Ieromonah SERAFIM ROSE ORTODOXIA SI RELIGIA VIITORULUI

Se nchin crestinii ortodocsi la acelasi D mne!e ca si necrestinii" #are s nt $enomenele care asaltea! crestinism l n l mea contem%oran" # m e&%lic 'iserica Ortodo& $enomenele e&traterestre" #e este (no a constiint reli)ioas"( # m %ot crestinii ortodocsi s se %!easc de ca%cana a%osta!iei" Rs% ns l la aceste ntre*ri %rec m si la altele asemntoare c care se con$r nt #restinism l n l mea contem%oran +i,l o$er cele o%t ca%itole ale crtii de $atMiscrile reli)ioase de ast!i s nt sim%tomele nei (noi constiinte reli)ioase( care +rea s %re)teasc calea nei reli)ii mondiale a +iitor l i- Fenomene %rec m .o)a/ 0en/ Tantra/ Meditatia Transcendental/ G r Mahara1,1i/ 2are 3risna/ O04, rile/ Miscarea 2arismatic s nt %re!entate n l mina S$intilor 5rinti ai 'iserici Ortodo&e $r de care n le +a $i %osi*il crestinilor s se m6nt iasc n +rem rile ce se a%ro%ie ale l i Antihrist# +6nt nainte Prefata editorului la editia a patra Prefata autorului Introd cere 1. "Dialogul cu religiile necrestine" 2. Ecumenismul "crestin" si cel necrestin 3. "Noua era a Duhului Sfnt" 4. Cartea de fata I Reli)iile (Monoteiste(- A+em acelasi D mne!e ca si necrestinii" II 5 terea !eilor %a)6ni7 Asalt l hind ism l i as %ra crestinism l i 1. tractia !induismului 2. "a#$oiul dogmelor 3. %ocuri si practici hinduiste

4. "E&angheli#area" 'estului (. Scopul !induismului ) ""eligia *ni&ersala" III- (Min nea( n i $achir si r )aci nea l i Iis s IV- Meditatia orientala in+adea!a crestinism l 1. "+oga crestina" 2. ",en)ul crestin" 3. -editatia transcendentala V- (4o a constiinta reli)ioasa(- # ltele orientale din America anilor 89: 1. !are .rishna la San /rancisco 2. 0uru -ahara1)1i pe strodomul din !ouston 3. 2antra +oga 3n muntii din Ne4 -e5ico 4. -editatie ,en 3n nordul Californiei (. "Noua Spiritualitate" fata 3n fata cu Crestinismul VI- (Semne din #er( , 5ers%ecti+a #restin,Ortodo&a as %ra O04, rilor 1. tmosfera science)fiction 2. paritii ale 6,N)urilor si in&estigarea lor stiintifica 3. Cele sase tipuri de 3ntlniri e5traterestre 4. E5plicarea fenomenelor 6,N (. Semnificatia fenomenelor 6,N VII- (Renasterea harismatica( , n semn al +remilor 1. -iscarea penticostala 3n secolul 77 2. Spiritul "ecumenist" al ""enasterii !arismatice 3. "'or$irea 3n lim$i" 4. -ediumismul "crestin" (. 8nselaciunea dia&oleasca . titudinea fata de e5perientele "spirituale" 9. "eactii fi#ice care 3nsotesc e5perienta harismatica C. "Darurile Spirituale" care 3nsotesc e5perienta "harismatica" D. Noua "re&arsare" a Duhului Sfnt VIII- #oncl !ie , S%irit l Vremilor de %e rma 1. ""enasterea harismatica" ca semn al timpurilor . 6 "Cinci#ecime" fara !ristos 9. Noul Crestinism C. ":sus &ine curnd" D. 2re$uie 6rtodo5ia sa se alature aposta#iei; E. "Copii< este ceasul de pe urma" 2. "eligia 'iitorului

# +6nt nainte Cartea de fat=< intitulat= "6rtodo5ia si religia &iitorului"< pe care o pu$lic=m 3n traducere romneasc=< a fost scris= 3n anul 1>?2< de :eromonahul Serafim "ose @A1>B2C< &estit ascet si scriitor $isericesc< &ietuitor din o$stea -n=stirii Sfntul Paisie din nordul Californiei. /=r= 3ndoial=< cartea a fost scris= pentru spatiul american< lipsit de traditie si cultur= patristic=< cu o populatie foarte &ariat=< etnic si religios< lo&it= de tot felul de ri&alit=ti si fr=mnt=ri sectare< crestine si necrestine furi$unde< duse uneori pn= la crim=. 8nc= de la 3nceput< cartea a a&ut un larg ecou 3n lumea crestin= ortodo5= din Statele *nite ale mericii< prin faptul c= de#&=luie< cu numeroase argumente $i$lice si stiintifice< pro#elitismul religios de toate nuantele< care a g=sit un teren prolific 3ntr)o tar= att de &ast=< cu cel mai mare num=r de confesiuni< secte si grup=ri religioase din toat= lumea. utorul a urm=rit< 3n general< dou= aspecte principale. 8nti< studierea si anali#a e5act= a fenomenului religios autohton< 3n conte5tul conglomeratului multinational specific. l doilea< constatarea unui crud ade&=r< c= ma1oritatea grup=rilor crestine neoprotestante< ca si a celor necrestine< de origine oriental)asiatic=< actionea#= si fac pro#elitism su$ influenta mascat= a duhurilor rele< demonice< fapt care tul$ur= mult si d= de gndit oric=rui crestin ade&=rat< care crede cu t=rie 3n !ristos. 8ntre acestea sunt amintite att organi#atiile asiatice p=gne< de tot felul< mai ales cele hinduse< $udiste< Doghine< #en si meditatie transcedental=< care actionea#= cu forte satanice oculte< caE &r=1itorie< magie< ocultism< hipno#=< $ioenergie< satanism etc.< ct si grup=rile sectare neoprotestante< cu tot felul de a$eratii religioase. 2oate 3mpreun= urm=resc un singur scopE 3ndep=rtarea crestinilor de la 9iserica 6rtodo5= postolic= si reali#area unei religii sincretiste uni&ersale< numit= si "Noua Er="< care &a tre$ui s= cuprind= toate confesiunile crestine si necrestine< 3n perspecti&a astept=rii unui nou "-esia"< care &a fi< desigur< ntihrist< cum citim 3n Sfnta Scriptur=. utorul acestei c=rti< fiind un suflet luminat si de&otat lui !ristos< trage un puternic semnal de alarm= 3n merica< ale c=rui ecouri au a1uns si 3n Europa< prin traducerea acestei lucr=ri 3n cte&a lim$i de mare circulatie. Desi 3n spatiul $alcanic ortodo5 nu se 3ntlnesc attea grup=ri si organi#atii sectare

neoprotestante si oriental p=gneF ca 3n merica de Nord< totusi asaltul sectar de toate nuantele din ultimii ani atrage atentia tuturor. ceasta ne)a o$ligat si pe noi s= traducem cartea de fat= a P=rintelui Serafim "ose< pe care o consider=m cea mai $un=< fiind $ine documentat= si mai realist= 3n ) ceea ce pri&este pro#elitismul religios actual si scopul lor ascuns< demonic< de distrugere a 9isericii &ii< 3ntemeiat= de !ristos prin Sfintii postoli si a moralei e&anghelice traditionale ) sacre< pentru a sem=na 3n locul 6rtodo5iei< aposta#ia< ateismul< haosul< satanismul< sincretismul religios< crima< &iolenta< pornografia< homose5ualitatea< sinuciderea< sectarismul de tot felul< ura< moartea f=r= Dumne#eu si osnda &esnic=. 6r< nu putem accepta ca puterile iadului si ale 3ntunericului sectar si p=gn s= se instaure#e 3n t=rile noastre ortodo5e $imilenare. Si credem cu toat= t=ria c= :isus !ristos< -ntuitorul lumii< pentru rug=ciunile Preacuratei -aicii Sale si ale tuturor sfintilor S=i< nu ne &a l=sa $iruiti de puterea si armele satanei< c=ci 8nsusi El a #is Sfntului postol PetruE ...Pe aceast= piatr= &oi #idi 9iserica -ea< si portile iadului @gurile sectarilorC nu o &or $irui. @-atei 1G<1BC sa cum a re#istat 6rtodo5ia 3n timpul marilor persecutii p=gne din primele secoleF cum a iesit $iruitoare 3n fata marilor eresuri< care au tul$urat 9iserica lui !ristos peste o mie de aniF cum am supra&ietuit 3n fata marilor migratii p=gne din r=s=ritul asiatic si 3n fata imperiului otoman cotropitor< ca si 3n fata comunismului satanic din secolul nostru< a&em toat= speranta c= &om re#ista si de acum 3nainte< cu puterea si harul lui !ristos "=#$oiului nedeclarat al grup=rilor religioase< crestine si necrestine< al satanismului si al fortelor oculte de tot felul< au un singur scopE nimicirea 6rtodo5iei si a tr=irii duho&nicesti 3n !ristos< folosind toate armele 3ntunericului< preg=tind astfel &enirea lui ntihrist. ceast= carte se adresea#= 3n special intelectualilor si tinerilor< studenti si adolescenti< care sunt cel mai afectati de practicile demonice< paranormale< fie din curio#itate< fie din mndrie< fie din lips= de educatie religioas=< dup= attia ani de ateism si de#am=gire. %or le recomand=m 3n primul rnd aceast= carte< pentru a cunoaste ade&=rul despre secte si practicile orientale si a nu le c=dea prad= din nestiint=. C=ci se stie c= nu putini tineri si chiar intelectuali practic= Doga< spiritism< ocultism< magic< &r=1itorie< satanism etc.< renuntnd la $iseric=< la rug=ciune< la Sfnta %iturghie< la traditia patristic= ortodo5= si la $ucuria 3n&ierii 3n :isus !ristos. 2oti acesti fii ai 9isericii 6rtodo5e si ai Neamului tre$uie sal&ati< tre$uie re3ntorsi 3n snul 6rtodo5iei si 3n $ratele lui !ristos. Suntem 3ncredintati c= aceast= carte are darul de a descoperi ade&=rul despre aceste secte si "misc=ri" satanice< si poate contri$ui nu putin la recuperarea tineretului afectat din #ilele noastre. Pentru a $irui 3n aceast= grea lupt= profetit= de 8nsusi !ristos< tre$uie s= ne 3narm=m cu toate armele Duhului Sfnt< care suntE dreapta credint= ortodo5=< rug=ciunea ne3ncetat=

acas=< pe cale si la $iseric=F postul< deasa spo&edanie< 3mp=rt=sania regulat=< ascultarea de duho&nic< citirea c=rtilor sfinte< milostenia< &iata crestin= curat=< ascultarea< smerenia< cinstirea Sfintei Cruci< si< mai ales< tr=irea 3n iu$ire si iertare< 3n numele lui :isus !ristos< Care a spus Sfintilor postoli si prin ei nou= tuturorE 8ndr=#niti< Eu am $iruit lumeaH @:oan 1G<33C "ED C2:

Prefata editorului la editia a patra I I ianuarie 1>>J P=rintele Serafim "ose< autorul acestei c=rti< a fost unul din acei oameni rari< 3n care geniul intelectual s)a unit cu adncimea co&rsitoare a unei inimi pline de iu$ire. Preocupat de la o &rst= foarte fraged= de pro$lema fundamental= a de&=rului< el %)a descoperit dup= c=ut=ri chinuitoare< nu su$ forma &reunei idei a$stracte sau a unui sistem< ci 3n 8ns=si Persoana lui :isus !ristos< asa cum i S)a descoperit El 3n plin=tatea 9isericii Crestin 6rtodo5e. Nu mult dup= ce a descoperit 6rtodo5ia la 3nceputul anilor 1>GJ< P=rintele SerafimII a 3nceput s= studie#e< din aceast= nou= perspecti&=< curentele filosofice< sociale si spirituale ale lumii contemporane< c=rora le)a demonstrat< la lumina Descoperirii dumne#eiesti< caracterul constituti& nihilist. cest studiu a&ea s= re#ulte 3ntr)o lucrare filosofic= de mari proportii< intitulat= 8mp=r=tia omului si 8mp=r=tia lui Dumne#eu. II pe atunci Eugen@n.tr.C Dar din cau#a unor gri1i mai urgente< precum organi#area unei fr=tii misionare ortodo5e si a unei re&iste aferente< cartea nu a fost terminat= niciodat=. *nul din principalele capitole despre "noua spiritualitate" a &remurilor din urm= nu a r=mas dect su$ forma de note si plan general. 2otusi cu ani mai tr#iu< cnd P=rintele Serafim a&ea s= plece spre a &ietui ca monah 3n muntii din nordul Californiei< el a re&enit asupra pro$lematicii "noii spiritualit=ti". De data aceasta 3ns= modul s=u de a 3ntelege crestinismul ortodo5 era considera$il l=rgit< att datorit= studiului teoretic ct si< mai ales< tr=irii si asce#ei personale. 8n acest cadru de studiu 3nt=rit de rug=ciune ap=rea si mai puternic contrastul dintre curentele pseudo) spirituale si ade&=rata &iat= duho&niceasc= mntuitoare care pune accentul pe tre#&ie. %im$a1ul folosit de P=rintele Serafim pentru descrierea acestor realit=ti spirituale comple5e nu este nici pe departe dificil sau o$scur ci< dimpotri&=< accesi$il si la o$iect. Pre#enta lucrare a ap=rut la mi1locul anilor 1>?J si ea preci#ea#= lapidar si f=r= echi&oc po#itia 6rtodo5iei fat= de curentele spirituale contemporane< 3ntr)un lim$a1 ai c=rui

termeni sunt limpe#i si rostiti cu &oce tare. Chiar dac= P=rintele Serafim folosea 3n lucr=rile sale un ton 3ntruct&a mai atenuat< el nu ocolea niciodat= ade&=rul ce tre$uia rostitF el a&ea constiinta clar= c= timpul pe care 31 mai a&em la dispo#itie este scurt< si c= el tre$uie r=scump=rat< mai ales c=< a#i ca si ieri< num=rul c=derilor de la dreapta credint= creste &=#nd cu ochii< iar formele pe care acestea le cap=t= sunt din ce 3n ce mai su$tile. P=rintele Serafim a&ea constiinta c= tre$uie s=)i scuture pe contemporanii s=i din somnul lene&irii si al 3nsel=rii de sine si s= le indice calea ade&=rului. ceast= atitudine multi cititori o aprecia#=< altii 3n schim$ o consider= dur= 3n mod inutil. cestora din urm= le recomand=m s= citeasc= si conferintele pastorale ale P=rintelui Serafim< ap=rute att 3n &olum cat si 3n pu$licatia "2he 6rthodo5 Kord".I I 'e#i cartea sa 0odLs "e&elation to the !uman !eart< @Platina California<1>B? C si articolele ":n Step 4ith Sts. PatricM and 0regorD of 2ours"@ in 2he 6rtodo5 Kord< Platina< California< no.13GC< ""aising the -ind< Karming the !eart" @2he 6rthodo5 Kord< no. 12GC< "2he 6rthodo5 Kord)'ie4" @2he 6rtodo5 Kord no. 1J(C< si "6rtodo5D in the *S " @2he 6rthodo5 Kord< no. >4C. 8n aceste conferinte< tonul P=rintelui Serafim< desi "se&er" 3n demascarea 3nsel=ciunilor demonice ) care le anulea#= si celor mai $ine intentionati< orice sans= de mntuire )< 3si p=strea#= cu toate acestea o c=ldur= plin= de compasiune fat= de cei c=rora le &or$este. %a #ece ani de la aparitia primei editii re&i#uite< 6rtodo5ia si religia &iitorului ar putea p=rea o lucrare dep=sit=. Dar o carte despre misc=rile religioase contemporane cu greu 3si poate p=stra noutatea. -ulte cele$rit=ti religioase< asemenea stelelor de cinema< dispar spre a face loc altora noiF unele dintre ele se mentin< schim$ndu)si doar numele la fiecare cti&a ani. Nu cu mult 3nainte de sfrsitul &ietii sale< P=rintele Serafim a fost rugat s= mai adauge si alte capitole c=rtii sale< precum Sufismul. Dac= ar mai fi tr=it< chiar aceasta a sasea retip=rire ar fi cunoscut l=rgiri su$stantiale. Desi unele dintre misc=rile descrise 3n aceste pagini nu mai sunt poate att de la mod=< ele sunt totusi pre#ente< dar su$ alte 3nf=tis=riF c=ci manifest=rile religioase noi nu sunt altce&a dect &ariante ale altora &echi. stfel< o$ser&atiile P=rintelui Serafim sunt la fel de &ala$ile ast=#i ca si 3n #iua 3n care le)a formulat 3ntia oar=. -ai mult. 2recerea timpului nu a f=cut dect s= confirme e5actitatea interpret=rii lor. "Noua spiritualitate" s)a conturat tocmai 3n directia descris= de P=rintele Serafim. 8n societatea american= termenul de "Ne4 ge" este de1a consacrat 3n lim$a1ul cotidian si acceptat de c=tre societate. /aptul acesta a pro&ocat un ade&=rat &al de pu$licatii crestine mai ales din directia 9isericilor Protestante ) care semnalau pericolele noilor orient=ri. *na dintre ele< care a de&enit foarte repede cunoscut= si care se intitulea#= "2he Seduction of ChristianitD" @Seductia CrestinismuluiC d= la i&eal= modul 3n care "noua spiritualitate" se infiltrea#= chiar 3n snul 9isericilor crestine principale. stfel de lucr=ri demonstrea#= c= societatea contemporan= de&ine din ce 3n ce mai constient= de realit=ti pe care P=rintele Serafim le &=#use prefigurndu)se cu multi ani

3nainte. 8ns=< lipsa unei &i#iuni ortodo5e asupra e5istentei< singura care totali#ea#= 3ntreaga e5perient= a crestinismului de)a lungul &eacurilor< nu le permite din p=cate acestor autori s= scoat= con&ing=tor 3n e&ident= superioritatea 3n&=t=turii -ntuitorului :isus !ristos 3n fata acestei asa)#ise "noi spiritualit=ti". cesti autori indic= 1ust pericolele care se ascund 3n practicile mistice necrestine< dar ei nu pot opune acestor practici modelul unei &ieti spirituale cu ade&=rat duho&nicesti< prin care persoana uman= se poate ridica pn= la contemplarea lui Dumne#eu< asa cum ne apare descris 3n operele ascetice ortodo5e @filocaliceC si 3n 'ietile Sfintilor. -ai mult. cesti autori nu sesi#ea#= c= tocmai climatul de s=r=cire spiritual= a unui crestinism diminuat si atenuat din lumea @mai alesC occidental= este cel care a fa&ori#at aparitia acestei "noi constiinte religioase". 8n multitudinea curentelor religioase care de care mai ispititoare se afl= antrenate multe persoane de $un= credint=. Dar cel 3nsetat s= afle ade&=rul si sincer cu sine 3nsusi &a tre$ui s= ai$= cura1ul de a merge pn= la cap=t 3n acceptarea de&=rului< asa cum ni s)a descoperit el 3n Persoana lui !ristos. st=#i 3n "usia diferitele forme de pseudo)spiritualitate se $ucur= de o popularitate uluitoare< lucru pe care 3l pre&=#use de1a P=rintele Serafim. Poporul rus< asfi5iat de atmosfera groas= de materialism 3n care statul so&ietic l)a silit s= tr=iasc=< crede c= orice doctrin= sau curent care 3si spune "spiritual" 3i si poate aduce mntuirea. Dar 3n atmosfera actual= "de deschidere" din interiorul "usiei< se poart= discutii aprinse< nu numai pe tema noilor curente spiritualisto)religioase< ci si pe tema 6rtodo5iei traditionale. %a ni&el oficial a&em de)a face cu un discurs ortodo5 patetic datorat faptului c= ierarhii numiti de Statul So&ietic sunt ei 3nsisi adeptii unui crestinism diminuat si conforta$il ai unui crestinism dispus la compromisuri< adic= ai unui Crestinism lipsit de Crucea lui !ristos. cest fel de crestinism face si el parte din "religia &iitorului"< adic= religia mondial) uni&ersalist= a lui ntihrist< al c=rui tel suprem este s= incorpore#e crestinismul 3n propria sa doctrin=< dar dup= ce &a fi eliminat din el< pe neo$ser&ate< 3ns=si arma mntuirii noastre< adic= Sfnta Cruce a lui !ristos. %a un ni&el care scap= ochiului pu$lic si camerelor de luat &ederi< e5ist= oameni 3n "usia @ca si 3n 3ntreaga lume ortodo5= @n. tr.CC< care predic= cu ade&=rat cu&ntul lui Dumne#eu si multi care au o tr=ire autentic= 3n duhul curat ortodo5. Credinciosii 3nsetea#= dup= literatura religioas= autentic= si multi dintre ei au capacitatea duho&niceasc= de a deose$i ade&=rul de minciun=. cestia sunt oamenii care se hr=nesc cu cele mai adnci 3n&=t=turi ale Sfintei 2raditii 6rtodo5e la focul c=rora s)a l=murit si format si P=rintele Serafim "ose. :esind c=liti de pe urma terorii celor sapte#eci de an de persecutii< acesti oameni sunt gata s=)% urme#e pe !ristos pe 0olgota iar eroismul lor este un im$old si pentru noi< cei din 6ccident< s= re#ist=m si s= lupt=m contra ispitelor care ne 3ncon1oar= si care sunt cel mai adesea de o su$tilitate per&ers= si su$&ersi&=. 8n acest conte5t cartea P=rintelui Serafim "ose poate fi socotit= f=r= team= o scriere spiritual= clasic= a &remurilor noastre si credem c= aceasta a sasea reeditarea &a mai fi

urmat= si de altele. "eactiile pe care tip=rirea ei de1a le)a suscitat sunt cu totul remarca$ile. nul trecut de e5emplu< doamna Constance Cum$eD< a&ocat= crestin=< autoare a c=rtii de mare popularitateE "Pericolele curcu$eului" 2he !idden Dangers of the "ain$o4I< ne)a scris c= lectura c=rtii 6rtodo5ia si religia &iitorului este compara$ila< pe lng= alte lucr=ri din domeniu< cu t=ria unui i#&or de ap= &ie. Ea a recomandat aceast= carte pu$licului si a pre#entat)o 3n inter&iuri tele&i#ate. I Citat= pe larg in cartea lui 9runo Kurt#< Ne4 ge< Ed. de 'est< 1>>2< 1>>4 @n. tr.C "eactia din interiorul "usiei a fost si mai surprin#=toare. /=r= ca cine&a din 'est s= 3ncerce s=)l fac= cunoscut pe P=rintele Serafim pu$licului rus< acesta l)a descoperit singur< 3n pofida tuturor piedicilor si riscurilor ridicate de regimul ateist. u ap=rut traduceri rusesti ale c=rtilor< 6rtodo5D and the "eligion of the /uture @6rtodo5ia si religia &iitoruluiC< 2he Soul after Death @Sufletul dup= moarteC< 0odLs "e&elation to the !uman !eart @Descoperirea lui Dumne#eu din inim=C si ale multora din articolele saleF aceste materiale sunt distri$uite 3n te5te $=tute la masin= c=ci nu este permis= tip=rirea lor. Nudecnd dup= corespondenta pe care continu=m s= o primim< putem afirma c= P=rintele Serafim este cunoscut 3n 3ntreaga "usie. 6amenii de acolo ne cer mereu alte si alte lucr=ri ale "gnditorului ieromonah Serafim "ose". 6rtodo5ia si religia &iitorului 3i interesea#= cu deose$ire pentru c= ea r=spunde unei realit=ti stringenteE ritmul alarmant 3n care noi curente spiritualiste se infiltrea#= prin fraud= 3n "usia de a#i. /ie ca aceast= carte s= continue s= lumine#e< cu a1utorul lui Dumne#eu< pe cei ce doresc s= ias= din 3ntuneric< si s=)i 3nt=reasc= spre !ristos pe cei ce p=sesc 3n lumina con&ingerii c= strmt= este calea ce duce la &iata &esnic=. P=rintele Damaschin -n=stirea Sf. 0herman de lasMa Platina< California< 1>B>

Prefata autorului I I martie< 1>?> 6rice ere#ie 3si re&endic= propria "spiritualitate" si propria metod= de practicare a &ietii religioase. "omano)catolicismul de e5emplu a a&ut pn= de curnd o not= a sa distincti&= concreti#at= prin "cultul inimii sacre"< primatul papal< purgatoriul si indulgentele< re&elatiile diferitilor "mistici" si alte asemenea elemente< 3n care o$ser&atorul crestin) ortodo5 atent detectea#= tot attea manifest=ri practice ale erorilor teologice ale "omei 3n cadrul spiritualit=tii romano)catolice contemporane.

Si protestantismul fundamentalist are propriul s=u mod de a practica rug=ciunea< cnt=rile sale tipice si propria sa cale c=tre o "renastere" spiritual=< elemente care reflect= si ele< la rndul lor< erorile dogmatice fundamentale proprii protestantismului. 8n cartea de fat= 3ns=< ne &om ocupa de "spiritualitatea" ecumenismului< ere#ia de c=petenie a secolului 77. Pn= de curnd se putea considera c= Ecumenismul este ce&a prea artificial si prea sincretic pentru a i se putea atri$ui o spiritualitate specific=E agendele de lucru cu program "liturgic" ale 3ntrunirilor ecumenice mari si mici presupuneau< nimic mai mult< dect o slu1$= protestant= de duminic=< ce&a mai ela$orat= dect una o$isnuit=. Ecumenismul este ere#ia care are la $a#= credinta c=< de fapt< nu e5ist= o 9iseric= &=#ut= a lui !ristos si c= structura sa &i#i$il= la ni&elul societ=tii umane se formea#= de a$ia acum< prin eforturile uni&ersaliste ale Ecumenismului de a uni toate 9isericile crestine @si chiar pe cele necrestineC 3ntr)o unic= 9iseric= mondial=. Natura 3ns=si a Ecumenismului este aceea de a crea 3n sufletele adeptilor s=i anumite atitudini spirituale care< cu timpul< s= produc= o "pietate" si o "spiritualitate" tipic ecumeniste. Pri&ind 3n 1urul nostru nu se poate s= nu remarc=m o anumit= atitudine de "e5pectatie" si "c=utare" religioas= pe care sufletele pustiite ale desertului ecumenist si)o re#ol&= 3n "spiritul" unei "piet=ti" care nu mai este simplu protestant= 3n esenta sa. 6dat= reali#at= aceast= constatare nu se poate s= nu &edem c= timpul "spiritualit=tii" si "piet=tii" tipic ecumeniste de1a a sosit. ceast= carte a 3nceput s= fie scris= 3n 1>?1 si ea a constat dintr)un studiu al celei mai noi initiati&e "ecumenice" si anume "deschiderea dialogului cu religiile necrestine". Patru din capitolele acestei c=rti s)au tip=rit 3n periodicul "2he 6rthodo5 Kord" @Cu&ntul 6rtodo5C 3n anii 1>?1 si 1>?2< si anume cele continnd un raport al e&enimentelor petrecute 3ncepnd cu ultima parte a anilor 1>GJ si pn= la 3nceputul anului 1>?2. *ltimul dintre aceste capitole const= dintr)o discutie am=nuntit= asupra "renasterii harismatice"< care tocmai fusese adoptat= de mai multi preoti din merica< miscare identificat= a fi o &ariant= a "spiritualit=tii ecumeniste ce 3nsumea#= e5periente religioase specific necrestine". -ai cu seam= acest din urm= capitol a strnit un mare interes printre crestinii ortodocsi< con&ingndu)i pe multi dintre ei s= nu se al=ture misc=rii "harismatice". ltii< care de1a participau la 3ntrunirile "harismatice"< au hot=rt< 3n urma lecturii acestui capitol< s= p=r=seasc= miscarea si au confirmat prin m=rturiile lor multe din conclu#iile articolului pri&itoare la ea. De atunci 3ncoace< "miscarea harismatic=" a parohiilor "ortodo5e" din merica a adoptat 3n 3ntregime lim$a1ul si tehnicile unei re3nnoiri tipic protestante< dup= cum afl=m din periodicul 2he %ogos @%ogosulC editat de Pr. Euse$ius StephanouF si orice o$ser&ator serios remarc= imediat caracterul eminamente neortodo5 al unei atari "re3nnoiri". 8ns=< 3n pofida mentalit=tii protestante a initiatorilor si animatorilor s=i< "renasterea

harismatic=" este< 3n calitate de miscare "spiritual="< un curent care dep=seste sfera de definitie protestant=. 8n articolul mentionat am caracteri#at aceste practici harismatice folosind e5presia de "mediumism crestin"< pe care mi l)au sugerat chiar m=rturiile celor care au f=cut e5perienta lor 3n mod direct ) si am demonstrat sorgintea lor "spiritualist) ecumenist=" care generea#=< su$ ochii nostri< noua religie necrestin= a &iitorului. 8n &ara anului 1>?4< una din mn=stirile 9isericii "use din E5il aflate 3n merica a primit &i#ita unui tn=r care fusese 3ndreptat 3ntr)acolo @la chilia unui anumit monahC de c=tre un anumit "spirit" care 3l 3nsotea pretutindeni< nep=r=sindu)l niciodat=. 8n timpul scurtei sale sederi la mn=stire< monahii au aflat< din &or$= 3n &or$=< care era po&estea acelui tn=r. Pro&enea dintr)o familie protestant= de tip conser&ator a c=rei atmosfer= de usc=ciune spiritual= 3l nemultumea profund. Deschiderea c=tre e5perientele cu ade&=rat "spirituale" i)a fost pro&ocat= prin intermediul $unicii sale penticostale. %a contactul cu 9i$lia d=ruit= de aceasta< el a primit $rusc "daruri spirituale"< dintre care mai cu seam= acel "spirit" in&i#i$il care 3i d=dea instructiuni precise referitoare la directia 3n care s= se 3ndrepte si 3n ce locuri s= c=l=toreasc=. 2ot printre "darurile" primite se num=ra si capacitatea de hipno#= a e&entualilor interlocutori< c=rora le putea induce chiar fenomenul de le&itatie @cu care adeseori 3i terori#a< 3n glum=< pe ateii din antura1ul s=uC. *neori i se 3ntmpla s= se 3ndoiasc= de pro&enienta di&in= a "darurilor" sale< dar aceste 3ndoieli 3i erau spul$erate la gndul c= "usc=ciunea" sa spiritual= disp=ruse< c= prin contactul cu 9i$lia el ren=scuse "spiritual" si c= acum ducea o &iat= foarte $ogat= 3n rug=ciune si 3n "spiritualitate". 8n urma &i#itei la acea mn=stire ortodo5= si mai ales dup= lectura articolului despre "renasterea harismatic="< acest tn=r a admis c= pentru 3ntia oar= a aflat o e5plicare clar= e5perientelor sale "spirituale". El a m=rturisit chiar c= se prea poate ca "spiritul" care 3l 3nsotea pretutindeni s= fi fost unul malefic. Dar aceast= constatare nu a p=rut s=)l afecte#e si el p=r=si mn=stirea f=r= s= se fi con&ertit la 6rtodo5ie. Doi ani mai tr#iu< cnd acest tn=r &i#it= din nou mn=stirea< el declar= c= renuntase la acti&it=tile "harismatice" ca fiind prea prime1dioase si c= 3si g=sise linistea sufletului 3n meditatia ,en. ceast= strns= leg=tur= dintre e5perientele spirituale "crestine" si cele orientale este o caracteristic= inconfunda$il= a spiritualit=tii "ecumenice" contemporane. %a aceast= a doua editie la cartea de fat= s)au ad=ugat noi informatii de ultim= or= pri&itoare la cultele religioase orientale si la un anume fenomen "secular" ma1or care contri$uie la formarea unei "noi constiinte religioase"< chiar si printre rndurile asa)#isilor atei. Este ade&=rat c= nici unul dintre aceste elemente nu are semnificatie hot=rtoare 3n orientarea spiritual= a omului contemporan< dar fiecare dintre ele e5emplific= 3ntr)un mod propriu setea cu care omul contemporan doreste aflarea unei c=i sufletesti care s= nu semene cu crestinismul lipsit de &lag= cu care l)a o$isnuit protestantismul si catolicismul din lumea occidental=. Dar toate aceste elemente 3nsumate dau la i&eal= o

3nsp=imnt=toare unitate a demersului lor< iar scopul final si malefic al acestui demers concertat luceste de1a la ori#ont. %a scurt= &reme dup= pu$licarea acestui articol despre "renasterea harismatic="< am primit o scrisoare la redactia pu$licatiei "2he 6rthodo5 Kord" prin care un teolog si tr=itor recunoscut si respectat din ierarhia 9isericii 6rtodo5e "use ne)a spusE "Ceea ce ati descris 3n aceast= carte nu este altce&a dect religia &iitorului< religia lui ntihrist". Pe m=sur= ce astfel de forme de fals= spiritualitate pun st=pnire pn= si pe acei oameni care 3si spun crestini ortodocsi< ne 3nsp=imnt=m de dimensiunile 3nsel=ciunii care 3i pndeste pe crestini nea&erti#ati si ne3nt=riti duho&niceste. ceast= carte se doreste a fi un semnal de alarm= si un 3ndemn la tr=ire 3n dreapta credint= a lui !ristos< constient= si constienti#at=< mai ales 3n lumea posedat= de duhuri necurate 3n care tr=im. Cartea de fat= nu este o tratare e5hausti&= a noii religii< care nici nu a atins de altfel fa#a sa final= de de#&oltare. Ea este doar o e5plorare preliminar= a acelor tendinte spirituale care preg=tesc doar drumul ade&=ratei religii anticrestine< o religie care 3si &a mentine doar o fatad= de crestinism< dar al c=rei continut se &a $a#a pe e5periente "initiatice" de natur= demonic=. /ie ca acest raport asupra acti&it=tilor satanice< care se duc din ce 3n ce mai e&ident si mai pe fat=< adeseori 3n chiar rndurile crestinilor ortodocsi< s=)i fac= pe acestia din urm= s= 3nteleag= c= din ne$=gare de seam= ei pot pierde harul Duhului Sfnt. /ie ca Duhul Sfnt s=)i 3ndemne< pe de alt= parte< s= nu se 3ndep=rte#e niciodat= de ade&=ratele i#&oare ale tr=irii crestineE Sfnta )Scriptur= si 3n&=t=tura Sfintilor P=rinti ai 9isericii 6rtodo5e. A Strmt= si 3ngust= este calea care duce la &iat= si putini sunt cei care o afl=. /eriti)&= de proorocii mincinosi< care &in la &oi 3n haine de oi< iar pe din=untru sunt lupi r=pitori. Dup= roadele lor ii &eti cunoaste... Nu oricine 3mi #ice "Doamne< Doamne"< &a intra 3n 3mp=r=tia Cerurilor< ci cel ce face &oia 2at=lui -eu Celui din ceruri. -ulti 3mi &or #ice 3n #iua aceeaE "Doamne< Doamne< au nu 3n numele 2=u am proorocit si nu 3n numele 2=u am scos demoni si nu 3n numele 2=u minuni multe am f=cut;" Si atunci &oi m=rturisi lorE Niciodat= nu &)am cunoscut pe &oi. Dep=rtati)&= de la -ine cei ce lucrati f=r=delegea. De aceea< oricine aude aceste cu&inte ale -ele si le 3ndeplineste asem=na se &a $=r$atului 3ntelept care a cl=dit casa lui pe stnc=.

-atei< cap. ?<14)1G< 21)24

Introd cere
;- (Dialo) l c reli)iile necrestine(
2r=im 3ntr)o epoc= de adnc de#echili$ru spiritual< epoc= 3n care multi crestini ortodocsi sunt ca niste copii dusi de &aluri< purtati 3ncoace si 3ncolo de orice &nt al 3n&=t=turii< prin 3nsel=ciunea oamenilor< prin &iclesugul lor< spre uneltirea r=t=cirii @Efeseni 4<14C. Pare 3ntr)ade&=r s= fi sosit timpul cnd oamenii nu mai sufer= 3n&=t=tura s=n=toas=< ci ) dornici s=)si desf=te#e au#ul ) 3si gr=m=desc 3n&=t=tori dup= poftele lor< si 3si 3ntorc au#ul de la ade&=r si se a$at c=tre $asme @:: 2im 4<3)4C. Ne 3ncearc= un sentiment de consternare cnd citim cele mai recente documente si lu=ri de po#itie ale misc=rii ecumenice. "epre#entanti ai Conferintei Permanente a Episcopilor 6rtodocsi din merica 3mpreun= cu alte persoane oficiale ale ierarhiei ortodo5e se 3ntrunesc la ni&el 3nalt cu "omano)catolicii si cu Protestantii si dau pu$licit=tii "declaratii comune" pe teme cum ar fi Sfnta 3mp=rt=sanie sau tr=irea crestin=. Dar 3n cadrul unor astfel de 3ntruniri la &rf se omite s= li se comunice eterodocsilor @neortodocsilorC c= 9iserica 6rtodo5= este 9iserica lui !ristos la care suntem chemati cu totii< c= numai prin tainele acestei 9iserici lucrea#= harul Duhului Sfnt< c= mem$rii ei sunt mem$ri ai 2rupului lui !ristos care se 3mp=rt=sesc de acest har prin efort personal nemi1locit de cur=tire a trupului si sufletului 3n interiorul 9isericii 6rtodo5e si c= f=r= 3ntelegerea acestor aspecte fundamentale toate "dialogurile" si "declaratiile comune" nu sunt dect o caricatur= cu pretentii de tinut= academic= a ade&=ratului dialog crestin ) dialog al c=rui tel unic nu poate fi altul dect mntuirea sufletelor omenesti. Dar multi dintre participantii ortodocsi la aceste "dialoguri" $=nuiesc< ori s)au con&ins de1a< c= ele nu constituie nici pe departe cadrul 3n care s= se poat= face au#it= &ocea 6rtodo5ieiF ei &=d c= 3ns=si atmosfera de "li$eralism" ecumenic a acestor 3ntruniri anulea#= orice ade&=r care s)ar putea rosti 3n cadrul lor. cesti participanti r=mn 3ns= t=cuti< pentru c= "spiritul &remilor" pe care le tr=im este adesea mai tare dect glasul constiintei ortodo5e.I I 'e#i DiaMonia< 1>?J< nr. l< p.?2F St. 'ladimiris< 2heological OuarterlD< 1>G>< nr.4< p.22(F etc %a ni&ele mai putin 3nalte< "conferintele" si "discutiile ecumenice" se organi#ea#= de o$icei cu participarea unui "&or$itor" din partea 6rtodo5= si chiar cu oficierea unei "%iturghii 6rtodo5e". tmosfera acestor "conferinte" este 3ntr)att de marcat= de diletantism si de superficialitate< 3nct ele< departe de a slu1i la crearea unei "unit=ti" att

de dorite de animatorii lor< pun mai curnd 3n e&ident= a$isul de necuprins ce se casc= 3ntre ade&=rata 6rtodo5ie si &i#iunea "ecumenist=" asupra lumii si &ietii.II II 'e#i So$ornost< :arn=< 1>?B< pg. 4>4)B etc. %a ni&elul actiunii< acti&istii ecumenisti profit= de atitudinea nehot=rt= a intelectualilor ortodocsi in&itati la aceste conferinte si de faptul c= ei nu sunt ferm ancorati 3n traditia ortodo5=F se merge pn= 3ntr)acolo 3nct e5presii formulate de acestia< precum "acordul de fond asupra punctelor liturgice si dogmatice"< sunt folosite de acti&istii ecumenisti ca $a#= pentru cele mai incredi$ile ino&atii< precum oferirea Sfintei 3mp=rt=sanii si ereticilor. %a rndul ei< aceast= stare de confu#ie permite ideologilor ecumenisti s= lanse#e 3n rndul maselor declaratii lipsite de acoperire care fac din aspectele fundamentale ale teologiei dogmatice ortodo5e o comedie ieftin=. :at= 3n ce termeni 3si permite s= &or$easc= Patriarhul thenagorasE "'= cere &reodat= sotia d&s. p=rerea ct= sare s= pun= 3n mncare; Cu sigurant= c= nu< c=ci 3n aceast= pri&int= ea are infaili$ilitatea. S= o ai$= asadar si Papa< dac= asta doreste".I I !ellenic Chronichle< pril ><1>?J Crestinii ortodocsi constienti se pot 3ntre$a pe $un= dreptate unde &or sfrsi toate acestea si pn= unde &a fi 3mpins= limita tr=d=rilor< falsific=rilor si demol=rii din interior a 6rtodo5iei. Nu s)a f=cut pn= acum nici un studiu atent 3n aceast= pri&int=< dar tinnd cont de logica desf=sur=rii e&enimentelor< nu este imposi$il s= &edem 3n ce directie se 3ndreapt= ele. :deologia care st= 3n spatele misc=rii ecumenice< care a inspirat declaratii si actiuni de felul celor mentionate mai sus< este o ere#ie ai c=rei termeni sunt de1a clar definitiE "9iserica lui !ristos nu e5ist=< nimeni nu se afl= 3n posesia de&=rului a$solut. 9iserica se constituie de)a$ia acum< 3n #ilele noastre". Dar nu tre$uie s= de#$atem prea mult pentru a a1unge la conclu#ia c= demolarea din interior a 6rtodo5iei< adic= a 9isericii lui !ristos< ar 3nsemna de fapt distrugerea a 3nsusi Crestinismului. C=< dac= nici una dintre 9isericile actuale nu poate pretinde c= este ade&=rata 9iseric= a lui !ristos< atunci o com$inare a lor nu &a duce nici ea la alc=tuirea acestei 9iserici unice< sau nu 3n modul si 3n sensul 3n care a 3ntemeiat)o !ristos. Si dac= toate aceste 9iserici crestine nu e5ist= dect 3n m=sura 3n care se pot raporta una la cealalt=< atunci nici o 3nsumare a lor nu &a putea re#ulta 3ntr)o 9iseric= a$solut=< c=ci o atare 3nsumare &a tre$ui si ea s= se raporte#e la alte organi#atii "religioase". Si iat= cum ecumenismul "crestin" nu &a putea s= sfrseasc= dect in sincretismul unei religii mondiale. C=ci< 3ntr)ade&=r< acesta este scopul nem=rturisit al ideologiei de tip masonic< care inspir= si anim= "-iscarea Ecumenic="< ideologie care< la ora actual=< a p=truns att de adnc 3n constiinta celor care particip= la asa)#isul dialog ecumenic< 3nct pentru crestinismul denaturat de ast=#i urm=torul pas logic care se prefigurea#= este intrarea 3n comuniune cu

religiile necrestine. D=m< 3n cele ce urmea#=< cte&a e5emple care indic= liniile de de#&oltare a -isc=rii Ecumenice din afara Crestinismului. 1. Pe 2? iunie< 1>G(< s)a con&ocat la San /rancisco o Conferint= religioas= pentru pacea mondial=< cu oca#ia ani&ers=rii a 2J de ani de la 3nfiintarea unei filiale a 6rgani#atiei Natiunilor *nite 3n acel oras. 3n fata unui pu$lic de 1JJJJ de persoane repre#entanti ai religiilor !indus=< 9udist=< -usulman=< -o#aic=< Protestant=< Catolic= si 6rtodo5= au tinut cu&nt=ri despre fundamentarea "religioas=" a notiunii de pace mondial=< iar un cor "inter confesional" de 2JJJ de &oci a intonat imnuri religioase apartinnd tuturor denominatiunilor. 2. 8ntr)o declaratie oficial= la cel de)al 1>)lea Congres al clerului si laicatului din Dioce#a 0reac= a mericii de Nord si de Sud @ tena< iulie 1>GBC< s)a afirmatE "Credem c= -iscarea Ecumenic=< chiar dac= a luat nastere 3n snul Crestinismului< tre$uie s= fie o miscare a tuturor religiilor care 3si dau mna". 3. "2he 2emple of *nderstanding< :nc". @2emplul 3ntelegeriiC< o fundatie merican= initiat= 3n 1>GJ ca un soi de " sociatie a "eligiilor *nite" cu scopul de a "cl=di 2emplul sim$olic 3n diferite colturi ale lumii" @3n perfect acord cu doctrina /rancmasonerieiC< a tinut pn= 3n pre#ent mai multe "conferinte la &rf". %a prima dintre ele< organi#at= la Calcutta 3n 1>GB< trapistul IC 2homas -erton IIC a declaratE "Suntem de1a 3n unitate. Ceea ce tre$uie s= ne redo$ndim 3ns= este unitatea primordial=". I 2rapist< mem$ru al ordinului romano)catolic cistercian< reorgani#at de c=tre a$alele de "ance 3n 1GG4< in cadrul m=n=stirii "%a 2rappe" din Normandia @n. tr.C II C=lug=r american @1>1()1>GBC din ordinul cislercienilor n=scut la Prades< 3n /ranta din tat= neo#eelande# si mam= american=. studiat si apoi a predat literatura engle#= la *ni&ersitatea din Colum$ia< iar 3n 1>3B s)a con&ertit la romano)catolicism< intrnd 3n ordinul trapist la m=n=stirea 6ur %adD of 0ethsemane din statul .entucMD. 9iografia sa de mare succes @su$linia#= titlul originalC 2he Se&en StoreD -ountain @-untele cu sapte eta1e< 1>4GC a determinat un mare num=r de persoane s= se c=lug=reasc=. Pledea#= pentru un monahism orientat c=tre lume @&e#i Contemplation in a Kord of ction< Contemplatia 3ntr)o lume a actiunii< 1>?1C< $ucurndu)se de o popularitate imens= si purtnd o corespondent= $ogat=. Scrie mult< de la 1urnal personal si poe#ie pn= la critic= social=. :nteresul s=u crescnd pentru spiritualitatea e5trem)oriental= l)a determinat s= participe la o conferint= 3n domeniu la 9angMoM @sicC< unde a suferit un accident prin electrocutare din cau#a unei defectiuni la instalatia de aer conditionat. Dup= C! -9E"S 9:60" P!:C % D:C2:6N "+< Cham$ers< 1>>J. @n.tr.C %a cea de a doua conferint=< organi#at= la 0ene&a 3n aprilie 1>?J< s)au 3ntlnit opt#eci de repre#entanti a #ece dintre religiile e5istente pentru a discuta pro$leme precumE "Proiectul de Creare a Comunit=tii -ondiale a "eligiilor". Secretarul 0eneral al Consiliului -ondial al 9isericilor< Dr. Eugene 0arson 9laMe a lansat un mesa1 de unire c=tre toti conduc=torii spirituali ai tuturor religiilor din lumea 3ntreag=F iar pe 2 aprilie la Catedrala Sfntul Petru a a&ut loc o slu1$= supraconfesional= "f=r= precedent"< descris= de

c=tre pastorul protestant 9a$el ca fiind "un e&eniment epocal din istoria religiilor". Cu acest prile1< fiecare participant s)a rugat 3n lim$a lui si potri&it traditiei propriei sale religii. De asemenea< "credinciosii tuturor religiilor au fost in&itati s= coparticipe la cultul aceluiasi Dumne#euF slu1$a s)a 3ncheiat cu rug=ciunea L2at=l nostru" @%a Suisse< 3 aprilie 1>?JC. -aterialele de populari#are pe care le)a redactat "2emplul 3ntelegerii" dau la i&eal= c= la conferinta "la &rf" organi#at= 3n toamna anului 1>?1 3n S.*. .< au fost in&itati si repre#entanti ai 9isericii 6rtodo5e si c= -itropolitul Emilianos din Patriarhia de Constantinopol este mem$ru al "Comitetului :nternational" al 2emplului. sadar< "conferintele la &rf ofer= delegatilor ortodocsi oca#ia s= intre 3n dialoguri care duc la "crearea unei comunit=ti mondiale a religiilor"< care "gr=$esc reali#area &isului de pace si de 3ntelegere al omenirii"< potri&it filo#ofiilor 3ntemeiate de 'i&eMananda< "amaMrishna< 0andhi< Sch4eit#er< si potri&it fondatorilor altor felurite religiiF aceiasi repre#entanti particip=< de asemenea< la rug=ciuni supraconfesionale "f=r= precedent"< la care "fiecare se roag= potri&it propriei sale religii". Ne 3ntre$=mE cam care ar putea fi starea inimii unui crestin ortodo5< care particip= la asemenea conferinte si se roag= 3mpreun= cu musulmani< cu mo#aici si cu p=gni; 4. %a 3nceputul anului 1>?J Consiliul -ondial al 9isericilor @C-9C a finantat conferinta de la 1altoun @%i$anC dintre hindusi< $udisti< crestini si musulmani< care a fost urmat= de o conferint= de e&aluare 3n iunie al aceluiasi an la ,urich< unde 23 de "teologi" din cadrul C-9 au declarat necesitatea "dialogului" cu religiile necrestine. %a 3ntlnirea Comitetului Central al C-9 de la ddis $$e$a din ianuarie anul acesta<I -itropolitul 0eorges .hodre al 9eirutului @9iserica 6rtodo5= a ntiohieiC i)a socat pn= si pe delegatii protestanti cnd nu numai c= a lansat apelul la "dialog" cu aceste religii dar< c=lcnd 3n picioare nou=spre#ece secole de istorie a 9isericii -ntuitorului !ristos< i)a urgentat pe crestini s= "in&estighe#e &iata de autentic= spiritualitate a celor ne$ote#ati" si s=)si 3m$og=teasc= e5perienta cu "comorile ce se afl= 3n snul comunit=tii religioase uni&ersale" @"eligious Press Ser&iceC< c=ci atunci cnd "$rahmanul< $udistul sau musulmanul 3si citeste scriptura sa< el primeste 3n lumin= pe 3nsusi !ristos".II I adic= din 1>?> @n.tr.C II Christian CenturD< 1J fe$< 1>?1 (. %a 3ntlnirea de la ddis $$e$a din ianuarie 1>?1 Comitetul Central al Consiliului -ondial al 9isericilor a 3ncura1at si a apro$at ca repre#entantii diferitelor religii s= se 3ntlneasc= ct mai des posi$il< mentionnd c=< "3n pre#enta fa#= de de#&oltare putem 3ncepe s= acord=m prioritate 3ntlnirilor $ilaterale a5ate pe pro$leme specifice". 8n acord cu aceast= directi&=< s)a programat pentru mi1locul anului 1>?2 un "dialog"

ma1or crestino)musulman cu circa patru#eci de participanti de am$ele p=rti< la care au fost pre#enti si delegati ortodocsi.I I l -ontada< ian)fe$ 1>?2< p.1B. G. 8n fe$ruarie 1>?2 un alt e&eniment ecumenic "f=r= precedent" a a&ut loc la Ne4)+orM< ici< pentru prima oar= 3n istorie ) potri&it rhiepiscopului :aMo&os al Ne4)+orMului ) 9iserica 6rtodo5= 0reac= @ rhidioce#a 0reac= a celor dou= mericiC a intrat 3ntr)un "dialog" teologic oficial cu repre#entantii cultului mo#aic< 3n cele dou= #ile de discutii s)a a1uns la re#ultate foarte precise care pot fi considerate simptomatice pentru re#ultatele &iitoarelor "dialoguri cu religiile necrestine". "2eologii" greci au c=#ui de acord cu "re&i#uirea te5telor lor liturgice referitoare la iudei si iudaism< atunci cnd ele sunt negati&e sau ostile" @"eligious Ne4s Ser&iceC. -ai poate e5ista &reo 3ndoial= 3n ceea ce pri&este intentia acestor "dialoguri"; 3n mod e&ident ea este aceea de a "reformula" Crestinismul 6rtodo5 asa 3nct el s= nu mai cree#e sen#atii de disconfort religiilor acestei lumi. cestea sunt e&enimentele care au marcat 3nceputul "dialogului cu religiile necrestine" la sfrsitul anilor GJ si 3nceputul anilor ?J. De atunci 3ncoace ele s)au 3ntetit< iar dialogurile si chiar rug=ciunile "crestinilor ortodocsi" cu repre#entantii religiilor necrestine sunt acceptate ca un aspect normal si cotidian al &ietii contemporane. "Dialogul cu religiile necrestine" a de&enit chiar moda intelectual= a #ilelor noastreF aceast= mod= repre#int= actuala fa#= de progres a ecumenismului 3n drumul s=u c=tre un sincretism religios uni&ersal. Dar s= e5amin=m acum "teologia" si scopul acestui "dialog" accelerat si s= &edem ce 3l distinge de ecumenismul asa)#is crestin care a predominat pn= acum. <- Ec menism l (crestin( si cel necrestin 8n cel mai $un ca# ecumenismul asa)#is crestin poate s= repre#inte greseala neintentionat= si care< deci< se poate $ucura de circumstante atenuante ) prin care 9isericile Protestant= si "omano)Catolic= nu 3si dau seama c= 9iserica lui !ristos e5ist= de1a si c= ele fiintea#= 3n afara ei. "Dialogul cu religiile necrestine" 3ns= este cu lotul altce&a< el 3nsemnnd o 3ndep=rtare constient= si &oluntar= de o anumit= constiint= de sine a crestinului< constiint= de care nu se leap=d= nici unii dintre protestantii si catolicii de ast=#i @din ce 3n ce mai rar< e dreptC. cest dialog nu poate fi nicidecum socotit dialog al $unelor intentii< ci mai curnd o "sugestionare" de tip demonic care nu poate prinde dect la cei care de1a s)au 3ndep=rtat att de mult de 3n&=t=tura crestin=< 3nct au de&enit practic p=gni< 3nchin=tori la "dumne#eul &eacului acestuia" @:: Cor. 4<4C. Sau altfel spus "3nchin=tori ai lui Satan si urm=tori ai feluritelor mode intelectuale pe care acest puternic dumne#eu este capa$il s= le inspire". Ecumenismul "crestin" se $a#ea#= mai ales pe sentimentul &ag< dar care cuprinde un sm$ure de ade&=r< c= e5ist= "un crestinism comun" 3mp=rt=sit de multi insi< care nu

cuget= prea mult la 9iseric=< sau care nu prea respect= preceptele ei. cest ecumenism doreste cum&a s= "cl=deasc=" o 9iseric= care s=)i cuprind= pe toti acesti "crestini" indiferenti. Dar atunci care este suportul comun pe care se $a#ea#= "dialogul cu necrestinii"; Care ar putea fi terenul pe care s= se reali#e#e o unitate orict de sla$= 3ntre crestini si cei care< nu numai c= nu cunosc pe !ristos< ci ) asa cum este ca#ul tuturor repre#entantilor religiilor necrestine care &in 3n contact cu crestinismul )< 8l resping hot=rt pe !ristos; cei care< precum -itropolitul 0eorges .hodre al %i$anului< se afl= 3n fruntea a&angardei apostatilor ortodocsi @c=ci asa se numesc cei care "cad"< f=r= putint= de t=gad=< de la dreapta credint=C< &or$esc de "comorile spirituale" si de o &iat= de autentic= spiritualitate pre#ent= 3n religiile necrestineF dar numai pentru c= a$u#ea#= de sensul cu&intelor si numai pentru c= atri$uie e5perientei altora propriile lor fante#ii sunt ei 3n stare s= afirme c= p=gnii 3l g=sesc pe "!ristos" si "harul" S=u atunci cnd 3si citesc scripturile lor sau c= "orice martir pentru ade&=r si orice om prigonit pentru dreptatea lui moare 3n comuniune cu !ristos"I. I So$ornost< Summer< 1>?1< p. 1?1 Cu sigurant= c= cei 3n cau#= @fie $udistul care 3si d= foc< fie comunistul care moare pentru "cau#a" 3n care crede sincer< sau fie oricineC nu ar afirma niciodat= c= ei mor pentru !ristos sau c= se 3mp=rt=sesc cu El ) iar ideea unei m=rturisiri sau 3mp=rt=siri neconstiente cu !ristos este contra esentei 3ns=si a Crestinismului. Dac= &reun necrestin r=#let pretinde s=)% fi e5periat &reodat= pe !ristos< atunci el nu a putut)o face dect 3n felul lui S4ami 'i&eManandaE "Noi< hindusii< nu numai c= toler=m< dar chiar ne unim cu oricare religie< c=ci ne rug=m la moschee cu musulmanul< ne 3nchin=m la foc cu #oroastrul si 3ngenunchem 3n fata crucii 3mpreun= cu crestinul"F e5perienta "crestin=" a acestui necrestin nu ar fi dect una 3ntre multe alte e5periente spirituale< la fel de &ala$ile toate. Nu. Crestinismul< indiferent ct de departe se merge cu reinterpret=rile si redefinirile sale< nu are cum fi numitorul comun al "dialogului cu religiile necrestine". Numele de Crestinism este doar ad=ugat pe deasupra ca ornament unei unit=ti care se defineste si se identific= la un alt ni&el. Singurul numitor comun posi$il al tuturor religiilor este conceptul foarte &ag de "spiritualitate"< care ofer= de1a "li$eralilor" religiosi teren aproape nelimitat pentru teologi#=rile lor cetoase. Cu&ntul pe care l)a adresat 8.P.S. 0eorges .hodre la 3ntlnirea Comitetului Central al C-9 de la ddis) $$e$a< din ianuarie< 1>?1< poate fi socotit un e5periment 3n 3ncercarea de a pune $a#ele unei astfel de teologii "spirituale" a "dialogului cu religiile necrestine". "idicnd pro$lema "dac= crestinismul este 3ntr)ade&=r att de e5clusi& fat= de alte religii pe ct s)a afirmat pn= acum< cu e5ceptia celor cte&a proiectii ale sale asupra religiilor necrestine< a$surde 3n idilismul lor ) mitropolitul are mai ales un lucru de su$liniatE "Duhul Sfnt" este cela care< 3n mod total independent fat= de !ristos si de 9iserica Sa< constituie cu ade&=rat numitorul comun al tuturor religiilor.

"eferindu)se la profetiaE '=rsa)&oi Duhul -eu peste tot trupul @:oil< 3E1C< mitropolitul spuneE " cest &erset tre$uie citit ca 3nsemnnd Cinci#ecimea uni&ersal=< de la 3nceputul &eacurilor. Pogorrea Duhului 3n lume nu este su$ordonat= /iului... Duhul lucrea#= prin energiile Sale potri&it propriei Sale iconomii si din aceast= perspecti&= putem considera religiile necrestine ca locuri asupra c=rora lucrea#= insuflarea Sa". Dup= p=rerea acestui ierarh< noi tre$uie "s= de#&olt=m o eclesiologie si o misiologie pe tema predominant= a Duhului Sfnt". 2oate acestea se constituie f=r= nici o 3ndoial= 3ntr)o ere#ie care neag= 3ns=si natura Sfintei 2reimi si care nu are alt scop dect s= su$mine#e si s= distrug= 3ntreaga realitate si semnificatie a 9isericii lui !ristos. De ce s= fi 3ntemeiat !ristos o 9iseric=< dac= Duhul Sfnt actionea#= independent de ea si< nu numai de ea< dar chiar de !ristos 3nsusi; 2re$uie s= recunoastem 3ns= c= ere#ia aceasta este pre#entat= deocamdat= cu destul= prudent=< desigur pentru a testa mai 3nti posi$ila reactie a altor "teologi" ortodocsiF numai dup= aceea 3si &a permite ea s= de&in= mai categoric= 3n demersurile si formul=rile sale. de&=rul este c= "ecle#iologia Duhului Sfnt" de1a s)a scris< si chiar de un gnditor "ortodo5"< unul dintre "profetii" recunoscuti ai misc=rii asa)#ise spirituale de ast=#i. S=)i e5amin=m asadar ideile pentru a &edea ce perspecti&= ne ofer= el asupra naturii si scopului misc=rii "spirituale" mai largi< 3n care se 3ncadrea#= si "dialogul cu religiile necrestine". =- (4o a er a D h l i S$6nt( Nicolae 9erdiae& @1B?4)1>4>CI< nu ar fi fost niciodat= considerat un credincios al 9isericii 6rtodo5e 3n &remuri normale. El este de fapt un filosof umanist gnostic ce si)a g=sit inspiratia mai curnd 3n sectele "mistice" occidentale dect 3n i#&oarele 6rtodo5iei. I Cunoscut pu$licului romn din numeroase articole ap=rute 3n re&iste de cultur= din traduceri< intre care consemn=mE *n nou e&)mediu< rhidioce#a Si$iu< 1>3G< trad. de prof. -=ria 'artic< editie reprodus= la Editura 6mniscop din Craio&a 3n 1>>(F Sensul creatiei< !umanitas< 1>>2< trad. din $. rus= de nca 6ro&eanu< Prefat=< cronologie si $i$liografie de ndrei PlesuF /ilosofia lui Dostoie&sMi< :asi< :nstitutul European< 1>>2< trad. din 9. rus= de "adu P=rp=ut=F de&=r si re&elatie< Ed. de 'est< 1>>3< trad. din $. rus=< note si postfat= de :lie 0Durcsic. /aptul c= el este numit 3n unele cercuri ortodo5e ) chiar pn= 3n #ilele noastre @1>?>< n.tr.C ) "filosof ortodo5" si chiar "teolog"< este o do&ad= trist= a ignorantei religioase a fi &remurilor pe care le tr=im. 'om cita 3n continuare din scrierile sale.I I Dup= 0. 0regerson< "Nicholas 9erdiae&< Prophet of a Ne4 ge"< in 6rthodo5 %ife< Nordan&ille< N.+.< 1>G2< no. G< unde sunt date referinte complete @n. ed.C Pri&ind cu dispret la Sfintii P=rinti si la "duhul monahal ascetic al 6rtodo5iei istorice" ct si la 3ntregul "Crestinism conser&ator care 3ndreapt= puterile sufletesti ale omului numai

c=tre 3nfrnare si mntuire"< 9erdiae& este mai curnd interesat de "9iserica interioar="< de "9iserica Duhului Sfnt"< de "acea &i#iune spiritual= asupra &ietii< care< 3n cursul secolului 7':::< si)a g=sit e5presia si s=lasul 3n lo1ile masonice". "9iserica ) crede el ) < se afl= doar 3ntr)un stadiu potential"< ea fiind "incomplet="< 9erdiae& asteptnd cu ner=$dare &enirea unei "credinte ecumenice"< a unei "plin=t=ti de credint=" care s= reuneasc= nu doar diferitele formatiuni crestine @c=ci "Crestinismul tre$uie s= fie capa$il s= e5iste 3ntr) o mare &arietate de forme 3n 9iserica *ni&ersal="C< ci si "ade&=rurile partiale ale tuturor ere#iilor" si "toate acti&it=tile umanist)creatoare ale omului modern... ca e5perient= religioas= consfintit= 3n Duhul". 2r=im &remurile aparitiei unui "Nou Crestinism"F ale unui "nou misticism< a c=rui adncime &a dep=si ni&elul pur)religios si care tre$uie s= 3nglo$e#e 3n sine toate religiile". C=ci "e5ist= o mare fr=tie spiritual=... c=reia 3i apartin nu doar 9isericile pusului si "=s=ritului< ci si toti aceia ale c=ror &ointe sunt 3ndreptate c=tre Dumne#eu si c=tre di&in< adic= toti aceia care aspir= la ele&atie spiritual=") adic=< preci#=m noi< oameni apartinnd tuturor religiilor< sectelor si ideologiilor religioase. 9erdiae& pre#icea &enirea unei "noi si finale re&elatii dumne#eiesti"< a unei "noi ere a Duhului Sfnt"< resuscitnd predictiile lui 0ioacchino da /ioreII< monahul latin din secolul al 7::)lea< conform c=rora marile ere a 2at=lui @'echiul 2estamentC si a /iului @Noul 2estamentC &or face loc celei de a treia si finale "Era Duhului Sfnt". II 'e#i capitolul "0ioacchino da /ioreE o nou= teologie a istoriei" in -ircea Eliade< :storia Credintelor si :deilor "eligioase &ol. :::< Ed. stiintific= si Enciclopedic=< 1>BB. @n. tr.C 9erdiae& scrieE "%umea se 3ndreapt= c=tre o nou= spiritualitate si c=tre un nou misticismF 3n ele nu &a mai 3nc=pea nimic din &echea &i#iune ascetic= asupra &ietii". "Succesul misc=rii c=tre unitatea crestin= presupune ca 3nsusi crestinismul s= intre 3ntr)o epoc= nou=< 3ntr)o noua si mai adnc= spiritualitate< ceea ce 3nseamn= o nou= re&=rsare a Duhului Sfnt". ceste fante#ii supra)ecumeniste nu au nimic de)a face cu crestinismul ortodo5 pe care 9erdiae& de fapt 3l dispretuia. Dar cine este constient de climatul religios al timpului actual &ede c= aceste fante#ii corespund de fapt tendintelor ma1ore ale gndirii religioase contemporane. 9erdiae& pare 3ntr)ade&=r s= fi fost un "profet" sau cel putin s= fi fost sensi$il la un curent de gndire si simtire religioas= care nu erau foarte e&idente 3n timpul &ietii lui< dar care au de&enit aproape dominante ast=#i. u#im acum pretutindeni de "puternica miscare a Duhului Sfnt" iar un preot ortodo5 grec< P=rintele Euse$ius Stefanou< 3i in&it= pe crestinii ortodocsi s= se al=ture acestei misc=ri atunci cnd scrie despre "puternica re&=rsare a Duhului Sfnt din #ilele noastre"I. I 2he %ogos< NanuarD< 1>?2

8n aceeasi pu$licatie din -artie< 1>?2< p.B< co)editorul shanin in&oc= nu doar numele lui 9erdiae&< ci si programul s=uE ""ecomand=m cu c=ldur= scrierile lui Nicholae 9erdiae&< marele profet spiritual al epocii noastre. cest geniu spiritual... @esteC cel mai mare teolog al creati&it=tii spirituale... cum germenele 6rtodo5iei d= 3n sfrsit rod... %ogosul di&in al lui Dumne#eu d=ruieste poporului S=u o nou= 3ntelegere a istoriei si misiunii sale 3n El. 2he %ogos @esteC &estitorul acestei noi ere< al acestei noi chem=ri a 6rtodo5iei". >- #artea de $at Cele pre#entate pn= acum constituie cadrul pre#entei c=rti< care este un studiu asupra "noului" duh religios al &remurilor noastre< duh care se afl= la $a#= si constituie sursa de inspiratie a "dialogului cu religiile necrestine" si asupra diferentei radicale dintre ele si Crestinism< att 3n ceea ce pri&este teologia< ct si 3n ceea ce pri&este &iata spiritual=. Primul capitol este un studiu teologic semnat de preotul 9asile SaMMas despre "Dumne#eul" religiilor din 6rientul propiat cu care sper= ecumenistii crestini s= se uneasc= pe $a#a unui "monoteism" comun. l doilea capitol se refer= la cea mai puternic= dintre religiile orientale< hinduismul< si el se $a#ea#= pe 3ndelungata e5perient= personal= a autoarei lui< care 3n final s)a con&ertit de la hinduism la Crestinismul 6rtodo5. 0=sim aici si o e&aluare interesant= a ceea ce 3nseamn= "dialogul" cu crestinismul din perspecti&a hindus=. l treilea capitol este o m=rturisire personal= a 3ntlnirii dintre un ieromonah ortodo5 si un "f=c=tor de minuni" din E5tremul)6rient< adic= a unei confrunt=ri directe dintre crestinism si "spiritualitatea" necrestin=< 3n capitolele patru si cinci se e5aminea#= "noua constiint= religioas="< cu referire special= la misc=rile de "meditatie"< care re&endic= pre#enta 3n mi1locul lor a multor "crestini" @si din ce 3n ce a mai multor "fosti crestini"C. Capitolele cinci< sase si sapte sunt studii specifice asupra unora dintre cele mai semnificati&e misc=ri spirituale ale anilor 1>?J. 8n capitolul sase se pre#int= implicatiile spirituale ale fenomenelor contemporane nereligioase 3n aparent=< dar care contri$uie la formarea "noii constiinte religioase"< chiar 3n rndul celor care cred c= nu sunt interesati deloc de religie. Capitolul sapte este o discutie am=nuntit= a celei mai contro&ersate misc=ri religioase "crestine" de ast=#i< "miscarea @sau "renasterea"C harismatic=" si 3n el se 3ncearc= o definire a acestei misc=ri 3n lumina 3n&=t=turii ortodo5e. "Noua constiint= religioas="< cu semnificatia si scopurile sale< este e5aminat= 3n paginile din "Conclu#ie" @Capitolul optC 3n lumina profetiilor crestine referitoare la &remurile de pe urm=. ""eligia &iitorului"< c=tre care se 3ndreapt= aceast= "nou= constiint="< este anali#at= 3n contrast cu singura religie care se afl= 3n conflict ireconcilia$il cu eaE Crestinismul autentic 6rtodo5. Pe m=sur= ce ne apropiem de 3nsp=imnt=toarea decad= a noua a acestui secol< "semnele timpului" de&in cum nu se poate mai clare. Crestinii

ortodocsi si toti acei care &or s=)si mntuiasc= sufletele 3n &esnicie tre$uie s= ia seama la ele si s= actione#e.

