ORDIN pentruaprobareaNormelorproceduraleprivindefectuareaexpertizelor,a constatrilor si a altor lucrri medicolegale

Ministru de stat, ministrul justitiei, si ministru de stat, ministrul snttii, avnd n vedere prevederile art. 31 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activittii si functionarea institutiilor de medicin legal, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 2000, n conformitate cu dispozitiile art. 10 din Hotrrea Guvernului nr. 65/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificrile si completrile ulterioare, si ale art. 2 din Hotrrea Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Snttii, cu modificrile ulterioare, emit urmtorul ordin: Articol unic. - Se aprob Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatrilor si a altor lucrri medico-legale, prevzute n anexa care face parte integrant din prezentul ordin. ANEX

NORMELEPROCEDURALE privind efectuarea expertizelor, a constatrilor si a altor lucrri medico-legale

SECTIUNEA 1 Dispozitii generale Art. 1. - Institutiile de medicin legal si organizeaz activitatea si functioneaz n conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activittii si functionarea institutiilor de medicin legal, ale Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 774/2000 si ale prezentului ordin. Art. 2. - (1) Institutiile de medicin legal asigur servicii de medicin legal n mod permanent, printr-un program de activitate menit s asigure accesibilitate - zi si noapte -, precum si printr-un program de lucru cu publicul pentru zilele de lucru. (2) Lucrrile constnd n cercetarea la fata locului si ridicarea cadavrului, autopsii urgente, cercetarea cazurilor, n care exist pericolul disparitiei unor mijloace de prob sau schimbarea unor situatii de fapt se efectueaz n regiuni de permanent .

(3) Programul de permanent se asigur prin ore de gard n institutele de medicin legal din centrele medicale universitare, denumite n continuare institute de medicin legal, si n serviciile de medicin legal judetene sau prin chemri de la domiciliu ale medicilor n serviciile de medicin legal unde nu se pot organiza ore de gard. (4) Programul de permanent prin chemri de la domiciliu ale medicilor se comunic organelor de urmrire penal, iar programul de lucru cu publicul se afiseaz la loc vizibil n institutiile de medicin legal. Art. 3. - Constatrile si expertizele medico-legale se efectueaz pe baza principiului metodologiei unitare si al nerestrictionrii accesului medicului legist la informatia medical. Art. 4. - Constatrile si expertizele medico-legale se efectueaz dup o metodologie unitar stabilit de Consiliul superior de medicin legal si Ministerul Snttii, n conformitate cu prevederile art. 13 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activittii si functionarea institutiilor de medicin legal. Art. 5. - Medicii legisti au obligatia s pstreze secretul de serviciu si s asigure protectia informatiilor, n conformitate cu normele deontologiei profesionale. n scopul ndeplinirii acestei obligatii medicii legisti: a) aduc la cunostint persoanelor interesate rezultatul lucrrilor medico-legale numai n cazul n care prin aceasta nu se aduce atingere activittii de urmrire penal; b) pstreaz secretul n ceea ce priveste lucrrile si constatrile pe care le efectueaz, putnd folosi materialul documentar al lucrrilor medico-legale pentru comunicri sau lucrri stiintifice numai dup solutionarea cauzei. Art. 6. - Medicii legisti au obligatia s respecte principiile deontologiei profesionale si ale eticii medicale. Medicul legist nu poate fi obligat s desfsoare activitti profesionale care contravin normelor deontologiei profesionale si ale eticii medicale. Art. 7. - Medicul legist care a eliberat un certificat medico-legal nu mai poate participa la efectuarea unei noi expertize medico-legale sau la redactarea unui raport de expertiz n aceeasi cauz. n aceast situatie sau n alte cazuri de incompatibilitate, precum si ori de cte ori medicul legist este mpiedicat, din alte motive justificate, s efectueze lucrarea solicitat el este obligat s comunice de, ndat acest fapt, n scris, organului medico-legal competent, pentru a desemna un alt medic legist, artnd si motivele incompatibilittii. Art. 8. - n efectuarea lucrrii