Drepturile de autor apartin, pe plan international, exclusiv editurii Brooks din Budapesta !

Incalcarea acestor drepturi se pedepseste conform legii aflate in vigoare! TRADUCEREA ACEA TA !U E TE TRA! "I IBI#A!!!

Duncan $elle%

Ziua adevrului
Recomand tuturor sufletelor &

Aceast' carte este isp'(irea mea pentru p'catele trecutului sfert de secol

CU)RI!

*B ER+A,IA AUT*RU#UI ---------------------------------------------. * +IA,/ )/C/T*A /------------------------------------------------------0 I! TRUC,IU!I DE UTI#I1ARE----------------------------------------2 3RE4EA#A U)RE"/ A *"U#UI---------------------------------56 !A4TEREA CI+I#I1A,IEI------------------------------------------------57 E E!,A )UTERII------------------------------------------------------------65 D*CTRI!A "ATERIEI-----------------------------------------------------68 4TII!,/ 4I U)ER TI,IE-----------------------------------------------.6 E)AR/ 4I T/)9!E4TE----------------------------------------------.0 TE#E DEC/1UTE----------------------------------------------------------:5 I!;I#TRARE )RI! EDUCA,IE----------------------------------------:2 C/TU4A EC*!*"IC/----------------------------------------------------0. D*CT*RU# B*#!A+------------------------------------------------------02 I!3URU# "*TI+ A# R/1B*AIE#*R---------------------------76 #U"E "URD/RIT/----------------------------------------------------------78 R*#U# I!;RAC,IU!II-----------------------------------------------------8< +A# DE TER*ARE----------------------------------------------------------8: =!!EBU!IT----------------------------------------------------------------------82 A"I!TIRI#E ACE#EA B#E TE"ATE ----------------------------20 D*CTRI!A U;#ETU#UI------------------------------------------------>5 "ARE#E C*4"AR---------------------------------------------------------->> RE )*! ABI#ITATEA DU"!EA+*A TR/----------------5<. U#TI"A #EC,IE DE )RE #U"E E)I#*3---------------------------------------------------------------------------5<8 C*)ERT/ )ATE---------------------------------------------------------550 DU"!EA+*A TR/ U!TE,I TI!T/---------------------------557 CE E =!T9")#/ =! EC*!*"IA 3#*BA#/ DE 4TIUT-----------------------------------------------------------------------55>

OBSERVAIA AUTORULUI 1.
' c'dem de acord ?n privin@a unui lucru- Dac' nu o s' v' plac' ce ve@i citi ?n urm'toarele pagini, dac' v' AulverseaB', dac' considera@i c' este imposiAil sau dac' crede@i c', pur (i simplu, !U )*ATE fi adev'rat, atunci s' spune@i c', euC Iulius Andan, sunt neAun! Iar, cu asta am reBolvat totulCrede@i&m' c' nu ?mi d'una@i prin faptul c' m' privi@i ca pe un neAun- =mi este total indiferent ce crede lumea despre mine, deoarece asta oricum nu sc$imA' cu nimic realitateaA( dori (i eu ca, adev'rul s' fie acela c' m&am ?necat ?n mla(tina psi$oBei, c' m' c$inuiesc deliruri neg$ioaAe, c' vorAesc (i scriu incoerentDac' a( putea avea o dorin@', aceea ar fi urm'toareaC s' fi eu cel neAun! Eu, numai eu singur, iar lumea s' fie frumoas', curat', ec$iliArat' (i treaB'Ar fi o dorin@' frumoas'-

2.
Eu sunt unul dintre pu@inii care au d'unat ?ntregii lumi- 4i mai mult, mult mai mult, decDt oricine al c'rui nume ?l cunoa(te@iECeleArit'@iF, cum ar fi !ero, 3eng$is G$an, talin, Hitler (i celelalte nume, pe care le&a@i putea ?n(irui din panteonul psi$opa@ilor, au fost doar marionete, nimic mai mult- !i(te figuri puse pe podium ca s' fie ei cei care vor fi ?mpu(cati ?n locul adev'ra@ilor ?nf'ptuitori, ca ei s' fie creBu@i sursele anumitor lucruri, ca numele lor s' fie re@inute (i s' fie date drept ni(te exemple, iar atunci, cDnd ace(tia dispar din peisaI, s' se cread' c' ceva s&a sfDr(itEu nu am fost o figurin' expus'- Eu am fost ;/)TA4U#, care s&a ascuns ?n spatele altora- ;'ptuitorul din spate, care trage de sfori!u se lipe(te sDnge de mDinile mele- Crima e o treaA' murdar'J cum se spuneC e o treaA' Iosnic' (i este mult prea viBiAil', ?ncDt s' se angaIeBe cineva dintre cei anonimi la s'vDr(irea ei)'catele anonimilor dep'(esc cu mult acele p'cate, care au fost savDr(ite de c'tre nume cunoscute- Acestea sunt infrac@iuni care se afl' ?n afara legii (i care nu sunt pedepsite de pravila niciunei na@iuniDac' r'sfoi@i ECodul )enalK al @'rii dumneavoastr', ve@i g'si unul sau mai multe paragrafe despre a(a numita m'rturie mincinoas', dar nu ve@i g'si paragraf, care ar considera minciuna ?n sine o infrac@iune- =ns', ce ar putea fi un p'cat mai mare, decDt faptul de a induce ?n eroare ?ntreaga omenireL A min@i ?n proAleme (tiin@ifice, a min@i despre adev'rata economie, despre legit'@ile economice M repreBint' cauBa pentru care miliarde de oameni sunt indu(i ?n eroare (i sunt priva@i c$iar (i de (ansa de a putea tr'i o via@' ADE+/RAT/, una pe care poate nimeni ?n Biua de aBi nu (i&ar mai putea imagina, dup' istoria ?ntunecat' pe care am avut&o=n (tiri, oamenii v'd casele incendiate, cadavrele care Bac ?n praf, feti@ele r'pite, cre(terea pre@urilor M ?ns', trec cu vederea peste ceea ce 3

men@ioneaB', printre altele, una dintre persoanele intervievate sau moderatorul emisiunii)e cDnd acesta e esen@ialulAcea mic', minuscul' informa@ie, care va afecta gDndirea dumneavoastr', iar, prin urmare, va avea efect asupra sentimentelor, faptelor (i asupra ?ntregii vie@i ale dumneavoastr'3Dndurile sunt acelea pe care nu le oAserv'm3DndurileAm'nunte ne?nsemnate- !u putem cDnt'ri nici m'car un gram din ele, nu le putem @ine ?n mDinile noastre, nu le putem analiBa cu microscopul, nu le putem nota culoarea (i m'rimea4i totu(iC stau ?n spatele fiec'rei fapte umane, ?n spatele r'BAoaielor, ?n spatele opresiunii, ?n spatele urii, ?n spatele ?ntregii istoriiJ (i conteaB' mai mult decDt orice3Dnduri au creat AomAa atomic', datorit' gDndurilor au pus&o ?n aplicareJ iar dac' o vor mai pune ?n aplicare odat', iar'(i doar gDndurile vor sta ?n spatele ac@iunii-

3.
=n ultimii dou'Beci (i cinci de ani am servit o organiBa@ie, despre care dumneavoastr' nu a@i auBit niciodat' (i am ?ndeplinit o func@ie Ndin p'cate foarte AineO, care teoretic nici nu exist'Am fost un mincinos profesionist- 4i nu am f'cut&o la o scar' mic', ci la una mareJ la o scar' uria(', gloAal'Am min@it ?n a(a fel, ?ncDt clien@ii mei s' poat' declan(a r'BAoaie, s' poat' vinde produse vec$i, ca ni(te autocra@i, pe o pia@a uria(', umplDndu&se astfel de sute de miliarde de dolari (i ca s' stoarc' pDn' la limite na@iuni, ca s' poat' da o direc@ie gre(it' proiectelor de cercetare, ca s' atrofieBe ini@iative (tiin@ifice de o importan@' vital', etc-, etc*ricine a@i fi dumneavoastr', eu v&am d'unat- "&am Iucat cu omenirea ca un mincinos profesionist- Am vopsit ?n negru viitorul dumneavoastr', dar nu eu am fost primul om ?n aceast' sfer' de activitate- Au fost mii ?naintea mea, de la ?nceputul istoriei ?nregistrate, pDn' ?n preBentA( dori s' v' scriu despre aceste minciuni con(tiente, deliAerate, profesionale, reviBuite de milioane de ori, ca s' vede@i cum e de fapt acest loc, aceast' planet', unde locui@i- Unde tr'im cu to@ii!u a(tept iertare, nu a(tept deBlegare, nu a(tept nimic- !u (tiu ce consecin@' va avea aceast' carteC poate c' nimic, poate c' ceva- !u (tiu nici m'car ce a( putea ?ndr'Bni s' sper)oate c' scriu doar datorit' con(tiin@ei mele p'tate cu p'cat, care ?mi fr'mDnt' teriAil sufletul- unt atDt de egoist!ici eu ?nsumi nu (tiu- =ns', dac' v' va durea ceea ce ve@i citi, privi@i& m' lini(tit ca pe un neAun- Cu siguran@' nu este om normal cel care are atDtea p'cate ca mine5 octomArie 6<<2, Alaska 4 Iulius Andan

O VIA PCTOAS 1.
"&am n'scut pe .< octomArie 5>0<- Dup' terminarea liceului, nu mi& am continuat studiile la nicio institu@ie educa@ional', deoarece oAliga@ia (colii m' f'cea s' ?nneAunesc=nc' de mic copil, am descoperit talentul meu de a face cu oamenii ce& mi doresct'team ?ntr&un corp micu@, de aproape (ase ani, (i cu doar cDteva cuvinte, cDteva gesturi (i cDteva lacrimi stDrneam ceart' ?ntre p'rin@ii mei atunci, cDnd aveam eu c$ef- au ?ntre vecini- au ?ntre colegii mei de clas'"' Aucuram cu adev'rat de aceast' putere! Am fost un adev'rat manipulator ?nn'scut, cu aAilit'@i teatrale deoseAite, cu o cunoa(tere uman' instinctiv', cu un IP de peste 5>< (i cu o total' lips' de in$iAi@ii (i principii-

2.
Dup' examenul de Bacalaureat, ?n urma unei perioade scurte de lenevie (i plictiseal', m&am preBentat la CIA- *fi@erul de admitere m&a respins suA pretextul c' nu am studii superioare- Atunci am rupt o foaie din caietul de noti@e, situat pe mas', am scris pe ea o propoBi@ie, dup' care am pliat&o (i am pus&o deoparte- Apoi, am purtat o conversa@ie scurt' cu tipul, iar, ?n timp ce eu st'team calm, el (i&a pierdut cump'tul ?ntr&o a(a m'sur', ?ncDt, ?n starea de furie ?n care se afla, a dat cu pumnul ?n perete din toat' puterea, rupDndu& (i astfel mDna- Dup' aceea, am scos foaia pliat' (i i&am ar'tat&o- Con@inea urm'toarele cuvinteC E=@i vei rupe mDna-K I&am comunicat c' asta e la ce m' pricep euC sunt un manipulator, iar oamenii fac ce vreau euAm fost sunat c$iar ?n acea sear'- Dup' cDteva ore am fost din nou la sediul CIA (i vorAeam cu cinci agen@i despre profesia numit' spionaI- Toate acestea ?ntDmplDndu&se ?n anul 5>85Am fost admis ?n personalul CIA, iar astfel am aIuns ?ntr&una dintre suAclasele E*pera@iunii ExecutiveK, ca un om, despre care Ric$ard Helms, directorul CIA din acel timp, a afirmat c' ?i treAuie acordat' o aten@ie special'#a vDrsta de dou'Beci de ani vorAeam ?n cinci limAi, la nivel de limA' matern', pe care practic le&am ?nv'@at doar din $oAA%- Am fost ?n m'sur' s' vorAesc f'r' accent ?n alte limAi, sau cu diferite accente- De exemplu, am vorAit rusa cu un accent irlandeB, sau germana cu un accent c$ineBescDatorit' acestui fapt, dup' finaliBarea (colii de ofi@eri, am fost trimis ?n Europa, iar pDn' ?n anul 5>8: f'ceam naveta ?ntre Berlin (i "oscova- Aveam misiunea de a citi ?n gDndurile oamenilor (i de a scrie rapoarte despre sl'Aiciunile lorC despre cum pot fi manipula@i ace(tia=n vara anului 5>8: mi&a fost ?ncredin@at' o sarcin', pe care o primeau,

