01 Batranul si marea

Ernest Hemingway

Lipovanu Ionela
Clasa a XII-a E
02 Cuprins
Biografie
Opera
Batranul si marea- incununarea creatiei
scriitorului
03 Biografie
Ernest Miller Hemingway ( 21 iulie 1899, SUA 2 iulie 1961) a fost un romancier, nuvelist,
prozator, reporter de rzboi, laureat al Premiului Pulitzer n 1953, laureat al
Premiului Nobel pentru Literatur n 1954, unul dintre cei mai cunoscui scriitori americani din
ntreaga lume.
Opera sa are ca surs o experien de via profund i original i relateaz, conform
concepiei scriitorului, "lucrurile cele mai simple n modul cel mai simplu", ntr-o proz energic,
aspr, dur, cu o mare economie a mijloacelor stilistice i susinut de un ton colocvial.
Hemingway s-a nscut la data de 21 iulie 1899 in Illinois, o suburbie a oraului Chicago, n
familia unui medic. Era cel de-al doilea copil al cuplului Clarence Edmonds Hemingway i
Grace Hemingway. Pe cnd avea doi ani, ntr-o var, tatl su l ia pentru prima oar la pescuit
n regiunea Wallon Lake, unde avea o cas de vacan. Micuul Ernest prinde cel mai mare
pete i reuete chiar s-l aduc singur la mal. Dup acest episod, pescuitul va rmne
pasiunea lui pentru tot restul vieii. Dup terminarea colii secundare nu-i continu studiile, ci
pleac n oraul Kansas City, unde se angajeaz reporter la ziarul Kansas City Star. De aici, n
1918, se nroleaz ca voluntar n formaiile auxiliare ale Crucii Roii americane i e repartizat
ntr-o unitate de ambulane care aciona pe frontul Italia.
04 Ernest Hemingway in 1950
05 Opera
n calitatea sa de reporter de rzboi, att n Primul Rzboi Mondial, (1917 1918) ct i n Al
Doilea Rzboi Mondial, (1939 1945), dar i n Rzboiul civil spaniol, (1936 1939), autor
de povestiri, nuvelist i romancier, Ernest Hemingway impresioneaz prin utilizarea unui
numr minim de mijloace stilistice i artistice n obinerea unui impact emo ional i imaginativ
maxim asupra cititorului. Din acest punct de vedere, unii critici literari l considera un
exponent al minimalismului n literatur, dei Hemingway nu a gndit niciodat opera sa n
aceti termeni.
ntreaga opera a lui Hemingway are un puternic caracter autobiografic, fiind dominat de
conflicte emoionale puternice. ncepnd cu romanele pline de exuberan tinereasc The
Torrents of Spring, The Sun Also Rises i A Farewell to Arms, continund cu solidele Green
Hills of Africa, Winner Takes Nothing i To Have and Have Not i culminnd cu complexele
Pentru cine bat clopotele, Across the River and into the Trees i The Old Man and the Sea,
traiectoria operei lui Hemingway este un continuu crescendo al acelora i teme etern umane:
natere, moarte, via, neant, lupt, cedare, fidelitate, trdare. Gloria romanului The Old Man
and the Sea n perioada de stagnare, Hemingway a reuit s creeze cadrul pentru mai multe
romane noi, ns acestea nu s-au transformat niciodat n lucrri complete. A lsat deoparte
aceste lucrri nereuite i a nceput s scrie povestea unui btrn pescar din Cuba.
 Btrnul i marea
Btrnul i marea (n englez The Old Man and the Sea) este un roman scris de
Ernest Hemingway, pentru care a primit n 1953 Premiul Pulitzer.
Aceast nuvel (considerat de unii critici un scurt roman), ultima oper cu adevrat
important a lui Hemingway, reprezint ncununarea crea iei scriitorului att prin sensurile ei
profund umane, ct i prin mre ia sobr a mijloacelor de expresie.
