Cauzele globalizarii:

Fenomenele complexe nu pot fi explicate dect dac avem n vedere mai multe cauze. Acesta este singurul punct n care toat lumea este de acord n ceea ce privete globalizarea. Restul faptelor rmn n continuare contestate. n funcie de ce accepiune a globalizrii este luat ca punct de plecare apar n prim!plan alte cauze i fore motrice. n sc"ema de mai #os sunt prezentate cele mai des invocate cauze fr ca lista s fie ns complet. Fr ndoial inovaiile de ordin te"nic $ i mai ales cele din domeniul informaticii i al comunicaiilor ! au #ucat i mai #oac nc un rol central. Internetul este din multe puncte de vedere emblema globalizrii. %lobalizarea pieelor financiare transferul unor sume inimaginabile n cteva secunde n #urul globului nu ar fi posibile fr aceast te"nologie nici organizarea produciei integrate la nivel transnaional .a.m.d. Avntul incredibil pe care l!a cunoscut comerul un alt element definitoriu al globalizrii economice se datoreaz nu n ultimul rnd scderii rapide a c"eltuielilor de transport mrfurile putnd fi astfel transportate mult mai rapid. Acest lucru poate fi observat ndeosebi n sectorul serviciilor& de exemplu produsele de tip soft'are sau bazele de date pot fi transmise n cteva secunde dintr!un capt al lumii n cellalt. Sfritul Rzboiului Rece a fost de asemenea deseori indicat ca fiind una din cauzele globalizrii. (ac n conflictul dintre est i vest lumea era mprit n dou tabere care ntreineau puine relaii ntre ele aceast delimitare $ )*ortina de Fier+ $ a czut n ,-.-/-0. 1tatele care aparineau )blocului estic+ s!au desc"is n direcia pieii mondiale. 2ot mai multe state se ncred n democraie i economie de pia ca principii de organizare fundamentale. rol deosebit de important $ n special la nivel de contiin $ l!au #ucat problemele globale. (ovad pentru acest lucru nu sunt numai magazinele tip )3ne 4orld+ din statele industrializate i ultra!dezvoltate. 5roblemele globale au nevoie ns i de o internaionalizare a politicii stimulnd dezvoltarea unei contiine globale. 3rganizaii precum %reenpeace sau Amnest6 7nternational care se dedic unor teme globale precum mediul ambiant sau drepturile omului sunt )%lobal 5la6ers+. 1e pot ntrezri astfel n mod clar nceputurile unei noi societi globale.

Consecinele globalizrii

%lobalizarea ne afecteaz pe toi n mod direct. 8nul dintre obiectivele acestui curs este de a demonstra acest lucru precum i de a sublinia importana extraordinar care revine acestei tematici. n acest context un rol important l #oac o evaluare a c"ibzuit a oportunitilor i riscurilor pe care le presupune globalizare distanndu! ne de tendinele actuale de demonizare sau dimpotriv de preamrire a consecinelor acestui fenomen. 9i n cazul consecinelor globalizrii dezbaterile publice aduc n prim!plan diverse cuvinte la mod care trebuie la rndul lor c"estionate i analizate. n sc"ema de mai sus este prezentat o selecie a acestor cuvinte lista putnd fi completat n funcie de situaiile i punctele centrale aflate n discuie. 5unctul de plecare n acest capitol poate fi un articol din presa curent sau un text de pe internet pentru c subiectele de acest tip apar aproape zilnic.

8n aspect important pentru interpretarea acestor cuvinte!c"eie poate fi gsit n *ursul : care vorbete despre dimensiunile globalizrii. Aici s!a pus ntrebarea ce aspecte i din ce dimensiuni in de globalizare ;puncte de intersecie<. n mod analogic ne ntrebm aici care aspecte particulare ale acestor consecine nefaste pot fi puse pe seama globalizrii i pentru ce alte cauze mai sunt acestea "otrtoare. Astfel n domeniul politicii sociale exist nenumrate analize difereniate care urmresc reeaua strict cauzal )globalizare = concuren la nivelul local = )dumping+ social+ i care ncearc totodat s explice n ce msur sfera naional de aciune din politica social este limitat de procesele de globalizare. Comentarii cu privire la consecinele globalizrii Fraza deseori citat conform creia naiunile sunt prea mici pentru problemele mari i prea mari pentru problemele mici provine dintr!un articol din anii .0 scris de (aniel >ell. 5robleme globale precum efectul de ser nu pot fi soluionate la nivelul unui singur stat la fel cum nici problemele locale nu pot fi rezolvate n $ s zicem ! cadrul sistemului educaional. n consecin statul naional erodeaz. ?l nu dispare i nici nu devine inutil aa cum se sugereaz n multe comentarii ci erodeaz. Apar astfel unele nivele suplimentare la care se pot rezolva problemele ! att superioare ct i inferioare statului naional. %raniele nu demult rigide care delimitau teritoriul unei ri puterea statului i puterea populaiei devin astfel mai permeabile. n spatele dezbaterii despre )eroziunea statului naional+ nu se ascunde aadar nici mai mult nici mai puin dect cele de mai sus. Aceast )eroziune+ transpare ntr!un mod deosebit de avansat n ?uropa 8?. Aici statele au transferat asupra unei organizaii supranaionale noi de la competene centrale pn la suveranitatea monetar. Aceste fenomene nu sunt ns noi $ ele sunt cunoscute i discutate ncepnd din anii @0 sub termenul de )interdependen+ ! procesele s!au accelerat ns atingnd dimensiuni noi att din punct de vedere calitativ ct i cantitativ. Aceasta este de fapt noutatea adus de globalizare. Acelai lucru este valabil i pentru celelalte aspecte menionate n sc"em. Att deteriorarea mediului ambiant ct i repartizarea nedreapt existau nc cu mult nainte de a ncepe discuiile despre globalizare. Aceste probleme s!au acutizat din pricina globalizrii. Asupra acestui fapt ncearc s ne atrag atenia i micarea criticilor globalizrii care a reuit s!i atrag ntre timp un numr considerabil de susintori ;vezi i pagina AA22A*A<. 5e de alt parte globalizarea creeaz premisele pentru a putea reaciona cum se cuvine la nivel mondial la anumite probleme de ordin global. *reterea capacitii de concuren n cadrul competiiei globale de la nivelul local i scderea implicit a c"eltuielilor presupuse de plata asigurrilor sociale ;scznd astfel i c"eltuielile salariale suplimentare< este vzut ca o necesitate n special de ctre industrie n timp ce sindicatele avertizeaz asupra pericolului provenit din aa numitul )dumping social". *u siguran c salariaii din 7ndia ctig mai puin dect cei din ?uropa i c n aceast privin nu se va sc"imba mai nimic n viitorul apropiat. Acest lucru confer ntreprinderilor un potenial considerabil de ameninare& ei ar putea s amenine cu mutarea n )rile mai ieftine+. (ar nici acest raport aparent clar nu ine n faa unei