I- RELIGIILE (MO4OTEISTE( AVEM A#ELASI DUM4E0EU #A SI 4E#RESTI4II" "E&reii< mahomedanii si crestinii sunt trei e5presii ale aceluiasi monoteism< iar glasul traditiei lor autentice si str=&echi este si cel mai cute#=tor si mai plin de 3ncredere din istorie. De ce nu ar fi posi$il atunci ca< 3n loc s= genere#e opo#itii ireconcilia$ile< numele acestui unic Dumne#eu s= duc= la un respect reciproc< la 3ntelegere si coe5istent= pasnic=; De ce s= nu pri&im cu 3ncredere la #iua 3n care< f=r= nici un pre1udiciu adus de#$aterii teologice< &om descoperi ceea ce este att de e&ident si totusi att de greu de acceptat ) si anume c=< 3n calitate de fii ai aceluiasi 2at=< suntem prin urmare cu totii frati;" Papa Paul al 'l)lea< %a Croi5< aug.11< 1>?J 8n #iua de 1oi< 2 aprilie 1>?J< a a&ut loc o mare manifestare religioas= la 0ene&a< 3n cadrul celei de a ::)a Conferinte a " sociatiei "eligiilor *nite"< repre#entantii a #ece mari religii au fost in&itati s= se reuneasc= 3n Catedrala Sfntului Petru. ceast= rug=ciune comun= a a&ut la $a#= urm=toarea moti&atieE "Credinciosii tuturor acestor #ece religii au fost in&itati s= se reuneasc= 3n comuniune 3n cadrul cultului aceluiasi Dumne#eu". S= &edem ct de &alid= este aceast= afirmatie 3n lumina Sfintelor Scripturi Pentru a e5plica mai $ine pro$lema< ne &om limita 3n anali#a noastr= la trei mari religii care s)au succedat istoric dup= cum urmea#=E :udaismul< Crestinismul si :slamismul. 2oate aceste trei religii se re&endic= de la o origine comun=< ca religii ale Dumne#eului lui &raam. stfel< s)a 3mp=mntenit p=rerea c=< din moment ce suntem toti fii ai lui &raam @e&reii si musulmanii< 3n mod trupesc< iar crestinii 3n mod duho&nicescC< atunci noi cu totii 3l a&em ca Dumne#eu pe Dumne#eul lui &raam< @la care ne 3nchin=m fiecare 3n felul nostru< se 3ntelegeC< care este ca atare "*nul si acelasi Dumne#eu". Si acest Dumne#eu constituie< 3ntr)un oarecare mod< punctul nostru de unire si de "3ntelegere reciproc="< lucru care ne 3ndeamn= la o "relatie de fr=tie" si de "3ntelegere reciproc="< asa dup= cum a ap=sat -arele "a$in Dr. Safran< citndu)l pe psalmistE Ce este mai $un si mai frumos< dect numai a locui fratii 3mpreun=... @Ps. 132<1C Din aceast= perspecti&= este e&ident c= :isus !ristos< Dumne#eu si 6m< /iul co)etern cu 2at=l mai 3nainte de &eci< 3ntruparea si Crucea Sa< 3n&ierea Sa minunat= si preasl=&it= si cea de)a doua si 3nfricosata Sa &enire nu mai sunt dect niste detalii secundare care nu pot s= ne 3mpiedice s= "fraterni#=m" cu cei care 3l consider= pe !ristos "un simplu profet" @potri&it CoranuluiC sau "fiul desfrnatei" @potri&it anumitor traditii talmudiceCH :isus din Na#aret nu se mai deose$este< deci< prin nimic de -ahomed. Ne 3ntre$=m care crestin &rednic de acest nume ar admite aceste fapte 3n constiinta sa;

S)ar putea totusi crede c=< tinnd cont de spiritul acestor trei religii si l=snd la o parte pentru moment trecutul< am putea s= c=dem de acord c= :isus !ristos este o fiint= e5ceptional= trimis= de Dumne#eu. Dar pentru noi crestinii< dac= :isus !ristos nu este 3nsusi Dumne#eu< ci simplu "profet" sau "trimis al lui Dumne#eu"< atunci El este nimic mai mult dect un impostor f=r= seam=n< Care S)a f=cut pe Sine "/iu al lui Dumne#eu" si asemenea cu Dumne#euH @-arcu 14<G1)G2C Potri&it acestei solutii ecumenice la ni&el supra)confesional< Dumne#eul 2reimic al Crestinilor ar tre$ui s= fie ce&a asem=n=tor cu monoteismul :udaismului si :slamismului< cu &echea ere#ie a lui Sa$elie< cu anti)trinitarismul modern si cu anumite secte iluministe. Nu ar mai fi &or$a de 2rei Persoane si o singur= Dumne#eire< ci de o singur= Persoan=< neschim$=toare pentru unii< sau care)si schim$= succesi& m=stile @2at=l)/iul)DuhulC pentru altii. Si 3n pofida acestor neconcordante ar tre$ui s= credem c= ne 3nchin=m la "acelasi Dumne#eu"H 2otusi ar putea s= se ridice si urm=toarea nai&= propunereE "Dar aceste religii au un punct comunE toate trei 3l m=rturisesc pe Dumne#eu 2at=lH" "=spunsE Potri&it Sfintei 2raditii ortodo5e< acest lucru este o a$surditate. :at= m=rturisirea noastr=E "Sla&= Sfintei< Celei de o fiint=< de &iat= f=c=toarei si nedesp=rtitei 2reimi". Cum deci %)am putea desp=rti pe 2at=l de /iul< cnd :isus !ristos afirma clarE Eu si 2at=l -eu una suntemH @:oan 1J<3JC Si cnd Sfntul :oan< postol< E&anghelist si 2eolog al iu$irii< afirm= si elE 6ricine t=g=duieste pe /iul nu are nici pe 2at=l @: :oan 2<23C. Si chiar dac= toate cele trei religii 3l numesc pe Dumne#eu< 2at=< al cui 2at= este El cu ade&=rat; Pentru E&rei si -usulmani El este 2at= al oamenilor 3n plan creatural< trupesc< ct= &reme pentru noi< crestinii< El este 2at= al nostru< rnduindu)ne spre 3nfierea 3ntru El< prin :isus !ristos @Efeseni 1<(C 3n planul mntuirii. Ce asem=nare poate fi atunci 3ntre Paternitatea Dumne#eiasc= din Crestinism si cea din celelalte religii; ltii ar putea 3nc= spuneE "2otusi< &raam s)a 3nchinat la *nul Dumne#euF :ar e&reii prin :saac si musulmanii prin gar sunt descendentii acestui ade&=rat 3nchin=tor al lui Dumne#eu". ici ar tre$ui clarificate 3ns= mai multe lucruriE &raam nu s)a 3nchinat nicidecum la un Dumne#eu unipersonal si monoteist< ci la Dumne#eul Cel pre#ent 3n Sfnta 2reime< dup= cum citim 3n Sfnta Scriptur=E poi Domnul S)a ar=tat iar=si lui &raam la ste1arul -am&ri... tunci ridicndu)si ochii s=i< a pri&it si iat= trei 6ameni st=teau 3naintea luiF si cum i)a &=#ut< a alergat din pragul cortului 3n 3ntmpinarea %or si s)a 3nchinat pn= la p=mnt @/acerea< 1B<1)2C.

Deci 3n ce chip era Domnul< C=ruia : S)a 3nchinat &raam; 8ntr)o form= unipersonal=< sau 3n forma 2reimii Dumne#eiesti; Noi crestinii ortodocsi cinstim aceast= ar=tare &echi testamentar= @&eterotestamentar=C a Sfintei 2reimi la ,iua Cinci#ecimii< cnd ne 3mpodo$im $isericile cu ramuri ce 3nchipuie acel str=&echi ste1ar si cnd ase#=m 3n mi1locul lor icoana cu Cei 2rei 3ngeri si o cinstim< 3ntocmai cum a f=cut)o p=rintele &raamH Descendenta trupeasc= din &raam nu ne poate fi de nici un folos dac= nu suntem 3nnoiti prin apele Sfntului 9ote# 3n credinta lui &raam. :ar credinta lui &raam era credinta 3n :isus !ristos< dup= cum Domnul 3nsusi a spus)oE &raam< p=rintele &ostru< a fost $ucuros s= &ad= #iua -ea si a &=#ut)o si s)a $ucurat @:oan B<(GC. ceasta a fost si credinta proorocului Da&id< care %)a au#it pe 2at=l ceresc &or$ind cu /iul Cel de o fiint= cu SineE ,is)a Domnul Domnului -eu @Ps. 1J><1F /apte 2<34C. ceasta a fost si credinta celor trei tineri din cuptorul de foc care au fost sc=pati de /iul lui Dumne#eu @Daniel 3<2(CF si tot aceeasi a proorocului Daniel care a &=#ut 3n duh cele dou= firi ale lui :isus !ristos 3n taina 3ntrup=rii Sale atunci cnd %)a &=#ut pe /iul 6mului 3ndreptndu)se c=tre Cel &echi de #ile @Daniel ?<13C. De aceea spune Domnul< adresndu) se posterit=tii @incontesta$ileC dup= trup a lui &raamE Dac= ati fi fiii lui &raam ati face faptele lui &raam @:oan B<3>C< iar aceste fapte sunt s= credeti 3n cela pe Care El %)a trimis @:oan G<2>C. Cine sunt deci urmasii lui &raam; /iii lui :saac dup= trup sau ai garci egipteanca; Sunt :saac sau :smael< urmasii lui &raam; Ce ne 3n&at= pe noi Scriptura prin gura dumne#eiescului postol; /=g=duintele au fost rostite lui &raam si urmasului s=u. Nu #iceE "si urmasilor" ) ca de mai multi ) ci ca de unul singurE "si *rmasului t=u"< Care este !ristos. @0alateni 3<1GC Si mai departe ...:ar dac= &oi sunteti ai lui !ristos< sunteti deci urmasii lui &raam< mostenitori dup= f=g=duint= @0alateni 3<2>C. Deci 3n :isus !ristos a de&enit &raam tat= al multor neamuri @/acerea 1?<(F "omani 4<1?C. Dup= asemenea f=g=duinte si asemenea ade&eriri< ce 3nteles mai poate a&ea a fi urmas al lui &raam dup= trup; Dup= Sfnta Scriptur=< :saac este considerat s=mnt= sau urmas< dar numai ca chip al lui :isus !ristos. Spre deose$ire de :smael< fiul garei @/acerea 1G<1 si urm.C :saac s)a n=scut din li$ertatea miraculoas= a unei mame sterpe si 3naintate 3n &rst=. Deci< contrar legilor naturii< 3ntocmai ca -ntuitorul< Care S)a n=scut din /ecioar= 3n chip minunat. El a fost urcat 3n muntele -oria< 3ntocmai cum :isus a urcat pe 0olgota< purtnd pe umerii S=i lemnul Crucii. *n 3nger l)a sc=pat pe :saac de la moarte< dup= cum tot un 3nger a pr=&=lit piatra pentru ca s= putem noi pri&i mormntul gol si s= &edem c= Cel 3n&iat nu mai este acolo. %a ceasul rug=ciunii< :saac a 3ntlnit)o pe "e$eca 3n cmpie si a dus)o 3n cortul maicii sale Sara< asa cum si !ristos 3si &a 3ntmpina 9iserica Sa pe nori pentru a o duce la s=lasurile &esnice< 3n Noul :erusalim< patria mult dorit=.

Deci r=spunsul esteE Nu. Noi nu a&em nicidecum acelasi Dumne#eu pe care 3l au si necrestinii. Conditia o$ligatorie de a)% cunoaste pe 2at=l este /iulE cel ce -)a &=#ut pe -ine a &=#ut pe 2at=lF nimeni nu &ine la 2at=l -eu dect prin -ine @:oan 14<G)>C. Dumne#eul nostru este un Dumne#eu al 3ntrup=rii< pe Care %)am &=#ut cu ochii nostri si cu minile noastre %)am pip=it @l :oan 1<1C. Nematerialnicul a de&enit astfel material pentru mntuirea noastr=< asa cum spune Sfntul :oan Damaschin< "...si ni S)a ar=tat< purtnd chip ca al nostru..." Dar oare cnd S)a ar=tat El printre e&reii si musulmanii de ast=#i< asa 3nct s= presupunem noi c= si ei 3l cunosc pe Dumne#eu; Dac= ei au o cunostint= despre Dumne#eu care este 3n afara lui :isus !ristos< atunci 3nseamn= c= !ristos S)a 3ntrupat< a murit si a 3n&iat 3n #adarH Nu. Ei nu)% cunosc pe 2at=l. Ei au di&erse conceptii despre 2at=lF 3ns= fiecare conceptie despre Dumne#eu este un idol< pentru c= este un rod al imaginatiei lor< o creatie dup= chipul si asem=narea lor. Pentru noi< crestinii< Dumne#eu este de necuprins< de ne3nteles< de nedescris si nematerial< asa cum spune Sfntul 'asile cel -are. :ar pentru mntuirea noastr=< El S)a f=cut @3n m=sura 3n care ne 3mp=rt=sim de ElC cuprins< descris si material prin aceea c= S)a ar=tat 3n 2aina 3ntrup=rii /iului S=u. %ui fie sla&a 3n &ecii &ecilor. min. De aceea spune si Sfntul Ciprian al Cartaginei c= cine nu are 9iserica drept mam=< nu)% are nici pe Dumne#eu drept 2at=H /ie ca Dumne#eu s= ne p=#easc= de lep=darea de credint= a ntihristului ce &a &eni< si ale c=rui semne se 3nmultesc pe #i ce trece. /ie ca El s= ne p=#easc= de gro#=&iile care nu le) ar putea 3ndura nici cei alesi dac= prin harul lui Dumne#eu nu s)ar scurta acele #ile. Si fie ca El s= ne p=#easc= pe noi< "turma cea mic="< "r=m=sita cea dup= alegerea Duhului"< asa 3nct s= ne putem si noi $ucura 8mpreun= cu &raam 3n lumina fetei Sale< prin rug=ciunile Preasfintei< de Dumne#eu N=sc=toarei si Pururea /ecioarei -=ria< a dumne#eiestilor puteri si a multimii de mucenici< prooroci< m=rturisitori< ierarhi< apostoli si propo&=duitori care au fost credinciosi pn= la moarte< si care si)au &=rsat sngele pentru !ristos< Care ne)a cstigat pe noi prin E&anghelia %ui si prin apa Sfntului 9ote#. Noi suntem fiii lor ) sla$i< p=c=tosi si ne&rednici< asa cum suntemF dar nu ne &om 3ntinde niciodat= minile noastre c=tre un dumne#eu str=inH min. P=rintele 9asile SaMMas %a /oi 2ransmise< ( apr. 1>?J

II- 5UTEREA 0EILOR 5G?4I ASALTUL 2I4DUISMULUI ASU5RA #RESTI4ISMULUI 2oti dumne#eii neamurilor sunt idoli @Psalm >(<(C rticolul urm=tor se $a#ea#= pe e5perienta unei femei< care< dup= ce a urmat liceul 3ntr) m=n=stire romano)catolic= si a practicat hinduismul timp de dou=#eci de ani< s)a con&ertit< prin mila lui Dumne#eu< la Credinta 6rtodo5=< aflnd 3n ortodo5ie limanul c=ut=rilor sale. Ea este 3n pre#ent mem$r= a 9isericii "use din E5il. /ie ca m=rturia ei s= deschid= inimile acelor crestini ortodocsi tentati s=)i urme#e pe teologii modernisti< care 3si fac acum aparitia pn= si 3n 9iserica 6rtodo5= si care intr= or$este "3n dialog" cu 3nsisi &r=1itorii cultelor neop=gne< care asaltea#= 9iserica lui !ristos< al=turndu)se astfel lor 3n 3nchinarea chiar la dumne#eii p=gnilor. ;- Atractia 2ind ism l i &eam doar saispre#ece ani cnd dou= e&enimente au schim$at cursul &ietii mele. *nul a fost cnd am luat hot=rrea s= urme# liceul la m=n=stirea catolic= dominican= din San "afael @CaliforniaC< 3n care am aflat prima dat= despre crestinismH l doilea a fost cnd< 3n cursul aceluiasi an< am f=cut cunostint= si cu hinduismul 3n persoana unui c=lug=r hindus< un anume s4ami< care 3n scurt timp mi)a de&enit guru @3n&=t=torC. 3nceput atunci o $=t=lie de care nu a&eam s=)mi dau seama dect dou=#eci de ani mai tr#iu. %a m=n=stire ne 3n&=tau ade&=rurile crestine de $a#=. Si 3n ele st= t=ria celor smeriti dar si poticnirea pentru cei mndri. de&=rat a scris Sfntul postol :aco$E Dumne#eu celor mndri le st= 3mpotri&=< iar celor smeriti le d= har @4<GC. Si cu ade&=rat eram mndr=H Nu &oiam s= accept p=catul str=mosesc si nici e5istenta iadului. -= certam tot timpul< aducnd argumente 3mpotri&a lor. 6 sor= dominican= foarte $lnd= de acolo mi)a spus lucrul cel mai important de care a&eam ne&oieE ""oag=)te s= ti se dea darul credintei". Dar 3n&=t=tura acelui s4ami se 3nt=rise de1a asupra mea si mi se p=rea culmea degrad=rii s= m= rog cui&a pentru ce&a< chiar dac= acel cine&a era Dumne#eu. $ia mult mai tr#iu mi)am amintit de cu&intele ei. Dup= ani 3ndelungati acea s=mnt= a credintei crestine a rodit 3n mine din mi1locul unui ocean nesfrsit de disperare. Cu timpul la liceu mi)a descoperit ce fel de c=rti citeam< chiar dac= le 3n&eleam 3n coperti ca s= nu atrag= atentia. Citeam 9haga&ad 0ita< *panisadele< 'edantasara< shta&aMra Samhita. Nu m= 3ndoiesc c= surorile credeau c= toate acestea 3mi &or trece< asa cum trec< 3n general< mofturile intelectuale ale adolescentilor. Dar una dintre ele mi)a spus 3ntr)o #i ade&=rul 3n fat=< un ade&=r foarte nepl=cut< pe care rareori 3l mai au#im rostit ast=#i. -i)a spus c= o s= m= duc 3n iad< dac= m= prinde moartea 3n hinduism< mai ales dup= ce am

cunoscut ade&=rul crestinismului. Sfntul postol Petru spuneE Ceea ce te $iruieste< aceea te si st=pneste. C=ci dac= dup= ce au sc=pat de 3ntin=ciunile lumii< prin cunoasterea Domnului si -ntuitorului nostru :isus !ristos< iar=si se 3ncurc= 3n acestea< ei sunt 3n&insi. %i s)au f=cut cele de pe urm= mai rele dect cele dinti. C=ci mai $ine era pentru ei s= nu fi cunoscut calea drept=tii< dect< dup= ce au cunoscut)o< s= se 3ntoarc= de la porunca sfnt=< dat= lor @:: Petru 2<1>) 21C. Ce)am mai dispretuit)o pe acea sor= pentru $igotismul eiH Dar dac= ast=#i ar mai tr=i i)as multumi din inim=. Nu mi)a con&enit ce mi)a spus atunci< asa cum ade&=rul nu con&ine niciodat=F dar acest ade&=r m)a condus pe mine la plin=tatea 6rtodo5iei. -arele a&anta1 pe care l)am a&ut de la acel liceu catolic a fost c= mi)a oferit un punct de reper< care< mai tr#iu< a&ea s= m= a1ute s= descop=r ce mare 3nsel=torie este hinduismul. Dar la ora actual= situatia s)a schim$at. Dac= atunci hinduismul nu era dect ce&a i#olat< acum s)a transformat 3ntr)o epidemie. cum este necesar= foarte mult= inteligent= pentru a p=trunde dogmatica hindus=< mai cu seam= dac= &rem s=)i punem in garda pe tinerii crestini c= prin apropierea lor de religiile orientale ei risc= o sinucidere spiritual=. Seductia hinduismului este total=. El 3ncnt= toate facult=tile sufletului< ca si toate patimile lui< dar mai ales mndria. Si cum sufeream de o mare arogant=< chiar dac= a&eam doar saispre#ece ani< am c=#ut &ictima acestor seductii. Cel mai tare m= fr=mntau pro$lemele legate de p=catul str=mosesc si suferinta fi#ic= si sufleteasc=< care nu m= preocupaser= mai de loc dinaintea &enirii mele la acel liceu. Dup= aceea< constienti#ndu)le mai $ine< c=lug=rul hindus a fost acela care mi)a oferit alternati&e "&alide din punct de &edere intelectual"< pentru cele mai incomode dintre dogmele crestine. :adul nu era dect o stare temporar= a sufletului< produs de o Marma rea @actiuni releC din &iata pre#ent= sau din &reo &iat= trecut=. :ar o cau#= finit= 3n mod e&ident nu poate s= ai$= un efect infinit. P=catul originar se transfera astfel cu ingenio#itate 3n chiar interiorul Di&init=tii originare< Di&initate la care a&eam astfel dreptul prin nastere< si de care nimeni si nimic nu m= putea lipsi< indiferent de faptele mele. Eu eram de esent= di&in=< eram chiar Dumne#euF eram "'is=torul :nfinit care &isea#= &isuri finite". Ct despre pro$lema durerii< ea este re#ol&at= printr)un rationament foarte elegant 3n cadrul sistemului filosofic hindus 'edantaE durerea nu este altce&a dect -aDa< adic= ilu#ie. Ea nu are nici o e5istent= real=< iar un ad&aitin pretinde chiar c= poate do&edi aceasta. !induismul este si pe gustul acelora care nutresc respecta$ilul< dar eronatul sentiment al perfecti$ilit=tii umane 3n sens e&olutionist ) si anume pe calea unei educatii 3n "sistem guru" si pe $a#a conceptului de "e&olutie"< conform c=ruia e5ist= o de#&oltare progresi&= a spiritualit=tii umane. "elati&ismul cultural 3si g=seste si el locul s=u 3n cadrul acestui sistem. "especta$ilitatea sa este att de nedisputat=< 3nct punerea la 3ndoial= a oric=rui

fel de relati&ism constituie o ade&=rat= ere#ie< mai ales pentru cei care nu cred 3n dogmele 9isericii Crestine. Ce poate fi mai rational si mai re#ona$il @spun eiC dect ca fiecare popor s= ai$= propriul s=u mod de a concepe si de a se 3nchina lui Dumne#eu; %a urma urmelor Dumne#eu este celasi pretutindeni< iar &arietatea modurilor de 3nchinare nu face dect s= contri$uie la "3m$og=tirea" armoniei religioase generale. Dar atractia cea mai indiscuta$il= a hinduismului o constituie pragmatismul s=u. !induismul este o religie eminamente pragmatic= a c=rei 3ntreag= constructie filo#ofic= este sustinut= de instructiuni religioase< pe care discipolul le primeste 3n permanent= de la guru. Prin ele discipolul este continuu in&itat s= &erifice noua filosofie prin propria e5perient=. Nimic nu este ne&oie s= fie acceptat pe $a#a credintei. Si contrar celor ce se cred 3n general despre hinduism< el nu contine nici un fel de taine< sau mistere ) ci doar un imens material e#oteric )< asa 3nct credinta nu este ctusi de putin necesar=. 2i se spune doar attE "3ncearc= si &e#i dac= merge". :ar mentalitatea occidental= este e&ident sedus= de acest fel de religie< pentru c= ea apare att de "stiintific=". Dar aici urmea#= ine&ita$il o eroare tocmai de ordin pragmaticE dac= aceste instructiuni se &erific= 3ntr)ade&=r @si ele 3ntotdeauna se &erific=C< atunci tn=rul trage conclu#ia c= sistemul este ade&=rat si implicit $un. Conclu#ia final= de "$un" nu are 3ns= cum s= se impun= cu necesitate< pentru c= dac= un sistem functionea#= nu 3nseamn= c= el este neap=rat si $un. 8n ca#ul respecti&ului sistem nu se poate afirma dect pur si simplu c= el functionea#=< c= instructiunile sale se &erific=. Dar tn=rul ucenic< ne3n&=tat s= deose$easc= notiunile< face dintr)o &erificare de ordin e5perimental)psihic o con&ingere si o religie. 1ung acum si la ultima seductie hinduist=< aceea a e5perientei spirituale. cestea sunt psihice siPsau demonice la origine. No&icilor 3ns=< lipsindu)le un punct de referint= solid< nu le este posi$il s= deose$easc= 3ntre o e5perient= spiritual= autentic= si una fals=. Ceea ce nu 3nseamn= c= ceea ce &=d< aud< miros si ating ei este re#ultatul unei st=ri mintale a$erante. Dimpotri&=< ei se afl= 3ntr)o situatie foarte concret=< care< 3n traditia ortodo5=< se numeste 3nsel=ciune dia&oleasc=. E5presia este foarte important=< pentru c= ea descrie e5act conditia persoanei care trece prin "e5periente spirituale" de tip hinduist. Dar acest tip de 3nsel=ciune acoper= practic toat= gama de e5periente spirituale falseE de la simpla ilu#ie si ispitire< pn= la starea propriu)#is= de posedare demonic=. Peste tot< ceea ce este fals se ia ca fiind ade&=rat si real iar efectul glo$al este acela al unei cresteri accelerate a sentimentului de mndrie. Se instalea#= sen#atia pl=cut= a importantei personale< iar cel care o 3ncearc=< &ictima inconstient= a 3nsel=ciunii dia&olesti< se simte recompensat pentru toate austerit=tile si suferinta pe care a tre$uit s= le suporte pentru a a1unge la aceste "performante".I I 8n continuare despre 3nsel=ciune< &e#i mai 1os< p. 1B> 8n epistola 3ntia a Sfntului postol si E&anghelist :oan se spuneE :u$itilor< nu dati cre#are oric=rui duh< ci cercati duhurile< dac= sunt de la Dumne#eu... @4<1C

Sfntul 0rigorie Sinaitul 3si a&erti#ea#= si el ucenicii despre pericolele unor astfel de e5perienteE "Pretutindeni< si mai ales pe lng= cei 3ncep=tori si pe lng= cei mndri< dracii arunc= 3ntotdeauna mre1ele gndurilor si 3nchipuirilor celor rele si le preg=tesc gropi prin care s=)i piard=...". Pe el l)a 3ntre$at un monahE "Ce &a face c=lug=rul< c=ruia dracul i se 3nf=tisea#= ca un 3nger de lumin=;". :ar Sfntul i)a r=spunsE " cel c=lug=r are mare ne&oie de dreapt= socoteal= @discern=mntC< ca s= poat= deose$i 3ntre $ine si r=u. Deci< nu fiti cu ne$=gare de seam= si nu &= l=sati miscati cu usurint= de ceea ce &edetiF ci stati tari si puneti cu gri1= totul la 3ncercare< tinnd ceea ce este $ine si alungnd ceea ce este r=u. 8ntotdeauna tre$uie s= cercetati cu gri1= toate si numai dup= aceea s= le credeti. Si ca s= cunoasteti c= lucrarea harului se simte 3ntotdeauna si c= dracii< cu toate 3nsel=ciunile lor< nu o pot imita< aflati c= ea se simte dup= roadele ei< care suntE $lndetea< fata luminoas=< smerenia< ura fat= de sla&a lumii acesteia< t=ierea patimilor si poftelor. Pe cnd roadele lucr=rii dia&olesti suntE mndria< 3nchipuirea< dispretul fat= de altul si tot r=ul. cestea sunt roadele si lucr=rile prin care 3ti &ei da seama< dac= lumina pe care o ai 3n inim= este de la Dumne#eu sau de la dia&ol. /run#a de salat= se aseam=n= cu cea de mustar< iar &inul are aceeasi culoare ca otetulF dar gustndu)le< &ei sti ce m=nnci. 2ot asa si sufletul are puterea sa de deose$ire @discern=mntC si poate socoti drept< prin gustul cel mintal< care sunt lucr=ri ale Duhului Sfnt si care sunt 3nsel=ciuni si 3nchipuiri ale satanei". Cel mai &ulnera$il fat= de 3nsel=ciunea dia&oleasc= este 3ncep=torul care se afl= su$ rea 3ndrumare sau cel care sufer= de mndrie. El este cel mai suscepti$il de lunecare c=tre un fals misticism< pe care hinduismul 3l transform= cu mult succes 3ntr)un proces de durat=. %e)a fost foarte usor nenum=ratilor s4ami< care au proliferat 3n 6ccident 3n ultimele decenii< s=)i 3nsele pe tinerii setosi de "e5periente mistice". Ei au sesi#at imediat ce sans= imens= de cele$ritate si 3m$og=tire le ofer= aceast= piat= de suflete de1a e5istent= si au profitat de ea. <- R!*oi l do)melor Crestinismul contemporan este luptat pe &iat= si pe moarte de c=tre un dusman in&i#i$il. -etoda lui este de a ucide< dac= 3i st= 3n puteri< 3nainte de a)si declara numele. cest dusman este hinduismul< iar r=#$oiul care se d= acum este un r=#$oi al dogmelor. %a 3nceputul secolului cnd s)au 3nfiintat primele societ=ti 'edanta 3n Statele *nite< preocuparea lor imediat= a fost aceea de a lansa con&ingerea c= nu e5ist= nici o diferent= real= 3ntre hinduism si Crestinism. -ai mult. Nu numai c= ele nu se afl= 3n conflict< dar un $un crestin &a de&eni 3nc= si mai $un< dac= &a studia cu srguint= si &a practica 'edanta. De a$ia atunci &a a1unge el la ade&=rata 3ntelegere a Crestinismului. 8n primele lor conferinte< s4ami)i 3ncercau s= arate c= sim$olurile fundamentale ale

Crestinismului ) %ogosul si Crucea )< 3si au de fapt originea 3n :ndia. Si c= acele idei caracteristice hinduismului precum re3ncarnarea< transmigratia sufletului si samadhi @fenomenul de trans=C se g=sesc de fapt si 3n Sfintele Scripturi< atunci cnd ele sunt interpretate corect. Cu aceast= momeal= au fost prinsi multi crestini $ine intentionati dar r=u 3ndrumati. Deci prima preocupare a fost aceea de a lupta pentru discreditarea dogmelor asa)#is "3nguste" si "sectare"< si pentru acreditarea unei religii "stiintifice"< care s= se $a#e#e pe studiul comparati& al tuturor religiilor. ccentul initial a c=#ut 3ntotdeauna pe ideea c= nu e5ist= nici un element de separatie 3ntre cele dou= religii. 2otul este unul. Diferentele sunt superficiale< ilu#orii< relati&e< nicidecum reale. cestea sunt ideile conferintelor pu$licate la 3nceputul anilor 1>JJ. :ar ast=#i pericolul 3n care ne afl=m este cu att mai mare cu ct ele au a&ut atunci un succes colosal. 8ntr)ade&=r< 3n lim$a1ul nostru cotidian cu&intele "dogm=" si "dogmatic" au conotatii puternic peiorati&e si chiar negati&e. :ar aceast= atitudine plin= de dispret 3n modul folosirii lor nu putea s= apartin= celor care stiau c= ele 3nseamn= ceea ce are 9iserica mai sfnt. 6ricum< odat= 3mp=mntenit= aceast= conotatie negati&=< cei mai timi#i< c=rora nu le place niciodat= s= fac= not= discordant= cu ceea ce este 3n general acceptat< au 3nceput si ei s= foloseasc= termeni precum "dogme rigide"< e5presie dep=sit=< dar care indic= atitudinea negati&= a autorului fat= de ele. titudinea aceasta a fost indus= 3n mod &iclean< de criticii cu "&ederi largi"< care< fie nu stiau c= dogmele e5pun esenta Crestinismului< fie nu agreau Crestinismul. 8n consecint=< tendinta ulterioar= a multor crestini de a $ate 3n retragere 3n fata acu#atiei de dogmatism a constituit un a&anta1 real pentru hinduisti. %ucrul incredi$il este c= putini 3si dau seama c= dogma crestin= nu poate fi r=sturnat=< dect de un sistem opus de dogme. 6r< cele dou= religii< crestin= si hinduist=< nu au cum s= se "3m$ine" si s= se "3m$og=teasc=" reciproc< pentru c= ele sunt radical opuse. Dac= credinciosii sunt l=muriti s= renunte la dogmele lor crestine sau s= si le modifice ) ceea ce tactic este mult mai inteligent )< astfel 3nct s= ai$= si ei un crestinism mai modern sau mai "uni&ersal"< atunci ei au pierdut tot< pentru c= t=ria lor< ca si a hinduistilor< pro&ine din dogme. :ar dogmele hinduse sunt o respingere direct= a dogmelor crestine. Ceea ce ne conduce la urm=toarea conclu#ie uluitoareE Ceea ce ortodocsii crestini cred c= este r=u< hindusii cred c= este $ine< si in&ersE ceea ce hindusii cred c= este $ine< crestinii cred c= este r=uH :ar ade&=rata lupt= aici st=E c= ceea ce constituie cel mai mare p=cat pentru crestin este cea mai mare reali#are a hindusului. cest p=cat recunoscut 3ntotdeauna ca fiind cel mai mare< din care ies toate celelalte< este mndria. :ar prototipul ei este %ucifer< care spuneE "idica)m=)&oi 3n Ceruri si mai presus de stelele Dumne#eului celui puternic &oi ase#a tronul meuH Sui)m=)&oi deasupra norilor si asemenea cu Cel Prea3nalt &oi fi @:saia 14<13) 14C. :ar la ni&eluri su$ordonate< tot mndria este cea care transform= pn= si calit=tile omului 3n p=cate. Dar pentru hindus< 3n general< si mai cu seam= pentru ad&aitin sau

&edantin< cel mai mare "p=cat" este acela s= nu cre#i 3n propriul t=u "sine" si 3n "umanitate"< ca 3n 3nsusi Dumne#eu. :at= ce spune S4ami 'i&eMananda< cel mai mare apologist modern al filo#ofiei 'edantaE "'oi 3nc= nu 3ntelegeti :ndiaH Noi indienii suntem de fapt 3nchin=tori ai 6muluiH Dumne#eul nostru este 6mulH :ar doctrina muMti @a mntuiriiC este urm=toareaE "6mul tre$uie s= de&in= di&in prin 3nf=ptuirea 3n sine a Di&inului". Este deci limpede pentru oricine &rea s= &ad= c= !induismul si Crestinismul< 3n esenta lor dogmatic=< se afl= 3ntr)un conflict ireducti$il ce pri&este aspecte fundamentale< precum natura dumne#eiasc= si natura uman= si scopul &ietii omului pe p=mnt. Dar dac= cei ce)si spun crestini accept= propaganda hinduist=< conform c=reia nu se d= de fapt nici o $=t=lie< c= diferentele dintre crestinism si hinduism sunt de suprafat= si n)au leg=tur= cu realitatea< atunci idei inamice Crestinismului au cale li$er= s= se desf=soare 3n interiorul s=u si el pierde $=t=lia< f=r= s=)si dea seama m=car c= $=t=lia a si a&ut loc. :ar re#ultatul este de#astruos< c=ci puterea de corupere spiritual= a hinduismului este de neimaginat. 8n propriul meu ca#< 3n ciuda educatiei destul de solide pe care am primit)o la m=n=stire< cei dou=#eci de ani de hinduism au reusit s= m= aduc= pn= 3n pragul iu$irii r=ului. 'edeti< 3n :ndia< "Dumne#eu" este adorat si ca "=u< 3n persoanei #eitei .ali. 'oi &or$i despre ea 3n sectiunea urm=toare care se refer= la practicile hinduiste. Si de fapt 3nchinarea la r=u constituie telul final al !induismului. -=rturisesc aceasta din proprie e5perient=< ca una ce m)am 3nchinat #eitei .ali< att 3n :ndia ct si 3n merica. Din e5perienta personal= am cunoscut c=< cu ea< care este Satan< nu este de glumit. Dac= renunt=m la 3nchinarea la Dumne#eul Cel &iu< locul %ui nu are cum s= r=mn= gol. =- Loc ri si %ractici hind iste 8n 1>(G am f=cut parte dintr)o e5peditie de teren 3mpreun= cu un grup de 1urnalisti reporteri 3n insulele /ilipine. -= interesau religiile primiti&e< mai cu seam= cele din asa #isele #one de "ne)aculturatieI "< religii care s= nu fi fost semnificati& e5puse acti&it=tilor de misiune crestin=. I culturatieE preluare de c=tre o populatie a unor elemente de cultur= material= si spiritual= sau a 3ntregii culturi a unui popor aflat pe o treapt= superioar= de de#&oltare. ) Din fr. acculturation @DE7C @n. tr.C %a ora la care am p=sit 3n interiorul tri$ului :fuago nu credeam 3n magie neagr=< dar la plecarea mea de acolo am cre#ut. Preotul tri$ului @un mun$aMiC pe nume 2alupa a de&enit prietenul meu cel mai $un. El 3mi d=dea toate informatiile. Cu timpul am aflat c= era faimos pentru m=iestria cu care practica magia neagr=. Ceremonia lor ritual=< "$aMi"< are loc aproape 3n fiecare sear= 3n anotimpul recoltatului si pentru ea se strng 3ntr)o coli$= 3n 1ur de doispre#ece &raci @preotiC.

Pe parcursul 3ntregii nopti se in&oc= diferite #eit=ti si str=mosi< se $ea &in de ore# si se aduc ofrande 3n fata a dou= mici figurine numite "$ulol". 6franda const= 3n snge de pui colectat 3ntr)un &as. Sngele este folosit mai 3nti la ghicirea &iitorului pe $a#a m=rimii si num=rului $ulelor cere se formea#= 3n el< si a timpului necesar pentru coagulare. 'iitorul se mai ghiceste si dup= configuratia si culoarea organelor din puiul sacrificat. 8n acest snge se 3m$=ia#= apoi cele dou= figurine< ceea ce constituie momentul propriu) #is al ofrandei. :ar eu< 3n fiecare noapte cu lun= luam notite cu constiincio#itate. Nu &oi intra 3ns= 3n detaliile de magie neagr= practicat= de tri$ul :fuago. :deea principal= este c= eu &enisem cu pre1udecata c= magia de orice fel poate fi e5plicat= stiintific. 6r< la plecarea mea de acolo< &=#usem cu proprii mei ochi o att de mare &arietate de fapte si incidente supranaturale c= orice e5plicatie stiintific= a lor era &irtual imposi$il=. Cau#a pentru care am p=r=sit acel tri$< eu nefiind deloc o persoan= care se sperie usor< nu a fost 3ns= aceea c= am constatat efectul incontesta$il al ritualurilor lor< ci c= l)am constatat cel putin de dou= ori manifestndu)se asupra mea. *nspre#ece ani mai tr#iu am fost 3ntr)un pelerina1 la Pestera marnath din muntii !imalaDa. Este locul de 3nchinare la #eul Shi&a si considerat cel mai sfnt de traditia hindus=< 3n el se spune c= #eul se arat= celor care 3l slu1esc cu credint=< acordndu)le 3n acelasi timp si daruri. C=l=toria pn= la pester= este lung= si ane&oioas=< 3n ea tra&ersndu)se culmea -ahaguna printr)o trec=toare de (2JJ de metri altitudine< care< pe o anumit= portiune< este practicat= peste un ghetar. 8n timpul acelei lungi c=l=torii petrecute 3n t=cere total= @c=l=u#a mea ne&or$ind engle#a iar eu ne&or$ind hindusaC speram cu sinceritate c= #eul< c=ruia m= 3nchinasem si la care meditasem attia ani< mi se &a ar=ta 3n sfrsit si mie. Dar chipul lui Shi&a din pester= este el 3nsusi o curio#itateE este o formatiune de gheat= alc=tuit= prin picurarea apei< care creste si descreste odat= cu fa#ele lunii. Cnd este lun= plin=< m=rimea natural= a1unge pn= la ni&elul pesterii ) apro5. 4< ( m 3n=ltime )< iar cnd luna este 3ntunecat= nu mai r=mne aproape nimic din ea. Si asa creste si descreste 3n fiecare lun=. Din cte stiu< nimeni nu a dat pn= acum o e5plicatie stiintific= acestui fenomen. Eu a1ungeam 3ntr)o perioad= potri&it=. Statuia era la m=rimea ei ma5im=. Eram preg=tit= cu nuci &er#i de cocos< cu t=mie< cu $uc=ti de te5tile rosii si al$e< cu nuci< stafide si #ah=r< adic= toate cele prescrise pentru 1ertf=. De emotie 3mi erau ochii plini de lacrimi. Dar 3mi este greu s= po&estesc ce a urmat. tmosfera din pester= &i$ra 3ntr)un mod care numai 3n noptile de magie neagr= din tri$ul :fuago 3mi mai fusese dat s= o simt. Practic< de cum am pus piciorul 3n=untru< m)a i#$it o sen#atie ine5plica$il= de r=u 3n atmosfer= si am iesit cu con&ulsii de &om= 3nc= 3nainte de a termina preotul s= ard= 1ertfa mea marii imagini de gheat=. Credinta mea 3n hinduism primise o lo&itur= la Pestera lui Shi&a< dar a mai trecut timp

pn= s= m= eli$ere# total de ea. fost o perioad= 3n care 3ncercam s= g=sesc ce&a care s= sustin= edificiul care 3ncepea s= se pr=$useasc=< dar nu g=seam nimic. Pri&ind retrospecti&< am p=rerea c= ne d=m seama c= ce&a e cu ade&=rat r=u cu mult 3nainte de a ne &eni s)o credem< iar lucrul acesta a fost &ala$il pentru mine cu pri&ire la "practicile spirituale" si "locurile sacre" hinduse. %a 3nceputul initierii sale de c=tre guru< no&icelui i se d= o "mantr= sanscrit=" @o formul= magic= personal=C< si practici religioase speciale< care sunt 3n 3ntregime e#oterice si nu se g=sesc dect 3n traditia oral=. -entionarea lor 3n scris este inter#is= si nici un initiat nu are &oie s= le de#&=luie< secretul lor fiind p=#it prin sanctiuni e5trem de dure. ceste practici sunt 3ns= de#&=luite progresi& de guru 3n&=t=celului s=u< care este in&itat s= le "&erifice" conform filosofici pragmatice hinduse de care am &or$it mai sus. Si aceste practici dau 3ntr)ade&=r re#ultate< 3n&=t=celul do$ndeste anumite puteri< "siddhis"< cum ar fi citirea gndurilor< puterea de a &indeca sau a distruge< de a produce o$iecte< de a pre#ice &iitorul si asa mai departe< adic= toat= gama celor mai periculoase e5periente psihice. %ucrul cel mai gra& 3ns= este c= discipolul cade in&aria$il 3ntr)o stare de prelest @3nsel=ciune dia&oleasc=C< cnd ia 3nsel=toria drept realitate. ceasta nu 3nseamn= c= "e5perientele" pe care le 3ncearc= nu sunt reale< ci c= ele nu pro&in nicidecum de la Dumne#eu. Este &or$a de sen#atii e5trem de pl=cute< de &i#iuni de #eit=ti 3n lumin= etc. @s= tinem minte c= si Satan se poate transforma 3n 3nger de lumin=C< care se sustin foarte $ine cu afirmatiile filosofici hinduse< totul re#ultnd 3ntr)un sistem practic si teoretic foarte compact 8n realitate 3ns=< !induismul nu este att o preocupare intelectual= ct un sistem de practici care nu 3nseamn=< nici mai mult nici mai putin< dect magie neagr=. dic= dac= faci gestul 5< o$tii lucrul DF nimic mai mult< dect un simplu contract. 2ermenii acestui contract 3ns= nu sunt niciodat= l=muriti clar si rareori noul initiat este curios s= afle care este originea acestor e5periente si de unde 3i &in lui puterile "miraculoase". Situatia este clasic faustian= si ceea ce practicantul nu stie este c= pretul pentru toate acestea 3l constituie chiar propriul s=u suflet nemuritor. ria acestor practici este foarte &ast=< capa$il= s= satisfac= orice temperament. ,eitatea poate s= ai$= forma unui #eu sau a unei #eite< sau poate s= fie lipsit= de form= )"$rahmanul a$solut". 2ipul de relatie cu acest "ideal" ales< &aria#= si el 3n functie de cum este identificat acest ideal )copil< mam=< tal=< prieten< iu$it< slug= )< sau< 3n ca#ul sistemului d&aita 'edanta< "relatia" 3ns=si fiind socotit= identitate. 0urul nu numai c= 3i indic= no&icelui mantra personal= si practicile pe care tre$uie s= le urme#e< dar 3i hot=r=ste si cum tre$uie s=)si tr=iasc= &iata personal= si care tre$uie s=)i fie programul #ilnic. 8n cadrul sistemului 'edanta @monisticC< de e5emplu< discipolii care nu sunt c=s=toriti< nici nu mai au &oie s)o fac=F toate fortele lor sunt directionale 3n sensul atingerii performantelor de ordin practic. Este inter#is si consumul de carne< pentru c= el distruge acuitatea perceptiei. 0urul este literalmente 3nsusi "dumne#eul" si "mntuitorul"

respecti&ului discipol. ceste practici att de di&erse se reduc de fapt la cte&a tipuri generale. Este &or$a< 3n primul rnd< de o idolatrie. Persoana se 3nchin= la o statuet= sau la o imagine< aducndu)i 1ertf= lumn=ri< camfor< t=mie< ap= si dulciuri. De asemenea< #eit=tii alese i se face &nt cu un e&antai din coad= de iac< i se face $aie< este 3m$r=cat= si dus= la culcare. 2oate acestea par copil=rii< dar ele se constituie 3n tot attea e5periente psihice al c=ror efect este $ine s= nu)l su$estim=m. :dolatria 'edanta< pe de alt= parte< ia forma adul=rii de sine< fie 3ntr)un mod interior< mental< fie 3n mod e5teriori#at< cu toat= recu#ita ritual=. Pro&er$ul indian "So !am< So !am" sau "Eu sunt el< eu sunt el"< ilustrea#= aceast= adulare de sine. "Napa" este repetarea mantrei sanscrite desemnate de la 3nceput fiec=rui discipol. Este< de fapt< incantarea unei formule magice. "PranaDama" const= din e5ercitii de respiratie e5ecutate 3mpreun= cu rostirea formulelor magice. E5ist= si alte practici specifice sistemului "2antra"< 3n care Dumne#eu este pri&it ca "-am="F principiu feminin< putere< energie< principiu de e&olutie si actiune. -ai este cunoscut si su$ numele celor ( -)uri. Conotatia lor fiind nedisimulat malefic=< nu le &oi mai descrie aici. Ele si)au f=cut 3ns= drum pn= 3n merica. S4ami 'i&eMananda le prescria 3mpreun= cu 'edanta. :at= ce afirm= el despre sine si 3n generalE "Eu unul m= 3nchin celui teri$ilH Este o greseal= sa credem c= pl=cerea este dorit= 3n mod egal de toti oamenii. /oarte multora le place< dimpotri&=< durerea< printr)un sentiment care le este 3nn=scut. S= ne 3nchin=m deci terorii de dragul terorii 3ns=si. /oarte putini sunt acei care au cura1ul s= se 3nchine mortii< sau #eitei .ali. Noi 3ns= s= fim niste adoratori ai mortii". lte cu&inte ale lui s4ami despre #eita .aliE "*nii iau 3n derdere e5istenta #eitei .ali. Dar la ora actual= ea este 3n mi1locul oamenilor. Ei sunt 3ncremeniti de spaim= si armata a fost chemat= s= 3mpart= moartea. Cine poate spune c= Dumne#eu nu se manifest= El 3nsusi ca "=u Precum si 9ine; Dar numai hindusul 3ndr=#neste s= se 3nchine si "=ului"I. -arele p=cat este c= aceast= practic= cu un caracter satanic de net=g=duit este s=&rsit= cu con&ingerea c= este $un=. :ar mntuirea< care este 3n #adar c=utat= 3n hinduism prin eforturi de sine< pline de ardoare< poate fi lucrat= doar de Dumne#eu prin lep=darea de sine crestin=. I /oarte putini @chiar dintre cei foarte doritori s= intre 3n "dialog" cu religiile orientale si s= se uneasc= cu eleC au o idee clar= asupra masi&it=tii practicilor idolatro)satanice care au dominat lumea pn= la i#$=&irea ei prin &enirea in istorie a -ntuitorului !ristos. ,eita .ali< una dintre cele mai importante #eit=ti hinduse este repre#entat= 3n mod o$isnuit 3n mi1locul unui dans sngeros al mortii< a&nd la gt cranii si capete t=iate si lim$a scoas= afar= 3n mod hidos 3ntr)o sete neostoita de sngeF ea este 3mp=cat= 3n templele hinduse cu snge de capre sacrificate @1ustificat de S4ami 'i&eMananda astfelE "De ce n)am ad=uga un pic de snge pentru a 3ntregi ta$loul;"C Despre #eita .ali< S4ami

'i&eMananda a mai spus @conform m=rturiilor ucenicei lui< LSora Ni&editaLCE "Cred c= ea este cea care m= inspir= in cel mai mic lucru pe care 3l 3ntreprind si c= m= poart= dup= &oia ei"F fiind constient la fiecare pas de pre#enta ei ca si cnd ar fi fost o persoan= tangi$il=. De asemenea< o in&ocaE "'ino< o -aic=< &inoH C=ci teroare este numele t=u". :dealul s=u religios era acela "de a de&eni una cu eterna groa#=". Poate fi aceasta< asa cum 3ncearc= unii s= ne con&ing=< un e5emplu de "autentic= &iat= spiritual= a celor ne$ote#ati"< o parte a "$og=tiilor" spirituale< pe care suntem 3ndemnati s= le luam de la religiile necrestine; Sau este mai degra$= o do&ad= pentru cu&intele psalmistului dumne#eii p=gnilor sunt idoli;" >- (E+an)heli!area( Vest l i 8n 1B>3 un c=lug=r hindus necunoscut sosea la "Parlamentul "eligiilor" din Chicago. Era S4ami 'i&eMananda pe care l)am pomenit mai sus. f=cut o impresie uluitoare asupra celor pre#enti att prin felul de a &or$i si prin ceea ce a spus< ct si prin felul cum ar=taE 3m$r=cat 3ntr)o ro$= portocalie cu staco1iu pe deasupra si purtnd tur$an. de&enit imediat steaua saloanelor din 3nalta societate $ostonian= si ne4)DorMe#= iar filo#ofii de la !ar&ard erau impresionati de el la culme< 3n scurt= &reme si)a creat un nucleu foarte puternic de discipoli si parti#ani pentru planul s=u grandios de e&angheli#are hinduist= a 3ntregii lumi occidentale mai ales din perspecti&a hinduismului &edantic @monistC. S)au sta$ilit astfel societ=ti 'edanta 3n marile orase americane si europene< 3ns= aspectul cel mai important al acti&it=tii lui a fost acela c= a reusit s=)si introduc= ideile 3n marele circuit al gndirii si practicii uni&ersitare. Scopul s=u acesta eraH S=)si fac= cunoscute ideile ct mai rapid si ct mai eficace. Putin conta pentru 'i&eMananda dac= ele erau cre#ute sau nu< ct= &reme mesa1ul lor a1ungea pretutindeni. De multe ori el chiar spuneaE "9ateti la fiecare us=. Spuneti)le tuturor c= toti sunt de natur= di&in=". st=#i p=rti si ecouri ale mesa1ului s=u se g=sesc 3n orice li$r=rie< 3n mii de e5emplare ieftine< iar autorii lor suntE Christopher :sher4ood< Somerset -augham< I ldous !u5leD< 2eilhard de Chardin si chiar 2homas -erton. I Scriitori engle#i de mare popularitate ai secolului 77< amplu tradusi si comentati si 3n cultura romn=. cel aspect al operei lor< la care se face alu#ie in acest studiu< este ins= mai putin familiar pu$licului romnesc. De e5. ldous !u5leD @1B>4)1>G3C< sta$ilit 3n California 3n 1>3?< pu$lic= 3ntre altele 2ime -ust !a&e a Stop @2impul tre$uie s= ai$= un sfrsit< 1>44C 3n care autorul 3ncearc= s= e&oce starea psihic= a unei persoane 3n momentul mortii si imediat dup= aceeaF si 2he Doors of Perception @*sile perceptiei< 1>(4C) 3n care se a&ansea#= ideea c= "su$limele st=ri mistice" nu sunt altce&a dect functii ale glandelor suprarenale e5citate prin consumul anumitor droguri< in calitate sa de agent $ritanic< Somerset -augham @1B?4)1>G(Ca tre$uit s= p=r=seasc= intempesti& /ranta numai cu o &ali#= si sa se refugie#e 3n S.*. . unde r=mne timp de sase ani @1>4J) 1>4GC. merica este si pentru acest scriitor tara a&enturilor mistice< care 3si g=sesc e5presie 3n cartea 2he "a#orLs Edge @"Pe lam= de cutit"< sau "%a marginea realit=tii"<

1>4(C. Christopher :sher4ood @1>J4);C< scriitor prolific si foarte acti& si in lumea filmului si a scenei< emigrea#= in 1>3> in California spre a lucra ca scenarist la !olD4ood. Este cel care a tradus< 3mpreun= cu S4ami Pra$ha&ananda< 9haga&ad)0ita @1>44C 3n lim$a engle#=. :n cola$orare cu acelasi a mai scris Shan).araLs Crest)Ne4el of Discrimination @1>4?C< si !o4 to .no4 0odF the +ogi phorisms of Patan1ali @Cum s=)% cunoastem pe Dumne#euF aforismele Doghine ale lui Palan1ali< 1>(3C< dup= C! -9E"S 9:60" P!:C % D:C2:6N "+< Cham$ers< 1>>J @n.tr.C. 2homas -erton este< f=r= discutie< ca#ul cel mai special si 3n acelasi timp mai periculos< pentru c= el a&ansea#= ideile lui 'i&eMananda de pe po#itiile unui monah crestin iar c=rtile lui< afectnd institutia &ital= a crestinismului occidental< au dat o lo&itur= puternic= "omano)Catolicismului 3n ansam$lu. Cu putin 3nainte de moartea sa< p=rintele -erton a scris un studiu foarte apreciati& ca introducere la o nou= traducere a 9haga&ad 0itei< care este manualul spiritual sau "$i$lia" hindus= si piatra de temelie a monismului sau d&aita 'edanta. 2re$uie s= nu pierdem nici un moment din &edere c= 0ita se opune pas cu pas tuturor 3n&=t=turilor crestine fundamentale. Cartea sa -aestrii ,en< pu$licat= postum< este de asemenea< demn= de mentionat pentru c= se $a#ea#= 3n 3ntregime pe o eroare foarte insidioas=E premisa c= toate asa numitele "e5periente mistice" din indiferent ce religie sunt ade&=rate. %ucrurile 3ns= nu stau deloc asa< si o persoan= de talia lui 2homas -erton ar fi tre$uit s)o stie. C= ele nu stau asa o afirm= si o do&edeste prin fapte Sfnta Scriptur= si 3ntreaga traditie a Sfintilor P=rinti. Personal cunosc o m=n=stire catolic= din California unde c=lug=rii e5perimentea#= practici religioase hinduse< su$ 3ndrumarea unui indian care a de&enit preot catolic. Si cred c= dac= terenul nu ar fi fost de1a preg=tit< asemenea lucruri nu s)ar fi putut 3ntmpla. Dar prin sosirea sa 3n 'est< 'i&eMananda aceasta a si f=cut< a preg=tit terenul. -esa1ul &edantic al lui 'i&eMananda este foarte simplu de fapt. El pare mai mult dect este din cau#a unui 1argon sanscrit care face impresie si datorit= structurii sale filosofice mai comple5e. Dar mesa1ul lui esential este acestaE 2oate religiile sunt ade&=rate dar 'edanta repre#int= ade&=rul ultim. Diferentele sunt doar o chestiune de "ni&ele de ade&=r". &em de)a face< deci< cu mai multe "ni&ele ale ade&=rului". Sau 3n cu&intele lui 'i&eManandaE "Progresia omului nu este de la fals la ade&=rat< ci de la ceea ce este ade&=rat< la ceea ce este si mai ade&=rat< de la ade&=ruri inferioare la altele superioare. Ceea ce este materie ast=#i de&ine spirit mine. 'iermele de ast=#i este si dumne#eul de mine. "'edanta se $a#ea#= pe con&ingerea c= omul este Dumne#eu. Deci< omul este cel care se mntuieste singur. 'i&eMananda a formulat astfelE "Cine s= ai$= puterea de a a1uta :nfinitul; Chiar mna care 3ti &ine 3n a1utor pe 3ntuneric tre$uie s= fie propria ta mn=". 'i&eMananda era 3ns= destul de orientat< 3nct s=)si dea seama c= o 'edanta pre#entat= 3n toate implicatiile ei si dintr)o dat= ar fi fost prea mult pentru mentalitatea crestin=. "Ni&elurile de ade&=r" 3ns= erau o notiune cum nu se poate mai potri&it= pentru a asigura puntea de leg=tur= c=tre ecumenismul idealE acela 3n cadrul c=ruia nu se i&este nici un conflict pentru c= toat= lumea are dreptate.

