam pe a ora
unsprezece dmnea[a, am sm[t brusc o agta[e nevazuta n aer am
auzt zgomote grabte de czme de arme. Of[eru care ne ntovaraea -
a schmbat brusc starea de sprt ne-a ordonat cu brutatate sa stngem
umne sa oprm cameree de uat veder. Doua garz de corp mbracate
cv s-au aezat fara eztare n fa[a noastra, gata sa ne mpedce sa
contnuam fmarea. N-am tut ce s-a ntmpat, pna cnd nu -am vazut
pe generau Augusto Pnochet n persoana, n unforma kak cu czme,
trecnd spre brou sau cu un aghotant mtar do cv. n tmpu acee
vzun nstantanee n-am putut sa facem nmc, cac a trecut att de
aproape de no, fara sa ne prveasca, nct am auzt ct se poate de car
ce a spus:
- Pe feme nu trebue sa e crez nc cnd spun adevaru.
Ugo a mpetrt, cu degetu nemcat pe butonu camere, de parca ar
18 Paatu a fost bombardat a 11 septembre 1973, zua ovtur mtare de
stat.
f prvt cum trecea prn fa[a destnu nsu. "Daca cneva ar f vent ca
sa- omoare, ne-a spus ma trzu, -ar f fost tare uor". De ma aveam
nca vreo tre ore de ucru, nc unu dntre no n-a ma avut chef sa fmeze
n zua aceea.
Un nebun n restaurant
De cum am termnat cu La Moneda, echpa taana a et fara nc o
dfcutate dn [ara cu restu materauu. Aveam trezec doua de m de
metr de fm. Versunea fnaa, a capatu monta|uu reazat tmp de ase
un a Madrd, s-a concretzat ntr-un fm de patru ore pentru teevzune
ntr-unu de doua ore pentru cnematograf.
De programu n[a fusese ndepnt, Franque cu mne am ma
ramas nca patru ze, cu speran[a de a ntra n contact cu Generau
Eectrc. Tmp de doua ze, m-am dus a fecare ase ore a aceea
brasere, aa cum m spusesera a teefon. Ma aezam, ateptam fara
graba, ctnd nca o data Paii pierdui, cartea ce-m servea de amueta n
tmpu zboruror. Legatura ateptata, o fata de douazec de an cu chp
angec, purtnd unforma scfoste co La Maisonette, a sost a
penutma ntnre m-a dat paroa pentru pasu urmator: cunoscutu
restaurant Che! Henri, n carteru Portaes, unde trebua sa fu n seara
aceea ncepnd de a oree ase, avnd a mne un exempar dn zaru 0l
Mercurio o revsta cu storoare.
Am a|uns cu o oarecare ntrzere, deoarece taxu s-a bocat n
manfesta[a de strada a une no mcar de rezsten[a panca mpotrva
dctatur, nascuta a Concepcon, n urma sacrfcuu u Sebastan
Acevedo. Pe cnd mane po[e ncercau sa- rspeasca pe manfestan[,
punnd pe e furtunur cu apa, ma bne de doua sute dntre e au ramas,
uz pna a oase, nemca[ p[ de pere[, cntnd mnur de ubre. nca
sub emo[a acee demonstra[ subme, m-am aezat pe un taburet n fa[a
baruu am nceput sa ctesc pagna edtoraa dn 0l Mercurio, aa cum
m ceruse ceana, ateptnd sa se aprope cneva de mne sa ma
ntrebe: "Va ntereseaza att de mut edtoraee?" Eu urma sa spun ca da.
Ceaat trebua sa ma ntrebe de ce, ar eu sa- spun: "Pentru ca ofera
nforma[ economce, care ma ntereseaza foarte mut dn prcna
profese". Apo trebua sa es medat dn restaurant, cac a ntrare ma
atepta un automob.
Ctsem de-acum de tre or pagna edtoraa n ntregme, cnd cneva
a vent prn spate m-a ovt uor cu cotu n rnch. M-am spus: "Asta e".
L-am prvt. Era un barbat de vreo trezec de an, greo cu umer masv,
care a mers ma departe spre toaeta. M-am gndt ca-m facuse semn sa-
urmez acoo, dar n-am facut-o, cac psea paroa. Am contnuat sa prvesc
spre toaeta, pna cnd a revent m-a atns a fe ca prma oara. Atunc
m-am ntors -am vazut chpu. Avea un nas ca o conopda, buzee
groase sprncenee rupte.