analize mai detaliate. (eciziile cu privire la alegerea locaiei nu sunt luate numai pe baza c"eltuielilor salariale. Ali factori ca de pild nivelul de educaie sau prezena pe diferite piee #oac de asemenea un rol important. %lobalizarea nu nseamn c totul poate fi produs fr probleme n orice locaie. ns globalizarea poate fi instrumentalizat ca argument respectiv ca element de susinere n favoarea prsirii unei anumite ri. Atunci cnd problemele ncep s capete un caracter din ce n ce mai global atunci soluionarea lor politic trebuie s devin i ea de ordin )global+. n acest sens exist nenumrate proiecte care vizeaz inclusiv constituirea unui stat global. 9i pentru c acesta rmne $ cel puin pentru viitorul apropiat $ o utopie i pentru c dup prerea multora acesta nu este nici mcar de dorit s!a ncercat gsirea unor forme organizaionale noi care s adapteze politica la noua er a globalizrii. n acest scop a fost inventat conceptul de )global governance+. %lobal governance nseamn... 3 conducere a lumii fr un sistem global de conducere 3 politic intern la nivel mondial 3 politic a noii ordinii mondiale 5olitica n secolul BB7 8n concept opus neo!liberalismului 8n rspuns la globalizare Global Governance ca rspuns la problemele globale Repartizarea neuniform a ctigurilor impozitele nepltite de centrele financiare off!s"ore crizele internaionale ca rezultat al unor micri de capital speculative o concuren ruinoas la nivelul local din cauza potenialelor ameninri venite din direcia companiilor multinaionale precum i celelalte consecine nefaste ale globalizrii ;economice< pot fi analizate numai n context global actorii de la toate nivelele trebuind s coopereze. Acelai lucru este valabil i pentru alte probleme globale de la efectul de ser sau fenomenul migraiei i pn la criminalitatea internaional i distribuia armelor de distrugere n mas. 1tatul naional este prea mic pentru a rezolva n mod eficient aceste probleme. 5rima )mblnzire a capitalismului+ de succes a avut loc n interiorul granielor statale. Cumai c acum aceste granie care definesc pn la urm statul se afl ntr!un profund antagonism cu )lipsa total de limite+ presupus de globalizare& statul naional erodeaz el nu mai poate duce bun sfrit unele funcii importante ale sale ca de exemplu garantarea siguranei cetenilor si n aceast epoc a armelor de distrugere n mas. %lobalizarea este un subiect controversat. Dipsit de orice controvers este n sc"imb importana acestui subiect i nu doar n ceea ce privete educaia politic. (emocraia legitimarea sau raporturile cu economia sunt teme care sunt atinse decisiv de dezbaterea cu privire la globalizare. ntrebarea din ce n ce mai important pentru educaia ;politic< cu privire la rolul deinut de comunicaia public poate fi folosit cu succes n scopul ilustrrii acestui subiect. %lobalizarea un termen nou dar ntre timp omniprezent este instrumentalizat pentru a rspunde unor interese variate. Recunoaterea acestor procese aduce beneficii care depesc graniele discuiei cu privire la globalizare. 9i n fine atunci cnd ne ocupm cu subiectul AglobalizareA trebuie s avem n

vedere i dezbaterea actual cu privire la problemele centrale i de viitor care vizeaz att politica ct i educaia.

123

CAP III. GLOBALIZAREA PIE EI BUNURILOR I SERVICIILOR

3.1. Interna ionalizarea a ti!it " ilor #e $er!i ii % i &arti 'larit " ile a e$t'i &ro e$ Serviciile au fost considerate pn nu demult valori ca avnd o capacitate mai redus de a fi comercializate comparativ cu bunurile, ceea ce realitatea a infirmat n mod constant, utiliznd argumente din cele mai conving toare preluate sau inspirate din economia real . Tranzac iile interna ionale cu servicii sunt ast zi o component ma or a flu!ului interna ional de valori " i o preocupare pentru factorii de decizie ai politicii comerciale ca " i pentru participan ii la negocierile multina ionale privind liberalizarea comer ului interna ional. #lobalizarea produc iei " i tendin a de liberalizare a comer ului cu m rfuri n spiritul $niunii %uropene s&a e!tins " i asupra sferei imaterialului, n timp ce cererea pentru servicii a devenit mai e!igent , mai informat , mai omogen " i mai receptiv fa de eforturile companiilor specializate de a&" i valorifica oferta " i capacit ile de produc ie. Toate acestea au contribuit masiv la interna ionalizarea n ritm alert a tranzac iilor 'invizibile( " i la l rgirea gamei de servicii comercializabile. )actorii care s&au al turat celor de mai sus " i au ac ionat n acela " i sens au fost* & intensificarea utiliz rii de te+nologii informatice " i e!tinderea acestora ca modalitate de interna ionalizare spre servicii considerate necomercializabile, & progresele te+nologice din domeniul telecomunica iilor ce au facilitat accesul prestatorilor de servicii la o modalitate eficient de distribuire la distan a propriilor servicii, & asocierea n propor ie tot mai mare a serviciilor la bunurile e!portate " i tranzac ionarea acestora n acela " i pac+et comercial, & focalizarea interesului produc torilor spre l rgirea evantaiului de servicii creatoare de valoare ad ugat " i e!portul acestora ca m rfuri n sine,

GLOBALIZAREA ECONO(IEI (ON)IALE

-n prezent in randul analistilor vietii economice internationale contemporane, s&a conturat o larga convergenta de opinii in aprecierea faptului ca lumea s&a sc+imbat profund, ca se afla intr&o tranzitie politica si economica ma ora si ca deceniul anilor ./0 a fost unul &sub numeroase aspecte& cu totul diferit de cel precedent si deosebit de dificil in privinta 1administrarii1 noianului de probleme comple!e ivite pe scena relatiilor economice internationale. 2rocesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mi locul anilor .30, a capatat noi valente si adepti in deceniul ./0 si continua in prezent sa se manifeste cu putere desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste. -ntr&un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a e!tinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala. 4bordata din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea si largirea legaturilor dintre economiile nationale pe piata globala a bunurilor, serviciilor si mai ales a capitalurilor. 5 definitie asemanatoare este prezentata si intr&un raport al )ondului 6onetar -nternational din 1//7* fenomenul globalizarii economiei mondiale reprezinta integrarea internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor de bunuri si servicii, cat si a celor de capital. #lobalizarea a devenit un proces obiectiv, implacabil, care se desfasoara cu o viteza deseori ametitoare, cuprinzand in sfera sa cvasi&totalitatea statelor lumii. Sub aspect strict economic, al eficientei alocarii si utilizarii resurselor, globalizarea economica apare ca un fenomen rational, de natura sa furnizeze un volum mai mare de bunuri si servicii de resurse tot mai putine. Glo*alizarea e ono+i a presupune, asadar, in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute ale statelor lumii. os238!/133pssm ,a tori #eter+inanti ai -lo*alizarii e ono+iei +on#iale )actorii economico&comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale include libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea pietelor de capital, liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globalizarii. 9iberalizarea comertului cu servicii, in special in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor si bancar, a constituit tendinta dominanta a anilor :70 in S$4, fiind continuata in anii :30 in 6area ;ritanie si ulterior in $niunea %uropeana si <aponia.Tendinta continua si in prezent, incluzand si tarile %uropei =entrale si de %st, printre care si >omania.

9iberalizarea pietelor de capital ca uramre a eliminarii treptate a obstacolelor impuse circulatiei devizelor si a capitalului reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale. 4ceasta mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor transnationale si se inregistreaza, totodata, o reducere a costurilor in conditii normale. 9iberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt factor ce a favorizat globalizarea. -ncepand cu anii :70, interesul comun al umanitatii de prezervare a mediului incon urator s&a concretizat prin aparitia unor concepte, cu vocatie globala* bunurile comune ale umanitatii, dezvoltarea durabila si securitatea ecologica, care au constituit noi factori ce au dinamizat procesul de globalizare a economiei mondiale. ;unurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii statelor. =u e!ceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate, deoarece este relativ faptul ca oamenii poseda capacitatile te+nice de a le e!ploata si deteriora.

?ezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a&si satisface nevoile. ?ezvoltarea durabila e conceputa in vederea reconcilierii dintre economie si mediul incon urator, ca o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pe intreaga planeta si pentru un viitor apropiat. Securitatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securitatii globale. $n alt factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura. 6editand asupra globalizarii, intr&un articol intitulat @#lobalizare si morala(, publicat in revista italiana(9:espresso(, $mberto %co isi e!prima foarte transparent punctul de vedere* (-n sc+imb este oare pozitiva globalizarea lingvistica si culturalaA Bu, si ar fi c+iar o nenorocire pentru planeta o astfel de globalizare. 2e planul contactelor globale trebuie sa luptam pentru a pastra identitatea diferitelor culturi(. -n literatura de specialitate globalizarea este abordata in mod divers, putandu&se desprinde mai multe abordari conceptuale. #lobalizarea este definita prin inerdependenta economiei dintre state, ca urmare a cresterii coeficientului de dependenta fata de economia mondiala. #lobalizarea este conceputa ca proces al diminuarii ta!elor vamale, al renuntarii la politica vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor, te+nologiilor si capitalurilor, pe masura dezvoltarii sc+imburilor economice internationale. #lobalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului guvernului national ca urmare a e!tinderii actiunii capitalului investitional international si a societatilor transnationale. #lobalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre forte transnationale. =ercetatorii romani, sustinatori ai ultimelor doua conceptii, le completeaza cu ideea ca statul continua sa aiba un rol important, invocand e!emplul )rantei si 6arii ;ritanii. -n raportul ?ezvoltarii 6ondiale editat de ;anca 6ondiala in anul 2000 se apreciaza ca in economia mondiala au loc doua procese paralele* globalizarea si descentralizarea: - globalizarea consta in transnationalizarea pana la supranationalizare cu deosebitre in domeniile comertului, finantelor si te+nologiilor de varf,

- descentralizarea consta in transmiterea de catre guvernul national catre comunitatile locale a tot mai multe atributii administrative, sociale, educationale, bugetare si in consecinta, rolul statului national se va limita la diplomatie, armata, adoptarea legislatiei interne.