Sau cum afirma s4amiE "Dac= una singur= din religii este ade&=rat=< atunci toate celelalte tre$uie si ele s= fie ade&=rate. stfel credinta hindus= este a tuturor ) deci si a &oastr= )< tot att de mult pe ct este si a mea. Noi hindusii nu numai c= toler=m< dar ne unim chiar cu toate religiile< rugndu)ne la moschee cu mahomedanul< 3nchinndu)ne focului 3mpreun= cu #oroastrul si 3ngenunchind la piciorul crucii 3mpreun= cu crestinul. Noi stim c= toate religiile< 3n mod egal< de la cel mai primiti& fetisism< pn= la cel mai 3nalt a$solutism< sunt tot attea 3ncerc=ri ale sufletului omenesc de a cuprinde :nfinitul. Deci noi suntem cei care strngem toate aceste flori 3ntr)un minunat $uchet< c=ruia< legndu)l cu panglica iu$irii< ne 3nchin=m plini de 3ncntare". Cu toate acestea< toate religiile nu sunt considerate 3n hinduism dect trepte c=tre ade&=rata si suprema religie< care este d&aita 'edanta. 'i&eMananda< 3n realitate< dispretuia Crestinismul pe care 3l considera "un ade&=r de ordin inferior"< dualist< 3n con&ersatiile lui particulare spunea c= numai un las ar fi capa$il s= 3ntoarc= si cel=lalt o$ra#. Si orice ar fi apreciat la celelalte religii< 3ntotdeauna re&enea la necesitatea d&aitei 'edanta. " rta< stiinta si religia ) spunea el )< nu sunt dect cele trei c=i diferite care e5prim= un singur ade&=r. Dar ca s= 3ntelegem acest lucru tre$uie s= fi p=truns mai 3nti 3n teoria d&aitei". tractia pe care o e5ercit= aceste idei asupra tineretului de ast=#i este incontesta$il=. 'edanta declar= li$ertatea a$solut= a fiec=rui suflet de a fi el 3nsusi. Ea neag= orice distinctie 3ntre sacru si profan< 3ntre ceea ce este sfnt si ceea ce 3nseamn= lumea o$isnuit=. ceste dualit=ti nu repre#int= dect c=i de e5primare diferit= a unui singur ade&=r. Si singurul scop al religiei este acela de a satisface ne&oile de a$solut ale tuturor< indiferent de temperamentul lorE un dumne#eu si o 3nchinare pe placul fiec=ruia< 3ntr)un cu&nt< religia este "f= ceea ce)ti con&ine". '= &oi ar=ta ct a fost de eficace 3n a introduce aceste idei hindu 3n romano)catolicism< unde succesul s=u a fost cel mai impresionant. S4ami 'i&eMananda a sosit pentru prima oar= 3n merica ca repre#entant al !induismului 3n "Parlamentul "eligiilor" @1B>3C. 3n 1>GB s)au s=r$=torit ?( de ani de la acel e&eniment< oca#ie cu care a a&ut loc un "Simpo#ion al "eligiilor"< su$ auspiciile Societ=tii 'i&eMananda 'edanta din Chicago. "omano)Catolicismul era repre#entat de un teolog dominican de la *ni&ersitatea De Paul< preotul "o$ert Camp$ell. S4ami 9hashDananda a deschis lucr=rile cu un mesa1 de $une ur=ri din partea a trei mari personalit=ti< 3ntre care un cardinal american. 8n sesiunea de dup= amia#=< Camp$ell a &or$it despre conflictul dintre traditie si modernism 3n Catolicismul contemporan. El a spusE "%a uni&ersitatea 3n care lucre# testele de opinie arat= c= studentii catolici manifest= de cinci sau sase ani 3ncoace atitudini &=dit mai li$erale dect s)a putut constata 3n trecut. Si sunt con&ins c= marele S4ami 'i&eMananda 3nsusi ar fi pri&it fa&ora$il cele mai multe misc=ri 3n directia unei li$erali#=ri a Crestinismului". Confu#ia pe care o f=cea preotul Camp$ell 3ns= era c= tendintele manifestate de studenti si numite de el "crestine"< nu erau 3n realitate deloc

crestineF ele erau pur si simplu atitudini si practici 'edanta. Si ca s= nu se i&easc= nici o 3ndoial= 3n pri&inta acestei interpret=ri< &oi cita cu&intele acestui preot romano catolic referitoare la po#itia modernistilor asupra a cinci aspecte de credint=< asa cum au fost ele formulate 3n trei re&iste de specialitate internationaleE Pra$uddha 9harala< pu$licat= la CalcutaF 'edanta .esheri< pu$licat= la -adras< si 'edanta and the Kest @'edanta si 6ccidentulC< care apare la %ondra. Despre dogmeE " de&=rul este o notiune relati&=< doctrinele si dogmele acestea @adic= natura lui Dumne#eu< scopul &ietii pe p=mnt< natura sufletuluiC nu sunt lucruri imua$ile< ci schim$=toare< oamenii aflndu)se mereu 3n situatia de a nega ast=#i ceea ce ieri afirmau c= sunt ade&=ruri sfinte". Despre Dumne#euE "Este ade&=rat c= :isus este di&in< dar oricare dintre noi poate fi di&in. De fapt cred c= atitudinea crestin= li$eral= se misc= foarte clar 3n directia filo#ofiilor orientale ) att 3n ceea ce pri&este conceptia despre un Dumne#eu impersonal< ct si 3n leg=tur= cu conceptul c= suntem di&ini cu totii". Despre p=catul originarE " cest concept degradant si 1ignitor despre fiinta uman= este respins de crestinismul li$eral< care afirm= c= persoana uman= este perfecti$il= prin instructie si educatie corect=". Despre lumeE "...li$eralii afirm= c= lumea 3n care tr=im poate fi 3m$un=t=tit= si c= ar tre$ui s= ne dedic=m cu totii construirii unei societ=ti mai umane< 3n loc s= suspin=m s= a1ungem la "ai". Despre alte religii< "grupul li$eral" afirm=E 2re$uie a$andonat= calea demodat= a misiunii de con&ertire. Ci< mai $ine s= de#&olt=m mai $une relatii cu alte religii". Deci acestea sunt afirmatiile preotului romano)catolic Camp$ell< purt=torul de cu&nt al "0rupului Catolic -odernist". -odernistul a fost momit ca un copil de genero#itatea unor ade&=ruri mai 3nalte< a unei filo#ofii mai adnci si a unui su$lim mai inefa$il< care se o$tine su$ordonndu)% pur si simplu pe !ristos Cel &iu< omului modern. stfel< iat= &edem succesul spectaculos al hinduismului< sau al lui S4ami 'i&eMananda< sau al puterii din spatele lui. :at= cum s)a f=cut cur=tenie 3n romano)catolicism. Cinii s=i de pa#= au luat hotul drept prieten al st=pnului< iar casa este de&astat= su$ ochii lor. !otul a spusE "!aideti s= fim mai toleranti 3n dialoguri interconfesionale"< intrnd pe poart=. -ai departe era simplu. !indusul "crestin" @s4amis)ulC nu a&ea dect s= e5pun= filo#ofia 'edanta< folosind terminologie crestin=. Pe de alt= parte< crestinii hinduisti @adic= grupul catolicilor "modernisti" sau "li$erali"C< au tre$uit s=)si l=rgeasc= cadrul propriei religii< pentru a cuprinde 3n ea si hinduismul. stfel< 3n mod necesar< ade&=rul a de&enit eroare< iar eroarea ade&=r. Dar< &aiH *nii ar

&rea acum s= trasc= 3n aceast= cas= a de#ol=rii si 9iserica 6rtodo5=. Dar s= le amintim modernistilor cu&intele lui :saiaE 'ai de cei care #ic r=ului $ine si $inelui r=uF care numesc lumina 3ntuneric si 3ntunericul lumin=F care socotesc amarul< dulce si dulcele< amar. 'ai de cei care sunt 3ntelepti 3n ochii lor si priceputi dup= gndurile lorH @:saia (<2J)21C @- Sco% l 2ind ism l i7 (Reli)ia Uni+ersal( Nu mi)a &enit s= cred cnd am &=#ut ce a&ans colosal c=p=tase hinduismul pe teritoriul credintei crestine 3n timpul ct eu o a$andonasem. Eu am descoperit toate aceste schim$=ri f=r= efort< tocmai pentru faptul c= 3n toti acesti dou=#eci de ani am fost practic i#olat= din punct de &edere intelectual de restul lumii< pentru c= m= su$ordonasem filtru totul gurului meu. 2re$uia s= respect cu strictete toate prescriptiile lui< indiferent ct de se&ere< f=r= 3nteles sau a$surde mi se p=reau. Printre ele se afla si inter#icerea de a citi c=rti cu continut crestin sau de a sta de &or$= cu crestinii< 3n pofida &or$=riei lor despre ade&=rul religiilor< s4amii stiu c= !ristos este dusmanul lor de ne3n&ins. Deci< dou=#eci de ani nu am f=cut altce&a< dect s= studie# filo#ofia oriental= si s= practic ascetismul hindus. 0urul mi)a trasat s= urme# cursuri uni&ersitare si s= o$tin o diplom= 3n filo#ofie si antropologie. Dar pri&ind retrospecti&< acele studii nu au constituit altce&a dect o di&ersiune< care s=)mi dea sentimentul c= fac ce&a foarte important< ade&=rata acti&itate fiind de fapt timpul petrecut cu s4ami si cel 3n care puneam 3n practic= 3n&=t=turile 'edanta. -isiunea trasat= de S4ami 'i&eMananda s)a 3ndeplinit te mai toate aspectele ei. *n singur punct a r=mas 3nc= nere#ol&atE instaurarea unei religii uni&ersale. :ar instaurarea unei astfel de religii 3n lume &a echi&ala cu &ictoria final= a dia&olului< pentru c= ""eligia *ni&ersal=" nu are &oie s= contin= "nici o idee indi&idualist= si sectar="< ea nemaimentinnd din crestinism dect o terminologie goal=. :nstaurarea ""eligiei *ni&ersale" &a tre$ui s= echi&ale#e cu conflagratia total= a crestinismului. Si aduc aici< spre ilustrare< opera preotului ie#uit 2heillard de Chardin< care de1a fundamentea#= "Noul Crestinism" tocmai 3n termenii 3n care S4ami 'i&eMananda 3si specific= propria sa ""eligie *ni&ersal=". 2heillard de Chardin constituie un ca# special tocmai pentru faptul c=< spre deose$ire de teologii catolici traditionalisti< el este foarte apreciat de clerul catolic academic< care 3ns=< dup= p=rerea mea< fie nu au nici o idee despre ceea ce este de fapt opera lui 2heillard< fie c= se prefac c= nu &=d. ceast= oper= plagia#= 3n mare parte doctrincle 'edanta si 2antra< pe care le com$in= 3n liantul unui 1argon de sonoritate crestin= si le pre#int= apoi su$ masca de mare efect a e&olutionismului. :at= un citatE "%umea 3n care tr=iesc de&ine dumne#eiasc=. Si totusi focul ei nu m= arde< iar apele ei nu m= topesc. C=ci< spre deose$ire de formele false ale unui monism care s= m= 3mping= spre un inconstient al pasi&it=tii< eu descop=r un pan)crestinism care m=

conduce printr)un proces intens de disociere< la o unificare final=. 'oi a1unge la spirit doar prin cea mai adnc= si total= de#l=ntuire a fortelor materiei... -=rturisesc c=< urmnd e5emplul Dumne#eului 3ntrupat< Care mi S)a re&elat 3n credinia catolic=< nu pot s= m= mntuiesc< dect unindu)m= cu *ni&ersul". ceasta ce nu este altce&a dect cel mai pur hinduismH re cte putin din toateE un &ers din una din *panisade si $uc=ti din cte&a sisteme filo#ofice 3mpreun= cu practicile lor. 8ntr)o conferint= de pres= a prelatului rrupe< generalul "Societ=tii lui :isus"< care a a&ut loc 3n iunie 1>G(< lui 2heillard de Chardin i s)a luat ap=rarea pe temeiul c= "nu este teolog sau filosof de profesie< si< deci< poate s= nu fie constient de toate implicatiile teologice si filo#ofice pe care le pot c=p=ta intuitiile sale". Dup= care< respecti&ul prelat l) a l=udat pe 2heillard de Chardin< astfelE "P=rintele 2heillard este una din marile &oci ale gndirii filo#ofice contemporane< iar succesul s=u nu tre$uie s= ne mire. -arele lui merit este acela de a fi reusit s= reconcilie#e stiinta si credinta religioas=". :ar modul 3n care a reusit el aceasta< adaug eu< este prin fundamentarea unei noi religii. :at= ce spune 2heillard 3nsusiE "Noua religie nu &a fi a altce&a dect &echiul nostru crestinism< dar 3m$og=tit cu un suflu nou ce pro&ine din e&olutia fireasc= si legitim= a dogmelor sale 3n contactul lor cu noile idei ce apar 3n societate". S= e5amin=m 3n aceast= lumin= ""eligia *ni&ersal=" a lui 'i&eMananda< al=turi de "Noul Crestinism" al lui 2heillard. sa cum este ea propus= de 'i&eMananda< ""eligia *ni&ersal=" tre$uie s= ai$= cinci caracteristici. 8n primul rnd tre$uie s= fie stiintific= si construit= pe principiul legilor spirituale< adic= &a fi o religie ade&=rat= si stiintific=. C=ci 3ntr)ade&=r< att 'i&eMananda< ct si 2heillard folosesc scientismul teoretic ca articole de credint=. 8n< al doilea rnd< fundamentul s=u este < unul e&olutionist. Sau< 3n cu&intele lui 2heillardE "6 form= religioas= necunoscut= pn= acum< una pe care nimeni nu a putut pn= 3n pre#ent s= o imagine#e sau s= o descrie< Pentru c= uni&ersul nu era destul de larg si de organic s= o 3ncap=. 6 nou= form= de religie ia fiint= acum 3n inimile oamenilor< dintr)o s=mnt= sem=nat= de ideea de e&olutie". Si 3n continuareE "P=catul originar... este un concept care ne leag= de mini si de picioare si ne goleste sngele din &ene" pentru c= <"asa cum este el formulat acum apare ca un concept static< ce repre#int= un anacronism pentru sistemul nostru e&olutionist de gndire". Este locul s= afirm=m aici c= acest concept pseudoreligios de "e&olutie" pe care Crestinismul l)a respins 3ntotdeauna< este de milenii un concept constituti& al gndirii hinduse si el nu lipseste din nici una din aplic=rile ei practice. 8n al treilea rnd< ""eligia *ni&ersal=" nu pre#int= 3n centrul ei nici o personalitate unificatoare< ci ea este fondat= de niste "principii eterne". 2heillard este 3n mod cert pe drumul spre un Dumne#eu impersonal< cnd scrieE "!ristos 3mi de&ine din ce 3n ce mai

indispensa$il... dar 3n acelasi timp< persoana istoric= a lui !ristos 3mi de&ine din ce 3n ce mai lipsite de su$stant= si mai indistinct=". "'i#iunea mea despre El m= poart= din ce 3n ce mai sus pe a5a ortodo5iei". Ne pare r=u s= spunem< dar acest spirit al unui "!ristos" nonistoric este "ortodo5ie" hindus=< nu crestin=. 8n al patrulea rnd< scopul principal al ""eligiei *ni&ersale" este acela de a satisface ne&oile spirituale ale diferitelor tipuri de caractere umaneF lucru ce nu poate fi oferit de asa #isele religii indi&idualiste si sectare. 8n &i#iunea lui 2eillard de Chardin< Crestinismul 3nsusi este o astfel de religie< pentru c= el nu r=spunde tuturor tipurilor de aspiratii religioase. :at= cum 3si e5prim= el nemultumirea saE "Crestinismul r=mne 3n continuare oarecum un refugiu. E1 nu mai 3m$r=tisea#= sufletul< nu)l mai satisface< sau< 3ntr)un anumit fel< nu mai este 3n stare s= c=l=u#easc= &iata omului modern". 8n al cincilea si ultimul rnd< 3n cadrul ""eligiei *ni&ersale"< sau al "Noului Crestinism"< noi ne 3ndrept=m cu totii c=tre aceeasi destinatie< indiferent de traditia religioas= din care pro&enim. Pentru 2eillard de Chardin aceast= destinatie este "Punctul 6mega" situat dincolo de posi$ilitatea oric=rei repre#ent=ri. Pentru 'i&eMananda aceast= destinatie este 3ntruchipat= de "6-"E "8ntreaga umanitate se 3ndreapt= c=tre poalele acelui loc pe care se afl= 3n=ltat sim$olul care nu este sim$ol< numele care este mai presus dect toate sunetele". *nde se &a sfrsi aceast= deformare a Crestinismului si triumful hinduismului; 'om a&ea pe "6-I " sau &om a&ea pe 6mega @adic= pe !ristosC; 1C 8n te5t "6-" nu este luat 3n 3ntelesul de om ca persoan=< ci ca sila$a sacr= a hindusilor.

III- (MI4U4EA( U4UI FA#2IR SI RUG#IU4EA LUI IISUS

De rhimandritul Nicholas Dro$Da#gin utorul acestei m=rturii< ucis prin moarte martiric= 3n timpul regimului comunist< pe atunci proasp=t instaurat 3n "usia< s)a $ucurat de o carier= plin= de succes 3n calitate de ofiter 3n flota imperial= rus=< fiind 3n acelasi timp un pasionat al practicilor oculte si editor al 1urnalului de ocultism "e$us. Sal&at dintr)un tragic accident na&al printr)o minune a Sfntului Serafim de Saro&< el a 3ntreprins un pelerina1 la Saro&< 3n urma c=ruia a renuntat la cariera sa militar= si la practicile sale oculte si a de&enit monah. Dup= ce a fost hirotonit preot< a plecat ca misionar 3n China< :ndia si 2i$et< slu1ind la capelele diferitelor am$asade< $irouri consulare si legatii si ca staret al mai multor mn=stiri. Dup= 1>14 s)a retras la -area %a&r= a Pesterilor .ie&ene @PecersMaC< unde sf=tuia

3ndelung pe multi tineri care 3l c=utau< cerndu)i l=muriri despre ocultism si practicile oculte< si despre influenta lor asupra e&enimentelor pe atunci 3n plin= desf=surare 3n "usia. 8n toamna anului 1>24< la o lun= dup= ce primise &i#ita unui anume 2uhol5< autor al c=rtii intitulate -agia Neagr=< el a fost asasinat 3n chilia sa de "persoane necunoscute" dar 3n mod clar nu f=r= stirea $olse&icilor. Stiletul cu care fusese 3n1unghiat a&ea un mner cu semnificatii oculte. :ncidentul descris 3n po&estirea ce urmea#= si care de#&=luie natura unuia dintre "darurile" mediumistice 3ntlnite frec&ent 3n religiile orientale< a a&ut loc cu putin 3nainte de anul 1>JJ si a fost consemnat 3n scris 3n 1urul anului 1>22 de Dr. . P. 2imofie&ich sta$ilit ulterior la -n=stirea No& ) Di&eDe&o< N.+. I I 2e5t 3n l$. rus= in 6rtodo5 %ife 1>(G< no. 1 I 8n acea minunat= dimineat= tropical=< &asul nostru t=ia &alurile 6ceanului :ndian 3n directia :nsulei CeDlon. Pasagerii< 3n cea mai mare parte engle#i care mergeau la posturile sau afacerile lor din colonia indian=< erau &ioi si ner=$d=tori s= &ad= p=mntul de &is pe care 3l a&eau 3n fat=< insula misterioas= ale c=rei $asme minunate le 3ncntaser= copil=ria. 8nc= nu se &edea insula< cnd &asul era de1a 3n&=luit de mireasma grea si 3m$=t=toare adus= de $ri#=< a ar$orilor aromati de la t=rm. %a un moment dat un nor al$astru cuprinse ori#ontul< m=rindu)se din ce 3n ce mai mult pe m=sur= ce &asul se apropia. De1a 3ncepeau s= se &ad= cl=dirile de la t=rm 3ngropate 3n &erdeata palmierilor maiestuosi si se &edea si multimea multicolor= care astepta sosirea &asului. Pasagerii< care de1a se 3mprieteniser= 3n timpul c=l=toriei< duceau con&ersatii animate admirnd peisa1ul insulei de po&este care se desf=sura 3n fala ochilor lor. 'aporul se leg=na 3ncet< preg=tindu)se s= ancore#e 3n portul orasului Colom$o. ici &asul se oprea s= 3ncarce c=r$une< asa 3nct pasagerii a&eau timp suficient s= ias= la t=rm. ,iua era att de canicular=< 3nct multi se hot=rser= s= nu ias= din ca$in= pn= seara< cnd fier$inteala #ilei a&ea s= fie 3nlocuit= cu o r=coare pl=cut=. sa 3nct< spre sear=< un grup de opt persoane< c=rora m)am al=turat si eu< ghidati de colonelul Elliot< care mai fusese la Colom$o si cunostea $ine orasul si 3mpre1urimile< a pornit la e5plorarea frumusetilor insulei. Colonelul chiar a f=cut o propunere foarte ispititoareE "Doamnelor si domnilor< ce)ati spune de o &i#it= la cte&a mile 3n afara orasului spre a)i &edea si noi pe &estitii fachiri magicieni de prin p=rtile locului; Poate &om a&ea posi$ilitatea unor e5periente interesanteH" 2oti au acceptat cu entu#iasm propunerea colonelului. Pe cnd str=#ile #gomotoase ale orasului r=maser= mult 3n urma noastr=< seara se l=sase de1a de)a $inelea iar drumul nostru serpuitor prin 1ungla minunat= era luminat de

milioane de licurici. %a un moment dat drumul s)a l=rgit $rusc si ne)am aflat deodat= 3n interiorul unui luminis 3ncon1urat de 1ungl=. %a marginea lui se afla un copac 3nalt su$ care se &edea o coli$= si un om su$tire< $=trn< cu tur$an pe cap< ce sedea turceste si pri&ea fi5 la un foc mic ce ardea 3n fata lui. 8n pofida sosirii noastre #gomotoase< $=trnul nu s)a clintit din nemiscarea sa si nu ne)a acordat nici cea mai mic= atentie. De unde&a a ap=rut un tn=r care s)a 3ndreptat c=tre colonel si l)a 3ntre$at 3ncet ce&a. :mediat dup= aceea a adus cte&a scaune pe care grupul nostru s)a ase#at 3n semicerc nu prea departe de foc. m simtit 3n 1urul nostru un miros de fum pl=cut parfumat. 9=trnul era 3n aceeasi po#itie< neo$ser&nd pe nimeni si nimic< din cte puteam s= ne d=m noi seama. P=trarul de lun= care r=s=rise mai 3mpr=stia 3ntruct&a 3ntunericul noptii si 3n lumina aceea fantomatic= toate contururile c=p=tau un aer ireal. 2oti au t=cut f=r= s= &rea< asteptnd s= &ad= ce o s= se 3ntmple. -iss -arD a soptit la un moment dat cu 3nsufletireE "Pri&iti acolo sus< pe copacH". Ne)am uitat cu totii 3ntr)acolo. Si 3ntr)ade&=r< &rful coroanei copacului su$ care st=tea fachirul parc= se topea 3n lumina moale a lunii si copacul pur si simplu disp=rea treptat de su$ ochii nostri< sters parc= de o mn= ne&=#ut=< pn= cnd nu a mai r=mas nici o urm= de copac si 3n fata noastr= a ap=rut marea. 8i &edeam &alurile rostogolindu)se unele dup= altele si rndurile de spum= al$=F pe cerul< de&enit deodat= al$astru< pluteau nori usori. Eram uluiti. poi la ori#ont a ap=rut un &apor al$. Din cele dou= hornuri ale sale iesea un fum gros. Se apropia cu repe#iciune de noi< t=ind &alurile. Spre uluirea noastr= am &=#ut c= este propriul nostru &as< cel cu care sosiser=m la Colom$oH *n murmur a trecut printre noi< cnd am citit la pupa chiar numele &asului nostru< "%ui#a"< cu litere mari< aurii. Dar lucrul cel mai uluitor a fost c= pe &apor ne &edeam chiar pe noi 3nsineH '= reamintesc c= la acea or= nu se pomenea de cinematografie< si asemenea efecte nu erau de conceput. Deci fiecare dintre noi se &edea pe el 3nsusi pe punte< printre oamenii care rdeau si con&ersau unul cu cel=lalt. Dar lucrul cel mai uluitor era c= ne &edeam nu numai pe noi< ci pn= si cele mai mici detalii de pe punte< ca si cnd ne)am fi aflat 3ntr)un elicopter ceea ce hot=rt c= nu era 3n realitate. Eu de e5emplu m)am &=#ut pe mine printre pasageri< pe marinari lucrnd la cap=tul cel=lalt al &asului< pe c=pitan 3n ca$ina sa si pn= si pe maimutica NellD< fa&orita tuturor< mncnd $anane pe catargul mare. 2oat= lumea comenta 3n soapt= si era emotionat= la culme de ceea ce &edea. Eu aproape c= uitasem cu totul de mine< de faptul c= eram la urma urmei un preot monah ortodo5 si c= n)ar prea fi fost locul meu acolo< 3ntr)o asa situatie. 'ra1a era att de puternic=< 3nct inima si mintea mea erau ca parali#ate. Pulsul mi s)a accelerat deodat=< ca 3n fata unei prime1dii< si m)a cuprins o spaim= de moarte. m 3nceput s=)mi misc $u#ele si s= rostescE "Doamne :isuse !ristoase< /iul lui Dumne#eu< miluieste)m= pe mine p=c=tosulH". -)am simtit deodat= usurat. Parc= s)ar fi desf=cut si ar fi c=#ut de pe mine niste lanturi grele< in&i#i$ile. "ug=ciunea mea a de&enit

mai concentrat= si odat= cu ea sufletul meu s)a linistit. Pri&eam 3n continuare copacul< cnd< deodat=< ta$loul m=rii disp=ru< suflat parc= de &nt. Nu se mai &edea dect copacul sc=ldat de lumina lunii< fachirul se#nd t=cut lng= foc si 3nsotitorii mei< care continuau s= pri&easc= marea< ce pentru ei 3nc= nu disp=ruse. Dar la un moment dat fachirul 3nsusi p=ti ce&aE se r=sturn= 3ntr)o parte si tn=rul< alarmat< alerg= s=)l ridice. Spectacolul se 3ntrerupse $rusc. dnc miscati de ceea ce &=#user=< spectatorii se ridicar=< 3mp=rt=sindu)si cu 3nsufletire impresiile si ne3ntelegnd de ce totul se terminase att de $rusc si de neasteptat. 2n=rul a e5plicat c= din cau#a epui#=rii fi#ice a fachirului< care acum sedea ca si mai 3nainte< cu pri&irea 3ndreptat= 3n 1os si neacordnd nici o atentie celor pre#enti. Dup= ce l)am r=spl=tit cu genero#itate prin intermediul tn=rului< multumindu)i pentru c= ne d=duse oca#ia acestui uluitor spectacol< si cnd de1a ne porniser=m cu totii s= plec=m< mi)am 3ntors f=r= s= &reau capul pentru a)mi imprima mai $ine 3ntregul ta$lou. tunci am 3ntlnit pri&irea plin= de ur= a fachirului. Nu a durat dect o secund=< pentru c= imediat si) a 3ntors capul 3n po#itia o$isnuit=F dar acea pri&ire de o secund=< mi)a fost de)a1uns pentru a 3ntelege odat= pentru totdeauna a cui fusese puterea care produsese acel "miracol". "Spiritualitatea" oriental= nu se limitea#= nicidecum la asemenea "trucuri" mediumistice< de soiul celor pe care le practica fachirul. 8n capitolul ce urmea#= &om constata aspecte cu mult mai adnci si mai periculoase. Dar toate aceste fenomene au la $a#= acelasi mediumism< a c=rui caracteristic= esential= este o pasi&itate total= fat= de realitatea "spiritual=" respecti&=< care permite intrarea 3n contact cu "#eii religiilor necrestine". cest fenomen se constat= si 3n "meditatia oriental=" @chiar dac= uneori ea mai este numit= si "crestin="C si 3n acele ciudate "daruri" sau "puteri"< c=rora< 3n &remurile noastre de declin spiritual< li se #ice "harismatice"...

IV- MEDITATIA ORIE4TAL I4VADEA0 #RESTI4ISMUL

Ca r=spuns la posi$ilitatea "dialogului" 3ntre Crestinismul 6rtodo5 si diferitele religii necrestine< cititorilor li s)au pre#entat m=rturiile a trei crestini ortodocsi< care< pe $a#a 3n&=t=turii ortodo5e de credint= si a propriei lor e5periente< confirm= ceea ce 9iserica 6rtodo5= a m=rturisit 3ntotdeaunaE c= ortodocsii crestini nu au nicidecum "acelasi Dumne#eu"< ca si asa)#isele religii monoteiste< care nu recunosc Sfnta 2reimeF c= dumne#eii p=gnilor sunt de fapt idoliF si c= e5perientele pe care le procur= acesti "dumne#ei"< cu puterile lor< sunt de natur= satanic=. ceast= 3n&=t=tur= nu se contra#ice deloc cu cu&ntul Sfntului postol Petru< care spune c= Dumne#eu nu este p=rtinitor. Ci< 3n orice neam< cel ce se teme de El si face dreptate este primit de El @/apte 1J<34)3(C. Sau al Sfntului postol Pa&el< care #iceE Dumne#eu< 3n &eacurile trecute< a l=sat ca toate neamurile s= mearg= 3n c=ile lor. Desi El nu S)a l=sat pe Sine nem=rturisit< f=cndu)&= $ine< dndu)&= din cer ploi si timpuri roditoare< umplnd de hran=< si de $ucurie inimile &oastre @/apte 14<1G)1?C.

Dar cei care tr=iesc 3n ro$ia lui Satan< st=pnitorul lumii acesteia< 3n 3ntunericul lipsit de lumina E&angheliei lui !ristos< &or fi 1udecati de glasul propriei lor constiinte< pe care Dumne#eu le)a l=sat)o tuturor< indiferent de ro$ia 3n care se afl=. Dar pentru crestinul< c=ruia i s)a d=ruit dumne#eiasca descoperire de sus si care este &rednic de numele de crestin< nu este posi$il &reun "dialog" 3n afara credintei sale sfinte. S= ascult=m deci< cu&ntul postolului Pa&el< care #iceE Nu &= 3n1ugati la 1ug str=in cu cei necredinciosi< c=ci ce 3nsotire are dreptatea cu f=r=delegea; Sau ce 3mp=rt=sire are lumina cu 3ntunericul; Si ce 3n&oire este 3ntre !ristos si 'eliar; Sau ce parte are un credincios cu un necredincios; Sau ce 3ntelegere este 3ntre templul lui Dumne#eu si idoli; C=ci noi suntem templu al Dumne#eului Celui &iu< precum Dumne#eu. a #isE "'oi locui 3n ei si &oi um$la si &oi fi Dumne#eul lor si ei &or fi poporul -eu". De aceeaE <<:esiti din mi1locul lor si &= ose$iti" < #ice Domnul @:: Cor. G<14)1?C. Chemarea crestinilor este mai curnd aceea de a aduce ei lumina Crestinismului ortodo5 la popoarele p=gne< asa cum a f=cut odinioar= si Sfntul postol Petru cu casa tem=toare de Dumne#eu a sutasului Cornelie @/apte 1J< 34)4BC< ca astfel s= p=r=seasc= si ei 3ntunericul necredintei si s= se uneasc= cu turma 9isericii lui !ristos< la care si ei sunt chemati. 2oate acestea le sunt clare si e&idente crestinilor ortodocsi< care sunt constienti de ade&=rul descoperirii dumne#eiesti si fii credinciosi ai 9isericii lui !ristos. Dar multi dintre cei care se consider= crestini< nu)si dau seama de diferenta radical= si ireducti$il= dintre Crestinism si toate celelalte religii p=gne. Si chiar cei care 3si dau seama de aceast= diferent=< nu au discern=mntul duho&nicesc de a deose$i 3ntre diferitele "e5periente spirituale"< discern=mnt despre care se &or$este 3n scrierile ortodo5e patristice si 3n 'ietile Sfintilor ) numit acolo "dreapt= socoteal=" )< pe care Sfnta 9iseric= 6rtodo5= l)a a&ut si 3l are de aproape 2JJJ de ani. :n a$senta acestei constiinte si a acestui discern=mnt< pre#enta din ce 3n ce mai intensificat= a religiilor orientale 3n mi1locul maselor occidentale si< de asemenea< est europene @n.tr.C< seam=n= confu#ie si 3n mintile multora ce 3si #ic crestini. Ca#ul lui 2homas -erton este i#$itorH Con&ertit sincer la catolicism si de&enit apoi c=lug=r catolic ) 3n urm= cu aproape patru#eci de ani @1>4JC< cu mult 3nainte de ino&atiile radicale ale Conciliului 'atican :: )< el si)a sfrsit #ilele< proclamnd egalitatea dintre e5perientele crestine si cele ale $udismului ,en si ale altor religii p=gne. Ce&a "a p=truns 3n atmosfer=" cam 3n ultimii dou=#eci de ani< care a erodat si ultimile r=m=site ale unei mentalit=ti crestine s=n=toase< r=mase 3n 9isericile Protestant= si Catolic=. cest ce&a atac= acum si ade&=rata 9iseric=< adic= Sfnta 6rtodo5ie. "Dialogul cu religiile necrestine" este mai curnd re#ultatul dect cau#a aparitiei acestui nou "duh". 8n capitolul ce urmea#= &om e5amina cte&a din aceste misc=ri religioase orientale care au a&ut o influent= co&rsitoare asupra 'estului prin anii 1>?J< oprindu)ne cu deose$ire

asupra 3ncerc=rilor de de#&oltare a unui sincretism 3ntre crestinism si religiile orientale care s)a manifestat mai ales 3n #ona "e5perientelor spirituale". 8n cadrul acestor 3ncerc=ri s)a mers pn= la 3ndr=#neala de a afirma c= traditiile filocalice ale 6rtodo5iei 3si au< de fapt< originea 3n E5tremul 6rient si c= de acolo ne &ine si rug=ciunea lui :isus si contemplatia mistic= ortodo5=H Dup= ce &om fi l=murit statutul unor astfel de afirmatii< &om putea s= ar=t=m clar ce diferent=< ca de la cer Lla p=mnt< e5ist= 3ntre "e5perientele spirituale" crestine si cele necrestine< ct si e5tremul pericol care se ascunde 3n filosofia religioas=< care st= la $a#a acestui sincretism mincinos. 1. "+oga crestin=" +oga hindus= este cunoscut= 3n 'est de mai multe decenii< ea dnd nastere< mai ales 3n merica< nenum=ratelor secte si mai ales nenum=ratelor forme de fi#ioterapii< care nu)si afirm= nici un continut religios. cum aproape dou=#eci de ani< un c=lug=r france# $enedictin si)a notat e5perientele 3ncercate< pe cnd se str=duia s= fac= din +oga o practic= crestin=. Descrierile ce urmea#= sunt luate din cartea lui.I I N.-. Dechanet< Christian +ogaF !arper Q "o4< N.+.< 1>?2< prima trad. engle#= a ap=rut 3n 1>GJ +oga hindus= este o practic= ce presupune o &iat= disciplinat= pn= la asce#=< care include controlul respiratiei si anumite po#itii fi#ice< ce produc o stare de rela5are< stare ce fa&ori#ea#= efortul de meditatie. Cu a1utorul "mantrelor" si diferitelor rostiri de formule sacre se o$tine o concentrare psihic= mai $un=. Esential= 3n Doga nu este att disciplina 3n sine< ct meditatia la care tre$uie s= se a1ung=. utorul are dreptate< atunci cnd scrieE "Scopurile pe care le urm=reste Doga hindus= sunt strict spirituale. uita acest fapt si a retine doar aspectul fi#ic al acestei discipline str=&echi< prin care s= se urm=reasc= doar frumusetea si s=n=tatea fi#ic=< echi&alea#= cu o tr=dare". 2re$uie 3ns= s= se stie c= cel care nu urm=reste dect aspectul fi#ic al practicii +oga< se predispune de1a c=tre anumite atitudini spirituale si chiar e5periente< de care nici m=car nu este constient< dup= cum se &a &edea 3n continuare. celasi autor spune mai departeE " rta unui Doghin este aceea de a o$tine t=cerea total=< de a se goli de orice gnduri si ilu#ii< de a elimina si uita toate ideile pe care le)a nutrit &reodat=< cu e5ceptia uneiaE c= sinele ade&=rat al omului este de natur= di&in=< c= el @omulC 3nsusi este Dumne#eu si c= restul este t=cere". 9ine3nteles c= aceasta nu este o idee crestin=< ci una p=gn=. C=ci scopul "+og=i crestine" este de a folosi tehnica Doga su$ numele de "meditatie crestin="< pentru a o$tine efecte de rela5are< multumire si pasi&itate mental=< care s= fa&ori#e#e receptarea f=r= impedimente

a ideilor si e5perientelor cu finalitate demonic=. "De 3ndat= ce &eti e5ecuta respecti&a "mudra" sau "asana" @po#itii DogaC corpul dumnea&oastr= se &a rela5a si &= &a cuprinde o sen#atie general= de $ine". E5ercitiile produc "un efect de un calm e5ceptional". ""ela5area general= se instalea#= 3nc= de la 3nceput< cu o sen#atie foarte dura$il= de $ine si chiar euforic=. Dac= ner&ii ne sunt tensionati si surmenati< ei< prin aceste e5ercitii< se calmea#= si o$oseala dispare 3n scurt timp". "Scopul eforturilor unui Doghin este acela de a)si amuti sinea gnditoare si de a 3nchide ochii 3n fata tuturor ispitelor". Starea euforic= pe care o produce Doga "se poate numi foarte $ineE o stare de s=n=tate< care ne 3ng=duie s= facem mai mult si mai $ine pe plan fi#ic mai 3nti< apoi pe planul spiritual al religiei crestine. Cu&ntul cel mai apt s= descrie aceast= stare< este acela de multumireF o multumire att trupeasc=< ct si sufleteasc=< care ne predispune...la o &iat= spiritual=". ceast= stare schim$= 3ntreaga personalitate a celui ce o 3ncearc=E "!atha +oga influentea#= caracterul 3n $ine. Dup= cte&a s=pt=mni de e5ercitii< persoana adult= admite c= nu se mai recunoaste pe sine< si oricine &a putea constata schim$=ri 3n modul s=u de a fi si de a reactiona. El este mai $lnd si mai 3nteleg=tor. Primeste cu calm orice 3ntmplare. Este multumit... 8ntreaga sa personalitate este schim$at= si el 3nsusi si)o simte din ce 3n ce mai deschis=F de aici decurge o conditie aproape permanent= de euforie si de "multumire"". Dar acestea nu sunt dect fa#ele intermediare premerg=toare atingerii scopului< la care se a1unge nu dup= mult timp. "De&enind 3n doar cte&a s=pt=mni foarte contemplati&< am o$ser&at c= rug=ciunea mea cap=t= caracteristici cu totul noi". 1ungnd la o stare e5traordinar= de calm< autorul remarc= "usurinta cu care se putea concentra asupra unui o$iect oarecare". El de&enea "mai recepti& la impulsurile si sugestiile ce)i &eneau din cer". "Prin practica +oga persoana de&ine mai recepti&= si mai supl= 3n gndire< si astfel mai deschis= fat= de schim$urile personale dintre suflet si Dumne#eu< care sunt semnele unei &ieti cu ade&=rat mistice". Chiar si pentru un "Doghin 3ncep=tor" rug=ciunea este "dulce" si "3m$r=tisea#= omul 3n 3ntregime". Persoana este rela5at= si "gata s= &i$re#e la atingerea Duhului Sfnt< si s= primeasc= cu $ucurie ceea ce Dumne#eu< 3n $un=tatea Sa< $ine&oieste s= ne lase s= simtim". "Ne &om preg=ti fiinta< astfel 3nct ea s= fie 3n permanent= preg=tit= pentru aceast= cuprindere< aceast= apucare< care este< f=r= 3ndoial=< cea mai 3nalt= form= a contemplatiei crestine". "8n fiecare #i e5ercitiile si 3ntreaga disciplin= +oga facilitea#= curgerea 3n mine a harului lui !ristos. /oamea de Dumne#eu creste 3n permanent=< la fel si setea mea de dreptate si dorinta ar#=toare de a fi crestin 3n ade&=ratul sens al cu&ntului". 6ricine 3ntelege natura 3nsel=ciunii dia&olesti sau a falsei e5periente duho&nicesti @&e#i mai 1os capitolul despre "8nsel=ciunea dia&oleasc="C si &a identifica 3n descrierea acestei mostre de "+oga crestin=" tocmai tr=s=turile persoanei< care< din punct de &edere

spiritual< r=t=ceste< fie 3n directia religiilor p=gne< fie 3n cea a e5perientelor "crestine" sectare. 8n amndou= aceste directii a&em de)a face cu aceeasi "deschidere" si cu aceeasi dorint= de a fi "cuprins" sau "apucat" de un "duh"F aceeasi c=utare< nu de Dumne#eu< ci de "consol=ri spirituale"< aceeasi auto)into5icare care este luat= drept "stare de gratie"F aceeasi usurint= de necre#ut cu care oricine de&ine deodat= "contemplati&" si "mistic"F aceleasi "re&elatii mistice" si st=ri pseudo)spirituale. cestea sunt tr=s=turile distincti&e ale tuturor acelora care se afl= 3n aceast= stare aparte de 3nsel=ciune dia&oleasc=. 8ns= autorul acestei asa)#ise "+oga crestin="< fiind c=lug=r $enedictin< mai adaug= niste "meditatii" speciale< att de gr=itoare pentru duhul "misticii" romano catolice din ultimele sute de ani< 3n care este 3ng=duit 1ocul pe teme crestin al tuturor fante#iilor. stfel< 3n urma meditatiei pe o tem= din slu1$a catolic= de Cr=ciun< el 3ncepe "s= &ad=" Pruncul 3n $ratele -amei SaleE "Pri&escF nimic altce&a. :dei< imagini< asociatii de ideiE -ntuitor)"ege)%umin=)Nim$)P=stor)Prunc< ) din nou %umin= ) se perind= unele dup= altele si trec pe lng= mine... 2oate aceste piese dintr)un 1oc magic de cu$uri puse la un loc 3mi naste 3n minte o idee... o &i#iune t=cut= a 3ntregului mister al Nasterii lui !ristos". 6rice persoan=< ct de putin a&i#at= asupra tr=irii duho&nicesti ortodo5e< &ede c= acest $iet "Doghin crestin" este &ictima unor demoni mai m=runti< care 3i pndesc pe c=ut=torii de "e5periente spirituale". El nici m=car n)a &=#ut un "3nger de lumin="< ci a c=#ut prad= propriilor sale "3nchipuiri religioase"< produse de o minte $olna&= si de o inim= total nepreg=tite pentru purtarea unui r=#$oi ne&=#ut contra 3nsel=ciunilor dia&olesti. stfel de "meditatii" se practic= ast=#i 3ntr)un num=r important de mn=stiri romano) catolice. /aptul c= aceast= carte se 3ncheie cu un articol semnat de traduc=torul france# al /ilocaliei< dndu)se chiar si cte&a fragmente de te5te filocalice< nu demonstrea#= altce&a dect pr=pastia care 3i desparte pe acesti diletanti de ade&=rata spiritualitate ortodo5=< spiritualitate ce r=mne cu des=&rsire ascuns= de ochii "3nteleptilor" contemporani< care nu 3i pricep nici m=car lim$a1ul. 6 indicatie suficient= pentru incompetenta autorului de a recepta corect mesa1ul /ilocaliei< este c= el numeste "rug=ciune a inimii"< gestul facil de a recita sila$e 3n ritmul $=t=ilor inimii. 6r< 3n traditia patristic= ortodo5= rug=ciunea inimii este una din cele mai 3nalte forme de rug=ciune< do$ndit= foarte rar de monahi< dup= multi ani de ne&ointe ascetice si su$ 3ndrumarea unui duho&nic 3ncercat. 'om comenta pe larg pericolul practic=rii acestei Doga asa)#ise crestin< cnd &om &edea c= are tr=s=turi comune cu alte forme de meditatie oriental=< care li se ofer= credinciosilor crestini din #ilele noastre. 2.",en)ul crestin"

Cartea preotului catolic irlande# Killiam Nohnston Christian ,en @!arper Q "o4< Ne4 +orM< 1>?1C descrie mai pe 3ntelesul tuturor o alt= practic= religioas= oriental=. cest autor porneste< ca si autorul c=rtii "+oga crestin=" din acelasi punctE un sentiment de adnc= nemultumire /at= de crestinismul occidental< 3n general< si dorinta de a)l 3m$og=ti cu dimensiunea unei contemplatii pierdute. "/oarte multi< pier#nd leg=tura cu &echile forme de rug=ciune< si care< 3n acelasi timp< nu mai sunt multumiti de pietatea trecutului< caut= ce&a care s= satisfac= aspiratiile sufletului modern". "Contactul cu spiritualitatea ,en... a deschis noi c=i< descoperindu)mi c= e5ist= 3n crestinism posi$ilit=ti la care nici nu &isasem". 6 persoan= poate "s= practice ,en)ul ca pe o modalitate de a)si l=rgi si adnci propria credint= crestin=". 2ehnica #en)ului 1apone# este foarte asem=n=toare cu Doga indian= ) din care de fapt si deri&= )< desi este cu mult mai simpl=. Este &or$a tot de o postur= corporal= @dar lipseste &arietatea posturilor fi#ice din DogaC< de o tehnic= a respiratiei< de repetarea unei formule "sacre" dup= dorint=< precum si alte mici detalii caracteristice #en)ului. Scopul lor este< 3ns=< identic cu cel din DogaE P=r=sirea gndirii rationale si atingerea unei st=ri de liniste si de meditatie calm=. Po#itia se#nd "3mpiedic= ratiunea discursi&= si gndirea" si facilitea#= "co$orrea 3n centrul propriei fiinte< printr)o contemplare t=cut= si lipsit= de imagini". Sen#atia astfel o$tinut= este asem=n=toare aceleia de pe urma consumului de droguri< c=ci "persoanele care au folosit sau folosesc droguri 3nteleg 3ntruct&a natura e5perientelor ,en< fiind sensi$ili#ati asupra faptului c= 3n mintea omeneasc= e5ist= adncimi demne de e5plorat". 2oate acestea nu 3mpiedic= deschiderea "c=tre o nou= a$ordare a lui !ristos< mai putin dualist= si mai apropiat= de conceptia religioas= oriental=". Chiar si cel mai 3ncep=tor 3n meditatia ,en are posi$ilitatea s= ating= "o sen#atie de comuniune si s= ai$= sentimentul unei pre#ente supranaturale"< 3mpreun= cu sa&oarea unei "t=ceri mistice"F prin ,en< starea de contemplatie< care pn= acum le era re#er&at= doar ctor&a "mistici" initiati< este "l=rgit="< astfel< 3nct "cu totii au &i#iuni si a1ung la "samadhi" @iluminareC. utorul c=rtii "Christian ,en" &or$este de o 3nnoire a crestinismului afirmnd c= e5perientele care duc la ea pot fi a&ute de oricine< fie el crestin sau necrestin. "Cred c= e5ist= un sentiment esential al ilumin=rii< care nu este nici crestin nici $udist< ci pur si simplu omenesc". Si cu ade&=rat< la o Con&entie pe temele meditatiei ,en< care a a&ut loc lng= .Doto< "lucrul surpri#=tor a fost a$senta des=&rsit= a unei credinte comune< care s=)i uneasc= pe cei pre#enti. Pe nimeni nu p=rea s= interese#e ctusi de putin ce credea sau ce nu credea cel=lalt si nimeni< din cte pot s=)mi amintesc< nu a pomenit nici m=car o singur= dat= numele lui Dumne#eu". cest tip de meditatie agnostic= pre#int= mari a&anta1e din perspecti&a scopurilor "misionare"< pentru c= "poate fi accepta$il= si pentru cei care nu @maiC au credint=< dar au o constiint= 3nc=rcat= sau le e team= c= Dumne#eu a murit. stfel de oameni nu au

niciodat= nimic 3mpotri&= s= stea 1os si s= respire adnc. Pentru ei aceast= "meditatie" repre#int= o c=utare< si mi)am dat scama c= ...cei ce caut= astfel< g=sesc pn= la urm= pe Dumne#eu. Nu pe Dumne#eul antropomorfic pe care l)au respins< ci fiinta infinit= 3n care tr=im< ne misc=m si suntem". E5perienta de "iluminare" descris= mai sus este deci esential aceeasi cu e5perientele "cosmice" 3ntlnite 3n samanism si 3n multe alte religii p=gne. "Eu 3nsumi sunt con&ins c= se afl= #=g=#uite 3n noi torente nesfrsite de $ucurie< care pot fi eli$erate prin meditatie< care uneori i#$ucnesc cu o fort= ce ne umple fiinta de o $ucurie att de e5traordinar=< 3nct nici nu ne d=m prea $ine seama de unde ne &ine". utorul chiar a fost surprins s= constate c= e5perientele ,en sunt foarte asem=n=toare cu cele penticostale< ceea ce l)a hot=rt s= primeasc= "9ote#ul Duhului" la una din "3ntlnirile harismatice". Dup= care a conclu#ionatE ""e&enind la adunarea penticostal=< mi se pare c= punerea minilor< rug=ciunile fratilor< a1utoarele lor c=tre ceilalti< toate acestea constituie forte capa$ile s= eli$ere#e potentialul uman de iluminare psihic=< mai ales 3n ca#ul persoanei care practic= cu perse&erent= meditatia #a#en". Natura e5perientei penticostale sau "harismatice" &a fi e5aminat= 3n capitolul sapte al acestei c=rti. I -odul si moti&ele pentru care 6rtodo5ia respinge aceste practici sunt aceleasi ca si 3n ca#ul Dog=i asa)#is crestine. Deose$irea 3ntre ",enul crestin" si "+oga crestin=" este c=< primul este mai popular si nu att de e#oteric ca cea de)a doua. :ar persoanele capa$ile s= afirme c= e5perientele agnostic)p=gne< de tip ,en< pot constitui "$a#a unei re3nnoiri mistice crestine"< sunt cu totul str=ine de ade&=rata si marea traditie patristic= ortodo5=< care presupune o credint= ar#=toare< con&ingeri ade&=rate si lupt= intens= ascetic=. 'edem 3ns= cum acest autor ignorant al traditiei filocalice nu e#it= s= trasc= /ilocalia si "marile scoli ale 6rtodo5iei" 3n paginile c=rtii sale< #icnd c= si ele a1ut= la o$tinerea unei st=ri de "liniste si pace contemplati&=" si c= sunt tot attea e5emple de "practici ,en din interiorul traditiei crestine". El recomand= chiar si rostirea rug=ciunii lui :isus 3n timpul meditatiei ,en< pentru cei care doresc. Dar aceast= ignorant= de&ine cu deose$ire periculoas= atunci cnd ea se s=l=sluieste 3n cine&a chemat s= instruiasc= pe altii si care< la cursurile sale< recomand= studentilor s=i s= e5perimente#e "misticismul se#nd 3n po#itie #a#en< timp de patru#eci de minute 3n fiecare sear=". 2oate acestea se 3ntmpl= pentru c= tr=im &remuri cnd proorocul mincinos se afl= si 3n persoana cte unui ins $ine intentionat dar ignorant< care< cu con&ingerea c= lupt= pentru fericirea aproapelui< nu face altce&a dect s=)l 3mping= la de#astrul psihic si spiritual.

3. -editatia transcendental= 2ehnica de meditatie oriental= cunoscut= su$ numele de "-editatie 2ranscendental=" @sau pe scurt -2C< a atins 3n putini ani un asemenea grad de popularitate< mai ales 3n merica< si este propo&=duit= prin mass)media 3ntr)un mod att de #gomotos< 3nct orice persoan= care &rea s= studie#e serios curentele religioase contemporane< este tentat= s= o lase la o parte< considernd)o un produs supradimensionat al industriei pu$licitare americane. 2entatie care ar constitui o greseal=< pentru c= 3n aspectele sale de $a#= -2 nu difer= semnificati& de +oga sau de ,en< iar la o pri&ire mai atent=< se do&edeste chiar a fi mai autentic "oriental="< dect oricare din formele sincretice si artificiale ale "Dog=i crestine" sau "#enului crestin". Potri&it unui manual< de&enit de1a clasic despre aceast= miscare I < "meditatia transcendental=" @-2C a fost adus= 3n merica @unde a a&ut un succes spectaculosC de un Doghin indian destul de "neortodo5"< pe nume -aharishi -ahesh +ogi< 3ncepnd s= capete un puternic a&nt mai ales dup= 1>G1. 8n 1>G? pu$licitatea sa a a1uns la apogeu cnd $inecunoscutul grup de mu#ic= "9eatles" s)a con&ertit la -2< renuntnd astfel la droguriF dar grupul a a$andonat 3n scurt= &reme miscarea @continund 3ns= s= medite#eC si -aharishi a intrat astfel 3n declin< cu att mai tare cu ct turneul s=u american din anul urm=tor< de data aceasta efectuat 3mpreun= cu un alt grup de cnt=reti con&ertiti @pe nume "9each 9oDs"C s)a do&edit a fi un de#astru financiar. I 2oate citatele din acest capitol sunt e5trase din cartea lui Nhan "o$$ins si Da&id /isher 2ranRuilitD Kithout Pills ) ll a$out 2ranscendental -editation @Calm f=r= pastile ) meditatia transcendental= de la la ,C< Peter !. KDden< :ncF N.+.<1>?2 2otusi miscarea a continuat s= creasc=E pn= 3n 1>?1 e5istau cam 1JJ.JJJ de "meditatori" si 2JJJ de instructori calificati< ceea ce o f=cea de departe cea mai important= miscare de "spiritualitate oriental=" din merica. 8n 1>?( miscarea a atins apogeul< cu aproape 4J.JJJ de cursanti 3n fiecare lun= si cu peste GJJ.JJJ de simpati#anti. 8n toti acesti ani ea s)a folosit intens 3n cadrul armatei< 3n 3n&=t=mntul de stat< 3n 3nchisori< spitale< anumite grupuri religioase< si chiar 3n interiorul unor parohii ale rhiepiscopiei grecesti din merica< fiind considerat= o form= neutr= de "terapie mental="< compati$il= cu orice practic= sau credint= religioas=. Cursurile -2 sunt< tre$uie s)o spunem< parc= special croite pentru modul de &iat= american< ele fiind chiar numite cu simpatie "cursuri despre cum s= fii fericit f=r= s= 3ncerci cu ade&=rat". -aharishi 3nsusi le numeste tehnici care sunt la fel de usoare "precum sp=latul pe dinti". -aharishi a fost chiar aspru criticat de alti Doghini hindusi pe moti&ul c= &ulgari#ea#= &echea traditie indian= +oga si c= pune la 3ndemna maselor< pentru $ani< practici e#oterice milenare @3n 1>?( ta5ele pentru un curs erau de 12( S< G( S pentru studenti< si progresi& mai ieftine pentru ele&i de liceu< ele&i de gimna#iu si prescolariC. 8n scopurile< premisele si re#ultatele sale< -2 nu difer= semnificati& de "+oga crestin=" sau de ",en)ul crestin"F sau difer= doar printr)o simplificare e5trem= a tehnicilor si a

3ntregii sale filosofii< prin usurinta cu care se a1unge la re#ultatele dorite. Ca si ele< -2 nu necesit= nici un fel de con&ingeri< capacitate de 3ntelegere sau coduri morale si nici m=car s= fii de acord cu filosofia sau ideile sale". Ea este pur si simplu o tehnic=< care "se $a#ea#= pe tendinta natural= a mintii de a c=uta fericirea si pl=cerea... 8n timpul meditatiei transcendentale mintea cursantului tre$uie s= urm=reasc= e5act lucrul care i se pare mai firesc si mai pl=cut 3n acel moment". "-editatia transcendental= este 3n primul rnd o practic= si numai dup= aceea o teorie. Si este esential ca la 3nceput persoana s= nu)si foloseasc= deloc capacitatea de gndire intelectual=". 2ehnica conceput= de -aharishi este aceeasi 3n toate centrele -2 din lumeE Dup= dou= cursuri introducti&e< persoana pl=teste ta5a si apoi merge la "initiere"< ducnd cu sine o colectie aparent $i#ar= de o$iecte< dar in&aria$il aceeasiE trei &ariet=ti de fructe dulci< cel putin sase flori proaspete< si o $atist= curat=. ceste articole sunt puse 3ntr)un cos si introduse 3n "camera de initiere" care este foarte mic= si 3n care se afl= o mas= cu portretul guru)lui lui -aharishi deasupraF pe aceast= mas=< pe care arde t=mie si pe care se afl= o lumnare aprins= 3n permanent=< se plasea#= si cosul cu ofrande. Discipolul se afl= singur 3n acea 3nc=pere 3mpreun= cu 3n&=t=torul s=u< care tre$uie s= fi fost si el o$ligatoriu initiat si instruit de -aharishi personal. Ceremonia din fata portretului durea#= o 1um=tate de or= si const= dintr)o intonare usoar= a unei melodii 3n cu&inte sanscrite @al c=ror 3nteles r=mne necunoscut initiatuluiC si< de asemenea< din intonarea numelor "maestrilor" Doga din trecut. %a sfrsitul ceremoniei< initiatului i se desemnea#= o "mantra"< adic= un cu&nt sanscrit secret< care tre$uie repetat f=r= 3ntrerupere 3n timpul meditatiei si pe care nu are &oie nimeni s=)l cunoasc= 3n afar= de maestrul celui 3n cau#=. 2raducerea engle#= a acestei ceremonii nu este niciodat= de#&=luit= celor ce se initia#=F ea este cunoscut= doar de 3n&=t=tori si de cei care sunt ei 3nsisi initiatori. Ea e5ist= 3ns= 3ntr)un manual nepu$licat< intitulat "2he !olD 2radition" @Sfnta 2raditieC iar te5tul s=u a fost tip=rit mai nou ca pamflet separat de "Spiritual Counterfeits Proiect" @Dosarul /alsuri SpiritualeC din 9erMeleD. ceast= ceremonie nu este nimic altce&a dect traditionalul ritual hindus de 3nchinare la #eii @pu1aC< 3n care se includ guru #eificat al lui -aharishi @Shri 0uru De&C si 3ntregul sir de "maestri"< prin care el 3nsusi si)a primit initierea. "itualul se 3ncheie cu o serie de dou=#eci si dou= de "ofrande" aduse 3n fata guru)lui lui -aharishi @adic= a portretului s=uC< dup= fiecare ofrand= adus= rostindu)se cu&intele "-= plec 3n fata lui Shri 0uru De&". %a 3ncheierea ceremoniei< initiatorul se pleac= pn= la p=mnt 3n fata portretului lui Shri 0uru De& si 3l in&it= si pe cel ce se initia#= @no&iceC s= fac= la felF numai dup= acest moment se cstig= statutul de initiat. @Plec=ciunea nu este o$ligatorie pentru initiat< dar ofrandele suntC.

:at= cum este introdus agnosticul modern< de cele mai multe ori pe nesimtite< 3n sfera practicilor hinduisteF el este condus spre a e5ecuta un gest la care str=mosii s=i crestini nu ar fi consimtit niciodat=< prefernd s= fie mai curnd ucisi 3n cele mai sngeroase torturi. cest gest se numeste 3nchinare la idoli. 8n plan spiritual< e5plicatia succesului spectaculos al meditatiei transcendentale const= 3n "simpla" comitere a acestui p=cat capital si nu neap=rat 3n respectarea tehnicii psihice 3n sine. 6dat= initial< practicantul meditatiei transcendentale meditea#= cte dou=#eci de minute de dou= ori pe #i @e5act timpul recomandat si de "+oga crestin="C< l=sndu)si mintea s= se desf=soare li$er si repetnd "mantra" ct mai des consider= el necesarF e5perientele care apar sunt supuse frec&ent controlului maestrului. /oarte curnd persoana 3ncepe de1a s= p=trund= 3ntr)o nou= stare de constiint=< care nu este nici de somn si nici de &eghe. Ea este starea de "meditatie transcendental=". C=ci "meditatia transcendental= produce o stare de constiint=< care nu se poate compara cu nici o e5perient= trecut= a persoanei respecti&e sau care se poate compara doar cu starea de meditatie ,en la care se a1unge 3ns= dup= ani 3ndelungati de practic= intens=". "Spre deose$ire de tehnicile orientale de tip Doga< care cer eforturi de ani de #ile pentru a se a1unge la o performant=< practicnd meditatia transcendental=< se a1unge practic la aceleasi re#ultate 3ntr)un inter&al de minute". Din unele m=rturii personale afl=m c= este &or$a de o "stare de 3mplinire"< asem=n=toare sen#atiei din urma consumului de droguri. Dar -aharishi prefer= s= o descrie 3n termeni hindusi mai traditionaliE "Cnd indi&idul a atins performanta de a)si constienti#a permanent aceast= stare< se cheam= c= a atins ni&elul constiintei cosmice< telul oric=rui ade&=rat meditator". 8n st=rile a&ansate de -2 se trece la e5ecutarea de po#itii Doga< dar acestea nu sporesc neap=rat calitatea tehnicii de $a#=F si nici nu sunt cerute e5ercitiile de disciplin= fi#ic= o$isnuite. 6dat= "starea de e5istent= transcendental=" atins=< nu se mai cer dect cele patru#eci de minute de meditatie #ilnic=< c=ci -2 nu este destinat= pentru o &iat= dus= 3n reclu#iune< ca 3n :ndia< ci se adresea#= @3n mericaC celor cu o &iat= acti&= 3n societate. "-eritul" lui -aharishi const=< asadar< 3n aceea c= el a pus la 3ndemna tuturor practici care pn= atunci fuseser= re#er&ate doar ctor&a alesi. ceste mase g=seau 3n -2 re#ol&area tuturor pro$lemelor lorE Drogatii reuseau s= se lase de droguri< familiile se ref=ceau< toat= lumea de&enea mai fericit= si mai s=n=toas=F fetele instructorilor -2 erau 3n permanent= #m$itoare si plesnind de $ucurie. C=ci -2 nu 3nlocuieste alte religii< ci "le 3nt=reste" pe cele care e5ist= de1a< indiferent de credinta lor. "Crestinii" protestanti sau catolici g=sesc si ei c= aceast= practic= le adnceste propria religie si le)o 3m$og=teste cu noi 3ntelesuri. Succesul facil si spectaculos al -2< desi simptomatic pentru pierderea progresi&= a &alorilor si a mentalit=tii autentic crestine 3n omenirea contemporan=< a fost in acelasi timp cau#a declinului meditatiei transcendentale 3ns=si. Poate mai mult dect oricare alta din misc=rile de "spiritualitate oriental="< -2 a a&ut caracterul unei "mode"< iar am$itia

proclamat= de -aharishi de a "initia" 3ntreaga omenire este 3n mod e&ident condamnat= la esec. Dup= anul de &rf 1>?(< 3nscrierile la cursuri -2 au sc=#ut sta$il si att de dramatic 3nct 3n 1>?? organi#atia a anuntat deschiderea unei noi serii de cursuri pentru "a&ansati" cu scopul &=dit de a recstiga popularitatea pierdut=. Ele am$itionau s=)i 3n&ete pe initiati cum s= do$ndeasc= "siddhis" sau "puteri supranaturale"< adic= cum s= treac= prin #id< cum s= de&in= in&i#i$ili< cum s= le&ite#e si s= #$oare 3n aer< si asa mai departe. Noul program a fost 3ntmpinat cu cinism< 3n pofida faptului c= $rosura sa pu$licitar= afisa pe copert= un "meditator" 3n plin= "le&itatie" @&e#i re&ista 2ime< B aug.1>??C. Dac= aceste cursuri @care cost= pn= la 3JJJ de dolariC &or produce sau nu re#ultatele pretinse ) care tin de recu#ita fachirului din CeDlon @&e#i mai susC ) nu stim. Dar 3n orice ca#< -2 este do&edit= a fi o fa#= a interesului pentru ocultism< manifestat= de societatea uman= 3n a doua parte a secolului 77. :ar re#ultatele acestui interes sunt si ele gr=itoare. S)au dat pu$licit=tii multe ca#uri de instructori si discipoli -2< care au fost lo&iti de maladiile o$isnuite ale celor care se ocup= cu practici oculteE $oli mintale si ner&oase< sinucideri< tentati&e de crim=< posed=ri de natur= demonic=. 8n 1>?B< Curtea /ederal= a Statelor *nite a luat pn= la urm= hot=rrea c= -2 este 3ntr) ade&=r de natur= religioas= si deci predarea ei 3n scoli este inter#is= IE te5tul complet al deci#iei federale 3n ca#ul -alnaM contra -aharishi -ahesh +ogD II. ceast= deci#ie &a limita f=r= 3ndoial= si mai mult influenta "-2" 3n care multi &or continua poate s= &ad= o form= de meditatie compati$il= cu crestinismulF atitudine care< din p=cate< e5ist= si constituie si ea un trist semn al &remilor. I 'e#i -2 in court "-2 3n fata instantei" II Spiritual Counterfeit Pro1ect @Dosarul /alsuri SpiritualeC< P.6. 9o5 43JB< 9erMeleD< Ca.< >4?J4

V- (4OUA #O4STII4TA RELIGIOASA( #ULTELE ORIE4TALE DI4 AMERI#A A4ILOR 89:

8n general se poate afirma c= influenta ideilor si practicilor religioase orientale asupra unui 6ccident odinioar= crestin a atins 3n decada anilor L?J proportii nemai3ntlnite. Su$ form= de culte si misc=ri religioase orientale @si pseudo)orientaleC< aceste idei au proliferat mai ales 3n merica< tara care cu cel mult dou= decenii 3n urm= era considerat= 3nc= "pro&incial=" @cu e5ceptia ctor&a orase mariC< datorit= faptului c= ori#ontul ei spiritual era constituit 3n cea mai mare parte de religiile protestant= si romano)catolic=. Cau#a acestei prolifer=ri se g=seste 3n amara de#ilu#ie a generatiei de dup= cel de)al ::)lea "=#$oi -ondial< care s)a manifestat 3n anii 1>(J prin protestele sterile si li$ertinismul moral al asa numitei generatii "$eat"< I al c=rei interes pentru religiile orientale pornise

dintr)o nemultumire fat= de "crestinism"< fiind initial o preocupare a cercurilor uni&ersitare si studentesti. I 9eat T ad1. care se afl= 3n stare de epui#are< &l=guit de sentimentul fermit=tii moraleF care se refer= la $itnici. 9itnicE @engl. american=< $eatniME $eat A Diddish)niM< sufi5 ce denot= o persoan=C persoana care se re&olt= 3mpotri&a moralei sociale con&entionale prin mod de comportare sau si de 3m$r=c=minte si care se pasionea#= dup= moduri de e5presie si filosofii e5otice @KE9S2E"LS Ne4 Collegiate DictionarD< ed. a B)a @n. trCC. urmat apoi generatia "hippie" a anilor 1>GJ 3mpreun= cu mu#ica "rocM"< cu consumul de droguri halucinogene si cu dorinta de a o$tine cu orice pret st=ri de "constiint= l=rgit=". 2ineretul american se a&nta< fie 3n misc=rile politice protestatare @3n special contra r=#$oiului din 'ietnamC< fie 3ntr)o practicare fer&ent= a cultelor religioase orientale. Este perioada cnd guru indieni< lama ti$etani< maestri de #en 1apone# si multe alte feluri de "3ntelepti"< &in 3n 6ccident spre a g=si aici multimi de tineri setosi s= le soar$= 3n&=t=tura si s= le asigure astfel un succes si o notorietate la care s4amii din deceniile anterioare nici nu &isaser= s= a1ung= &reodat=. cesti tineri au 3nceput astfel s= c=l=toreasc= pn= la marginile lumii 3n c=utarea 3ntelepciunii sau a 3n&=t=torului sau a drogului< care s= le aduc= "pacea" si "li$ertatea" att de mult dorit=. 8n anii ?J generatia "hippie" este urmat= de o a treia< mai linistit=< mai putin 3nclinat= spre demonstratii si misc=ri de strad= si mai putin #gomotoas= 3n comportamentF dar 3n acelasi timp mult mai implicat= 3n religiile orientale< a c=ror influent= p=trunsese de1a 3n mentalitatea general= cu mult mai adnc dect 3nainte. Pentru multi componenti ai acestei generatii< "c=ut=rile" pe plan spiritual si religios erau 3ncheiateE ei g=siser= 3n doctrinele orientale o filo#ofie pe gustul lor< pe care acum o practicau cu serio#itate. -ai ales 3n merica< un num=r de misc=ri religioase orientale se aclimati#aser= de1a< de&enind "occidentale"E e5ist= 3n pre#ent "m=n=stiri" $udiste compuse 3n 3ntregime din con&ertiti americani si europeni si apar< ca noutate a$solut=< guru si maestri ,en pro&eniti din etnici occidentali. 'om oferi 3n continuare cte&a ta$louri ale unor e&enimente semnificati&e de la mi1locul anilor L?J pri&itoare la ideile si practicile dominante din mediile tinerelului american< care constituie f=r= 3ndoial= "a&angarda" tineretului din 3ntreaga lume. Primele dou= ta$louri pre#int= o mai superficial= implicare 3n religiile orientale< de felul celei caracteristice anilor LGJF ultimele dou= 3n schim$ sunt re&elatorii pentru o transformare de su$stant= a mentalit=tii americane 3n directia indicat= de misc=rile religioase orientale. ;- 2are 3rishna la San Francisco "Pe o strad= m=rginas= parcului 0olden 0ate din #ona re#idential= !aight) sh$urD a orasului San /rancisco se afl= un templu al Constiintei .rishna... Deasupra intr=rii 3n

templu stau scrise cu litere de lemn lungi de dou= picioare cu&intele "!are .rishna". /erestrele mari ca niste &itrine din fat= sunt acoperite cu p=turi 3n culorile rosu si portocaliu. Sunetul mu#icii din=untru si al &ocilor care cnt= p=trund pn= afar=< 3n strad=< 3n interior< peretii sunt plini de ta$louri 3n culorile cele mai &ii< pardoseala este acoperit= cu co&oare rosii groase iar 3n aer pluteste fum de l=mie< semn c= ritualul este 3n plin= desf=surare. Cei din=untru murmur= o melodie 3n cu&inte sanscrite de a$ia au#ite. Camera este aproape plin=< &reo cinci#eci de persoane ce sed pe 1os< si par cu totii foarte tineri. 0rupati 3n fat= se afl= alti dou=#eci< $=r$ati si femei< 3m$r=cati 3n ro$e largi< 3n culorile portocaliu si gal$en sofran si a&nd nasurile &opsite 3n al$. -ulti dintre $=r$ati au capetele rase cu e5ceptia unei su&ite 3n form= de coad= de cal< iar femeile au cte un mic semn rosu 3n mi1locul fruntii. 2inerii care stau pe 1os sunt 3m$r=cati 3n mod o$isnuit< cu nimic deose$iti de re#identii din !aight) sh$urD< legati cu $en#i late la frunte< purtnd plete< $=r$i @$=r$atiiC si di&erse com$inatii de inele< $r=t=ri< clopotei si m=rgeleF cu totii particip= cu entu#iasm la ceremonie. Cei cam #ece care stau mai 3n spate par c= se afl= acolo pentru prima dat=. 'ocile care intonau mantrele ceremoniale 3si intensific= ritmul si &olumul. Dou= din fetele 3n ro$e gal$en)sofran au 3nceput s= danse#e 3n ritmul cntului. Diri1orul acestui cor a 3nceput s= strige unele din cu&intele cntecului< pe care apoi 3ntregul grup le repet=< str=duindu)se s= imite intonatia si ritmul liderului)diri1or. -ulti dintre participanti au 3n mini instrumente mu#icale la care cnt=. %iderul are o to$= 3n care $ate 3n ritmul cntatului. /etele care dansea#= cnt= 3n acelasi timp la tim$ale. *n tn=r sufla 3ntr)o scoic= de mare< altul cnta la tam$urin=. Pe pereti sunt peste o du#in= de ta$louri cu scene din 9haga&ad)0ita. %a un moment dat cu totii au 3nceput s= cnte foarte tare< att din gur= ct si la instrumente. 2o$ele $at f=r= contenire. -ulti dintre discipoli au 3nceput s= strige unele cu&inte cu &oce tare< ridicndu)si minile 3n sus 3n mi1locul cnt=rii generale. Conduc=torul ceremoniei a 3ngenuncheat 3n fata portretului 3nf=tisndu)l pe "maestrul spiritual" al grupului< care se afla 3ntr)o mic= urn= 3n fata 3nc=perii. Cntarea a culminat cu un crescendo asur#itor dup= care s)a curmat $rusc. Cele$rantii au 3ngenuncheat si ei cu capetele la p=mnt 3n &reme ce conduc=torul a rostit o rug=ciune scurt= 3n sanscrit=. Dup= care se strig= de cinci ori "sla&= si m=rire discipolilor adunati aici"< cu&inte pe care toti ceilalti le repet= 3nainte de a se ridica. I I Charles 0locM si "o$ert 9ellah< 2he Ne4 "eligious Consciousness ) Noua constiint= religioas=< *ni&ersitD of California Press< 9erMeleD< 1>?G< pp. 31)32 cesta este un ceremonial tipic al misc=rii ".rishna Consciousness" @constiinta .rishnaC 3ntemeiate 3n merica 3n 1>GG de un fost om de afaceri american pe nume . C. 9haMti&edanta. Scopul lui a fost acela de a oferi disciplina $haMti Doga hindus= tineretului de#orientat si c=ut=tor de nou din lumea occidentala. Dac= 3n fa#ele mai timpurii @anii L(J si 3nceputul anilor LGJC interesul pentru religiile orientale se limitase mai mult la o in&estigare intelectual= f=r= mari implic=ri personale< 3n noua fa#= se cerea s= participi la

partea concret= a cultului cu toat= inima. 9haMti +oga 3nseamn= s= te unesti total cu "#eul" pe care ti l)ai ales< adic= s=)l iu$esti si s= i te 3nchini< si s=)ti transformi 3ntreaga &iat= 3n functie de aceast= preocupare central=. Prin intermediul acestor mi1loace irationale de adorare @cnt=ri< mu#ic=< dans< gestic=C mintea se "e5tinde" si intr= 3n starea de "constiint= .rishna" care ) dac= particip= la ea un num=r suficient de persoane ) se presupune c= reuseste s= pun= cap=t #$uciumului si haosului contemporan si s= deschid= larg portile unei epoci noi @ne4 ageC a p=cii< iu$irii si comuniunii. 2ogele cele &iu colorate ale ".rishni)lor" au de&enit 3n scurt timp un spectacol o$isnuit pe str=#ile din San /rancisco< mai ales 3ntr)o anumit= #i pe an cnd o imens= statuie repre#entnd "#eul" lor a fost transportat= prin 0olden 0ate ParM c=tre ocean< ceremonie la care toti au participat conform 3ntregului ritual hindus< un spectacol tipic pentru :ndia p=gn=< dar o ade&=rat= noutate pentru merica "crestin=". De la San /rancisco miscarea s)a r=spndit 3n 3ntreaga meric= si 3n Europa de 'est< pn= 3n 1>?4 aflndu)se 3n 3ntreaga lume (4 de temple .rishna< multe dintre ele pe lng= colegii @liceeC si uni&ersit=ti< dat fiind c= mem$rii cultului sunt cu totii foarte tineri. -oartea recent= @raportat= la anul 1>?>< n. tr. C a fondatorului acestei misc=ri a ridicat unele pro$leme pri&itoare la &iitorul acesteiaF si 3ntr)ade&=r< num=rul mem$rilor s=i a mai sc=#ut< desi a r=mas 3n continuare important. Semnificatia acestei misc=ri este oricum foarte clar=E ea constituie 3nc= un "semn al &remilor" de care credinciosii crestini ar face $ine s= tin= seamaF c=ci ast=#i multimi de tineri 3si caut= un dumne#eu la care s= se 3nchine si cad astfel 3ntr)o idolatrie care nu pare s=)i tul$ure deloc. <- G r Mahara1,1i %e Astrodom l din 2o ston Pn= 3n toamna lui 1>?3 un num=r de guru orientali din scoala mai nou= condus= de -aharishi -ahesh +ogi cu a sa meditatie transcendental= f=cuser= de1a 3n 'est un num=r imens de pro#eliti< de&enind ) desigur< pentru1 un foarte scurt timp ) regii efemeri ai spectacolelor pu$licitare. 0uru -ahara1)1i a fost ca#ul cel mai e5tra&agant si poate mai re&olt=tor< 3n &rst= de cincispre#ece ani< el fusese de1a proclamat "dumne#eu" iar familia lui @compus= din mam= si trei fratiC era "sfnta familie"F organi#atia lui< "-isiunea %uminii Di&ine"< a&ea comunit=ti @ashram)uriC 3n 3ntreaga meric=. Cei BJ.JJJ de pro#eliti ai lui< ca si cei ai lui .rishna< tre$uiau s= renunte la pl=cerile lumesti si s= medite#e 3n scopul de a o$tine starea de constiint= "l=rgit=" @sau "e5tins="C care s= le aduc= pacea des=&rsit=< fericirea si "e5ta#ul" ) adic= o stare 3n care totul 3n 1ur este minunat si perfect e5act asa cum este. Cu oca#ia unei initieri speciale 3n care ei "primesc stiinta"< discipolilor li se arat= 3n=untrul lor o lumin= foarte intens= si 3nc= trei semne pe $a#a c=rora mai tr#iu pot s=)si continue meditatia singuri @2he Ne4 "eligious ConsciousnesC. Pe lng= aceast= "stiint="< discipolii acestia mai sunt uniti si 3n credinta c= -ahara1)1i este "St=pnul *ni&ersului"< care a &enit s= instaure#e o nou= er= @ne4 ageC de pace pentru 3ntreaga omenire. 2imp de trei #ile 3n noiem$rie 1>?3 "-isiunea %uminii Di&ine" a 3nchiriat strodomul din !ouston @o $a#= sporti&= imens= 3n 3ntregime acoperit=C< cu scopul de a organi#a

acolo "e&enimentul cel mai sfnt si mai semnificati& din istoria omenirii". Pro#elitii din 3ntreaga lume @cu totii foarte tineri si 3n marea lor ma1oritate adolescentiC a&eau s= &in= acolo pentru a se 3nchina "#eului" lor si pentru a 3ncepe con&ertirea mericii @prin intermediul mass)mediei pe care organi#atorii a&useser= de1a gri1= s)o in&iteCF toti a&eau s= fie uniti 3n aceast= 3nchinare< punnd astfel un nou 3nceput noii epoci @ne4 age< 3n engl. 3n orig.C a omenirii. E&enimentului i s)a ales titlul potri&it de "-ileniul ?3". *n e5emplu tipic de pro#elit -ahara1)1i care actionea#= din con&ingere a fost "ennie Da&is< agitator politic de stnga si unul dintre "Cei ? din Chicago" acu#at de a fi incitat la re&olt= 3n timpul Con&entiei Democratice Nationale din 1>GB. 'ara anului 1>?3 si)a petrecut)o tinnd conferinte de pres= si discursuri pentru oricine &oia s=)l asculte< mesa1ul lui c=tre merica fiind urm=torulE "0uru -ahara1)1i este cel mai mare e&eniment din istoria omenirii si noi ha$ar nu a&em... 3mi &ine s= urlu pe str=#i. Dac= am sti cine este< ne)am tr 3n patru la$e din toate colturile mericii ca s= ne odihnim la picioarele lui". I I "o$ert 0reenfield< 2he Spiritual SupermarMet< )Piata de idei religioase. SaturdaD "e&ie4 Press. Ne4 +orM. 1>?(. D. 43 C=ci 3ntr)ade&=r asa i se si 3nchinau pro#elitii lui 0uru -ahara1)1iE prosternndu)se cu fruntea pn= la p=mnt si rostind o e5presie sanscrit= de adorare. paritia lui la "-ileniul ?3" a fost primit= cu o&atii colosale< 3n timpul spectacolului el stnd pe un tron 3nalt si a&nd pe cap coroana de aur "a lui .rishna". Pe ta$elele de afisa1 electronic ale astrodomului ap=rea 3n flasuri cu&ntul "D)*)-)N)E),)E)*". -asele de tineri a1unse la un paro5ism isteric plngeau de $ucurieF numeroase grupuri dansau pe scen= iar orchestra cnta L2he %ord of the *ni&erse" @St=pnul *ni&ersuluiC ) cu te5tul si mu#ica adaptate dup= un imn protestant. I I i$id< pp. BJ< >4 2oate acestea< s= retinem< 3ntr)o meric= totusi "crestin=". E&enimentul relatat dep=seste de1a sfera 3nchin=rii la "dumne#ei" p=gni. Pn= acum cti&a ani o asemenea adulare a unei persoane 3n &iat= ar fi fost de ne3nchipuit 3n orice tar= ci&ili#at= @i. e. crestin=CF dar acum el este un fapt o$isnuit pentru multi dintre cei care)si "caut=" o religie 3n lumea occidental= de ast=#i. Ceea ce am descris mai sus nu este dect o "&i#ionare " a 3nchin=rii la ntihrist ce &a fi la sfrsitul timpului< de 3nchinare adic= la cel care se &a "3n=lta mai presus de tot ce se numeste Dumne#eu< dndu)se pe sine drept dumne#eu" @:: 2es 2< 4C. "-ileniul ?3" pare s= fi atins culmea cele$rit=tii lui -ahara1)1i< desi la e&eniment nu au participat dect 1(JJJ de persoane< cu mult mai putine dect s)a scontat. :n plus< nu s)au produs nici un fel de "minuni" sau semne e5traordinare care s= demonstre#e c= "noua er=" @ne4 ageC a 3nceput. *n e&eniment care a depins att de mult de eforturile pu$licitare si de gustul unei anumite generatii nu putea s= dure#e @mu#ica pentru "-ileniul L?3 " a constat dintr)un aran1ament al melodiilor lansate de asa)numita "contra ) cultur=" si foarte populare 3n anii LGJCF iar recenta c=s=torie @raportat la anul 1>?>< n. tr. C a lui 0uru -ahara1)1i cu secretara lui i)a sl=$it si mai mult popularitatea de "dumne#eu".

lte misc=ri "spirituale" nu mai pot fi 3ns= considerate apana1ul unor mode pasagere< ele indicnd f=r= gres marea putere de influent= a religiilor orientale 3n lumea occidental=. =- Tantra .o)a n m ntii din 4eA Me&ico Pe un platou situat la o altitudine de 22(J m 3n=ltime 3n -untii Neme# din nordul statului Ne4 -e5ico s)au strns o mie de tineri americani @cei mai multi 3ntre 2J si 2( de aniC pentru a petrece #ece #ile de e5ercitii spiritualeF era perioada solstitiului de &ar= din iunie 1>?3. Se sculau la ora 4 dimineata 3n fiecare #i si se adunau la un loc 3nainte de r=s=ritul soarelui @3nf=surati 3n p=turi c=ci diminetile erau 3nghetateC pentru a sedea 3n siruri< direct pe sol< 3n fata unei estrade 3n aer li$er. Ei 3si 3ncep #iua rostind o mantra 3n lim$a1 Pun1a$i @&arietate de sanscrit=C pentru a "se 3nc=l#i" 3n &ederea e5ercitiilor ce urmea#=. -ai 3nti era &or$a de mai multe ore de Doga Mundalini< adic= niste e5ercitii fi#ice e5trem de o$ositoare< de cnt=ri si meditatie< cu scopul de a atinge un control constient al proceselor fi#ice si mentale din propriul corp< care astfel s= de&in= preg=tit pentru "o re&elatie interioar= a lui Dumne#eu". poi are loc ceremonia 3n=lt=rii celor dou= drapeleE al celui american si al celui care repre#int= "natiunea '=rs=torului" ) aceast= "natiune" fiind de fapt poporul "Epocii '=rs=torului" sau al "mileniului" pentru care se preg=teste acest cultF 3n timpul 3n=lt=rii acestor steaguri se cnt= "0od 9less merica" @Doamne< $inecu&ntea#= mericaC si se rosteste o rug=ciune pentru poporul american. Se ser&este apoi un mic de1un &egetarian @care este comun aproape tuturor noilor culteC si 3ncep conferintele pe teme spirituale si practiceF dup= care cu totii se preg=tesc pentru o lung= sedint= de tantra Doga. Pn= acum @1>?>C tantra Doga nu s)a practicat de loc 3n 'est< iar de au#it s)au au#it foarte putine lucruri despre ea. Specialistii sunt cu totii de acord c= practicarea ei este e5trem de periculoas=< ea a&nd 3ntotdeauna loc 3ntre $=r$ati si femei< o$tinndu)se astfel potentiale de energie psihic= foarte puternice care necesit= control si supra&eghere strict=. Se mai afirm= c= e5ist= un singur maestru de tantra Doga 3n &iat= pe p=mnt la un moment datF iar e5ercitiile "Solstitiului" din Ne4 -e5ico au fost conduse de "-arele 2antric" al #ilelor noastre< +ogi 9ha1an. 2oti< 3m$r=cati cu costume identice al$e< stau ase#ati pe 1os< 3n siruri drepte< $=r$ati fat= 3n fat= cu femei< strnsi um=r la um=r 3n lungul sirurilor si aflndu)se cu spatele la sirul de al=turi. Cam #ece astfel de siruri du$le se 3ntind pe o lungime de peste 2J m dinspre estradeF iar supra&eghetorii au 3n permanent= gri1a ca sirurile s= fie perfect drepte pentru a se asigura perfectul "flu5" al "cmpului magnetic". 8ncepe intonarea mantrelor< cu o in&ocare special= a duhului acelui guru care este "protectorul special" al lui +ogi 9ha1an. +ogi 9ha1an 3n persoan=< care este el 3nsusi un $=r$at foarte impresionant la &edere @foarte 3nalt @l< >(mC 3m$r=cat complet 3n al$< cu $ar$= neagr= si purtnd tur$anC apare pe scen= si 3ncepe s= pre#inte "&isul" s=u despre "o natiune nou=< puternic= si creatoare" 3n merica< care se poate f=uri cu a1utorul e5ercitiilor spirituale de ast=#iF adic= cu a1utorul e5ercitiilor tantra< cheia acestei preg=tiri

pentru noua natiune< care 3i poate a1uta pe oameni s= treac= de la ni&elul de "constiint= indi&idual=" la cel de "constiint= de grup" si 3n final la un ni&el de "constiint= l=rgit= uni&ersal=". Si e5ercitiile 3ncep. Ele sunt e5trem de dificile< cernd efort fi#ic foarte mare care pro&oac= dureri precum si st=ri foarte puternice de team=< furie< iu$ire etc. 2oat= lumea tre$uie s= fac= e5act acelasi lucru 3n e5act acelasi momentF tre$uie r=mas un timp 3ndelungat nemiscat 3n aceeasi postur= dificil=F e5ercitii si mantre complicate tre$uie e5ecutate 3n perfect= coordonare cu partenera @partenerulC si cu toti ceilalti de pe acelasi sirF un singur e5ercitiu poate s= dure#e 3ntre 31 si G1 de minute< 3n aceast= acti&itate intens= de grup constiinta indi&idual= 3ntr)ade&=r dispare si apar efecte deloc surprin#=toareE epui#are fi#ic= si uneori parali#ie temporar=< sau epui#are emotional= si euforie. -ai mult< dat fiind c= 3n cadrul "Solstitiului" comunicarea cu cel=lalt este inter#is=< cei pre#enti nu au nici o posi$ilitate de a e&alua rational e5perienta prin care trec 3mpreun=F scopul fiind acela de a efectua o schim$are radical= 3n chiar interiorul fiintei. Dup= orele de dup= amia#= petrecute 3n studiul artelor martiale @de autoap=rareC< al medicinii practice si al modului 3n care se organi#ea#= un ashram< se mai ser&este o dal= masa @tot &egetarian=C si se trece la o sear= de "cntece spirituale"F este &or$a de mantre sanscrite aran1ate pe mu#ica "rocM" la mod= sau pe mu#ica folMF se o$tine astfel atmosfera unui "festi&al rocM" de "adorare entu#iast=" sau "rug=ciune &esel=" prin care +ogi 9ha1an se str=duieste s= fac= din aceast= religie o religie "tipic american=". I I 2he Ne4 "eligious Consciouness< pp B)lB. "eligia descris= mai sus este o adaptare modern= a religiei SiMh II din :ndia de nord< com$inat= cu o serie de practici Doga. II Populatia SiMh din :ndia se caracteri#ea#= prin aceast= mentalitate practic=< ea constituind mai ales clasa negustorilor. Supranumit= "6rgani#atia celor 3!" @!ealthD)!appD)!olD 6rgani#ation ) 6rgani#atia S=n=tate)/ericire)SfintenieC< ea a fost fondat= 3n 1>G> la %os ngeles de +ogi 9ha1an care &enise initial 3n merica pentru a preda 3ntr)o uni&ersitate si doar din 3ntmplare a de&enit lider religiosF sau mai curnd printr)un concurs de 3mpre1ur=riE a remarcat interesul pe care cursurile sale de Doga 3l strniser= tinerilor "hippie" din California de Sud. Com$innd setea de "spiritualitate" a acestora cu propriile sale cunostinte despre religiile indiene< el a pus $a#ele unei religii "americane" care difer= de cele mai multe din religiile indiene prin accentul pe care 3l pune pe aspectul practic al &ietii 3n aceast= lume. 2uturor mem$rilor acestei religii li se cere s= ai$= o &iat= de familie sta$il=< un loc de munc= serios @nu o sinecur=C si o implicare 3n &iata social=. De la 3nfiintarea ei 3n 1>G>< "3!6" @6rg. celor 3 !C s)a e5tins la peste 1JJ de ashram)uri @comunit=ti ce ser&esc ca locuri de 3ntruniri pentru nere#identiC 3n orase americane si de asemenea 3n Europa si Naponia. Desi la suprafat= ea este foarte distinct= de noile culte

orientale @mem$rii plini trec ulterior 3n mod formal la religia SiMh prin aceea c= ar$orea#= tur$anul si 3m$r=c=mintea al$=C< "3!6"se identific= totusi cu ele prin aceea c= scopul declarat @prin care 3i si cstig= pe tinerii "hippie"C este acela de a atinge starea de constiint= "l=rgit=" sau "uni&ersal="< sau "transcendental="< &=#ndu)se pe sine ca "a&angarda" ce &a schim$a fata lumii 3n sensul gr=$irii noii epoci @ne4 ageC milenariste @al c=rei sim$ol astrologie este considerat de cele mai multe grupuri a fi "Epoca '=rs=torului"C. Pe lng= cultele hinduiste care promo&ea#= 3n mod e&ident o mentalitate $a#at= pe autosugestionarea sistematic= c= lumea e minunat= asa cum e ea< "6rgani#atia celor 3 !" este si ea un "semn al &remilor"< prin faptul c= militea#= pentru o meric= "s=n=toas=< fericit= si sfnt=" din care 3ns= !ristos lipseste cu des=&rsire. Nu mai e5ist= nici o 3ndoial= c=< atunci cnd au#im pe cte un american "fericit" &or$ind. cu con&ingere si senin=tate despre Dumne#eu si 3ndatoririle lui religioase f=r= nici cea mai &ag= referire la !ristos< epoca "post)crestin=" nu mai este o e5agerare sau o figur= de stil< ci o realitate de net=g=duit. >- Meditatie 0en n nord l #ali$orniei 8n muntii 3mp=duriti din nordul Californiei< la poalele muntelui Shasta ) munte "sfnt" al &echilor tri$uri de amerindieni< de&enit apoi centru al unor acti&it=ti si ase#=ri oculte ce se afl= acum din nou 3n plin a&nt ) functionea#= din 1>?J o "m=n=stire" ,en $udist=< 3n orasele mai mari de pe Coasta de 'est pe care se afl= sta$ilite comunit=ti de 1apone#i e5istaser= temple ,en si 3nainte de 1>?J< dup= cum e5istaser= si 3ncerc=ri de a 3nfiinta "m=n=stiri" ,en 3n CaliforniaF Dar "-=n=stirea Shasta" @c=ci despre ea este &or$aC este primul succes 3n materie de m=n=stiri 3n care se practic= #en)ul american< @3n #en $udism "mn=stire" 3nseamn= scoala 3n care se preg=tesc "preoti" #en< att $=r$ati< ct si femeiC. %a "m=n=stirea" Shasta domneste o atmosfer= de ordine si profesionalism. 'i#itatorilor li se permite accesul doar 3ntre anumite ore si doar 3nsotiti de un ghid< nu si sta$ilirea de contacte personale cu cei din=untru. "C=lug=rii" de la Shasta poart= traditionala 3m$r=c=minte neagr= si au capetele raseF ei au 3n permanent= lucruri clare de f=cut< pe care le e5ecut= cu o &i#i$il= serio#itate si simt al datoriei. Programul de la Shasta este foarte strict si durea#= cinci ani sau mai mult. $sol&entii de&in "preoti" sau profesori de ,en si o$tin certificate pe $a#a c=rora pot organi#a si conduce ceremonii $udiste. Ca la orice scoal= si la Shasta se pl=tesc ta5e ce includ ca#are si mas= @1?( de dolari pe lun=< care se pl=tesc 3n a&ans ) la 3nceputul fiec=rei luni ) deci o metod= clar= de a descura1a candidatii neseriosi< c=ci suma nu se mai ram$ursea#= celor care se r=#gndescC. Programul 3n sine este unul de complet= asce#= si austeritate< nu unul o$isnuit studentesc. E5ist= reguli de 3m$r=c=minte si comportament< hrana este complet &egetarian= si se consum= 3n t=cere 3n cadrul meselor comune< nu se admit &i#itatori si nici con&ersatii ce ar putea primi calificati&ul de "desarte"F centrul de greutate 3l constituie sala de meditatie unde cursantii dorm si m=nnc=< pe lng= faptul c= meditea#=. De asemenea< sunt

inter#ise practicile religioase care nu sunt ,en. 'iata la Shasta este foarte intens= si riguroas= si orice e&eniment al #ilei @inclusi& sp=latul si mersul la toalet=C este 3nsotit de o rug=ciune $udist= specific=< care este rostit= mental. Desi "m=n=stirea" apartine unei secte Soto ,en "reformate"< pentru a su$linia independenta ei fat= de Naponia si adaptarea ei la conditiile de &iat= american=< ceremoniile si ritualurile ei sunt 3n traditia ,en)ului 1apone#. E5ist= ceremonii legate de con&ertirea la $udism< ritualuri ale echinoctiului ce ser$ea#= "transformarea l=untric= a persoanei"< ceremonialul "hr=nirii stafiilor fl=mnde" @adic= comemorarea mortilorC< ceremonia ",ilei /ondatorului" care e5prim= recunostinta fat= de cei care au mentinut &ie traditia ,en pn= la actualul maestru< festi&alul ilumin=rii lui 9uda< si altele. Semnul de cinstire este acela al plec=ciunilor 3n fata icoanei lui 9uda< dar accentul principal cade pe ideea c= fiecare om poart= 3n sine "natura lui 9uda". I I deci nu este &or$a de o notiune personal= de "chip"< ci de cea impersonal= de su$stant=< "natura" @n. trC ctualmente maestrul de ,en de la Shasta este o femeie occidental=< practica $udist= permitnd acest lucruF este &or$a de engle#oaica NiDu .ennet< n=scut= 3n 1>24 din p=rinti $udisti< si care si)a primit educatia 3n E5tremul 6rient @3n mai multe traditii $udisteC si a fost "hirotonit=" la o "m=n=stire" Soto ,en din Naponia. Ea a sosit 3n merica 3n 1>G> si a organi#at 3n chiar anul. urm=tor comunitatea $udist= Shasta cu cti&a tineri adepti. De atunci comunitatea s)a de#&oltat rapid< atr=gnd mai ales tineri si tinere 3ntre 2J si 2( de ani. Cau#a acestui succes ) 3n afara atractiei e5plica$ile pe care o e5ercit= ,en)ul asupra unei generatii scr$ite de rationalism si de o educatie care r=mne de ordin e5terior< neafectnd interiorul persoanei ) pare s= constea 3n mistica unei "transmiteri autentice" a e5perientei si traditiei ,en< pe care o 3ntruchipea#= "stareta"< prin educatia si certific=rile ei 1apone#e. De asemenea< calit=tile ei personale de str=in= @de $ritanic= 3n teritoriu americanC< de persoan= care s)a n=scut 3n religia $udist= si 3n acelasi timp de om occidental cunosc=tor al mentalit=tii contemporane @posednd e&ident mult admiratul simt practic "american"C par s= asigure acestei maestre de #en o influent= de ne#druncinat 3n rndurile tinerei generatii de americani care se con&erteste la $udism. Scopul cursurilor ,en de la Shasta este acela de a umple 3ntreaga &iat= a acelora care le frec&entea#= de un ",en pur". -editatiile #ilnice @care pot s= a1ung= de la opt pn= la #ece ore pe #iC sunt e5presia unei intense &ieti religioase care 3n mod ideal tre$uie s= conduc= la o stare "dura$il= de< pace si armonie a trupului si a mintii"F pu$licatiile de la Shasta ) un 1urnal $ilunar si mai multe c=rti scrise de "staret=" ) a&erti#ea#= chiar 3mpotri&a falsei spiritualit=ti si a sarlatanismului. Comunitatea se opune adopt=rii o$iceiurilor nationale Napone#e @pri&ite 3n opo#itie cu cele $udisteCF semnalea#= pericolele trecerii de la un guru la altul< ct si al idolatri#=rii maestrului de ,enF inter#ice astrologia< ghicirea &iitorului @chiar si cartea :ChingC< c=l=toriile astrale si orice alt fel de acti&it=ti psihice si ocultisteF pri&este cu dispret a$ord=rile teoretice si intelectualiste ale doctrinei ,en @ca alternati&= la cele e5perimentalisteC si pune accentul pe munca

riguroas= si sustinuta< de lupt= contra ilu#iilor si 3nchipuirilor mintii< si pe "&iata spiritual=". Stilul de#$aterilor "spirituale" la care particip= "preotii" ,en< asa cum se desprind ele din paginile Nurnalului care se pu$lic= la Shasta< seam=n= i#$itor< prin aerul de competent= si prin realismul lor cu tonul discutiilor 3ntre tineri con&ertiti la 6rtodo5ie sau 3ntre monahi ortodocsi care de#$at cu con&ingere diferite aspecte ale &ietii duho&nicesti. 2inerii crestini ortodocsi ar putea afirma cu 3ndrept=tire astfelE "Dac= nu m)ar fi p=#it harul lui Dumne#eu< eu 3nsumi m)as putea afla acum acolo"F att de autentic= si de con&ing=toare pare &i#iunea spiritual= a acestei "m=n=stiri"< care ofer= tn=rului 3nsetat de religie de ast=#i< tot ceea ce crede c=)si poate dori< 3n afar= de un singur lucruE &iata &esnic= si fericit= pe care numai singur !ristos de&=ratul Dumne#eu poate s= o dea. Comunitatea $udist= Shasta 3n&at= c= $udismul nu este o "disciplin= distant= si rece"< ci una plin= de "iu$ire si compasiune". Contrar celor cunoscute 3n general despre $udism< "stareta" sustine c= esenta credintei $udiste nu este topirea final= 3n "nimicul nir&anic" ci un "dumne#eu" &iu @esent= identificat= de ea cu credinta e#oteric= $udist=CE "Secretul 3n&=t=turii ,en... este s= cunosti cu certitudine si 3n mod personal c= 9uda cel cosmic e5ist=. de&=ratul maestru @sau ade&=rata maestr=C este cel @ceaC care nu e#it= nici o clip= 3n aceast= con&ingere c= 9uda cel cosmic e5ist=< si 3n iu$irea total= pentru el. Eu m)am simtit coplesit= de $ucurie cnd 3n sfrsit am fost con&ins= c= el e5ist=F iu$irea si recunostinta mea nu au cunoscut margini. De asemenea< iu$irea pe care am simtit)o &enind dinspre el a fost nem=surat=. sa doresc s)o simt= fiecare". I I 2he Nournal of Shasta $$eD< Nan)/e$.< 1>?B< p. B E5ist= 3n pre#ent 3n 1ur de ?J de cursanti @ce urmea#=s= de&in= "preoti"< la Shasta si 3n "filiale"C< mai ales 3n California. Comunitatea este acum 3ntr)o situatie de e5pansiune rapid=< att ca sediu ct si 3n ceea ce pri&este "misiunea" sa 3n rndurile poporului americanF e5ist= o miscare crescnd= de $udisti laici care fac din Shasta un centru de pelerina1 unde au loc numeroase 3ntlniri si conferinte la care sunt in&itati psihologi psihiatri si alte persoane interesate< 3n ta$ere de durate diferite. 2innd cont de acti&it=tile pu$licistice si cele misionare si de "counselling" din orasele californiene< precum mai ales de proiectata scoal= si c=min de $=trni< "m=n=stirea" Shasta 3nregistrea#= 3ntr) ade&=r progrese remarca$ile 3n atingerea scopului s=u de a "de#&olta $udismul #en 3n 6ccident". /at= de Crestinism< "stareta" si discipolii s=i au o atitudine condescendentaF ei sustin c= respect= /ilocalia si celelalte scrieri spirituale ortodo5e< afirmnd c= 6rtodo5ia le este cea mai apropiat= dintre doctrinele "crestine"< dar se consider= pe ei 3nsisi a se situa "dincolo de astfel de teologii< dispute doctrinare si L)ismeL" pe care le e5clud din preocup=rile " de&=ratei "eligii" I I Nournal< Nan. )/e$< 1>?B< p. (4

,en)ul nici nu are de altfel &reo fundamentare teologic=< el $a#ndu)se 3n 3ntregime pe "e5perient=" si c=#nd astfel 3n "eroarea pragmatic=" care de1a s)a discutat 3n aceast= carte la capitolul despre hinduismE "dac= merge< 3nseamn= neap=rat c= este si $un". ,en) ul< lipsit de teologie cum este< nu e mai capa$il dect hinduismul s= disting= 3ntre e5perientele spirituale $une si cele releF el nu poate afirma dect ceea ce pare $un din perspecti&a "simtirii" unei "p=ci" si "armonii" apreciate pe $a#a puterilor naturale ale mintii si nu pe $a#a unei re&elatiiF 3n acest fel< respingnd orice altce&a ca fiind ilu#oriu @3n afar= de certitudinea propriei mintiC< atractia ,en)ului const= 3n aceea c= hr=neste si stimulea#= un foarte su$til sentiment de mndrie< att de r=spndit 3n #ilele noastre< si anume mndria c= omul se poate mntui prin eforturile personale< f=r= s= ai$= ne&oie de &reun -ntuitor. Dintre toate curentele religioase orientale de ast=#i< ,en)ul ofer= poate cel mai 3nalt grad de comple5itate intelectual= si so$rietate spiritual=. Cu 3n&=t=tura sa despre "compasiune" si despre un "9uda cosmic" iu$itor< el repre#int= pro$a$il idealul cel mai 3nalt de spiritualitate f=r= !ristos. Si tocmai 3n aceasta const= tragedia sa< c= !ristos lipseste din el< si deci mntuirea. 0radul 3nalt de intelectualism si asa)#isa tre#&ie spiritual= sunt tocmai elementele @foarte eficaceC care 3l 3mpiedic= pe acest tip de $udist s=)si caute sc=parea la !ristos. Cu toat= compasiunea si asce#a sa t=cut=< acest soi de ,en este poate r=m=sita cea mai trist= a &remurilor "post)crestine" pe care le tr=im. Spiritualitatea "necrestin=" 3ncetea#= deci de a mai fi o form= de import 3n 6ccidentF ea a de&enit de1a o religie a etniei americane care)i afectea#= mentalitatea pn= la r=d=cin=. Si este ca#ul s= tinem minte c= religia &iitorului nu &a fi o simpl= sect= sau un cult printre multe altele< ci o orientare religioas= puternic= si profund=< care &a fi a$solut con&ing=toare pentru mintea si inima omului modern. @- (4o a s%irit alitate( $at n $at c #restinism l Pre#enta cultelor orientale 3n 'est s)ar putea e5emplifica la nesfrsitF 3n fiecare an apar culte noi< sau &ariante noi ale altora &echi. /apt interesant< 3ns=< este c= pe lng= cultele specific religioase< se manifest= pre#enta din ce 3n ce mai intens=< 3n ultimele decenii mai ales< a asa numitelor culte de constiint= @cum sunt ele numite de foarte populara re&ist= de stiri *. S. Ne4s and Korld "eport< 1G /e$. 1>?GC< culte ce se delimitea#= clar de orice preocupare religioas=. ceste grupuri de "terapie mintal=" includ organi#atii< precum "Erhard Seminars 2raining" @fondat 3n 1>?1C< ""olfing"< "Sil&a -ind Control" @Controlul mintal Sil&aC si 3nc= multe alte forme de "seminarii" @3ntlniriC si "$io)r=spuns" @$iofeed$acMC< care ofer= cu toatele o "desc=tusare a tensiunilor" si o "captare a potentialelor ascunse" ale omului< e5primate 3ntr)un 1argon "stiintific" de secol 77< mai mult sau mai putin plau#i$il. De asemenea< se mentionea#= si alte misc=ri de "constiint="< care sunt mai putin la mod= ast=#i< de la "Stiinta crestin=" si "Stiinta mintal="< pn= la "Scientologie". 2oate aceste misc=ri sunt incompati$ile cu Crestinismul. Crestinii ortodocsi nu tre$uie s=

ai$= a$solut nimic de)a face cu ele. Si iat= de ce suntem att de categoriciE 1. ceste misc=ri nu au nici o fundamentare 3n traditia si practica crestin=< ci sunt pur si simplu fructul religiilor p=gne orientale sau al practicilor spiritiste moderne< mai mult sau mai putin diluate< si pre#entate adesea ca fiind "lipsite de continut religios". Nu numai c= 3n&=t=tura lor este gresit= si 3n total= discordant= cu doctrina crestin= despre &iata duho&niceasc=F dar prin e5perientele lor religios ) p=gne si prin e5perimentele lor psihiste ele pun 3n pericol s=n=tatea mintal= a celor care le de&in &ictime< ducnd la de#astru psihic si la pierderea sufletului pentru totdeauna< stiind c= f=r= !ristos si f=r= 9iseric=< nu este mntuire. 2. -ai precis< e5perientele de "t=cere spiritual=" pe ) care le ofer= diferitele tipuri de meditatie< fie cele asa)#is lipsite de continut religios @precum meditatia transcendental=< unele forme de +oga si ,en si cultele secularisteC< fie cele cu continut religios p=gn @precum !are .rishna< "Di&ine %ight -ission"< "6rgani#atia celor 3!" etc. C< conduc 3n 3ntregime 3ntr)o #on= spiritual= "cosmic=" unde partea cea mai profund= a personalit=tii umane intr= 3n contact cu fiinte spirituale reale. ceste fiinte< pentru omul aflat 3n starea de dup= c=derea din "ai< nu sunt altce&a dect demonii sau spiritele c=#ute< care se afl= 3n cea mai mare apropiere fat= de om I. Chiar cei care practic= meditatia #en)$udist=< 3n pofida eforturilor lor de a trata cu precautie "e5perientele spirituale"< &or$esc si ei despre 3ntlniri cu aceste spirite @3n care se amestec= $ine3nteles si o anumit= do#= de imaginatieC< pretin#nd c= nu se las= 3n nici un fel "contaminati" de ele II. I 'e#i episcopul :gnatie 9riancianino& cu e5punerea lui despre 3n&=t=tura ortodo5= asupra perceptiei sen#oriale si mintale a spiritelor si asupra deschiderii portii simturilor omului in 2he 6rthodo5 Kord< no. B2< 1>?B II 'e#i NiDu .ennet< !o4 to 0ro4 a %otus 9lossom< Shasla $$eD< 1>?? ) relatarea &i#iunilor din pragul mortii ale unei maestre de ,en 3. Partea cea mai periculoas= a acestor "initieri" const= 3n aceea c= ele scap= controlului constient al &ointei omuluiF astfel< odat= "initiat" 3n aceste "culte de constiint="< este adesea cu neputint= s= te mai opui particip=rii la e5periente psihice nedorite. "e#ult= c= "noua constiint= religioas=" este un dusman al Crestinismului cu mult mai puternic si mai periculos dect au fost &echile ere#ii din trecut. Deoarece atunci cnd se pune accentul pe e5perient= 3n detrimentul doctrinei< atunci 3ns=si 3n&=t=tura dup= care putem distinge si identifica $inele de r=u cade sau de&ine inoperant=< iar duhurile necurate au cale li$er= de atac< datorit= pasi&it=tii si "deschiderii" pe care le e5alt= toate aceste noi culteF ele nu fac altce&a dect s= transforme persoana uman= 3n unealt= pasi&= a manifest=rilor demonice.

/aptul acesta este demonstrat de numeroasele studii care s)au f=cut asupra acestor "culte de constiint=". Ele dau 3n &ileag e&olutia progresi&= a acestor e5periente< care la 3nceput sunt "$une" sau "neutre"< pentru a de&eni 3n final ciudate< terifiante si 3n ultim= instant= indu$ita$il demonice. Chiar latura strict fi#ic= a unor discipline psihice< precum +oga este periculoas=< pentru c= aceasta deri&= din ea si predispune la atitudini si e5perimente psihice care sunt de fapt scopul initial si permanent al practicii +oga. Puterea de seductie a "noii constiinte religioase" este att de mare 3nct ea se poate 3nst=pni chiar si asupra acelora care afirm= cu t=rie c= sunt crestini. Nu este &or$a aici doar despre cei care se complac 3n sincretismele sau com$inatiile artificiale dintre crestinism si cultele orientale la care ne)am referit mai susF ci< mai gra&< este &or$a si despre cei care se consider= pe ei 3nsisi niste crestini 3nfl=c=rati. Profunda ignorare a autenticei tr=iri crestine din #ilele noastre creea#= conditiile prolifer=rii unei false "spiritualit=ti" crestine< a c=rei natur= este strns 3nrudit= cu "noua constiint= religioas=". 8n capitolul ':: &om studia 3ndeaproape cel mai r=spndit curent de "spiritualitate crestin=" de ast=#i. Din el se desprinde clar spectrul terifiant si amenint=tor al "noii constiinte religioase" care 3si recrutea#= &ictimele mai ales dintre rndurile crestinilor $ine intentionati< chiar ortodocsi< la o scar= att de 3ntins=< 3nct este cu neputint= s= nu &edem 3n acest fenomen un alt semn apocaliptic al &remilor< 3n care 3nsel=ciunea &a fi att de mare< 3nct ea &a cuprinde aproape 3ntreaga omenire. supra acestui su$iect &om re&eni la sfrsitul c=rtii de fat=.

VI- (SEM4E DI4 #ER( 5ERS5E#TIVA #RESTI4,ORTODOX ASU5RA O'IE#TELOR 0'URTOARE 4EIDE4TIFI#ATE BO04, rilorC
Deceniile care au urmat celui de al ::)lea "=#$oi -ondial au fost marcate nu numai de proliferarea uluitoare a cultelor orientale @mai ales 3n 6ccidentC ci si de un fenomen paralel care< desi 3n aparent= nea&nd nici o leg=tur= cu religia< se do&edeste a fi la o pri&ire mai atent= un semn tot att de clar al erei "post)crestine" ca si "noua constiint= religioas=" sau cultele orientale. cesta este fenomenul o$iectelor #$ur=toare neidentificate"< care &irtual au fost &=#ute 3n toate p=rtile lumii< 3ncepnd cu prima "farfurie #$ur=toare" reperat= 3n 1>4?. Credulitatea si superstitia omeneasc=< care sunt la fel de mult r=spndite ast=#i ca oricnd 3n istoria omenirii< au f=cut ca acest fenomen s= fie 3ntruct&a asociat cu "manifest=rile $i#are" ale diferitelor pseudo)religii contemporane. 8ntr)o m=sur= nu mai mic= 3ns=< el a suscitat si interesul responsa$il al unor reputati oameni de stiint= si chiar al unor echipe gu&ernamentale< interes ce s)a concreti#at 3n pu$licarea unor studii si c=rti. ceste in&estigatii nu au a1uns de fapt la niste re#ultate po#iti&e 3n identificarea fi#ic= a acestor o$iecte #$ur=toare. Dar ipote#ele cele mai noi< pe care le)au a&ansat cercet=torii

pentru a e5plica fenomenele< sunt cu mult mai plau#i$ile dect &echile teorii de pn= acum. 8n acelasi timp 3ns=< aceste ipote#e de ultim= or= ne aduc 3n pre#enta unei "granite a realului" @chiar asa se si intitulea#= una din lucr=rile stiintifice mentionateC< adic= la limita unei realit=ti psihice si spirituale pe care< oamenii de stiint= respecti&i nu sunt preg=titi s= o in&estighe#e. 8n schim$< $og=tia de informatii referitoare tocmai la aceast= realitate< asa cum o afl=m din te5tele patristice si din Sfnta Scriptur=< 3l plasea#= pe o$ser&atorul crestin ortodo5 3n po#itia pri&ilegiat= din care el are toate datele care s=)i permit= s= e&alue#e aceste noi ipote#e si fenomene "6,N" 3n general. Dar o$ser&atorul crestin ortodo5 este interesat nu att de fenomenele ca atare< ct de mentalitatea asociat= cu eleE cum interpretea#= oamenii 3n general 6,N)urile si de ce; Printre primii care au a$ordat pro$lema 6,N)urilor 3n acest mod se num=r= si cele$rul psiholog el&etian C.0. Nung< 3n foarte seriosul s=u studiu din 1>(>< /lDing SaucersE -odern -Dth of 2hings Seen in the SMies. @/arfuriile #$ur=toareE un mit modern al o$iectelor &=#ute pe cerC. 8n aceast= carte Nung a$ordea#= fenomenul 3n primul rnd din perspecti&a semnificatiei lui psihologice si religioase. Si< desi nu l)a clasat ca apartinnd "realit=tii o$iecti&e"< el a identificat cu toate acestea 3n mod 1ust #ona cunoasterii umane< c=reia 3i apartine. 6amenii de stiint= contemporani< chiar dac= pornesc de la latura "o$iecti&=" iar nu cea psihologic= a pro$lemei< sunt si ei ne&oiti s= apele#e la ipote#ele "psihice" pentru a putea e5plica aceste fenomene. 8n a$ordarea laturii religioase si psihice a fenomenelor 6,N< este mai 3nainte de toate important pentru noi s= 3ntelegem cadrul general 3n limitele c=ruia s)au interpretat 3n general fenomenele 6,N @de c=tre cei care au cre#ut 3n e5istenta lor< desigurC< 3nc= de pe &remea primelor lor manifest=ri la sfrsitul anilor L4J. Ce anume erau oamenii preg=titi s= &ad= pe cer; "=spunsul la aceast= 3ntre$are se poate afla aruncnd o pri&ire rapid= asupra literaturii "stiintifico)fantastice" de mare popularitate. ;- Atmos$era science,$iction 6riginile acestui gen de literatur= sunt 3ndeo$ste plasate la 3nceputurile secolului 7:7. *nii prefer= s=)l considere precursor pe Edgar llan Poe< care com$in= un stil de un realism foarte persuasi& cu o su$stant= narati&= atins= 3ntotdeauna de "misterios" si de "ocult". ltii o consider= precursoare a literaturii stiintifico)fantastice pe contemporana lui Poe< scriitoarea -arD Kollstonecraft ShelleD @sotia cele$rului poetC< care< 3n cartea sa "/ranMestein< or the -odern Prometheus" @/ranMestein sau Prometeul modern< tradus= recent si 3n romneste< n. tr.C com$in= stiint= fante#ist= si ocultism 3ntr)un mod ce caracteri#ea#= multe scrieri stiintifico)fantastice de atunci 3ncoace. Po&estirea stiintifico)fantastic= tipic= a&ea s= apar= 3ns= la sfrsitul secolului 7:7 si 3nceputul secolului 77< odat= cu Nules 'erne si !. 0. Kells. poi< trecnd prin fa#a manifest=rilor literare de mna a doua< asa cum ap=reau ele 3n periodicele ieftine din

merica anilor 1>3> si 1>4J< genul science)fiction a a1uns la maturitate si a de&enit o form= literar= de prestigiu international 3n deceniile din urm=. -ai mult< un num=r de filme de ma5im= audient= atest= ct de mult atmosfera S/ capti&ea#= imaginatia maselor. /ilmele S/ ieftine si mai curnd de sen#atie ale anilor L(J au f=cut loc 3n ultimii apro5imati& #ece ani altora mai moderne< care 3si spun "de idei"< cum ar fi 6diseea spatial= 2JJ1< "=#$oiul stelelor< sau 8ntlnirea de gradul :::< f=r= a mai mentiona unul din cele mai lungi si mai gustate seriale de tele&i#iune americane< Star 2recM @distri$uit si pe postul nostru national de tele&i#iune< n. tr.C. /ilo#ofia sau mai curnd ideologia care st= la $a#a spiritului S/ si care 3l generea#=< este 3mp=rt=sit=< chiar dac= numai implicit< de toti creatorii de S/. ceast= filo#ofie ar putea fi re#umat= astfelE 1. "eligia 3n sens traditional este fie cu totul a$sent=< fie pre#ent= 3n mod accidental sau artificial. Chiar ca form= literar=< S/)ul este 3n mod &i#i$il produsul unei perioade de1a "post)crestine" @asa cum este ca#ul po&estirilor lui Poe si ShelleDC. *ni&ersul S/ este cu totul secularist< desi 3n el se amestec= adesea nuante oculte sau orientale. "Dumne#eu"< atunci cnd este mentionat< este pre#entat ca o putere &ag= si lipsit= de contur< iar nu ca o fiint= personal= @de e5. "/orta" din "=#$oiul Stelelor< o energie cosmic= care are att un aspect po#iti& ct si unul negati&C. /ascinatia crescnd= a omului contemporan fat= de temele S/ este o reflectare direct= a pierderii &alorilor religioase traditionale. 2. 8n centrul uni&ersului S/ nu se mai situea#= Dumne#eu< ci omul< dar nu omul asa cum 3l cunoastem noi ast=#i< ci asa cum &a "de&eni" el 3n &iitor< conform mitologiei e&olutioniste moderne. Desi eroii po&estirilor S/ sunt 3n general oameni o$isnuiti< nu ei sunt cei care ies 3n prim plan< ci 3ntlnirile lor cu diferite tipuri de "supraoameni" ce repre#int= rase "suprae&oluate" ale &iitorului @sau uneori ale trecutuluiC care de cele mai multe ori pro&in "din alte gala5ii". :deea c= e5ist= forme de &iat= inteligent= "mult e&oluat=" pe alte planete a de&enit att de 3nr=d=cinat= 3n mentalitatea contemporan=< 3nct pn= si 3n cele mai respecta$ile speculatii stiintifice @sau semistiintificeC ea este socotit= ca ce&a de la sine 3nteles. stfel< 3ntr)o foarte popular= serie de c=rti @Erich &on DaniMen< Chariots of the 0ods ) Carele #eilor )< 0ods from 6uterSpace ) ,eii din spatiul cosmicC se aduc asa #ise do&e#i ale pre#entei fiintelor "e5traterestre" sau ale unor "#ei" 3n preistorie< c=rora li s)ar datora aparitia su$it= a inteligentei la om< inteligent= care este ane&oie de e5plicat prin teoria e&olutionist= o$isnuit=. Cercet=tori de prestigiu din "usia speculea#= c= distrugerea Sodomei si 0omorei s)ar datora unei e5plo#ii nucleare< c= 3n urm= cu secole p=mntul a fost &i#itat de fiinte "e5traterestre"< c= :isus !ristos se poate s= fi fost un astfel de "cosmonaut" si c= ast=#i "este posi$il s= ne afl=m 3n pragul unei "a doua &eniri" a acestor fiinte inteligente din spatiul e5traterestru. I

I Sheila Catrander si %Dnn Schroeder< PsDchic Desco&eries 9ehind the :ron Curtain ) Descoperiri din sfera psihicului din spatele Cortinei de /ierC< 9antam 9ooMs< 1>??< pp. >B)>>. 'e#i articolele 3n l$. rus= ale Dr. 'iacesla& ,aitae&< "'isitors from 6uter Space"< in SputniM< Nan. 1>G?< si "2amplest and Spaceships" ) 2emple si na&e spatiale in SputniM Nan. 1>GB Cercet=tori la fel de reputati din lumea occidental= cred destul de serios 3n e5istenta "inteligentelor e5traterestre"< din) moment ce de aproape 1B ani 3ncoace ei 3ncearc=< prin intermediul telescoapelor radio< s= intre 3n leg=tur= cu ele. E5ist= 3n 3ntreaga lume cel putin sase programe de cercetare conduse de astronomi< care 3ncearc= s= receptione#e semnale radio de la fiinte inteligente din spatiul e5traterestru. De asemenea< "teologi" protestanti si romano)catolici contemporani< care s)au o$isnuit s= urme#e orice idee nou= pe care o lansea#= "stiinta"< fac la rndul lor speculatii 3n cadrul noului domeniu al "e5oteologiei" @adic= "teologia spatiului cosmic"C< cu pri&ire la natura raselor "e5traterestre" @&. re&. 2imes< 24 aprilie 1>?BC. Este de net=g=duit c= mitul S/ 3i fascinea#= cu putere pn= si pe cei mai luminati intelectuali si oameni de stiint= ai #ilelor noastre. /iintele "e&oluate" ale &iitorului< asa cum apar ele 3n literatura S/< sunt pre#entate in&aria$il ca unele ce au "dep=sit" limitele umanit=tii o$isnuite< mai ales cele ale "personalit=tii". semenea lui "Dumne#eul" din po&estirile S/< "omul" a de&enit si el o impersonalitate $i#ar=. 8n cartea ChildhoodLs End @Sfrsitul copil=rieiC a lui rthur C. ClarMe< noua ras= de oameni are fi#ionomia caracteristic= &rstei copil=riei< 3ns= chipurile sunt total lipsite de personalitateF aceste fiinte sunt pe cale de a suferi transform=ri "e&oluti&e" 3nc= si mai 3nalte< pn= la a$sor$irea 3ntr)o "Supraminte" impersonal=. 8n general literatura S/ ) ale c=rei idei se afl= 3n opo#itie diametral= fat= de 3n&=t=tura crestin=< dar 3n concordant= perfect= cu unele scoli filo#ofice orientale ) &ede "progresul e&olutionist" si "spiritualitatea" 3n termenii unei depersonali#=ri crescnde. 3. *manitatea si lumea &iitorului sunt &=#ute< 3n termenii S/< ca "proiectii" ale descoperirilor stiintifice celor mai noiF "proiectii" care nu sunt ctusi de putin lipsite de su$stant=< pentru c= ele corespund remarca$il cu realitatea cotidian= a e5perientelor ocultiste si demonice< asa cum s)au desf=surat ele de)a lungul tuturor &eacurilor. :at= cte&a dintre caracteristicile acestor fiinte "suprae&oluate" ale &iitoruluiE comunicarea prin telepatie< capacitatea de a #$ura< de a ap=rea si a disp=rea< transformarea aspectului unor o$iecte sau crearea de scene si creaturi ilu#orii prin "gndirea pur="< miscarea la &ite#e ce dep=sesc cu mult mi1loacele tehnologiei moderne< capacitatea de a supune alte persoane propriei &ointe< precum si propo&=duirea unei filo#ofii "spirituale" care se plasea#= "dincolo de orice religie" si care promite sosirea unui timp 3n care "inteligentele a&ansate" nu &or mai depinde de materie. 8ntr)ade&=r< toate aceste lucruri se o$tin prin nimic altce&a dect prin practici sataniste si &r=1itoresti tipice. 8ntr)o istorie a literaturii S/ se notea#= c=< "un aspect persistent al

creatiilor S/ este dorinta de a transcende e5perienta normal= prin intermediul unor persona1e si e&enimente care dep=sesc conditiile de spatiu si de timp normale" .I I "o$ert Scholes si Eric S. "a$Min< Science /ictionE !istorD< Science< 'ision< ) %iteratura S/E :storie< Stiint=< Premonitie )< 65ford *ni&ersitD Press< 1>??< p. 1?(. Scenariile unor filme ca "Star 2recM"< precum si multe alte po&estiri S/< seam=n= foarte $ine prin unele locuri @mai ales 3n am=nuntele lor "stiintific" ) &iitorologiceC cu unele descrieri din "'ietile Sfintilor P=rinti"< pe &remea c=rora acti&it=tile &r=1itoresti erau ce&a o$isnuit la popoarele p=gne< printre care sfintii erau de multe ori ne&oiti s=)si duc= &iata. %iteratura stiintifico)fantastic= nu are mai nimic stiintific< si nici prea "&iitorologic=" nu este. Ea se pre#int= mai degra$= ca o 3ntoarcere la originile "mistice" ale stiintei moderne ) stiinta dinaintea "iluminismului" secolelor 7':: si 7':::< care era foarte apropiat= de ocultism. :n aceeasi istorie a literaturii S/ se notea#= c= "r=d=cinile literaturii S/< ca si r=d=cinile stiintei< se situea#= 3n #onele magicului si miticului" @Scholes si "a$MinC. Cercet=rile si e5perimentele contemporane din asa)#isul domeniu al parapsihologiei indic= si ele o &iitoare 1onctiune 3ntre "stiint=" si ocultism< de#&oltare care se afl= 3n deplin= armonie cu literatura S/. %iteratura S/ din *niunea So&ietic= @care se $ucur= acolo de aceeasi popularitate ca si 3n 'est< desi cunoaste de#&olt=ri usor diferiteC< cunoaste e5act aceleasi teme ca si literatura S/ din aria occidental=. 8n general< temele "metafi#ice" ale literaturii S/ so&ietice @care se scrie su$ ochiul atent al cen#orului "materialist"C< sunt de influent= occidental= sau sunt inspirate direct de spiritualitatea hinduist=< asa cum se remarc= 3n ca#ul scriitorului :&an Efremo&. Cititorul so&ietic de literatur= S/ r=mne< potri&it unui critic< "cu o capacitate &ag= de a distinge demarcatiile critice dintre stiint= si magie< dintre omul de stiint= si &r=1itor< dintre &iitor si fante#ie". %iteratura S/< att din 'est ct si din Est< ca si celelalte aspecte ale culturii contemporane< "confirm= 3n 3ntregime ) spune acelasi autor )< faptul c= fa#a superioar= a umanit=tii o constituie ocultismul".I 4. Prin 3ns=si natura sa "&iitorologic="< literatura S/ tinde s= de&in= utopic=. Cte&a romane sau po&estiri chiar descriu o societate perfect= a &iitorului< dar cele mai multe dintre ele se ocup= de "e&olutia" societ=tii moderne la o stare mai a&ansat=< sau cu 3ntlnirea cu ci&ili#atii superioare de pe alt= planet=< cu speranta @care uneori este pre#entat= ca realitateC c= pro$lemele cotidiene ca si limit=rile conditiei umane pot fi dep=site. 8n creatiile lui Efremo& @si nu numaiC< comunismul de&ine "cosmic" si "3ncepe s= do$ndeasc= calit=ti nemateriale"< iar "ci&ili#atia post)industrial= &a fi ca aceea de tip hinduist" II. I 0. '. 0re$ens< :&an Efrenio& ) 2heorD of So&iet Science /iction ) 2eoria literaturii S/ so&ietice< 'antage Press< Ne4 +orM< 1>?B< pp.1JB< 11J

II 0re$ens< pp.1J>)11J "/iintele a&ansate" din spatiul cosmic sunt adesea 3n#estrate cu calit=ti "mntuitoare"< iar ateri#=rile na&elor spatiale sunt semnul unor e&enimente "apocaliptice" ) de o$icei sosirea unor fiinte $ine&oitoare care s= conduc= oamenii 3n "progresul lor e&oluti&". 8ntr)un cu&nt< literatura S/ a secolului 77 este 3n ea 3ns=si un semn gr=itor al pierderii &alorilor si mentalit=tii crestine 3n interpretarea lumii. Ea a de&enit un puternic &ehicul de diseminare a unei filo#ofii necrestine asupra &ietii si istoriei< manifestnd mai curnd< pe fat= sau 3n ascuns< influente ocultiste si orientale. Si tot aceast= literatur=< 3ntr)o perioad= crucial= de cri#= si tran#itie a ci&ili#atiei umane< a constituit o fort= de prim ordin 3n crearea sperantei si a st=rii de asteptare actuale a "fiintelor e5traterestre"< care &or &eni si &or re#ol&a pro$lemele omenirii< c=l=u#ind)o c=tre o nou= er= "cosmic=" a istoriei sale. Pretin#nd c= este "stiintific= si nereligioas="< literatura S/ 3n realitate este un mi1loc propagandistic de &rf @de form= secularist=C 3n mediati#area "noii constiinte religioase" ce in&adea#= omenirea< pe m=sur= ce crestinismul autentic supra&ietuieste 3n arii etnice si geografice tot mai restrns. 2oat= aceast= pre#entare a constituit cadrul necesar pentru introducerea ca#urilor concrete de aparitii 6,N< care corespund 3n mod ciudat cu astept=rile pseudoreligioase spre care este stimulat omul "ci&ili#atiei postcrestine"H <- A%aritii ale O04, rilor si in+esti)area lor stiinti$ic Desi fictiune< ar putea spune cine&a< literatura S/ a preg=tit 3ntruct&a omenirea pentru aparitia 6,N)urilor< noi 3n mod e&ident< neputnd 3ntelege realitatea lor "o$iecti&=" pe $a#a literaturii sau astept=rilor si fante#iilor omenesti. 8nainte de a 3ncerca s= afl=m ce sunt 6,N)urile< tre$uie mai 3nti s= cunoastem natura si gradul de 3ncredere pe care 3l putem acorda o$ser&atiilor care s)au f=cut asupra lor. E5ist= cu ade&=rat 6,N)uri; Sau este &or$a doar de perceptiile false< pe de o parte si dorinta de 3mplinire psihologic= si pseudo)religioas= pe de alt= parte; *n re#umat foarte solid documentat al fenomenului 6,N a fost dat de c=tre Dr. NaRues 'allee< un cercet=tor france# care 3n pre#ent locuieste 3n California< e5pert 3n astrofi#ic= si 3n stiinta computerelor< si care a f=cut parte< mai multi ani< din comisiile de in&estigare stiintific= a rapoartelor referitoare la 6,N)uri. -=rturia lui este cu att mai pretioas=< cu ct el a studiat ca#urile de aparitii 6,N si din afara Statelor *nite< mai ales din /ranta< ceea ce 3ntregeste considera$il ta$loul general al fenomenului. Dr. 'allee afirm=I c=< desi o$iecte #$ur=toare ciudate au mai fost o$ser&ate 3n secolele trecute< "istoria lor modern=" 3ncepe odat= cu transformarea lor 3ntr)un fenomen de mas=< adic= odat= cu anii celui de)al doilea "=#$oi -ondial si de atunci 3nainte. Pe continentul

american fenomenul a fost receptat prima oar= 3n 1>4?< dar el se repetase de mai multe ori pn= atunci 3n t=ri ale Europei. I */6Ls in Space E natomD of a Phenomenon ) 6,N)urile din spatiuE natomia unui fenomen )< 9allantine 9ooMs< N. +.< @pu$licat initial de !enrD "egnerD CompanD< 1>G(C 8n timpul celui de)al ::)lea "=#$oi -ondial.< multi piloti raportau luminite ciudate ce p=reau c= se afl= su$ un control inteligent< iar 3n 1>4G< mai ales 3n luna iulie< a fost un ade&=rat &al de astfel de aparitii< 3n Suedia si 3n alte t=ri nord)europene. :nitial s)a presupus c= o$iectele percepute 3n acest &al scandina& sunt "meteori"< apoi c= ar fi "rachete" @sau "rachete fantom="C sau chiar "$om$e"< si uneori c= sunt "un nou tip de na&= spatial="< capa$il= de misc=ri cu totul neo$isnuite 3n spatiu si care nu las= nici o urm= pe sol< nici m=car atunci cnd par c= ateri#ea#=. Presa european= era plin= de stiri referitoare la &alul acestor aparitii si toat= lumea 3n Suedia &or$ea despre eleF ele se comunicau de ordinul miilor< dar 3n nici m=car unul dintre ca#uri nu s)a emis ipote#a originii lor "e5traterestre" sau "interplanetare". Dr. 'allee conchide c= "&alul" a constat din aparitia unor o$iecte reale< dar r=mase neidentificate si c= el nu se poate pune pe seama "rumorilor" pre)e5istente despre 6,N) urile sau despre "&i#itatorii din spatiul e5traterestru". Conform cercet=rilor sale< din acest "&al de farfurii #$ur=toare" si din altele ce i)au urmat< lipseste orice asociere 3ntre interesul crescnd al maselor pentru literatura S/ si cur$ele ma5ime ale aparitiei $i#arelor o$iecte dup= cum nici cu ani 3nainte< cnd 6rson Kells panicase 3ntreaga opinie pu$lic= american= 3n 1>3B< cu a sa adaptare radiofonic= dup= "=#$oiul lumilor @!. 0. KellsC< nu e5istase nici o idee despre &reun "&al de farfurii #$ur=toare". El conclu#iona c= "nasterea< cresterea si e5tinderea unui &al 6,N este un fenomen o$iecti&< independent de influenta constient= sau inconstient= a martorilor oculari sau a reactiilor lor fat= de el". Prima reperare< care s)a 3nregistrat 3n Statele *nite si care a fost preluat= si difu#at= 3n mas= de mass)media american=< a a&ut loc 3n iunie 1>4?< cnd .enneth rnold< un comis &oia1or care 3si pilota la acea or= propriul a&ion< a &=#ut nou= o$iecte 3n form= de disc< asemenea unor "farfurii" ce #$urau 3n apropiere de -untele "ainier din Statul Kashington. ,iarele au preluat imediat &estea si astfel a 3nceput era "farfuriilor #$ur=toare". Ceea ce este totusi interesant< este c= aceasta nu a fost prima aparitie 6,N american=F s) au f=cut alte o$ser&=ri nepopulari#ate< 3n lunile de dinaintea acesteia. -ai de&reme< 3n aceeasi lun=< a&usese loc un &al 6,N 3n *ngaria< atestat de cinci#eci de martori oculari. Deci< se &ede clar c= aparitiile 6,N din 1>4? nu se datorea#= nicidecum peste tot isteriei colecti&e generate de incidentul rnold. S)au mai semnalat si alte aparitii 3n cadrul &alului american din 1>4?< mai cu seam= 3n lunile iunie< iulie si august. Desi unele #iare

f=ceau speculatii despre "&i#itatorii interplanetari"< aparitiile erau totusi luate 3n serios de oamenii de stiint=< care presupuneau c= se afl= 3n fata unei tehnologii foarte a&ansate< dup= toate pro$a$ilit=tile americane< sau poate chiar rusesti. *n al doilea &al s)a manifestat 3n iulie 1>4B< cu aparitii 3n merica si 3n /ranta. 8n Statele *nite niste piloti aflati 3n #$or de noapte la $ordul unui DC)3 al companiei Eastern irline au &=#ut o na&= de #$or 3n form= de torpil= cu dou= rnduri de "hu$louri"< 3ncon1urat= de un soi de aur= al$=struie si emitnd o coad= de fl=c=ri portocalii. 8n august al aceluiasi an s)au 3nregistrat numeroase aparitii la Saigon si 3n alte p=rti ale siei de sud)est< ale unui "o$iect prelung 3n form= de peste". 1>4> a fost anul 3n care s)au semnalat discuri si sfere ciudate 3n Suedia si noi 6,N)uri 3n merica< dou= dintre ele o$ser&ate de specialisti si e5perti 3n astronomie. 'aluri 6,N mai mici< precum si aparitii i#olate< au continuat 3n 1>(J si 1>(1< 3n Statele *nite mai ales< dar si 3n Europa. 8n 1>(2 a ap=rut primul &al 6,N cu ade&=rat international< care s)a manifestat 3n aparitii repetate 3n S.*. .< /ranta si frica de Nord. pogeul acestui &al l)au constituit dou= aparitii sen#ationale ce s)au manifestat deasupra Casei l$e din Kashington< D. C. si deasupra Capitoliului< adic= deasupra unor cl=diri care se afl= su$ permanent= supra&eghere radar. 8n septem$rie< un alt &al a cuprins Danemarca< Suedia< 0ermania si Polonia de nord. 8n acelasi inter&al s)a comunicat 3n /ranta prima "ateri#are" 6,N< care include si pre#enta unor "omuleti". 8n 1>(3 nu s)au mai 3nregistrat &aluri 6,N< ci doar aparitii i#olate. *na dintre ele a a&ut loc la 9ismarcM< DaMota de Nord< cnd< 3ntr)o noapte< patru o$iecte au plutit si au f=cut mane&re de #$or deasupra unei statii de filtrare a aerului timp de trei ore. "aportul oficial al acestui e&eniment se 3ntinde pe mai multe sute de pagini< cu declaratii din partea unui foarte mare num=r de martori oculari< cei mai multi dintre ei fiind piloti si personal militar. nul 1>(4 a fost anul celui mai mare &al 6,N international de pn= atunci. /ranta a fost practic coplesit= de aparitii comunicate #ilnic pe parcursul lunilor septem$rie< octom$rie si noiem$rie. 'alul france# este caracteristic pentru dificult=tile cu care se confrunt= o in&estigatie stiintific= solid= a fenomenului 6,NE "/enomenul a fost att de intens< impactul asupra opiniei pu$lice att de profund< reactia #iarelor att de emotional=< 3nct refle5ia stiintific= a1unsese la saturatie cu mult 3nainte de a fi posi$il= o in&estigare serioas=. Drept urmare< nici un cercet=tor nu)si putea risca reputatia stiintific= studiind pe fat= un fenomen pre#entat cu atta patim= si care ine&ita$il putea duce la distorsiuniF oamenii de stiint= france#i au p=strat t=cerea pn= cnd &alul a trecut si s)a mai estompat 3n constiinta oamenilor". 8n timpul &alului france# au ap=rut caracteristicile tipice ale 3ntlnirilor e5traterestre de mai tr#iuE "ateri#=ri" 6,N @3n 3mpre1ur=ri $ine descrise de cele mai multe oriC< fascicole luminoase dinspre 6,N 3nspre pri&itor< oprirea motorului masinii @martorului ocularC 3n &ecin=tatea locului aparitiei @6,N)uluiC< mici fiinte ciudate 3m$r=cate 3n "costume de

scafandri"< tul$ur=ri fi#ice si psihice gra&e la martorii oculari. Din 1>(4 3ncoace s)au semnalat 3n fiecare an astfel de aparitii 3n diferite t=ri< cu &aluri internationale ma1ore 3n anii 1>G()G? si 1>?2)?3. ceste aparitii sunt 3ndeose$i numeroase si cu efecte foarte adnci 3n t=rile mericii de Sud. Cea mai cunoscut= in&estigatie gu&ernamental= a fenomenului 6,N este cea 3ntreprins= de /lota merican= a S* < la scurt timp dup= primele aparitii 6,N americane din 1>4?. ceast= in&estigatie< cunoscut= din 1>(1 su$ numele de "Pro1ect 9lue 9ooM" @"Cartea l$astr="C a durat pn= 3n anul 1>G>< cnd a fost a$andonat la recomandarea ""aportului Condon" din 1>GB ) raport ce constituie opera unei comisii stiintifice condus= de un fi#ician renumit de la *ni&ersitatea Colorado. Cei care s)au ocupat 3ndeaproape cu studiul am$elor rapoarte< au o$ser&at 3ns= imediat c= 3n nici unul dintre ele nu se ia 3n serios e5istenta fenomenelor 6,N si c= preocuparea lor este mai curnd aceea de a calma opinia pu$lic= prin e5plicarea "oficial=" a unor fenomene spatiale considerate a fi derutante pentru populatie. *nele grupuri de persoane interesate de 3ntelegerea fenomenului "/arfuriilor ,$ur=toare"< au mers chiar pn= la a afirma c= Statele *nite se folosesc de aceste in&estigatii ca de un para&an 3n spatele c=ruia tin ascuns= cunoasterea "ade&=ratei naturi" a fenomenului 6,N. Dup= toate indiciile nu se poate afirma clar despre aceste cercet=ri dect c= au fost f=cute cu negli1ent=< pentru simplul moti& c= o$iectul lor central< fenomenul 6,N< era pri&it ca nea&nd nici o leg=tur= cu realitatea. -ai mult. Ca urmare a unor 3ntmpl=ri cu 6,N)uri< care mai de care mai ciudate< chiar oamenilor de stiint= 3ncepu s= nu le mai plac= aceast= tem= de cercetare< din aceleasi moti&e< am putea spune< care au determinat)o pe &ulpe s= nu)i mai plac= strugurii. Primul director al "C=rtii l$astre"< c=pitanul Ed4ard "uppelt< a mers pn= la a m=rturisi c= "dac= scopul /ortelor eriene a fost acela de a crea si mai mult= confu#ie 3n 1urul acestui fenomen< atunci ei nu ar fi putut face o trea$= mai $un=... Se poate &or$i despre o confu#ie organi#at= 3n a$ordarea acestei pro$leme... 2otul 3n acest raport se $a#ea#= pe premisa c= de fapt nu e5ist= 6,N)uri"I. "aportul Condon contine cte&a e5plicatii "clasice" ale /enomenului 6,NF 3n una din ele< de e5emplu< se afirm= c= "aceast= aparitie neo$isnuit= tre$uie considerat= asadar ca f=cnd parte dintr)o categorie de fenomene aproape cu sigurant= naturale< dar care sunt att de rare< 3nct nu au putut fi descrise sau e&aluate pn= la momentul aparitiei lor< sau de la acel moment 3nainte". Consultantul stiintific principal al "C=rtii l$astre" pentru mai $ine de 1um=tate din cei 22 de ani< ct au durat in&estigatiile< a fost astronomul N. llen !DneM de la North4estern *ni&ersitDF el a numit pe fat= toat= aceast= acti&itate drept un "proiect pseudo) stiintific"II.