- Buna, m-a spus. Cum [-a mers?
- Bne, foarte bne, am repcat.
S-a aezat pe taburetu de nga mne m-a vorbt foarte famar.
- [ amntet de mne?
- Sgur, -am raspuns pentru a f n ton cu e, cum sa nu.
aa am ma contnuat cteva mnute; [neam zaru ct ma a
vedere, ca sa- amnteasca de paroa. Dar nu -a cazut fsa. A contnuat sa
stea nga mne, prvndu-ma.
- E bne, a spus apo, nu-m fac cnste cu o cafea?
- Desgur, cu mare pacere.
Am comandat cheneruu doua cafee, dar acesta a pus pe te|ghea
doar una.
- Am cerut doua, -am spus. Una pentru domnu.
- Ah, da, a spus cheneru, vne medat.
- Dar de ce nu char acum?
- Da, a zs, char acum.
Dar n-a adus-o. Ma curos era nsa ca omuu nc ca- pasa, ar
neobnutu stua[e m-a facut ma nervos. M-a pus o mna pe umar
m-a zs:
- M se pare ca nu-[ amntet de mne, aa-?
Atunc m-am hotart sa pec.
- Ute ce-, -am spus, ca sa fu sncer, nu-m amntesc.
A scos dn portofe o bucata de zar mototota ngabenta m-a
pus-o n fa[a ochor.
- Asta-s eu, a zs.
Atunc -am recunoscut. Era un fost campon de box, foarte cunoscut
n ora, ma mut pentru dezechbru mnta dect pentru gora trecuta.
Hotart sa pec nante de-a atrage aten[a, am cerut nota de pata.
- cafeaua mea? a ntrebat.
- Bea-[-o ntr-ata parte, -am spus. [ pot da ban.
- Cum sa-m da ban! a spus. Crez ca, pentru ca m-au facut knock-
out, am a|uns att de |os, nct nu ma am demntate? Lasa-te de prost!
Strga att de tare, ca toate prvre dn oca s-au ntors spre no.
Atunc -am apucat de terba- ncheetura de boxer -am strns cu
mne de munctor forester pe care, dn fercre, e-am motent de a
mama.
- Sta ntt, a n[ees? -am zs, prvndu- drept n och. Sa nu ma
aud nc o vorba!
Am avut noroc, cac s-a ntt a fe de repede cum o uase razna. Am
patt n graba, am et n noaptea de ghea[a cu prmu tax m-am dus a
hote. La recep[e am gast un mesa| urgent de a Franque: "|-am dus
vazee a 727". 727 era numee secret pe care Pranque cu mne
dadeam case ocute de Cemenca Isaura, ar faptu ca-m dusese baga|u
acoo, dupa ce parasse hoteu n graba mare, era utmu ndcu ca cercu
se nchsese. Am pecat ca dn puca ntr-acoo, schmbnd taxu
drec[a or de cte or m se nazarea am gast-o pe Cemenca Isaura n
starea- obnuta, de nemurtoare pacdtate, prvnd a teevzor un fm
de Htchcock.
"Sau pec, sau te scufunz"
Mesa|u pe care Franque m- asase a ea era foarte expct. n dupa-
amaza aceea, do agen[ ntrebasera de no a hote. Ne copasera fee
dn regstre. Portaru povestse asta u Franque, dar e se prefacuse a nu
da vreo mportan[a unu demers ce putea f de rutna n tmpu star de
urgen[a. A predat odae fara sa dea vreun semn de nente, -a cerut
portaruu sa- cheme un tax, pentru aeroportu nterna[ona, s-a
despar[t de e, strngndu- mna dndu- un bac de neutat. Dar
portaru nu ngh[ea gaut. "Va pot gas un hote unde nu va vor gas
ncodata", -a spus. Lu Franque nsa s-a parut ma precaut sa faca pe
prostu.
Cemenca Isaura avea pregatta de|a o camera n care sa dorm e
daduse ber subrete oferuu, ca sa scape de ureche dn pere[ de
och dn ognz. Ateptndu-ma, pregatse o cna spendda, cu umnar,
vnur de mare casa sonate de Brahms, compoztoru e favort. Am stat
de vorba pna foarte trzu dupa-masa, ar ea s-a baact n azu
frustraror e trz. Nu se resemna n fa[a reata[ de a- f trecut va[a
crescnd cop barba[or e, |ucnd canasta cu matroane mbece, pentru
a sfr croetnd corap de na n fa[a teenoveeor acrmoase de a
teevzor. La aptezec do de an, descoperea ca adevarata- voca[e
fusesere upta armata, conspra[a, be[a ac[un ntrepde.