In a*or#area &ro e$'l'i #e -lo*alizare $e &orne$te #e la o $erie #e &ro e$e o*ie ti!e reale.

?evansarea necesitatilor de productie si consum ale unui stat fata de posibilitatile productiei nationale de a le satisface sub aspect te+nologic si de eficienta pe criterii economice optimale. =a urmare, am asistat, in ultimele decenii ale secolului CC, la dezvoltarea procesului de adancire a diviziunii internationale a muncii, de specializare organologica care a generat comertul cu subasamble. -n ultima perioada se remarca faptul ca sporirea comertului e!terior si mondial devanseza cresterea productiei mondiale. ?atorita tendintelor enuntate mai sus are loc o crestere a oe.i ient'l'i #e #e&en#enta a economiilor nationale fata de economia mondiala. 4re loc o crestere importanta a pietei e!terne, fapt ce obliga statele se adopte +a$'ri #e li*eralizare a comertului e!terior, a ungandu&se pana la desfiintarea ta!elor vamale. 9iberalizarea miscarii internationale a marfurilor, capitalurilor, serviciilor, persoanelor, fortei de munca si a te+nologiilor conduce la disparitia granitelor comerciale , nu insa si a granitelor nationale DdeocamdataE. Se remaraca ca proces obiectiv a#o&tarea #e re-le+entari o+'ne #e atre $tate F acorduri , tratate, conventii privind eliminarea dublei impuneri, regimul favorabil al investitiilor e!terne, acordarea clauzei natiunii cele mai favorizate. -nfiintarea unor institutii si or-ani$+e internationale o+'ne cu atributii la scara mondiala, regionala sau subregionala F publice si private. 6asurile adoptate de stat privind ine-rarea e ono+i a internationala se realizeaza sub forma integrarii statale, transtatale sau superstatale.

In le-at'ra ' .eno+en'l #e -lo*alizare $/a' $tr' t'rat #o'a o&inii o&'$e0 'na are $'$tine a e$t &ro e$1 iar alta are $e o&'ne. S'$tinatorii -lo*alizarii pun accentul in principal pe avanta ele generate de procesul de mondializare* &reducerea costurilor de productie datorita economiei de scara, & accelerarea tranzactiilor sc+imburilor care se realizeaza aproape in timpii comunicati F fa!, -nternet, etc., & cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si te+nologice,

& e!tinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite surse sau zone traditionale.

-n consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel planetar ca urmare a miscarii libere a capitalurilor, investitiilor, te+nologiilor si fortei de munca spre domeniile si zonele mai profitabile. )ireste, aceste argumente si altele care pun in evidenta avanta ele globalizarii sunt demne de luat in consideratie, insa nu trebuie absolutizate. O&onentii -lo*alizarii invoca si uneori absolutizeaza consecintele negative* & desfiintarea natiunii si statului national, & reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii, & specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie, & adancirea decala elor economice D in prezent 283 de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de 2,8 miliarde de oameni F aproape G din populatia TerreiE. ?e asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state. Glo*alizarea 2o e!ol'tie ontra#i torie

6iscarile de capital* #lobalizarea a fost cel mai des asociata in ultima vreme cu cresterea flu!urilor private de capital inspre tarile in curs de dezvoltare pe parcursul anilor ./0. 9a acestea mai trebuie adaugat faptul ca aceasta evolutie a urmat unei reduse miscari a capitalului in aceste directii pe parcursul anilor .30. -n acelasi timp, flu!urile oficiale de a utoare sau asistenta pentru dezvoltare s&au redus semnificativ de la inceputul deceniului al noualea, iar structura miscarilor de capital privat a inregistrat modificari semnificative. -nvestitiile straine directe au devenit categoria cea mai importanta. 4tat investitiile de portofoliu, cat si creditele bancare au marcat evolutii tot mai sinuoase, reducandu&se dramatic la incepuul crizei financiare din a doua umatate a deceniului al zecelea.

?in punct de vedere al comertului* Tarile in curs de dezvoltare si&au sporit partea din participarea la comertul international de la 1/H in 1/71 la 2/H in 1///. %!ista insa variatii destul de importante intre marile regiuni. ?e e!emplu, noile tari industrializate din 4sia au inregistrat evolutii pozitive, in timp ce 4frica, pe ansamblu, a avut un trend descrescator. Structura ofertelor de e!port este, de asemenea, un aspect e!trem de important. =ea mai importanta crestere a fost, de departe, cea a e!portului de produse manufacturate. 2onderea produselor primare, oferite mai ales tarilor sarace, s&a redus.

6igratia fortei de munca* )orta de munca s&a miscat de la o tara la alta, partial datorita incercarilor de identificare a unor oportunitati de lucru. =ifrele nu sunt e!traordinare in momentul de fata, insa in perioada 1/I8&1//0 proportia fortei de munca de origine straina pe ansamblul globului a crescut cu aproape 80H. =ele

mai importante directii urmarite de forta de munca au fost intre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate. %!ista un potential destul de important de deplasare a cunostintelor si te+nicilor de productie inspre tarile in curs de dezvoltare, la fel ca si o crestere a salariilor in aceste tari. Glo*alizarea $i intere$ele $alariatilor

Si tarile dezvoltate au motive sa considere globalizarea ca fiind un proces contradictoriu. 6erita analizata amenintarea pe care tarile cu niveluri salariale reduse o e!ercita asupra tarilor dezvoltate in ceea ce priveste integrarea primelor in noul spectru mondial, precum si masura in care sc+imbarile care au loc in aceste economii sunt determinate de e!tinderea fenomenului de globalizare. %conomiile sunt intr&o continua evolutie, iar globalizarea este unul dintre fenomenele care se e!ercita incontinuu. $n astfel de fenomen este acela al orientarii spre sectorul serviciilor din partea economiilor care a ung la un anumit grad de maturitate. $n altul este deplasarea spre locurile de munca ce inglobeaza mult mai multe aptitudini. Studiile arata ca toate aceste tipuri de evolutie vor avea loc indiferent de modul de e!tindere al procesului de globalizare. ?e fapt, globalizarea face acest proces mai usor si mai putin costisitor pentru economie pe ansamblu, prin aducerea avanta elor flu!urilor de capital, inovatiilor te+nologice si a preturilor reduse de import. =resterea economica, reducerea soma ului si standardele de viata sunt, toate, mult mai ridicate decat daca am avea de&a face cu o economie inc+isa. 4vanta ele au insa o distributie inegala intre diferite grupuri si tari, pentru unii procesul fiind mai curand un dezavanta . ?e e!emplu, lucratorii din domeniul industriilor vec+i, care acum se afla in declin, au sanse reduse sa se redreseze pentru a putea servi noilor industrii. Glo*alizarea 2Sara ia $i ine-alitatile #e #ez!oltare0