medico-legale medicul legist sau comisia desemnat are un rol activ constnd n: a) posibilitatea de a solicita extinderea examinrii altor aspecte cu implicatii medico-legale constatate, deosebite de cele ce formeaz obiectul lucrrii; b) obligatia de a consemna n actele medico-legale elemente medico-legale,care constituie indiciile unei infractiuni pentru care actiunea penal se pune n miscare din oficiu, constatate cu ocazia examinrilor medico-legale efectuate la solicitarea persoanelor interesate, si de a le comunica organelor judiciare competente. SECTIUNEA 2 Actelemedicolegate Art. 9. - (1) Actele medico-legale sunt raportul de expertiz, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiz si avizul. (2) n sensul prezentelor norme:

a) prin raport de expertiz medico-legal se ntelege actul ntocmit de un expert la solicitarea organului de urmrire penal sau a instantei de judecat si care cuprinde datele privind expertiza efectuat. Expertiza medico-legal se efectueaz n situatiile prevzute la art. 116 si 117 din Codul de procedur penal, precum si la art. 201 din Codul de procedur civil; b) prin raport de constatare medico-legal se ntelege actul ntocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmrire penal sau a instantei de judecat si care cuprinde date privind constatarea efectuat. Constatarea medico-legal se efectueaz n situatiile prevzute la art. 112 si 114 din Codul de procedur penal; c) prin certificat medico-legal se ntelege actul ntocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate si care cuprinde date privind examinarea medico-legal; d) prin buletin de analiz se ntelege actul ntocmit de specialistii institutiilor de medicin legal sau de persoanele competente din cadrul institutiilor de medicin legal, la cererea persoanelor interesate, si care cuprinde date privind examenul complementar; e) prin aviz medico-legal se ntelege actul ntocmit de Comisia superioar medico-legal, precum si de comisiile de avizare si control al actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aprob continutul si concluziile actelor medico-legale si se recomand efectuarea unor noi expertize sau se formuleaz concluzii proprii. Art. 10. - (1) La ntocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnat are urmtoare le obligatii: a) s ia n considerare certificatele, referatele medicale si fisele de observatie clinic emise de unitti sanitare ale Ministerului Snttii sau acreditate de acesta; b) s verifice dac documentele mentionate la lit. a) prezint urmtoarele elemente de sigurant: numr de nregistrare, stampila unittii sanitare, semntura si parafa medicului, care trebuie s mentioneze specialitatea si codul medicului, iar n cazul fotocopiilor, mentiunea "conform cu originalul", atestat de medicul responsabil. (2) Medicul legist nu poate lua n considerare informatii medicale cuprinse n alte tipuri de nscrisuri medicale dect cele prevzute la alin. (1), cum ar fi bilete de trimitere, retete, consulturi nscrise pe retete, conditii medicale, bilete de externare. Art. 11. - (1) Raportul de expertiz sau de constatare medico-legal cuprinde antetul, stampila si numrul de nregistrare al institutiei de medicin legal n care a fost efectuat si se nregistreaz n registrul de evident. (2) Copiile de pe raportul de expertiz sau de constatare medico-legal se arhiveaz pe o perioad nedeterminat. (3) Raportul de expertiz sau de constatare medico-legal, precum si certificatul medico-legal se semneaz de toti cei care au participat la ntocmirea lui. Opiniile divergente se consemneaz n cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat si motivat. (4) n cazul n care n evolutia leziunilor mentionate la prima expertiz apar date medicale noi, complicatii sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifica numai de ctre medicul legist care a efectuat prima expertiz. SECTIUNEA 3 Reguli generateprivindexaminrilemedicolegale Art. 12. - Constatrile si expertizele medico-legale constau n: a) examinri si cercetri privind cadavre umane sau prti din acestea; b) examinri si cercetri privind produse biologice si cadaverice; c) examinri si cercetri privind persoane n viat; d) evaluarea unor lucrri medicale si medico-legale n legtur cu activitatea medico-legal, precum si suplimente de expertiz.