de oAicei, agen@ii veterani, foarte precau@i (i vicleni, cu o experien@' vast'- De fapt, aceasta este opera@iunea cea mai dificil' (i delicat', efectuat' de c'tre spioni- e nume(te recrutare- Este de aIuns cea mai mic' eroare, (i totul e dat peste cap- Acest lucru este adev'rat ?n special ?n acele caBuri, cDnd ?ncerc'm s' recrut'm un agent al unei @'ri adversare, ca (i agent duAlu=n acea var' aveam datoria de a recruta o adev'rat' vulpe A'trDn', G3B&ist', pe care nu a putut&o prinde nimeni timp de (apte ani- Era ?ntr& adev'r un tip foarte durC c$iar (i mie mi&a luat dou' Bile, pDn' l&am convins s' lucreBe pentru noi- Acesta a fost unul dintre cele mai mari succese din istoria CIATimp de doi ani, m&am ocupat cu recrutarea oamenilor, mai ales ?n Berlinul de Est- Cariera mea de recrut'tor s&a ?nc$eiat, cDnd un drag coleg de&al meu m&a denun@at- Tocmai m' plimAam pe strad', cDnd am fost prins (i re@inut de TA I, serviciul secret est&german- #a interogare am declarat c' sunt un ofi@er G3B- !u m&au creBut- "&au A'tut Aine cu o carte de telefon ?n timp ce eu am dat senBa@ia c' renun@, (i le&am spus c' am sarcina de a recruta agen@i ai tasi, drept agen@i duAli pentru G3BDintr&un motiv ciudat, a(a numitele Eservicii secrete prietenoaseQ nu se suport' reciproc, astfel, au dat creBare cuvintelor mele- &au sup'rat ?ngroBitor- Am primit iar'(i cDteva lovituri suA oc$i, pDn' cDnd le&am rostit un nume- Era vorAa despre tat'l unui agent, care era preBent- !u a( dori s' v' plictisesc cu detaliileJ ideea este c' ?n acele minute eram singurul din camer' care gDndea lucidAcerAul sc$imA de cuvinte a generat o ?nv'lm'(eal', apoi au ap'rut pistoalele, s&au auBit dou' focuri de arm', doi au murit, iar eu, profitDnd de marea ?nv'lm'(eala, am disp'rutDup' acel incident, am fost c$emat la sediul CIA din +irginia, unde am primit o nou' func@ie- Aceast' func@ie nu existase ?n CIA pDn' atunci, (i proAaAil c' nu mai exist' nici de atunci- Dup' (tiin@a mea, nu apare nici ?n cadrul altor servicii de spionaI, deoarece nu exist' instruire ?n func@ia aceastaAm devenit un manipulator opera@ional- AtriAu@iunea mea consta ?n faptul de a ?i determina pe oamenii afla@i ?n situa@ii cruciale s' ?nneAuneasc', s' ucid' sau s' se sinucid'- TreAuia s' fac din prieteni du(mani- Am avut un succes imens-

3.
=n octomArie, 5>8> Ncu cDteva Bile ?naintea celei de&a dou'Beci (i opta Bile de na(tere a meaO am aIuns ?n cea mai secret' (i special' func@ie de pDn' atunci- !oua mea func@ie nu avea nici m'car nume- Eu am numit&o EseIurul de studiuQ- Am perindat lumea, am frecventat orele de studiu ale diferitelor servicii secrete, am citit manualele acestora (i am participat la (edin@ele secrete ale unor organiBa@ii, precum +aticanul sau Banca Central' a UA- TreAuia s' ?ntocmesc rapoarte despre experien@ele mele unui grup numit EComisia AlfaK, care era alc'tuit din ofi@eri CIA de rang ?nalt- ;iecare raport vorAea despre sl'Aiciunile (i punctele forte ale metodelor sau proiectelor aflate ?n desf'(urare"arele punct de cotitur' al vie@ii mele a avut loc pe 5> mai 5>25Atunci, ?mpins fiind ?n HaRaii de datoria de munc' pe care o ?ndeplineam, am participat la o (edin@' secret', organiBat' ?n Honolulu, unde 6

erau preBen@i conduc'torii celor mai mari companii farmaceutice din lumeDup' ?ntDlnirea aceasta, am primit un telefon, cum c' ?n mieBul nop@ii s' m' preBint pe plaI', ?ntr&un anumit port- "&am dus- Am fost transportat cu elicopterul, care a BAurat vreo dou' sute cinciBeci de kilometri deasupra *ceanului )acific spre America de ud, dup' care am aIuns pe o AarI'- Am petrecut trei Bile pe aceast' nav'- !u mi&a vorAit nimeni, iar dac' am pus ?ntreA'ri privind motivul preBen@ei mele ?n acel loc, mi&au r'spuns doar atDt c', a(tept'm pe cineva, cu cine eu treAuie s' vorAesc=n cea de&a treia noapte a sosit omul pe care ?l a(teptam- Am mers ?n caAina c'pitanului pentru a vorAi, numai noi doi- ConvorAirea a @inut aproximativ trei ore- t'tea ?n fa@a mea un A'rAat total necunoscut mie, care s&a preBentat suA numele de So$n Daemon, despre care nu am auBit nimic pDn' ?n acel moment- Eu, desigur, ?i eram cunoscut deIaC m&a remarcat de la vDrsta de patruspreBece ani- De atunci mi&a pavat drumul (i m&a dus prin acele experien@e de via@', care erau necesare pentru ca pDn' la urm' s' fiu sluIitorul s'uCDnd discu@ia s&a ?nc$eiat, Daemon m&a pus ?n fa@a a dou' alegeriC ori ?mi continui via@a, ca ?nainte, ori voi lucra pentru el pDn' la sfDr(itul vie@ii meleDup' un scurt moment de deliAerare, am ales varianta a doua"&a felicitat, dup' care a plecatApoi am muritC au organiBat moartea mea, mi&au (ters identitatea personal' de pDn' atunci, am primit ?n sc$imA o nou' identitate- A(a am devenit Andan Iulius- "i&au sc$imAat tr's'turile faciale, amprentele, mi&au modificat c$iar (i vocea, ?n a(a fel ?ncDt s' nu m' recunoasc' nimeni din trecutul meu- Dup' toate acestea a ?nceput ini@iereaIni@ierea ?n lucrurile, care arat' cum func@ioneaB' lumea ?n realitate (i de ce tocmai a(a=ncepDnd de atunci, am lucrat dou'Beci (i cinci de ani pentru So$n Daemon (i am servit o putere secret', total inviBiAil' oamenilor de rDnd, care influen@eaB' ?ntreaga lume-

4.
Timp de un sfert de secol, am comis Bilnic p'cate, (i ar treAui s' primesc condamnare pe via@' sau condamnare la moarte pentru fiecare p'cat ?n parte- )entru fiecare p'cat, pentru fiecare Bi)u@ini oameni tr'iesc pe aceast' )lanet', ale c'ror suflete ar fi ?mpov'rate de mai multe p'cate ca al meu- #a acest nivel, siguran@a personal' nu mai are relevan@'- "' @ine ?n via@' numai gDndul timpului r'mas pentru a putea ?ndrepta ce e posiAil- CDt mai e posiAil!u m' intereseaB' iertarea, nu m' intereseaB' purificarea!u ?mi doresc ca durerea mea sufleteasc', determinat' de p'catele mele regretate, s'&(i piard' din intensitate!u&mi pas' deloc de ce se va ?ntDmpla cu mine cDt timp mai tr'iesc, sau dup' ce morAm un singur scopC ca odat' ?n via@', s' pot face ceva ce este Aun, cDtu(i de pu@in- ' (tiu c' sunt capaAil de a nu d'una- C' nu sunt r'u de la Aun ?nceput, doar am devenit pe parcurs!u am f'cut nimic Aun ?n via@a mea, niciodat', dar la un moment dat treAuie s' ?ncep (i acest lucru7

=ncep, deci, acum, ?n acest' clip' sfDnt', ?n acest loc sacru-

I STRUCIU I !E UTILIZARE 1.
=nainte de a v' apuca s' citi@i aceast' carte, consider c' e mai Aine s' clarific cDteva lucruri, ?nc' de la Aun ?nceput* carte ?n sine (i exclusiv este dovada faptului c', exist' limA', exist' scris (i exist' tipar- "ai mult de atDt nicio carte nu poate dovedi & indiferent de con@inutul acesteiaTocmai din acest motiv, nici nu ?ncerc s' v' conving despre faptul c' am dreptate- A( putea enumera informa@ii pe parcursul a sute sau mii de pagini, nume, cifre, loca@ii, date (i evenimente M (i c$iar, dac' ar fi adev'rat tot ce a( scrie, pentru cine ar fi adev'ratL )entru mine, pentru dumneavoastr' nu=n caBul ?n care, toate afirma@iile ar fi adev'rate, ele ar fi, numai pentru c' am v'But (i am experimentat decursul lucrurilor relatateEu le&am v'But (i eu le&am experimentat, nu dumneavoastr'- Dumneavoastr' a@i v'But (i a@i experimentat altcevaDeoarece, ?n opinia mea, o carte e nepotrivit' pentru persuasiune, ?n loc de convingere, a( vrea doar s' v' determin la reflec@ie- A( dori s' ?ndemn la o reflec@ie comun'- Doar acesta e scopul meuA(adar, aceast' carte nu e o colec@ie de informa@ii- =n niciun caB o lucrare de referin@'- !u este un lexicon, nu este o enciclopedieAceast' carte este o colec@ie de argumente- !imic mai mult- !ici nu poate fi mai mult de atDt-

2.
=n urm'toarele pagini voi ?n(irui argumente de partea sau ?mpotriva unor lucruri- Recurg la logic'- ApeleB la capacitatea dumneavoastr' de a gDndiDac' voi ?n(irui argumente destul de Aune, ?ntr&o ordine acceptaAil', potrivit speran@elor mele, dumneavoastr' ve@i reflecta asupra unor lucruri, iar la final ve@i aIunge la o constatarecopul meu este s' treBesc ?n dumneavoastr' ?ndoieli & ?ndoieli serioase (i legitime & privind veridicitatea lumii- #umea este ?ntr&adev'r a(a cum se spuneL 4tiuC aceasta e deIa aproape o Aanalitate- Este de&a dreptul o mod' de a pune la ?ndoial' orice (i de a ?@i privi semenii ca pe ni(te mincino(i)as'mite tr'im ?n epoca conspira@iilor=ntreAarea esteC cDt de adDnc treAuie s' s'p'm ?n urBeala informa@iilor (i a datelor omului, ?ncDt s' afl'm adev'rul primordialL Conform unei Bicale, provenit' din evul mediu, adev'rata putere st' ?ntotdeauna ?n spatele tronului- =ns', oare cDt de ?n spateL 4i de ce natur' este aceast' putereL 4i este oare o Bical' adev'rat'L

Iar, dac' e adev'rat' (i, dac' dumneavoastr' a@i (ti din propria perspectiv' & a@i vedea, a@i experimenta & c' e adev'rat', ce a@i face atunciL )entru ce v&ar folosi acest adev'rL A@i aIunge undeva cu elL +&a@i putea sc$imAa via@a ?ntr&una mai Aun'L