?e&a lungul secolului CC venitul global pe cap de locuitor a crescut in mod semnificativ, dar cu diferente destul de importante la nivel de tari. %ste evident faptul ca diferentele de venit intre tarile bogate si cele sarace, s&au adancit tot mai mult pe perioade destul de mari. $n numar recent al Jorld %conomic 5utlooK Studiaza L2 de tari Dreprezentand /0H din populatia globuluiE pentru care e!ista date pentru tot secolul CC. S&a a uns la concluzia ca productia pe cap de locuitor a crescut apreciabil, dar distributia venitului pe tari a devenit tot mai inegala in comparatie cu situatia de la inceputul secolului. 9a acestea trebuie precizat si faptul ca in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor sociale, tarile mai sarace au inregistrat procese insemnate. ?e e!emplu unele tari cu venituri reduse De!* Sri 9anKaE marc+eaza niveluri impresionante pentru indicatorii sociali. 5 lucrare recenta a a uns la concluzia ca, in termenii de -ndicatori pentru ?ezvoltare $mana folositi de 5B$, care iau in calcul nivelul de educatie si speranta de viata, situatia generala este destul de diferita comparativ cu simpla comparare a indicatorilor initiali. Bu trebuie sa uitam ca, in actuala lume globala, 200 dintre societatile transnationale e!istente dezvolta o cifra de afaceri care depaseste 2-; realizat de circa 180 de tari membre ale 5%=? si aceasta in ciuda celor spuse de <.<. >ousseau,Nimeni nu trebuie sa fie atat de bogat incat sa poata cumpara pe altul si nimeni nu trebuie sa fie atat de sarac incat sa se vanda. @-mbunatatirea esentiala a standardului de viata( pentru toti cei din tarile subdezvoltate @prin cresterea productiei industriale(, asa cum promitea presedintele american MarrN Truman in 1/L/ saracilor lumii, nu va avea loc. =ea mai bogata cincime din statele e!istente, +otareste asupra a 3L,7H din produsul social brut mondial, cetatenii acestora desfasoara 3L,2H din comertul mondial

si detin 38,8H din soldul de economii interne. ?in 1/I0, distanta dintre cincimea cea mai bogata si cincimea cea mai saraca a tarilor s&a dublat.

?upa opinia e!pertilor 5B$, pentru obtinerea unor ameliorari notabile @ %ste necesar ca ritmul de crestere prevazut in Strategia internationala a celui de&al treilea ?eceniu al Batiunilor $nite pentru ?ezvoltare sa se prelungeasca pe o perioada mult mai lunga decat cele doua decenii(, adica dincolo de secolul CC. 4ceasta polarizare bogatie&saracie se acutizeaza permanent, datorita faptului ca regiunile bogate au trecut de a prin fenomenul de tranzitie demografica, iar populatia lor este relativ slabita, in timp ce populatia din sud va creste in continuare in urmatorii I0 de ani. -n umatate din acest timp, doar 1O7 din populatia mondiala va controla cel putin trei sferturi din bogatia mondiala. =a urmare, presiunea asupra acelor @insule de bogatie( va fi din ce in ce mai mare. ?ezvoltarea nu este intarziata doar de dificilele conditii istorice si de permanentele dezavanta e comerciale, dar si de o continua criza a datoriilor, de e!ploatare economica si instabilitate politica.

?aca in timpul gravei crizei mondiale alimentare din 1/L7 s&a estimat ca apro!imativ L80 milioane de oameni din lumea intreaga sufereau de malnutritie, 20 de ani mai tarziu, 730 de milioane de oameni nu aveau @suficienta hrana pentru a-si satisface nevoile fizice de baza de proteine si energie(. ?esi s&a inregistrat un oarecare progres in ceea ce priveste dezvoltarea in Sud, analistii apreciazau ca @masivele disparitaii din lumea bogata si cea saraca se vor adanci.

O analiza o*ie ti!a a &ro e$'l'i #e -lo*alizare de pana acum, atesta faptul ca avanta ele economice inclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi gasesc originea societatie transnationale. -n acest sens actioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale ).6.-., ;anca 6ondiala, 5rganizatia 6ondiala a =omertului dominate de marile puteri economice avanta eaza intr&o proportie covarsitoare tarile dezvoltate implicate in acordarea de credite, infaptuirea investitiilor straine directe, institutiile, societatile transnationale si statale creditoare obtin profituri ridicate.

In on l'zie1 -lo*alizarea e$te o realitate &ro*a*il ire!er$i*ila $i ori e tara are/$i &re-ate$te te+eini !iitor'l $e !e#e ne!oita $a inter.ereze ' ea.

Globalizarea, avanta e si inconveniente

2riumful international al sistemului de liber comert genereaza o reactie critica care adereaza drept miscare antiglobalizatoare. *riticii globalizarii considera ca c"iar daca acest fenomen rezulta favorabil pentru prosperitatea economica este in definitiv contrar obiectivelor ec"itatii sociale. 5rotestul ce se manifesta in infruntari impotriva organismelor internationale FE7 3E* si altele este de altfel o reactie impotriva triumfalismului excesiv al liberalismului economic care trebuie luat serios in cont. Focea 3C%!urilor si a altor participanti ai miscarii antiglobalizatoare are un ecou in interiorul acestor organisme internationale care arata de fiecare data o mai mare constiinta fata de necesitatea infruntarii problemelor sociale globale odata si cu acelasi interes ca si oamenii de finante.

5entru a #udeca avanta#ele si inconvenientele globalizarii este necesar sa se distinga intre diferitele forme pe care le adopta. 8nele forme pot conduce la rezultate pozitive si altele la rezultate negative. Fenomenul globalizarii inglobeaza comertul liber international miscarea capitalurilor pe termen scurt investitiile straine directe fenomenele migratoare dezvoltarea te"nologiilor comunicatiilor si efectul lor cultural. (e exemplu liberalizarea miscarilor de capital pe termen scurt fara mecanisme compensatorii care sa previna si cori#eze presiunile speculative a provocat grave crize in diverse regiuni de dezvoltare medie& Asia de sud!est Eexic 2urcia Argentina... Aceste crize au generat o mare ostilitate fata de globalizare in zonele afectate. Ar fi totusi absurda renegarea fluxurilor internationale ale capitalului care sunt necesare dezvoltarii. 7n general asa cum s!a argumentat in capitolele anterioare ale acestei teme comertul international este pozitiv pentru progresul economic al tuturor si pentru obiectivele sociale de eliminare a saraciei si marginalizarilor sociale. 2otusi liberalizarea comerciala desi binefacatoare pentru totalitatea tarilor afectate provoaca crize in unele sectoare care cer interventia statului. 1a speram ca aparatorii radicali ai liberului comert vor accepta criteriul paretian in forma in care cei pre#udiciati pentru progresul general sunt compensati. 7n orice caz c"iar daca progresul global faciliteaza consecutivitatea pe termen lung a obiectivelor sociale gravitatea speciala a unor probleme cere o comportare decisa fara asteptari. 5e de alta parte este posibil ca criticii antiglobalizare sa nu fie constienti de efectele sociale pozitive ale acesteia. 1a luam de exemplu efectul globalizarii culturale turismul si miscarile migratoare ale rolului femeilor si dreptului copiilor din societatile cu puternice traditii. 3 critica care obisnuieste sa apara in tarile avansate este ca globalizarea reduce salariile reale si provoaca pierderea locurilor de munca. *riticii sustin ca valul de produse care cer multa mana de lucru produse in tarile in dezvoltare cu salarii mici distruge locurile de munca din tarile industriale. Acest argument se obisnuieste sa se foloseasca pentru a restrange importurile din tarile in dezvoltare. 7n realitate tema este mult mai complexa. 7n utlimele decade mai intai un grup de tari si apoi altul au inceput sa!si desc"ida economiile si sa profite de pe urma comertului. Aceste tari prosperand salariile lor reale cresc si nu sunt competitive intr!o productie care cere utilizarea intensiva a mainii de lucru. Cu sunt numai o amenintare pentru lucratorii din tarile industrializate ci mai mult se transforma ei insisi in importatori de bunuri care cer multa mana de lucru. Acest proces s!a observat in Gaponia anilor H@0 Asia orientala in anii H.0 si in *"ina anilor H-0. >eneficiile globalizarii depasesc aproape intotdeauna pre#udiciile dar exista daune si pentru a le contracara este nevoie de institutii adecvate. *and intreprinderile cu capital strain contamineaza tarile in dezvoltare solutia nu este de a impiedica investitia straina sau de a inc"ide aceste companii ci de a lua solutii in acel moment si mai ales sa organizeze societatea cu ministere norme medioambientale si un aparat #uridic eficace care sa le impuna.