Art. 13. - (1) Examinrile si cercetrile privind persoane n viat se realizeaz dup verificarea de ctre medicul-legist a identittii persoanei pe baza crtii de identitate, a adeverintei temporare de identitate sau a pasaportului, ale crui serie si numr se mentioneaz n certificatul medico-legal. (2) n cazul n care persoana examinat nu prezint actele prevzute la alin. (1), faptul se mentioneaz n certificatul medico-legal, pentru identificare lundu-se impresiunile digitale de la indexul stng pe documentul prin care se solicit examinarea. Art. 14. - (1) Persoanele aflate n stare de retinere vor fi examinate n prezenta personalului de paz de acelasi sex. (2) Persoanele minore se examineaz n prezenta unuia dintre printi sau a reprezentantului su legal ori, n lipsa acestora, n prezenta unui membru major al familiei, de acelasi sex cu minorul. Art. 15. - Examinrile medico-legale n vederea eliberrii certificatelor medico-legale, la cererea persoanelor interesate, se refer la: a) constatarea virginittii, capacittii sexuale, vrstei, conformatiei sau dezvoltrii fizice n circumstante precum constatarea virginittii sau deflorrii, viol, perversiuni sexuale, obtinerea pentru minore a dispensei de vrst n vederea cstoriei, precum si constatarea strii obstetricale n cazuri de sarcin, viduitate, avort, nastere, lehuzie; b) constatarea leziunilor traumatice recente, nainte de disparitia leziunilor externe, dar nu mai trziu de 30 de zile de la data producerii; c) constatarea infirmittilor si a strilor de boal consecutive leziunilor traumatice certificate conform lit. b); d) constatarea capacittii psihice, n vederea stabilirii capacittii de exercitiu necesare pentru ntocmirea unor acte de dispozitie si n cazul bolnavilor netransportabili, cu suferinte evolutiv letale sau aflati n stare grav n conditii de spitalizare; e) constatarea strii de sntate, avnd ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumit activitate sau profesie. Art. 16. - Solicitrile de examinare n vederea eliberrii certificatelor medico-legale, la cererea persoanelor interesate, pot fi naintate de ctre: a) persoana n cauz, dac a mplinit vrsta de 16 ani; b) printi, pentru copiii sub vrsta de 16 ani; c) tutore sau autoritatea tutelar, pentru persoanele puse sub tutel, precum si de curator, n cazul n care s-a instituit curatela; d) persoanele care i ngrijesc pe minori; altele dect cele prevzute la lit. a), b), c); e) directorul unittii, pentru persoanele internate n cmine, spitale, internate scolare, precum si n alte asemenea institutii; f) comandantul locului de detinere, pentru persoanele condamnate, si organul de urmrire penal sau instanta de judecat, pentru persoanele aflate n stare de retinere sau de detinere; g) orice alt persoan, pentru copiii gsiti, pentru persoanele debile mintal, pentru cei care nu se pot ngriji singuri si nici nu sunt n ngrijirea cuiva; h) orice persoan juridic, pe baz de contract, pentru asiguratii sau angajatii si. Art. 17. - (1) Prin examinri complementare se ntelege activittile medico-legale care completeaz lucrarea deja efectuat, precum examene histopatologice, bacteriologice, hematologice, toxicologice, radiologice, biocriminalistice etc. privind piese anatomice, secretii, dejectii, pete, urme, examene ale obiectelor si substantelor, cercetri experimentale, cercetri medico-legale la locul faptei sau la locul unde s-a aflat cadavrul. (2) Examinrile complementare nu constituie expertize sau constatri medico-legale, indiferent dac sunt efectuate de medicul legist sau, la cererea acestuia, de alti specialisti din unitti sanitare.

Art. 18. - Examinrile medico-legale solicitate de persoanele interesate si eliberarea certificatelor medico-legale se efectueaz la sediul institutiilor de medicin legal. Certificatul medico-legal se elibereaz persoanei examinate n termen de maximum 7 zile de la examinare sau de la depunerea rezultatelor examenelor clinice si paraclinice indicate de medicul examinator. Art. 19. - (1) Examinrile medico-legale dispuse de instantele de judecat sau de organele de urmrire penal se efectueaz de regul la sediul institutiilor de medicin legal sau, n caz de urgent, la sediul unittilor sanitare unde persoana implicat se afl imobilizat. (2) Examinarea la domiciliul sau la resedinta persoanei examinate se poate aproba, n mod exceptional, de conductorul institutiei de medicin legal. Art. 20. - (1) Rezultatele examinrilor, finalizate ntr-un raport de expertiz sau constatare medico-legal, dup caz, se expediaz organului care a dispus examinarea, n termen de 7 zile de la examinarea persoanei sau de la depunerea documentelor necesare pentru ntocmirea lucrrii, cum ar fi: acte medicale de la dosar, filme radiologice sau examinri clinice ori