- Dect sa mor n pat cu rnch putrez, m-a spus, ma bne sa ma
coseasca un pumb ntr-o upta de strada cu po[t.
Franque a sost a doua z de dmnea[a, cu un automob nchrat,
dfert de ce pe care- foossem n zee anteroare. Aducea un mesa|
categorc, ce-m sosse pe tre ca dferte: "Sau pec, sau te scufunz". Sa
ma scunfund, adca sa ma ascund, ntrerupnd ucru, era o op[une
nadmsba. Franque credea acea ucru ob[nuse de|a snguree doua
ocur dsponbe n avonu ce peca char n acea dupa-amaza a
Montevdeo.
Era actu fna. n noaptea anteroara, desfn[asem prma echpa
chana, care prmse nstruc[un sa e desfn[eze pe ceeate,
nmnasem unu trms a Rezsten[e utmee tre cut cu fme
deveopate, pentru a f scoase dn [ara ct ma repede cu putn[a. Au
facut-o att de bne, nct cnc ze ma trzu, cnd am a|uns a Madrd,
Ey e prmse. I e adusese acasa o caugar[a tnara ncntatoare, a
fe cu Santa Teresa de |esus, care nu a vrut sa ramna a de|un, pentru ca
ma avea de ndepnt n dmnea[a aceea ate tre msun secrete, nante
de a se ntoarce n Che char n noaptea aceea ze. De curnd, am
descopert, prntr-o ntmpare ncredba, ca era aceea caugar[a care-
m servse de egatura n Bserca San Francsco dn Santago.
Eu refuzam sa pec atta tmp ct ar ma f exstat vreo posbtate de
a- nterveva pe Generau Eectrc. Perdusem dn nou egatura de a
restaurant, dar n tmp ce de|unam acasa a Cemenca Isaura, am
teefonat dn nou venca voce femnna m-a cerut sa sun ara peste
doua ore, pentru un raspuns defntv: da sau nu. Am hotart ca, daca
ob[neam acest contact macar cu un mnut nante de a decoa avonu,
aveam sa ramn a Santago, fara sa ma gndesc a prme|d. De nu,
aveam sa pec a Montevdeo. Facusem dn acest ntervu o chestune de
onoare ma durea sufetu sa nu fe punctu cumnant a ceor ase
saptamn de fercr nefercr dn Che.
A doea teefon a avut acea rezutat: trebua sa sun dn nou peste
ate doua ore. Aveam dec nca doua posbta[ nantea pecar avonuu.
Cemenca Isaura a nsstat sa ne dea un revover de thar a drumu
mare, pe care so[u e [nuse ntotdeauna sub perna, pentru a- spera pe
ho[, dar am zbutt s-o convngem ca era mprudent sa- uam. S-a
despar[t de no n acrm, cred ca ma curnd de durere ca ramnea fara
emo[a unor no aventur dect dn prcna afec[un reae ce ne-o purta. n
casa e m-am asat ce de-a doea eu. Am scos ucrure personae
ndspensabe, e-am pus ntr-o geanta mca de mna am asat acasa a
Cemenca Isaura vaza pe rote cu costumee engezet, camae de
matase cu monograme strane, cravatee taenet pctate de mna,
somptuoasa zestre de saon a barbatuu ceu ma detestat dn va[a mea.
Dntre ucrure u am utat sa e as doar pe cee pe care e purtam, de
care am scapat tre ze ma trzu, ntr-un hote dn Ro de |anero.
Cee doua ore care au urmat e-am perdut cumparnd cadour
chene pentru cop me pentru preten dn ex. Dntr-o brasere de
nga Paza de Armas, am sunat pentru a trea oara am prmt acea
raspuns: sa sun peste doua ore. Dar de data aceasta nu-m ma
raspunsese femea, c un barbat care m-a spus paroa corecta m-a
avertzat ca, daca data urmatoare nu reueau sa stabeasca egatura,
aceasta nu se ma putea face dect peste doua saptamn. Aa ca am
pecat a aeroport, urmnd sa teefonez de acoo pentru utma oara.
n dferte ocur, trafcu era ntrerupt de ucrar, semnazarea necara
devere numeroase ncurcate. Franque cu mne cunoteam foarte
bne drumu spre vechu aeroport de a Los Cerros, dar nu pe ce ce
ducea a Pudahue nu tu cum ne-am perdut ntr-un carter ndustra
agomerat. Am facut mute ocour, ncercnd sa em orunde, nu ne-
am dat seama ca mergeam n sens contrar, pna nu ne-a taat caea o
patrua motorzata de carabner.