?fortul institutiilor trebuie sa se produca de asemenea si la nivel international. FE7!ul trebuie sa contureze masuri de previziune si control ale pre#udiciilor cauzate de miscarile spasmodice de capital pe termen scurt. 7n plus trebuie sa actioneze intr!o forma mai coerenta. (e exemplu daca 3E* dezvolta comertul liber nu trebuie sa accepte bariere comerciale #ustificatoare din motive sociale. Dupta impotriva muncii infantile de exemplu nu trebuie sa se bazeze pe represalii comerciale ci pe un mai mare interventionism al 3rganizatiei 7nternationale de Ducru sau al 3rganizatiei 7nternationale a 1anatatii.

3.1. Interna ionalizarea a ti!it " ilor #e $er!i ii % i &arti 'larit " ile a e$t'i &ro e$ Serviciile au fost considerate pn nu demult valori ca avnd o capacitate mai redus de a fi comercializate comparativ cu bunurile, ceea ce realitatea a infirmat n mod constant, utiliznd argumente din cele mai conving toare preluate sau inspirate din economia real . Tranzac iile interna ionale cu servicii sunt ast zi o component ma or a flu!ului interna ional de valori " i o preocupare pentru factorii de decizie ai politicii comerciale ca " i pentru participan ii la negocierile multina ionale privind liberalizarea comerului interna ional. #lobalizarea produc iei " i tendin a de liberalizare a comer ului cu m rfuri n spiritul $niunii %uropene s&a e!tins " i asupra sferei imaterialului, n timp ce cererea pentru servicii a devenit mai e!igent , mai informat , mai omogen " i mai receptiv fa de eforturile companiilor specializate de a&" i valorifica oferta " i capacit ile de produc ie. Toate acestea au contribuit masiv la interna ionalizarea n ritm alert a tranzac iilor 'invizibile( " i la l rgirea gamei de servicii comercializabile. )actorii care s&au al turat celor de mai sus " i au ac ionat n acela " i sens au fost* & intensificarea utiliz rii de te+nologii informatice " i e!tinderea acestora ca modalitate de interna ionalizare spre servicii considerate necomercializabile, & progresele te+nologice din domeniul telecomunica iilor ce au facilitat accesul prestatorilor de servicii la o modalitate eficient de distribuire la distan a propriilor servicii, - asocierea n propor ie tot mai mare a serviciilor la bunurile e!portate " i tranzac ionarea acestora n acela " i pac+et comercial,

focalizarea interesului produc torilor spre l rgirea evantaiului de servicii creatoare de valoare si e!portul acestora ca m rfuri n sine, & includerea informatiilor considerate surse strategice in grupul valorilor comercializabile si intens comercializate, - impactul globalizator al societ ilor transna ionale din sfera serviciilor. -

GLOBALIZAREA SI SISTEMUL FINANCIAR INTERNATIONAL Numerosi analisti subliniaza frecvent cresterea formidabila a miscarilor de capital in economia mondiala in ultimele doua decenii; se mentioneaza totodata ponderea din ce in ce mai ridicata a capitalului privat in finantarea deficitelor din tarile in curs de dezvoltare. Dar daca asemenea cifre au semnificatie incontestabila, alte evenimente precum crizele ce s-au succedat rapid in anii recenti-- obliga la o examinare mai adanca a evolutiei sistemului financiar international. i acest lucru voi incerca sa fac in randurile ce urmeaza. !oi incerca astfel sa evidentiez ceea ce mi se pare o carenta de fond a sistemului financiar international, care reclama un raspuns din partea celor care au prerogative in constructia aran"amentelor institutionale ce-l guverneaza. 1. O suita de crize financiare Daca anii #$% au fost marcati de caderea bursei din &o'io si a celei ne( )or'-eze *in +,#-. deceniul urmator a fost presarat cu crize valutare si financiare. /n primii ani ,$%, mecanismul cursurilor de sc0imb *123. din 41 precursor al 4niunii 3onetare5a fost supus unor mari tensiuni, care s-au soldat cu iesirea din 6tunel7 a lirei sterline, a lirei italiene si a escudo-ului portug0ez. 8 urmat prabusirea peso-ului mexican in toamna anului +,,9, care a evidentiat fragilitatea starii financiare a tarii, ce miza pe finantari pe termen din ce in ce mai scurt *speculative. +:+; ale deficitului bugetar. 8 urmat la cativa ani marea criza financiara din 8sia de ud 1st, declansata de prabusirea ba0t-ului tailandez in toamna lui +,,-. 8ceasta criza, care a avut ca efect dinamici economice negative pentru tari ce se obisnuisera cu rate inalte de crestere economica, a ilustrat convingator periculozitatea contagiunii financiare in zona respectiva si in spatiul mondial. &ot aceasta criza a evidentiat dezavanta"ele practicarii de cursuri de sc0imb fixe atunci cand deficditele de cont curent sunt importante, iar finantatrea acestora se face cu intrari de capital pe termen scurt. De remarcat ca tarile asiatice, spre deosebire de cele din 8merica latina, erau cunoscute pentru prudenta politicilor bugetare; sursa necazurilor lor s-a localizat in sectorul privat si in supraexpunerea fata de imprumuturi bancare pe termen scurt. <a aceasta se cuvine sa adaug fragilitatea sistemelor financiar-bancare. /n anul +,,# 2usia a cunoscut o criza financiara de proportii stopand plata la obligatiunile de stat emise pe piata interna *=>?.; acea criza a tulburat alte piete financiare, inclusiv pe cele din 8merica <atina@:@;, a facut necesara interventia istemului Aederal de 2ezerve pentru a preintampina o contaminare a sistemului bancar american *si nu numai. ca urmare a crizei fondului speculativ, hedge-fund, <&C3 *<ong &erm Capital 3anagement..

+ @

1venimentele evocate mai sus pun in evidenta o volatilitate in crestere a fluxurilor financiare internationale, incertitudinea marita cu care se confrunta sistemele financiare nationale *locale.. /n acest context este interesant de precizat ca, la reuniunea anuala a organismelor financiare internationale de la Bong >ong *in +,,-., directorul general de atunci al A3/, 3ic0el Camdessus, a suspus atentiei oficialilor din tarile participante o recomandare din partea institutiei pe care o reprezenta si anume, de a se accelera liberalizarea contului de capital. 8cea recomandare, mai mult decat suprinzatoare avand in vedere turbulentele financiare din anii precedenti, era facuta in conditiile in care criza financiara din 8sia de sud est izbucnise. Cum de era posibila o astfel de recomandare de politica economica si care puteau fi consecintele saleC Dentru a raspunde la o astfel de intrebare se cuvine sa analizam succint dificultatea alegerilor de politica macroeconomica intr-o economie desc0isa. 2. Tri!e"a# $%!iticii "acr%ec%n%"ice /ntr-o economie libera, de piata, un guvern are ca tinte preferate de politica economica stabilitatea preturilor si cresterea economica. /ntr-o economie desc0isa se poate face apel la mai multe instrumente cu a"utorul carora sa se urmareasca obiectivele mentionate; intre aceste instrumente se numara politica monetara *controlul lic0iditatii, rezervele obligatorii, rata de scont., cursul de sc0imb, politica fiscala, controlul miscarilor de capital, tarifele comerciale, etc. Combinatia de instrumente de politica economica, asa numitul 6polic)-mix7, trebuie sa tina cont de eficacitatea comparata a fiecaruia dintre instrumenteE:E;, iar aceasta eficacitate relativa nu poate face abstractie de mediul in care se construieste politica. Drin mediu facem referire la aran"amentele institutionale din interirorul econnomiei si desc0iderea sa functionala fata de spatiul extern. 8ran"amentele institutionale determina interventia statului in economie, dimensiunea sectorului public ca si a asistentei sociale, in timp ce gradul de desc0idere functionala se masoara prin libertatea de circulatie a factorilor de productie *forta de munca si capital.. Din punct de vedere al analizei noastre ceea ce ne intereseaza este modul in care guvernatii nationali pot urmarii tintele de inflatie si crestere economica. 8naliza teoretica cat si experienta practica arata ca, in acest scop, nu pot fi utilizate simultan, ca instrumente macroeconomice, un curs de sc0imb fix, o politica monetara autonoma si miscari de capital libere *contul de capital sa fie liberalizat.; este ceea ce cunoscatorii in materie numesc 6trinitatea imposibila79:9;, iar 3aurice ?bstfeld si 8lan &a)lor au calificat ca fiind 6trilema economiei desc0ise7.F:F; Daca se utilizeaza un curs de sc0imb fix care sa potoleasca inflatia--, pentru ca politica monetara sa aiba eficacitate este necesar ca miscarile de capital sa fie restrictionate. 8ltminteri, fluxurile financiare ar submina efortul de control al lic0iditatii, ar anula intentia de folosire a dobanziilor ca mi"loc de a influenta activitatea economica. Daca se renunta la autonomia politicii monetare *asa cum se poate intampla cu o tara mica care isi leaga moneda nationala de cea a unui vecin mare., se poate practica un curs de sc0imb fix si o liberalizare a miscarilor de capital. 4n
E 9 F