paraclinice indicate de medicul examinator . (2) n situatia n care expertiza se efectueaz de ctre o comisie, termenul de expediere este de 10 zile. Art. 21. - n cazul n care organele n drept solicit concluzii imediat, n mod exceptional, dup efectuarea unei lucrri medico-legale, institutia de medicin legal nainteaz informatiile solicitate, sub form de constatri preliminare, de ndat sau n cel mult 72 de ore de la solicitare. Constatrile preliminare nu au caracter de concluzii si se refer numai la elementele obiective rezultate din lucrrile efectuate pn n acel moment, pe baza materialelor avute la dispozitie. Art. 22. - (1) Organele judiciare care dispun efectuarea unor constatri sau expertize medicolegale se adreseaz n scris institutiei de medicin legal competente. (2) Documentul prin care se solicit efectuarea constatrii sau expertizei medico-legale va cuprinde: a) datele de identificare a subiectului sau obiectului asupra cruia urmeaz s se efectueze lucrarea; b) tipul expertizei sau constatrii medico-legale; c) ntrebrile la care medicul legist trebuie s rspund; d) materialele si datele care sunt puse la dispozitie medicilor legisti; e) caracterul de urgent si termenul sugerat pentru efectuarea lucrrii. (3) n cazul expertizei psihiatrice si al avizelor solicitate comisiei superioare sau comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale se nainteaz obligatoriu materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. (4) n cazul n care sunt numiti si experti care reprezint prtile interesate, se mentioneaz datele de identitate ale acestora, pentru ca expertii oficiali s i poat contacta n vederea efecturii lucrrilor. Art. 23. - Dup receptionarea solicitrii conductorul unittii de medicin legal desemneaz n scris, de ndat, medicul legist sau comisia care urmeaz s efectueze lucrarea si comunic organelor judiciare cheltuielile pentru efectuarea lucrrilor. Art. 24. - (1) n cazul n care medicul legist consider necesar, el poate solicita organelor judiciare care au cerut constatarea sau expertiza medico-legal s i pun la dispozitie materialul dosarului, necesar pentru efectuarea acestora.

(2) Dac medicul legist consider necesar examinarea persoanei sau efectuarea unor investigatii medicale de specialitate, el poate solicita, potrivit dispozitiilor legale, organelor judiciare care au cerut efectuarea constatrii sau a expertizei s dispun n consecint. (3) n cazuri exceptionale expertiza medico-legal se poate efectua numai pe baza documentelor medicale ori medico-legale. (4) n cazul refacerii totale sau partiale a examinrilor clinice sau paraclinice, al verificrii datelor cuprinse n documente sau lucrri, precum si al oricror alte analize si cercetri stiintifice necesare, medicul legist sau comisia de expertiz examineaz persoanele n cauz. Art. 25. - n cazul n care institutiile sanitare refuz nejustificat punerea la dispozitie a informatiilor solicitate sau examinarea nemijlocit a persoanei, institutiile de medicin legal comunic organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei punerea n imposibilitate de efectuare a lucrrii solicitate. SECTIUNEA 4 Constatareasi expertizamedicolegalreferitoarela persoanen viat Art. 26. - Constatarea si expertiza medico-legal referitoare la persoane n viat, efectuate la cererea organelor judiciare, constau n examinri clinice si complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, antropologice, dermatologice, genetice si altele, putnd avea ca obiect: a) constatarea sexului, virginittii, capacittii sexuale, vrstei, conformatiei sau dezvoltrii fizice, precum si a elementelor necesare pentru stabilirea filiatiei; b) constatarea leziunilor traumatice, a infirmittilor si a strilor de boal consecutive acestora; c) constatarea strii obstetricale, cum ar fi sarcina, viduitatea, avortul, nasterea, lehuzia; d) evaluarea strii de sntate, avnd ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumit activitate sau profesie; e) constatarea capacittii psihice. Art. 27. - (1) Comisia de expertiz se constituie n mod, obligatoriu n cazurile n care legea prevede expres acest lucru, precum si cnd are ca obiect: a) evaluarea capacittii psihice a unei persoane, n scopul stabilirii elementelor necesare pentru aprecierea responsabilittii penale sau a responsabilittii civile; b) amnarea sau ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate, din motive medicale; c) constatarea strilor morbide care sunt urmarea unor fapte medicale ilicite, a unor deficiente sau a nerespectrii normelor tehnice medicale; d) investigarea filiatiei; e) evaluarea capacittii de munc; f) stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumit activitate sau profesie, precum conducerea de autovehicule, de aparate de zbor, de