Am cobort dn mana, hotart sa e es n ntmpnare. n ceea ce-
prvete, Franque -a copet cu ncontroabu fux a vorbare u
nforte, fara sa e ase vreun respro, n care sa conceapa vreo banuaa.
Le-a spus o poveste grabta fabuoasa despre un contract pe care
vensem sa- semnam cu Mnsteru Comunca[or, pentru a constru n
Che o re[ea de contro prn satet a trafcuu na[ona, e-a vorbt
despre rscu dramatc ca ntregu proect sa eueze, daca n |umatate de
ora nu a|ungeam a avonu spre Montevdeo. La sfrt, erau cu to[ att
de ocupa[ cu stabrea rute posbe pentru a a|unge a autostrada
aeroportuu, nct do carabner au urcat dntr-un sat n automobu or
ne-au ordonat sa- urmam.
Do ndragost[ n cautarea unu autor
Aa am a|uns a aerport, cu srenee de aarma fugeree ro ae
automobuu de po[e, care mergea ca dn puca, avnd cam o suta de
kometr pe ora, cura[nd astfe drumu. Franque a fugt spre gheu
frme Hertz, pentru a napoa mana de nchrat. Eu am fugt a teefon,
am format acea numar, pentru a patra oara n zua aceea, a sunat
ocupat. Am nsstat nca de doua or a trea oara a sunat, dar am perdut
un tmp pre[os, pentru ca femea care m-a raspuns nu a recunoscut
paroa a nchs ndgnata. Am sunat dn nou medat de data aceasta
m-a raspuns vocea barbatuu dnante, vorbnd ent amab, dar
nedndu-m nc o speran[a. Aa cum ma avertzase, nu- puteam gas
dect peste doua saptamn. Cnd am nchs, furos descura|at, ma
aveam |umatate de ora pna a pecarea avonuu.
Hotarsem cu Franque ca eu aveam sa trec de controu de a er, n
tmp ce e nchea socotee cu frma Hertz, astfe nct, daca eram arestat
acoo, sa poata fug aerta Trbunau Suprem. Dar, n utmu moment,
am hotart sa- atept char a punctu de contro.
ntrza ma mut dect norma , pe masura ce trecea tmpu, eram
dn ce n ce ma vzb cu serveta mea de drector cu cee doua gen[ de
voa|, peste punge cu cadour. Dn dfuzoare, o voce de femee, care m s-
a parut ma nervoasa dect mne, a chemat pentru utma oara pasager
zboruu spre Montevdeo. Cuprns de panca, -am dat unu hama serveta
u Franque un bet mare -am spus:
- Duce[ serveta a gheu frme Hertz spune- domnuu care
patete ca am urcat n avon sa vna repede.
- Duce[-va sngur, m-a raspuns, e ma uor.
Atunc m-am adresat une fete de a compana aerana, care controa
ntrarea pasageror:
- Va rog, -am zs, atepta[-ma doua mnute, sa-m caut pretenu
care patete mana.
- Ma sunt doar cncsprezece mnute, m-a raspuns.
Am fugt pna a gheu, fara sa-m pese de feu cum ma purtam.
Teama ma facuse sa-m perd postura prudenta a ceuat eu sa redevn
cneastu mpusv dntotdeauna. Numeroasee ore de studu, de preveder
mmetrce, de repet[ mnu[oase se dusesera n doua mnute pe apa
smbete. L-am gast pe Franque foarte cam, dscutnd cu un func[onar
de a Hertz o chestune de schmb vautar.
- Ce dracu! am excamat. Patete orct te atept n avon. Au ma
ramas doar cnc mnute.
Am facut un efort ura sa ma camez m-am prezentat a punctu de
contro. Agentu m-a deschs paaportu m-a prvt drept n och. L-am
prvt a fe, apo e s-a utat a fotografe, m-a prvt dn nou eu -am
prvt n och.