I "uppelt< "eport on *nidentifted /lDing 6$1ects< ) "aport asupra 6$iectelor ,$ur=toare Neidentificate ) ce 9ooMs< Ne4 +orM< 1>(G< pp. BJ )B3 II !DneM< 2he */6 E5perience E Scientific :nRuirD E5perienta 6,N E 6 in&estigare stiintific=< 9allantine 9ooMs< Ne4 +orM< 1>??< pg. 21(< 21> 8n cei 22 de ani de in&estigatii< asa cum au fost ele< "Cartea l$astr=" a reunit totusi peste 12JJJ de ca#uri de fenomene aeriene uimitoare< dintre care 2(U au r=mas "neidentificate" 3n pofida chiar a "e5plicatiilor" adeseori for1ate. -ii de alte ca#uri s)au colectat si se mai colectea#= 3nc= de c=tre organi#atii particulare din S.*. . si din alte t=ri< 3n conditiile 3n care aproape toate organele gu&ernamentale se feresc s= fac= comentarii asupra lor. 8n *niunea So&ietic= su$iectul a ap=rut mentionat pu$lic pentru prima oar= 3n 1>G? @ceea ce 3nseamn= implicit apro$area oficial=C< cnd Dr. /eli5 *. ,iegel de la :nstitutul de &iatie din -osco&a afirma< 3ntr)un articol din re&ista so&ietic= Smena< c= "radarul so&ietic receptionea#= o$iecte #$ur=toare neidentificate 3nc= de acum dou=#eci de ani".III :n aceeasi perioad= a a&ut loc o conferint= stiintific= @so&ietic=C pe tema "Ci&ili#atii Spatiale"< condus= de astronomul armean 'ictor m$artsumDam< care su$linia urgenta unor studii preliminare pri&ind pro$lemele stiintifice si tehnice ridicate de comunicarea cu astfel de "ci&ili#atii" a c=ror e5istent= el o considera de la sine 3nteleas=.IIII 8n anul urm=tor 3ns=< tema 6,N)urilor a fost din nou inter#is= 3n *niunea So&ietic=< iar de atunci cercet=torii so&ietici 3si comunic= re#ultatele colegilor lor din &est doar pe c=i neoficiale. III */6s< Khat are theD; ) Ce sunt 6,N)urile; ) in Smena< prilie ?< 1>G?. 'e#i si articolul "*nidentified /lDing 6$1ects" ) "6$iecte ,$ur=toare Neidentificate" ) 3n So&iet %ife< /e$. 1>GBF 6strander si Schroeder< PsDchical Disco&eries 9ehind the :ron Curtain < pp. >4)1J3 IIII /eli5 ,iegel< "6n Possi$le E5change of :nformation 4ith E5tra)2errestrial Ci&ili#ations" ) Despre posi$ilele schim$uri de informatie cu ci&ili#atiile e5traterestre< studiu pre#entat la :nstitutul de :nginerie al Sindicatelor din -osco&a la 13 martie 1>G? PsDchic Disco&eries< p. >G 8n Statele *nite su$iectul se situea#= "3n afara ariei" de cercetare< att pentru cercurile de resort militare< ct si pentru oamenii de stiint= propriu)#isi< dar este demn de notat faptul c= 3n anii din urm= un num=r din ce 3n ce mai mare de specialisti @mai ales tineriC iau foarte 3n serios fenomenul 6,N si se 3ntrunesc pentru a studia cele mai adec&ate metode de cercetareF Cercet=torii !DneM si 'allee &or$esc despre un "colegiu in&i#i$il" al unor oameni de stiint= foarte acti&i 3n cercetarea pro$lemei< dintre care cei mai multi refu#= s=) si &ad= mentionat numele @3n massmediaC 3n conte5tul cercet=rilor fenomenului 6,N. E5ist= desigur si altii care neag= e5istenta 6,N)urilor< punndu)le pe acestea pe seama unor perceptii deformate< dup= ei 6,N)urile nefiind altce&a dect o$iecte naturale<

$aloane< a&ioane etc.< sau simple trucuri sau "proiectii" psihologice. *nul dintre acesti autori este Philip .lassF el "demasc=" cu delectare fenomenul 6,N< si trage conclu#ia< 3n urma ctor&a in&estigatii< c= 6,N)urile sunt fie fenomene naturale< fie falsuri grosolane. :n&estigatiile sale l)au con&ins c= "ideea unor na&e spatiale miraculoase apartinnd altor ci&ili#atii este un $asm confectional pe m=sura mentalit=tii adulte". I I Philip N. .lass< */6s E5plained E5plicarea 6,N)urilor< "andom !ouse< Ne4 +orM< 1>?4< p. 3GJ semenea cercet=tori de neclintit se $a#ea#= mai ales pe faptul c= practic nu e5ist= do&e#i concrete @fi#iceC ale e5istentei 6,N)urilor< chiar parti#anii cei mai &a1nici ai e5istentei lor< fiind ne&oiti s= recunoasc= putin=tatea do&e#ilor de ordin fi#ic din chiar cele mai $ine documentate rapoarte. Dar< ceea ce a con&ins un num=r de sa&anti< 3n anii din urm=< s= ia 3n serios fenomenul< nu este do&ada fi#ic= a e5istentei lor< ci faptul c= o multitudine de persoane< a c=ror pro$itate si serio#itate nu poate fi pus= la 3ndoial=< au &=#ut lucruri ce se situea#= dincolo de orice e5plicatie si care au a&ut asupra lor un efect puternic. :at= cum descrie Dr. !DneM aceste m=rturiiE " &eam in&aria$il sentimentul c= m= aflu 3n fata unor oameni care 3mi descriu desf=surarea unui e&eniment foarte real. cest e&eniment se constituia pentru acea persoan= 3ntr)o e5perient= capital=< pe care si)o aminteau 3n cele mai mici detalii si care nu a&ea nici o leg=tur= cu imaginatiaF un e&eniment pentru care de o$icei respecti&a persoan= nu era ctusi de putin preg=tit= ) si a c=rui 3ntelegere o dep=sea cu des=&rsire" @2he */6 E5perienceC. ceast= e5perient= a intensei realit=ti a fenomenului 6,N< con1ugat= cu lipsa total= a do&e#ilor fi#ice care s= ateste e5istenta lor< plasea#= fenomenul mai curnd 3n sfera studiilor de psihologie< dect 3n cea a in&estig=rilor unor fenomene fi#iceF mai precis< 3n sfera cercet=rilor prin care se studia#= mai curnd rapoartele dect 3ntlnirile e5traterestre 3n sine< si gradul de credi$ilitate si consistent= a acestor rapoarte. cti&itate care tine de1a de domeniul psihologiei< din care 3n mod firesc a$ord=rile care urm=resc e5clusi& do&e#ile palpa$ile ale e5istentei 6,N)urilor se e5clud ca neadec&ate. Dar din aceast= perspecti&= poate c= nici p=rerea d)lui .lass cum c= aceste "na&e spatiale miraculoase" nu sunt dect niste "$asme pentru oameni mari" ) nu este cu totul ne3ndrept=tit=. Pentru c= a &edea cu proprii ochi un 6,N este una< iar a interpreta ceea ce ai &=#ut @sau ceea ce altcine&a a &=#utC este cu totul altce&aE e5perienta 3n sine poate s= fie real=< 3n timp ce relatarea sau interpretarea ei poate s= tin= de domeniul "$asmului" sau a miturilor contemporane. Prin acti&itatea sa< Dr. !DneM a contri$uit mult la 3nl=turarea pre1udec=tilor despre 3ntlnirile sau o$ser&=rile o$iectelor e5traterestre. El a ar=tat clar c= de cele mai multe ori persoanele care declar= asemenea 3ntlniri sau o$ser&=ri nu sunt nici sectanti superstitiosi si nici oameni needucati sau la$ili psihic. Declaratiile unor astfel de indi&i#i @care nu pre#int= credi$ilitateC sunt usor de identificat si orice cercetare asupra lor este automat

sistat=. Dimpotri&=< relat=rile cele mai coerente si mai precise &in din partea unor oameni normali si responsa$ili @adesea de formatie stiintific=C< pe care respecti&a e5perient= i)a surprins sau chiar socat si c=reia ei nu 3i g=sesc nici o e5plicatie @2he */6 E5perienceCF si cu ct e5perienta este mai puternic= iar 6,N)ul &=#ut mai de aproape< cu att mai putin dispus= este respecti&a persoan= s= o relate#e. Dosarele 6,N sunt o colectie de "e&enimente incredi$ile po&estite de c=tre persoane perfect credi$ile"< dup= cum declar= un general din cadrul /ortelor eriene. /aptul c= e5ist= ce&a 3n spatele attor mii de declaratii credi$ile nu poate fi pus la 3ndoial=. =- #ele sase ti% ri de nt6lniri e&traterestre Dr. !DneM< care a studiat mai 3n am=nuntime pro$lema dect cei mai prestigiosi dintre e5perti< distinge sase categorii generale de fenomene 6,N sau e5traterestre I. I 2he !DneM */6 "eport ) "aportul !DneM asupra 6,N)urilor)< Dell Pu$lishing Co.< Ne4 +orM< 1>??< cap. 4)>F 2he */6 E5perience< cap. ()1J Prima dintre ele< a "luminitelor nocturne"< este si cea mai frec&ent mentionat= si cea mai putin stranie dintre toate. cestea pot fi usor asimilate cu corpuri ceresti< meteori etc. si nu sunt considerate propriu)#is 6,N)uri. "%uminitele nocturne" cu ade&=rat ciudate @acelea care r=mn "neidentificate"C< cele care par mane&rate 3n mod inteligent si nu pot fi considerate na&e spatiale< sunt de cele mai multe ori reperate de mai multi martori< printre care ofiteri de politie< piloti< sau operatori ai turnurilor de control. doua categorie de 6,N)uri o constituie "discurile diurne"< al c=ror comportament este similar cu al luminitelor de noapte. ceste discuri sunt asa numitele "farfurii #$ur=toare" si ele apar 3n toate relat=rile incluse 3n aceast= categorieF ceea ce difer= este forma 6,N) ului< care &aria#= de la cilindric= pn= la circular=. u un aspect metalic si dep=sesc capacitatea celor mai sofisticate na&e spatiale cunoscute pn= 3n pre#ent. Se afirm= c= 6,N)urile de gradul doi sunt< ca si "luminitele nocturne"< silentioase< si c= pot ap=rea 3n grupuri de dou= sau mai multe. 8n a treia categorie 3ntr= descrierile "radar)&i#uale"< adic= reper=ri de 6,N)uri care se fac cu a1utorul radarului @reper=rile radar fiind si ele suscepti$ile de diferite eroriC. Cele mai multe din aceste ca#uri au loc noaptea< cnd sunt reperate simultan de mai multe a&ioane @uneori trimise special s= urm=reasc= 6,N)urile de1a semnalateC< de la distante relati& mici. 8n astfel de ca#uri< a&ioanele sunt 3ntotdeauna dep=site de 6,N)uri< care uneori se plasea#= ele 3n urm=rirea a&ionului si apoi dispar la &ite#e uluitor de mari @pn= la GG4J Mm pe or= si chiar mai multC. *neori< ca si 3n 3ntlnirile de gradul 1 si 2< o$iectul pare c= se di&ide @3n dou= sau chiar mai multe p=rti distincteC< iar alteori radarul nici m=car nu 3nregistrea#= o$iecti&e reperate clar de piloti 3n timpul #$orului. ceste 3ntlniri< ca si

cele din primele dou= categorii< durea#= de la cte&a minute pn= la cte&a ore. E5ist= un num=r de ca#uri documentate din primele trei categorii< fiecare dintre ele fiind o$ser&ate de numerosi martori oculari< i#olati< credi$ili si cu e5perient=. Dr. !DneM notea#= 3ns= c= oricare din aceste ca#uri ar putea fi produs de un set de 3mpre1ur=ri s=u conditii e5trem de neo$isnuite si nu neap=rat de un fenomen total necunoscut. Dar cnd se acumulea#= ca#uri $ine documentate si toate asem=n=toare 3ntre ele< posi$ilitatea ca ele s= fie puse pe seama unor conditii naturale e5ceptionale de&ine foarte mic= @2he */6 E5perienceC. Din acest moti& cercet=torii fenomenului se concentrea#= acum asupra studiului celor mai $ine documentate ca#uri< comparnd dosarele cel mai $ine articulate si mai credi$ile pentru fiecare din ele< si reusind s= discearn= astfel caracteristici si structuri comune clare ale manifest=rilor 6,N. "eactia emotional= a celor care au &=#ut astfel de o$iecte 3n cadrul 3ntlnirilor apartinnd primelor trei categorii< este una de perple5itate si uimireF ei nu 3si pot e5plica ctusi de putin comportamentul lor si r=mn cu dorinta manifest= de a mai &edea odat= o$iectul "m=car un pic mai de aproape". Ca#urile 3n care martorii au 3ncercat un sentiment acut de team= sunt putine la num=r si de cele mai multe ori se refer= la piloti care< 3ncercnd s= urm=reasc= o$iectele necunoscute< 3si d=deau seama c= au de)a face cu o tehnologie ce dep=seste cel mai 3nalt ni&el cunoscut si c= respecti&ele o$iecte sunt pilotate clar de cine&a. Pe de alt= parte< 3n ca#ul "3ntlnirilor la mic= distant="< reactia "psihic=" a persoanelor 3n cau#= este foarte puternic= si cu consecinte dura$ile. "8ntlnirile de gradul :" sunt cele 3n care un o$iect luminos este &=#ut de la 1(J m sau chiar mai putin< lumino#itatea lui fiind att de puternic=< 3nct luminea#= si solul de pe ra#a lui. Ele adesea plutesc la o distant= foarte mic= deasupra solului< parcurgnd 3n acest mod distante considera$ile< pentru a decola apoi $rusc la &ite#e incredi$ile< silentios< si mai 3ntotdeauna pe &ertical=. Ca#urile de "8ntlniri de gradul :"< att de numeroase si documentate 3ntotdeauna de mai multi martori< sunt att de asem=n=toare 3ntre ele< 3nct cel care le studia#= are impresia c= este &or$a in&aria$il de acelasi o$iect #$ur=tor. 2r=s=tura specific= a "8ntlnirilor de gradul :" este 3ns= aceea c= ele au loc mai ales noaptea 3n #one mai putin locuite si c= num=rul martorilor oculari nu dep=seste 3n general trei sau patru @3n ca#urile e5aminate de Dr. !DneMC. "8ntlnirile de gradul :" 3ntotdeauna intimidea#= si sunt adesea terifiante< dar ele nu las= urme &i#i$ile asupra martorilor oculariF acestia sunt de o$icei att de coplesiti de ceea ce &=d< 3nct pierd cu totul din &edere s= fotografie#e o$iectul< 3n ciuda faptului c= uneori au aparat de fotografiat asupra lor. Efectul tipic al acestor 3ntlniri asupra martorilor oculari este redat de unul dintre ei astfelE "'= asigur c= oricine a &=#ut un astfel de o$iect de att de aproape< fie chiar si pentru un singur minut< nu 3l mai uit= toat= &iata" @2he !DneM "eport C. E5perienta este att de neo$isnuit=< 3nct cei care o po&estesc nu sunt cre#uti< ceea ce 3i face pe acestia s= nu o

mai po&esteasc= deloc sau s= o po&esteasc= doar unui cerc restrns de prieteni< sau de a$ia peste ani de #ile. Este un tip de e5perient= care este foarte real= pentru cei care au tr=it)o< dar incredi$il= pentru cei care ascult= relat=ri despre ea. 6 "8ntlnire de gradul :" tipic= a a&ut loc 3n 1>GG si i)a a&ut drept protagonisti pe doi serifi din Portage CountD< 6hio. Pe la ora ( dimineata ei au &=#ut un o$iect "mare ct o cas=" ridicndu)se cam la 3J m 3n=ltime. Pe m=sur= ce o$iectul se apropia de ei< lumino#itatea lui crestea< luminnd tot locul dimpre1ur< oprindu)se deasupra lor. Cnd a 3nceput iar s= se miste< politistii l)au urm=rit. proape de #ori< o$iectul a mai fost reperat de alti doi politisti< la o 3n=ltime mai mare< dup= care a disp=rut 3n spatiu printr)o miscare $rusc= pe &ertical=. Presiunea e5ercitat= din partea Congresului american a o$ligat comisia 3ns=rcinat= cu dosarul "C=rtii l$astre" s= in&estighe#e 3n am=nuntime acest ca#< conclu#ia tras= fiind aceea c= politistii a&useser= de)a face cu o "o$ser&are a planetei 'enus". Politistii au fost supusi unei masi&e campanii de ridiculi#are 3n pres=< care a dus la distrugerea familiei unuia dintre ei si la ruinarea s=n=t=tii si carierei sale. stfel de tragedii personale 3n rndurile celor care au e5perienta "8ntlnirilor de gradul :" sunt att de o$isnuite< 3nct ele tre$uie< sau ar tre$ui neap=rat considerate caracteristice tipic fenomenului 6,N. "8ntlnirile de gradul ::" sunt similare celor de gradul :< cu diferenta c= o$iectele #$ur=toare las= urm= pe sol iar efectul psihic asupra pri&itorului este &iolent si dura$il. *rmele constau 3n pr1olirea sau uscarea &egetatiei pe suprafata pe care a ateri#at o$iectul. cest tip de 3ntlnire este deci cu mult mai potri&it pentru in&estigatia stiintific=< c=ci 3n afar= de relat=rile &er$ale ale fenomenului< mai e5ist= si do&e#i materiale ale manifest=rii lui. Cu toate acestea< in&estigatiile stiintifice sunt aproape ine5istente< pe de o parte pentru faptul c= celor mai multi cercet=tori le este team= s= a$orde#e pro$lema 6,N) urilor 3n general< iar pe de alta pentru c= do&e#ile materiale 3ns=si ale e5istentei lor sunt de o$icei neconcludente din punct de &edere stiintific sau sunt su$iecti&e. E5ist= un catalog care contine peste BJJ de ca#uri de acest tip din 24 de t=ri @2he !DneM "eportC. Do&e#ile materiale sunt neconcludente pentru c= nici o portiune sau $ucat= de 6,N nu a fost autentificat= pn= acum si pentru c= urmele l=sate pe sol sunt uneori la fel de greu de e5plicat ca si 3ntlnirile 3ns=si. ceste urme sunt de cele mai multe ori de form= circular= cu un diametru de G pn= la > m si cu o adncime de 3J cm pn= la 1 metruF p=mntul 3n interior este ars sau deshidratat si se afirm= c= portiunea r=mne steril= timp de unul sau doi ani. nali#ele chimice ale solului din aceste suprafete nu au permis nici o conclu#ie clar= cu pri&ire la posi$ilele cau#e ale acestei sterilit=ti. "8ntlnirile de gradul ::" au loc cel mai frec&ent< noaptea< 3n sectiuni mai putin circulate ale soselelor. Este &or$a aproape in&aria$il de un o$iect luminos care ateri#ea#= pe cmpul de lng= sosea sau chiar 3n mi1locul ei< 3n fata unor masini ale c=ror motoare sau

faruri se opresc sau se sting $ruscF pe cei din=untru 3i cuprinde spaima< ei nere&enindu)si dect odat= cu decolarea 6,N)uluiF dup= decolare motorul sau farurile masinii @martorului ocularC pot fi din nou actionate< sau 3si re&in de la sine. Cele mai $i#are dintre toate rapoartele 6,N sunt cele care relatea#= asa numitele "8ntlniri de gradul :::"< pentru c= 3n ele apar si "fiinte &ii" asa numitii "ocupanti"< "omuleti"< "humanoi#i" sau "creaturi". Prima reactie la citirea acestor rapoarte este aceea de a imagina "omuleti &er#i" si de a considera ca incredi$il 3ntregul fenomen< categorisindu)l drept fals sau halucinatie. 2otusi< succesul recentului film american S/< numit chiar cu numele acestei categorii de fenomene 6,N< "8ntlnire de gradul :::" @pentru care Dr. !DneM a fost consultant tehnicC< 3mpreun= cu re#ultatele sonda1elor de opinie din 1>?4< care demonstrea#= c= (4U din cei care stiu ce&a despre 6,N)uri cred c= ele sunt reale< iar 4GU din cei chestionati cred 3n e5istenta &ietii inteligente pe alte planete I< indic= gradul din ce 3n ce mai sporit al accept=rii din partea contemporanilor nostri a posi$ilit=tii e5istentei reale a inteligentei "non umane". I N. llen !DneM si Nactues 'alleeF 2he Edge of "ealitDE Progress "eport on *nidentified /lDing 6$1ects %a granita realului. Starea cercet=rilor asupra o$iectelor #$ur=toare neidentificate t !enrD "egnerD Co< ChicagoF 1>?(F pp. 2B>)2>J Cu alte cu&inte< putem sinteti#a situatia astfelE literatura stiintifico)fantastic= a oferit imaginile< "e&olutionismul" a oferit filo#ofia< iar tehnologia erei spatiale a asigurat plau#i$ilitatea acestor 3ntlniri e5traterestre. Ceea ce este surprin#=tor si uluitor 3n acelasi timp este c= asemenea 3ntlniri au loc 3nc= ast=#i< conform m=rturiilor multor martori oculari credi$ili. Deci de important= capital= este interpretarea care tre$uie dat= acestor fenomeneE s= fie &or$a 3ntr)ade&=r de contacte cu "&i#itatorii din spatiul cosmic"< sau a&em de)a face cu 3ntlniri de o cu totul alt= natur=< e5plicate 3ns= conform cu "spiritul &eacului"; cestea sunt 3ntre$=rile care 3i preocup= pe cercet=torii fenomenului 6,N. Dr. !DneM recunoaste c= 3i &ine greu s= admit= e5istenta "8ntlnirilor de gradul :::"E "Dac= nu mi)ar fi team= c= ultragie# integritatea stiintific=< m=rturisesc c= as fi gata s= omit din toat= inima acest capitol al cercet=rilor referitoare la 6,N)uri" @2he */6 E5perienceC. Dar cum scopul Dr. !DneM este acela al o$iecti&it=tii stiintifice< lui 3i este imposi$il s= ignore multitudinea ca#urilor att de $ine documentate ale acestui ciudat fenomen. Dintre cele aproape 12(J de ca#uri de 3ntlniri e5traterestre la mic= distant= descrise de Dr. NacRues 'allee< ?(J mentionea#= ateri#area unei na&e spatiale< si mai mult de 3JJ dintre acestea specific= pre#enta "humanoi#ilor" 3n interiorul sau 3n 1urul na&eiF o treime din aceste ca#uri sunt documentate de mai multi martori pentru fiecare ca# 3n parte. 8ntr)unul din ca#urile cu "humanoi#i" ce a a&ut loc in noiem$rie 1>G1 3n nordul S* <

patru $=r$ati care se 3ntorceau de la &n=toare au o$ser&at pr=$usirea unui o$iect 3n fl=c=ri< ce parc= era un a&ion. Cnd au a1uns la locul "pr=$usirii" toti au &=#ut un o$iect alungit de form= cilindric= 3nfipt o$lic 3n p=mnt si cu patru figuri< dup= toate aparentele omenesti 3n 1urul lui. 9=r$atii s)au deplasat 3n orasul din apropiere pentru a anunta politia< iar cnd s)au 3ntors la locul respecti& n)au mai &=#ut dect niste luminite rosii< o$iectul disp=rnd f=r= a l=sa nici un fel de urm=< desi terenul era noroios. Dup= ce ofiterul de politie a plecat cuprins de uimire< cei patru au &=#ut din nou o$iectul &enind spre sol ca o lumin= rosiatic=. S)au 3ntors la casele lor cu sentimentul ciudat c= a e5istat o portiune de timp "pierdut=" 3n timpul noptii. 8n #iua urm=toare< unul din cei patru a fost &i#itat la lucru de c=tre mai multi indi&i#i "cu 3nf=tisare oficial="< care i)au pus 3ntre$=ri despre incident si apoi l)au condus acas= 3n masina lor< cerndu)i s= nu de#&=luie nim=nui cele 3ntmplate. 'n=torul a presupus c= respecti&ii erau anchetatori ai /ortelor eriene ale S* care 3ncearc= s= escamote#e e5istenta &reunei "masini secrete". 2oti cei patru protagonisti ai 3ntmpl=rii au r=mas e5trem de marcati de pe urma ei si dup= sase ani unul dintre ei s)a simtit o$ligat s= po&esteasc= totul unui agent al 2re#oreriei Statelor *nite @Edge of "ealitDC. -omentele principale ale acestei relat=ri sunt tipice pentru multe din seria "8ntlnirilor de gradul :::". *n ca# usor diferit 3l constituie faimoasa "ateri#are" 6,N de la .ellD< care a fost in&estigat 3n am=nuntime< att de politie si de /ortele eriene< ct si de cercet=tori independenti. 8n seara si noaptea de 21 august< 1>((< locuitorii unei ferme patru adulti si sapte copii ) au a&ut o 3ntlnire prelungit= cu "umanoi#ii". /iul cel mare al acestei familii @adolescentC a &=#ut un o$iect #$ur=tor "ateri#nd" 3n spatele casei. Nu l)a cre#ut nimeni< 3ns= o or= mai tr#iu "un omulet" ce emitea o "lumin= ciudat=" se apropia de cas=. u mai fost &=#uti si alti "omuleti" @sau poate aceiasi omuleti care reap=reauC. Se apropiau in&aria$il de cas= din directia cea mai 3ntunecoas=< si niciodat= cnd luminile erau aprinse. lC 1C 'allee< */6s 3n Space ) 6,N)urile din spatiul cosmic 1B?)1>1F !DneM< 2he */6 E5perience ) Dosarul 6,N ) pp. 1?2)1?? Doctorul !DneM face distinctie clar= 3ntre "8ntlnirile de gradul :::" si ca#urile "indi&i#ilor de leg=tur=" @persoanelor care declar= c= au a&ut contact cu e5traterestii @n. trCC. ceste persoane "de leg=tur=" au deseori 3ntlniri cu fiinte e5traterestre< primesc adesea de la ele "mesa1e" pseudo)religioase pri&ind e5istenta unor fiinte "superior de#&oltate" de pe alte planete care &or &eni curnd s= "aduc= pace pe p=mnt". stfel de indi&i#i sunt mai 3ntotdeauna mem$ri ai unor culte religioase iscate de pe urma

fenomenelor e5traterestre. Pe de alt= parte< "8ntlnirile de gradul :::" o$isnuite sunt foarte asem=n=toare celorlalte tipuri de "3ntlniri e5traterestre"F ele li se 3ntmpl= unor oameni cu ocupatii similare si pre#entnd un 3nalt grad de credi$ilitate< au loc 3ntotdeauna pe neasteptate si produc 3ntotdeauna un soc< fiind att de incredi$ile. "6cupantii" o$ser&ati 3n astfel de situatii< sunt &=#uti mai 3ntotdeauna @de o$icei de la distante foarte miciC culegnd mostre de roc= si de sol< cercetnd cu interes instalatiile si &ehiculele omenesti sau "reparndu)si" propriul &ehicul de #$or. cesti "umanoi#i" pre#int= caracteristici cu totul neumaneE capete foarte mari @care fie nu au ochi deloc fie 3i au ase#ati la mare distant= unul de altul< cu nas foarte mic sau deloc si cu o fant= 3n loc de gur=C< picioare foarte su$tiri si lipsa gtuluiF unii au 3n=ltimea normal= a omului< dar altii nu sunt mai 3nalti de 1m< ca 3n ca#ul .ellD din !opMins&ille. "ecent s)a compilat un catalog ce 3nsumea#= peste 1JJJ de "8ntlniri de gradul :::".I I !DneM< 2he */6 E5perience ) Dosarul 6,N )< p. 31 S)au raportat si ca#uri 3n care ocupantii o$iectelor #$ur=toare au "r=pit" persoane de la sol< cel mai adesea 3n scop de "testare". Credi$ilitatea celor care au f=cut astfel de relat=ri poate fi cu greu pus= la 3ndoial=. proape toate do&e#ile pri&itoare la aceste ca#uri< @e5clu#ndu)i pe indi&i#ii "de leg=tur="C s)au o$tinut cu a1utorul hipno#ei regresi&eF e5perienta este att de traumatic= pentru martori< 3nct ei nu si)o mai amintesc dect mai tr#iu< cnd ei 3nsisi accept= s= fie hipnoti#ati si s= 3nteleag= astfel misteriosul "salt peste timp" din urma 3ntlnirii e5traterestre ) 3ntlnire care pn= la un anumit punct si)o amintesc perfect. *nul dintre ca#urile cele mai cunoscute de "a$ductie" a a&ut loc pe 1> Septem$rie< 1>G1< la mie#ul noptii< lng= localitatea Khitfield din Ne4 !ampshire. El a de&enit si su$iectul c=rtii lui Nohn /uller @2he :nterrupted NourneD ) C=l=torie 3ntrerupt=C< pu$licat= 3ntr)o form= re#umat= 3n re&ista %ooM. 8n seara 3n care 9arneD si 9ettD !ill se 3ntorceau din &acant=< un 6,N ateri#a pe sosea e5act< 3n fata masinii lor. De ei s)au apropiat niste "umanoi#i" si< ultimul lucru pe care si)l mai amintesc este c=< dou= ore mai tr#iu s)au tre#it la o distant= de 3( de mile de locul respecti&< tot pe sosea. ceast= amne#ie le procur= am$ilor soti st=ri de mare tensiune psihic= si disconfort fi#ic< ceea ce)i f=cu in final s= recurg= la un psihiatru. 8n stare de hipno#= am$ii au relatat< independent unul de cel=lalt< c= au fost transportati la $ordul unei "na&e"< unde "umanoi#ii" i)au supus la diferite anali#e< lundu)le pro$e de tesut cornos @unghii< pieleC. u fost eli$erati dup= dou= ore< dup= ce li s)a dat 3n preala$il sugestia hipnotic= de a nu) si aminti nimic din ceea ce li se 3ntmplase. Ei au relatat aceast= e5perient= @tot 3n conditii de hipno#=C 3ntr)o stare psihic= deose$it de #$uciumat= @2he */6 E5perienceC. *n ca# similar a a&ut loc pe 3 Decem$rie< 1>G? la ora 2E3J dimineata< cnd un politist din shland< statul Ne$rasMa a &=#ut pe sosea un o$iect ce emitea puncte luminoase si care la apropierea lui a decolat. "aportnd apoi superiorilor s=i pre#enta unei "farfurii #$ur=toare" 3n #on=< s)a 3ndreptat spre cas= cu o durere de cap 3ngro#itoare< cu un #gomot asur#itor 3n urechi si cu urma unei lo&ituri rosii su$ urechea stng=.

-ai tr#iu s)a descoperit c= a e5istat o perioad= de 2J de minute de care el nu)si mai aminteste nimicF su$ stare de hipno#= 3ns= a m=rturisit c= a pornit 3n urm=rirea 6,N)ului< care a ateri#at din nou. 6cupantii au 3ndreptat un fascicul luminos asupra lui si l)au luat la $ord< 3ntr)un loc plin de pupitre de control si de aparate asem=n=toare computerelor.I I celeasi imagini au fost relatate si de un inginer din /ranta< in timpul "a$ductiei" sale care a durat 1B #ile %a prima &edere aceste incidente par pur si simplu de necre#ut< produse ale halucinatiei sau ale unei imaginatii $olna&e. Dar ele sunt prea numeroase pentru a ne putea 3ng=dui s= le trat=m cu usurint=. 8n m=sura 3n care relatea#= 3ntlniri cu aparate de #$or concrete< reale< aceste rapoarte nu sunt desigur foarte con&ing=toare. -ai mult< psihanalistii 3nsisi atrag atentia asupra faptului c= re#ultatele "hipno#ei regresi&e" nu sunt foarte sigureF adesea persoana aflat= su$ hipno#= nu este capa$il= s= disting= 3ntre e5perientele reale si "sugestion=rile" inculcate 3n su$constientul s=u< fie de hipnoti#or< fie de altcine&a< 3n momentul presupusei "8ntlniri de gradul :::". Dar chiar dac= aceste e5periente nu sunt cu totul "reale" @ca fenomene o$iecti&e 3n spatiu si 3n timpC< faptul 3nsusi c= ele au fost "implantate" 3n mintile oamenilor 3n proportii att de masi&e 3n anii din urm= este de1a semnificati&. /=r= 3ndoial= c= "ce&a" e5ist= si 3n spatele acestor ca#uri de "a$ductie"< iar recent cei care in&estighea#= fenomenele 6,N au 3nceput s= caute e5plicatiile lor 3n alte directii. semenea e5periente< si mai ales "8ntlnirile de gradul :::" ale anilor L?J< sunt 3n mod &i#i$il legate de fenomenele paranormale sau oculte. *neori< cu putin 3nainte de a 3ntlni 6,N)uri< cei care urmea#= a fi protagonistii lor &isea#= lucruri ciudate< sau aud $=t=i 3n usa 3n conditiile 3n care nu se afl= nimeni 3n apropiere< sau primesc &i#ite ciudate dup= aceeaF unii primesc mesa1e telepatice de la cei din interiorul 6,N)ului. 6,N)urile chiar a1ung s= dispar= si s= apar= 3n loc s= decole#e si s= ateri#e#e cu &ite#e mariF alteori au loc "&indec=ri miraculoase" 3n pre#enta lor sau cnd cine&a este e5pus la lumina emis= de ei. I I NacRues 'allee< 2he :n&isi$le College< E. P. Dutton< :nc.< Ne4 +orM< 1>?(< pp. 1?< 21 lteori 3ns= "8ntlnirile de gradul :::" au dus si la leucemie< precum si la $oli produse de radiatiiF adesea efectele produse asupra psihicului sunt tragiceE deteriorarea pesonalit=tii< dement=< sinucidereII. II Nohn . .eel< */6s E 6peration 2ro1an !orse ) 6,N)urileE 6peratiunea Calul 2roian< 0. P. PutnamLs Sons< Ne4+orM< 1>?J< p. 3J3 Sporirea si intensificarea "componentei psihice" a 3ntlnirilor e5traterestre i)a determinat pe cercet=tori s= le asemene pe acestea cu fenomenele oculte< care produc efecte psihice

asem=n=toare cu cele declansate de aparitia 6,N)urilor @2he :n&isi$le CollegeC. -ulti cercet=tori au remarcat asem=narea dintre fenomenele 6,N si spiritismul secolului al 7:7)lea< 3n care fenomenele psihice se com$in= cu efecte fi#ice stranii< "tehnologia" acelora fiind desigur mai primiti&=. 8n general< 3n anii L?J a 3nceput s= dispar= distinctia 3ntre fenomenele 6,N "propriu)#ise"< sau "normale"< si diferitele culte 6,N< si aceasta datorit= faptului c= 3n aceast= decad= omenirea a de&enit din ce 3n ce mai recepti&= la practicile oculte. >- E&%licarea $enomenelor O04 Cea mai recent= carte a Dr. NacRues 'allee despre 6,N)uri< 2he :n&isi$le College de#&=luie care sunt opiniile unora dintre cei mai prestigiosi cercet=tori asupra acestei pro$leme. Dr. 'allee consider= c= ne afl=m astfel "foarte aproape" de o 3ntelegere clar= a naturii acestui fenomen. El o$ser&= c= ideea e5istentei unei forme de inteligent= "e5traterestr=" a de&enit la mod=< att printre oamenii de stiint=< ct si 3n cercurile celor care ghicesc norocul @astrologii #ilelor noastreC< mai ales ca re#ultat "al setei neostoite de a contacta inteligente superioare care s= aduc= re#ol&area miraculoas= a tuturor pro$lemelor ce sfsie si agit= $iata noastr= planet=". 8n mod semnificati& el mai notea#= c= ideea unor &i#itatori din spatiul e5traterestru a de&enit marele mit< sau "super$ul neade&=r" al &remurilor noastre. 2otusi credinta 3n acest mit i se pare o nai&itateE "E5plicatia aceasta este prea rudimentar=F ea nu acoper= di&ersitatea interactiunilor dintre ocupantii o$iectelor #$ur=toare si p=mnteni< si nici marea &arietate comportamental= a celor dinti". Dr. !DneM notea#= c=< pentru a e5plica di&ersitatea efectelor produse de 6,N)uri< tre$uie s= plec=m de la ideea c= ele sunt "un fenomen cu efecte fi#ice f=r= 3ndoial=< dar care pre#int= si atri$ute ce tin de sfera psihicului" @2he Edge of "ealitD< p. 2(>C. Dr. 'allee crede c= ele sunt "att o$iecte fi#ice< ct si instrumente psihice< ale c=ror propriet=ti specifice r=mn s= fie definite de acum 3nainte" @2he :n&isi$le College< p. 2JJC. 2eoria c= 6,N)urile nu e5ist= de fapt ca o$iecte concrete si c= ele tin doar de fenomenele psihice sau parafi#ice a fost 3naintat= de un num=r de cercet=tori 3nc= de la 3nceputul anilor 1>(J. Pe parcurs 3ns= ea s)a erodat< pe de o parte datorit= prolifer=rii grupurilor de tip sectar ce e5altau ideea originii "e5traterestre" a 6,N)urilor< si pe de alta datorit= chiar e5plicatiilor oficiale< ce corespundeau perfect marii ma1orit=ti a opiniei pu$lice< conform c=reia 3ntregul fenomen este pur= imaginatie. I I .eel< */6sE 6peration 2ro1an !orse< pp.3B<41 Dar< 3n pre#ent< cercet=tori de mare prestigiu sunt de acord 3n a considera c=< desi 6,N) urile pre#int= indu$ita$il caracteristici "fi#ice"< ele nu pot fi nicidecum socotite "na&e spatiale" aflate 3n posesia cui&a< ci ele tin 3n mod clar de domeniul parafi#ic sau ocult.

8ntr)ade&=r< de ce att de multe 6,N)uri ateri#ea#= att de des e5act pe mi1locul soselelor; De ce aceste aparate att de sofisticate si demonstrnd o tehnologie att de "a&ansat=" au ne&oie att de des s= fie "reparate"; De ce este ne&oie ca ocupantii lor s= ia att de des pro$e de la sol @pe parcursul unei perioade care 3nsumea#= de1a 2( de aniHC si s= "teste#e" un num=r att de mare de oameni dac= ele sunt 3ntr)ade&=r misiuni de recunoastere asa cum pretind "umanoi#ii" de la $ordul lor; Dr. 'allee se 3ntrea$= pe $un= dreptate dac= nu cum&a ideea cu "&i#itatorii din spatiul cosmic" este o pur= di&ersiune< a&nd "scopul precis de a disimula natura infinit mai comple5= a tehnologiei< care mai ales d= amploare acestor fenomene" @2he :n&isi$le College< p. 2BC. El crede c= "de fapt noi nu a&em de)a face cu &aluri succesi&e de &i#itatori e5traterestriF noi ne confrunt=m de fapt cu un sistem de control". "De fapt prin "8ntlnirile de gradul :::" se reali#ea#= un foarte eficace sistem de control al con&ingerilor si credintelor indi&idului". "/iecare &al de 6,N)uri are un impact social din ce 3n ce mai mare. -ase din ce 3n ce mai largi de tineri sunt atrasi pn= la fascinatie de pro$lemele cosmosului< de fenomenele psihice si para)psihice< de noi frontiere ale constiintei. par mereu pe aceast= tem= sumedenii de c=rti si articole care modific= 3n profun#ime mentalit=tile si 3ntreg spatiul cultural 3n care tr=im". 8ntr)o alt= carte a sa< Dr. 'allee notea#=E " de&enit de1a posi$il= determinarea a mari segmente ale populatiei s= cread= 3n e5istenta unor rase supranaturale< 3n posi$ilitatea masinilor #$ur=toare< 3n pluralitatea lumilor locui$ile< si aceasta doar cu a1utorul ctor&a scene si imagini atent regi#ate< ale c=ror detalii sunt adaptate desigur culturii si superstitiilor e5istente 3ntr)un anumit spatiu geografic la un moment dat"1C. I 'allee< Passport to -agonia ) Pasaport pentru -agonia< !enrD "egnerD Co.< Chicago< 1>G>< pp. 1(J)1 E5ist= 3ns= unele mici detalii care pot arunca lumin= asupra 3ntelesului acestor "scene regi#ate" si care nu au sc=pat cercet=torilor atenti ai fenomenului< mai ales atunci cnd s) au a&ut 3n &edere "8ntlnirile de gradul :::" si cele de "contact direct" cu umanoi#iiF si anume< acestea sunt detalii de o factur= profund "a$surd=" sau care sunt de un rationament a c=ror rationalitate nu poate nicicum anula latura lor a$surd= @'alle< 2he :n&isi$le CollegeC. 8n mod si mai semnificati&< 3ntlnirile sunt 3n 3ntregime gratuite< f=r= &reun scop sau 3nteles clar. *n psihiatru din statul PennsDl&ania a a&ansat chiar ideea c= a$surditatea ce caracteri#ea#= aproape toate "8ntlnirile de gradul :::"< nu este altce&a dect o foarte clar= tehnic= hipnotic=. "Cnd persoana este tul$urat= de elemente a$surde sau contradictorii< pe care se lupt= s= le 3nteleag=< atunci psihicul s=u este foarte deschis si recepti& la transferul de idei< la &indec=ri miraculoase< si asa mai departe". Dr. 'allee compar= aceast= tehnic= cu irationalitatea Moan)urilorI din $udismul #en si remarc= similaritatea dintre 3ntlnirile e5traterestre si diferitele ritualuri oculte de initiere

care "predispun mintea" la "nou set de structuri sim$olice". 2oate acestea indic= 3n opinia lui trecerea "la o nou= form= de religie". I Moan T parado5 folosit ca tem= de meditatie 3n #en$udism< cu scopul de a anihila orice recurs al mintii la ratiune si rationalitate si de a forta indi&idul s= do$ndeasc= instantaneu o iluminare de tip intuiti& ) KE9S2E"Ls Ne4 Collegiate DictionarD @n. tr. C 8ntelegem asadar c= 3ntlnirile e5traterestre nu sunt altce&a dect formele moderne ale unui ocultism &echi de cnd lumea. $andonnd credinta 3n :isus !ristos< omenirea 3si caut= acum "mntuitori" 3n spatiul e5traterestru< iar fenomenele 3n discutie nu fac altce&a dect s= furni#e#e< prin materialitatea lor ) 6,N)uri< e5traterestri )< recu#ita e5tern= necesar= credi$ilit=tii. Dar 3n ce const= totusi acest fenomen; Cine s= fie cei care "3l regi#ea#=" si< mai ales< 3n ce scop ar face)o; "=spunsul la cel putin primele dou= 3ntre$=ri 3l dau oameni de stiint= 3nsisi< desi< nea&nd competent= 3n domeniul religios< ei nu sesi#ea#=. semnificatiile mai profunde ale descoperirilor lor. *nul dintre ei< profesorul 9rad Steiger de la *ni&ersitatea statului :o4a< care a si scris mai multe c=rei 3n domeniul ce ne interesea#=< a f=cut< dup= o cercetare am=nuntit= a documentelor sustinute 3n "Cartea l$astr=" redactat= de /ortele eriene< urm=toarea declaratieE " &em de)a face aici cu un fenomen parafi#ic multidimensional< ale c=rui r=d=cini tin de sfera planetei P=mnt" @Canadian */6 "eport< Summer< 1>??C. Nohn .eel< care a pornit 3n cercet=rile sale asupra 6,N)urilor cu mult scepticism si care 3n materie de religie este un agnostic< scrieE "8n esenta lor< 6,N)urile< ...sunt manifestarea unei lumi pline de duhuri si de fantome< al c=rei uni&ers mintal este straniu si a$erantF este realitatea unei lumi dominate de ilu#ie... 3n care realitatea 3ns=si este distorsionat= de forte stranii< care 3n mod &=dit pot manipula spatiul< timpul si materia fi#ic= ) forte care se situea#= aproape 3n totalitate dincolo de puterea noastr= de 3ntelegere... paritiile 6,N par a fi pe de)a 3ntregul &ariatii minore ale fenomenelor demonice &echi de cnd lumea" @*/6sE 6peration 2ro1an !orseC. 8ntr)o $i$liografie recent= a fenomenelor 6,N preg=tit= de 9i$lioteca Congresului< se notea#= la prima pagin= urm=toareleE "-ulte dintre rapoartele asupra 6,N)urilor< care se pu$lic= 3n pre#ent 3n presa de mare audient= la pu$lic< relatea#= incidente care sunt i#$itor de asem=n=toare fenomenelor de posedare demonic=< psihice sau de alt fel< pe care teologii si parapsihologii le cunosc de mult= &reme"I. Cei mai multi cercet=tori ai fenomenului 6,N caut= de acum e5plicatia lui 3n sfera demonologicului si a ocultului. I %Dnn 0. Catoe< */6s and "elated Su$1ectsE n nnotated 9i$liographD ) 6,N)urile si alte su$iecte 3nruditeE 6 $i$liografie adnotat= )F *S 0o&ernment Printing 6ffice< Kashington< D. C. <1>G> 8n cte&a studii recente efectuate de cercet=tori protestanti @e&angheliciC toate aceste do&e#i sunt unite si sistemati#ate< iar conclu#ia care se impune este c= fenomenele 6,N sunt de origine demonic= II. Este ade&=rat c= unele dintre ele s)au do&edit a fi re#ultate

ale sarlataniei sau halucinatiei< dar acesta nu este nici pe departe ca#ul tuturor miilor de dosare care s)au acumulat pn= 3n pre#ent asupra fenomenului. C= frauda este de asemenea 3ntlnit= 3n cadrul sedintelor de spiritism ) este foarte ade&=rat. Dar spiritismul 3nsusi< atunci cnd este autentic< produce negresit st=ri "paranormale"< care nu sunt altce&a dect re#ultate ale actiunilor demonice. %a fel stau lucrurile cu fenomenele 6,N. II Clifordd Kilson si Nohn Keldon< Close EncountersE 9etter E5planation< 6 mai $un= e5plicare a 8ntlnirilor E5traterestre< -aster 9ooMs< San Diego< 1>?BF Spiritual Counterfeits Pro1ect ) "e&ista Dosarului "/alsuri Spirituale"< 9erMeleD< Calif.< ug. 1>??F "*/6sE :s Science)/iction Coming 2rue;" ) Se ade&ereste literatura stiintifico)fantastic= despre 6,N)uri;" :storiile de ca# din grupa contactului direct cu 6,N)urile de#&=luie caracteristici tipice< identice cu cele care se reg=sesc 3n practicile oculte sau demonice. De e5emplu< un ofiter de politie din California a &=#ut primul 6,N 3n iunie< 1>GG< si de atunci 3nainte a a&ut foarte des astfel de 3ntlniri. "De&enisem complet o$sedat de 6,N)uri. Eram con&ins c= ce&a a$solut m=ret mi se &a 3ntmpla 3n curnd. m renuntat la lecturile #ilnice din 9i$lie< nu m)am mai gndit la Dumne#eu< dar 3n schim$ am 3nceput s= citesc cu 3n&ersunare toate c=rtile despre 6,N) uri care)mi c=deau 3n mn=... 'egheam noptile< asteptnd 3n #adar s= mai primesc &reun semn< 3ncercam s= comunic mental cu ceea ce eu credeam c= sunt fiinte e5traterestre< aproape c= m= rugam la ei s=)mi apar= 3n fat= sau s= intre 3ntr)un fel 3n leg=tur= cu mine". :n cele din urm= a cunoscut ce 3nseamn= o "8ntlnire de gradul :::"F o "na&=" cam de 24 m 3n diametru i)a ap=rut 3n fat=< dar a decolat imediat< l=sndu)l perple5 si cu e5pectati&a unui moment "m=ret" dar nimic n)a mai urmat dup= toate acestea. 6,N)urile au 3ncetat s= mai apar=< iar omul< frustrat 3n astept=rile sale< a 3nceput s= $ea pn= la atingerea unei st=ri depresi&e 3n care 3l 3ncerca din ce 3n ce mai des gndul sinuciderii. Nu a reusit s= ias= din acest iad dect prin con&ertirea la !ristos. Cei care 3ns= au intrat 3n contact nemi1locit cu 3nsisi e5traterestrii< au lucruri cu mult mai 3nfricos=toare de po&estit. Ei de&in literalmente "posedati" de aceste fiinte care 3ncearc= mai 3nti s=)i ucid= pe cei care le opun re#istent=. @*/6sE 9etter E5planationC. 8n afar= de semnificatia general= a fenomenului 6,N< "8ntlnirile de gradul :::" mai ales ne o$lig= s= 3ntelegem c= scopul lor precis este acela de a 3nsela indi&idul care particip= la ele si de a)l 3mpinge< fie spre a c=uta noi "contacte" al c=ror "mesa1" mai apoi s=)l populari#e#e< fie ) si aceasta 3ntotdeauna ) spre st=ri de acut= confu#ie si de#orientare personal=. Dac= amestecul ciudat de elemente fi#ice si psihice ce caracteri#ea#= fenomenele 6,N este si aspectul ce intrig= cel mai mult pe cercet=tori< r=mnnd din punctul lor de &edere f=r= solutie< el este 3ns= cu totul e5plica$il celor care cunosc te5tele de spiritualitate ortodo5= si mai cu seam= 'ietile Sfintilor.

8n interiorul acestei spiritualit=ti se stie c= si demonii dispun de "trupuri fi#ice"< numai c= "materia" din care sunt f=cute ele este att de su$til=< 3nct nu poate fi sesi#at= dect de oameni cu "usile spirituale ale perceptiei" deschise< fie prin &ointa lui Dumne#eu< ca 3n ca#ul sfintilor< fie 3mpotri&a ei ) 3n ca#ul &r=1itorilor sau celor care accept= s= fie mediumi 3n sedintele de spiritism III. III Doctrina 6rtodo5= despre demoni si 3ngeri si modul 3n care este simtit= actiunea lor de c=tre oameni a fost sinteti#at= @printre altii ) n. tr. C de marele episcop si p=rinte al 9isericii din secolul al 7:7)lea :gnatie 9reancianino&F ea este e5pus= pe larg 3n cartea 2he Soul fter Death ) Sufletul dup= -oarte )< St. !erman of lasMa 9rotherhood< Platina< California< 1>?>< Din :gnatie 9reancianino& stau trad. 3n l$. rom. e5trase 3n &ol. Cu&nt despre moarte< Ed. "Pelerinul "omn"< 6radea 1>>3 %iteratura ortodo5= ofer= numeroase e5emple de manifest=ri demonice< care se potri&esc perfect cu scenariul 3ntlnirilor e5traterestreE fiinte si o$iecte concrete @adic= pre#ente si contrafaceri demoniceC care "apar" si "dispar" $rusc< care au 3ntotdeauna menirea de a 3nsp=imnta si sem=na confu#ie 3ntre oameni< ducndu)i 3n final la distrugere. 'iata Sfntului ntonie cel -are si a Sfntului Ciprian al Cartaginei< care mai 3nainte fusese &r=1itor< sunt pline de astfel de incidente IIII. IIII 'e#i 'ietile Sfintilor @pe largC editate cu 3ncepere din 1>>1 la Episcopia "omanului si Proloagele< &ol. :):: @'ietile Sfintilor pe scurt C< Craio&a 1>>1 @n. tr. C 'iata Sfntului -artin -ilosti&ul @A3>?< episcop de 2ours< mentionat 3n Proloage &ol. :< 13 fe$.C contine un e5emplu interesant de actiune demonic= care prin puterea ei de a manipula o$iecte "fi#ice" se potri&este perfect cu momente similare din cadrul "8ntlnirilor de gradul :::". *n anume tn=r natolie se face monah lng= -n=stirea Sfntul -artin< dar din fals= smerenie de&ine &ictima 3nsel=ciunii dia&olesti. : se pare c= st= de &or$= cu "3ngerii"< iar ca s=)l 3ncredinte#e de "sfintenia" sa< acesti "3ngeri" au promis s=)i d=ruiasc= "o mantie str=lucitoare din cer" ca semn al "puterii dumne#eiesti" ce se s=l=sluia de1a 3n el. "Deci< 3ntr)una din nopti< pe la mie#ul noptii< se f=cu #gomot mare de pasi ce parc= 1ucau< si de murmure ca de multe &oci 3n schit< iar chilia lui natolie se umplu de lumin=. poi se asternu linistea< iar cel 3nselat iesi din chilia sa< purtnd "straiul cel dumne#eiesc". Cine&a a adus o lumnare si toti fratii au cercetat cu atentie haina. Era peste m=sur= de moale si de lucioas=< iar culoarea era rosie ca para. Nimeni nu putea spune din ce anume era f=cut=< 3ns= la &edere si la pip=it p=rea o hain= si nimic mai mult". 8n #ori< duho&nicul tn=rului natolie &rea s=)si ia ucenicul pentru a)l duce la Sfntul -artin< ca s= se descopere dac= 3ntmplarea nu era cum&a o 3nsel=ciune dia&oleasc=. De fric=< ucenicul refu#=< "si cnd fratii 3l traser= cu de)a sila< haina cu pricina se f=cu ne&=#ut= din minile lor". utorul acestei m=rturisiri @care fie a asistat personal la 3ntmplare< fie a aflat)o de la

participantii directi la eaC 3ncheie istoria astfelE "dia&olul nu a putut s=)si tin= pn= la cap=t 3nsel=ciunea< sau s= si)o ascund=< cnd a au#it c= &a a1unge 3naintea fetei Sfntului -artin". "Era 3n puterea Sfntului -artin s= recunoasc= pe dia&ol 3n orice chip s)ar fi ar=tat< fie cu firea sa proprie< fie preschim$at 3n &reo alt= form= a r=ut=tii cu care s=)i 3nsele pe oameni" ) inclusi& 3n forma idolilor si chiar 3n chipul lui !ristos 8nsusi< 3m$r=cat ca 8mp=rat< lumina din 1urul trupului s=u fiind 3ns= rosie @semn c= este de la dia&olul< dup= Sfintii P=rinti< &e#i /ilocalia &ol. 1)12< trad. Pr. D. St=niloae ) n. tr.C Deci nu 3ncape nici o 3ndoial= c= "farfuriile #$ur=toare" ale #ilelor noastre se 3ncadrea#= perfect 3n "tehnologia" dia&oleasc=F cu ade&=rat< nimic altce&a nu le)ar putea e5plica la fel de $ine. stfel< feluritele 3nsel=ciuni dia&olesti despre care ne a&erti#ea#= scrierile patristice< s)au adaptat la mitologia contemporan= a spatiului cosmic ) nimic mai mult. De e5emplu< natolie cel din po&estirea de mai sus s)ar fi numit "indi&id de leg=tur=". :ar scopul "o$iectului neidentificat" nu este greu de l=murit. El este acela de a)i impresiona si de a)i umple pe spectatori de un sentiment de team= 3n fata "misterului". :n acelasi timp< de a produce "do&ada" e5istentei unor "inteligente superioare" @care se numesc "3ngeri"< pentru cei care le cad &ictime dintre rndurile credinciosilor< sau "e5traterestri"< pentru omul ateu contemporanC< ale c=ror mesa1e transmise oamenilor s= ai$= astfel o autoritate care s= nu poat= fi pus= la 3ndoial=. 'om anali#a aceste mesa1e 3n cele ce urmea#=. 8n &iata Sfntului Nil de SorsMa @cel care 3n secolul 7:' a 3ntemeiat schiturile ca centre de &iat= monahal= 3n "usiaC< se descrie o "r=pire" demonic= care este aproape identic= cu "a$ductia" e5traterestr=. %a ct=&a &reme dup= moartea Sfntului Nil locuiau 3n m=n=stirea lui un preot si fiul s=u. "6dat=< pe cnd $=iatul fusese trimis cu o trea$= la cine&a< 3i ap=ru deodat= 3n fat= un om ciudat care 3l apuc= de mn= si 3l duse< ca si cnd ar fi fost purtat de &nt< 3n mi1locul unei p=duri foarte s=l$atice". Si pe cnd preotul si monahii se rugau la Sfntul Nil s=)i a1ute s= descopere copilul pierdut< Sfntul &eni 3n a1utorul $=iatului si st=tu afar=< 3n fata ferestrei la care era ase#at copilulF iar cnd lo&i tocul usii cu toiagul ce)l tinea 3n mn=< cl=direa se #gudui din temelii si toate duhurile necurate c=#ur= la p=mnt. Sfntul porunci dia&olului s= duc= $=iatul 3napoi de unde 3l luase si se f=cu ne&=#ut. poi< dup= oarece strig=te si ceart= 3ntre dia&oli< "acelasi str=in apuc= $=iatul si)l duse la Schit ca &ntul< ... ase#ndu)l pe o c=pit= de fn< dup= care disp=ru". Cnd l)au g=sit c=lug=rii< $=iatul le po&esti tot ce i se 3ntmplase< ce &=#use si ce au#ise. De atunci 3ncolo um$la foarte smerit< purtnd 3n el parc= o anumit= team=".II 8ntr)o "r=pire" demonic= similar= din "usia secolul 7:7< un tn=r< $lestemat fiind de mama sa< de&eni timp de 12 ani sluga unui dia&ol 3ntruchipat 3ntr)un "$unic"< a&nd puterea de a sta ne&=#ut 3n mi1locul oamenilor< a1utndu)l astfel pe dia&ol s= semene confu#ie printre eiII.