Btrnul Santiago, pescar srac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se pregtete s ias din
nou in larg, la pescuit, dup aproape trei luni de trud zadarnic. Cititorul este introdus direct
in subiect:
Singur ntr-o barc pescuia btrnul pe Gulf-Stream i trecuser optzeci si patru de zile
fr s-i cad vreun pete. In primele patruzeci de zile i inuse tovra ie un biat. Dar
cnd s-a mplinit sorocul acesta i pete tot n-au prins prin ii i-au spus biatului, fr
doar i poate, btrnul e un salao, adic un om mai ocolit de noroc nici c se mai afla i,
la porunca lor, biatul a trecut pe alt barc ce din prima sptmn a prins trei pe ti
mari.
In cea de-a optzeci si cincea zi se prinde in undia btrnului un marlin, un
pete spad uria. Dou zile si dou nopi dureaz lupta ndrjit dintre om si
pete care trage barca dup el n larg. n sfrit rpus, marlinul este prea mare ca
s poat fi ridicat la bord si Santiago l leag de barc lsndu-l n ap, dar, pe
drumul de ntoarcere, rechinii l devoreaz cu toat mpotrivirea disperat a
batranului, care revine la tarm epuizat si aducand cu el doar scheletul petelui.
Aceast povestire aparent simpl reprezint in realitate o adevarat parabol a
condiiei umane, a invincibilitaii omului. Fiind pescar, Santiago nu exercit o
profesiune oarecare, ci ndeplinete un destin, un dat tot att de inevitabil ca i
acela de a fi om : Poate c n-ar fi trebuit s fiu pescar! Il strfulger un
gnd. Dar pentru asta am fost facut.
Lupta cu petele simbolizeaz btlia omului cu
existena, ncordare surd (ca atunci cnd
btrnul strnge n minile rnite frnghia de
care trage din rsputeri uriaul venit din
adncuri), nfruntarea pe fa (ca la uciderea
marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele
momente de destindere nseamn mai ales
efort cotidian, bucuria, victoria si mreia
nfrngerii. Impulsul l constituie ctigarea
traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge s
semnifice, dincolo de satisfacerea necesitailor
materiale, dorina omului de a-i afirma propria
valoare, ca justificare a existenei. Dar bucuria
afirmrii, a triumfului este repede urmat de
pierderea a ceea ce a fost dobndit cu trud si
suferin : Era prea frumos ca s dinuie
este gndul btrnului la atacul rechinilor. Iar
cnd i pune singur intrebarea: i ce te-a
nfrnt?, rspunsul este: Nimic. [...] Am ieit
prea n larg!, pescarul aparndu-ne astfel
nscris ntr-un mit al ndrznelii si semeiei
omului, care ncepe cu Icar, prabuit fiindc se
apropiase prea mult de soare.
Ca i la eroii tragediilor antice, mareia btrnului
const n asumarea curajoas a eecului, n
depirea lui prin pstrarea demnitaii umane.
Simbolul scheletului uria cu care pescarul se
ntoarce acas se opune simbolului maimuei albe
din Comedia moderna a lui Galsworthy. Dac
acesta din urm semnific blazarea unei lumi
superficiale, care gust fr efort miezul fructului
(adic plcerile uoare ale vieii) i i arunc
nepstoare coaja, scheletul petelui simbolizeaza
n mod esenializat victoria moral a omului,
satisfacia pe care i-o da nu castigul in sine, ci
constiinta faptului ca si-a nvingerii propriilor
slbiciuni, ca i-a depit propriile limite. Fora i
mreia omului constau n faptul c, pierznd o
btlie, nu se las nfrnt, ci se pregatete de alta.
Batranul si marea se incheie cu planurile de
viitor pe care i le fac Santiago si biatul.
Descurajarea de moment a btrnului face treptat
loc unui optimism exprimat prin proiecte concrete,
aparent marunte, dar care, prin nsui acest fapt,
dau senzaia revenirii la via.
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83tr
%C3%A2nul_%C8%99i_marea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ernest_Hemin
gway
https://www.google.ro/search?
q=ernest+hemingway