portarm n cadrul noilor expertize; g) efectuarea unei noi expertize medico-legale. (2) n cazul efecturii unei noi expertize medico-legale comisia este format din 3 membri, dintre care cel putin 2 au un grad profesional egal sau superior medicului legist care a efectuat prima expertiz, iar la grade profesionale egale se va tine seama de gradul didactic universitar. (3) Pot face parte din comisia de expertiz, la solicitarea acesteia, medici si alti specialisti din diferite domenii biomedicale. Art. 28. - (1) Expertiza medico-legal psihiatric se face numai prin examinarea nemijlocit a persoanei, n cadrul unei comisii alctuite dintr-un medic legist, care este presedintele comisiei, si 2 medici psihiatri. Aceste comisii nu se pot organiza la nivelul cabinetelor medico-legale. (2) Expertizele medico-legale psihiatrice se efectueaz la sediul institutiilor medico-legale, cu

urmtoarele exceptii, dac se efectueaz prima expertiz: a) n cazul bolnavilor psihici cronici, cnd transportul si examinarea acestora nu se pot face n sigurant deplin, comisia de expertiz medico-legal psihiatric efectueaz examinarea n cadrul spitalelor de psihiatrie sau n cadrul sectiilor de psihiatrie ale spitalelor penitenciare; b) n cazul persoanelor aflate n arest preventiv comisia de expertiz medico-legal psihiatric poate efectua examinarea si n cadrul sectiilor de psihiatrie ale spitalelor penitenciare, putnd coopta n comisia de expertiz pe medicul sef de sectie, dac este medic primar; c) n cazul bolnavilor netransportabili, cu suferinte evolutiv letale sau aflati n stare grav n conditii de spitalizare comisia se poate deplasa la patul bolnavului pentru efectuarea expertizei numai n situatia n care aceast lucrare este necesar n vederea ncheierii unui act de dispozitie. Asigurarea transportului de la si la sediul institutiei medico-legale se face de ctre familia sau apartintorii persoanei respective. (3) Membrii comisiei sunt desemnati dup cum urmeaz: a) la nivelul institutelor de medicin legal directorul institutului desemneaz, prin dispozitie scris, un medic legist primar si 2 medici psihiatri specialisti sau primari ce pot fi cooptati si din cadrul spitalelor clinice de psihiatrie, prin propunere nominal si de comun acord cu conducerile unittilor sanitare respective, sau al unor unitti medicosanitare prestatoare de servicii, acreditate de Ministerul Snttii, si cu avizul Consiliului superior de medicin legal; b) la nivelul serviciilor de medicin legal judetene medicul sef desemneaz, prin dispozitie scris, un medic legist primar si 2 medici psihiatri din cadrul sectiei de psihiatrie a spitalului judetean respectiv sau al unor unitti medico-sanitare prestatoare de servicii, acreditate de Ministerul Snttii, cu aprobarea nominal a directiei de sntate public judetene, cel putin unul dintre cei 2 psihiatri trebuind s fie medic primar psihiatru. (4) Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz numai pentru o anumit fapt sau circumstant, avnd ca obiective principale stabilirea capacittii psihice la momentul comiterii unei fapte prevzute de legea penal sau al exercitrii unui drept, a capacittii psihice la momentul examinrii si aprecieri asupra periculozittii sociale si necesittii instituirii msurilor de sigurant cu caracter medical. Art. 29. - n vederea efecturii expertizei psihiatrice se pun la dispozitie comisiei toate documentele din dosar, necesare pentru efectuarea expertizei. n cazul n care expertiza priveste persoane minore, dosarul va contine si ancheta social, precum si datele privind performanta scolar. Art. 30. - (1) Expertiza medico-legal pentru amnarea sau ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate pe motive medicale se efectueaz numai prin examinarea nemijlocit a persoanei de ctre o comisie. (2) Comisiile de expertiz sunt alctuite din: a) un medic legist, care este presedintele comisiei; b) unul sau mai multi medici avnd cel putin gradul de medic specialist, n functie de boala de care sufer cel examinat, acest medic urmnd s stabileasc diagnosticul si indicatiile terapeutice; c) un medic, reprezentant al retelei sanitare a directiei penitenciarelor, care, cunoscnd posibilittile de tratament din cadrul retelei din care face parte, stabileste mpreun cu medicul legist unde se poate aplica tratamentul pentru afectiunea respectiv: n reteaua sanitar a directiei penitenciarelor sau n reteaua sanitar a Ministerului Snttii. (3) Dup efectuarea unei noi expertize la Institutul de Medicin Legal "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti, pentru amnarea sau ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate pe motive medicale, nu se mai poate solicita sau efectua o nou expertiz la alt unitate medico-legal inferioar ierarhic.