3.
Adev'rul este important- ImportantL De ce ar fi importantL )entru c' e frumos s' spui lucruri adev'rateL )entru c' adev'rul te ?nnoAileaB'L Adev'rul eliAereaB'L Cred c' putem aproAa ?n unanimitate, f'r' nicio eBitare, faptul c', minciuna nu este Aun'- !ici m'car minciuna Ainevoitoare, deoarece induce ?n eroare- Dar care e situa@ia cu adev'rulL )oate exista adev'r, pe care dac' dumneavoastr' l&a@i cunoa(te, v&ar risca via@aL )oate exista adev'r, pe care dac' l&a@i afla Arusc, v&ar d'unaL #a ce folose(te un adev'rL ' lu'm o analiB' logic'C 5- =n anul 5>5., ?n tatele Unite ale Americii s&a privatiBat dreptul de a emite moned'Aceast' procedur' a fost neconstitu@ional', atDt ?n acea vreme, cDt (i ?n Bilele noastre NveBiC Constitu@ia tatelor Unite ale Americii, articolul I, paragraful 2, alineatul 0, conform c'ruia numai Congresul are dreptul de a emite moned' ?n tatele UniteO6- So$n ;- Genned% a elaAorat o lege prin care a ErestituitK guvernului dreptul emiterii monedei.- Dup' Ium'tate de an, a fost asasinat:- +icepre(edintele, #%ndon B- So$nson, a devenit noul pre(edinte0- )rima m'sur' adus' de c'tre So$nson, dup' preluarea func@iei, a fost revocarea legii aduse de c'tre Genned%, astfel privatiBDnd din nou dreptul emiterii monedeiAcestea sunt fapte istorice- Crede@i c' exist' corela@ie ?ntre eleL 3uvernul tatelor Unite ale Americii cump'r' Aani de la o firm' privat', iar aceast' firm' cD(tig', Bilnic, miliarde de dolari prin emiterea de AaniC tip're(te Aancnote (i creeaB' EAaniK virtuali, existen@i doar (i exclusiv ?n AaBele de date ale calculatoarelor- ;irma aceasta este o Aanc'- =n fiecare Bi Aanca cD(tig' miliarde de dolari cu o investi@ie extrem de mic'- Aceasta este, ?n preBent, cea mai mare afacere de pe )lanet'Crede@i c' exist' posiAilitatea ca cineva s' fie ?n stare s' (i ucid' pentru mai multe miliarde de dolari, cD(tigate BilnicL Crede@i c' exist' o organiBa@ie, care cD(tig' mai multe miliarde de dolari Bilnic, iar astfel are suficient' putere Nprintre alteleO pentru a putea omor? un pre(edinteL unt ?ntreA'ri ?nfior'toare, dar nu esen@iale- Deoarece, s' presupunem c' cele 0 fapte enumerate mai sus, au o leg'tur' strDns' ?ntre ele (i c', de fapt, pre(edintele So$n ;- Genned% a fost ucis de c'tre adev'ratul proprietar de atunci al ;ED5' presupunem c' aceste lucruri sunt fapte adev'rateIar, atunciL
1

FED (Federal Reserve System): o banc privat a Statelor Unite ale Americii, care are dreptul exclusiv de a emite bani

Atunci, ce se ?ntDmpl'L Adev'rata ?ntreAare nepl'cut' nu este c', oare prin ce modalitate se poate convinge omul despre asta, ci ?ntreAarea este c', ce se va ?ntDmpla, dup' ce v&a@i convinsL Haide@i s' prespunem c' dumneavoastr' (ti@i exact c', analiBa de mai sus este adev'rat', cuprinde adev'rul gol&golu@- )entru ce v&ar folosi aceste cuno(tin@eL +&ar fi de folos pentru cevaL

4.
=n caBul ?n care, adev'rul ar servi doar ca un simplu suAiect de conversa@ie sau ar constitui o tem' Aanal' pentru gDndirea oamenilor, nu ar avea mai mult' valoare, decDt minciunaDac' nu putem realiBa, cu aIutorul adev'rului, mai mult decDt s' gDndim (i s' vorAim, atunci pentru ce ?l putem folosiL CDt valoreaB', atunciL Evident, exist' adev'ruri de un anumit nivel, c'rora un om cu un anumit nivel intelectual, sau aflat la un anumit nivel al oportunit'@ilor, nu le atriAuie nicio importan@'Dac' dumneavoastr' sunte@i directorul CIA (i ?ntreaga corpora@ie st', ?ntr&adev'r, ?n mDinile dumneavoastr', (i nu sunte@i o marionet' care poate fi pus' deoparte ?n orice moment sau poate fi redus' la t'cere, atunci v' este de folos informa@ia, cum c' So$n ;- Genned% a fost ucis la comanda unui proprietar al unei A'nci private- Dac' sunte@i comandantul unui comando secret, de asemenea v' este de folos informa@ia- Dac', ?ns', dumneavoastr' sunte@i un casier, ?ntr&un restaurant de pe marginea autostr'Bii, atunci nu!u v' folose(te la nimic' presupunem c', ?ncepDnd de la AlAert Einstein ?ncoace, func@ia social' a ;iBicii este ani$ilarea ?mplinirii viselor omului Nm' gDndesc aici, ?nainte de toate, la posiAilit'@ile c'l'toriei spa@ialeO- ' spunem c' a(a este, iar dumneavoastr' (ti@i asta f'r' nici cea mai mic' ?ndoial'- Ce a@i putea face cu aceast' informa@ieL #a ce v&ar fi de folosL )roAaAil la nimicDeci, pute@i oAserva c', valoarea cuno(tin@ei depinde de omul care o de@ine, iar cuno(tin@a ?n sine nu are valoareCred c' putem consim@i faptul c', adev'rurile sunt de dou' feluriC adev'rul valoros (i cel lipsit de valoare- Adev'rul valoros este cel pe care ?l putem folosi, aici (i acum, iar adev'rul f'r' valoare este cel despre care maximum putem gDndi sau vorAiDesigur, este posiAil ca adev'rurile f'r' valoare, pe care le&am catalogat ast'Bi, mDine s' le punem ?n categoria adev'rurilor valoroase, dar aBi este doar aBi, (i e mai Aine, dac' ne @intim oc$ii asupra adev'rurilor valoroase ale Bilei de aBi-

".
Cartea aceasta nu urgenteaB' sc$imA'ri sociale- !u o face, deoarece nu vor fi sc$imA'ri socialeDesigur, a( putea ?n(irui faptele la nesfDr(it, pDn' cDnd striga@iC EDestul!K sau aBvDrli@i cartea ?ntr&un col@- De asemenea, a( putea ?ncerca s' 10

expun argumente pe rDnd, f'cDnd referire la un fel de con(tiin@' colectiv', demonstrDnd astfel nevoia unit'@ii (i a sc$imA'rii socialeDar, a( putea pi(ca (i coarde sentimentaleC m&a( putea v'ita cDt de teriAil' e lumea, luptDndu&m' cu lacrimile, a( putea scrie necrologul unei specii glorioase de odinioar', (i a( putea amenin@a, a( putea ?ncerca s' v' sperii de moarte cu o perspectiv' ?ntunecat' a viitorului, care dep'(e(te cu mult imagina@ia scriitorilor de $orror!u voi face nimic din aceste lucruri ?n cartea aceasta, deoarece (tiu c', indiferent ce a( scrie, nu vor fi sc$imA'ri sociale- c$imA'rile sociale nu sunt posiAile, unitatea social' nu este posiAil'=n Aasme, toate acestea s&ar putea ?ntDmpla, dar ?n realitate nuocietatea const' din noi, (i nu exist' independent de noi- ocietatea este a(a cum este, deoarece noi suntem a(a cum suntem- )Dn' nu ne sc$imA'm, totul ramDne cum a fostTocmai din acest motiv, aceast' carte nu urgenteaB' sc$imA'ri sociale, deoarece ?n caBul ?n care ar face acest lucru, ar risipi doar $DrtieCartea aceasta este o colec@ie de argumente de partea (i ?mpotriva unor lucruri, scris' cu acel scop unic (i sfDnt de a ridica ?ndoieli ?n dumneavoastr', cu privire la pertinen@a opiniei dumneavoastr', alc'tuit' despre lumeAsta&i tot-

11

#RE$EALA SUPRE% A O%ULUI

)RI"A #EC,IE DE )RE #U"E

1.
De&a lungul ?ntregii sale istorii, omul a fost priBonierul unei iluBii ne?ntemeiate, creBDnd despre sine c' este ini@iatA considerat c' este un om important, c' este ini@iat, c' ?i pas' cuiva de elA creBut c' acei oameni, de acolo de sus, care i&au regiBat via@a, fac totul ?n interesul s'uJ c', de fapt, ei lucreaB' pentru un interes comun, pentru c' aceasta este ordinea naturiiJ a creBut c', indiferent cDt de distante (i protocolare sunt rela@iile lor, sunt totu(i prietenoase*mul a creBut (i crede, ?ntr&un mod aAsolut uimitor, faptul c' (tie ce se ?ntDmpl' acolo, unde el nu e preBentC ?n ascunBi(urile m'n'stirilor, altarelor (i ale templelorJ ?ntre Bidurile groase ale palatelor, castelelor (i ale cet'@ilorJ dup' u(ile ?nc$ise ale laAoratoarelor, academiilor (tiin@ifice, ale )arlamentului (i ale s'lilor de (edin@eA creBut (i crede c' este informat despre adev'r, despre adev'rul deplin=ns', ?n ciuda credin@ei oarAe stranie a omului, cei de la putere nu l&au ini@iat niciodat'-

2.
A( dori s' v' spun c', pretinsele cuno(tin@e ale dumneavoastr', ?n marea maIoritate a caBurilor, sunt doar ni(te iluBii)ute@i crede c' (ti@i multe, c', cuno(tin@ele dumneavoastr' sunt diversificate (i ?ntemeiate, c' (tiin@a e lumin', ce radiaB' ?ntunericul necunoscutuluiDumneavoastr' crede@i cu siguran@' c' sunte@i con(tient de faptele realeJ c' sunte@i con(tient de ceea ce exist' (i ceea ce nu exist'J c' sti@i ce s& a descoperit deIa (i ce nuJ c' pute@i spune, cu exactitate, care este de fapt Epledoaria de ast'BiQ mult ve$iculat' a (tiin@eiDumneavoastr' pute@i fi ferm convins c', HI+ T IDA, EAola (i celelalte Aoli exist', sunt mortale (i incuraAile- )ute@i crede c' p'rul c'But, din@ii strica@i, memArele pierdute nu pot fi regenerate)ute@i crede cu convingere c' oamenii de (tiin@' caut' semne ale vie@ii extraterestre, dar nu le g'sesc)ute@i crede c' evolu@ia a existat (i toate s&au ?ntDmplat a(a cum este descris, (i nu exist' doveBi, care ar atesta c' geneBa omului este mult mai vec$e, decDt putem citi ?n c'r@ile oficiale de genealogieDumneavoastr' pute@i crede c', pDn' ?n aceast' perioad', nu a existat niciodat' pe )'mDnt o civiliBa@ie avansat' din punct de vedere te$nic12

"ai pute@i crede c', infrac@iunea e un monstru invinciAil, iar r'BAoiul @ine de natura uman')ute@i crede c', Universul a ?nceput cu Big Bang&ul (i c' acum se afl' ?ntr&o expansiune)ute@i crede c', deAarcarea din !ormandia a fost o ac@iune militar' genial'4i, mai pute@i crede sute, mii (i milioane de lucruri, fiind ferm convins c' acestea sunt adev'rate ?n ?ntregime- )ute@i ?n(irui o multitudine de argumente, care s' confirme, fiecare ?n parte, veridicitatea acestor lucruri, dar este de aIuns un singur contraargument ca aceste Ecastele din c'r@i de IocQ iluBorii ale cunoa(terii s' se surpeDumneavoastr' nu cunoa(te@i niciunul dintre lucrurile enumerateDeoarece acestea nu sunt fapte! unt doar ?n(tiin@'ri! Ceea ce primi@i dumneavoastr' sunt doar (i exclusiv =!4TII!,/RI!u sunte@i con(tient de cum stau lucrurile ?n realitate, ci doar c' unele ?ntDmpl'ri v&au fost comunicate, spunDnd c' acelea sunt a(a, (i nu altfel=ntreaga dumneavoastr' viBiune const' ?n anun@urile date de mass& media, (i nu include experien@' real'-

3.
A( putea spune c' dumneavoastr' nu ave@i niciun fel de leg'tur' cu a(a numita (tiin@', cu deBvoltarea te$nologic', cu cercetarea spa@ial' sau cu guvernul & doar cu media Nmass&mediaO- De acolo E(ti@iK totul"edia este compus' din dou' p'r@iC o parte repreBint' con@inutul, iar cealalt' parte miIloacele prin care se difuBeaB' con@inutul- Con@inutul, ?n maIoritatea caBurilor, este doar o ideologie sau o ?n(tiin@are, care sus@ine o ideologieJ iar miIloacele sunt mass&media"edia nu ?nseamn' doar televiBiune, radio (i pres'- De latura te$nic' a mass&media apar@ine orice cale prin care pot fi atinse masele- Teatrele (i cinematografia constituie o parte a mediei, la fel ca manualele, romanele, internetul, s'lile de clas' (i manifest'rile cu caracter de mas'- Toate acestea constituie acea parte din mass&media prin care pot fi transmise idei maselorDumneavoastr' a@i petrecut cD@iva ani la (coal', unde a@i citit x num'r de pagini, a@i ascultat n num'r de prelegeri (i, eventual, a@i avut posiAilitatea s' asista@i sau s' efectua@i c$iar (i unele experimente impresionante- Apoi, dup' (coal', a urmat citirea altor c'r@i, (i v&a@i mai uitat (i la televiBor, a@i ascultat (i radioul (i a@i @inut conversa@ii incitante sau plicticoase despre cele v'Bute (i auBite & apoi a@i fost ferm convins c' (ti@i ceva despre lume-