II 2he Northern 2he$aid< )2e$aida nordului ) St.!erman ) lasMa 9rotherhood< 1>?(< pp. >1)>2 II St. Nilus< 2he Po4er of 0od and -anLs KeaMness @in "ussianC ) Puterea lui Dumne#eu si sl=$iciunea omeneasc= @3n l$. rus=C< St. SergiusL %a&ra< 1>JBF St. !erman 9rotherhood< 1>?G< pp. ?>)>B 8n secolele trecute astfel de 3ntmpl=ri ade&=rate despre actiunile dr=cesti nu uimeau pe nimeni @pentru c= omenirea acelor &remuri era constient= de realitatea puterii dia&olului ) n. tr.C. st=#i 3ns=< unul din semnele cri#ei spirituale la care asist=m< const= din aceea c= omul modern< 3n pofida "iluminismului" si a "3ntelepciunii" sale< fiind confruntat din nou cu astfel de e5periente nu mai este capa$il s= si le e5plice< pentru c= a pierdut tr=irea &ietii duho&nicesti care s=)l a1ute la aceasta. Cercet=torii actuali ai fenomenelor e5traterestre< 3n 3ncercarea lor de a e5plica fenomene care au de&enit prea e&idente pentru a mai fi ignorate< s)au al=turat cercet=torilor din domeniul psihiatriei si psihologiei< pentru a formula o "teorie unificat="< care s= permit= anali#a glo$al= a acestor fenomene att psihice< ct si fi#ice. Dar acesti cercet=tori nu fac altce&a dect s= perpetue#e metoda modern= "rational=" a gndirii de sorginte luminist= pentru a cerceta un domeniu spiritual< nedndu)si seama 3ns= c= acesta nu poate fi in&estigat cu mi1loacele stiintifice "o$iecti&e"< ci e5clusi& cu instrumentul credintei. %umea fi#ic= este neutr= din punct de &edere moral< ea putnd fi cunoscut= relati& usor 3n urma o$ser&atiei stiintificeF dar lumea ne&=#ut= a spiritului comport= entit=ti @fiinteC att ale $inelui ct si ale r=ului< pentru care cercet=torul stiintific nu poate a&ea instrumente "o$iecti&e" de discriminare< dect 3n conditiile 3n care el accept= re&elatiile referitoare la ele pe care de&=rul 3ntrupat< adic= :isus !ristos< le)a adus oamenilor. stfel< cercet=torii contemporani ai fenomenului e5traterestru plasea#= c=rtile Sfintei Scripturi< scrise su$ insuflarea Duhului Sfnt< pe acelasi plan cu te5tele spiritiste de inspiratie demonic=< neputnd din aceast= cau#= distinge 3ntre acti&it=tile demonice si cele efectuate de 3ngeri. Dar ei acum stiu @dup= o lung= perioad= 3n care stiinta a fost dominat= de pre1udec=ti materialisteC c= e5ist= un domeniu al realului de esent= nefi#ic= ale c=rui efecte sunt o$ser&a$ile 3n fenomenele e5traterestre. Dar ct= &reme ei &or persista s= a$orde#e acest domeniu 3n mod "stiintific"< ei &or continua s= fie dusi 3n eroare< cu aceeasi usurint= cu care este 3nselat cel mai nai& "indi&id de leg=tur=". Cnd 3ncearc= s= determine cine sau ce se afl= 3n spatele fenomenelor e5traterestre si care ar putea fi semnificatia lor< acesti cercet=tori cad prad=< ine&ita$il< celor mai fante#iste speculatii. 'allee 3nsusi se m=rturiseste de#armat 3n fala manifest=rilor e5traterestre< neputnd spune dac= ele sunt "un mecanism sc=pat de su$ control"< o "reuniune solemn= de 3ntelepti" plin= de $un=&oint= @asa cum ar &rea s= ne fac= s= credem mitul "e5traterestru"C< sau o "teri$il= monstruo#itate superuman= a c=rei simpl= contemplare

duce orice fiint= omeneasc= 3n pragul dementei"< adic= o monstruo#itate care este< prin natura ei< demonic=.I I 2he :n&isi$le College < p. 2JG 6 e&aluare 1ust= a fenomenelor e5traterestre nu poate fi atins= dect din interiorul re&elatiei si al e5perientei hristice< fiind accesi$il= doar crestinului credincios care tr=ieste real si cu smerenie pe aceste coordonate. Nimeni nu poate afirma c= omului 3i este dat s= "e5plice" 3n am=nunt si pe de)a 3ntregul lumea ne&=#ut= a 3ngerilor si a demonilorF dar cunoastem destul prin descoperirile Sfintei Scripturi si ale Sfintei 2raditii< pentru a fi 3ncredintati de realitatea acestor fiinte spirituale @3ngeri si dia&oliC si de modul 3n care tre$uie s= reaction=m noi la influentele lor< mai ales atunci cnd tre$uie s= de1uc=m si s= 3n&ingem 3nsel=ciunile dia&olesti. Cercet=torii fenomenelor e5traterestre au a1uns la conclu#ia c= ele sunt identice cu fenomenele numite "demonice"F dar numai crestinul ) si anume cel ortodo5< care este instruit si luminat de 2JJJ de ani de e5perient= patristic= a luptei cu demonii ) este capa$il s= 3nteleag= semnificatia adnc= a acestei conclu#ii. @- Semni$icatia $enomenelor O04 Care este deci semnificatia fenomenelor e5traterestre contemporane; De ce au ap=rut ele< din punctul de &edere al timpului istoric< tocmai acum; Care este mesa1ul lor; Ce &iitor anunt= ele omenirii; I 8n primul rnd< fenomenele e5traterestre nu constituie dect unul din multitudinea de e&enimente "paranormale" care uluiesc omenirea la ora de fat=. Cu doar cti&a ani 3n urm=< cei mai multi le)ar fi considerat "minuni" de domeniul fante#iei. Dr. 'allee< 3n cartea sa Colegiul in&i#i$il se e5prim= astfelE "6$ser&=m 3n mediul nostru 3ncon1ur=tor e&enimente neo$isnuite si neasteptate ce se num=r= cu miile". Ele produc "o mutatie general= 3n structurile de credint= religioas= ale oamenilor< 3n 3ntreaga lor mentalitate pri&itoare la conceptul de in&i#i$il". "Se 3ntmpl= ce&a ciudat cu constiinta oamenilor #ilelor noastre"F "aceeasi putere sau fort= care a marcat rasa uman= 3n trecut se manifest= din nou asupra ei 3n pre#ent". 8n lim$a1 crestin< aceasta 3nseamn= c= a&em de)a face cu o nou= de#l=ntuire demonic= asupra omenirii. 8n &i#iunea apocaliptic= crestin= @a se &edea sfrsitul c=rtiiC< se stie de e5istenta unui timp @pe care tocmai 3l tr=imC 3n care puterea ce tine 3n fru cele mai de pe urm= si cele mai s=l$atice manifest=ri demonice pe p=mnt nu se &a mai manifesta la un moment dat @:: 2es. 2<?C. Disparitia modurilor de gu&ernare si a ordinii pu$lice $a#ate pe conceptia crestin) ortodo5= < asupra lumii< 3ntruchipat= de persoana regelui< domnului crestin)ortodo5 sau 3mp=ratului< este de1a de mult= &reme un fapt istoric.

'i#iunea crestin)ortodo5= asupra lumii nu mai e5ist= ca un tot organic nealterat< c=ci Satan a fost "de#legat din 3nchisoarea lui" 3n care a fost tinut 3nchis prin harul 9isericii lui !ristos. El a iesit acum< "s= am=geasc= neamurile" @ poc. 2J< ?)BC< spre a le preg=ti pentru 3nchinarea la ntihrist spre sfrsitul &remurilor. Poate c= niciodat= de la 3nceputurile Crestinismului 3ncoace puterile demonice nu s)au manifestat 3ntr)un num=r att de mare si att de pe fat= ca 3n #ilele noastre. 2eoria "&i#itatorilor din spatiul e5traterestru" nu este dect unul din multele prete5te pe care le folosesc aceste puteri pentru a disemina si a acredita ideea e5istentei unor "fiinte superioare" care 3si &or asuma responsa$ilitatea destinului omenirii. 8n al doilea rnd< 6,N)urile nu sunt altce&a dect tehnici mediumistice de ultim= or=< prin care dia&olul 3si cstig= aderenti pentru sfera lui ocult=. Ele sunt un semn teri$il al marii suscepti$ilit=ti a omului contemporan la influentele demonice< asa cum nu s)a mai 3ntmplat niciodat= 3n era crestin=. 8n secolul trecut de e5emplu< era de o$icei necesar= participarea la sedinte de spiritism pentru a intra 3n contact cu demonii< pe cnd ast=#i pri&irea cerului este suficient= 3n acest scop @este ade&=rat< de preferint= noapteaC. 6menirea a pierdut 3n pre#ent si ultima r=m=sit= a unei &i#iuni crestine asupra e5istentei< plasndu)se acum 3n mod pasi& la dispo#itia multiplelor "puteri" co$ortoare din &=#duh. "ecentul film 8ntlnire de gradul ::: este o de#&=luire socant= despre ct de superstitios a putut de&eni omul contemporan< omul asa)#is "eli$erat" de su$ imperiul credintei crestine "o$scurantiste"F acest om este gata 3ntr)o clip= s= cread=< f=r= s= pun= nimic la 3ndoial=< orice "e5perient=" neo$isnuit=< indiferent unde l)ar duce ea< f=r= s=)ti treac= prin cap m=car c= are de)a face cu grosolane contrafaceri dia&olesti I. I Doua alte recent descoperite fenomene "paranormale" demonstrea#= cu ct= 3ndr=#neala demonii se folosesc de mi1loace fi#ice @in particular< aparate tehnice moderneC pentru a intra 3n contact cu oamenii. @1C *n cercet=tor leton @acum urmat de altiiC a descoperit fenomenul &ocilor misterioase care apar ine5plica$il pe $en#ilor aparatelor de 3nregistrare< chiar si atunci cnd 3nregistr=rile se reali#ea#= 3n conditii de la$orator 3ntr)o atmosfer= epurat= de orice #gomot< efectul lor fiind foarte apropiat cu cel al sedintelor de spiritism. Pre#enta unui mediu sau a unui "psihic" 3n camer= fa&ori#ea#= acest fenomen @.onstantin "audi&e< 9reaMthroughE n ma#ing E5periment in Electronic Comunication 4ith the Dead ) 9res= c=tre lumea ne&=#ut=E 6 e5perient= uluitoare de comunicare electronic= cu mortii< 2aplinger Pu$lishing Co.< Ne4 +orM< 1>?1C. @2C Se presupune ca deseori< liniile telefonice au fost folosite de "e5traterestri" cu &oci metalice pentru a intra in contact cu "indi&i#ii de leg=tur="< ct si cu cercet=tori ai fenomenelor e5traterestre. :n ultimii ani 3ns= s)au raportat si ca#uri 3n care la telefon au fost au#ite si &oci ale persoanelor decedate. Nu se poate nega< dup= cum declar= 3nsusi reporterul acestui fenomen< c= "dia&olii cei de demult se afl= acum din nou printre noi"< 3ntr)o m=sur= nemai3ntlnit= 3n trecut @.eel< 6,N)urileE 6peratiunea Calul 2roian< p. 3JB

8n al treilea rnd< "mesa1ul" adus de 6,N)uri este de natur= s= preg=teasc= lumea pentru aparitia lui ntihristF "mntuitorul" omenirii aposta#iate soseste pentru a st=pni lumea. Poate c= &or sosi chiar din &=#duh< pentru a imita mai $ine &enirea -ntuitorului @-atei 24<3JF /apte 1<11C. Sau poate c= "&i#itatorii e5traterestri" &or ateri#a 3n locuri pu$lice pentru a declansa o 3nchinare "cosmic=" 3n fata st=pnului lor. Sau poate c= "focul pogort din cer" @ poc. 13<13C nu &a fi dect o parte a marelui spectacol demonic re#er&at &remilor din urm=. 6ricum< mesa1ul adresat omenirii #ilelor noastre acesta esteE "mntuirea asteptati)o nu de la de&=rul crestin aflat prin descoperire dumne#eiasc= si nu de la credinta 3n Dumne#eu Cel ne&=#ut< ci de la &ehiculele din spatiu". Este unul din marile semne al &remilor de pe urm= acestaE ... si spaime si semne mari din cer &or fi @%uca 21<11C. Nu mai departe dect acum o sut= de ani< Episcopul :gnatie 9riancianino& nota 3n cartea sa Despre semne si minuniE II "...cu ct= a&iditate caut= crestinii nostri s= &ad= minuni< sau chiar s= fac= ei 3nsisi minuniH ceast= c=utare nu d= altce&a la i&eal= dect 3nsel=ciunea de sine< care se naste din $una p=rere de sine si din sla&a desart=< si care se s=l=sluieste 3n suflet punnd st=pnire pe el". II 6n miracles and Signes< +arosla&l< 1B?J< retip=rit= de !olD 2rinitD -onasterD< Nordan&ille< N.+. 1>GJ " de&=ratii f=c=tori de minuni aproape c= au disp=rut< dar oamenii sunt mai setosi de minuni ca niciodat=. Ne apropiem de timpurile cnd calea &a fi larg deschis= pentru o multime de false minuni mari si gro#a&e< care s= duc= la pier#are nenorocita 3ntelepciune cea dup= trup< care se &a l=sa atras= si 3nselat= de ele". :at= 3n aceast= carte si cte&a rnduri pentru cercet=torii fenomenului e5traterestruE " ntihrist &a face mai cu seam= minuni 3n &=#duh< adic= acolo unde 3si are satan 3mp=r=tia. -inunile &or i#$i cel mai tare simtul &=#ului< pe care 3l &or fermeca si 3nsela. Sfntul :oan 2eologul< &=#nd 3n duh semnele ce au s= fie 3naintea sfrsitului lumii< afirma c= ntihrist &a face semne mari 3nct si foc s= pogoare din cer< pe p=mnt< 3naintea oamenilor @ poc. 13<13C. Sfnta Scriptur= indic= aceast= minune ca fiind cea mai mare dintre minunile lui ntihrist< iar locul aparitiei ei este &=#duhul. 'a fi un spectacol splendid si 3nfricos=tor". Sfntul Simeon Noul 2eolog spune si elE "cel care se ne&oieste cu rug=ciunea< s= nu pri&easc= des 3n &=#duh< c=ci 3ntr)acolo se afl= s=lasul duhurilor rele< care lucrea#= mari si felurite 3nsel=ciuni" @PhiloMalia< "2he 2hree /orms of !eedfulness" ) "Cele trei feluri de pa#="C. "6amenii nu &or 3ntelege c= minunile lui ntihrist nu au 3n ele nici un fel de notiune de $ine sau scop rational< nici un 3nteles clar< c= sunt str=ine de ade&=r si pline de minciun=< de toat= s=l$=ticia si r=utatea< c= sunt scamatorie goal= menit= s= uluiasc= si s= lase cu gura c=scat=< mai ales pentru a)i da prad= uit=rii ca s=)i poat= 3nsela< seduce si fascina cu efecte spectaculoase< g=unoase si prostesti". "2oate 3nsel=ciunile dia&olesti au 3n comun aceea c=< dac= li se d= cea mai mic= atentie<

ele de&in periculoaseF aceast= mic= atentie< chiar dac= este lipsit= de simpatie pentru ceea ce se &ede< poate s= duc= pe omul respecti& 3n ispit= si poate s= lase asupra lui o influent= rea". -ii de indi&i#i care au intrat "3n leg=tur=" cu 6,N)uri sau care au fost pur si simplu martori oculari< au simtit pe pielea lor efectul acestui 3nfricos=tor ade&=rF iar dintre acei care s)au l=sat coplesiti de acest fenomen< putini au sc=pat. Chiar cercet=torii care nu)si afirm= nici o apartenent= religioas= a&erti#ea#= 3n termenii cei mai categorici opinia pu$lic= 3mpotri&a acestui pericol. Nohn .eel< de e5emplu< spuneE "S= nu trat=m cu usurint= fenomenul e5traterestruF a te 1uca cu el este ca si cum te)ai 1uca cu magia neagr=. cest fenomen 3i seduce mai ales pe cei neurotici< pe creduli si pe imaturi. El poate duce la schi#ofrenie paranoic=< la demonomanie si chiar la sinucidere ) dup= cum s)a si 3ntmplat 3ntr)un num=r de ca#uri. Cea mai usoar= curio#itate la adresa fenomenelor e5traterestre se poate transforma 3ntr)o o$sesie distructi&=. Din aceast= cau#= recomand energic p=rintilor s= le inter#ic= aceste preocup=ri copiilor lor. Educatorii si alte categorii de adulti s= nu 3ncura1e#e astfel de interese la adolescenti" @6,N ) 6peratiunea Calul 2roianC. 8ntr)un alt loc< Episcopul :gnatie 9riancianino& 3nsemna groa#nica &i#iune a unui modest fierar rus dintr)un sat de lng= Peters$urg< care a a&ut loc 3n #orii epocii noastre marcate de necredint= si de re&olutii @1B1?CE "el &=#u odat=< 3n plin= amia#=< multime de dia&oli 3n chip omenesc se#nd pe crengile copacilor din p=dure< 3m$r=cati 3n haine ciudate< cu tichii ascutite< care cntau acompaniati de instrumente parc= &r=1itoresti< un cntec plin de groa#=E "'remea noastr= a sosit< fac=)se &oia noastr=H"I I Sfntul Nil< S&DtDnDa pod Spudom< Sergie& Posad< 1>11 Noi tr=im la cap=tul acestei perioade 3nsp=imnt=toare de triumf demonic 3n care "umanoi#i" sinistri @noile 3ntruchip=ri dia&olestiC se arat= la mii de oameni si pun st=pnire< prin aparitiile lor a$surde< pe sufletele acelora de care harul lui Dumne#eu s)a 3ndep=rtat. /enomenele e5traterestre sunt pentru crestinii ortodocsi un semn c= tre$uie s= calce cu mult mai mult= hot=rre< tre#&ie si $=gare de seam= pe calea mntuirii< cunoscnd c= putem fi ispititi si 3nselati nu doar de religiile mincinoase< ci si de fenomene fi#ice care uluiesc pri&irea. 8n secolele de demult< crestinii erau mai circumspecti cu pri&ire la fenomenele noi si str=ine< cunoscnd dinainte 3nsel=ciunile dia&olilorF dar 3n epoca noastr=< a "luminilor"< curio#itatea celor mai multi este attat= de ele< oamenii urm=rindu)le chiar cu pasiune< pentru c= ei cred c= dia&olul este un persona1 imaginar< de $asm. Cunoasterea e5act= a naturii fenomenului e5traterestru poate s=)i impulsione#e pe crestinii ortodocsi s= tr=iasc= o &iat= duho&niceasc= mai constient= si mai constienti#at=< care s= le permit= o &i#iune ortodo5= mai generali#at= asupra lumii< astfel 3nct ei s= nu cad= prad= cu atta usurint= ideilor si modelor la ordinea #ilei.

Crestinul ortodo5 constient tr=ieste f=r= putint= de t=gad= 3ntr)o lume c=#ut=. 2oat= natura 3ncon1ur=toare este str=in= si 3nstr=inat= de paradisul pe care el 3l caut= si pe care se lupt= s=)l o$tin=. El este parte a unei umanit=ti 3n suferint=< urmas= a 3ntiului om< dam< care< 3ntreag=< are ne&oie s= fie mntuit= prin r=scump=rarea d=ruit= li$er tuturor de /iul lui Dumne#eu< prin Nertfa Sa mntuitoare de pe Cruce. Crestinul 6rtodo5 stie c= pentru persoana uman= nu e5ist= nici un fel de "e&olutie" spre forme "superioare"< si el nici nu are moti&e s= cread= c= e5ist= "fiinte e&oluate" pe alte planeteF el 3n schim$ stie c= e5ist= 3ntr)ade&=r 3n uni&ers si alte "inteligente a&ansate" 3n afar= de el. cestea sunt de dou= feluriE 3ngeri si dia&oli. Efortul s=u este acela de a fi 3n comuniune cu "3ngerii"< care 3i slu1esc lui Dumne#eu si de a refu#a orice contact cu "duhurile rele" care %)au respins pe Dumne#eu @adic= dia&oliiC< iar acum se lupt=< din in&idie si r=utate< s=)l duc= si pe om la pier#are. El stie c= omul< din cau#a iu$irii de sine si a sl=$iciunii sale< 3nclin= cu usurint= spre greseal=< cre#nd 3n "$asme"< care promit contacte cu "st=ri de e5istent= superioare" si cu "fiinte e&oluate"< f=r= efortul unei &ietuiri crestine ) de fapt care promit tocmai aceast= scutire sau eli$erare de orice efort ascetic. -ai departe< el nu se &a $a#a doar pe capacitatea sa de a de1uca 3nsel=ciunile demonilor< ci se &a tine strns si cu hot=rre de rnduielile Sfintei Scripturi si ale Sfintilor P=rinti< pe care i le pune la 3ndemn= 9iserica lui !ristos spre a)si sal&a &iata. *n astfel de crestin ortodo5 are< asadar< posi$ilitatea s= re#iste 3nsel=ciunilor religiei &iitorului< care nu este altce&a dect religia lui ntihrist< 3n orice form= i s)ar pre#enta ea. "estul omenirii< cu e5ceptia unei minuni dumne#eiesti< nu poate dect s= fie pierdut=.

VII- (RE4ASTEREA 2ARISMATI#A( U4 SEM4 AL VREMILOR

"Costa Deir lu= microfonul si ne po&esti cum i se frnge inima cnd se gndeste la 9iserica 6rtodo5= 0reac=. El 3i ceru p=rintelui episcopalian Driscoll s= se roage ca s= co$oare Duhul Sfnt si 3n 9iserica lor< asa cum co$orse 3n 9iserica Catolic=. 8n timp ce p=rintele Driscoll se ruga< Costa Deir plngea 3n microfon. Dup= rug=ciune urm= un lung mesa1 3n lim$i si o interpretare la fel de lung= prin care eram 3nstiintati c= rug=ciunile fuseser= au#ite si c= Duhul Sfnt &a sufla cu putere si &a tre#i 9iserica 6rtodo5= 0reac=... 8n acest r=stimp era atta plnset si strigare 3n 1urul meu< 3nct am 3nceput s= m= retrag< nemaire#istnd din punt de &edere ner&os... Si totusi m)am au#it spunnd un lucru surprin#=torE "8ntr)o $un= #i< cnd toat= lumea &a sti c= Duhul misc= 9iserica 6rtodo5= 0reac=< s= tinem minte c= ne)am aflat aici 3n momentul 3n care a 3nceput". I I Pat).ing< in %ogos Nournal. sept. ) oct. < 1>?1< p. (J. cest "L1urnal harismatic international" nu tre$uie confundat cu re&ista %ogos a p=rintelui E. Stephanou @N. ed.C

I Sase luni dup= e&enimentul descris mai sus @care a a&ut loc la o 3ntlnre "harismatic=" interconfesional= la SeattleC< comunitatea crestinilor ortodocsi 3ncepu 3ntr)ade&=r s= afle c= "duhul harismatic" se misc= 3n 9iserica 6rtodo5= 0reac=. P=rintele Stephanou 3n re&ista %ogos consemnea#= acest e&eniment< care 3ncepuse s= se manifeste de1a 3ntr)un num=r de parohii grecesti si siriene din merica si acum se 3mpn#ea peste tot< fiind acti& promo&at de P=rintele Euse$ius. Dup= ce cititorul &a parcurge descrierea acestui "duh" 3n paginile care urmea#=< descrierile apartinnd repre#entantilor de frunte ai acestei misc=ri< el &a &edea cum a p=truns acesta 3n lumea ortodo5= tocmai prin propaganda acer$= a unor astfel de "crestini interconfesionalisti". 6 conclu#ie se desprinde cu sigurant= din relatarea de mai susE spectaculoasa "renastere harismatic=" la care suntem 3n pre#ent martori nu este att un fenomen incontesta$il de hiper)emotionalism si re&i&alism protestant< cat. mai ales re#ultatul lucr=rii unui "duh" care poate fi in&ocat si. care poate face "minuni". 8ntre$area la care ne &om str=dui s= r=spundem 3n paginile ce urmea#= este urm=toareaE ce sau cine este acest duh; Noi suntem a&erti#ati< 3n calitatea noastr= de crestini ortodocsi< c= nu numai Dumne#eu are puterea de a face minuni< ci si dia&olul. Si el e capa$il de "minuni" prin care de fapt imit= &irtual oricare dintre minunile autentice ale lui Dumne#eu. Ne &om str=dui deci 3n paginile ce urmea#= s= cerc=m duhurile dac= sunt de la Dumne#eu @1 :oan 4< 1C. 'om 3ncepe cu o scurt= incursiune istoric=< dat fiind c= "renasterea harismatic=" a p=truns 3n lumea ortodo5= prin confesiunile protestant= si catolic=< care la rndul lor au primit)o de la sectele penticostale. ;- Miscarea %enticostal n secol l XX Desi are r=d=cini 3nc= 3n secolul trecut< -iscarea Penticostal= modern= datea#= e5act din a1unul nului Nou 1>JJ< la ora ? seara. De ct=&a &reme< preotul metodist Charles Parham din 2opeMa< statul .ansas< nec=1it de ineficienta &=dit= a misiunii sale< 3ncepuse s= studie#e intensi& Noul 2estament 3mpreun= cu un grup de studenti< cu scopul de a afla secretul puterii postolice. 8n final< studentii au dedus c= acest secret const= 3n "&or$irea 3n lim$i"< care< credeau ei< 3nsoteste 3ntotdeauna 3n /aptele postolilor primirea Duhului Sfnt. Plini de tensiune si entu#iasm< Parham si discipolii s=i au hot=rt s= se roage pn= cnd &or primi si ei "9ote#ul Duhului Sfnt"< 3mpreun= cu &or$irea 3n lim$i. Pe 31 decem$rie 1>JJ ei s)au rugat de dimineata pn= seara f=r= nici un re#ultat< pn= 3n momentul 3n care unei tinere i)a &enit ideea c= din tot efortul lor lipseste un elementE "punerea minilor". Parham puse minile pe capul fetei si 3ndat= ea 3ncepu s= &or$easc= "3ntr)o lim$= necunoscut=".

8n urm=toarele trei #ile a&ur= loc multe asemenea "$ote#uri"< inclusi& al lui Parham 3nsusi si al altor doispre#ece pastori de di&erse confesiuni< care toate au fost 3nsotite de &or$irea 3n lim$i. 8n curnd miscarea a1unse pn= la 2e5as< iar apoi a&u un succes deose$it 3ntr)o $isericut= frec&entat= de negri< 3n %os ngeles. De atunci 3ncoace ea s)a r=spndit 3n 3ntreaga lume si se mndreste cu un num=r de #ece milioane de mem$ri. . 2imp de o 1um=tate de secol< "-iscarea Penticostal=" a r=mas sectar=< fiind primit= pretutindeni cu ostilitate de c=tre confesiunile traditionale. 2otusi &or$irea 3n lim$i a 3nceput s= se manifeste treptat 3n chiar snul acestor confesiuni< la 3nceput discret< pn= cnd 3n 1>GJ< un preot episcopalian de lng= %os ngeles< f=cu o mare pu$licitate acestui fapt< declarnd pu$lic c= a primit "9ote#ul Duhului Sfnt" si c= &or$este 3n lim$i. Dup= oarecare ostilit=ti initiale< "renasterea harismatic=" cstig= apro$area oficial= sau neoficial= a ma1orit=tii confesiunilor si se 3mpr=stie rapid att 3n merica< ct si 3n afara ei. Chiar odinioar= rigida si e5clusi&ista 9iseric= Catolic= lu= 3n serios miscarea spre sfrsitul anilor 1>GJ< purtndu)i de atunci stindardul cu mult entu#iasm. 8n merica< episcopii romano)catolici apro$ar= aceast= miscare 3n 1>G>< iar cele cte&a mii de catolici implicati atunci 3n ea< au sporit 3n doar o decad= la nenum=rate sute de miiF ei se reunesc periodic 3n conferinte "harismatice" locale si nationale pe care le frec&entea#= #eci de mii de oameni. 2=rile romano)catolice europene au de&enit si ele entu#iast "harismatice"< dup= cum o atest= conferinta "harismatic=" din &ara anului 1>?B din :rlanda< la care au participat mii de preoti irlande#i. Nu mult 3nainte de moartea sa< Papa Paul al ':)lea a declarat< la 3ntlnirea cu o delegatie "harismatic="< c= si el este penticostal. Care s= fie e5plicatia unui succes att de spectaculos al re&irimentului "crestin" 3ntr)o lume occidental= care este &=dit "post)crestin="; /=r= 3ndoial= c= r=spunsul poate fi dat dintr)o du$l= perspecti&=. Pe de o parte< este &or$a de un teren psihic foarte recepti& a milioane de "crestini" care constat= c= propria lor religie este lipsit= de &iat=< suprarationali#at= si de ordin aproape e5clusi& e5terior< lipsindu)i se&a si puterea de con&ingere. Pe de alt= parte< a&em f=r= 3ndoial= de)a face cu un "duh" deose$it de puternic ce se ascunde 3n spatele acestei misc=ri si care este capa$il< dac= g=seste conditii prielnice< s= produc= o multitudine foarte &ariat= de fenomene "harismatice"< inclusi& &indec=ri< &or$iri 3n lim$i< t=lm=ciri< profetii< la $a#a tuturor acestora aflndu)se "$ote#ul" cu< sau 3n< sau al< "Duhului Sfnt". 2otusi ce este acest "duh"; Este semnificati& faptul c= cei care urmea#= "renasterii harismatice" cu miile nici m=car nu)si pun aceast= 3ntre$are. Propria lor e5perient= "$aptismal=" este att de puternic= pentru ei< precedat= fiind de o att de eficace preg=tire psihologic= su$ forma unei rug=ciuni si astept=ri concentrate< 3nct ei nu se mai 3ndoiesc nici o clip= c= ceea ce co$oar= 3n final peste ei si 3n ei nu poate fi dect Duhul Sfnt si c= fenomenele pe care le e5perimentca#= nu pot fi dect acelea descrise in /aptele postolilor. De asemenea< 3ntreaga atmosfer= psihologic= a misc=rii este deseori att de unilateral= si

de 3nc=rcat= cu o stare apropiat= de fanatism< 3nct a e5prima orice 3ndoial= la adresa ei este considerat ca o $lasfemie la adresa Duhului Sfnt. Din sutele de c=rti ap=rute de1a pe aceast= tem=< doar cte&a manifest= indoieli usoare cu pri&ire la &aliditatea ei spiritual=. Pentru a o$tine o idee mai clar= asupra caracteristicilor distincti&e ale "renasterii harismatice"< &om e5amina cte&a din m=rturiile si practicile participantilor la ea< punndu)le 3ntotdeauna fat= 3n fat= cu 3n&=t=tura Sfintei 6rtodo5ii. Cu putine e5ceptii< aceste m=rturii &or fi culese din c=rtile si re&istele care fac apologia misc=rii< deci scrise de oameni fa&ora$ili ei< si care< e&ident< nu pu$lic= dect acele materiale care< cred ei< slu1esc cau#ei lor. 8n continuare< nu ne &om referi doar la putine surse strict penticostale< prefernd s= ne ocup=m 3n special de mediile protestant< catolic si ortodo5< si de marele succes pe care 3l are L"renasterea harismatic=" 3n aceste medii. <- S%irit l (ec menist( al (Renasterii 2arismatice( 8nainte de a 3ncepe s= cit=m din declaratiile "harismatice"< s= atragem atentia pentru 3nceput asupra unui aspect de $a#= al -isc=rii Penticostale propriu)#ise< care aproape 3ntotdeauna este trecut su$ t=cere de c=tre autorii "harismatici". Si anume< c= e5ist= un num=r uluitor de secte penticostale< de o mare &arietate< fiecare a&ndu)si propriile accente doctrinare< si multe dintre ele nefiind 3n comuniune unele cu celelalte. E5ist= " dun=rile lui Dumne#eu"< "9isericile lui Dumne#eu"< reuniuni "penticostale" si "ale sfinteniei"< grupuri "Dup= E&anghelie" etc.< multe dintre ele 3mp=rtite 3n su$secte mai mici. Deci este &=dit lucru< c= "duhul" care inspir= o asemenea anarhie nu poate fi 3n nici un ca# unul al comuniunii si unit=tii. El este 3n contrast diametral cu spiritul 9isericii Crestine postolice a primului &eac< la care miscarea sustine c= &rea s= se 3ntoarc=. 2otul< 3n cadrul noii "misc=ri harismatice" ce a cuprins acum mai toate confesiunile< se discut= mult despre "unitatea" pe care aceast= nou= miscare o inspir=. Dar despre ce fel de unitate este &or$a; Cum&a de ade&=rata unitate a 9isericii pe care Crestinismul 6rtodo5 a p=strat)o nestir$it= din secolul : si pn= 3n secolul al 77)lea; Sau de pseudo)unitatea -isc=rii Ecumenice care neag= pn= si e5istenta 9isericii lui !ristos; "=spunsul la aceast= 3ntre$are 3l anunt= clar cel care poate fi considerat "profetul" de frunte al penticostalismului secolului 77< anume Da&id Du Plessis< care< 3n ultimii dou=#eci de ani< a promo&at acti& &estile despre "9ote#ul Duhului Sfnt" printre confesiunile participante la Consiliul -ondial al 9isericilor. Si aceasta 3n urma 3ndemnului imperati& primit prin intermediul unei "&oci"< ce i)a fost adresat 3n anul 1>(1. -iscarea Penticostal= din cadrul diferitelor $iserici de&ine din ce 3n ce mai puternic= si mai dinamic=. Dar cel mai remarca$il este faptul c= aceast= renastere se reg=seste mai ales 3n cadrul asa)#iselor societ=ti li$erale< mult mai putin 3n sentimentul e&anghelic si chiar deloc 3n cel fundamentalist al 9isericii Protestante.

*ltimele mentionate se constituie acum 3n opo#itia cea mai &ehement= fat= de aceast= glorioas= "renastere"< c=ci tre$uie s= stim c= -iscarea Penticostal= si misc=rile moderniste ale Consiliului -ondial @al 9isericilor< n.) tr.C sunt acelea 3n care se manifest= cel mai cu putere duhul" @Du Plessis< p. 2BC. ceeasi este situatia si 3n ca#ul 9isericii "omano CatoliceE "re3nnoirea harismatic=" apare tocmai 3n cercurile "li$erale"< cu re#ultate imediate 3n a&ntul ecumenismului pe care 3l 3m$r=tisea#= aceast= 9iseric= si cu tot soiul de e5perimente 3n cadrul ser&iciului liturgic @cum ar fi acompaniamentele la chitar= etc.C Catolicii mai traditionalisti sunt tot att de ostili acestui curent ca si Protestantii radicali. C= orientarea "renasterii harismatice" este puternic ecumenist= e dincolo de orice 3ndoial=. :at= ce scrie Clarence /insaas< pastor luteran "harismatic"E "Pe multi 3i surprinde faptul c= Duhul Sfnt se poate manifesta 3n cadrul oric=rei confesiuni crestine istorice... fie ea cal&in= sau arminian=I putin import=F esential este c= Dumne#eu este mai presus dect credintele noastre si c= nici una dintre confesiuni nu detine monopolul asupra %ui" @Christenson< p. >>C. :at= ce declar= si un pastor episcopalian despre "renasterea harismatic="E "... din punct de &edere ecumenic ea este un mare succes< deoarece se reali#ea#= o remarca$il= unire a crestinilor de diferite confesiuni< si aceasta mai ales la ni&elul parohiilor" @!arper< p. 1?C. I se refer= la doctrina lui rminius< care sustine posi$ilitatea mntuirii tuturor< opus= celei cal&iniste a predestin=rii @n. tr.C Periodicul "harismatic" californian :nter)Church "ene4al @"e3nnoirea interconfesional=C este plin de astfel de declaratii de "unire"E "8ntunericul &remilor apuse s)a risipit< iar ast=#i c=lug=rita romano)catolic= si un protestant se pot iu$i reciproc cu o iu$ire nou= si ciudat="< care do&edeste c= "&echile $ariere confesionale se pr=$usesc. Superficialele diferente doctrinare sunt date la o parte< astfel 3nct toti credinciosii s= se poat= uni 3n Duhul Sfnt". Preotul ortodo5 Euse$ius Stephanou crede c= "aceast= re&=rsare a Duhului Sfnt trece dincolo de granitele confesionale... Duhul lui Dumne#eu lucrea#= ... att 3n interiorul ct si< 3n e5teriorul 9isericii 6rtodo5e" @%ogos< ian. 1>?2< p. 12C. 8n acest punct< crestinul ortodo5 &igilent< care nu uit= nici o clip= c= tre$uie s= "cerce duhurile"< se &a g=si pe un teren familiar< pres=rat cu cliseele ecumeniste o$isnuite. -ai ales s= remarc=m aceast= "re&=rsare a Duhului Sfnt"< care apare 3n e5teriorul 9isericii 6rtodo5e< e5act ca -iscarea Ecumenic= 3ns=siF cei care o adopt= nu fac altce&a dect s= urme#e unei mode care a a1uns la maturitate 3n e5teriorul 9isericii lui !ristos. Deci ce pot s=)i 3n&ete cei care se afl= 3n afara 9isericii lui !ristos pe crestinii ortodocsi; Nu putem s= neg=m c=< uneori< spre rusinea noastr=< catolicii si protestantii sunt mai #elosi 3n participarea la $iseric=< la acti&it=tile misionare< la rug=ciunea 3mpreun=< la citirea din Sfnta Scriptur= etc. Chiar din interiorul credintei lor gresite< catolicii< protestantii si sectantii 3i fac de rusine pe ortodocsi prin aceea c= se str=duiesc mai mult

s= se fac= pl=cuti lui Dumne#eu dect multi dintre ortodocsi< 3n conditiile 3n care cei din urm= sunt singurii care au p=strat plin=tatea crestinismului apostolic. Deci< ortodocsii ar face $ine s= ia e5emplu de la celelalte denominatiuni si s= re3n&ie#e $og=tiile spirituale ale propriei lor 9iserici< pe care 3nc= nu reusesc s= o scoat= din lenea duho&niceasc= si din o$iceiurile cele rele. Cele spuse acum se refer= la partea omeneasc= a credintei< la eforturile umane care se cheltuiesc 3n acti&it=tile religioase< fie ea credinta cui&a 1ust= sau nu. "-iscarea harismatic=" 3ns= pretinde c= se afl= 3n contact cu Dumne#eu si c= a g=sit mi1loacele primirii Duhului Sfnt< adic= ale re&=rs=rii harului lui Dumne#eu. Si totusi 9iserica< si nimic altce&a @sau altcine&aC< este aceea pe care -ntuitorul nostru :isus !ristos< a hot=rt)o ca mi1loc de d=ruire a harului c=tre oameni. S= credem prin urmare c= 9iserica este actualmente 3nlocuit= de &reo "nou= re&elatie" capa$il= s= transmit= harul din afara 9isericii< prin &reun grup de oameni< care< pro$a$il< cred 3n !ristos< dar care nu au nici o idee sau e5perient= personal= a Sfintelor 2aine instituite de El si nici o leg=tur= de continuitate cu Sfintii postoli si urmasii lor< pe care El i)a ales pentru a s=&rsi aceste 2aine; !ot=rt c= nu. Este la fel de sigur ast=#i< ca si 3n primul secol crestin< c= darurile Duhului Sfnt nu se descoper= 3n cei ce se afl= 3n afara 9isericii. -arele P=rinte $isericesc din secolul 7:7< Episcopul 2eofan ,=&ortul si toti Sfintii P=rinti< spun clar c= darurile Duhului Sfnt sunt transmise "tocmai prin 2aina -irungerii< care a fost introdus= de Sfintii postoli 3n locul punerii minilor". Din /aptele postolilor 3n&=t=m c= la 3nceput 2aina -irungerii se s=&rsea prin punerea minilor. "Noi toti cei care am fost $ote#ati si mirunsi a&em darul Sfntului Duh .... chiar dac= El nu este acti& 3n toti. 9iserica 6rtodo5= are 3ns= la 3ndemn= mi1loacele de acti&are a acestui dar< si 3n afara lor nu mai e5ist= nici o alt= cale... /=r= 2aina -irungerii< asa cum a fost 3nainte de ea punerea minilor de c=tre Sfintii postoli< Sfntul Duh nu se pogoar= si nu se &a pogor3 niciodat=< peste nimeniH".I I Episcopul 2eofan ,=&ortul< Ce este &iata duho&niceasca< N. +.< Nordan&ille< 1>G2< pp. 24?)B< 3n ruseste N. ed.C. P=rintele Euse$ius Stephanou @%ogos< ian.< 1>?2< p. 13C 3ncearc= s= 1ustifice "receptarea Duhului Sfnt" si in afara 9isericii citnd e5emplul casei lui Cornelie Sutasul @/apte< 1JC care a primit Duhul Sfnt 3nainte de a se $ote#a. Dar diferenta dintre cele dou= ca#uri este crucial=E primirea Duhului Sfnt de c=tre Cornelie si casa sa a fost un semn c= ei tre$uie s= se uneasc= cu 9iserica prin Sfntul 9ote#< 3n timp ce contemporanii nostri penticostali se 3nt=resc< prin propria lor e5perient=< 3n 3nsel=ciunea ca nu e5ist= o unic= si mntuitoare 9iseric= a lui !ristos. 8ntr)un cu&nt< cnd &or$im de "renasterea harismatic="< &or$im de fapt de un ni&el nou si mai adncit< "spiritual"< al ecumenismului. dic= fiecare crestin "se re3nnoieste" 3n propria sa traditie< dar 3n acelasi timp se uneste 3n mod o$scur @doar este "aceeasi e5perient="< nu)i asa;C cu alti "crestini" la fel de "re3nnoiti" 3n propriile lor traditii< care toate contin diferite grade de ere#ie si a$ateriH cest relati&ism mai conduce si la o deschidere complet= fat= de practici religioase f=r=

precedent. 2oate acestea a1ung la punctul culminant 3n &i#iunea supraecumenist= a unui "profet" penticostal de frunte< care declar= c= multi penticostali "au 3nceput s= ai$= &ie 3n fata ochilor posi$ilitatea ca aceast= miscare s= de&in= 3ns=si 9iserica lui !ristos la sfrsitul &eacurilor..." S= ne 3ndrept=m acum pri&irea dincolo de teoriile ecumeniste si de practicile penticostalismului pentru a &edea ce anume inspir= cu ade&=rat si d= putere "renasterii harismatice". Este &or$a de e5perienta real= a puterii "duhului". =- (Vor*irea n lim*i( Dac= studiem cu atentie toate afirmatiile "misc=rii harismatice"< descoperim c= aceast= miscare seam=n= foarte $ine cu multe misc=ri sectare din trecut< prin aceea c= se $a#ea#=< mai ales< sau chiar e5clusi& pe e5agerarea oarecum $i#ar= a unei singure laturi doctrinare sau a unei singure practici religioase. De data aceasta se e5agerea#= un aspect specific< aspect pe care sectantii timpurilor trecute nu l)au considerat asa de esential. Este &or$a de &or$irea 3n lim$i. Potri&it constitutiei diferitelor secte penticostale< "$ote#ul cu Duhul Sfnt al credinciosilor este do&edit cu semnul imediat< concret si &i#i$il al &or$irii 3n alte lim$i" @Sherill< p. ?>C. Si nu numai c= acesta este primul semn al con&ertirii la o sect= sau orientare penticostal=E potri&it celor mai autori#ate surse penticostale< aceast= practic= tre$uie neap=rat mentinut=< altfel "duhul" se poate pierde. C=ci spune Da&id Du PlessisE "Practica rug=ciunii 3n lim$i tre$uie continuat= si sporit= 3n &iata particular= a celor care sunt $ote#ati 3n DuhulF f=r= ea celelalte manifest=ri ale Duhului< fie nu mai apar< fie 3ncetea#= cu des=&rsire" @Du Plessis< p. B>C. Ca si un oarecare protestant< multi m=rturisesc c= lim$ile "au de&enit acum un ingredient esential al &ietii mele de rug=ciune" @%illie<p. (JC. 6 carte pe aceast= tem= de pro&enint= romano)catolic= afirm= mai cu precautie c=< dintre "darurile Sfntului Duh"< lim$ile "sunt adesea dar nu 3ntotdeauna primele care se do$ndesc. Pentru multi ele de&in astfel un prag dincolo de care se o$tin darurile si roadele Duhului Sfnt" @"anaghan< p. 1>C. :at= e5agerarea despre care &or$eam la 3nceput< e5agerare care lipseste din Noul 2estament< unde importanta &or$irii 3n lim$i este minor=< ea fiind un semn al pogorrii Sfntului Duh la #iua Cinci#ecimii @/apte< 2C si 3nc= cu alte dou= oca#ii @/apte 1J si 1>C. Dup= primul sau cel mult al doilea secol de la !ristos< nici un te5t ortodo5 nu mai 3nregistrea#= &or$irea 3n lim$i< ea nemaifiind pomenit= nici de marii P=rinti din pustia egiptean=< care erau att de co&rsiti de darurile Duhului Sfnt< 3nct de&eniser= f=c=tori de minuni pn= la a 3n&ia si mortii. titudinea ortodo5= cu pri&ire la ade&=rata &or$ire 3n lim$i poate fi re#umat= prin cu&intele /ericitului ugustin @6milii la :oan G<1JCE "8n timpurile de la 3nceput< Duhul Sfnt se re&=rsa peste cei ce credeau< iar ei &or$eau 3n lim$i pe care< nu le 3n&=taser=< c=ci

Duhul le d=dea lor s= gr=iasc=. cestea erau semne adaptate la acele &remi. C=ci cu dreptate tre$uia s= fie acest semn al Duhului Sfnt pentru toate lim$ile< pentru a se ar=ta E&anghelia lui !ristos la toate neamurile si 3n toate lim$ile de pe fata p=mntului. cea &or$ire 3n lim$i a fost un semn al lui Dumne#eu< care mai apoi 3ns= a trecut". Si parc= adresndu)se penticostalilor din #iua de ast=#i< care adaug= acestui semn suprema important=< /ericitul ugustin #iceE "S= ne astept=m atunci ca cei peste care 3si pun minile preotii 9isericii s= 3nceap= a &or$i 3n lim$i; Sau &= asteptati cum&a ca acesti copii peste care tocmai ne)am pus minile s= 3nceap= a &or$i 3n lim$i; :ar dac= ei nu au &or$it 3n lim$i< &eti a&ea oare inimi att de 3n&rtosate si per&erse 3nct s= credeti c= nu ati primit Duhul Sfnt;" Penticostalii #ilelor noastre 3si 1ustific= &or$irea 3n lim$i< $a#ndu)se mai ales pe 3ntia Epistol= a Sfntul postol Pa&el c=tre Corinteni< cap. 12)14. Dar Sfntul Pa&el a scris acel pasa1 tocmai pentru c= "lim$ile" de&eniser= pricin= de de#ordine 3n 9iserica din Corint. Si chiar dac= nu inter#ice practica lor< el cu sigurant= le micsorea#= importanta. Deci acest pasa1 ar tre$ui s= descura1e#e< nicicum s= 3ncura1e#e re&igorarea contemporan= a "lim$ilor"< mai ales atunci cnd se descoper= @dup= cum recunosc 3nsisi penticostaliiC c= mai e5ist= si alte c=i de do$ndire a &or$irii 3n lim$i 3n afar= de Duhul SfntH 8n calitatea noastr= de crestini ortodocsi< noi stim cu sigurant= c= &or$irea 3n lim$i< ca dar autentic al Duhului Sfnt< nu poate s= se manifeste la cei care sunt 3n afara 9isericii lui !ristos. Si cum "alte surse" ale acestei "&or$iri 3n lim$i" e5ist=< s= 3ncerc=m s= &edem care sunt ele< lundu)ne dup= caracteristicile pe care le 3m$rac= acest fenomen contemporan. C=ci dac= am de&enit mai &igilenti constatnd importanta e5agerat= pe care penticostalii contemporani o acord= "lim$ilor"< tre$uie neap=rat s= ne interese#e e5aminarea circumstantelor prin care apar ele. Departe de a fi d=ruite li$er si spontan< f=r= amestecul omului ) asa cum s)ar cu&eni unor ade&=rate daruri ale lui Dumne#eu )< &or$irea 3n lim$i poate fi pro&ocat=< a&nd prin urmare un caracter pre&i#i$il< de o anumit= tehnic= a "rug=ciunii" concentrate 3n grup< 3nsotit= de cnt=ri protestante< care creea#= o atmosfer= psihic= foarte sugesti&= @"'ineH El &ineH "C< care culminea#= cu o "punere a minilor"< si care alteori nu const= dect din purul efort fi#ic de a repeta la nesfrsit anumite cu&inte @.och< p. 24C< sau chiar sunete de#articulate. 6 persoan= a recunoscut c=< asemenea multor altora< dup= ce a &or$it 3n lim$i< "rosteam adesea sila$e f=r= sens 3n efortul de a)mi pro&oca flu5ul rug=ciunii 3n lim$i" @Sherill< p. 12?CF eforturi care< departe de a fi descura1ate< sunt recomandate cu #el de c=tre penticostali. " scoate sunete pe gur= nu 3nseamn=< desigur< "a &or$i 3n lim$i"< dar acest gest poate constitui un act onest de credint=< pe care Duhul Sfnt 3l &a onora d=ruindu)i acelei persoane puterea de a &or$i 3ntr)o alt= lim$=" @!arper< p. 11C. *n alt pastor protestant spuneE "Se pare c= greutatea initial= de a &or$i 3n lim$i nu este

altce&a dect constiinta c= tu esti acela care tre$uie "s= &or$easc=" 3n continuare< cu orice pret... Primele sila$e si cu&inte pot s=)ti sune ciudat la ureche. Ele pot fi rostite cu greutate sau pot fi chiar nearticulate. E posi$il s= cre#i chiar c= le in&ente#i. Dar 3n m=sura 3n care &or$esti f=r= oprire si cu credint=... Duhul &a alc=tui pentru tine o lim$= de rug=ciune si de laud= @Christenson< p. 13JC. *n "teolog" ie#uit ne po&esteste cum a pus el 3n practic= aceste sfaturiE "Dup= micul de1un am simtit c= ce&a m= trage aproape ire#isti$il c=tre capela unde m)am ase#at s= m= rog. %undu)m= dup= descrierea lui Nim< despre cum a primit el darul lim$ilor< am 3nceput s= rostesc 3ncet< numai pentru mineE "%a< la< la< la". Spre marea mea uluire a urmat o miscare rapid= a lim$ii si $u#elor 3nsotit= de un sentiment e5traordinar de de&otiune interioar=" @0elpi< p. 1C. Care crestin ortodo5 cu mintea trea#= ar putea s= confunde aceste periculoase 1ocuri psihice cu darurile Sfntului Duh;H C=ci lipseste cu des=&rsire din aceast= practic= orice urm= de crestinism< orice urm= de duho&nicie. Ne afl=m mai curnd 3n #ona mecanismelor psihice care pot fi declansate cu a1utorul unor tehnici psihofi#ice foarte precise< 3ntre care "&or$irea 3n lim$i" pare s= tin= po#itia cheie de "$uton"< oarecum< care deschide usa spre aceast= #on=. 6ricum ar fi< sfera e5perientelor cu pricina nu are nici un fel de asem=nare cu darul duho&nicesc al &or$irii 3n lim$i< asa cum este el descris 3n Noul 2estament< el apropiindu) se mult mai mult de "&or$irea 3n lim$i" de tip samanist< practicat= 3n religiile primiti&e< 3n care samanul sau &raciul)&r=1itor dispune de o anumit= tehnic= pentru a intra 3n trans= si de a transmite astfel mesa1ul unui oarecare "dumne#eu" c=tre om @sau in&ersC< 3ntr)o lim$= pe care nu a 3n&=tat)o. @'e#i 9urdicM< pp. GG)G?C. 8n paginile care urmea#= &om 3ntlni e5periente "harismatice" att de sinistre< 3nct comparatia cu samanismul nu &a mai p=rea poate att de e5agerat=< mai ales dac= tinem cont de faptul c= samanismul primiti& nu este dect e5presia particular= a unui fenomen "religios" care< departe de a fi str=in 6ccidentului contemporan< 1oac=< dimpotri&=< un rol ma1or 3n &ietile multora dintre "crestinii" #ilelor noastreE este &or$a despre mediumism. >- Medi mism l (crestin( *n studiu foarte atent si o$iecti& asupra fenomenului "&or$irii 3n lim$i" l)a reali#at pastorul luteran german Dr. .urt .och @2he Strife of 2ongues ) 0lcea&a %im$ilorC. Dup= ce a e5aminat sute de ca#uri de manifestare a acestui "dar"< el a a1uns la conclu#ia< $a#at= pe argumente scripturistice< c= doar patru din aceste ca#uri ar putea fi cele descrise 3n /aptele postolilor< dar c= nici m=car de acestea patru nu putea fi sigur. Desigur< 3n lumina traditiei patristice a 9isericii lui !ristos dintotdeauna< crestinul ortodo5 nu ar a&ea astfel de du$ii. Cu posi$ila e5ceptie a celor patru ca#uri< 3ns=< Dr. .och a identificat un num=r de ca#uri ne3ndoielnice de posesiune demonic=< "&or$irea 3n lim$i" fiind de fapt "un dar" 3ntlnit 3n mod o$isnuit la demoni#ati. Dar cheia 3ntregii misc=ri o g=sim 3n conclu#iile finale ale Dr. .och.

El arat= c= miscarea "lim$ilor" nu e nicidecum o "renastere"< c=ci lipseste cu des=&rsire din ea orice constiint= a p=c=toseniei personale si orice urm= de poc=int=. Ceea ce constat=m< 3n schim$< este o su$liniat= preocupare de a cstiga puteri si e5periente noi. Deci fenomenul lim$ilor nu este cel descris 3n /apte si nici nu poate fi asimilat @3n cele mai multe din ca#uriC cu o posedare demonic= propriu)#is=F el este mai curnd "... si pro$a$il 3n >(U din ca#uri< un fenomen mediumistic< de natur= spiritist=" @.och< p. 3(C. Dar ce este un "medium"; -edium)ul este persoana dotat= cu o anumit= sensi$ilitate psihic= ce 3i permite s= se transforme 3ntr)un fel de &ehicul sau mi1loc de manifestare a unor forte sau fiinte in&i#i$ile< ca# 3n care< dup= m=rturia Staretului m$ro#ie de la 6ptinaI a&em de)a face cu duhuri rele si nicidecum cu "sufletele mortilor"< asa cum cred spiritistii. Darurile mediumistice apar aproape 3n toate religiile necrestineE clar&i#iunea< hipno#a< &indec=rile "miraculoase"< aparitia si disparitia o$iectelor sau deplasarea lor dintr)un loc 3n altul etc. I '. P. 9DMo&< 2iMhie PriDutD< -osco&a< 1>13< pp. 1GB)1?J N. ed. Se stie c= asemenea daruri au si Sfintii 9isericii 6rtodo5e< dar diferenta 3ntre ei si spiritisti este imens=. 8n timp ce darul crestin al &indec=rilor< de e5emplu< este oferit de Dumne#eu ca r=spuns direct la rug=ciunea fier$inte< mai ales a unui om pl=cut lui Dumne#eu< a unui drept sau a unui sfnt @:aco$ (<1GC< si< de asemenea la contactul cu o$iecte sfintite< prin darul lui Dumne#eu @aghia#ma< icoane< sfinte moaste etc.< &e#i /apte 1>< 12F :: "egi 13< 21C< &indec=rile mediumistice< ca toate fenomenele ce tin de ocult< sunt o$tinute cu a1utorul unor tehnici foarte precise si 3n anumite conditii psihice< care se pot culti&a si folosi prin e5ercitiu< nea&nd nici o leg=tur= cu sfintenia sau inter&entia lui Dumne#eu. Capacitatea mediumistic= este< fie o mostenire genetic=< fie se o$tine prin transfer< la contactul cu persoana care o posed=< fie pur si simplu prin lectura c=rtilor oculte.II II 'e#i .urt .och< 6ccult 9ondage and Deli&erance< ) "elatia de leg=tur= si de transfer 3n ocultism ) .regel Pu$lications< 0rand "apids< -ich. < 1>?J< pp. 1GB) 1?J /oarte multi sunt mediumii care declar= c= puterile lor nu sunt ctusi de putin supranaturale< ci c= ele i#&or=sc din niste potente naturale ale omului< despre care 3ns= se cunoaste foarte putin. 8ntr)o oarecare m=sur= lucrul este f=r= 3ndoial= ade&=rat. Dar tot att de ade&=rat este faptul c= #ona din care pro&in aceste puteri este tocmai #ona spiritelor c=#ute< care folosesc prile1ul oferit de oamenii ce intr= singuri si de $un=&oie 3n ea< pentru a)i atrage mai strns 3n plasele lor< ne#grcindu)se 3n acest scop cu d=ruirea de puteri miraculoase si &edenii< tinta final= fiind distrugerea ire&oca$il= a acestor nefericite suflete. Dar oricare ar fi e5plicatiile diferitelor fenomene mediumistice< Dumne#eu a inter#is r=spicat omenirii< cum citim 3n Sfnta Scriptur=< orice contact cu #ona ocult=E S= nu se g=seasc= la tine de aceia care trec pe fiul sau fiica lor prin foc< nici pre#ic=tor< sau ghicitor< sau &r=1itor< sau fermec=tor. Nici descnt=tor< nici chem=tor)de duhuri< nici mag< nici de cei ce gr=iesc cu mortii. C=ci urciune este 3naintea Domnului tot cel ce face

acestea< si pentru aceast= urciune 3i i#goneste Domnul Dumne#eul de la fata Sa. @Deut. 1B<1J) 12F &e#i si %e&. 2J<GC. 8n practic=< dorinta de a do$ndi puteri sau e5periente mediumistice este incompati$il= cu orientarea crestin= fundamental= 3n directia mntuirii sufletului. ceasta nu 3nseamn= c= nu e5ist= "crestini" implicati 3n fenomene mediumistice< deseori 3n mod inconstient< dup= cum &om &edea 3n cele ce urmea#=. Dar acesti crestini nu sunt crestini ade&=rati< crestinismul lor este unul "de tip nou"< adic= un "nu crestinism" de felul celui propo&=duit de Nicolae 9erdiae&< care &a fi discutat si el 3n cele ce urmea#=. Dr. .och< chiar de pe po#itiile sale protestante< are dreptate cnd spuneE "'iata religioas= a persoanei nu este nicidecum afectat= de ocultism sau de spiritism. C=ci spiritismul este< 3ntr)o m=sur= foarte larg=< o miscare "religioas=". Dia&olul nu ne ia religio#itatea... Este 3ns= o mare diferent= 3ntre a fi religios i a te naste din nou din Duhul iui Dumne#eu. Si este trist s= constat=m c= cei mai multi dintre crestini de ast=#i< indiferent de denominatiune< sunt mai curnd oameni "religiosi"< dect crestini ade&=rati".I I .urt .och< 9et4een Christ and Satan ) 8ntre !ristos si Satan ) .regefi Pu$lications< 1>G2< p. 124. 8mpreun= cu 6ccult 9ondage< aceast= carte a Dr. .och confirma in mod remarca$il< pe $a#a unui material faptic 3nregistrat 3n acest secol< aproape toate manifest=rile mediumistice< magice< &r=1itoresti etc.< pe care le g=sim si 3n Sfnta Scriptur= si in 'ietile Sfintilor 9isericii 6rtodo5eF sursa tuturor acestor manifest=ri este desigur dia&olul. Cititorul ortodo5 ar a&ea de corectat doar putine dintre interpret=rile Dr. .och @N. ed.C /orma cea mai cunoscut= de mediumism printre contemporanii nostri din 'est este sedinta de spiritism. 8n cadrul ei se sta$ilesc contacte cu anumite forte care produc efecte o$ser&a$ile< cum ar fi cioc=nituri< &oci< forme di&erse de comunicare< precum scrierea automat=< &or$irea 3n lim$i necunoscute< miscarea o$iectelor< aparitii de mini si chipuri "umane" care pot fi uneori fotografiate. ceste efecte se o$tin cu a1utorul unor tehnici si atitudini presta$ilite ale celor pre#enti< referitor la care &om cita mai 1os dintr)un manual de referint= 3n domeniu.II II Simon . 9lacMmore< S. N.< SpiritismE /acts and /rauds ) SpiritismulE /als si "ealitate )< 9en#iger 9ros.< Ne4 +orM< 1>24< Cap. :'< "-ediumii" pp. B>)1J( passim @N. ed.C 1. Pasi&itateaE " cti&itatea unui spirit este direct proportional= cu gradul de pasi&itate sau "sumisiune" pe care le g=seste la persoana sensi$il=< sau medium". "Calitatea de medium ... se poate o$tine< prin e5ercitiu sustinut< de c=tre oricine se a$andonea#= constient si deli$erat< cu trupul si &ointa< cu facult=tile psihice si intelectuale controlului unui duh satanic< care 3l in&adea#=". 2. Solidaritatea de credint=E 2oti cei de fat= tre$uie s= ai$= "o atitudine mintal= de simpatie fat= de medium"F fenomenul spiritist este "facilitat de o anumit= simpatie ce re#ult= din armonia de idei< de &ederi si sentimente ce e5ist= 3ntre e5perimentatori si medium. Cnd aceast= atitudine de simpatie si armonie lipseste< sau cnd mediumul nu)i

a$andonea#= total &ointa< atunci sedinta de spiritism a "cercului" respecti& esuea#=". De asemenea< "num=rul e5perimentatorilor care particip= la o astfel de sedint= este de mare important=. Dac= el este prea mare< el poate d=una armoniei att de necesare succesului". 3. 2oti cei pre#enti "se prind cu minile pentru a forma asa numitul cerc magnetic. Prin intermediul acestui circuit 3nchis< fiecare mem$ru contri$uie cu o anumit= cantitate de energie< care se comunic= colecti& mediumului". 2otusi "cercul magnetic" nu este necesar dect pentru mediumii mai sla$ dotati. -adame 9la&atsMD< fondatoarea "teo#ofiei" moderne< ea 3ns=si un medium< dispretui mai tr#iu aceast= tehnic= rudimentar= de spiritism< cnd a&u oca#ia s= 3ntlneasc= mediumii cu mult mai puternici din 6rient< categorie c=reia 3i apartine si fachirul descris 3n cap. :::. 4. " tt de necesara atmosfer= spiritist= se creea#= prin mi1loace artificiale< cum ar fi. cnt=ri< mu#ica 3n surdin=< si chiar rug=ciuni". E&ident< toat= aceast= tehnic= nu face dect s= su$linie#e caracterul destul de rudimentar al unei astfel de sedinte< care de altfel rareori d= re#ultate spectaculoase. E5ist= forme mult mai su$tile< dintre care unele 3si spun chiar "crestine". Este suficient s= lu=m e5emplul tehnicilor de "&indecare prin credint=" ale lui 6ral "o$erts @care 3nainte de a fi intrat 3n 9iserica -etodist= a fost pastor al sectei "Sfinteniei Penticostale"C< care &indec= 3n mod "miraculos" prin intermediul unui "cerc magnetic" compus din persoane ce se afl= 3n comuniune de sentimente< pasi&itate si armonie de "credint=" si care 3mpreun= 3si pun minile pe tele&i#or 3n timp ce 6ral "o$erts le&itea#=F te poti &indeca chiar $nd pur si simplu un pahar cu ap= care a stat pe tele&i#or si deci a a$sor$it flu5ul energiilor satanice mediumistice astfel create. Dar asemenea &indec=ri< ca si cele produse 3n spiritism si magie au 3n timp consecinte dureE $oli psihice< dement=. I I Despre 6ral "o$erts &e#i .urt .och< 6ccult 9ondage pp. (2) ( @N. ed.C *na din caracteristicile fundamentale ale actiunilor demonice este aceea c= ele imit= constant lucrarea lui Dumne#eu. sa se face c= cei cu daruri mediumistice sunt con&insi c= r=mn $uni crestini si c= darurile lor pro&in de la Duhul Sfnt. :at= punctul 3n care asem=narea dintre aceste practici mediumistice si cele ce se manifest= 3n "renasterea harismatic=" de&ine i#$itoare. :at= ce ne permite s= tragem conclu#ia c= aceasta din urm= este< 3n esenta ei< o form= de mediumism. :ntr)ade&=r< ceea ce frapea#= 3n compararea celor dou= fenomene< este c= cerintele de $a#= ale unei sedinte de spiritism se reg=sesc toate 3n cadrul adun=rilor de rug=ciune "harismatic="< ct= &reme nici una dintre ele nu se afl= 3n aceeasi form= sau 3n acelasi grad de intensitate 3n cultul pu$lic al 9isericii 6rtodo5e. 1. "Pasi&itatea" sedintelor de spiritism corespunde st=rii care< 3n lim$a1 "harismatic"< se numeste un fel de a$andon< care 3nseamn= 3n mare m=sur= disponi$ili#area 3ntregului nostru su$constient... 2ot ceea ce putem face este s= ne a$andon=m 3n 3ntregimeE cu trup< minte< si chiar cu lim$a< astfel 3nct Duhul lui Dumne#eu s= ai$= posesiune deplin= asupra noastr=... De a$ia atunci suntem cu ade&=rat preg=titiE cnd $arierele &ointei si

constientului au fost 3ndep=rtate si Dumne#eu se misc= cu putere prin 3ntreaga noastr= fiint=" @Killiams< pp. G2)G3C. ceast= atitudine "spiritual=" este o lucrare cu totul satanic= si nu are nimic de)a face cu Crestinismul. Ea este mai curnd caracteristic= ,en)9udismului< "misticismului" e5trem) oriental< hipno#ei< si spiritismului. ceast= pasi&itate e5agerat= este cu totul str=in= de spiritualitatea ortodo5=< fiind 3n schim$ e5trem de propice si constituind chiar o in&itatie pentru actiunile demonice. *n o$ser&ator de&otat al 3ntrunirilor penticostale notea#= c=< 3n timpul desf=sur=rii lor< cei care interpretea#= sau &or$esc 3n lim$i "par c= intr= literalmente 3n trans=" @Sherill< p. B?C. 8n unele comunit=ti "harismatice" aceast= pasi&itate este att de pronuntat=< 3nct elementele de organi#are< cum ar fi ordinea de desf=surare a slu1$elor< sunt complet a$olite< fiecare f=cnd a$solut ceea ce 3i dictea#= "spiritul". 2. !ot=rt c= este &or$a de o "solidaritate de credint=" ) nu doar simpla comuniune a credintei crestine si n=de1dea mntuirii< ci mai ales o unanimitate 3n dorinta de a &edea c= se produce fenomenul harismatic. ceasta este esenta tuturor adun=rilor de rug=ciune "harismatic=". ceast= solidaritate este 3nc= si mai intens= atunci cnd are loc un "$ote# 3n Duhul Sfnt"< ce se 3ncheie de o$icei 3ntr)o camer= separat= si 3n pre#enta unui num=r restrns de persoane< initiate de1a 3n aceast= "tain=". Este suficient ca o singur= persoan= s= ai$= gnduri negati&e cu pri&ire la ceea ce se 3ntmpl=< pentru ca "$ote#ul" s= nu mai ai$= loc ) 3n e5act acelasi mod 3n care rug=ciunile preotului ortodo5 descrise mai sus au fost suficiente pentru a risipi &r=1itoria fachirului din CeDlon. 3. "Circuitul magnetic" spiritist este echi&alentul "punerii minilor" de la 3ntrunirile penticostale< care este 3ntotdeauna e5ecutat= de cei care la rndul lor au trecut ei 3nsisi prin e5perienta "$ote#ului" &or$irii 3n lim$i si care ser&esc< dup= m=rturia chiar a penticostalilor< drept "canale ale Duhului Sfnt" @Killiams< p. G4CF "canale" sunt numiti si mediumii din sedintele de spiritism. 4. tmosfera "harismatic="< ca si cea spiritist=< se induce cu a1utorul inton=rii anumitor imnuri si rug=ciuni cu rol de sugestionare< de asemenea prin $=t=i din palmeF toate acestea duc la "un efect de intens= e5citare psihic=" @Sherill< p. 23C. S)ar putea o$iecta c= toate aceste asem=n=ri dintre fenomenele mediumistice si cele penticostale nu sunt dect simple coincidenteF dar< pentru a ne l=muri< nu ne r=mne dect s= &edem care este natura "spiritului" ce se comunic= prin "canalele" penticostale. Natura lui reiese clar din m=rturiile celor care au simtit aceast= e5perient= pe propria lor pieleE "Cei din grup au format un cerc mai strns 3n 1urul meu. Parc= formau cu corpurile< lor o plnie prin care se concentra tot flu5ul "spiritului" care pulsa 3n camer=. sa cum sedeam acolo< 3l simteam cum se scurge prin mine" @Sherill< p. 122C. %a o 3ntlnire penticostalo)catolic=E "cine intra acolo era practic do$ort la p=mnt de formida$ila si &i#i$ila pre#ent= a lui Dumne#euH" @"anaghan< p. ?>C. @ se compara cu atmosfera "&i$rant=" din cadrul unor anumite ritualuri p=gne sau hinduisteF &e#i mai sus< cap. %ocuri si practici hinduisteC.