curs de sc0imb fluctuant, pe de alta parte, permite politicii monetare sa-si mentina autonomia, iar miscarile de capital pot avea un grad ridicat de libertate. Desi mesa"ul analizei teoretice pare sa fie fara dubiu, alegerile de politica concreta nu sunt simple din cel putin doua motive. De de o parte, aceasta analiza este simplificatoare; ea nu face distinctie intre un mediu economic in care a"ustarile sunt rapide si fara costuri deosebite si un mediu in care exista asimetrii si rigiditati importante. 8cesta este si motivul pentru care specificul conditiilor din tarile in curs de dezvoltare a nascut o abordare structuralista, neo-structuralista in varianta moderna.G:G; De de alta parte, miscarea fluxurilor financiare, speculative sau nu, este determinata atat de elemente rationale cat si de irational. 8mbele seturi de motivatii pot conduce la instabilitate ma"ora.-:-; <imba"ul economistilor contine o expresie draga lor, 6fundamentale macroeconomice7, care sunt insa adesea insuficiente pentru a explica giratii valutare extreme. Celebra a ramas in acest sens formularea lui 8lan =reenspan de acum cativa ani, atunci cand el a avertizat asupra imprudentei de a privi ascensiunea bursei ne( )or'eze ca un trend fara sfarsit; el a vorbit de o 6exuberanta irationala7, care a si devenit titlul unei carti semnate de un reputat finantist.#:#; Nu este lipsit de interes sa mentionez ca amploarea miscarii capitalurilor in economia mondiala, fata de fluxurile comerciale, nu a lasat indiferenta analiza teoretica. 8stfel, anii F$% si G$% au privilegiat modelele de sorginte neo'e)nesiana ce se bizuiau pe diagrama / -<3-HD,:,; *modelele de tip 3undell-Aleming+$:+$;. si in care fluxurile comerciale aveau putere explicativa ma"ora. /n deceniile urmatoare s-au dezvoltat modele++:++; ce au incercat sa incorporeze miscarile de capital nu ca simple finantari ale dezec0ilibrelor comerciale si de cont curent, sau ca simple reactii la diferentialul dobanzii; modelele noi priveau banul ca un activ financiar, care poate fi detinut in tara sau in strainatate, iar a"ustarile se faceau in functie de preferintele agentiilor in a-si modifica portofoliile *stocurile. de active deci intervine distinctia intre fluxuri si stocuri. 8stfel se poate explica de ce o tara care acumuleaza datorii externe mari este pasibila de a nu mai putea obtine finantare externa c0iar daca ar oferii remuneratii foarte avanta"oase la obligatiunile pe care le lanseaza.+@:+@; 1ste usor de intuit ca nevoia de a face apel la astfel de modele a sporit pe masura ce ponderea fluxurilor determinate de randamentelor investitiilor financiare a crescut in ansamblul miscarilor de capital care la randul lor au devansat cu mult comertul international. Dar, in "udecarea pertinentei diverselor combinatii de politica macroeconomica intervine si starea concreta a unei economii, care depinde fie de factori con"uncturali, fie de conditii structurale. 1ste de o eviudenta izbitoare faptul ca miscarile libere de capital caracterizeaza mai ales tarile dezvoltate, care beneficiaza de institutii solide, inclusiv de sisteme financiar bancare puternice. &arile in curs de dezvoltare, cu institutii slabe, sunt prin definitie vulnerabile si incapabile sa faca fata unor miscari de capital de mare amplitidine si volatile. De aceea, numerosi teoreticieni, de sorginte vec0e sau mai noua, au recomandat acestor tari multa prudenta in desc0iderea *liberalizarea. pietelor
G # , +$ ++ +@

financiare, a contului de capital. e vorbeste despre o asimetrie in acest sens, liberalizarea miscarilor de capital in situatia tarilor sarace, cu institutii neperformante5sa urmeze liberalizarii contului curent, fluxurilor comerciale. De aici se poate "udeca cat de starniu a parut recomandarea facuta de A3/ unor tari in cursul deceniului ,$%.+E:+E; 3ai sus aminteam de situatia concreta a unor economii si influenta acesteia asupra aran"amentelor institutionale care afecteaza fluxurile comerciale si de capital. 1ste bine cunoscut ca aran"amentele postbelice Hretton Ioods si Dlanul 3ars0all5au tinut cont de nevoia de reconstructie economica din 1uropa de !est si de 6foamea de dolari7+9:+9; a acelei regiuni; acele aran"amente se bizuiau pe cursuri de sc0imb fixe, dar a"ustabile, libertatea fluxurilor comerciale *cu anumite restrctii . si controlul miscarilor de capital. 3ai "os vom face o scurta incursiune isorica in evolutia sistemului financiar international, care are relevanta pentru situatia din zilele noastre. &. E'%!utia (i(te"u!ui financiar internati%na!. Cine afirma ca nicicand sistemul economic mondial nu a fost mai liber ca acum se cuvine sa fie mai circumspect, sa-si nuanteze asertiunea. 4ltima parte a secolului trecut, cu o Dax Hritanica care asigura o anume 6ordine7 in interiorului imperiului si nu numai, a avut ca trasaturi esentiale o mare libertate a comertului, a fluxurilor de capital si nu in cele din urma, o circulatie libera a oamenilor. 3ai ales ultimul aspect arata de ce un verdict nu este usor de dat. /n deceniile postbelice *dupa al doilea razboi mondial. tarile dezvoltate si-au ferecat bine frontierele in fata posibililor imigranti, cei admisi fiind un numar foarte mic in raport cu cel al doritorilor de a imigra. 1ste adevarat ca nu se poate pune pe acelasi plan ordinea asigurata de 8nglia victoriana in si intre coloniile sale, sau cea asigurata de Aranta in interiorul imperiului ei colonial, cu ceea ce inseamna sistemul international actual, care este format din aproape @$$ de state suverane. e poate vorbi despre o Dax 8mericana in virtutea statutului de 0egemon al 48, a fortei sale economice, financiare si militare de necontestat la fine de secol JJ+F:+F;, dar natura exercitarii influentei este diferita de cea a puterilor coloniale amintite. Daca ar fi sa particularizam globalizarea din zilele noastre ar trebui sa reliefam impactul noilor te0nologii comunicationale *internet-ul., al inovatiilor financiare *ca efect al integrarii pietelor de capital. si al unor aran"amente institutionale care au liberalizat fluxuri comerciale si financiare; aceasta globalizare mareste varietatea in productie si consum. 2evenind la perioada epitomizata de 8nglia victoriana, aceasta s-a caracterizat prin functionarea etalonului aur *t0e =old tandard. si o stabilitate considerabila a cursurilor de sc0imb. 8"ustarile dezec0ilibrelor comerciale se faceau prin miscari de lic0iditate, care atrageau dupa sine fluctuatii ale preturilor si mai putin ale activitatii economice fara sa poata fi insa evitate crizele economice. 1ste de remarcat ca evolutiile nominale in "os ale preturilor si salariilor, ceea ce ar ilustra o flexibilitate deosebita a preturilor produselor si factorilor de productie *salariilor., pot fi puse pe seama inexistentei unor organizatii muncitoresti puternice.