4.
+' dau un exempluC ?n anul 5>75, CIA a ?ncercat s' ?l asasineBe pe ;idel CastroJ aceast' ac@iune este numit' EAc@iunea 3olful )orcilorQDumneavoastr' (ti@i acest lucru4ti@i, deoarece vi s&a spus c' a(a a fostDac' nu vi s&ar fi spus, atunci nu a@i fi (tiutDac' ei spun altfel, dumneavoastr' (ti@i altcumvaIar, dac' ei spun alte lucruri, dumneavoastr' (ti@i altceva13

Asta a(a func@ioneaB'J e atDt de simplu, (i nu are nicio leg'tur' cu realitateaDumneavoastr' confunda@i ?n(tiin@'rile cu faptele- Aceasta este una dintre modalit'@ile prin care v' manipuleaB' via@aDar s' lu'm un alt exemplu, care are o natur' total diferit' de cea a caBului cuAaneB4ti@i unde se afl' insulele *rkne%L Aceast' Bon' este partea cea mai nordic' a co@iei de !ord, se situeaB' la nord&est de la "untele Ben "ore Ass%nt- &a ?ntDmplat ceva acolo pe 5> feAruarie 5><., dis de diminea@'A@i auBit despre astaL !uL De(i, la ?nceputul secolului trecut, regiunea cea mai pustie a co@iei a fost scena unui eveniment nu tocmai insignifiant- =n a(a masur' nu e insignifiant ceea ce s&a ?ntDmplat atunci acolo, ?ncDt a avut drept reBultat )rimul (i al Doilea R'BAoi "ondial, r'BAoiul din +ietnam, cele dou' r'BAoaie din Afg$anistan, cele dou' din Irak (i alte patruBeci de r'BAoaie locale, mai mult sau mai pu@in mari, (i c$iar R'BAoiul Rece)ute@i vedea c', nu este vorAa despre lucruri ne?nsemnate, (i totu(i suAiectul a fost tratat cu atDta confiden@ialitate, ?ncDt, c$iar (i pDn' ?n Biua de aBi, au fost ini@ia@i ?n detalii, ?n total, doar dou'Beci (i doi de oameni Neu am fost unul dintre eiOAproape toate r'BAoaiele secolului trecut au fost declan(ate ?n mod deliAerat, din anumite motive, ?ntr&un loc neomenesc, aAandonat, ?ntr&o ?ntunecat' or' de diminea@' devreme, frig ca dracu, la ?nceputul anului 5><.R'BAoaiele aveau menirea de a testa (i de a deBvolta arme, sisteme de arme (i tactici militare, cDt (i de a planta modele de comportament ?n specia uman'4i toate acestea s&au ?ntDmplat, deoarece, mai exact din 5> feAruarie 5><., (tim c' pe 67 decemArie 6<56 )'mDntul va fi atacat4i mul@imea asta de r'BAoaie este doar o preg'tire, antrenarea pentru un r'BAoi cu adev'rat mareA@i auBit despre astaL !uL !u conteaB', nici eu, doar acum am inventat&o- Din cDte (tiu eu, niciodat' nu s&a ?ntDmplat nimic similarDar nu asta este esen@ialulImportant este c', dumneavoastr' confunda@i ?n(tiin@'rile cu fapteleIndiferent, c' l&am numi fanatism religios sau ?ncredere oarA' modul ?n care dumneavoastr' trata@i media, relevant este faptul c', media repreBint' principalul instrument de manipulare (i ?n(el'ciune- 4i nu uita@iC nu numai televiBiunea (i Biarele alc'tuiesc media-

".
Ideile, teoriile, faptele (i minciunile treAuie s' fie gestionate exact ca (i o celeAritate sau un ArandTreAuie puAlicate pe toate forumurile existente, ori de cDte ori este posiAilTreAuie f'cut ?n a(a fel, ?ncDt s' devin' parte integrant' a vie@ilor oamenilor14

TreAuie atras' aten@ia asupra lorDac' nu se fac toate acestea, ele nu vor fi difuBateIar, dac' ele nu vor fi difuBate, oamenii nu vor crede despre ele c' sunt adev'ratee poate spune pompos despre ceva c', a(a cred oamenii sau c' aceasta este opinia puAlic', ?ns' acesta nu poate fi un argument care s' sus@in' veridicitatea unui lucruExist' o modalitate, prin care ceva anume poate fi puAlicat, prin care se poate @ine o prelegere despre ceva, prin care se poate aIunge la transmisiuni T+ cu ceva, (i prin care se poate oA@ine sus@inerea comunit'@ii (tiin@ifice Netc-O ?n leg'tur' cu un anumit lucru- Acesta, din nou, nu este con@inutul de adev'r al acelui lucruCriteriile r'spDndirii unei informa@ii sunt mai degraA' notorietatea, Aanii, simpatia (i alte lucruri de genul acesta, decDt veridicitatea informa@iei4ti@i, inc$iBitorii nu s&au uitat prin telescopul lui 3alileo- !u erau interesa@i"aIoritatea oamenilor nu verific' niciodat' nicio informa@ie- )oate crede@i c' redactorii&(efi ai revistelor (tiin@ifice solicit' doveBi de la autorii articolelorL Astfel, ceea ce crede@i dumneavoastr' c' (ti@i, (ti@i nu pentru c' este adev'rat!u con@inutul de adev'r este decisivTot ceea ce este a(a Bis Ear$icunoscutK, repreBint' pur (i simplu doar ni(te informa@ii gestionate, nimic mai mult-

15

A$TEREA CIVILIZAIEI
A D*UA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
!a(terea civiliBa@iei este un suAiect foarte sensiAil- )oate cel mai delicat dintre toate- )roAaAil c' aceasta este partea cea mai fantastic' din ?ntreaga carte (i, dac' exist' un punct ?n cartea mea, unde v' pot pierde, atunci, proAaAil acesta este acel punct=n conformitate cu legile manipul'rii, acest capitol ar treAui s' fie ultimul capitol, (i numai atunci ar treAui s' vin cu aceste afirma@ii grave, dup' ce v&am oA@inut acordul deIa ?n sute (i sute de lucruri- =ns', treAuie s' v' vorAesc, ?nc' de la ?nceput, despre na(terea civiliBa@iei, deoarece ?n paginile urm'toare va treAui s' revin din nou (i din nou la aceast' parte, (i pentru c' f'r' cuno(tin@a AaBelor civiliBa@iei, nici celelalte nu ar fi de ?n@eles, dar mai ales nu ar fi crediAile!a(terea civiliBa@iei umane este un suAiect, care se ?ncadreaB' ?n afara gDndirii oAi(nuite sau (tiin@ifice- Ca (i cum ar fi un taAu de nedescrisau de parc' ar fi fantastic ?n sine ?ntr&o a(a m'sur', ?ncDt maIoritatea oamenilor ?l ?n(iruie din start ?n domeniul science&fiction Nsau al religieiOC'r@ile de istorie ne arat' c' formarea civiliBa@iei umane a fost produsul unui proces ?ndelungat, nu poate fi legat' de un anumit moment sau de o anumit' scen', (i nu s&a auBit niciodat' din gura nim'nui c' ,,Iat', acum eu institui civiliBa@ia pe aceast' )lanet'!Q "ai mult decDt atDt, poate constitui suAiect de deBAatere (i acel lucru c', ce numim noi pDn' la urm' civiliBa@ie, (i faptul c', pDn' unde treAuie s' ne ?ntoarcem privirile ?n trecut, pentru ca s' g'sim perioada incipient'=nceputul epocii primitive este ?nceputul civiliBa@ieiL au ?nceputul antic$it'@iiL Hoardele din epoca primitiv' se pot considera deIa civiliBa@ieL au o fi apari@ia (i r'spDndirea comunit'@ilor triAale primul pas spre civiliBa@ieL au primul pas este apari@ia primului imperiuL )oate apari@ia scrisuluiL Unde a fost leag'nul civiliBa@ieiL A avut m'car a(a cevaL 4i, dac' a existat un moment cDnd s&a n'scut, cDnd a fost acel momentL

2.
!u (tiu nici eu ?nsumi r'spunsurile la ?ntreA'rile ridicate- !u am certitudine, am doar informa@ii care, fie sunt adev'rate, fie nu- Din fericire, aceast' carte nu este nimic altceva, decDt o colec@ie de argumente, (i ?n orice caB, dumneavoastr' decide@i ce ve@i face cu o supoBi@ie de&a mea, sau dac' 16

ve@i face m'car ceva cu eaConform spuselor lui 3eorge *rRellC cel care domin' preBentul, domin' (i trecutul- )e AaBa experien@elor mele, provenite din munca pe care am ?ndeplinit&o, pot afirma cu cea mai mare fermitate c', *rRell a avut dreptate pe deplin- )entru de@in'torii puterii, falsificarea trecutului, ?n orice perioad' (i pe orice t'rDm, a fost un fel de sport, $oAA% (i oAliga@ie, ?n acela(i timp- =n ,,IstorieQ acest lucru a fost formulat ?n a(a fel, ?ncDtC ,,concep@iile istoriceQ, ,,curentele istoriceQ exist' (i ele cu timpul se sc$imA'- Dar acest lucru nu acoper' realitatea- Adev'rul este ceea ce a spus *rRellDe oAicei, materiile oficiale dau trei defini@ii cuvDntului ,,civiliBa@ieQAcestea sunt urm'toareleC 5- tructura social' de dup' AarAarie6- Apari@ia comunit'@ilor, care au atins un anumit nivel social.- R'spDndirea comunit'@ilor AaBate pe diviBiunea munciiDefini@ia num'rul unu este de nesus@inut, deoarece, AlDnd spus, este suAiectiv', iar defini@ia num'rul doi este inutil', pentru c' este destul de vag'=n plus, prima (i a treia defini@ie se contraBic reciprocC AarAarii cuceritori (i c'l'tori, care ADntuiau p'mDnturile, au avut semnifica@ia de a scrie istorie, au avut cultur', art', religie (i, v'BDnd reBultatele lor, putem fi siguri c' au fost destul de organiBa@i- R'mDne, deci, a treia defini@ie=ns' ?n clipa, ?n care accept'm aceast' a treia defini@ie, am (i intrat deIa ?ntr&o capcan' conceptual', care se pare c' a evitat ?n totalitate aten@ia istoricilor (i a ar$eologilor- Cum spune defini@iaL ,,R'spDndirea comunit'@ilor AaBate pe diviBiunea munciiK- Acestea sunt comunit'@i, care s&au construit pe diviBiunea muncii, (i aceste tipuri de comunit'@i, din punct de vedere geografic, s&au ?ntins pe o suprafa@' mareDiviBiunea muncii (i ?ntindereCum se putea ?ntDmplaL TriAurile primitive, ?mpr'(tiate ?n lume, independent unul de cel'lalt, au inventat Arusc organiBarea, (i Arusc (i&au dat seama c', dac' se autoorganiBeaB' (i dac' ?(i organiBeaB' activit'@ile, pot fi de o mie de ori mai eficienteL Este total imposiAil s' se fi ?ntDmplat astfel- Ar fi prea mult c$iar (i ?ntr& un AasmA organiBa o comunitate ?n a(a fel, ?ncDt ea s' fie total independent', este o sarcin' imens'- !u este un lucru ce poate fi con(tientiBat din ?ntDmplare, cum ar fi faptul c' odat' c'But' ?n foc, carnea este mai u(or de mestecat=n Biua de aBi, o companie mare care prosper', care produce profituri uria(e (i care are o poBi@ie staAil' ?n economie, nu este independent'! Deci, men@inerea unei comunit'@i independente, pe termen lung, necesit' cuno(tin@e organiBatorice excep@ionale- A @ine unit', pe o perioad' lung', o comunitate, care este expus' amenin@'rilor externe, altor comunit'@i ostile, furiei elementelor naturii, luptelor interne, epuiB'rii proviBiilor alimentare (i a materialelor de construc@ii asigurate de regiune, este o sarcin' incrediAil de mare4tiin@a organiBa@ional' este una dintre cele mai importante (tiin@e, (i importan@a ei dep'(e(te cu mult descoperirea focului Nte$nica de a face focO sau a ro@iiComunit'@ile umane sunt alc'tuite din oameni- Deci, organiBarea a fost inventat' tot de oameni (i a fost propagat' tot de c'tre ei-