- La Montevdeo? m-a ntrebat.
- La mncarca mame, am spus.
A prvt a ceasu eectronc de pe perete a spus: "Avonu de
Montevdeo a pecat de|a". Am nsstat ca nu e a cerut confrmarea
func[onare de a Lan-Che, care atepta sa nchda sta de zbor. Ma erau
doua mnute.
Controoru m-a tampat paaportu m -a napoat surznd:
- Drum bun.
Nc nu trecusem de contro, cnd m-au chemat n gura mare prn
dfuzor, cu numee meu fas. Am crezut ca vense sfrtu ca ucru
acea, care pna acum m magnasem ca se putea ntmpa numa
atora, avea sa m se ntmpe fara gre de asta data me. m-am
gndt a asta char cu o cudata uurare. Dar ma chema Franque, pentru
ca- ratacsem prntre hrte mee tchetu de mbarcare. A trebut sa fug
dn nou pna a ere, sa cer voe of[eruu care-m tampase paaportu,
sa trec dn nou prn controae, tragndu- dupa mne pe Franque.
Am urcat utm n avon att de grab[, ca n-am fost content ca
repetam unu dupa atu acea pa pe care- facusem cu dosprezece an
n urma, cnd urcasem n avonu pentru Mexc. Ne-am aezat pe utmee
ocur, snguree dsponbe. am trat emo[a cea ma contradctore dn
ntreaga caatore: marea trste[e, fura, nsuportaba durere a
dezradacnar, dar mensa uurare ca to[ ce care partcpasera a
aventura mea erau tefer sanato. Un anun[ neateptat, vent dn
dfuzoaree avonuu, m-a pus dn nou n aerta:
- Va rugam, to[ pasager sa [na betu de caatore n mna. Se
face un nou contro.
Do func[onar mbraca[ cv, care puteau f a fe de bne de a
compana de ava[e sau de a Guvern, se afau de-acum n avon. Am
zburat mut tu ca nu e neobnut sa se ceara tchetu de mbarcare n
utmu moment, pentru cne te ce verfcare a bord. Dar era prma oara
cnd se cerea betu. Asta te asa sa crez orce. Nentt, m-am cautat
refugu n och verz a stewardese, care mpar[ea bomboane.
- E ceva absout cudat, domnoara, -am spus.
- A&, domnue, ce vre[ sa va spun, m-a repcat. Asta nu sta n
puterea noastra.
Gumnd cum facea ntotdeauna cnd era a strmtoare, Franque a
ntrebat-o daca avea sa nnopteze n Montevdeo, ar ea -a raspuns pe
acea ton ca o sa- ntrebe pe so[u e, copotu. Ct despre mne, nu ma
puteam suporta nc o cpa runea de-a tra ascuns ntr-atu. Am sm[t
pornrea de a ma rdca de-a prm pe controor strgnd: "Duce[-va cu
to[ a dracu', eu sunt Mgue Lttn, regzor de fm, fu Crstne a u
Hernn, nc vo, nc nmen, n-are dreptu sa ma mpedce sa traesc n
[ara mea cu propru nume cu propru chp". Dar, n cpa adevaruu,
m-am margnt sa arat betu cu cea ma mare soemntate posba, ghe-
mundu-ma sub curasa protectoare a ceuat eu. Controoru aba de -a
prvt m -a napoat fara sa ma prveasca.
Peste cnc mnute, a caderea ser, zburnd pe deasupra zapezor
rozabe ae Anzor, am devent content de faptu ca cee ase saptamn
pe care e asam n urma nu erau cee ma eroce dn va[a mea, aa cum
pretnsesem a sosre, c ceva cu mut ma mportant: cee ma demne. M-
am utat a ceas: era cnc zece. La ora aceasta, Pnochet ese dn
cabnetu sau de ucru, urmat de curten, strabatuse fara graba unga
gaere goaa coborse a prmu eta|, pe somptuoasa scara acoperta cu
un covor, trnd dupa e ce trezec doua de m de metr de coada de
magar pe care- aga[asem n spnare. M-am gndt cu mensa grattudne
a Eena. Stewardesa cu och de smarad ne-a servt un cockte de bun
vent ne-a nformat fara a f ntrebata:
- Credeau ca s-a strecurat un pasager candestn n avon.
Franque cu mne ne-am rdcat paharee n onoarea e.
- S-au strecurat do, am spus. Noroc!