+E +9 +F

e poate afirma ca nasterea statului asistential+G:+G; si dezvoltarea miscarii sindicale au sc0imbat radical datele cadrului de formulare a politicii economice in perioada interbelica. Diata muncii 6organizata7, devenita din ce in ce mai rezistenta la o dinamica negativa a salariilor ca si asistenta sociala in crestere au facut ca a"ustarea la socuri externe *dezec0ilibre ale balantei. sa se faca altfel. De aici a rezultat si tentatia guvernelor de a renunta la anga"amentul de convertibilitate in aur a monezilor nationale, de a recurge la devalorizari si a utiliza masuri protectioniste.8stfel se explica recrudescenta protectionismului, instabilitatea cursurilor de sc0imb si aparitia premizelor pentru marea criza financiara din anii +,@,-+,EE asa numita 63area Depresiune7. 8ceasta criza globala a evidentiat cat de fatala poate fi contagiunea, transmisia undei de soc din 1uropa catre 48 fiind de nestopat.+-:+-; /nca din timpul celui de-al doilea razboi mondial *anii +,9$-9+. reprezentati ai celor doua mari puteri aliate, 3area Hritanie si 48, au inceput se gandeasca ar0itectura sistemului financiar international pentru perioada post-belica. <ectiile perioadei interbelice erau: cursurile de sc0imb fluctuante produc instabilitate excesiva; miscarile de capital necontrolate cauzeaza si ele perturbatii mari; este nevoie de un cadru care sa favorizeze comertul international si sa evite rezboaiele comerciale. <a aceste consttari sa adauga un motiv suplimentar serios si anume, nevoia acuta de refacere economica, de reconstructie dupa un razboi care se dovedea a fi devastator pentru beligeranti. <ectiile erau clare si totusi punctele de vedere intre cele doua delegatii nu erau identice. 8mericanii, prin vocea mai ales a oficialului Departamentului &rezoreriei Barr) Dexter I0ite pleda pentru stabilitatea *fixitatea. cursurilor de sc0imb si fluxuri comerciale si de capital libere; era vorba de o pozitie ce reflecta forta economiei americane in prea"ma si dupa al doilea razboi mondial ca si interesele sale specifice. /n sc0imb, britanicii, aflati sub bag0eta intelectuala a marelui economist Ko0n 3a)nard >e)nes *poate cel mai influent economist al secolului JJ., gandeau prin prisma unei viziuni mai aproape de realitatea economica a unei 1urope; un continent distrus de razboi, unde guvernele aveau nevoie de un numar cat mai ridicat de mi"loacee pentru a lupta cu eventuale dezec0ilibre externe mari fiind preocupate si de costurile a"ustarii pentru o populatie istovita.i:i;+#:+#; Dlanul >e)nes accentua nevoia de stabilitate a cursurilor de sc0imb si de dezvoltare a relatiilor comerciale, dar prevedea 6cursuri a"ustabile7 si posibilitatea de a impune restrictii comerciale si controale asupra miscarilor de capital, in anumite circumstante. e poate afirma ca intalnirea dintre cele doua pozitii exprima, pe de o parte, viziuni analitice diferite *pozitia americana, mai 6liberala7 in acceptia europeana, sau mai neoclasicaLmonetarista in terminologia economica si o pozitie britanica profund 'e)nesista, care era obsedata de soma" ridicat ., iar pe de alta parte, interese care nu coincideau in multe privinte. Din acest punct de vedere merita sa mentionez dorinta firmelor americane de a inlatura pozitia priviliegiata a celor britanice in interiorul Commowealth., ceea ce ar fi prespus un comert nesatan"enit de 6preferinte imperiale7. Dar comertul liber era vazut de americani si ca o modalitate de a mari interdependentele dintre state care, astfel, ar fi capatat interese mai statornice de a evita conflicte armate intre ele. /n final s-a a"uns la un compromis, care a incercat sa concilieze cele doua pozitii
+G ++#

si care s-a regasit in acordurile de la Hretton Ioods *din +,99., in statutele celor doua organizatii financiare specializate -- Aondul 3onetar /nternational si Hanca 3ondiala. 8ran"amentele de la Hretton Ioods statuau ca 6 reguli ale "ocului7 functionarea de cursuri fixe dar a"ustabile *adjustable pegs. in conditii speciale si posibilitatea de a aplica restrictii comerciale in anumite conditii, din perspectiva a"ustarii balantei de plati. &otodata se acceptau controale asupra miscarilor de capital. &rebuie remarcat ca a"ustarea de curs de sc0imb prezuma existenta unui 6dezec0ilibru fundamental al balantei de plati7 si un acord din partea A3/, aceasta conditie dorind sa previna o cursa a devalorizarilor. Daca A3/ si Hanca 3ondiala urmau sa se ocupe de problematica financiara, pe termen scurt*a"ustare de balanta de plati. si lung*dezvoltare economica., o alta organizatie, =8&& *actuala ?rganizatie 3ondiala a Conertului. trebuia sa se preocupa de ordonarea comertului international, de liberalizarea sa. ?ricate critici s-ar aduce astazi aran"amentelor de la Hretton Ioos nu se pate contesta ca ele au introdus reguli folositoare in relatiile economice internationale plus functionarea a doua institutii+,:+,; care a marcat evolutia sistemului postbelic; aceste aran"amente au contribuit de asemenea la refacerea economica a tarilor vest-europene dupa razboi. /n timp insa, s-a manifestat o presiune in crestere spre relaxarea restrictiilor, a regulilor de baza. De fondul dezvoltarii sc0imburilor de produse si servicii in economia mondiala si, implicit, al multiplicarii dezec0ilibrelor conturilor comerciale, in conditiile cresterii masive a fluxurilor de capital, presiunea catre flexibilizarea cursurilor de sc0imb a devenit tot mai mare. a ne amintim ca acei ani au insemnat dezvoltarea pietei eurovalutelor, eliminarea unor restrictii la fluxurile de capital, dar si dezec0ilibre comerciale mari, care au reclamat a"ustari de balanta de plati de anvergura. /n cazul 48, de pilda, dezec0ilibrul comercial mare se datora, in special, razboiului din !ietnam, care a fost finantat de 8dministratie aparent fara dificultate, in virtutea privilegiului tarii de a furniza moneda de rezerva. &otul a culminat cu decizia 48 de a renunta la convertibilitatea in aur a dolarului *in +,-+.; acel moment a semnalat intrarea intr-o era a fluxurilor flotante. Dar nu numai pulsatia vietii economice a impins spre adoptarea de fluxuri fluctuante; inca din anii F$% a izbucnit o intreaga controversa intre economisti cu privire la avanta"ele si dezavanta"ele cursurilor de sc0imb fixe versus cursuri fluctuante.@$:@$;Cert este ca ad"udecarea in practica a fost decisa de imposibilitatea unor guverne de a apara niveluri de curs fara a risca pierderi considerabile de rezerve mai ales acolo unde intrarile si iesirile de capital erau substantiale@+:@+;, iar diferentialul inflatiei era important. /n 1urope insa, c0iar trecerea la cursuri fluctuante a sadit samanta pentru cautarea unei alternative institutionale, care sa favorizze stabilitatea economiilor europene si protectia fata de intemperiile spatiului mondial. 8cesta a fost motivil pentru care un Belmut c0midt si !aler) =iscard d%1staing au militat pentru crearea sistemului 3onetar 1uropean *13 ., ca precursor al mecanismului curusurilor de sc0imb *123. si al 4niunii 3onetare. Si(te"u! decenii!%r )*+ (i ,*+