17

*ameni--au mai degraA' un omL Deoarece, dac' a fost o persoan' concret', care a inventat NdeBvoltatO (tiin@a organiBa@ional', atunci aceea a fost persoana care a inventat (i a fondat (i civiliBa@ia uman'-

3.
)e parcursul muncii mele, desf'(urate ?n ultimii dou'Beci (i cinci de ani, am avut acces la o cantitate incomensuraAil' de documente secrete- =ntr& unul dintre aceste documente am g'sit un nume (i o dat'- !umele eraC An$aido- Iar data era cu (apte spre Bece mii de ani ?n urm'An$aido este (amanul unui triA exterminat (i a fost singurul supravie@uitor, (i se spune c' el ar fi fondat civiliBa@ia uman'!u (tiu, dac' aceste lucruri sunt adev'rate, ?ns' este extrem de proAaAil faptul c', a existat ?ntr&adev'r un om care a inventat organiBarea (i care, astfel, a format civiliBa@ia- )oate se numea An$aido, poate a fost (aman, poate este singurul memAru supravie@uitor al unui triA- au poate nu=ntreAarea este dac', indiferent cine a fost cel care a n'scocit civiliBa@ia, (tia ce faceL Adic' a f'cut ?n mod con(tient ceea ce a f'cut, (i a existat un moment ?n istorie, cDnd cineva s&a ?ncumetat (i a spusC EAcum eu institui civiliBa@iaQL

4.
Exist' unele semne, care ne sugereaB' faptul c' An$aido Nsau oricum se numeaO, cDnd (i&a ?nceput munca, a (tiut exact ceea ce faceAn$aido a ?nfiin@at primul stat & potrivit conceptului de ast'Bi- Aceast' @ar' avea legi, reguli de func@ionare, ierar$ie, administra@ie, form' guvernamental', interese (i oAiective pe termen scurt (i pe termen lungAcest prim stat exist' (i ?n Biua de ast'BiDe(i, nu are grani@e, nici steag, nici s'rA'tori, nici imn, totu(i, se afl' pe $art'!umele s'u esteC CiviliBa@ieCelelalte state s&au format pe suprafa@a acestui prim stat- Toate @'rile, pe care le g'sim pe $arta lumii, alc'tuiesc acest prim stat, creat de An$aidotatul numit CiviliBa@ie are guvern, legi, economie, armat', servicii secrete (i poli@ie)e termen lung, oAiectivul s'u este r'spDndirea organiBa@ieiIar, forma sa de guvernare esteC dictatur' mascat'-

".
Care sunt semnele care sugereaB' c' An$aido (tia exact ce face, cDnd a creat doctrina organiB'rii (i a lansat primul stat din istorie, civiliBa@ia uman'L tructura (i func@ionarea actual' a CiviliBa@iei este atDt de aparte (i s&a

18

?nr'd'cinat atDt de adDnc ?n urBeala civiliBa@iei, ?ncDt este pur (i simplu de neconceput faptul c' acest sistem a fost inventat (i introdus pe parcurs de c'tre anumite persoane- !u putea surveni o preluare de putere de acest genDac' proprietarii puterii reale au fost ?ntr&adev'r regii, ?mp'ra@ii (i marii preo@i, atunci ei nu ar fi permis ca un str'in s' le ia puterea- Ce le&ar fi putut oferi ?n sc$imAul puterii lor, cDnd toate propriet'@ile erau ale lor (i st'teau deasupra sistemului lor IuridicL Cu ce i&ar fi putut amenin@a, cDnd toat' puterea st'tea ?n mDinile lor, suA form' de armat' (i servicii de spionaIL De(i, realitatea este c' domnitorii vin (i pleac', sunt tr'da@i (i omorD@i, iar relevan@a nici a(a nu se sc$imA' niciodat'Iar, acesta ?nseamn' un singur lucruC faptul c' puterea adev'rat' nu este (i nu a fost niciodat' ?n mDinile lor=n capitolele de mai tDrBiu, va prinde contur ?nsu(i istemul, a(a cum acesta se manifest' ?n via@a de Bi cu Bi, dDnd un fel de sistem pentru interpretarea istoriei, a (tirilor mass&media (i a evenimentelor cotidiene- Ca urmare a acestui sistem, va ie(i la iveal' o con(tientiBare (i o corela@ie de un asemenea grad, pe care nimeni nu le&ar crede adev'rate, ?ns' asta este realitatea4i aceast' realitate va declan(a, ?n primul rDnd, o complet' respingere din partea omului- Apoi, o fric' teriAil'- 4i, ?n final, o mDnie adDnc'Deoarece, nimic nu ar treAui s' fie a(a cum esteAn$aido a construit un stat, care era ascuns ?n spate, ?nc' de la Aun ?nceput- A reunit (i a @inut suA control comunit'@ile umane, triAurile, satele, mai tDrBiu ora(ele, @'rile (i imperiileCiviliBa@ia este una dintre cele mai mari (i cele mai str'lucite idei din istoria omenirii- Este f'r' perec$e ?n natura sa- Este triumful inteligen@eiAn$aido Nsau oricine a fostO este unul dintre cele mai mari genii din istorie=ns', e regretaAil faptul c' (i&a pus genialitatea ?n serviciul opresiuniiCiviliBa@ia treAuia inventat' (i treAuia creat'- =n caBul, ?n care civiliBa@ia de ast'Bi ar disp'rea, ar treAui ?nlocuit' cu o nou' civiliBa@ie- Este o necesitate- !u este ?ns' necesar ca CiviliBa@ia s' se AaBeBe pe opresiune (i s' distrug' omenireaDe ce a creat An$aido CiviliBa@ia, nu (tiu- De(i am teorii, nu pot dovedi niciuna dintre ele)oate c' a fost ?ntr&adev'r un (aman (i era ?ntr&adev'r singurul memAru supravie@uitor al unui triA exterminat- =n caBul, ?n care acesta este adev'rul, motiva@ia lui treAuie c'utat' ?n aceste fapte=n miIlocul triAului s'u nu se afla ?n pericol, pentru c' era un om important, pe care l&au ascultat, c'ruia i&au acordat aten@ie- =ns' nu avea putere asupra celorlalte triAuri, (i din aceast' cauB' aproape c' s&a pierdut)oate c' datorit' acestui lucru a inventat conceptul de a reuni toate comunit'@ile umane ?ntr&un singur sistem imensIar inviBiAilitatea acestui sistem poate reBulta din natura sa de (aman, c'ci fiind (aman, puterea lui s&a $r'nit din faptul c' el e singurul din triA care a ,,stat ?n leg'tur'Q cu lumea spiritual' I!+I1IBI#/-

&.
CiviliBa@ia, adic' primul stat, are structura similar' cu cea a @'rilor viBiAile, aflate pe suprafa@'- Are un guvern, pe care mai tDrBiu ?l voi numi 19

casta suprem'J (i are un sistem administrativ, care include aparatul politic, economia, institu@iile de aplicare a legii (i un fel de re@ea mass&mediaJ acest sistem administrativ este lumea din adDncuri NmUl%vilVgO)e suprafa@a CiviliBa@iei se afl' lumea terestr', cunoscut' de c'tre oameni, ?n care exist' @'ri precum Islanda, AraAia& audit', pania, tatele Unite sau Ucraina#umea terestr' Nde pe suprafa@'O este separat' prin amAalaI de lumea din adDncuri- AmAalaIul este iluBia creat' de mass&media, o realitate fals', care func@ioneaB' pentru a distrage aten@ia oamenilor, (i ?i aduce ?ntr&o stare de confuBie, din punct de vedere al faptelorAmAalaIul repreBint' toat' minciuna din lume, adunat' ?ntr&un locAmAalaIul exist' doar, (i nu face nimic- !u este nimic mistic ?n existen@a (i func@ionarea sa- #umea din adDncuri e viBiAil' permanent (i e viBiAil (i faptul c' afirma@iile amAalaIului sunt minciuni- Eu v'd aceast' lume din adDncuri, v'd cum func@ioneaB' ea- Acest lucru, pur (i simplu se datoreaB' faptului c' nu cred ?n amAalaI- !u conteaB' cDt de tare (i pe ce perioad' ?ndelungat' tr'nc'ne(te mass&media ceva, eu (tiu c' nu este adev'rat, (i din cauBa aceasta ?l refuB- Astfel, amAalaIul nu m' afecteaB'Respingerea amAalaIului nu ?nseamn' c' cineva nu se uit' la televiBor- Dac' crede ?ntr&un sul de pergament scris ?n urm' cu dou' mii de ani, crede in amAalaI=ntr&o anumit' privin@', oamenii sunt for@a@i s' accepte amAalaIul, deoarece ?ntreaga lume r'sun' de ecoul dat de mass&media- Cu toate acestea, oricine poate respinge complet, ?n orice moment, realitatea fals' oferit' de mass&media, (i doar datorit' acestui refuB, poate vedea lumea din adDncuriCasta suprem' st' ?n leg'tur' cu lumea din adDncuri, (i conduce prin ea ?ntreaga CiviliBa@ie, toate componentele acesteia#umea este condus' prin re@ele, desigur, aceste re@ele sunt ascunseUna dintre re@ele administreaB' economia, cealalt' re@ea politica, a treia industria violen@ei, a patra ideologiaDe industria violen@ei apar@in infrac@iunea, r'BAoiul, amenin@'rile de r'BAoi, serviciile secrete, armamentul (i te$nologia militar'De re@eaua ideologiei apar@ine ?ntreaga mass&media, n'scocirea, r'spDndirea (i controlarea tuturor felurilor de ideologii- Eu am lucrat ?n re@eaua de ideologie (i planificam ideologii, ca un mincinos profesionistCasta suprem' a creat patru re@ele, pentru ca nimeni s' nu ?ntrevad' totul, (i pentru ca re@elele s' se poat' controla reciprocIerar$ia CiviliBa@iei este extrem de ?nc$is'- ;luxul de informa@ii este controlat la modul cel mai strict- !imeni nu este ini@iat mai mult, decDt este minim necesar pentru desf'(urarea eficient' a activit'@ii sale- Doar cei, care se afl' cel mai sus, cunosc toate secreteleDin casta suprem' sau din lumea din adDncuri nu a ie(it niciodat' nimeni ?n puAlic ca s' vorAeasc' oamenilor despre realitate, despre adev'rata fa@' a lumii- !u a f'cut nimeni, niciodat' un asemenea lucru ?n istorieEu sunt primul tr'd'tor-

20

ESE A PUTERII
A TREIA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
)uterea este capacitatea de a realiBa deciBiile pe care le lu'mDe asemenea, aceast' defini@ie se refer' (i la ?ndeplinirea viselor, a imagina@iei noastre & c$iar dac' ele nu sunt pe placul celorlal@i sau dac' ne sunt aduse ?n mod aAsolut piedici care s' contracareBe realiBarea scopului pe care ni l&am propus)uterea include, astfel, adev'rata violen@' fiBic', cDt (i amenin@area aferent' acesteia)uterea politic' este men@inut' de violen@a fiBic' (i de amenin@area ce apar@ine acesteia- 3uvernul are nevoie de servicii secrete, de armat' (i de poli@ie N?ntr&un cuvDntC de organiBa@ii de violen@'O pentru a&(i putea pune ?n aplicare voin@a- Dac' nu ar avea la dispoBi@ie aceste organiBa@ii, aproape to@i politicienii ar avea o via@' scurt'* mul@ime de oameni au secrete care, dac' s&ar afla, ar duce la colaps mental- Acestea, ?n marea lor maIoritate, sunt ni(te fleacuri (i sunt ?n corela@ie mai degraA' cu sentimentul de Ien', decDt cu infrac@iunile adev'rate- )rin explorarea (i documentarea acestor secrete, maIoritatea oamenilor pot fi tinu@i ?n (a$- Aceasta este menirea agen@iilor centrale de informa@iiUrm'rirea general', persecu@ia, deportarea, ?nc$isoarea (i violen@a armat' Nv't'marea corporal' grav' sau crimaO sunt factori prin a c'ror simpl' men@ionare (i prin demonstrarea faptului c' cineva poate fi distrus de c'tre ace(ti factori, pot fi @inu@i ?n (a$ mai mult decDt >>W dintre oameni- Iar cea mai mare parte din procentul r'mas poate fi @inut' ?n (a$ prin aplicarea efectiv' a acestor factori)uterea economic' este aparent mai AlDnd' decDt cea politic'- =ns' progresul, locul de munc', siguran@a traiului de Bi cu Bi, averea, acoperi(ul, pierderea siguran@ei existen@iale, teama de a muri de foame pot sili oamenii la fapte ce contraBic gDndirea lucid' (i principiile lor)uterea economic' se AaBeaB' pe puterea politic'- Deoarece economia nu ar putea func@iona f'r' legile (i organiBa@iile de violen@', care o pun ?n aplicareCeea ce putem oAserva ?n lumea mare, putem oAserva (i la o scar' mai mic'- Dac' lu'm drept exemplu o familie, oAserv'm (i ?n caBul ei acela(i lucru ca (i ?n caBul politicii (i al economieiC puterea apar@ine celui ce are la dispoBi@ie for@a (iTsau AaniiIar, avDnd ?n vedere faptul c' puterea economic' se AaBeaB' pe puterea politic', iar puterea politic' este men@inut' prin organiBa@iile de violen@', se pare c' esen@a puterii este violen@a ?ns'(i sau amenin@area aferent' acesteiaDar aceasta este doar aparen@a-