:at= relatarea unei alte e5periente "$aptismale"E "8mi d=deam seama c= Domnul se afla 3n camer= si c= se apropie de mine. Eu nu)% &edeam< dar m)am simtit 3mpins de la spate. Si am c=#ut la podea< dar parc= as fi plutit..." @%ogos Nournal< no&)dec< 1>?1< p. 4?C. E5ist= multe alte e5emple similare< pe care le &om discuta mai 1os< 3n cadrul manifest=rilor fi#ice ale e5perientelor "harismatice". Ceea ce este cert< este c= numai de manifest=ri ale Duhului Sfnt nu poate fi &or$aH 8n acest moment< 3ns=< s= nu pierdem din &edere caracteristica esential= a &or$irii 3n lim$i "harismatice"E aceea c= ea nu este doar un fenomen initial care mai apoi dispare< dup= ce "$ote#ul" s)a 3ncheiatF ci< c= tre$uie s= continuie @att 3n pu$lic ct si 3n particularC si s= de&in= "un ingredient de $a#=" al &ietii religioase< c=ci 3n ca# contrar "darul Duhului" poate s= 3ncete#e. *n autor "harismatic" pres$iterian &or$este despre functia specific= a acestei practici ca "preg=tire" a 3ntlnirii "harismatice" propriu)#iseE "deseori grupul se 3ntlneste cu putin= &reme mai 3nainte de ora fi5at= pentru a se ruga 3n Duhul @adic= 3n lim$iC. 8n felul acesta se intensifica sen#atia pre#entei si lucr=rii lui Dumne#eu 3n adunare". Si iarE " m descoperit c= rug=ciunea mental= 3n Duhul pe parcursul 3ntlnirii ne a1ut= s= ne mentinem 3ntr)o deschidere fat= de pre#enta lui Dumne#eu..."< c=ci< "dup= ce te o$isnuiesti cu rug=ciunea cu &oce tare 3n Duhul... de&ine posi$il ca respiratia ta< miscndu)se prin coardele &ocale< s= pun= 3n e&ident= chiar suflarea Duhului< si astfel rug=ciunea poate continua la fel de puternic 3n interior< mental" @Killiams< p. 31C. S= ne amintim< de asemenea< c= &or$irea 3n lim$i poate fi declansat= si prin "sunete t=cute cu gura" ) ceea ce ne conduce ine&ita$il la conclu#ia c= &or$irea "harismatic=" 3n lim$i nu este deloc un "dar"< ci o tehnic= care se do$ndeste la rndul ei prin alte tehnici si prin care se declansea#= 3nc= alte "daruri ale Duhului"< cu conditia ca cei interesati s= continue s)o practice si s= o culti&e. De fapt reali#area esential= si de $a#= a -isc=rii Penticostale contemporane aceasta esteE descoperirea unei noi tehnici mediumistice de do$ndire si mentinere a unei st=ri psihice 3n care o$tinerea "darurilor" miraculoase de&ine un lucru o$isnuit. Si dac= acest lucru este ade&=rat< atunci definitia "harismatic=" a "punerii minilor" ) ca fiind "simpla slu1ire din partea uneia sau mai multor persoane care constituie canale ale Duhului Sfnt pentru cei care nu au fost 3nc= $inecu&ntati cu acest dar"< ceremonie "la care este important ca cei care slu1esc s= fi fost ei 3nsisi miscati de Duhul Sfnt" @Killiams< p. G4C< descrie tocmai transferul calit=tilor @darurilorC mediumistice de la cei care le)au do$ndit de1a si sunt ei 3nsisi mediumi< la ceilalti care 3nc= nu le posed=. "9ote#ul cu Duhul Sfnt" de&ine astfel initiere mediumist=. Deci< "renasterea harismatic=" nu este altce&a dect o miscare mediumist=< ceea ce clarific= toate punctele care r=mn o$scure< dac= o pri&im ca pe o miscare crestin=. Ea apare 3n merica< tar= 3n care spiritismul se n=scuse cu cinci#eci de ani mai 3nainte< 3ntr) un climat psihologic foarte asem=n=tor celui de acumE o pietate protestant= ucis= de rationalism si coplesit= $rusc de e5perienta real= a unor "puteri" in&i#i$ile care nu pot fi

e5plicate pe cale rational= sau stiintific=. -iscarea are succes r=sun=tor tocmai in t=rile cu puternice traditii 3n acti&it=tile mediumistice si de spiritismE 3n primul rnd merica si -area 9ritanieF apoi 9ra#ilia< Naponia< /ilipinele si frica. 2imp de peste 1>JJ de ani< dup= &remea 3n care a tr=it Sfntul postol Pa&el< nu afl=m nici urm= de "&or$ire 3n lim$i" 3n t=rile fie numai si nominal crestine. :ar dac= totusi aceasta se manifest=< atunci nu este dect un fenomen pasager cu coloratur= de isterieF aceasta tocmai pn= 3n secolul al 77)lea< cnd apare -iscarea Penticostal=< dup= cum su$linia#= un cunoscut istoric al fenomenelor de "entu#iasm" religios.I I "onald . .no5< Enthusiasm< . Chapter in the !istorD of "eligion ) Entu#iasmul< capitol al :storiei "eligiilor< 65ford< 0ala5D 9ooM< 1>G1< pp. ((J)((1 Deci< dac= aceste fenomene lipsesc aproape cu des=&rsire din lumea si epoca crestin=< ele constituie 3n schim$ regul= 3n religiile primiti&e si reapar 3n fort= 3n secolul 77< printre spiritistii< mediumii si demoni#atii #ilelor noastre. /ormulele 3n care se "interpretea#=" si se "profeti#ea#=" 3n cadrul ser&iciilor "harismatice" sunt &agi si stereotipe< lipsind orice continut specific profetic sau crestin. Doctrina este 3n 3ntregime su$ordonat= practicii. Sloganul repetat la nesfrsit de "harismatici"< 3n a c=rui capcan=< dup= cum ne amintim< cad si &ictimele hinduismului< este magica formul= "-ergeH". Nu mai poate r=mne nici o 3ndoial= c= "renasterea harismatic="< su$ aspectul manifest=rilor ei< este mult mai apropiat= de spiritism si de religiile necrestine< dect de Crestinismul 6rtodo5. Dar e5emplele nu se opresc aici. 8n afar= de c=rtile Dr. .och nu am citat pn= acum dect m=rturiile celor fa&ora$ili "renasterii harismatice"< care au &or$it con&insi fiind c= se refer= la lucr=rile Duhului Sfnt. Dar s=)i ascult=m acum si pe cei care au p=r=sit miscarea "harismatic="< sau au refu#at s= i se al=ture< pentru c= au simtit c= "duhul care o anim= nu este Duhul Sfnt". 1. "*n tn=r din %eicester @ ngliaC po&esteste urm=toareleE Prietenul lui si cu el se con&ertiser= de cti&a ani< cnd 3ntr)o #i au fost in&itati la 3ntlnirea unui grup de &or$itori 3n lim$i. tmosfera 3ntrunirii i)a prins si ulterior s)au rugat ca s= primeasc= noua $inecu&ntare si $ote#ul 3n Duhul Sfnt. Dup= o rug=ciune intens= au simtit cum ce&a fier$inte se 3nst=pneste peste ei. Simteau o e5altare interioar=. 2imp de cte&a s=pt=mni si)au tr=it cu entu#iasm sen#atiile< ale c=ror &aluri 3ns= cu timpul au 3nceput s= scad=. 2n=rul a remarcat 3n schim$ c= 3i pierduse orice dorint= de a mai citi 9i$lia si de a se mai ruga. nali#ndu)si e5perienta 3n lumina Scripturii< si)a dat seama c= nu este de la Dumne#eu. 8ntorcndu)se< s)a poc=it si a dat toat= 3ntmplarea pe fat=... Prietenul lui 3ns= a continuat s= frec&ente#e cercul "lim$ilor"< ceea ce practic l)a distrus. %a ora actual= nici nu)l mai

preocup= ideea de a &ietui ca un crestin" @.och< p. 2BC. 2. Doi pastori protestanti s)au dus la o adunare de rug=ciune "harismatic=" ce a&ea loc 3ntr)o $iseric= pres$iterian= din !ollD4ood. "-ai 3nainte am c=#ut amndoi de acord ca< de 3ndat= ce &om au#i pe primul ins &or$ind 3n lim$i< s= ne rug=m amndoi cam asaE "Doamne< dac= acest dar este de la 2ine< $inecu&ntea#= pe fratele< iar dac= nu este< f=)l s= 3ncete#e si s= nu mai poat= &or$i 3n lim$i 3n pre#enta noastr=". 8ntrunirea s)a deschis cu rug=ciunea unui tn=r< dup= care toti au putut 3ncepe s= se roage. 6 femeie a 3nceput s= se roage 3ntr)o lim$= str=in=< fluent si f=r= nici o e#itare. Nimeni nu a tradus. P=rintele 9. si cu mine am 3nceput s= ne rug=m 3n tain= asa cum con&eniser=m. Si ce s)a 3ntmplat; Nu a mai &or$it nimeni 3n lim$i< desi 3n grupul acela toti< cu e5ceptia unui arhitect< &or$eau curent 3n lim$i necunoscute". @.och< p. 1(C. S= nu pierdem din &edere c=< 3n lipsa solidarit=tii de credint= de tip mediumistic< fenomenul nu se manifest=. 3. "6 femeie din San Diego< California< a &enit la mine s=)mi cear= sfatul. -i)a po&estit ce lucru 3ngro#itor i s)a 3ntmplat cu oca#ia unei acti&it=ti misionare purtate de un mem$ru al misc=rii "lim$ilor". S)a dus si ea la 3ntrunirile lui 3n care acesta &or$ea de necesitatea &or$irii 3n lim$i si odat= dup= cu&ntare a r=mas mai la urm=< 3ng=duind ca respecti&ul s=)i pun= minile pe crestetul ei spre a o $ote#a 3n Duhul si 3ntru &or$irea 3n lim$i. 8n clipa aceea a c=#ut la p=mnt inconstient=. Cnd si)a re&enit< era pe 1os si gura si se misca automat< deschi#ndu)i)se si 3nchi#ndu)i) se< f=r= s= poat= scoate 3ns= nici un sunet. Era 3nsp=imntat=. 8n 1urul ei st=teau 3n picioare un grup de adepti ai e&anghelistului aceluia care e5clamauE "6< sor=< ce minunat ai &or$it 3n lim$iH cum ai cu ade&=rat 3n tine pe Duhul Sfnt". 'ictima acestui asa)#is $ote# s)a &indecat pn= la urm= si nu s)a mai dus niciodat= la astfel de 3ntruniri. Cnd a &enit la mine pentru sfat< 3nc= mai suferea de pe urma efectelor acestui "$ote# spiritual" @.och< p. 2GC. 4. *n crestin ortodo5 din California po&esteste despre 3ntlnirea pe care a a&ut)o cu un pastor "plin de duh"< aderent 3mpreun= cu repre#entanti de frunte catolici< protestanti si penticostali< la platforma comun= a "renasterii harismatice"< a &or$it 3n lim$i timp de cinci ore si a folosit toate artificiile @psihologice< hipnotice< de "punerea minilor"C pentru a induce 3n cei pre#enti dorinta de a primi "$ote#ul Duhului". fost o scen= peni$il= si 3ngro#itoare. Cnd si)a pus minile peste prietena noastr=< ea a 3nceput s= scoat= niste sunete guturale< s= geam=< s= plng= si s= tipe. -isionarul era foarte 3ncntat de toate acestea. ,icea c= fata sufer= pentru ceilalti si c= se roag= pentru ei. Cnd si)a "pus minile" pe capul meu< am a&ut presentimentul unui r=u real< palpa$il. :n "lim$ile" lui se amestecau totusi si cu&inte 3n engle#=E " i darul profetiei< o simt. Deschide)ti doar gura si se &a rosti de la sine. De ce $loche#i Duhul si nu)l lasi s= &or$easc=;" Cu mila si a1utorul lui Dumne#eu mi)am tinut gura 3nchis=< c=ci sunt sigur c= dac= as fi &or$it< altcine&a s)ar fi au#it prin mine" @comunicare personal=C.

(. Cititorii re&istei "2he 6rthodo5 Kord" @Cu&ntul ortodo5C 3si amintesc de "pri&egherea" organi#at= de rhidioce#a sirian= antiohian= a Ne4 +orM)ului< la con&entia sa de la Chicago< din august 1>?J< la care< dup= ce s)a creat o atmosfer= paro5istic= de sentimentalism si emotie< unii tineri au 3nceput s= "depun= m=rturie" despre cum 3i misc= pe ei "duhul". Dar multe alte persoane care s)au aflat acolo au relatat dup= aceea c= atmosfera era "ap=s=toare si plin= de presimtiri rele"< "parali#ant= si malefic=" si c= numai cu rug=ciunile Sf. !erman al lasM=i< a c=rui icoan= se afla 3n acea 3nc=pere< s)a putut risipi acea atmosfer= si o dat= cu ea 3ntreaga adunare @6.K.< 1>?J< nr. 4)(< pp.1>G) 1>>C. E5ist= numeroase alte ca#uri de oameni care si)au pierdut astfel orice interes pentru rug=ciune< lecturi din Sfnta Scriptur= si pentru crestinism 3n general si care au a1uns chiar s= cread=< dup= cum nu s)a sfiit s= m=rturiseasc= un tn=r student< c= "nici m=car nu &a mai a&ea ne&oie s= citeasc= 9i$lia. Dumne#eu 2at=l 8nsusi &a &eni si &a &or$i cu el 3n persoan=" @.och< p. 2>C. 'om a&ea oca#ia s= cit=m 3nc= m=rturiile multora care continu= s= cread= c= nu e nimic negati& sau r=u 3n e5perientele "harismatice"< al c=ror sens nu &om 3ntr#ia s=)l anali#=m. 6ricum< f=r= s= tragem conclu#ii definiti&e cu pri&ire la natura e5act= a "duhului" care pro&oac= fenomenele "harismatice" si< pe $a#a pro$elor e&identiate pn= acum< putem s= fim de acord cu Dr. .och< f=r= team= c= gresim< asupra urm=torului aspectE "-iscarea &or$irii 3n lim$i este e5presia unei conditii psihice delirante 3n cadrul c=reia apar manifest=ri demonice" @.och< p. 4?C. Ceea ce &rea s= spun= c= aceast= miscare este cu sigurant= "delirant="< prin aceea c= se las= dominat= de un "spirit" care nu este Duhul Sfnt. Nu este demonic= 3n sine sau 3n intentiile sale @asa cum ne3ndoielnic sunt satanismul si ocultismul contemporanC< ci prin natura ei ea disponi$ili#ea#= si deschide pe oameni spre a accepta manifestarea unor forte 3n mod e&ident demonice< a c=ror pre#ent= s)a simtit deslusit 3n numeroase astfel de oca#ii. "eferitor la natura e5act= a "lim$ilor" care se &or$esc ast=#i< nu se poate da un r=spuns simplu. Ceea ce stim sigur< este c= 3n misc=rile penticostale< ca si 3n spiritism< att elementele de fraud=< ct si cele de sugestie 1oac= un rol nu putin importantF ele sunt folosite 3n cercurile "harismatice" pentru a crea o presiune psihic= de natur= s= forte#e fenomenele s= apar=. :at= ce spune mem$rul "-isc=rii lui :isus"< o sect= predominant penticostal=E "&or$irea mea 3n lim$i era pur si simplu o chestie emotional= 3n care nu f=ceam altce&a dect s= $=lm=1esc niste cu&inte". :ar altul recunoaste cinstitE "Cnd am intrat prima dat= 3n secta aceea< cei de acolo mi)au spus c= @&or$irea 3n lim$iC era o chestie care pur si simplu tre$uia f=cut=. sa c= m)am rugat s)o pot face< si n)am reusit dect s= m= iau dup= ei si s=)i imit< asa 3nct s= cread= c= am primit si eu darul" @6rtega< p. 4>C. Deci nu putine dintre presupusele "lim$i" sunt f=r= 3ndoial= neautentice< sau 3n cel mai $un ca# produsul autosugestiei sau al unei st=ri emotionale de c&asiisterie.

Pe de alt= parte< ca#uri de &or$iri penticostale 3n lim$i ne3n&=tate anterior e5ist=< si sunt $ine documentate @Sherill< pp. >J)>(CF este atestat de asemenea c= multi &or$itori "3n lim$i" nu au aspect isteric deloc< ci dimpotri&=< o fac cu calm< sigurant= si naturalete. S)a mai constatat de asemenea faptul neo$isnuit al fenomenului corelati& de "cntare 3n lim$i"< 3n care "spiritul" inspira si linia melodic= pe care multi o armoni#ea#= cu &ocile lor< producndu)se un efect "a&nd 3n el ce&a &r=1itoresc dar 3n acelasi timp e5traordinar de frumos" L@Sherill< p. 11BC< "de neimaginat si ne&erosimil su$ aspect uman" @Killiams< p. 33C. :at= c= e5plicatiile "&or$irii 3n lim$i" contemporane nu par a fi doar de natur= emotional ) psihologic=. Dac= acest fenomen nu este produs prin lucrarea Duhului Sfnt ) si faptul este demonstrat din a$undent= ) atunci el< ca manifestare "supranatural="< nu poate fi dect produsul unui dar pro&enind de la un alt fel de duh. Pentru a)l identifica mai cu preci#ie si pentru a 3ntelege mai deplin miscarea "harismatic="< nu doar ca fenomen< ci si ca "spiritualitate"< &a tre$ui s= studiem mai cu atentie sursele traditiei patristice ortodo5e. 'a tre$ui 3n primul rnd s= ne raport=m la traditia ortodo5= ascetic=< la care ne)am mai referit de1a 3n capitolele anterioare< cnd 3ncercam s= 3ntelegem atractia e5ercitat= de hinduism. Era &or$a acolo de conceptul de 3nsel=ciune dia&oleasc=. @- Dnselci nea dia+oleasc Este o pro$lem= cheie a 3n&=t=turii ascetice a 9isericii 6rtodo5e< complet a$sent= din lumea romano)catolico)protestant=< pe terenul c=reia s)a produs miscarea "harismatic=". stfel ne si e5plic=m cum o 3nsel=ciune de asemenea dimensiuni a putut s= antrene#e mase 3ntregi de "crestini"< chiar dac= doar cu numele< si cum un "profet" de felul lui Nicolae 9erdiae&< care &ine dintr)o spiritualitate ortodo5=< poate s= considere c= este a$solut esential ca "noua er= a Duhului Sfnt s= se lipseasc= cu des=&rsire de &i#iunea ascetic= asupra lumii". :at= cum. 'i#iunea ascetic= ortodo5= asupra lumii este singura de natur= s= ofere oamenilor mi1loacele de a continua s= lucre#e toat= &iata lor pentru do$ndirea Duhului Sfnt< odat= ce %)au primit prin 2aina Sfntului 9ote# si a ungerii cu Sfntul si -arele -ir. Ea este singura 3n m=sur= s= ne permit= deose$irea duhurilor @discern=mntul spiritual< duho&nicescC prin care s= ne putem p=#i de 3nsel=ciunea dia&oleasc=. "Noua spiritualitate"< la care &isa 9erdiae& si pe care o practic= de fapt "miscarea harismatic="< are o $a#= cu totul diferit=< 3n lumina 3n&=t=turii ascetice ortodo5e< ea do&edindu)se a fi o fraud=. Ca atare cele dou= conceptii sunt radical incompati$ileE ca s= accepti "noua spiritualitate" a "renasterii harismatice"< tre$uie s= respingi mai 3nti 6rtodo5ia. Si in&ers< ca s= r=mi 3n continuare cu ade&=rat crestin ortodo5< tre$uie neap=rat s= respingi hot=rt "renasterea harismatic="< care nu este altce&a dect o ortodo5ie falsificat=.

Pentru a face acest lucru mai clar< &om oferi 3n continuare 3n re#umat 3n&=t=tura 9isericii 6rtodo5e despre 3nsel=ciunea dia&oleasc=< asa cum a formulat)o Episcopul :gnatie 9riancianino&< el 3nsusi un P=rinte al 9isericii 6rtodo5e din timpurile mai apropiate de noi @secolul 7:7C. E5ist= dou= forme principale de 3nsel=ciune dia&oleasc=. Prima si cea mai spectaculoas= dintre ele apare atunci cnd cine&a se lupt= s= do$ndeasc= un 3nalt ni&el spiritual si s= se 3n&redniceasc= chiar de &i#iuni< f=r= s= se fi cur=tit 3n preala$il de patimi< $a#ndu)se e5clusi& pe 3ntelepciunea sa. *nei asemenea persoane dia&olul 3i d=ruieste "&i#iuni" pe m=sur=. E5emplele a$und= 3n 'ietile Sfintilor< carte de c=p=ti a 3n&=t=turii ascetice ortodo5e. stfel< Sfntul Nichita< episcopul No&gorodului @31 ianuarieC< s)a retras 3n pustie nepreg=tit fiind si contra sfatului staretului s=u. /=cnd astfel< nu mult dup= aceea a 3nceput s= aud= o &oce rugndu)se 3mpreun= cu el. -ai apoi i)a &or$it "Domnul" 3nsusi< trimitndu)i un "3nger" care se ruga 3n locul lui si 3l 3ndemna s= citeasc= c=rti< 3n loc s= se roage si s=)i po&=tuiasc= pe cei care &eneau la el pentru sfat. Si asa a tr=it o &reme< &=#ndu)l mereu pe "3nger" rugndu)se lng= el< iar oamenii care 3l cercetau erau coplesiti de 3ntelepciunea lui si de "darurile Duhului Sfnt" de care p=rea c= este plin< inclusi& de darul "profetiilor" care 3ntotdeauna se 3mplineau. 8nsel=ciunea s)a dat pe fat= doar 3n momentul 3n care p=rintii din mn=stire au aflat de 3mpotri&irea lui fat= de Noul 2estament< c=ci din 'echiul 2estament< pe care nu)l citise niciodat=< putea cita pe de rost. Numai prin rug=ciunile p=rintilor s)a 3ntors monahul Nichita la poc=int=. "-inunile" au 3ncetat< iar cel poc=it a a1uns mai tr#iu la m=sura sfinteniei. 2ot astfel< Sfntul :saac din Pesterile .ie&ului @14 fe$ruarieC< care a &=#ut o lumin= mare si 3n mi1locul ei pe "!ristos 3ncon1urat de 3ngeri". /=r= s= se 3nsemne cu semnul Sfintei Cruci< :saac i s)a 3nchinat si 3ndat= dia&olul a luat putere asupra lui< 3ncingndu)l 3ntr)un 1oc dr=cesc si l=sndu)l dup= aceea a$ia &iu. Si acesta a a1uns mai tr#iu< prin poc=int=< la m=sura ade&=ratei sfintenii. Sunt multe ca#uri 3n care "!ristos"< 3ncon1urat de "3ngeri"< apare unor ne&oitori 3n &edenie< d=ruindu)le puteri mari si "daruri ale Duhului Sfnt"< pentru ca apoi acesti monahi asceti 3nselati de dia&ol s= cad= 3n ne$unie sau 3n sinucidere. E5ist= 3ns= si o form= de 3nsel=ciune dia&oleasc= mai o$isnuit= si mai putin spectaculoas=< care nu ofer= &ictimelor ei &i#iuni e5traordinare< ci doar e5altate "sentimente religioase". ceasta se 3ntmpl=< dup= cum scrie Episcopul :gnatie< "atunci cnd inima doreste si se str=duieste s= o$tin= $ucuria cuget=rilor sfinte si dumne#eiesti< nefiind 3nc= preg=tit= pentru ele. Cel care nu are o inim= 3nfrnt=< cel care se $a#ea#= pe faptele sale si pe &rednicia sa< cel care nu se tine strns de 3n&=t=tura 9isericii 6rtodo5e< ci urmea#= unei alte "traditii"< pe $a#a c=reia 3si formea#= propria conceptie de &iat=< acela este st=pnit de 3nsel=ciune dia&oleasc=".

ceasta este starea si conditia spiritual= real= a adeptilor "renasterii harismatice"< 3n care ei se afl= chiar f=r= stirea lor. 'om &edea clar acest lucru e5aminndu)le practicile si conceptia si comparndu)le cu 3n&=t=tura Sfintilor P=rinti< punct cu punct. . titudinea fat= de e5perientele "spirituale" Cunoscnd foarte putin sau nimic din ade&=rata credint= si spiritualitate crestin= $a#at= pe Sfintele 2aine ale 9isericii 3ntemeiate de !ristos< pe Sfintii S=i postoli< a c=ror 3n&=t=tur= r=mne mereu &ie prin Sfintii P=rinti< cei care se ralia#= misc=rii "harismatice" nu au nici un criteriu de deose$ire 3ntre harul lui Dumne#eu si falsific=rile lui. 2oti autorii "harismatici" demonstrea#=< 3ntr)o m=sur= mai mare sau mai mic=< o lips= total= de precautie 3n atitudinile pe care le au fat= de propriile lor e5periente. *nii dintre catolici aderenti la miscarea "harismatic="< "scot dia&oli" chiar 3nainte de a cere "9ote#ul Duhului". Dar eficacitatea acestui act< cum &om &edea 3ndat=< ne aminteste de iudeii din /aptele postolilor @1><1(C< c=rora dia&olul pe care &oiau ei s=)l scoat= le r=spundeaE Pe :isus 3l cunosc si 3l stiu si pe Pa&elF dar &oi cine sunteti; Sfntul :oan Casian< unul din marii Sfinti P=rinti din pusul 6rtodo5 din secolul '< 3n "Con&or$irea despre daruri dumne#eiesti" spuneE "Cel care crede c= are darul &indec=rilor< umflndu)se de trufie< cade si mai r=u. Demonii se prefac c= sunt arsi si alungati din trupurile celor st=pniti de ei prin sfintenia oamenilor despre care< cu ade&=rat stiu c= nu sunt sfinti. Despre acestia 3n Scriptur= se spuneE Se &or ridica hristosi mincinosi< si prooroci mincinosi si &or face semne mari si minuni< ca s= am=geasc=< de &a fi cu putint=< si pe cei alesi. I I 2rad. rom. Prof. Da&id Popescu< 3n Sfntul :oan Casian< Scrieri alese < P=rinti si Scriitori 9isericesti &ol (?< Ed. :nst. 9i$lic al 9.6."< 9ucuresti< 1>>J< p. (G>. @n. tr.C "'i#ionarul" suede# Emanuel S4eden$org @secolul 7':::C< straniul precursor al re&i&alismului "spiritual" si ocult din #ilele noastre< a&ea o temeinic= si 3ndelungat= si e5perient= de @3ntreC &edere si comunicare cu spiritele. El distingea 3ntre dou= feluri de spirite< cele "$une" si cele "rele". ceste e5periente au fost recent confirmate de descoperirile unui psihiatru< care lucrea#= cu pacienti ce sufer= de halucinatii< 3n cadrul clinicii de $oli mintale din *Miah< statul California. cest psihiatru a luat 3n serios &ocile pe care le au#eau pacientii s=i si a 3ntreprins o serie de "dialoguri" cu ele @prin intermediul chiar al pacientilorC. tras conclu#ia< ca si S4eden$org< c= e5ist= dou= categorii foarte diferite de "fiinte" care intr= 3n contact cu pacientiiE una mai "3nalt=" sau "superioar=" si alta mai "1oas=" sau "inferioar=". :at= relatarea saE "'ocile inferioare seam=n= cu cele ale $eti&ilor dintr)un $ar< care scie pe cei pe care li se c=sun=< pn= la e5asperare. Ele sugerea#= pacientilor acte sca$roase si apoi 3i ceart= cnd acestia le dau atentie. Ele depistea#= punctul sla$ al constiintei si actionea#=< intermina$il asupra lui... 'oca$ularul lor este limitat< ca si

&arietatea termenilor< 3n schim$ pre#int= &ointa persistent= de a distruge... se opresc asupra fiec=rei sl=$iciuni si fiec=rei idei 3n care crede pacientul< pretind c= au puteri nem=surate< mint< fac promisiuni< toate 3n scopul de a su$mina &ointa pacientului... Spiritele inferioare sunt 3n totalitate nereligioase sau antireligioase. *nuia dintre pacienti i)au ap=rut su$ chipul dia&olilor con&entionali si chiar i s)au pre#entat chiar ca atare. 8n contrast direct cu aceste &oci stau halucinatiile de ordin superior... 'om ilustra acest contrast prin e5perienta unuia dintre pacienti. %a un moment dat a au#it niste &oci @apartinnd ordinului inferiorC certndu)se mult= &reme 3ntre ele despre modul 3n care &or s=)l omoare. Dar 3n acelasi timp< 3n timpul noptii &=#u o lumin= ca soarele apropiindu)se de el. Si)a dat seama c= era de un ordin diferit< pentru c= lumina aceea 3i respecta li$ertatea si se retr=gea cnd &edea c=)l sperie. Cnd omul a fost 3ncura1at s= se apropie de acest soare prietenos el se tre#i deodat= 3ntr)o lume a supranaturalului... 6dat=I i)a ap=rut un chip e5traordinar de puternic si de impresionant< care< parc= era al lui !ristos... *nii pacienti fac simultan e5perienta halucinatiilor de am$ele ordine si se simt prinsi la mi1loc 3ntre un iad si un rai personal. -ulti nu cunosc dect atacurile ordinului inferior. 6rdinul superior se pre&alea#= de putere asupra celui inferior< putere pe care o si demonstrea#= din timp 3n timp< dar nu suficient< 3nct s= linisteasc= mintile chinuite ale $olna&ilor... 6rdinul superior pare s= fie deose$it de 3n#estrat< de sensi$il< de 3ntelept si religios". I Kilson &an Dusen< 2he Presence of the 6ther Korlds< @Pre#ente din alte lumiC< !arper Q "o4< Ne4 +orM< 1>?4< pp. 12J)12( Crestinul ortodo5< care citeste cu p=trundere 'ietile Sfintilor si alte scrieri patristice< stie c= toate aceste spirite< fie ele "inferioare" sau "superioare"< sunt demoni< si c= deose$irea 3ntre ade&=ratele duhuri $une @3ngeriC si demoni nu se poate face pe $a#a sentimentelor si ideilor personale. "=spndita practic= a "e5orcismelor" din cercurile "harismatice" nu ofer= nici o garantie a i#gonirii reale a duhurilorF astfel de e5orcisme 3ntlnim si la samanii primiti&i< care le practic= cu succes<II si care stiu si ei c= e5ist= mai multe feluri de "duhuri"< care 3n proportie de sut= la sut=< nu sunt altce&a dect demoni< fie c= par s= fug= atunci cnd sunt i#goniti< fie c= &in atunci cnd samanii 3i in&oc= pentru a o$tine de la ei diferite puteri. II 'e#i :. !. %e4is< E5tatic "eligion< n nthropological StudD of Spirit Possession and Shamanism ) "eligia e5tatic=< Studiu antropologic despre fenomenele de posedare si despre samanism< ) Penguin 9ooMs < 9altimore< 1>?1< pp. 4(< BB< 1(G etc. si ilustratia > Desigur< nimeni nu ignor= c= "miscarea harismatic="< 3n general< este ferm orientat= contra curentelor samaniste si ocultiste contemporane. Dar s= nu uit=m c=< 3n su$tilitatea lor< dia&olii au capacitatea de a se transforma 3n "3ngeri de lumin=" @:: Cor. 11< 14C si c= ne tre$uie o mare capacitate de discern=mnt si o mare smerenie si ne3ncredere 3n e5perientele noastre "spirituale"< orict de e5traordinare ar putea p=rea ele< pentru a nu fi 3nselati. 8n fata dusmanului su$til si in&i#i$il< care duce contra omenirii un r=#$oi pe &iat= si pe moarte< credulitatea si ignoranta celor ce urmea#= mai mult sau mai putin or$este

"harismaticilor" nu este altce&a dect o in&itatie deschis=. De e5emplu< un pastor recomanda meditatia asupra unor pasa1e scripturistice si apoi notarea pe hrtie a oric=rui gnd "declansat" de lectur=< "c=ci acela este mesa1ul personal al Duhului Sfnt c=tre &oi" @Cristenson< p.13>C. Dar oricine studia#= serios spiritualitatea crestin=< stie c= "la 3nceputul &ietii monastice unii dintre necuratii draci trimit gnduri< mai ales 3ncep=torilor< cum c= ei s)ar $i#ui s= t=lm=ceasc= locuri din Sfnta Scriptur=... si asa 3i 3nseal=< 3mpingndu)i la ere#ie si hul="I. I 2he %adder of St. Nohn< Step 2GE1(2 ) 'e#i /ilocalia "om< &ol >F Sfntul :oan Sc=rarul< Scara dumne#eiescului urcus< pp 31?)3??< trad. Pr. Dumitru St=niloae Din p=cate atitudinea crestinilor ortodocsi< care se al=tur= "re&i&alismului harismatic"< nu se deose$este prin nimic de cea a protestantilor si a catolicilor. Sunt crestini ortodocsi care< 3n mod e&ident< nu cunosc deloc sau cunosc sla$ te5tele patristice si 'ietile Sfintilor< iar atunci cnd citea#= din aceste scrieri< o fac nesocotind complet conte5tul @&e#i mai 1os din Sfntul SerafimC. tractia "harismatic=" se e5ercit= mai ales prin e5perienta pe care o promite. Crestinii ortodocsi capa$ili s= disting= formele adesea foarte su$tile de 3nsel=ciune dia&oleasc= @3n care mndria cap=t= chipul smerenieiC< doar pe $a#a simtirii lor< far= s= fie 3narmati cu cunoasterea te5telor patristice sunt foarte rari. ceste deose$iri nu le pot face dect cei care duc o &iat= duho&niceasc= 3nalt= 3n rug=ciune< post si smerenie< si care au asimilat traditia &ie a Sfintilor P=rinti 3n propria lor conceptie de &iat= si 3n &ietuirea lor intim=. Cum este preg=tit deci crestinul ortodo5 3mpotri&a 3nsel=ciunii dia&olesti; El are la 3ndemn= 3ntregile scrieri de 3n&=t=tur= ale Sfintilor P=rinti inspirate de Dumne#eu< care< 3mpreun= cu Sfnta Scriptur=< pre#int= conceptia pe care< 9iserica lui !ristos o are de 1>JJ de ani 3ncoace cu pri&ire la toate posi$ilele chipuri de e5periente duho&nicesti< si pseudo duho&nicesti. 'om &edea< 3n cele ce urmea#=< c= aceast= traditie ofer= o 1udecat= foarte sigur= si lipsit= de orice fel de echi&oc la adresa pro$lemei cheie pe care o ridic= miscarea "harismatic="E posi$ilitatea unei "re&=rs=ri" generali#ate a Duhului Sfnt 3n &remurile din urm=. Dar chiar 3nainte de a trece la studierea atitudinii Sfintilor P=rinti asupra acestei contro&erse< crestinul ortodo5 se poate p=#i f=r= gres contra oric=rei 3nsel=ciuni tocmai prin aceea c= el stie nu numai c= 3nsel=ciunea e5ist=< ci stie c= e5ist= pretutindeni< chiar si 3n interiorul lui. Episcopul :gnatie scrieE "Cu totii ne afl=m 3n 3nsel=ciune. Constiinta acestui fapt ne p=#este ea 3ns=si de 3nsel=ciune. Este o mare 3nsel=ciune s= cre#i c= nu poti s= fii 3nselat". El 3l citea#= pe Sfntul 0rigorie Sinaitul< care ne a&erti#ea#=E "Nu este putin lucru s= do$ndesti 3ntelegerea e5act= a lucrurilor si s= te eli$ere#i de toate cele ce se opun

haruluiF c=ci 3nsel=ciunea dia&oleasc= se arat= de o$icei< mai ales 3ncep=torilor< su$ forma ade&=rului si a &irtutii". poi #iceE "Dumne#eu nu se sup=r= pe acela care< temndu)se de 3nsel=ciune< se p=#este pe sine cu mare fric=< ne3ncre#ndu)se< 3n semne< chiar cnd sunt de la Dumne#eu. Dimpotri&=< pe unul ca acesta Dumne#eu 3l cinsteste pentru dreapta lui socoteal=". Deci< necunoscnd nimic despre acest r=#$oi ne&=#ut si fiind total nepreg=titi pentru el< necunoscnd m=car c= e5ist= un ni&el de acti&itate 3n realitatea spiritual= care se numeste 3nsel=ciune dia&oleasc=< catolici< protestanti si crestini ortodocsi ignoranti ai propriei lor traditii ortodo5e se duc la adun=rile "harismatice" ca s= se "$ote#e" sau s= se umple cu "Duhul Sfnt". tmosfera 3ns=si a acestor adun=ri este foarte am$igu=< ea fiind declarat= intentionat "deschis=" acti&it=tii oric=ror posi$ile "spirite". :at= cum descriau niste catolici ) care sustin c= sunt mai cu $=gare de seam= dect protestantii )< unele dintre 3ntlnirile lor penticostale din mericaE "2otul se petrecea f=r= $ariere< f=r= inhi$itii... Sedeau picior peste picior direct pe podea. Doamne 3n pantaloni le1eri. *n "c=lug=r" 3m$r=cat 3n al$. *nii fumau< se ser&eau si cafele. "ug=ciunea se f=cea foarte li$er< dar 3ntr)un mod care aducea mai mult a distractie. %a asta se refereau ei cnd afirmau c= Duhul Sfnt se s=l=sluieste 3ntre ei;" :ar la o alt= 3ntrunire penticostal= catolic=E "Sem=na foarte $ine cu un cocteil< cu e5ceptia faptului c= nu se consumau $=uturi alcoolice" @"anaghan. pp. 2J>< 1(?C. Si la alte 3ntlniri "harismatice" interconfesionale< atmosfera este suficient de intim=< ca nimeni s= nu fie surprins dac= "duhul" o inspira pe o doamn= mai 3n &rst= s= se ridice 3n picioare 3n toiul unui acces de plns general si s= "danse#e..." @Sherill< p.11BC. So$rietatea unui crestin ortodo5 este 3n primul rnd i#$it= de aceast= amosfer=< din care lipseste orice element de tain= sau de cutremur< care lui 3i este att de familiar< si care decurge firesc din frica de Dumne#eu. :ar primele lui impresii sunt confirmate cu putere< cnd o$ser&= straniile efecte pe care le produce "duhul" penticostal< cnd se co$oar= peste aceast= adunare "lipsit= de constrngeri". %a aceste efecte ne &om opri 3n continuare< aduc3ndu)le 3n fata 1udec=tii sigure a 3n&=t=turii Sfintilor P=rinti ai 9isericii 6rtodo5e. 9. "eactii fi#ice care 3nsotesc e5perienta harismatic= "eactia cea mai frec&ent= a celor care se "$otea#= 3n Duhul Sfnt" este rsul. *n credincios catolic spuneE "2otul era asa de &esel 3nct< de acolo de unde sedeam pe podea< nu m= puteam a$tine s= nu rd" @"anaghan< p. 2BC. *n altulE "Sentimentul pre#entei si iu$irii lui Dumne#eu era att de puternic< 3nct 3n toat= acea 1um=tate de or= petrecut= @se#nd pe podeaC 3n capel= nu am f=cut altce&a dect s= rd de $ucurie c= Dumne#eu ne iu$este" @p. G4C. *n protestant 3i aminteste de "$ote#ul" s=uE " m 3nceput s= rd foarte tare... la fel de tare ca atunci cnd nu mai esti 3n stare nici s= &or$esti despre lucrul care pro&oac= $ucuria.

-= tineam cu minile de $urt= de atta rs< pn= cnd am c=#ut pe spate" @Sherill< p. 113C. lt protestantE "Noua lim$= pe care o primisem era 3mpletit= cu accese de &eselie din care orice inhi$itie sau team= care m= st=pneau 3n trecut disp=ruser=. Era o lim$= a rsului" @Sherill< p. 11(C. Se pot aduce nenum=rate e5emple care s= ilustre#e aceast= $i#ar= reactie la niste e5periente "spirituale"< c=ci unii apologeti "harismatici" au ela$orat chiar o 3ntreag= filo#ofie a "$ucuriei duho&nicesti" si a "ne$uniei pentru Dumne#eu"< care s= o sustin=. ceast= "filo#ofie" 3ns= nu are nimic de)a face cu Crestinismul. 8n 3ntreaga istorie a gndirii si tr=irii crestine nu se cunoaste nimic si nici nu s)a pomenit &reodat= de "rsul Duhului Sfnt". Dar tocmai acest "rs" este elementul care ne indic= precis c= "miscarea harismatic=" penticostal= este o orientare religioas= total str=in= de crestinism. El este pur lumesc si chiar p=gn< si dac= el nu se datorea#= unor reactii de tip isteric< atunci el nu se poate datora dect diferitelor grade de "posedare" din partea unuia sau mai multor #ei p=gni< care< 3n lim$a1 crestin ortodo5< se numesc dia&oli. D=m aici ca termen de comparatie e5perienta de "initiere" a unui esMimos p=gn la samanismE "8ntr#iind prile1ul acestei initieri< m= tre#eam deseori plngnd de nefericire f=r= s=)mi dau seama din ce cau#=. poi< tot din senin< m= cuprindea o $ucurie att de mare si ine5plica$il= si att de puternic=< 3nct nu m= puteam a$tine s= nu i#$ucnesc 3n cntece 3n care nu era loc dect pentru un singur cu&ntE "9ucurieH 9ucurieH" Cu oca#ia unui astfel de acces e5traordinar de $ucurie misterioas= am de&enit eu saman @&r=1itorC. Simteam si au#eam totul 3n 1urul meu 3ntr)un mod cu totul diferit. 8mi do$ndisem iluminarea... si nu numai c= puteam &edea prin 3ntunericul &ietii din 1urul meu< dar aceeasi lumin= str=lucitoare str=$=tea si din mine... si toate spiritele p=mntului< ale &=#duhului si apelor m=rii &eneau acum la mine< f=cndu)se a1utoarele mele" @%e4is< E5tatic "eligion< p. 3?C. Deci s= nu ne surprind= faptul c= un num=r att de mare de "crestini" creduli< l=sndu)se de $un= &oie prad= unor astfel de e5periente p=gne< le interpretea#= pe acestea ca fiind de esent= "crestin=". Psihologic si la suprafat=< ei r=mn 3n continuare crestini< dar de fapt< din punct de &edere adnc spiritual< ei se anga1ea#= 3n atitudini si practici distinct necrestine. Care este acum atitudinea traditiei ascetice ortodo5e fat= de asa)#isul "rs al Duhului Sfnt"; Sfintii 'arsanufie si :oan<I tr=itori 3n secolul ':< dau un r=spuns clar si lipsit de orice echi&oc unui frate monah pe care 3l chinuia aceast= pro$lem=E Nu e5ist= rs la cel care tr=ieste 3n frica de Dumne#eu. Sfnta Scriptur= spune despre ne$un c= atunci cnd rde<

3si 3nalt= glasul @:sus Sirah 21< 22F 2?< 13C< iar cu&ntul lui este plin de tul$urare si lipsit de harul lui Dumne#eu". I /ilocalia rom. &ol. 7:< trad. Pr.D. St=niloae @n. tr.C Sfntul Efrem Sirul 3n&at= si el limpedeE "sul si 3ndr=#neala sunt 3nceputul stric=rii sufletului. Dac= le &e#i pe acestea 3n tine< s= cunosti c= ai a1uns 3n adncul p=catului si f=r= 3ncetare s= te rogi lui Dumne#eu s= te i#$=&easc= din aceast= moarte... "sul alung= de la noi $inecu&ntarea ce s)a f=g=duit celor ce plng @-atei (<4C si surp= ceea ce s)a cl=dit. "sul alung= pe Duhul Sfnt< nu #ideste sufletul< necinsteste trupul. "sul alung= &irtutile< nu)si aduce aminte de moarte si nu gndeste la chinuri"II. Nu este oare e&ident ct de departe r=t=cim prin ignorarea 3n&=t=turilor de $a#= ale 6rtodo5iei; II 'e#i Proloagele pe scurt si 'ietile Sfintilor 8n timpul unui "$ote#" harismatic< lacrimile sunt o reactie tot att de o$isnuit= ca si rsul< la ni&elul reactiilor psihice cele dou= fiind de altfel 3nrudite. Ele caracteri#ea#= indi&i#ii< dar si grupuri 3ntregi de persoane @ca# 3n care nu mai sunt legate de e5perienta strict= a "$ote#ului"C< si se 3mpr=stie molipsitor f=r= &reun moti& &i#i$il @Sherill< pp. 1J>< 11?C. utorii "harismatici" nu pun aceste lacrimi pe socoteala constiintei< a st=rii de p=c=tosenie 3n care s)ar afla cei ce plngF ei nu e5plic= 3n nici un fel aceste lacrimi< l=snd s= se 3nteleag= c= le consider= o reactie normal= la atmosfera "harismatic=" din 1ur. Dar P=rintii ortodocsi< dup= cum notea#= ) Episcopul :gnatie 9riancianino&< ne 3n&at= c= lacrimile sunt adesea un semn al celei de a doua forme de 3nsel=ciune dia&oleasc=. Sfntul :oan Sc=rarul< enumernd diferitele st=ri care pricinuiesc lacrimile< dintre care unele sunt rele< iar altele $une< ne 3ndeamn=E "S= nu cre#i lacrimilor tale< pn= ce nu)ti &ei fi cur=tit des=&rsit sufletul de patimi". iar despre un anumit fel de lacrimi el spune r=spicatE "%acrimile lipsite de ratiune nu sunt proprii naturii rationale< ci numai celei irationale" @treapta a ?)aC. Pe lng= rs sau plns sau amndou= la un loc< "$ote#ul cu Duhul Sfnt" mai d= nastere la reactii cum ar fiE c=ldura r=spndit= 3n tot trupul< multe feluri de tremur=turi si contorsion=ri< c=deri pe 1os. tragem atentia c= oferim aici doar e5emple de reactii o$isnuite 3n rndurile protestantilor si catolicilor @care practic= cultul "harismatic"< n.tr.C nu si cele care se 3ntlnesc la sectele penticostale e5tremiste si care sunt cu mult mai spectaculoase si mai de#l=ntuite. "Cnd @pastorul respecti&C si)a pus minile pe crestetul meu< am simtit ca si cum pieptul mi s)ar fi ridicat 3n=untrul capului. u 3nceput s=)mi tremure $u#ele< iar mintea mea s=)si piard= pentru fractiuni de secund= controlul. poi am 3nceput s= rn1esc". @"anaghan< p. G?C. *n altul "nu a a&ut nici un fel de emotie dup= e&eniment< dar a simtit o mare c=ldur= 3n corp si o sen#atie de $ine" @"anaghan< p. >1C. lt= m=rturieE "De 3ndat= ce am 3ngenunchiat< am 3nceput s= tremur... Si deodat= m)am

umplut de "Duhul Sfnt" si mi)am dat seama c= "Dumne#eu este ade&=rat". poi am 3nceput s= rd si s= plng 3n acelasi timp. *rm=torul moment pe care mi)l amintesc este c= #=ceam 3ntins 3n fata altarului si c= eram plin de pacea lui !ristos". @"anaghan< p. 34C. ltulE "-inile mele care de o$icei sunt reci din cau#a unei circulatii proaste< mi)au de&enit calde si umede. m simtit c= m= 3n&=luie o c=ldur=". @"anaghan<p. 3JC. *n mem$ru al "-isc=rii lui :sus" spuneE " m simtit c= ce&a 3ncepe s= i#&orasc= din mine si deodat= am 3nceput s= &or$esc 3n lim$i" @6rtega< p. 4>C. *n apologet "harismatic" su$linia#= c= asemenea e5periente sunt tipice la cei care se "$otea#= cu Duhul"< "$ote#" care creea#= adesea "reactii su$iecti&e la respecti&ele persoane< prin care acestea simt 3n chip minunat apropierea de Domnul. cest sentiment de 3nchinare si de adoratie este att de puternic< 3nct el nu se poate mentine 3n limitele unor restrictii de e5presie impuse de eticheta societ=tii noastre occidentaleH De aceea 3n astfel de momente< unii tremur= &iolent< altii 3si ridic= minile spre Domnul< altii 3si ridic= &ocea dincolo de 3n=ltimea normal=< iar altii cad pe 1os" @%illie< p. 1?C. Nu stim ce s= ne mire mai tareE totala discrepant= dintre asemenea manifest=ri isterice si ade&=rata e5presie a cinstirii si 3nchin=rii la Dumne#eu 3n duh si 3n ade&=r< sau incredi$ila ne$unie< care 3i face pe acesti oameni s= pun= contorsiunile lor pe seama actiunii "Duhului Sfnt"< a "inspiratiei di&ine" si a "p=cii lui !ristos". Cert este c= acesti oameni< din punct de &edere spiritual si religios< nu sunt numai total lipsiti de c=l=u#ire si de e5perient=< dar ei sufer= din capul locului< din acest punct de &edere< de un "analfa$etism" a$solut. Nu se cunoaste 3n 3ntreaga istorie a Crestinismului 6rtodo5 nici o asemenea e5perient= "e5tatic=" produs= de Duhul Sfnt. Este ne$unie din partea unor apologeti "harismatici" s= 3ndr=#neasc= s= compare aceste reactii infantile si isterice< care sunt la 3ndemna a$solut a oricui< cu descoperirile dumne#eiesti de care s)au 3n&rednicit marii sfinti< precum Sfntul postol Pa&el pe drumul Damascului sau Sfntul :oan E&anghelistul 3n insula Patmos. cesti sfinti au c=#ut 3ntr)ade&=r cu fala la p=mnt< dar 3naintea ade&=ratului Dumne#eu @f=r= s= se contorsione#e si cu sigurant= f=r= s=)i apuce rsulC< 3n timp ce pseudocrestinii nu fac altce&a dect s= se lase miscati de un duh in&adator si s= se 3nchine doar la ei 3nsisi. Cu&iosul -acarie de la 6ptina 3i scria unei persoane care se afla 3ntr)o asemenea stareE "0ndind c= &ei afla iu$irea lui Dumne#eu 3n sentimente consolatoare< tu nu)% cauti pe Dumne#eu< ci pe tine 3nsuti< adic= propria ta consolare< si ocolesti ade&=rata cale a suferintei care duce la El< pentru c= te socotesti pierdut f=r= aceast= consolare"I. I Staretul -acarie de la 6ptina< !ar$in 1>4J< p. 1JJ< rus Dac= aceste e5periente #ise "harismatice" sunt 3ntr)ade&=r religioase< atunci ele sunt de natur= p=gn=F c=ci ele par s= corespund= e5act tipului de initiere mediumistic=< care se

numeste "e5perienta de posedare spiritual=" si care este produs= de "o fort= ce apare din=untru si care 3ncearc= s= pun= st=pnire pe persoana respecti&=" @.och< 6ccult 9ondage< p. 44C. Desigur< nu toate "$ote#urile cu Duhul" sunt att de e5tatice ca unele din cele amintite pn= 3n pre#ent @desi e5ist= altele cu mult mai e5taticeC. Dar chiar si acestea concord= cu practicile spiritisteE "Cnd spiritele 3ntmpin= un medium prietenos< cu o minte pasi&= si supus=< ele intr= linistite 3n acea persoan= ca la ele acas=. Cnd< dimpotri&=< psihicul persoanei respecti&e nu este perfect supus< sau pasi&itatea mintii nu este total=< atunci ele intr= mai mult sau mai putin fortat< ceea ce se reflect= 3n contorsion=ri ale fetei si 3n tremurul mem$relor respecti&ului medium" @9lacMmore< Spiritism< p. >?C. 2otusi ca#urile acestea &oluntare de "posedare" nu tre$uie confundate cu ade&=ratele demoni#=ri< prin care duhuri necurate intr= si r=mn permanent 3n persoane< producnd reactii fi#ice si psihice pe care sursele "harismatice" nu par s= le indice. "Posedarea" mediumistic= este temporar= si partial=< mediumul consimtind s= fie "folosit" 3ntr)un anumit mod de c=tre spiritul la dispo#itia c=ruia se pune. 8ns=< ceea ce te5tele "harismatice" las= s= se 3nteleag= clar< este c= asemenea e5periente ) atunci cnd sunt reale si nu simple produse ale autosugestiei ) nu presupun doar e5ersarea sau antrenarea 3n &ederea de#&olt=rii unei anumite aptitudini mediumistice< ci ele 3nseamn= 3ntr)ade&=r posedare real= din partea unui duh. Deci au dreptate cei care sustin c= se simt "plini de duh" ) cu singura diferent= c= nu Duhul Sfnt este acela care 3i umpleH Episcopul :gnatie 9riancianino& d= mai multe e5emple de reactii fi#ice ce apar de o$icei la cei care cad prad= 3nsel=ciunii demonice. *n anume monah care tremura si scotea sunete ciudate socotea c= acestea sunt "roadele rug=ciunii". ltul< care prin rug=ciunea e5tatic= pe care o practica simtea o c=ldur= att de mare 3n corp< 3nct nu a&ea ne&oie de haine c=lduroase 3n timpul iernii< c=ldura corpului lui putea fi simtit= chiar si de cei din 1ur. Ca principiu general< Episcopul :gnatie spune c= cel de)al doilea mod de 3nsel=ciune dia&oleasc= se arat= printr)o "c=ldur= p=timas= si material= a sngelui". "Comportamentul misticilor latini a fost 3ntotdeauna de tip e5tatic< din cau#a acestei c=lduri p=timase< cu deose$ire trupeasc=". C=ldura "material=" a sngelui< ca semn al celor care s)au l=sat 3nselati de dia&ol< tre$uie deose$it= de c=ldura duho&niceasc= a acelora care au do$ndit cu ade&=rat Duhul Sfnt< asa cum a fost de e5emplu Sfntul Serafim de Saro&. Dar Duhul Sfnt nu se do$ndeste prin e5periente "e5tatico)harismatice". El se do$ndeste pe calea lung= si ane&oioas= a luptei ascetice< prin rug=ciune< post< si smerenie< pe "calea suferintelor" Crucii 3n 9iserica lui !ristos< asa cum ne 3n&at= toti Sfintii P=rinti. C. "Darurile spirituale" care 3nsotesc e5perienta "harismatic="

&anta1ul de $a#= pe care 3l in&oc= adeptii "renasterii harismatice" este acela al do$ndirii unor daruri "spirituale"< 3ntre care se num=r= 3n primul rnd o nou= putere si o nou= 3ndr=#neal= "spiritual=". 8ndr=#neala este dat= chiar de "e5perienta harismatic=" 3n sine< de a c=rei realitate nici nu ne 3ndoim. Ne 3ndoim doar de interpretarea pe care "harismaticii" o dau acestei e5periente. :at= cte&a ilustr=riE "Nu am ne&oie s= cred 3n Cinci#ecime deoarece am &=#ut)o" @"anaghan< p. 4JC. " m 3nceput s= am sentimentul c= stiu e5act ce tre$uie s= spun celorlalti si ce anume au ei ne&oie s= aud=... m 3nteles c= Duhul Sfnt 3mi d= cu ade&=rat 3ndr=#neal= s= o spun< iar efectul spuselor mele era foarte puternic" @i$id.< p. G4C. "Eram att de ferm con&ins c= Duhul se &a tine de cu&nt< 3nct m= rugam f=r= s= tin cont de &reun "dac=". -= rugam fiind sigur c= &ointa mea &a fi 3ndeplinit=" @i$id.< p. G?C. S= ascult=m acum si m=rturia unui "ortodo5"E "Ne rug=m s= primim 3ntelepciune si de&enim 3ntelepti 3n Domnul. Ne rug=m pentru iu$ire< si simtim imediat iu$ire pentru toti oamenii. Ne rug=m pentru &indec=ri< si ne facem s=n=tosi. Ne rug=m pentru minuni si< prin credint=< am &=#ut minuni 3ntmplndu)se 3n mi1locul nostru. Ne rug=m pentru semne si le primim. Ne rug=m 3n lim$i cunoscute si 3n lim$i necunoscute" @%ogos< aprilie< 1>?2< p.13C. :at= cum< ceea ce se o$tine 3n traditia ascetic= ortodo5= prin ani lungi de ne&oint=< prin credint= fier$inte si trea#= si din mila lui Dumne#eu< pretind unii c= se cstig= c3t ai clipi din ochi prin e5perienta "harismatic=". C= Sfintilor postoli si -ucenici li se d=ruia< printr)un har special al lui Dumne#eu< o mare 3ndr=#neal= 3n &estirea cu&ntului %ui< este foarte ade&=rat. 8ns= este de rs dorinta unora< care nu au nici o idee despre ceea ce 3nseamn= harul dumne#eiesc< de a se pretinde compara$ili cu acesti mari sfinti. 9a#ndu)se pe o e5perient= care este de fapt o 3nsel=ciune< 3ndr=#neala "harismaticilor" nu este dect o imitatie 3nfier$ntat= de tip "re&i&alist" a ade&=ratei 3ndr=#neli crestine si care constituie un semn sigur si distincti& c= cel care o are se afl= prad= 3nsel=ciunii "harismatice". Episcopul :gnatie atrage atentia c= "3ncrederea 3n sine si 3ndr=#neala sunt &i#i$ile la cei care au c=#ut prad= 3nsel=ciunii dia&olului< si care au impresia c= sunt sfinti sau c= se afl= pe calea 3naint=rii duho&nicesti". "Cei care sufer= de aceast= 3nsel=ciune< au un stil e5traordinar de pomposE ei sunt parc= 3m$=tati de propria lor sine< &=#nd 3n aceasta< tocmai din cau#= c= se 3nseal= pe ei 3nsii< un semn de mare har. Ei nu mai pot iesi din marea lor mndrie si $una lor p=rere fat= de ei 3nsisi. *nii ca acestia sunt socotiti smeriti doar de cei care 1udec= dup= aparente< iar nu dup= roade". 8n afar= de "&or$irea 3n lim$i" propriu)#is=< cel mai frec&ent dar "supranatural" pe care 3l cap=t= cei "$ote#ati 3n Duhul" este receptarea direct= a "mesa1elor de la Dumne#eu"< care se face 3n forma "profetiilor" si a "t=lm=cirilor" sau @a "interpret=rilor"C. :at= ce spune o tn=r= catolic= despre prietenii ei "harismatici"E "Pe cti&a dintre ei i)am &=#ut &or$ind 3n lim$i< si< uneori 3ntelegeam ce spun. Erau 3ntotdeauna mesa1e de alinare

si $ucurie 3n Domnul". :at= ideea unei alte "t=lm=ciri"E "Erau transmise 3ns=si cu&intele lui Dumne#eu< 3ntr)un mesa1 de mngiere" @"anaghan< p.32C. 8ndr=#neala acestor mesa1e nu cunoaste limite. 8n cadrul altei adun=ri< "o femeie a anuntat c= &a transmite un "mesa1 de la Dumne#eu"< pe care l)a redat &or$ind la persoana 3nti" @i$id.< p.2C. *n protestant "harismatic" notea#= c= 3n astfel de mesa1e "cu&ntul lui Dumne#eu se transmise f=r= nici un fel de intermediere... Cu&ntul se poate transmite $rusc prin oricine dintre cei de fat=< astfel 3nct mereu se aude cte un "asa gr=ieste Domnul"< din mi1locul adun=rii. De cele mai multe ori aceste mesa1e sunt rostite la persoana 3ntiF un altul foarte des au#it esteE " m &enit s= &= $inecu&nte#" @Killiams< p.2?C. Sistemati#=m acum cte&a dintre "profetiile" si "t=lm=cirile" cele mai caracteristice e5emplificate de propaganda "harismatic="E 1./iti asemenea copacului ce se apleac= dup= &ointa lui< care 3si 3nfige r=d=cinile 3n puterea lui< si care atinge cu ramurile sale iu$irea si lumina lui" @/ord< p.3(C. 2. " sa cum Duhul Sfnt a um$rit pe -aria< care a luat 3n pntece pe :isus< tot asa Duhul Sfnt sufl= peste &oi si :isus apare 3n mi1locul &ostru" ) mesa1 transmis 3n lim$i de c=tre un romano)catolic si "t=lm=cit" de un protestant. 3. "Pasii celui care a str=$=tut ulitele :erusalimului sunt 3n urma noastr=. Pri&irea sa 3i &indec= pe cei care &in c=tre el si 3i ucide pe cei care fug de el" ) mesa1 special la adresa unui mem$ru al respecti&ului grup de rug=ciune. 4. "'= 3ntind mna. Nu tre$uie dect s= mi)o dati pe a &oastr= si eu &= &oi conduce". celasi mesa1 se d=duse cu cte&a minute mai de&reme unui preot romano)catolic< care se afla 3ntr)o camer= al=turat=. El si l)a notat si< intrnd 3n camera de rug=ciune< l)a au#it repetndu)se identic< cu e5act aceleasi cu&inte pe care le notase pe carnetel @"anaghan< p.(4C. (. "Nu te tul$ura< sunt multumit de calea pe care ai luat)o. 8ti este greu< dar prin aceasta aduci mult= mngiere altuia". cest mesa1 a linistit una din persoanele pre#ente care era 3ngri1orat= din pricina unei hot=rri dificile pe care tocmai o luase @Sherill< p.BBC. G. "Sotia mea a intrat si a 3nceput s= cnte la org=. Deodat= Duhul lui Dumne#eu a co$ort asupra ei< f=cnd)o s= &or$easc= 3n lim$i si s= profeteasc=E "/iul meu< sunt cu tine. Pentru c= mi)ai fost credincios 3n lucrurile mici< te &oi r=spl=ti folosindu)te la lucruri mai mari. 2e c=l=u#esc< tinndu)te de mn=. Eu te c=l=u#esc< nu te teme. Esti tinta &ointei -ele. Nu pri&i nici la stnga< nici la dreapta< ci continu= cum ai 3nceput". ceast= "profetie" a fost 3nsotit= de o "&edenie" care a determinat crearea unei foarte mari si influente fundatii penticostale< su$ numele de "/ull 0ospel 9usiness -enLs /ello4ship :nternational" @/r=tia international= e&anghelic= a oamenilor de afaceriCI. I %ogos Nournal< Sept. ) 6ct.< 1>?1< p.14<