Art. 31 . - (1) Expertiza medico-legal a filiatiei, n vederea cercetrii paternittii, se efectueaz la cererea instantelor judectoresti sau la cererea persoanelor interesate, n cadrul institutelor de medicin legal, conform competentei teritoriale si normelor metodologice stabilite de Consiliul superior de medicin legal, de ctre o comisie alctuit dintr-un medic legist, care este presedintele comisiei, si 2 medici sau biologi specialisti n serologie medico-legal. (2) Expertiza filiatiei parcurge mai multe etape succesive, si anume: serologic, HLA, ADN. (3) Pe parcursul cercetrii paternittii se pot efectua, succesiv sau concomitent cu etapele prevzute la alin. (2), expertize privind perioada de conceptie, evaluarea capacittii de procreare, precum si, dup ce copilul a mplinit vrsta de 3 ani, expertiza antropologic. Art. 32. - Expertiza medico-legal a capacittii de munc se face de ctre o comisie care este format dintr-un medic legist, care este presedintele comisiei, un medic specialist, n functie de afectiunile cercetate, si un medic specialist n expertiza medical a capacittii de munc. Art. 33. - (1) n vederea efecturii expertizei medico-legale pentru a stabili intoxicatia etilic, recoltarea sngelui necesar pentru determinarea alcoolemiei se face n cadrul institutiilor de medicin legal sau, dac acest lucru nu este posibil, n alte unitti sanitare de la toate persoanele aduse de organele competente, cu respectarea normelor metodologice privind recoltarea probelor de snge n vederea stabilirii intoxicatiei etilice. (2) Calculul retroactiv al alcoolemiei ofer valori teoretice aproximative. (3) Calculul retroactiv al alcoolemiei se efectueaz numai n institutele de medicin legal de ctre o comisie format dintr-un medic legist primar si un farmacist sau toxicolog primar, care lucreaz n cadrul laboratorului de toxicologie medico-legal al institutului respectiv, ambii avnd statutul de expert. (4) Expertiza de recalculare a alcoolemiei se efectueaz numai n cazurile n care s-au recoltat dou probe de snge la un interval de o or ntre ele, precum si, n mod exceptional, n cazul persoanelor aflate n stare clinic grav: com, soc traumatic si/sau hemoragic, interventii chirurgicale de urgent, dovedite prin documente medicale si de la care nu s-a putut preleva a doua prob de snge. Calculul retroactiv al alcoolemiei nu poate fi efectuat numai pe baza declaratiilor existente la dosar. (5) O expertiz privind calculul retroactiv al alcoolemiei se efectueaz pentru o singur variant de consum. (6) n acelasi caz, pentru variante diferite de consum, expertiza se efectueaz numai la solicitarea organelor de urmrire penal sau a instantelor de judecat dup cum urmeaz: de cel mult dou ori, la solicitarea organelor de politie; a treia oar, numai la solicitarea parchetului; ori de cte ori solicit instanta de judecat. SECTIUNEA 5 Constatareasi expertizamedicolegalpe cadavre Art. 34. (1) Constatafe si expertiza medico-legal pe cadavru implic: a) examinri la locul unde s-a gsit cadavrul sau n alte locuri, pentru constatarea indiciilor privind cauza mortii si circumstantele ei; b) examinarea exterioar a cadavrului si autopsia, inclusiv exhumarea, dup caz; c) examinri complementare de laborator, cum ar fi cele histopatologice, bacteriologice, toxicologice, hematologice, serologice, biocriminalistice. (2) Autopsia medico-legal a cadavrului se efectueaz la solicitarea organelor judiciare, numai de ctre medicul legist, fiind obligatorie n urmtoarele cazuri: 1. moarte violent, chiar si atunci cnd exist o anumit perioad ntre evenimentele cauzale si deces; 2. cauza mortii nu este cunoscut;