21

2.
*riunde am ?ncepe cercet'rile, imediat aIungem la factorii umani)uterea economic' (i politic' depind de puterea adevarat' (i de puterea aparent' Namenin@areaO a organiBa@iilor de violen@'- =ns' survin anumite ?ntreA'riDe ce ?l Aag' la ?nc$isoare ofi@erul de poli@ie pe omul total necunoscut luiL De ce ?l ?mpu(c' soldatul pe omul total necunoscut luiL De ce ?l condamn' Iudec'torul la ?nc$isoare sau la moarte pe omul total necunoscut luiL De ce filmeaB' spionul practicile sexuale ale omului total necunoscut luiL uperficial privind lucrurile, putem concluBiona gr'Ait c' o face, pentru c' a(a i s&a spus, deoarece a primit aceast' comand'Dar de ce ?l intereseaB' care este comandaL De ce arunc' cineva o AomA' peste o cl'dire ?n care tr'iesc sute de fiin@e umane, ale c'ror fe@e nu le&a v'But niciodat', ale c'ror nume nu le&a auBit niciodat', (i care, proAaAil, cu to@ii, sunt oameni mai valoro(i decDt elL De ceL Deoarece, dac' nu o face, va fi c$emat ?n fa@a Cur@ii "ar@iale (i va fi condamnatDar de ce va fi c$emat ?n fa@a Cur@ii "ar@ialeL 4i de ce va fi condamnatL 4i pDn' la urm' & de ce s&a f'cut soldatL Dac' nu ar fi nimeni soldat, nu ar arunca nimeni acele AomAe peste niciun fel de imoAilDac' nimeni nu ar fi ofi@er de poli@ie, nu ar fi nimeni ?nc'tu(at (i A'gat la ?nc$isoareDac' nu ar fi nimeni Iudec'tor, nu ar fi nimeni condamnat*are cDtora dintre to@i Iudec'torii lumii li s&a pus cu@itul la Aeregat', cDnd se gDndeau ce vor s' devin' cDnd vor fi adul@i, (i li s&a (optit ?n urec$e cu o voce plin' de ur' c' E*ri alegi o carier' Iuridic', ori vei muri aici!!!QL )oate niciunuia- )oate unuia- Dar ceilal@i de ce au devenit Iudec'toriL *fi@erul de poli@ie merge la locul de munc', i se d' un nume (i o adres', (i se duce s' aresteBe un A'rAat sau o femeie, despre care ?nainte de o secund' nu (tia nici m'car faptul c' este pe lume- Iar, dac' persoana respectiv' se opune, atunci folose(te violen@a, o r'ne(te fiBic sau c$iar o ucide- 4i face acest lucru, indiferent, dac' persoana respectiv' a s'vDr(it ?ntr& adev'r, sau nu infrac@iunea de care e acuBat'- De ceL Deoarece pentru asta prime(te salariuL De ce a treAuit s' aleag' acest loc de munc'L De ce ar treAuiL Dac' cercet'm esen@a, natura final' a puterii, pDn' la un anumit punct suntem de acord cu ideea c', esen@a puterii este ?ns'(i violen@a fiBic' sau amenin@area acesteia, dar dac' s'p'm ?ndeaIuns de adDnc, teBa pur (i simplu se destram', deoarece undeva se sfDr(e(te lan@ul controlului oA@inut prin violen@'Iar, acest lucru este adev'rat nu doar din punct de vedere social, ci este adev'rat la fiecare om ?n parte22

Exist' exemple pentru toate, (i exist' exemple (i pentru contrariul tuturor lucrurilor- )utem pune suA semnul ?ntreA'rii orice lucru, (i ?ntotdeauna putem g'si o nou' ?ntreAareIar, dac' suntem al naiAii de perseveren@i, atunci vom aIunge pDn' la o ?ntreAare, care nu are alt r'spuns, decDt acela c'C EAm f'cut&o, deoarece pur (i simplu a(a am decis eu-Q

3.
Cu ruguri, cu execu@ii puAlice, cu moartea prin tortur' ?n puAlic, o mul@ime de oameni pot fi convin(i s' ?ngenunc$eBe, s'&(i ?mpreuneBe mDinile pentru rug'ciune (i s' colindeDar asta nu ?nseamn' c' vor (i crede)entru ca o idee s' fie acceptat', este nevoie de alte miIloace, violen@a ?n acest caB nu func@ioneaB'Indiferent, cDt de Aine disimuleaB' cineva faptul c' a creBut totul, nu a creBut nimic, (i ?(i Ioac' rolul doar pentru a putea supravie@ui ,,aventuraKDar nu va avea nicio iot' de credin@'4i pDn' nu crede, pDn' nu consider' omul adev'rat' minciuna oferit', va treAui @inut ?n frDu printr&o for@' extern'Dac' a creBut minciuna, nu mai este necesar' for@a extern'C'ci, din moment ce credin@a s&a format, el ?nsu(i se va @ine ?n frDuCredin@a nu poate fi creat' cu for@a- )entru formarea credin@ei nu este nevoie de putere, ci este nevoie de ceva foarte diferitEste nevoie de prestigiu- )RE TI3IU! *amenii cred ?n spusele personaIelor de prestigiu, deci dac' dorim ca oamenii s' cread' ceva, avem nevoie de prestigii 6;aptul c' lumea este condus' de violen@', de Aani (i de politic' & e aparen@'- uA toate aceste lucruri g'sim factorul umanC lucruri cum ar fi ideile, sentimentele, dorin@ele, speran@ele- Iar ?n mieBul acestor lucruri nu g'sim altceva decDt ideologii, sisteme de valori (i viBiuni despre lume-

4.
)unctele de vedere generale nu se formeaB' de la sine, ci sunt deBvoltate ?n mod con(tient- * idee despre un anumit lucru poate fi r'spDndit' la fel, cum este introdus ?n opinia puAlic' un nou Arand sau o nou' celeAritate, (i sunt utiliBate cu exactitate acelea(i instrumente' lu'm de exemplu Big Bang&ulBig Bang&ul a devenit o concep@ie unanim acceptat' nu datorit' faptului c' a fost adev'rat- C'ci, cine a v'But c' a fost Big&BangL =n fiBic' exist' nenum'rate teorii despre formarea Universului, care resping posiAilitatea Big& Bang&ului, ?ns' aceste teorii nu s&au r'spDnditDac' dumneavoastr' crede@i c' toate acestea s&au ?ntDmplat de la sine, atunci s' ne gDndim pu@in2

(de!i, con"orm DE#, cuv$ntul ,,presti%iu& nu are "orm la plural, am pre"erat s "olosesc 'n traducere ec(ivalentul exact al cuv$ntului din ma%(iar 'n ideea de a desemna at$t persoane, c$t !i obiecte, animale !i idei, care prin notorietatea, autoritatea ce le e atribuit pot in"luen)a, seduce oamenii)

23

Cum poate fi r'spDndit cevaL ' lu'm de exemplu aceast' teorieC Universul s&a format prin Big& Bang- #&a n'scocit cineva, undeva- Apoi l&a spus altora- Apoi a ap'rut ?n unele Biare- Au iBAucnit dispute- &au scris c'r@i despre el- Au ap'rut noi (i noi articole despre aceast' tem'- A aIuns la radio, la T+- Apoi a fost acceptat' de societatea (tiin@ific'- Apoi, de academia (tiin@ific'- 4i, ?n cele din urm', a devenit materie de ?nv'@'mDnt, iar dac' cineva nu a r'spuns cu Big&Bang la ?ntreAarea cum s&a format Universul, a primit calificativ slaA sau c$iar ?l puteau l'sa corigent- Adic', ?nsumDndC a inventat cineva o teorie, care apoi a fost r'spDndit' (i f'cut' ar$icunoscut', utiliBDnd instrumentele de comunicare ?n mas'A(a s&a ?ntDmplat, pentru c' nu se putea ?ntDmpla altfelAcesta a fost r'spunsul la ?ntreAarea CU" &A =!T9")#AT4i dup' ce am con(tientiBat faptul c' teoria Big&Bang&ului nu s&a r'spDndit de la sine, ci a fost r'spDndit', putem pune o alt' ?ntreAare, care este mult mai sensiAil', decDt cum s&a ?ntDmplatC DE CE au r'spDndit aceast' teorieL Ce au vrut s' oA@in' prin r'spDndirea eiL Ce au vrut ca oamenii s' cread' prin eaL

".
CuvDntul prestigiu desemneaB' liderul, omul care este urmat- )restigiul este cineva sau ceva care este luat ?n considerare- )restigiul nu este neap'rat un concept negativ, deoarece dac' cineva este ?n mod demonstrat remarcaAil ?ntr&un domeniu, este considerat inevitaAil prestigios, adic' un om c'ruia i se acord' aten@ie, iar spuselor lui li se atriAuie o importan@' special')roAlema este respectul prestigiului, (i nu prestigiul ?n sineAcel grad al respectului fa@' de prestigiu, care e definit ?n felul urm'torC EImportant este nu ceea ce spune, ci persoana care o spuneQAceast' atitudine este deIa patologic'CDnd importan@a unui om este exagerat' incomensuraAil, atunci cDnd un om este diviniBat ?ntr&un mod patologic, cDnd un om este urmat orAe(te, iar ceea ce spune este acceptat f'r' nicio eBitare ca fiind adev'rat, atunci este deIa cu siguran@' o proAlem' mareIar, ceea ce este (i mai r'u, este natura greu de oAservat a acestui fenomen)ermite@i&mi s' v' dau un exempluC dumneavoastr' a@i putea numi cu siguran@' una sau dou' persoane, care ?i urmeaB' orAe(te pe al@ii, ?ns', proAaAil c' nu oAserva@i faptul c' (i dumneavoastr' face@i acela(i lucru-

&.
)restigiul se AaBeaB' pe ?ncredere- *rice persoan' care dispune de prestigiu, a cD(tigat ?ncrederea oamenilor- Este posiAil faptul ca aceast' ?ncredere s' fie fals', deoarece se datoreaB' doar unei campanii Aine organiBate, dar nu faptul acela conteaB' c' merit' sau nu ?ntr&adev'r ?ncrederea oamenilor, ci faptul dac' se Aucur' de ?ncrederea lor sau nu- A existat o perioad' de timp, cDnd Hitler se Aucura de ?ncrederea a milioanelor 24

de oameni, de(i nu a meritat ?ncrederea niciunui om- Aparen@a este un domn mare;iecare epoc' a avut prestigiul ei favoriBatC oameni, oganiBa@ii (i doctrine, c'rora li s&a atriAuit o autoritate supraomeneasc'- Ace(ti oameni, aceste organiBa@ii (i doctrine au fost considerate ?n acele vremuri ca fiind sursele incontestaAile ale adev'ruluiCDndva, ?n vremurile preistorice (i antice, dac' o afirma@ie a fost atriAuit' unui spirit, demon sau Beu, atunci oamenii au creBut orAe(te c' afirma@ia este adev'rat'- Dac' cineva a ap'rut cu (tirea c' un spirit, demon sau Beu i&a comunicat s' fac' acel sau acel lucru, atunci oamenii au executat, ceea ce ei credeau c' Ele&a poruncitK acel anumit spirit, demon sau Beu=n Evul "ediu, DumneBeu NHristos, )apa, Biserica, etc-O a fost sursa incontestaAil' a adev'rului, ?ntr&o mare parte a lumii- Dac' o afirma@ie era v'But' ca provenind de la DumneBeu, oamenii au creBut orAe(te c' acea afirma@ie este adev'rat'Apoi, a urmat epoca Iluminismului, iar (tiin@a a devenit sursa incontestaAil' a adev'rului- Dac' o afirma@ie a fost formulat' ?n a(a fel, ?ncDt s' includ' expresii precum Efapt (tiin@ificK, Eoamenii de (tiin@' au confirmatK (i Eoamenii de (tiin@' au doveditK sau expresii similare, oamenii au creBut orAe(te c' afirma@ia este adev'rat';iecare epoc' a avut propriul s'u prestigiu supraomenesc & (i aceste prestigii au fost sursele incontestaAile, induAitaAile ale adev'ruluiIndiferent c' era vorAa de spirite, Beit'@i, demoni, ?ngeri, DumneBeu, sau c$iar (tiin@', ?ncrederea era preBent' ?ntotdeauna"ii (i mii, milioane (i milioane de oameni credeau ?n acela(i prestigiu, iar aceast' credin@' a lor a adus un sistem ?n via@a lor, i&a forIat ?ntr&o comunitate, iar ?n@elegera lor comun', viBiunea lor asupra lumii le&au fondat rela@iile- !imic nu exprim' mai Aine faptul c' apar@in unii de al@ii, decDt acordul- Indiferent care a fost prestigiul ?n oc$ii lor, acela s&a Aucurat de ?ncrederea lor4amanii, vr'Iitorii, preo@ii (i oamenii de (tiin@' au s'vDr(it deasemenea fapte, care au fost importante, valoroase pentru comunitate- =n perioada respectiv', ?n Bona geografic' respectiv', ei au fost oamenii cei mai importan@i, care s&au Aucurat de respectul cel mai mare)rivind lucrurile prin prisma preBentului, am putea condamna, Iudeca (amanii, vr'Iitorii, preo@ii timpului vec$i, ?ns', ?n acea epoc', ?n care ei au fost sursele cunoa(terii, au efectuat nenum'rate fapte care erau utile, de o natur' constructiv'-