9a#ndu)ne pe declaratiile martorilor oculari< am putea crede c= 3ntr)ade&=r aceste profetii tin de paranormal si c= nu pot fi pe de)a 3ntregul in&entate. Dar oare Duhul Sfnt se foloseste de asemenea c=i artificiale pentru a comunica cu oamenii; @"=spunsul este afirmati& 3n ca#ul "duhurilor" in&ocate la sedintele de spiritismHC. Cum se face c= lim$a1ul 3n care se comunic= aceste mesa1e este att de monoton si stereotip si nu mai nuantat dect cel 3n care li se ghiceste &iitorul la automatele cu fis= de prin cafenelele americane; De ce sunt aceste mesa1e att de &agi si de lipsite de su$stant=; Ele reflect= 3ntr)ade&=r c= sunt rostite 3n stare de inconstient=. De ce sunt ele 3ntotdeauna mesa1e "de mngiere< de $ucurie si alinare< de linistire" si 3n mod e&ident lipsite de orice continut dogmatic sau profetic ) ca si cnd "duhul" ar fi foarte multumit de faptul c= aceste adun=ri sunt non)confesionale; Si la urma urmei cine este aceast= ciudat= si a$stract= persoan=< acest "eu" care &or$este; 6are gresim dac= aplic=m acestui fenomen cu&intele unui ade&=rat prooroc al lui Dumne#eu;E S= nu &= l=sati am=giti de proorocii &ostri si de ghicitorii &ostri care sunt 3n mi1locul &ostru< ...pentru c= &= proorocesc minciun= si Eu nu i)am trimis< #ice Domnul @:eremia 2><B)>C. sa cum cel "$ote#at 3n Duhul" poate &or$i 3n lim$i< nu doar 3n timpul adun=rilor de rug=ciune< ci si acas= 3n rug=ciunile lui particulare< tot asa< chiar dup= ce p=r=seste atmosfera casei de rug=ciune< el are adesea "re&elatii" personale< aude &oci si este 3nsotit de "pre#ente" tangi$ile. :at= cum 3si descrie un "profet" al "misc=rii harismatice" o astfel de e5perient=E "-= tre#isem dintr)un somn adnc si odihnitor la au#ul unei &oci clare si destul de ridicate...care a rostit clarE "Dumne#eu nu are nepoti"... poi am a&ut sentimentul c= mai este cine&a 3n camera mea< a c=rui pre#ent= 3mi f=cea $ine. Deodat= mi)am dat seamaE 2re$uie s= fi fost Duhul Sfnt< cel care)mi &or$ise" @Du Plessis< p. G1C. Ce e5plicatie am putea g=si pentru astfel de e5periente; Sfntul :gnatie 9riancianino& scrieE "Cel care este &ictima unei astfel de 3nsel=ciuni 3si 3nchipuie @3nchipuirea sau imaginatia fiind si ea o form= de 3nsel=ciune dia&oleasc=C c= este plin de darurile Sfntului Duh. ceast= 3nchipuire este alc=tuit= din conceptii si sentimente false< ceea ce 3nseamn= c= apartine cu des=&rsire tat=lui si c=peteniei falsului si a minciunii< adic= dia&olului. Cel care< rugndu)se< se str=duieste s= descopere in inima sa sentimentul omului nou< nea&nd 3nc= nici o posi$ilitate de a reusi< &a su$stitui acestui sentiment simtiri false scornite de inima lui< c=rora dia&olul nu 3ntr#ie s= li se al=ture. El 3i &a insufla respecti&ei persoane 3ncredere 3n scornelile sale pe care le &a 3nt=ri cu ale lui proprii< dia&olesti< f=cndu)l s= cread= c= sunt trimise de sus ) credint= @sau conceptC ce corespunde perfect sentimentelor 3nchipuite ce i)au premers". Este e5act fenomenul pe care l)au o$ser&at cei care au studiat spiritismul. Pentru cel care practic= cu serio#itate spiritismul @si nu este &or$a doar de mediumuri ca atareC< soseste

un moment cnd 3ntreaga aceast= "spiritualitate"< care culti&= pasi&itatea mintii si deschiderea fat= de actiunea "duhurilor"< chiar atunci cnd este &or$a de moduri aparent ne&ino&ate de recreere< cum ar fi practicarea 1ocurilor de ghicire a &iitorului< duce ine&ita$il la transformarea respecti&ei persoane 3ntr)un om demoni#at. Este momentul 3n care acestui om 3ncep s= i se 3ntmple lucruri "supranaturale"I. I 'e#i 9lacMmore< Spiritism< pp. 144)1?(< 3n care se &or$este despre un preot romano) catolic care era urm=rit fi#ic de o t=$lit= de ghicit ) actionat=< $ine3nteles< de un dia&ol ) tocmai 3n perioada 3n care 3ncerca s= renunte la acest mod de recreereH 8n cadrul "renasterii harismatice"< acestui moment de tran#itie 3i corespunde "$ote#ul cu Duhul Sfnt" care< atunci cnd 3si face efectul< marchea#= momentul 3n care auto3nselarea de&ine 3nsel=ciune dia&oleasc=< &ictima "harismatic=" fiind de atunci 3ncolo &irtual asigurat= c= 3nchipuitele sale "sentimente religioase" &or fi 3ntmpinate de 3nsusi "Duhul" si c= &a 3ncepe de acum 3nainte o &iat= plin= de "minuni". D. Noua "re&=rsare" a Duhului Sfnt 8n general< adeptii "misc=rii harismatice"< asa cum o afirm= ne3ncetat ei 3nsisi< au sen#atia c= sunt "plini de Duhul". "-= simteam un om nou< curat si li$er si cu des=&rsire plin de Duhul Sfnt" @"anaghan< p.>BC. "2otul a 3nceput cu $ote#ul Duhului< cnd am 3nceput s=) mi dau i eu seama ce 3nseamn= s= ai cu ade&=rat &edenii despre &iata 3n Duhul. Este 3ntr) ade&=r o &iat= plin= de minuni... 3n care te umpli mereu de iu$irea de &iat=)d=t=toare a Domnului" @"anaghan< p.G(C. 2oti 3si caracteri#ea#= st=rile spirituale in&aria$il cu aceleasi cu&inte< aceleasi propo#itii stereotipe. Dup= un preot catolic< "toat= lumea p=rea s= fie cuprins=< f=r= e5ceptie< de o mare $ucurie si pace ) era efectul atingerii Duhului" @"anaghan< p. 1B(C. *n grup harismatic interconfesional afirma c= scopul mem$rilor s=i este "s= arate si s= duc= pretutindeni iu$irea lui !ristos< pacea si $ucuria< oriunde s)ar afla ei" @:nter Church "ene4alC. 6dat= intrati 3n aceast= stare "spiritual=" @3n care< 3n mod semnificati&< termenii poc=int= sau mntuire sunt rareori pomenitiC< multi reusesc s= a1ung= la mari "3n=ltimi". ,ice un catolicE "Duhul crestea 3n mine uneori pe durate foarte lungi @de mai multe oreC 3n care m= aflam propriu)#is 3n e5ta#F 1ur c= am simtit cu anticipatie gustul 8mp=r=tiei Cerurilor" @"anaghan< p.1J3C. 9iserica 6rtodo5= respinge total aceste practici si "misc=ri harismatice" sectare< care sunt am=giri dia$olice din &eacurile de pe urm=< ce 3nseal=. 3n diferite chipuri si forme pe cei ce s)au rupt de 9iserica lui !ristos 3ntemeiat= de Duhul Sfnt. C= cei ce nu ascult= de 9iseric= si de Sfintii postoli si nu au cele sapte 2aine< Sfnta %iturghie< Preotia si Sfnta Cruce< nu pot a&ea Duhul Sfnt< ci numai duhul dia&olului. Dup= cu&ntul Episcopului :gnatie 9riancianino&< 3nsel=ciunea< cunoscut= su$ numele de

3nchipuire< se hr=neste din in&entarea unor simtiri false sau st=ri de har< care dau nastere la o conceptie complet eronat= asupra &ietii duho&nicesti. 8n acest mod se in&entea#= mereu st=ri pseudo)spirituale< cel 3nselat are mereu sen#atia c= se afl= 3n intimitatea lui :isus si c= discut= cu El< are mereu "re&elatii mistice"< aude &oci< simte $ucurii... Din aceast= acti&itate sngele primeste o miscare 3nsel=toare si p=c=toas=< care este luat= drept $ucurie plin= de har< care 3m$rac= haina umilintei< a piet=tii si 3ntelepciunii". Spre deose$ire de formele mai spectaculoase de 3nsel=ciune dia&oleasc=< 3nchipuirea< "desi face mintea s= cad= 3n cele mai teri$ile greseli< nu o 3mpinge 3ns= pn= la ne$unie des=&rsit="< astfel 3nct aceast= stare poate s= dure#e ani 3ndelungati sau chiar o &iat= 3ntreag= f=r= ca cel 3n cau#= s=)si dea seama. ceast= stare pl=cut= plin= de c=ldur= si chiar de fer&oare< echi&alea#= 3ns= cu o sinucidere spiritual=< c=ci cel care sufer= de ea este de fapt cu des=&rsire or$it si nu &ede starea real= a &ietii lui sufletesti. Spune iar=si Episcopul :gnatieE "8nchipuindu)si c= este plin de har< el nu mai poate primi niciodat= harul... Cel care 3si atri$uie daruri duho&nicesti este 3mpiedicat de chiar 3nchipuirea lui de la primirea harului dumne#eiesc< deschi#ndu)si 3n schim$ larg inima patimilor si dia&olilor". /iindc= tu #iciE Sunt $ogat< si m)am 3m$og=tit si de nimic nu am ne&oieH Si nu stii c= tu esti cel tic=los si &rednic de plns< si s=rac si or$< si golH @ poc. 3<1?C. Cei atinsi de $oala 3nsel=ciunii "harismatice" nu se simt doar "co&rsiti de duh"F ei "&=d" chiar si 3n 1urul lor 3nceputul unei "noi ere" @ne4 ageC a "re&=rs=rii Duhului Sfnt"< ) cre#nd c= "lumea se afl= 3n pragul unei mari destept=ri spirituale" @%ogos< /e$. 1>?2< p.1BC si a&nd 3n permanent= pe $u#e cu&intele profetului :oilE '=rsa)&oi Duhul -eu peste tot trupul @3<1C. Crestinul ortodo5 3ns= stie c= aceast= profetie se refer= 3n general la &remurile din urm=< care au 3nceput chiar cu &enirea -ntuitorului< cu deose$ire la Cinci#ecime @/apte< 2C si la sfintii 9isericii 6rtodo5e care au cu ade&=rat harul Duhului Sfnt< din $elsug< asa cum sunt si sfintii :oan de .ronstadt si Nectarie de Eghina< care au f=cut multe minuni< chiar 3n acest corupt secol 77. 8n conceptia "harismaticilor" din #ilele noastre< 3ns=< minunile sunt ce&a la 3ndemna oricui. 6ricine poate s= &or$easc= 3n lim$i< numai s= &reaF e5ist= si manuale care stau la dispo#itia doritorului< e5plicndu)i cum s= fac=. Ce spun 3ns= Sfintii P=rinti ai 9isericii 6rtodo5e< cu pri&ire la do$ndirea harului; Potri&it Episcopului :gnatie< darurile Duhului Sfnt "se s=l=sluiesc doar 3n crestinii ortodocsi care au a1uns la des=&rsirea crestin=< care s)au cur=tit si care s)au preg=tit mai dinainte prin poc=int=". Ele sunt "d=ruite Sfintilor lui Dumne#eu numai dup= $un=&oint= a Sa si prin lucrarea Sa<

si nu prin dorinta sau putinta oamenilor. Ele sunt d=ruite e5trem de rar si pe neasteptate< 3n ca#uri de e5trem= ne&oie< si prin purtarea de gri1= minunat= a lui Dumne#eu ) si niciodat= la 3ntmplare" @Sfntul :saac SirulC. "2re$uie s= mai stim c= 3n &remurile noastre aceste daruri sunt acordate cu mare moderatie< din cau#= c= a sl=$it credinta lumii crestine 3n general< ele slu1ind 3n 3ntregime tre$uintei mntuirii. Dimpotri&=< "3nchipuirea" @imaginatiaC 3si re&ars= "darurile" f=r= mult= #=$a&= si 3n cantit=ti nelimitate". < 8ntr)un cu&nt< "duhul" care)si re&ars= darurile asupra acestui neam desfrnat< corupt si 3nselat de secole de ere#ie si pseudo)pietate< asupra acestui neam care caut= "semne" si minuni< nu este Duhul lui Dumne#eu. cesti oameni rupti de 9iserica &ie a lui !ristos nu au cunoscut niciodat= ce este Duhul lui Dumne#eu si niciodat= nu : s)au 3nchinat %ui. Ei sunt att de departe de ade&=rata duho&nicie 3nct< pri&iti cu ochii so$ri ai 6rtodo5iei< ei nu sunt 3n stare dect s= 3ngne 3n mod hulitor ade&=rata credint= prin psihismul< emotionalismul si uneori chiar demonismul lor. " de&=rata tr=ire duho&niceasc= ) scrie Episcopul :gnatie ) omul trupesc nu o poate e5prima 3n cu&inte. Prin cu&inte nu se pot e5prima dect simtirile de1a cunoscute de inim=< 3n timp ce tr=irea duho&niceasc= este cu totul str=in= de inim=< care nu cunoaste dect sentimentele emotionale si trupesti. 6 astfel de inim= nici nu stie m=car ce este e5istenta unei tr=iri duho&nicesti".

VIII- #O4#LU0IE , DU2UL VREMILOR DE 5E URMA

;- (RE4ASTEREA 2ARISMATI#A( #A SEM4 AL VREMILOR "Pn= la sfrsitul acestui &eac nu &or lipsi de pe p=mnt alesii lui Dumne#eu< dar nu &or lipsi nici slugile satanei. Dar 3n &remurile din urm=< cei care 3ntr)ade&=r 8l &or slu1i pe Dumne#eu cu credint=< o &or face reusind s= se ascund= de oameni< 3n mi1locul c=rora nu se &or mai lucra semne si minuni dumne#eiesti ca 3n #iua de a#i.< cei alesi ai &remurilor din urm= 3si &or lucra mntuirea din mi1locul lumii si ascunsi de ea< 3n smerenie< iar 3n 8mp=r=tia Cerurilor ei &or fi mai mari dect P=rintii f=c=tori de minuni din &echime. C=ci 3n acele timpuri nimeni nu &a mai lucra semne minunate 3n fata ochilor oamenilor< care s= 3nc=l#easc= inimile lor de focul dumne#eiesc si s=)i 3ndemne pe calea ane&oioas= a mntuirii. -ulti dintre oameni< st=pniti fiind de duhul necurat al nestiintei &or c=dea 3n pr=pastie< r=t=cind pe calea cea larg= pe care multi merg". Profetia Sf. Nifon de Constantiana< din insula Cipru . 6 "Cinci#ecime f=r= !ristos" " Pentru crestinii ortodocsi fenomenul contemporan al "&or$irii 3n lim$i" este si el un "semn"F dar nu este semnul 3nceputului E&angheliei mntuirii pentru toate popoarele< ci semn al sfrsitului ei. Crestinului ortodo5 cu mintea trea#= nu)i &a &eni greu s= le dea dreptate apologetilor "misc=rii harismatice"< care &estesc c= "noua re&=rsare a duhului

aduce cu sine sfrsitul acestui &eac".I Dar Duhul gr=ieste l=murit c=< 3n &remurile cele de apoi< unii se &or dep=rta de credint=< lund aminte la duhurile cele 3nsel=toare si la 3n&=t=turile demonilor @: 2im. 4<1C. I Pr. Euse$ius Stephanou 3n %ogos< pril< 1>?2< p.3 De asemenea mai stim c= sunt duhuri dia&olesti< f=c=toare de semne si care se duc la 3mp=ratii lumii 3ntregi< s=)i adune la r=#$oiul #ilei celei mari a lui Dumne#eu< tottiitorul @ poc. 1G<14C. Sfnta Scriptur= si Sfintii P=rinti ne spun limpede c= duhul &remurilor de pe urm= nu &a fi unul de "renastere spiritual=" si de "re&=rsare a Sfntului Duh"< ci dimpotri&=. C= &om a&ea de)a face cu o aposta#ie aproape generali#at=< a&nd forme att de su$tile< 3nct pn= si cei alesi &or fi 3n pericol s= fie 3nselati. C= dreapta credint= crestin= aproape &a disp=rea de pe fata p=mntului< cum citim 3n Sfnta E&anghelieE Dar /iul 6mului cnd &a &eni< &a g=si oare credint= pe p=mnt; @%uca 1B<BC. Satan este cel care &a fi de#legat 3n &remurile din urm= @ poc. 2J<3C< 3n scopul celei mai mari si mai de pe urm= re&=rs=ri a r=ului pe p=mnt. "-iscarea harismatic="< produs al unei lumi lipsite de 2aine si de har< al unei lumi ce 3nsetea#= dup= "semn"< f=r= s= fie 3n stare "s= deose$easc= duhurile" prin care se fac aceste semne< este ea 3ns=si un "semn" al lumii aposta#iate 3n care tr=im. Ct despre miscarea ecumenic=< ea r=mne 3n continuare o miscare a "intentiilor" si a "faptelor $une"< ce eman= dintr)un umanitarism anemic si lipsit de su$stant=. Ce se &a 3ntmpla< 3ns=< atunci cnd lui i se &a al=tura o miscare care s= ai$= cu ade&=rat "putere"; Cnd misc=rea ecumenic= &a fi cu ade&=rat 3nsotit= de tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase @:: 2es. 2<>C< atunci &a mai fi cine&a capa$il s= i se opun=; C=ci "miscarea harismatic="< la ora actual=< de&ine sal&area unui ecumenism 3mpotmolit< 3n scopul de a)l 3mpinge spre telul final. :ar acest tel< adic= "refundamentarea 9isericii lui !ristos"< dup= cum am &=#ut< nu este unul de natur= "crestin=". ceasta este doar o fa#= 3n atingerea ade&=ratului scop< care este cu mult mai largE instaurarea unei "unit=ti spirituale" a tuturor religiilor pe p=mnt< care s= 3nglo$e#e 3ntreaga omenire. Cu toate acestea< urm=torii "renasterii harismatice" sunt con&insi c= e5perienta lor este "crestin="F cel mai adesea sunt oameni pe care nu)i interesea#= ocultismul sau religiile orientale. 6ameni care< f=r= 3ndoial=< pri&esc cu indignare faptul c= am comparat< pe parcursul acestei c=rti< "renasterea harismatic=" cu spiritismul. Este ade&=rat c=< din punct de &edere religios< "renasterea harismatic=" se afl= oarecum pe o treapt= superioar= spiritismului< care este produsul celui mai grosolan tip de superstitie si credulitate. Este< de asemenea< ade&=rat c= tehnicile ei sunt 3ntruct&a mai rafinate iar sen#atiile finale sunt mai $ogate si mai usor de o$tinut. Si c= 3ntreaga ideologie a "misc=rii harismatice" 3i confer= aparenta de a fi crestin= ) nu ortodo5=< e drept< ci una care nu este prea departe de fundamentalismul protestant< cu un adaus de culoare "ecumenic=".

Dar noi am &=#ut pn= acum c= e5perienta "harismatic=" si< mai ales< punctul ei central constituit de "$ote#ul Duhului Sfnt" este< 3n cea mai mare parte< dac= nu chiar 3n 3ntregime< o e5perient= de tip p=gn< mai 3nrudit= cu fenomenele de posedare dia&oleasc=< dect cu orice tr=ire care s)ar putea numi "crestin=". Ne este< de asemenea< cunoscut c= penticostalismul s)a i&it la periferia unui crestinism sectar< care nu mai p=strea#= aproape nimic din atitudinile si credinta specific si autentic crestine si c= el a fost de fapt "descoperit" ca re#ultat al unui e5periment< la care crestinii 3nsisi nu au a&ut nici o contri$utie. Pn= de curnd 3ns= nu a fost posi$il= g=sirea unei do&e#i clare care s= ateste caracterul eminamente necrestin al "tr=irilor harrismatice". ceast= do&ad= 3ns= acum s)a g=sit chiar 3n scrierile unui apologet "harismatic". El ne informea#= c= "$ote#ul Duhului Sfnt" poate 3ntr)ade&=r s= ai$= loc si f=r= participarea lui !ristos. cest scriitor ne relatea#= ca#ul unei persoane care primise "$ote#ul"< care &or$ea de1a 3n lim$i si care 3ncura1a pe oricine s= doreasc= si s= caute acest $ote#. El afirm= 3n acelasi timp c= nu a&usese ne&oie de poc=int= 3n timpul e5perientei sale< si c= nu numai c= nu a fost desp=timit de o$iceiurile p=c=toase< dar c= nici nu simtea ne&oia sau dorinta s= renunte la ele. :ar scriitorul conclu#ionea#=E "6 cinci#ecime far= poc=int= ) o cinci#ecime f=r= !ristos ) iat= ce ni&el de tr=ire ating unii dintre noi ast=#i... cestia sunt oameni care au au#it c= &or$irea 3n lim$i e5ist= si< dorind s= se identifice cu aceast= e5perient= de 3nalt= tinut=< ei caut= persoana care s=)si pun= minile pe capetele lor si astfel s= o$tin= conectarea la ade&=rata cunoastere usor< repede si $ine< f=r= a mai fi ne&oie de !ristos si de Crucea %ui". 2otusi autorul afirm= c= &or$ire 3n lim$i este< f=r= 3ndoial=< "consecinta initial= sau confirmarea $ote#ului cu Duhul Sfnt".I I !arrD %unn< %ogos Nournal< No&< Dec< 1>?1< pp. 44< 4? Cei con&insi c= "miscarea harismatic=" este de fapt de natur= crestin=< nu fac. altce&a dect s= se $a#e#e pe o pre1udecat=. Ei pornesc de la 3nceput de la ideea c= &or a&ea de)a face cu "ce&a" crestin. Dar dac= o astfel de e5perient= este si la 3ndemna celor care caut= sen#atii 3n=lt=toare< ieftine si usoare< atunci 3nseamn= c= nu e5ist= nici o leg=tur= 3ntre astfel de e5perimente si !ristos. 8ns=si posi$ilitatea unei "Cinci#ecimi f=r= !ristos" arat= clar c= e5perienta "harismatic=" 3n sine nu are nici o leg=tur= cu notiunea de crestin. cesti "crestini"< adesea sinceri si plini de intentii $une< nu fac altce&a dect s= proiecte#e asupra acestei e5periente un continut si o semnificatie crestin= pe care de fapt ea nu o are. Nu este acesta de1a numitorul comun al unei "e5periente spirituale" care este att de necesar pentru noua religie a lumii; Nu este acest numitor comun poate chiar cheia

"unit=tii spirituale" a omenirii pe care miscarea ecumenic= a c=utat)o pn= acum f=r= succes; 9. "Noul Crestinism" /=r= 3ndoial= c= e5ist= persoane care se 3ndoiesc de faptul c= "renasterea harismatic=" este o form= de mediumism< 3ns= este doar un aspect secundar modul sau mi1loacele prin care se propag= "duhul" acestei "misc=ri harismatice". Dar c= acest "duh" nu are nimic de)a face cu Crestinismul ortodo5 este mai mult dect e&ident. Si de fapt acest "duh" se 3nscrie literal 3n "profetiile" lui Nicolae 9erdiae& pri&itoare la "Noul Crestinism". cest "nou crestinism" ignor= complet< ne spune chiar 9erdiae&< "spiritul monahal si ascetic al 6rtodo5iei istorice"< ignorare care 3i demasc= 3n mod efecti& falsitatea. cest duh nu este multumit de "crestinismul conser&ator ce c=l=u#este fortele sufletesti ale omului c=tre poc=int= si mntuire"< ci crede 3n mod e&ident< 3mpreun= cu 9erdiae&< c= un astfel de crestinism este 3nc= "incomplet" si< ca atare< 3i mai adaug= un al doilea ni&el al fenomenelor "spirituale"< dintre care nici unul specific crestin @desigur c= fiecare este li$er s= le interprete#e ca fiind "crestine"< dac= doresteC< care sunt accesi$ile tuturor< indiferent de credint= si dac= le pare sau nu r=u de p=catele lor< si care nu au nici un fel de leg=tur= cu mntuirea. cest duh &i#ea#= "o nou= er= a Crestin=t=tii< o spiritualitate nou= si adnc=< ceea ce 3nseamn= o nou= re&=rsare a Duhului Sfnt". :at= o declaratie ce se afl= 3n total= contradictie cu profetiile neotestamentare si cu Sfnta 2raditie a 9isericii 6rtodo5e. cesta este cu ade&=rat un "nou crestinism"< dar ingredientul specific "nou" al acestui "crestinism" nu constitue nimic original sau "a&ansat"< ci este doar o form= modern= a unei religii dia&olesti &echi de cnd lumea si anume a unui p=gnism de tip samanist. Periodicul ortodo5 "harismatic" 2he %ogos 3l recomand= pe Nicolae 9erdiae& ca pe un "profet"< tocmai pentru c= el a fost "cel mai mare teolog al creati&it=tii spirituale" @%ogos< martie< 1>?2< p.BC. 8ntr)ade&=r< samanii celor mai primiti&e tri$uri sunt cei care stiu cum s= intre 3n contact cu "puterile creati&e" ale cosmosului si s= le utili#e#e< puteri care nu sunt altce&a dect "duhuri ce um$l= pe p=mnt< 3n &=#duh si pe ape si pe care 9iserica lui !ristos le denumeste dia&oli< c=rora< dac= le slu1esti< poti 3ntr)ade&=r s= a1ungi la $ucurii si e5ta#uri foarte "creati&e" @"entu#iasmul si e5ta#ul niet#schean" de care 9erdiae& se simte att de aproapeC< necunoscute "crestinilor" o$ositi si c=ldicei< care cad &ictima 3nsel=ciunii "harismatice". Dar acest e5ta# este f=r= !ristos. Dumne#eu nu 3ng=duie contactul cu aceast= #on= "creati&=" si ocult=< c=reia "crestinii" 3i cad &ictime din ignorant= si auto) 3nselare. ""enasterea harismatic=" nici nu are ne&oie s= porneasc= la "dialoguri cu religiile necrestine" deoarece< 3n lim$a1ul si mai ales 3n practica ei< denumirea de "crestinism" include de1a si continuturile religiilor necrestine< de&enind de1a prin aceast= includere o religie nou= pe care o &estise 9erdiae&< adic= o com$inatie $i#ar= de crestinism si p=gnism.

Ciudatul spirit "crestin" al "renasterii harismatice" este cunoscut si definit cu preci#ie de Sfnta Scriptur= si Sfnta 2raditie a P=rintilor. Potri&it acestor surse< istoria lumii &a culmina cu o figur= "hristic=" aproape suprauman=< adic= falsul -esia sau ntihristul. El &a fi "crestin" 3n sensul c= 3ntreaga functie si chiar fiinta lui &a fi a5at= pe !ristos< pentru a)% imita 3n toate pri&intele posi$ile. C=ci el nu numai ca &a fi dusmanul suprem al lui !ristos< ci< 3n scopul de a)i 3nsela pe crestini< &a lua aparentele lui !ristos< &enit a doua oar= pe p=mnt ca s= conduc= lumea din templul reconstruit din :erusalim. S= nu &= am=geasc= nimeni< cu nici un chipF c=ci #iua Domnului nu &a sosi< pn= ce mai 3nti nu &a &eni lep=darea de credint= si nu se &a da pe fat= omul nelegiuirii< fiul pier#=rii< potri&nicul< care se 3nalt= mai presus de tot ce se numeste Dumne#eu< sau se cinsteste cu 3nchinare< asa 3nct s= se ase#e el 3n templul lui Dumne#eu< dndu)se pe sine drept dumne#eu... @:: 2es. 2< 3)4C. :ar &enirea aceluia &a fi prin lucrarea lui satan< 3nsotit= de tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase< si de am=giri nelegiuite< pentru fiii pier#=rii< fiindc= n)au primit iu$irea ade&=rului< ca ei s= se mntuiasc=. Si de aceea Dumne#eu le trimite o lucrare de am=gire< ca ei s= cread= minciuni< ca s= fie osnditi toti cei ce n)au cre#ut ade&=rul< ci le) a pl=cut nedreptatea @:: 2es. 2< >)12C. 8n&=t=tura crestin= pri&itoare la ntihrist este 3n sine o tem= ampl=< care nu se poate pre#enta aici. Dar dac=< asa cum cred adeptii "renasterii harismatice"< #ilele cele mai de pe urm= s)au apropiat 3ntr)ade&=r< este de important= crucial= pentru crestinul ortodo5 s= fie informat despre aceast= 3n&=t=tur= ce pri&este pe cel care< dup= cum ne)a spus 8nsusi !ristos< ne &a ar=ta< la fel cu ceilalti "falsi prooroci" ai acelor timpuri< semne mari si chiar minuni< ca s= am=geasc=< de &a fi cu putint=< si pe cei alesi @-atei< 24<24C. :ar cu&ntul "alesi" nu se refer= cu sigurant= la multimile de "crestini" care a1ung s= ia drept ade&=r cele mai grosolane si mai nescripturistice 3nsel=ciuni< potri&it c=rora "lumea este 3n pragul unei mari destept=ri spirituale"< ci la "turma mic="< c=reia -ntuitorul i)a /=cut 3n e5clusi&itate urm=toarea promisiuneE Nu te teme< turm= mic=< pentru c= 2at=l &ostru a $ine&oit s= &= dea &ou= 8mp=r=tia @%uca 12<32C. Deci< iat= c= pn= si elita constituit= din acesti ade&=ra1i alesi< aceast= "turm= mic="< &or fi atacati si ispititi de "marile semne si minuni" ale lui ntihrist. -area mas= a "crestinilor" 3n schim$< 3l &or accepta pe falsul -esia ) adic= pe ntihrst )< f=r= 3ntre$=ri si f=r= pro$leme< pentru c= "noul" s=u "crestinism" este e5act ceea ce caut= multimea. C. ":susI &ine curnd" I 8n locurile in care am ortografiat< :isus cu un singur "i"< am su$liniat c= El este a$ordat din perspecti$a sectar=< care merge chiar pn= la a goli acest Nume de ade&rata lui semnificatie si de a sugera prin el @":sus"C chiar notiunea de ntihrist @n.tr.C. Este semnificati& faptul c= 3n ultimii ani figura lui ":sus" a c=p=tat o proeminent= ciudat= 3n merica. fost a$rogat= $inecunoscuta interdictie de a se pre#enta 3n filmele de lung

metra1 si 3n spectacolele teatrale figura lui !ristos. -usical)uri sen#ationale si de larg= audient= 3n mase< cu caracter satanic si masonic< pre#int= parodii $lasfemiatorii ale &ietii Sale. "-iscarea lui :sus"< care este de orientare predominant "harismatic="< se 3ntinde cu repe#iciune mai ales 3n rndurile adolescentilor si tinerilor. 8n cadrul festi&alurilor de mas= "Nesus "ocM" ) care este o ade&=rat= hulire a numelui lui Dumne#eu )< asist=m la "crestinarea" celor mai 1oase forme de mu#ic= pop american= si pentru 3ntia oar= 3n acest secol melodiile "crestine" au cea mai mare audient= la pu$lic. :ar refrenul permanent al acestui conglomerat straniu de sacrilegiu si grosier= mentalitate lumeasc= este cuprins 3n propo#itia ce pare s= e5prime astept=rile si sperantele<tuturorE ":sus &ine curnd". 8ntr)o meric= pustiit= din punct de &edere psihic si religios< acelasi incident "mistic" se repet= 3n mod simptomatic 3n &ietile mai multor americani< tr=ind 3n cele mai di&erse colturi ale t=rii si f=r= leg=tur= 3ntre ei. Editorul unei pu$licatii "harismatice" d= tiparului relatarea unei persoane< asa cum a fost el po&estit 3n cadrul unei adun=riE "Prietenul meu 3mpreun= cu sotia lui rulau spre 9oston pe autostrad= cnd au oprit s= ia un autostopist. Era tn=r si a&ea $ar$=< dar nu era totusi 3m$r=cat ca un hippie. S)a urcat 3n spate f=r= s= spun= prea multe cu&inte< si masina a pornit. Dup= un r=stimp< a spus cu &oce linistit=E "Domnul &ine curnd". Prietenul meu si sotia lui au fost att de uluiti< 3nct amndoi i)au 3ntors capetele s=)l pri&easc=. Pe $ancheta din spate nu se mai afla nimeni. ,guduiti< au oprit la prima $en#in=rie hot=rti s= po&esteasc= ce li se 3ntmplasse< indiferent de reactia pe care ar fi strnit)o. Dup= ce i)a ascultat< lucr=torul de la statia de $en#in= nu numai c= nu a rs< ci le)a comunicat la rndul luiE "Sunteti a cincea masin= care 3mi po&estesle istoria asta". Desi afar= era o amia#= torid=< pe mine m)au luat sudori reci. cela 3ns= nu era dect 3nceputul. 8n aceeasi adunare po&estindu)se alte sase ca#uri similare< care a&useser= loc pe tot cuprinsul t=rii< 3n ultimii doi ani ) 3n %os ngeles< Philadelphia< Duluth si Ne4 6rleans. *neori autostopistul era un $=r$at< alteori era o femeie. -ai tr#iu un preot episcopalian a relatat editorului o 3ntmplare similar= sur&enit= 3n statul Ne4 +orM< al c=rei protagonist fusese chiar el. Pentru editor< toate acestea sunt semne c= de fapt ":sus &ine curnd" @Da&id -anuel< Nr< 3n %ogos Noumal< Nan.< /e$.< 1>?2< p.3C. 6$ser&atorul atent al scenei religioase contemporane ) mai ales 3n merica< locul de origine al celor mai multe curente religioase de mas= 3n ultima sut= de ani )< nu poate s= nu remarce o atmosfer= foarte clar= de asteptare hiliast=. cest ade&=r nu se aplic= doar cercurilor "harismatice"< ci chiar si celor traditionalist sau fundamentaliste< care resping "renasterea harismatic=". stfel< multi romano)catolici traditionalisti cred 3n &enirea unei "Ere mariologice" hiliaste mai 3nainte de sfrsitul lumii< ceea ce constituie doar o &ariant= a foarte r=spnditei erori

catolice de a 3ncerca "sanctificarea lumii". Sau< asa cum s)a e5primat rhiepiscopul 2homas ConnollD de Seattle acum cincispre#ece ani @1>G4< n. tr.C< "de a transforma lumea modern= 3n 8mp=r=tia lui Dumne#eu< ca preg=tire pentru 3ntoarcerea Sa". E&anghelistii protestanti< ca de e5emplu 9illD 0raham< 3n modul lor gresit si personal de a interpreta pocalipsa< asteapt= "mileniul" 3n care "!ristos" &a domni pe p=mnt. lti e&anghelisti din :srael g=sesc c= interpretarea lor milenarist= despre "-esia" este tocmai ceea ce tre$uie pentru a)i preg=ti pe e&rei de &enirea %ui.I :ar arhifun) damentalistul Carl -c:ntire se preg=teste s= ridice o replic=< 3n m=rime natural=< a 2emplului din :erusalim 3n /lorida< a&nd con&ingerea c= soseste clipa 3n care e&reii &or construi chiar "2emplul 3n care Domnul 8nsusi se &a 3ntoarce asa cum a promis" @Christian 9eacon< No&. 11< 1>?1F Nan. G<1>?2C I De e5. 0ordon %indsaD< :sraelLs DestinD and the Coming Deli&erer ) Destinul :sraelului si apropiata &enire a Eli$eratorului< Christ for the Nations Pu$l. Co.< Dallas< 2e5as< pp. 2B)3J stfel< iat= c= pn= si antiecumenistii se preg=tesc s= se al=ture e&reilor lipsiti de poc=inta 3n a 3ntmpina un fals -esia< pe ntihrist< spre deose$ire de r=m=sita fidel= a e&reilor care 8l &a primi pe !ristos atunci cnd se &a re3ntoarce pe p=mnt proorocul :lie< asa cum ne 3n&at= 9iserica 6rtodo5=. Deci< pe crestinul ortodo5 ade&=rat< care cunoaste profetiile referitoare la &remurile din urm=< nu)l &or impresiona relat=rile cut=rui pastor protestant #is "harismatic"< care 3i spuneE "ce e5traordinar se manifest= :sus cnd ne deschidem inimile c=tre E%. Nu e de mirare c= acum oameni de toate credintele se pot ruga 3mpreun=".II Pe el nu)l &a impresiona catolicul penticostal< care spune c= 3n pre#ent mem$rii tuturor confesiunilor "3ncep s= pri&easc= peste gardurile care 3i despart pe unii de ceilalti pentru a recunoaste pe fiecare fat= chipul lui :isus ) !ristos".III II !arold 9redesen< 3n %ogos Nournal< Nan< 1>?2< p.24 III .e&in "anaghan in %ogos Nournal< No&< 1>?1< p.21 Dar care este "!ristosul"< pentru care se alc=tuiesc 3n 3ntreaga lume aceste programe intensi&e de preg=tire psihologic= si chiar fi#ic=; Este cesta oare ade&=ratul nostru Dumne#eu si -ntuitor< :isus !ristos< Care a 3ntemeiat 9iserica pentru mntuirea oamenilor; Nu cum&a este el mai curnd falsul !ristos care &a &eni 3n numele s=u @:oan (<43C si)i &a reuni su$ mna sa pe toti acei care resping sau per&ertesc 3n&=t=tura 9isericii Celei *na< adic= 9iserica 6rtodo5=; -ntuitorul 8nsusi ne)a a&erti#atE tunci< de &= &a #ice cine&aE :at=< -esia este aici sau dincoloH S= nu)1 credeti. C=ci se &or ridica hristosi mincinosi si prooroci mincinosi si &or da semne mari si chiar minuni< ca s= am=geasc=< de &a fi cu putint=< si pe cei alesi. :at=< &)am spus de mai 3nainte. Deci< de &= &or #ice &ou=E iat= este 3n pustie< s= nu iesitiF iat=

este 3n c=m=ri< s= nu credeti. C=ci precum fulgerul iese de la r=s=rit si se arat= p=n= la apus< asa &a fi si &enirea /iului 6mului @-atei 24< 23)2?C. Cea de)a doua &enire a lui !ristos &a fi cu neputint= de confundat. Ea se &a 3ntmpla deodat=. 'a &eni din cer ) 9=r$ati galileieni< de ce stati pri&ind la cer; cest :isus Care S) a 3n=ltat de la &oi la cer< astfel &a si &eni< precum %)ati &=#ut mergnd la cer @/apte 1< 11C ) si &a hot=r3 sfrsitul acestei lumi. Nu poate e5ista nici un fel de."preg=tire" pentru !ristos< 3n afar= de aceea pe care si)o lucrea#= fiecare crestin ortodo5 prin c=int= pentru p=catele lui< cur=tire< pri&eghere< si rug=ciune. Cei care se "preg=tesc" altfel pentru acest sfrsit< care spun c= el este unde&a "aici" ) mai ales "aici" 3n 2emplul din :erusalim ) sau care predic= pe ":sus &ine curnd"< f=r= s= mentione#e marile 3nsel=ciuni care preced &enirea Sa< sunt &=dit profetii ale lui ntihrist< falsul !ristos< care tre$uie s= &in= mai 3nti spre a ispiti lumea< inclusi& pe toti "crestinii" care nu sunt sau care nu de&in cu ade&=rat ortodocsi. Nu e5ist= nici un fel de "mileniu" &iitor. Pentru cei &rednici s=)l primeasc=< "mileniul" apocaliptic @ poc. 2J<GC este chiar acumF este &iata plin= de har din 9iserica 6rtodo5=< de)a lungul acestei "mii de ani"< ce desparte prima &enire a lui !ristos< adic= de la 3ntrupare pn= la &enirea lui ntihrist. ceasta este 3n&=t=tura ortodo5= a sfintilor 'asile cel -are< 0rigore 2eologul< ndrei al Ce#areii< si a altor Sfinti P=rintiI. /aptul c= protestantii steapt= &enirea "mileniului" cnd&a 3n &iitor< nu face alce&a dect s= 3nt=reasc= m=rturisirea lor c= 3n pre#ent ei nu 3l tr=iesc< i anume c= ei se afl= 3n afara lui< adic= 3n afara 9iserici lui !ristos< al C=rui har dumne#eiesc nu l)au gustat. I 'e#i rhiepiscopul &erMD< 0uide to the StudD of the Ne4 2estament ) 8ndreptar pentru studiul Noului 2estament ) Partea a ::)a @rusesteC< Nordan&ille< N+.< 1>(G< pp.434) 43B

D. 2re$uie ca 6rtodo5ia s= se al=ture aposta#iei; Nici unul dintre cei care au studiat serios "miscarea harismatic=" prin lucr=rile repre#entantilor ei de frunte< din ma1oritatea c=rora am citat 3n cuprinsul acestei c=rti< nu se mai poate 3ndoi de faptul c= aceast= "renastere" ) 3n m=sura 3n care poate fi numit= "crestin=" )< este 3n 3ntregime protestant= prin originea< inspiratia< intentia< practica< "teologia" si scopul s=u. Nu a&em de)a face dect cu o form= de "re&i&alism" protestant< fenomen ce retine doar cte o $uc=tic= din ceea ce este 3n mod autentic crestin< dar su$stituie esenta Crestinismului cu o isterie emotional= "religioas="< ale c=rei &ictime cad 3n ilu#ia fatal= c= "s)au mntuit". Dac= "renasterea harismatic=" difer= de re&i&alismul protestant< atunci diferenta const= din aceea c= prima 3si adaug= dimensiunea fenomenului cripto)spiritist< care 3i confer= o not= o$iecti&= de spectaculos< pe care practica su$iecti&= re&i&alist= protestant= nu o posed=.

Nu neg=m c= o desteptare ortodo5= este foarte de dorit 3n #ilele noastre< cnd multi crestini ortodocsi au pierdut duhul ade&=ratului crestinism< iar tr=irea ar#=toare si autentic crestin= se &ede 3ntr)ade&=r mult prea rar. 'iata 3n societatea contemporan= a de&enit prea conforta$il=F &iata lumeasc=< mult prea atracti&=. Pentru prea multi< 6rtodo5ia a de&enit o chestiune de afiliere la o parohie sau organi#atie $isericeasc= si de 3ndeplinire "corect=" a unui ritualism e5terior. Este 3ntr)ade&=r ne&oie de o desteptare spiritual= a 6rtodo5iei. Dar ea nu poate ap=rea din rndurile "ortodocsilor harismatici". cestia< 3n acord cu acti&istii "harismatici" din rndurile protestantilor sau romano)catolicilor< se g=sesc 3n armonie deplin= cu spiritul &remii. Ei nu se adap= de la i#&oarele &ii ale spiritualit=tii patristice ortodo5e< ci prefer= tehnicile re&i&aliste protestante la mod= si se identific= cu cel mai important curent al "crestinismului" apostat si sincretist de ast=#i de factur= ecumenic=. "Destept=ri" ortodo5e autentice au e5istat si 3n trecut. Ne gndim la Sfntul Cosma din itolia< care< 3n 0recia secolului 7':::< mergea din sat 3n sat< 3ndemnndu)i pe oameni s= se 3ntoarc= la ade&=rata tr=ire crestin= a p=rintilor lorF sau la Sfntul :oan de .ronstadt din propriul nostru secol< care ducea lumina lui !ristos 3n mi1locul or=senilor din St. Peters$urg. &em apoi multimea duho&nicilor monahi ortodocsi< care< prin &iata lor autentic "plin= de duh"< au l=sat generatiilor de monahi si de mireni din urma lor ade&=rata 3n&=t=tur= crestin= a &ietii. Ne gndim la Sfntul Simeon Noul 2eolog din secolul 7 sau la Sfntul Serafim de Saro& din secolul 7:7< din "usia. Sfntul Simeon este r=st=lm=cit de "harismaticii" ortodocsi< care nu par s=)si dea seama c= Duhul de care &or$ea Sfntul este cu totul diferit de al lor. Sfntul Serafim este f=r= e5ceptie citat prin pasa1e rupte din conte5t< cu scopul de a minimali#a accentul pe care el 3l pune pe necesitatea apartinerii de 9iserica 6rtodo5=< pentru a putea a&ea cu ade&=rat o &iat= du$o&niceasc=. :n "con&or$irea" Sfntului Serafim de Saro& cu mireanul -oto&ilo& despre "do$ndirea Duhului Sfnt"< acest Sfnt ne spuneE "!arul Duhului Sfnt< care ne este d=ruit tuturor celor credinciosi prin taina Sfntului 9ote#< este pecetluit cu taina -irungerii pe p=rtile principale ale trupului omenesc< asa cum a rnduit Sfnta 9iseric= p=str=toarea din &eac a acestui har". Si iar=siE "Domnul 3i ascult= la fel si pe monah si pe mirean< cu conditia ca amndoi s= fie ortodocsi". Ca miscare opus= ade&=ratei spiritualit=ti crestin)ortodo5e< "renasterea harismatic=" nu este dect partea e5pperien ial= a modei "ecumenice" dominante ) a acestui ecumenism care schimonoseste Crestinismul si 3l tr=dea#= pe !ristos si 9iserica %ui. Niciodat= un "ortodo5. harismatic" nu &a o$iecta la apropiata "unire" dintre chiar acei protestanti si romano)catolici cu care< asa cum intonea#= si cntecul "harismatic" interconfesional< ei se afl= de1a "uniti 3n spirit< uniti 3n Domnul" si care le conduc si le inspir= e5perienta "harismatic=". 2re$uie atunci s= se stie c= "duhul" care inspir= "renasterea harismatic=" este duhul lui

ntihrist< sau mai precis< al acelor "duhuri demonice" ale &remurilor din urm=< si c= "minunile" lor preg=tesc lumea pentru falsul -esia. E. "Copii< este ceasul de pe urm=" @: :oan 2<1BC Dumne#eu a p=strat 3n lume< ca si 3n #ilele proorocului :lie< sapte mii de $=r$ati care nu si)au plecat genunchiul 3naintea lui 9aal @"om. 11<4C< adic= un num=r necunoscut de ade&=rati crestini ortodocsi< care nu sunt morti din punct de &edere duho&nicesc. Ei nu se las= purtati de curentul general de aposta#ie si nici de falsele "destept=ri"< ci 3si continu= drumul ancorati 3n credinta sfnt= si mntuitoare a 9isericii 6rtodo5e< transmise lor de Sfintii postoli printr)un sir ne3ntrerupt de Sfinti P=rinti< o$ser&nd cu atentie semnele timpului si c=l=torind pe poteca strmt= a mntuirii. Dar 3n afara 6rtodo5iei celei ade&=rate< 3ntunericul creste cu repe#iciune. Nudecnd dup= ultimele stiri "religioase"< este posi$il ca "renasterea harismatic=" s= nu fie dect 3nceputul timid al unei ade&=rate "ere a minunilor". -ulti protestanti care si)au dat seama de frauda "renasterii harismatice" accept= acum ca "ade&=rat=" spectaculoasa "renastere" din :ndone#ia unde< ni se spune< au loc 3n realitate "chiar minunile care se relatea#= 3n faptele postolilor". colo< 3n doar trei ani< 2JJ.JJJ de p=gni s)au con&ertit la protestantism 3n conditii constant miraculoaseE Nimeni nu 3ntreprinde nimic f=r= o o$edient= a$solut= fat= de "&ocile" si "3ngerii" care apar 3n mod constant si citea#= din Scriptur=< mentionnd si num=rul &ersetuluiF apa se transform= 3n &in de fiecare dat= cnd slu1$a protestant= pre&ede 3mp=rt=sireF forme de mini apar din senin pentru a distri$ui hrana miraculoas= celor fl=mn#iF o 3ntreag= ceat= de draci este &=#ut= p=r=sind un sat p=gnesc pentru c= "unul mai puternic"F @":sus"C a &enit s= le ia locul. "Crestinii" practic= o "num=r=toare in&ers=" pentru p=c=tosul care nu &rea s= se poc=iasc=< iar cnd a1ung la "#ero" respecti&ul moareF copiii sunt 3n&=tati cntece si imne protestante de c=tre &oci care se aud din senin @si care repet= cntecele de cte dou=#eci de ori< asa 3nct copiii s= le tin= minteCF "$anda magnetic= a lui Dumne#eu" 3nregistrea#= cntecul unui cor de copii si 3l red= apoi din aer 3n urechile acelorasi copii uluiti F foc se co$oar= din cer si arde icoane catolice @"Domnul" indone#ian este foarte anti)catolicCF au fost &indecati 3JJJJ de oameniF "!ristos" apare din cer si "cade" peste grupuri de persoane pentru a le &indecaF indi&i#ii sunt transportati miraculos din loc 3n loc si merg pe ap=F e&anghelistii sunt c=l=u#iti de lumini noaptea si um$riti de nori ce c=l=toresc 3n urma lor #iua< iar mortii 3n&ieI. I 'e#i .urt .och< 2he "e&i&al in :ndonesia< .regel Pu$lications< 1>?J< si -el 2ari< %iMe a -ightD Kind. Creation !ouse< Carol Stream< :::<1>?1 Este interesant s= afl=m c= 3n anumite p=rti ale "re&i&alismului" indone#ian< "&or$irea 3n lim$i" lipseste aproape total si este chiar inter#is= @desi este pre#ent= 3n multe locuriC< mediumismul p=rnd a fi 3nlocuit de inter&entia direct= a spiritelor c=#ute. Se prea poate

ca acest nou "re&i&alism"< mai puternic dect penticostalismul< s= fie o form= mai a&ansat= a aceluiasi fenomen "spiritual" @asa cum penticostalismul 3nsusi este o form= superioar= de spiritismC si s= &esteasc= iminenta #ilei de spaim= 3n care< asa cum proclam= si "&ocile" si "3ngerii" din :ndone#ia< "Domnul" &ine curnd ) c=ci noi stim c= ntihrist &a do&edi lumii c= este "!ristos" prin aceea c= &a face "minuni" ca cele po&estite mai sus. 8ntr)o epoc= de 3ntuneric si 3nsel=ciune aproape uni&ersale< cnd pentru cei mai multi "crestini" !ristos a de&enit tocmai ceea ce 3n&=t=tura ortodo5= denumeste ntihrist< 9iserica 6rtodo5= a lui !ristos este singura care p=strea#= si comunic= harul lui Dumne#eu. ceasta este comoara f=r= de pret a c=rei e5istent= chiar lumea asa)#is= crestin= nici m=car nu o $=nuieste. C=ci lumea "crestin=" d= mna cu fortele 3ntunericului pentru a)i 3nsela pe credinciosii 9isericii lui !ristos< care sunt destul de or$i 3nct s= cread= c= "numele lui :isus" 3i &a sal&a chiar din mi1locul aposta#iei si $lasfemiilor 3n care tr=iesc si pe care le accept=< nep=s=tori la 3nfricosatul a&ertisment al DomnuluiE -ulti 8mi &or #ice 3n #iua aceeaE Doamne< Doamne< au nu 3n numele 2=u am proorocit si nu 3n numele 2=u am scos demoni si nu 3n numele 2=u minuni multe am f=cut; Si atunci &oi m=rturisi lorE Niciodat= nu &)am cunoscut pe &oi. Dep=rtati)&= de la -ine cei ce lucrati f=r=delegea @-atei ?<22)23C. Sfntul postol Pa&el continu= si el acelasi a&ertisment despre &enirea lui ntihrist cu aceast= porunc=E Deci dar< fratilor< stati neclintiti si tineti predaniile pe care le)ati 3n&=tat fie prin cu&nt< fie prin epistola noastr= @:: 2es. 2<1(C. Sunt unii care &= tul$ur= si &oiesc s= schim$e E&anghelia lui !ristos. Dar chiar dac= noi sau un 3nger din cer &)ar &esti alt= E&anghelie dect aceea pe care &)am &estit)o< s= fie anatemaH Precum &)am spus mai 3nainte< si acum &= spun iar=siE Dac= &= propo&=duieste cine&a altce&a dect ati primit s= fie anatemaH @0al.1<?)>C "=spunsul ortodo5 la fiecare nou "re&i&alism" si chiar la "re&i&alismul" final si teri$il al lui ntihrist este aceast= E&anghelie a lui !ristos< pe care singur= 9iserica 6rtodo5= a p=strat)o neschim$at=< prin Sfnta 2raditie a Sfintilor P=rinti 3n linie ne3ntrerupt= de la !ristos si postolii S=i si prin darul Duhului Sfnt. Pe acesta singur= 9iserica 6rtodo5= 3l 3mp=rt=seste si numai celor credinciosi< care sunt pecetluiti cu Sfnta 2ain= a -irungerii si care au p=strat ne3ntinat= aceast= ade&=rat= pecete a darului Duhului Sfnt. min.

<- RELIGIA VIITORULUI Pentru starea spiritual= a umanit=tii contemporane este profund semnificati& faptul c= e5perientele "harismatice" si de "meditatie" prind din ce 3n ce mai mult teren printre "crestini". cesti asa)#isi crestini sunt indu$ita$il su$ influente religioase e5trem orientale. Dar aceasta ca re#ultat a ce&a cu mult mai fundamentalE pierderea gustului si tr=irii duho&nicesti a ade&=ratului Crestinism< singura cau#= a fenomenului prin care un lucru att de str=in Crestinismului ca meditatia e5trem oriental= poate s= pun= st=pnire

pe sufletele crestinilor. E5istenta centrat= pe sine si care nu urm=reste altce&a dect autosatisfactia< este att de generali#at= 3n &iata "crestinilor" #ilelor noastre< 3nct acestia practic nu mai au acces la 3ntelegerea unei spiritualit=ti autentice. :ar cnd astfel de oameni 3ntreprind totusi actiuni 3n &ederea unei "&ieti spirituale"< o fac ca pe o alt= form= de autosatisfactie. . ceasta se &ede clar din idealul religios total fals< att al misc=rii "harismatice"< ct si al diferitelor forme de "meditatie crestin="E toate promit @si acord= imediatC e5periente si "simtiri de multumire" si "pace". Dar acesta nu este ctusi de putin idealul crestin< a c=rui definitie esential= este tocmai r=#$oiul ne3ncetat 3mpotri&a dia&olului si a patimilor. "-ultumirea" si "pacea" propo&=duite de misc=rile "spirituale" contemporane sunt 3n modul cel mai e&ident produsul 3nsel=ciunii dia&olesti< al multumirii de sine< ceea ce 3nseamn= moarte pentru o &iat= duho&niceasc= orientat= spre Dumne#eu. 2oate aceste forme de "meditatie crestin="< ma1oritatea de pro&enient= p=gn= oriental=< operea#= e5clusi& la ni&elul psihic si nu au a$solut nimic 3n comun cu tr=irea crestin=. 2r=irea crestin= const= din a lupta pn= la snge 3mpotri&a patimilor< pentru do$ndirea &esnicei 8mp=r=tii ceresti< care nu se poate instaura des=&rsit dect la sfrsitul acestei lumi temporale. :ar ade&=ratul lupt=tor crestin nu)si sl=$este &igilenta si nu)si afl= linistea< nici m=car atunci cnd pregust= din $inecu&nt=rile &esnice< ce i)ar putea fi d=ruite 3nc= din aceast= &iat=. Pe cnd religiile orientale< c=rora 8mp=r=tia cerurilor nu le) a fost descoperit=< lupt= pentru a o$tine simple st=ri psihice< care 3ncep si sfrsesc 3n &iata de aici. 8n era noastr= de aposta#ie care precede &enirea lui ntihrist< satana a fost de#legat pentru o &reme @ poc. 2J<?C pentru a lucra minuni mincinoase< care nu i)au fost 3ng=duite 3n timpul "celor o mie de ani" de har 3n 9iserica lui !ristos @ poc. 2J<3C si pentru a cstiga pentru sine< 3n recolta lui dr=ceasc=< acele suflete care "n)au primit iu$irea ade&=rului" @:: 2es. 2<1JC. Putem spune c= &remea lui ntihrist este cu ade&=rat aproape< prin chiar faptul c= aceast= "recolt=" satanic= se strnge acum nu att< din rndurile popoarelor p=gne< ct dintre rndurile crestinilor care au pierdut dulceata Crestinismului. 2ine chiar de natura lui ntihrist s= pre#inte 3mp=r=tia satanei< ca si cnd ar fi a lui !ristos. -iscarea "harismatic=" contemporan= si "meditatia crestin="< ca si "noua constiint= religioas="< cu care formea#= corp comun< sunt 3nainte)merg=toare religiei &iitorului< religia umanit=tii de pe urm=< religia lui ntihrist. :ar scopul lor "spiritual" de c=petenie este s= fac= accesi$ile tuturor crestinilor initieri satanice< care pn= acum erau restrnse doar 3n lumea p=gn=. S= #icem c= aceste "e5periente religioase" sunt 3nc= cel mai adesea c=ut=ri de natur= e5perimental= si f=cute or$este< ce contin tot atta auto3nselare de ordin psihic< pe ct sunt de autentice 3n riturile lor de initiere demonic=F f=r= 3ndoial=< nu toti cei care au "meditat" cu succes sau care cred c= au primit "$ote#ul duhului" au fost si initiati 3n 3mp=r=tia lui Satan. Dar< 3n pofida acestor aspecte aparent linistitoare< acesta este scopul

acestor e5periente si nu e5ist= nici cea mai mic= 3ndoial= c= tehnicile de initiere. &or de&eni din ce 3n ce mai eficace pe m=sur= ce< omenirea de&ine mai preg=tit= pentru ele prin atitudinea de pasi&itate si deschidere la noile "e5periente religioase" care 3i sunt inculcate prin aceste misc=ri. Dar cum a a1uns umanitatea ) si fireste crestin=tatea ) la o asemenea stare disperat=; Desigur< nu din cau#a 3nchin=rii pe fat= la satana< care este 3ntotdeauna limitat= la un num=r destul de mic de oameni. Este &or$a mai curnd de ce&a cu mult mai su$til< dar cu att mai 3nsp=imnt=tor pentru crestinul ortodo5 constientE s)a pierdut din parte harul lui Dumne#eu< ca o consecint= imediat= a sl=$irii credintei si a pierderii gustului crestinismului autentic. 8n 6ccident este un fapt incontesta$il c= harul lui Dumne#eu s)a pierdut cu multe secole 3n urm=. "omano)catolicii si protestantii de ast=#i nu cunosc puterea harului dumne#eiesc. De aceea nu ne mir=m c= ei nu sunt capa$ili s=)l deose$easc= de 3nsel=toriile dr=cesti. Dar &aiH Succesul falsului spiritual< chiar printre crestinii ortodocsi de ast=#i< d= la i&eal= ct de mult< chiar si acestia< au pierdut mireasma ade&=ratului crestinism.< Deci nici ei nu mai sunt capa$ili s= disting= 3ntre ade&=ratul crestinism si pseudo)crestinism. De prea mult= &reme crestinii ortodocsi iau de)a gata comoara nepretuit= a credintei lor si negli1ea#= s= pun= 3n practic= o 3n&=t=tur= alc=tuit= din aurul cel mai curat. Cti dintre crestinii ortodocsi au m=car cunostint= de e5istenta te5telor de $a#= ale spiritualit=tii ortodo5e< care ne 3n&at= tocmai cum s= distingem spiritualitatea autentic= de cea fals=< te5te care arat= &iata si 3n&=t=turile sfintilor 3m$un=t=titi care au o$tinut 3ntr)o m=sur= $ogat= harul lui Dumne#eu 3nc= din aceast= &iat=; Cti dintre ei si)au 3nsusit 3n&=t=tura cuprins= 3n %a&saicon< 3n Scara Sfntului :oan Sc=rarul< 3n 6miliile Sfntului -acarie< 3n 'ietile purt=torilor de Dumne#eu P=rinti ai pustiei< 3n "=#$oiul ne&=#ut< 3n cartea 'iata mea 3n !ristos< a Sfntului :oan de .ronstadt si 3n multe alte c=rti ortodo5e; 8n 'iata marelui P=rinte al pustiei egiptene< Sfntul Paisie cel -are @1> iunieC g=sim un e5emplu &iu ) ct de usor se poate pierde harul lui Dumne#eu. *n ucenic al s=u mergea odat= c=tre oras s=)si &nd= acolo rucodelia sa @o$iecte lucrate cu minile saleC. Pe cale a 3ntlnit un e&reu< care< &=#ndu)i simplitatea< a 3nceput s=)l ispiteasc=< #icndu)iE ":u$itule< cum cre#i tu 3ntr)un simplu om r=stignit< care nu este nicidecum -esia cel asteptat; Nu este El acela< ci altul &a &eni". *cenicul< a&nd o minte mai sla$= si o inim= simpl=< 3ncepu s= asculte aceste cu&inte si a1unse pn= la a rostiE "Poate c= ceea ce spui tu este ade&=rat". Cnd s)a 3ntors 3n pustie< Sfntul Paisie si)a 3ntors fata de la el si nu a &oit s=)i adrese#e nici un cu&nt. %a urm=< dup= multe rug=minti ale ucenicului< Sfntul 3l 3ntre$=E "2u cine esti; Nu te cunosc pe tineH cel ucenic al meu era crestin si a&ea asupra lui harul Sfntului 9ote#< dar la tine nu &=d aceasta. Dac= tu &ei fi fiind cu ade&=rat ucenicul meu< atunci harul Sfntului 9ote# te)a p=r=sit si chipul de crestin nu mai este 3n tine".

*cenicul 3i po&esti cu lacrimi con&or$irea cu e&reul< iar Sfntul r=spunseE "S=raceH Ce poate fi mai r=u si mai necurat dect asemenea cu&inte prin care tu te)ai lep=dat de !ristos si de Sfntul 9ote#; cum mergi si plnge)ti p=catul< c=ci cu mine nu mai poti fiF numele t=u s)a scris 3mpreun= cu cei care s)au lep=dat de !ristos< cu care 3mpreun= &ei fi 1udecat si chinuit". u#ind aceast= 1udecat=< ucenicul se cutremur= si se arunc= la picioarele $=trnului s=u< rugndu)l s= nu)l lepede de la rug=ciunile sale. Sfntul< cuprins de mil=< se 3nchise 3n chilia lui si rug= cu lacrimi pe Dumne#eu s= ierte p=catul ucenicului s=u. Dumne#eu ascult= ruga Sfntului si 3l 3n&rednici de semnul iert=rii si milosti&irii Sale asupra ucenicului. tunci Sfntul 3l chem= pe ucenic la sine si)i spuseE "Copile< &ino si d= sla&= lui !ristos Dumne#eu 3mpreun= cu mine< c=ci duhul cel necurat al hulei s)a dus de la tine< iar Duhul Sfnt de la Sfntul 9ote# str=luceste iar peste capul t=u. De acum p=#este)te< ca nu cum&a din lene si nep=sare dusmanul s= te atace iar si< $iruindu)te< s= te arunce 3n focul gheenei". Este semnificati& c= misc=rile "harismatice" si "de meditatie" au prins r=d=cin= tocmai printre "crestinii ecumenisti". 2r=s=tura de $a#= a protestantilor ecumenisti este urm=toareaE c= 9iserica 6rtodo5= nu este singura 9iseric= a :ui !ristos< una si ade&=rat=F c= harul lui Dumne#eu este pre#ent si 3n alte confesiuni "crestine"< si chiar 3n interiorul religiilor necrestineF c= ceea ce Sfintii P=rinti ai 9isericii 6rtodo5e numesc calea cea strmt= a mntuirii nu este dect "una dintre multele c=i"< care toate duc la mntuire< si c= practicile credintei cui&a 3n !ristos sunt de mic= important=< precum si apartenenta la o anumit= confesiune. Este ade&=rat< nu toti ortodocsii care iau ) parte la 3ntrunirile interconfesionale ecumenice cred 3ntru totul asa @desi lucrul este cu sigurant= ade&=rat despre protestanti si romano) catoliciC< dar prin simpla lor participare la astfel de 3ntruniri< care< desigur< pre&=d rug=ciuni comune cu cei care cred gresit 3n !ristos si 9iserica Sa< adresea#= implicit ereticilor cu care se afl= 3mpreun= aceleasi cu&inte ca si ucenicul din pild=E "Poate c= ceea ce spuneti &oi este ade&=rat". Nici nu este ne&oie de mai mult pentru ca un crestin ortodo5 s= piard= harul lui Dumne#eu. Si ct= ne&oint= 3i tre$uie pentru a)% cstiga 3napoiH Deci< cu att mai mult crestinul ortodo5 tre$uie s= um$le 3n fata lui Dumne#eu cu fric= si cutremur< din gri1a de a nu pierde harul S=u< care nu este nicidecum d=ruit tuturor< ci numai celor care tin dreapta credint=< care duc o &iat= de lupt= duho&niceasc= cu p=catul si care p=#esc cu t=rie comoara harului dumne#eiesc ce)i duc la cer. Cu att mai mult tre$uie s= lupte astfel crestinii din #iua de a#i< care sunt 3ncon1urati din toate p=rtile de un crestinism fals< care are propriul s=u arsenal de e5periente ale "harului" si "Duhului Sfnt"< putnd cita pe de rost din Sfnta Scriptur= si din Sfintii P=rintii< pentru a)si "3nt=ri" propriile ere#iiH Cu sigurant= tr=im &remurile de pe urm=< cnd

3nsel=ciunea este att de su$til= 3nct am=geste< de este cu putint=< si pe cei alesi @-atei 24<24C. /alsii prooroci ai timpurilor noastre anunt= cu glas din ce 3n ce mai puternic apropierea "noii ere a Duhului Sfnt"< a "noii Cinci#ecimi"< a "punctului 6mega". Este e5act ceea ce se numeste< 3n ade&=ratele profetii ale 9isericii 6rtodo5e< domnia lui ntihrist. ceast= profetie< tocmai acum 3n #ilele noastre< 3ncepe s= se 3mplineasc=< cu forta unei puteri demonice. 8ntreaga atmosfer= spiritual= contemporan= se 3ncarc= cu puterea e5perimentelor de initiere demonic= si aceasta< pe m=sur= ce "taina nelegiuirii" intr= 3n fa#a penultim=< 3n care 3ncepe s= posede sufletele oamenilor si< 3ntr)ade&=r< nu numai pe ale lor< ci chiar pe ale celor alesi ai 9isericii lui !ristos< de)i &a fi cu putint=. 8mpotri&a acestei "e5periente religioase" de mare fort=< crestinii ortodocsi tre$uie s= se tre#easc= si s= se 3narme#e cu ade&=rat< s= de&in= pe deplin constienti de ceea ce 3nseamn= 6rtodo5ia crestin= si 3n ce chip scopurile sale sunt total diferite de ale tuturor celorlalte religii< fie ele "crestine" sau necrestine. Crestini ortodocsi< p=strati cu sfintenie harul ce &i s)a datH Nu 3ng=duiti ca el s= de&in= o chestiune de o$isnuint=. Nu)l m=surati dup= m=sura omeneasc= si nu &= asteptati ca el s= par= logic sau pe 3ntelesul celor care nu sunt capa$ili s= p=trund= nimic din ceea ce dep=seste omenescul sau celor care cred c= 3l pot o$tine altfel dect arat= predania Sfintei 9iserici a lui !ristos dintotdeauna. C=ci ade&=rata 6rtodo5ie< 3n mod necesar< apare cu ade&=rat "nelalocul ei" 3n aceste &remuri sataniceF o minoritate din ce 3n ce mai accentuat= a celor dispretuiti si cam "ne$uni"< siliti s= tr=iasc= 3n mi1locul unei mase al c=rei "re&i&alism" religios este inspirat de un cu totul alt fel de duh. Noi 3ns= s= ne mngiem cu cu&intele cele tari si sigure ale Domnului nostru :isus !ristosE Nu te teme< turm= mic=< pentru c= 2at=l &ostru a $ine&oit s= &= dea &ou= 8mp=r=tia @%uca 12<32C. /ie ca toti crestinii ortodocsi s= se 3nt=reasc= pentru marea $=t=lie care 3i asteapt=< si s= nu. uite niciodat= c=< 3n !ristos< &ictoria este de1a a noastr=. C=ci El ne)a promis c= portile iadului nu &or $irui 9iserica Sa @-atei 1G<1BC si c= pentru cei alesi El &a scurta #ilele urgiei si strmtorii celei de pe urm= @-atei 24<22C. Si apoi< cu ade&=rat< dac= Dumne#eu este cu noi< cine este 3mpotri&a noastr=; @"om. B<31C. Chiar 3n mi1locul celor mai s=l$atice ispite< nou= ni s)a poruncitE 8ndr=#nitiH Eu am $iruit lumea @:oan< 1GE 33C. S= tr=im deci si noi< asa cum au f=cut)o toti ade&=ratii crestini 3naintea noastr=< cu certitudinea c= toate cele ce se &=d au un sfrsit si c= -ntuitorul nostru &a &eni curndF c=ci Cel Ce m=rturiseste acestea< #iceE Da< &in curndH minH 'ino< Doamne :isuseH @ poc. 22<2JC