3. cauza mortii este suspect. Un deces este considerat moarte suspect n urmtoarele situatii: a) moarte subit; b) decesul unei persoane a crei sntate, prin natura serviciului, este verificat periodic din punct de vedere medical; c) deces care survine n timpul unei misiuni de serviciu, n incinta unei ntreprinderi sau institutii; d) deces care survine n custodie, precum moartea persoanelor aflate n detentie sau private de libertate, decesele n spitalele psihiatrice, decesele n spitale penitenciare, n nchisoare sau n arestul politiei, moartea asociat cu activittile politiei sau ale armatei n cazul n care decesul survine n cursul manifestatiilor publice sau orice deces care ridic suspiciunea nerespectrii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortur sau oricare alt form de tratament violent sau inuman; e) multiple decese repetate n serie sau concomitent; f) cadavre neindentificate sau scheletizate; g) decese survenite n locuri publice sau izolate; h) moartea este pus n legtur cu o deficient n acordarea asistentei medicale sau n aplicarea msurilor de profilaxie ori de protectie a muncii; i) decesul pacientului a survenit n timpul sau la scurt timp dup o interventie diagnostic sau terapeutic medico- chirurgical. (3) Autopsia cadavrului, respectiv a prtilor de cadavru a sau a pieselor scheletice, se efectueaz numai n cazul n care organele judiciare pun la dispozitie medicului legist: a) ordonanta procurorului sau ncheierea instantei de efectuare a autopsiei, care contine obiectivele acesteia; b) procesul-verbal de cercetare la fata locului; c) copia de pe foaia de observatie clinic complet, n cazul persoanelor decedate n cursul spitalizrii. Art. 35. - (1) Autopsia cadavrului se efectueaz numai de ctre un medic legist, la morga serviciului de medicin legal sau a spitalului n a crui raz teritorial s-a produs moartea sau a fost gsit cadavrul. (2) n mod exceptional, dac nu exist o astfel de morg si nici posibilitatea transportrii cadavrului la morga cea mai apropiat, cu acordul medicului legist, autopsia se poate efectua acolo unde se afl cadavrul sau ntr-un loc anume ales pentru aceasta. Art. 36. - (1) Transportul cadavrelor care urmeaz s fie autopsiate se asigur, de la locul faptei pn la morg, cu vehicule special amenajate, aflate n dotarea unittilor medico-legale, sau cu alte mijloace speciale. (2) Organele de urmrire penal ntocmesc dosarul de identificare a cadavrului, n care se include si rezultatul autopsiei, dup cum urmeaz: a) n toate cazurile se asigur identificarea cadavrului prin aplicarea unei brtri de identificare la mna dreapt, pe care s figureze data, datele de identificare si persoana sau autoritatea care a consemnat datele; b) aplicarea brtrii de identificare este asigurat de unittile sanitare, de lucrtorii de politie sau de medicii legisti, dup caz; c) brtara de identificare nu poate fi nlturat nici cu ocazia nhumrii; n cazul n care se impune corectarea datelor de identitate, aceasta se face prin aplicarea unei alte brtri, fr ndeprtarea brtrii, respectiv a brtrilor, deja aplicate; d) transportarea cadavrelor fr brtar de identificare nu este permis. (3) Cadavrele se transport n huse de plastic nchise, indiferent de distant, astfel: a) n cazul cadavrelor n stare avansat de putrefactie se folosesc huse de transport impermeabile; b) n cazul deceselor determinate de boli infecto-contagioase, a cror declarare este obligatorie, se folosesc huse de transport impermeabile si nchise ermetic.