+, @$ @+

Dentru a intelege functionarea mediului economic si financiar international in ultimele doua decenii este necesar sa mentionez cateva evolutii institutionale de baza. 8ceste evolutii isi aveau determinare, pe de o parte, in progresul te0nologic *te0nologiile informatiei, comunicationale. si inovatiile financiare, iar, pe de alta parte, in cresterea economica remarcabila inregistrata in 8sia de ud 1st si un spirit al vremii *un Zeit-ei(t. de liberalizare a pietelor. 8cest spirit a fost cel mai bine ilustrat de prim-ministeriatul Doamnei &0atc0er in 3area Hritanie si de 8dministratia 2eagan in 48. Aara indoiala, prabusirea sistemului comunist in 1uropa, la finele deceniului noua, a intarit spiritul neoliberal si a marit aria de actiune a capitalului financiar in cautare de plasamente avanta"oase. /n ceea ce priveste inovatiile financiare este de remarcat dezvoltarea extraordinara a derivatelor *derivatives., care erau privite de "ucatorii din piata ca instrumente de asigurare impotriva riscului financiar *asa numitul hedging., dar si ca mi"loc de speculatie. /novarea financiara era stimulata de aparitia unor actori institutionali cu mare greutate pe piata; este vorba de fondurile de pensii *in deosebi cele americane. si alte fonduri de investitii care erau in cautare de investitii cat mai rentabile pentru sutele de miliarde de dolari avute in gestiune. 8paritia acestor actori institutionali s-a combinat cu atractia exercitata de 6noile piete7, 6pietele in formare7 *emerging markets., care ofereau oportunitati de investitii *la diverse termene. desosebite, inclusiv tarile excomuniste din 1uropa. 8ceasta intalnire a insemnat punct de inflexiune in ceea ce priveste compozitia fluxurilor financiare internationale; din anii #$% capitalul privat isi mareste in mod accelerat ponderea in finantarea unor dezec0ilibre externe *in mod corespunzator scazand contributia finantarii oficiale din partea A3/, a Hancii 3ondiale si a unor guverne.. ? evolutie de ordin institutional importanta este si formarea de trusturi *conglomerate. financiare, care combina toate genurile de operatiuni financiare la scara globala. Auziuni de mare anvergura, intre banci comerciale si de investitii, companii de asigurari, au dat nastere unor colosi globali; in 48, aceasta evolutie a facut necesara renuntarea la prevederile legislatie =lass teagall, care data din anii interbelici si care fusese destinata sa reglementeze activitatea bancara in scopul prevenirii unor crize financiare. /n sfarsit, dar nu in cele din urma, este de subliniat liberalizarea pietelor financiare in unele tari nou industrializate *din 8sia de ud 1st in special., care a fost stimulta de mai multi factori intre care: 6moda7 intelectuala a timpului, dorinta acelor tari de a atrage capital pentru dezvoltare economica si interesul institutiilor financiare occidentale private de a valorifica oportunitati noi. 8cest ultim interes s-a articulat politic avand ve0icul si pozitia unor tari ca 48, 3area Hritanie, =ermania, etc., care au cerut tarilor nou industrializate de a-si desc0ide pietele financiare, in cadrul unor negocieri bilaterale sau multilaterale.@@:@@; 8vand beneficiul analizei retrospective putem usor constata ca acea liberalizare a fost cel mai adesea prematura si sta la originea unor mari dificultati prezente. /nteresul tarilor bogate a mers pana in a propune ?rganizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare 1conomica, la "umatatea anilor ,$%, adoptarea unor reguli uniforme privind regimul investitiilor in lume si care sa confere dreptul unei firme de a da in "udecata -intr-o instanta internationala5ceea ce ar fi fost perceput ca un act detrimental al tarii gazda. 8ceasta propunere a cazut ea intalnind opozitie inclusiv in unele tari bogate ca sa nu mai vorbesc de cele in curs de dezvoltare.
@@

1volutiile mentionate mai sus au produs o sc0imbare de fond in functionarea mediului financiar international, care nu a ramas fara consecinte ma"ore. /n primul rand se manfesta o volatilitate si incertitudine mult sporita, care ingreuneaza considerabil formularea de politici economice nationale@E:@E;; se poate vorbi in acest sens de o reducere a 6gradelor de libertate7 a politicilor economice nationale, nevoite din ce in ce mai mult sa se supuna 6dictatului7 pietelor financiare. !olatilitatea si incertitudinea isi gasesc expresie si in intensitatea efectelor de contagiune, care pot antrena arii foarte largi, de pe continente diferite. Dresiunea pietelor financiare a condus la o involuntara generalizare a politicilor de austeritate *bugete ec0ilibrate, sau cu deficite din ce in ce mai mici. in spatiul mondial guvernele concurand intre ele in incercarea de a convinge pietele financiare externe de soliditatea economiilor locale. Daca se admite existenta asimetriilor si rigiditatilor in economia mondiala aceasta uniformizare deflationista *deflationary bias. a politicilor macroeconomice poate lesne conduce la un ec0ilibru nefavorabil la nivel global; avem de-a face in acest caz cu un esec de coordonare a politicilor actorilor mari.@9:@9; 3iscarea eratica si pronuntat speculativa a capitalului privat a marit probabilitatea de umflare artificiala a preturilor *bubbles. unor active in zonele cu piete in formare *emerging mar'ets.. ceasta umflare artificiala de preturi creeaza anticipatii nefondate deturnand atentia de la fundamentale; totodata, se mareste probabilitatea pentru prabusiri masive ale preturilor si de activitate economica. !olatilitatea si incertudinea ce incon"oara miscarile de capital, ca si fragilitatea instutitonala congenitala a tarilor mai putin dezvoltate fac tot mai posibile si probabile crize financiare ceea ce s-a si intamplat in realitate. e cuvine sa mentionam aici un comportament paradoxal al investitorilor financiari. De de o parte, insttrumentele financiare noi *s(aps, optiuni, etc. ar permite asigurarea fata de riscuri valutare *financiare.; pe de alta parte insesi activitatea de speculatie este stimulata de un mediu volatil, incert, deoarece castigurile depind de gama de oportunitati si dinamica acestora. Dentru tarile care au acuta nevoie de finantare externa, fluctuatiile de intrari si iesiri de capital pot fi insa fatale. Droliferarea crizelor financiare in spatiul mondial a condus la o diminuare progresiva a capacitatii A3/ de a actiona in calitatea de imprumutator de ultima instanta *lender of last resort., interventiile sale din ultimii ani *3exic in +,,9, Coreea de ud, &ailanda si /ndonesia in +,,-; 2usia in +,,#. intrand puternic sub incidenta unor considerente de ordin strategic. 8ceasta slabiciune crescanda a A3/, ca si constatarea ca, de cele mai multe ori, capitalul privat a mizat pe interventia salvatoare a A3/ pentru a-si recupera invesitiile in cazul unei crize ma"ore, a indus o reconsiderare a procedurilor de interventia. 8stfel s-a sugerat atragerea investirorilor privati in suportatrea unor pierderi determinate de crizele financiare ceea ce se numeste 6bailing- in7.@F:@F; Necazul cu aceasta procedura este caM. Doliticile economice fortate sa fie de austeritate ceea ce s-a tradus intr-o reducere a c0eltuielilor publice5au pus sub semnul intrebarii dimensiunea unor componente de baza ale statului asistential *welfare state.. Din acest punct de vedere s-a ridicat problema reformei sistemului de asistanta sociala, a ofertei de bunuri publice. 8cest fenomen trebuie pus in relatie cu presiunea pe care globalizarea *liberalizarea financiara si a
@E @9 @F

comertului. a exercitata asupra pietei muncii. /n acest sens se sustine nevoia de flexibilizare a acestei piete, ceea ce ar ec0ivala cu acceptarea, atunci cand circumstantele o cer, a unor salarii *inclusiv nominale. mai mici. De fondul cresterii inegalitatilor de venituri si a imposibilitatea de a renunta la statul asistential a pus guvernele in fata unor mari dileme si alegeri de politica economica. 8ceste cautari s-a reflectat in apropierea de programe economice intre partidele social-democrate si cele liberale, sau crestin democrate *in 1uropa., intre Dartidul democrat si cel republican in 48; toate partidele par sa fie in cautarea lui 60ol) grail7, care sa asigure flexibilitate si dinamism economiei fara a tensiona excesiv structurile sociale.@G:@G; 4n raspuns posibil ala presiunile globalizarii a fost incercarea de dezvoltare a unor grupari *blocuri. comerciale si monetare. 41 si 43 reprezinta exemplul cel mai cunoscut, de integrare regionala intr-o lume supusa unor tendinte de fragmentare tot mai puternice.

@G