'.
Au existat ?ntotdeauna ?n istorie centre care erau considerate sursele incontestaAile ale adev'rului- Casta suprem' s&a folosit de fenomenul acesta pentru a&(i r'spDndi minciunileAu fost trimi(i ?n lume amAasadori ca s' adere la acel centru, care este considerat sursa adev'rului, (i s' se dea pe ei ?n(i(iC (amani, vr'Iitori, alc$imi(ti, astrologi, preo@i, c'lug'ri, pastori, iar ?n vorAele lor s' pomeneasc' adeseori acele cuvinte mediatoare ale prestigiului supraomenesc precum Elumea spiritual'K, EBeit'@iK, EDumneBeuK25

Trimi(ii castei supreme se ?mAr'cau, se purtau, vorAeau (i aparent au (i tr'it ca adev'ra@ii (amani, vr'Iitori (i preo@iIar, din centrul considerat drept sursa incontestaAil' a adev'rului, proclamau minciuni pe care oamenii le&au acceptat orAe(te ca fiind adev'rate4i Arusc, via@a a milioane de oameni a fost paraliBat' de cea mai neg$ioaA' supersti@ieJ (i Arusc, Beci de mii de oameni EnormaliK, ?narma@i pDn'&n din@i, au invadat (i au nimicit sate pa(nice (i au aruncat sugari vii ?n foc, ?n Bgomotul asurBitor al aplauBelor gloatei=n timpul EIluminismuluiK s&a ?ntDmplat acela(i lucru, s&a Iucat cu acurate@e aceea(i scen'Casta suprem' a r'spDndit amAasadori cu mandatul s' se dea drept oameni de (tiin@', s' foloseasc' termenii te$nici ai ramurii (tiin@ei respective, s' ?mArace manierismul a(teptat, caracteristicile stereotipe ale omului de (tiin@', acceptate ?n perioada respectiv', (i s' mint', s' mint' (i s' mint'*amenii credeau ?n (tiin@' pe Aun' dreptate , iar cDnd ap'reau A'rAa@i (i femei, care p'reau a fi oameni de (tiin@' (i care vorAeau asemenea acestora, oamenii au creBut c' au de a face ?ntr&adev'r cu ni(te savan@i4i credeau ?n ei;'r' reBerve-

(.
"unca pe care am ?ndeplinit&o pentru casta suprem', ?n trecutul sfert de secol, a fost inventarea (i deBvoltarea unor idei sau ideologii pe care le&au r'spDndit cu aIutorul prestigiului, sau pe care doresc s' le r'spDndeasc' ?n lume mai tDrBiuAceste idei de importan@' evident' le&am numit idoli de gDndIdolii de gDnd treAuie amAala@i ?n ideologie pentru ca oamenii s' cread' ?n eleIdolul de gDnd este o idee, o concep@ie ca de exemplu aceastaC E* minte s'n'toas' ?ntr&un corp s'n'tosKAcesta a fost un slogan puAlicitar str'vec$i, care a dus la cultul trupului#a deBvoltarea umanit'@ii au contriAuit un num'r relativ sc'But de regine de frumuse@e, de fotomodele (i de Aod%&Auilderi, iar prin urmare, Bicala E* minte s'n'toas' ?ntr&un corp s'n'tosK este o aAsurditate- !u avem experien@a, care ar sus@ine sloganul Nc'ci Ecorpul s'n'tosK nu ?nseamn' s'n'tate, de foarte mult timpODatorit' acestui fapt, au deBvoltat o ideologie care a convins oamenii c' este adev'ratIdeologia este o colec@ie de argumente care sus@ine ideea central', conceptul, idolul de gDndIar, ideologia este vDndut' oamenilor de c'tre personaIele de prestigiu)restigii, ?n spusele c'rora ei credAstfel formeaB' casta suprem' lumea, dup' placul eiEsen@a puterii este, deci, prestigiul- Cel care de@ine prestigiul, cel care are la ?ndemDn' acele instrumente prin care poate s' fac' pe cineva prestigios, sau poate s' distrug' crediAilitatea cuiva, posed' putereaDin acest motiv, toat' puterea )'mDntului se afl' ?n mDinile castei 26

supreme-

!OCTRI A %ATERIEI
A )ATRA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
+iBiunile asupra lumii au menirea de a r'spunde ?ntreA'rilor finale;iecare viBiune explic' ce este omul, care este rolul s'u ?n Univers, ce este Universul, de unde provine, ce este via@a, ce este moartea, care este sensul vie@ii, respectiv ce este Ainele (i ce este r'ul;iecare viBiune asupra lumii r'spunde acestor ?ntreA'ri fundamentale=n aceste ?ntreA'ri, viBiunea materialist' este diametral opus' tuturor celorlalte viBiuni ale lumiiA doua lege a termodinamicii este una dintre datele cele mai sus@inute ale (tiin@elor naturii- Aceast' lege afirm' c', ?ntr&un sistem ?nc$is, cu trecerea timpului, entropia cre(te- Entropia ?nseamn'C m'sura gradului de deBorganiBare, deBordine, $aos)utem oAiecta, de exemplu, prin faptul c' artistul, cu pete de vopsea aruncate anapoda pe o palet', pe parcursul muncii sale Npe m'sura ?naint'rii ?n timpO, realiBeaB' o pictur', iar o pictur' cu adev'rat reu(it' necesit' o ordine imens')utem oAiecta, de exemplu, (i prin faptul c' atunci, cDnd cineva construie(te o cas' din pietrele risipite $aotic pe p'mDnt, odat' cu trecerea timpului, nu face altceva, decDt s' creeBe ordine din deBordineAm putea ?n(ira nenum'rate exemple similare, fiecare ?n parte contraBicDnd teoria entropiei#a contraargumentele de mai sus, ap'r'torii legii a doua a termodinamicii, de oAicei, dau r'spunsul c', legea este valaAil' privind Espa@iile ?nc$iseK (i consider'm un spa@iu ?nc$is locul ?n care din afar' nu se poate aduce nimicCa r'spuns, oponen@ii spun c' acest lucru nu este posiAil, deoarece pentru a crea un spa@iu cu adev'rat ?nc$is, ?ntr&un minuscul cuA de <,0x<,0 milimetri, ar treAui s' separ'm ?ntregul Univers, ca nu cumva s' afecteBe ceva din afar' spa@iul din interiorul Bidurilor cuAului- =ns', acest lucru este imposiAil de realiBatArgumentele pro (i contra BAoar' ?nainte (i ?napoi, dar disputa ?n sine este total irelevant'- Deoarece casta suprem' a ?n(iruit personaIele de prestigiu NprestigiileO lDng' teoria entropiei, iar contraargumentelor nu prea le las' loc ?n mass&media, teoria a fost acceptat' peste tot ?n lume- Dar nu este cu adev'rat important nici acest lucruCeea ce este cu adev'rat important, este faptul urm'torC ?n anul 5270, un fiBician german, pe nume Rudolf Clausius, a creat legea a doua a termodinamicii, care s&a AaBat pe studiile sale, efectuate cu ma(inile cu aAuriCu vreo dou'Beci de ani mai tDrBiu, casta suprem' a considerat c' aceast' lege va fi foarte potrivit' pentru dovedirea temeiniciei materialismului)redecesorul meu de atunci a reformulat pu@in legea, (i a(a a ?nceput s' fie folosit', (i a(a este folosit' (i ?n Biua de ast'Bi-

27

)Dn' la ?nceputul secolului al XX&lea, s&au format ideologii mai degraA' pesimiste, datorit' legii reformulate- &au n'scut concepte, conform c'rora via@a va disp'rea ?n mod inevitaAil ?n tot Universul, (i c' apoi, ?nsu(i Universul va disp'rea ?n mod inevitaAil, pentru c' asta prevede legea a doua a termodinamicii=ns' legea a doua RE;*R"U#AT/ a termodinamicii afirm' acest lucru, (i nu cea original'#egea reformulat' a sunat astfelC E=ntr&un spa@iu ?nc$is, pe m'sura ?naint'rii ?n timp, deBordinea cre(teQIar formularea original' a sunat astfelC E=ntr&un spa@iu l'sat de iBAeli(te, pe m'sura ?naint'rii ?n timp, deBordinea cre(teQDeci, nu ?ntr&un E )A,IU =!CHI K, ci ?ntr&un E )A,IU #/ AT DE I1BE#I4TEK!!! Iar El'sat de iBAeli(teK, ini@ial a ?nsemnat c' Enu este influen@at de c'tre omKA fost o c$estiune incrediAil de mare faptul de a oA@ine ca genera@ii ?ntregi s' creasc' ?n a(a fel, ?ncDt s' nu ?n@eleag' legea entropiei, (i ca s' nu vad' diferen@a dintre Espa@iul ?nc$isK (i Espa@iul l'sat de iBAeli(teKAceast' lege este una dintre teoremele fundamentale ale materialismuluiDoar c' este ?n contradic@ie cu materialismul- NCel pu@in ?n forma sa original'J iar ?n forma sa reformulat' pur (i simplu nu este adev'rat'OC'ci, ce afirm', de fapt, aceast' lege faimoas', pe Aun' dreptateL Afirm' c', ra@iunea creeaB' ordine- 4i unde nu este ra@iune, acolo exist' doar (i exclusiv HA* - Acest lucru afirm' legea a doua a termodinamicii4i este aAsolut adev'rat4i infirm' materialismul-

2.
#egea a doua a termodinamicii aproape c' a destr'mat materialismul, (i a oferit o mul@ime de ?ndeletniciri pentru oameni ca mine- )roAlema a fost destul de grav'- +oi scrie, enumerDnd teBe, ca s' fie mai u(or de ?n@eles gravitatea proAlemeiC 5- )otrivit materialismului, ?n afar' de Universul fiBic nu exist' nimic6- =n Universul fiBic toate lucrurile sunt suma reac@iilor fiBice (i c$imice.- +ia@a, intelectul, inteligen@a sunt totalitatea reac@iilor fiBice (i c$imice:- Conform legii entropiei, pe m'sura ?naint'rii ?n timp, $aosul cre(te0- Din experien@ele de Bi cu Bi (tim c', pe m'sura ?naint'rii ?n timp, ordinea cre(te, ?n m'sura ?n care ra@iunea este preBent'4i BU""", ?n acest punct, ?ntreaga viBiune asupra lumii s&a pr'Au(it4i ce au f'cut ideologii castei supremeL Au ap'rut cu o nou' carteC cu Soker&ul, cu asul din mDnec', cartea care duce totul, care ar da (a$&mat c$iar (i ?n poker, (i ar m'tura masaIar acest argument, care cople(e(te totul (i pe toat' lumea, a fost $aBardulHA1ARDU#Uneori, din $aos, accidental, se na(te ordineAccidental, din ?ntDmplare--Deci punctul 7 sun' astfelC 28