Art. 37. - (1) Exhumarea cadavrelor n vederea expertizclor medico-legale se face numai la solicitarea scris a organelor judiciare. (2) Examinarea cadavrului deja autopsiat se face de ctre o comisie de experti care au un grad profesional mai mare dect cel al expertului care a efectuat prima expertiz. (3) Examinarea cadavrului exhumat si autopsia se fac fie la locul unde se afl cadavrul, fie la o prosectur din apropiere. Art. 38. - (1) Medicul legist este asistat la efectuarea autopsiei de personal sanitar mediu sau auxiliar. Autopsia trebuie s fie complet, fr a se omite vreun segment, tesut sau organ. (2) Nu se pot formula concluzii medico-legale privind cauza si mprejurrile mortii numai pe baza unor examene externe sau interne partiale. (3) Pentru atestarea leziunilor traumatice externe, respectiv interne, se pot efectua fotografii. (4) Medicul legist nu poate elibera certificat de deces fr efectuarea autopsiei medico-legale, cu exceptia cazurilor n care decesul a intervenit ca urmare a catastrofelor. Art. 39. - Materialele biologice, cum ar fi: organe, snge, umori, continut gastro-intestinal, secretii, precum si corpurile delicte care au astfel de urme biologice se transport la institutele de medicin legal mpreun cu documentatia corespunztoare. Art. 40. - (1) Cadavrele autopsiate se mblsmeaz la institutiile de medicin legal si la prosecturile spitalelor, potrivit instructiunilor Ministerului Snttii, dup eliberarea certificatului constatator de deces, de ctre persoanele competente. (2) mblsmrile si alte servicii funerare pot fi realizate si de ctre persoanele fizice sau juridice, n conditiile legii, cu avizul institutelor de medicin legal. Art. 41. - nhumarea persoanelor fr reprezentanti legali sau fr identitate se face prin grija primriilor, cu informarea prealabil a organelor de politie. Art. 42. - Autopsiile, respectiv msurile privind acestea, se realizeaz cu respectarea eticii medicale si a demnittii persoanei decedate. Art. 43. - Regulamentul privind efectuarea autopsiilor medico-legale se elaboreaz de ctre Consiliul superior de medicin legal cu respectarea Recomandrii nr. R (99)-3/2.02.1999 a Comitetului de ministri al Consiliului Europei privind armonizarea regulilor autopsiei medico-legale pentru statele membre si se aprob prin ordin al ministrului snttii. Art. 44. - (1) Conducerea unittilor sanitare are obligatia de a sesiza n primele 24 de ore organele de urmrire penal cu privire la decesele care au survenit n unitatea sanitar, n conditiile prevzute de prezentul ordin. n aceste cazuri nu se elibereaz certificat medical constatator al decesului. (2) n cazurile prevzute la alin. (1) cadavrul se va pune la dispozitie institutiilor medico-legale, n vederea efecturii autopsiei, n cel mult 24 de ore de la sesizarea organelor de urmrire penal. Art. 45. - (1) Decesul unei persoane sau al unui nou-nscut, indiferent de cauza mortii, poate fi constatat numai de ctre un medic care are dreptul de liber practic. (2) Certificatul de deces se elibereaz numai dup aparitia semnelor de moarte real si numai dup trecerea a 24 de ore de la deces. (3) Eliberarea certificatului de deces nu se poate face fr examinarea extern a cadavrului de ctre medic. n cazul constatrii, cu aceast ocazie, a unor situatii prevzute la art. 34 alin. (2) medicul are obligatia s refuze eliberarea certificatului de deces si s solicite organelor judiciare o autopsie pentru elucidarea cauzei mortii.

Art. 46. - n cazul n care medicul anatomopatolog al unei institutii sanitare efectueaz o autopsie si constat cu aceast ocazie existenta unor situatii prevzute la art. 34 alin. (2), opreste lucrarea nceput si anunt organul judiciar competent. Art. 47. - n cazurile prevzute la art. 44 alin. (1), la art. 45 alin. (3) si la art. 46 certificatul medical constatator al decesului va fi eliberat numai de un medic legist, dup efectuarea autopsiei medico-legale. Art. 48. - n vederea efecturii examinrii medico-legale, precum si a autopsiei, cadavrul se pune la dispozitie expertului pentru un termen ce nu poate depsi 72 de ore. SECTIUNEA 6 Nouaexpertizmedicolegal Art. 49. - (1) O nou expertiz medico-legal se efectueaz de ctre o comisie de experti, indiferent dac prima expertiz a fost efectuat de un singur medic legist sau de mai multi medici legisti ori de o comisie. Raportul noii expertize se elaboreaz pe baza constatrilor directe ale comisiei si pe baza materialului necesar din dosarul cauzei. (2) Comisia de expertiz medico-legal se instituie si se compune din cel putin 2 experti cu un grad profesional legal sau superior expertului sau expertilor care au efectuat expertiza anterioar, iar la grade profesionale egale se vor utiliza grade didactice superioare. Gradele profesionale, n ordine cresctoare, sunt: medic specialist, medic primar, doctor n medicin. Gradele didactice, n ordine cresctoare, sunt: preparator universitar, asistent universitar, sef de lucrri, conferentiar universitar, profesor universitar. (3) Noua expertiz medico-legal const n reluarea sau/si refacerea investigatiilor medico-legale n cazul n care se constat deficiente, omisiuni sau/si aspecte contradictorii la expertizele precedente. Concluziile unei noi expertize se redacteaz pe baza constatrilor sau expertizelor medico-legale anterioare, a probelor din dosarul cauzei, a aspectelor specifice spetei, a probelor noi, incluse n dosarul cauzei, precum si a obiectiilor formulate de organele judiciare.