7- Din deBordine, pe m'sura ?naint'rii ?n timp, uneori se na(te ordine, ?n mod accidental, (i se ?ntDmpl' deoarece ?n Univers, ?n fiecare moment au loc reac@ii accidentale de o cantitate atDt de monstruoas', ?ncDt unele dintre acestea cresc ?ntDmpl'tor ordinea (i nu $aosulIar, materialismul se AaBeaB' pe aceste Ns' spunemO (ase teBeA(a arat' aceast' viBiune asupra lumii, dac' o priv'm de stupefac@ia cauBat' de personaIele de prestigiuC este atDt de asamAlat', atDt de ?ntemeiat', atDt de genial'Au existat timpuri, cDnd aproape fiecare personaI de prestigiu din lume se lupta pentru a convinge oamenii c' nu v'd Aine, nu gDndesc Aine, c' nu au suficient' minte pentru a ?n@elege de ce este totul ?n regul' ?n leg'tur' cu materialismul- N)entru c' nimic nu este ?n regul'O-

3.
Deci, dup' o regul' de AaB' a Universului fiBic, pe m'sura ?naint'rii ?n timp, deBordinea, adic' $aosul, cre(te- Deoarece experiment'm faptul c', ?n pofida acestor lucruri, cre(te (i ordinea, materialismul introduce conceptul $aBardului, sus@inDnd c' ordinea cre(te ?n mod accidental, atriAuind $aBardului toate acele fenomene pe care alte viBiuni asupra lumii le explic' cu existen@a #ui DumneBeu (i a spiritului#a ?ntreAarea ECe este omulLK, viBiunea materialist' r'spunde c', este un oAiect material, care s&a n'scut pur (i simplu accidental, dintr&o materie (i energie, pe parcursul a miliarde de ani#a ?ntreAarea ECare este rolul omului ?n UniversLK, r'spunsul viBiunii materialiste esteC niciunul#a ?ntreAarea ECe este UniversulLK, materialismul se ?ntoarce din nou la $aBard, pe care l&a folosit deIa (i la ?ntreAarea ECe este omulLK, (i spune c'C Universul s&a n'scut accidental din nimicJ a ap'rut Arusc o super Ail' ?n neant, care era extrem de mic', (i care purta ?n sine toate materialele (i energiile existente ?n preBent, apoi ?n urma tensiunii sale interioare, super Aila aceasta a explodat suAit (i a ?nceput s' se extind', s' se extind' ?ntruna, (i ?nc' se extinde (i ?n Biua de aBi- Iar ?n exploBia aceasta imens' s&au ?ntDmplat, se ?ntDmpl' toate"aterialismul afirm' c', credin@a ?n geneBa Universului este o fantasmagorie copil'reasc', apoi sus@ine c' Universul a ap'rut Arusc ?n neant- Diferen@a este c' =l ?nlocuie(te pe DumneBeu cu $aBardul, (i spune c' Universul a ap'rut ACCIDE!TA# ?n neant (i nu a fost reBultatul unei crea@ii con(tiente#a ?ntreAarea ECe este via@aLK, r'spunsul materialist spune c', este un simplu fenomen fiBic (i c$imic, supraevaluat, a c'rui caracteristic' principal' este de exemplu metaAolismul- Existen@a sa e accidental', nu are relevan@'J este un lucru material simplu=n materialism, moartea ?nseamn' ?ncetarea asocia@iei fiBico&c$imice comune a a(a numitei con(tiin@e a asocia@iei fiBico&c$imice comune de&a a(a Bisei fiin@e, ?n urma descompunerii elementelor de AaB' ale acesteia- !u are relevan@'#a str'vec$ea ?ntreAare ECare este sensul vie@iiLK, viBiunea materialist' d' un r'spuns foarte succintC niciunul+ia@a nu are semnifica@ie (i nu are scop, este doar o asocia@ie 29

accidental', (i nu se deoseAe(te cu nimic, de exemplu, de un pietri(J (i a ?ntreAa care este sensul, respectiv scopul vie@ii, este ec$ivalent cu faptul de a ?ntreAa care este sensul (i scopul pietri(ului=n lumea atomilor, a particulelor, a interac@iunilor (i a reac@iilor c$imice, nimic nu are scop, astfel, nimic nu are sens+iBiunea materialist' este complet diferit' de toate celelalte viBiuni asupra vie@ii (i prin faptul c' nu con@ine o idee despre Aine (i r'u, Aa mai mult decDt atDt, afirm' direct c', nu exist' nici Aine, nici r'u=ntr&o lume ?n care totul este mecanic, cum ar putea fi ceva Aun, iar altceva r'uL )entru a exista Aine (i r'u, mai ?ntDi treAuie s' existe un anumit scop, ?ns' ?n materialism via@a este inutil', deoarece existen@a ei se datoreaB' $aBardului* mi(care accidental', o coliBiune accidental', o descompunere accidental', sau o reac@ie accidental', de o direc@ie de un fel sau altul, dar de altfel lipsit' de orice scop, duce lips' de sens (i de inten@ionalitate, deci, conceptul Ainelui (i al r'ului este de nesus@inut Conform materialismului-

4.
Conform viBiunii materialiste, omul este un oAiect comunJ nu are niciun rol ?n existen@'J tot ceea ce exist' s&a n'scut accidental (i a devenit a(a cum este ?n mod accidentalJ via@a este un neant, moartea este tot un neantJ via@a nu are sens, deoarece nu are scopJ (i nu exist' Aine (i nici r'uAceast' enumerare nu este polariBarea sau simplificarea materialismului- Este c$iar esen@a materialismului- Dac' ?l priv'm de ideologie, nu r'mDne altceva, decDt aceste cDteva teBeDe(i, ideea de AaB' a materialismului se ?ntinde pDn' ?n antic$itate, extinderea (i r'spDndirea ei suA form' de ideologie aAia are o sut' de ani- =n timpul acestei sute de ani, concep@ia oamenilor asupra propriei lor persoane, asupra Universului (i asupra vie@ii ?n sine s&a sc$imAat radical- &a sc$imAat (i concep@ia declarat' despre valoarea vie@iiAcest mic secol a dus omenirea ?n asemenea tragedii, pentru care nu exist' exemplu ?n istorieAu avut loc cele dou' r'BAoaie mondiale, R'BAoiul ReceJ crima (i neAunia au devenit parte din via@a noastr', ?ntr&o a(a m'sur', ?ncDt anterior nici nu ne&am fi putut&o imagina- )otrivit tuturor proAaAilit'@ilor, ?n ultima sut' de ani au murit mai mul@i oameni ?n moarte violent', decDt ?n toate secolele la un locecolul al XX&lea este epoca materialismului- paima dispari@iei rasei umane nu a amenin@at niciodat' pDn' acum=n mod ?nfior'tor, o mul@ime de oameni sunt convin(i c', ?n cele din urm', omenirea va disp'rea- 4i acest E?n cele din urm'K ?nseamna doar cDteva decenii, sau cD@iva ani!ici m'car un om, care a stat deIa la mormDntul unei mame, unui tat', unui copil, unui prieten sau al unui iuAit, nu ?(i poate imagina ce ?nseamn' cu adev'rat faptul c' omenirea este exterminat'- !u ?(i poate imagina acest lucru nici m'car un om, care este supravie@uitorul unui lag'r de concentrare naBist30

Dac' rasa uman' va fi exterminat', atunci dumneavoastr' ve@i muri (i vor muri, cu to@ii, to@i cei pe care i&a@i iuAit vreodat', pe care ?i iuAi@i acum (i pe care i&a@i iuAi ?n viitor- +a pieri arta, vor disp'rea descoperirile, (i nu se va mai realiBa niciun vis- Dispari@ia total' a omenirii nu este o tem' care tolereaB' gluma sau iresponsaAilitatea!umai un neAun ar r'mDne cu Ara@ele ?ncruci(ate, cDnd este amenin@at' propria sa via@' sau via@a unui om important lui- Iar, pentru exprimarea neAuniei inimaginaAile extreme a acelei persoane, care r'mDne cu Ara@ele ?ncruci(ate, cDnd peste tot ?n lume, cu to@ii sunt amenin@ati de moarte, nici nu exist' cuvDnt potrivit-

".
Arunca@i din nou o privire peste teBele materialismului (i gDndi@i&v'C Concep@iile noastre despre lucruri ne determin' atitudinea fa@' de lucruriAtitudinea noastr' determin' faptele pe care le s'vDr(imAcestea sunt adev'ruri foarte importante (i evidente=n materialism nu exist' Aine, nu exist' r'uJ via@a nu are scopJ iar omul nu are niciun rol ?n existen@'- AAia credem de o sut' de ani acest lucru (i suntem deIa pe moarte M (i, potrivit tuturor semnalelor, vom (i muri!eAunia se AaBeaB' doar pe minciuni- "inciuna este cea mai puternic' (i sofisticat' arm' de distrugere ?n mas'-

31

$TII $I SUPERSTIIE
A CI!CEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
)roAaAil c' pu@ini oameni au o proAlem' ?n a admite faptul c' doctrina moral' a materialismului & ?n caBul ?n care putem vorAi despre un astfel de lucru & este destul de Iosnic' (i a contriAuit destul de activ la decaden@a (i depravarea umanit'@ii- =ns', ?n acela(i timp, materialismului ?i sunt atriAuite nenum'rate minuni, realiB'ri cu care a AinecuvDntat omenireaDac' e vorAa de DumneBeu, atunci ne vin ?n minte religii, precum cre(tinismulJ dac' e vorAa de re?ncarnare, atunci ne gDndim la religii, cum ar fi Audismul4i ce ne vine ?n minte, cDnd e vorAa de materialismL 4tiin@aDac' vorAim despre ceea ce au oferit religiile umanit'@ii, putem aminti dou' lucruriC educa@ia moral', respectiv conduita moral' (i supersti@iaIar, dac' vorAim despre ceea ce a oferit (tiin@a umanit'@ii, de(i putem aminti (i AomAa cu $idrogen, cDt (i armele Aiologice, accentul nu va fi pe aceste lucruri, ci pe adev'ratele minuni ale (tiin@ei, pe realiB'rile eiC pe medicina avansat', pe transportul aerian, pe televiBiune, pe te$nologia computeriBat', etc-, etc=n imagina@ia noastr', formula exist' cam ?n felul urm'torC DumneBeu, spirit Y religie"aterialism Y (tiin@'=ns', acest lucru nu este deloc adev'rat, ci este doar reBultatul manipul'rii"aterialismul (i (tiin@a nu sunt unul (i acela(i lucru, mai mult decDt atDt, cele dou' nu au nicio leg'tur' ?ntre ele-

2.
Imagina@i&v' un Ioc de puBBle de dimensiunea Universului- Dac' am dori s' enumer'm cDte piese de moBaic alc'tuiesc imaginea de ansamAlu, am avea un num'r de nedescris & s' spunem c' dup' num'rul 5 scriem ?nc' o mie de miliarde ?nmul@it cu o mie de miliarde de Berouri- 4tiin@a se ocup' cu piesele de moBaic, cu g'sirea acestor piese, cu identificarea lor (i cu constatarea modului ?n care aceste piese de moBaic se leag' ?ntre eleInterpretarea semnifica@iei imaginii de ansamAlu, imagine redat' ?n ?ntregime de toate piesele de moBaic g'site, identificate (i puse la locul lor, nu este suAiectul (tiin@ei, ci al filosofieiImaginea de ansamAlu va deveni suAiectul (tiin@ei doar dup' ce a g'sit (i a pus la locul lor toate piesele de moBaic=ns', (tiin@a, pDn' ?n Biua de ast'Bi, a g'sit doar o mic' parte din piesele de moBaic, (i nici acestea nu au putut fi identificate (i puse la loc ?n totalitate-

32

"aterialismul este o viBiune asupra lumii, care se ocup' cu imaginea integral', (i care ?ncearc' s' dea r'spuns la ?ntreA'rile finale ale existen@eiAceasta e filosofie, e ideologie (i nu (tiin@'- Imaginea de ansamAlu nu este suAiectul niciunei (tiin@e4tiin@ele naturii (i (tiin@ele te$nice investig$eaB' Universul fiBic, lumea material', deci, acestea sunt (tiin@e materiale, adic' (tiin@e care se ocup' cu lucrurile materialeCuvDntul EmaterialismK ?nseamn'C orientare material'- Acesta este denumirea unui curent filosoficCuvDntul EmaterialK ?nseamn'C de natur' material', legat de suAstan@'Acesta nu este denumirea unui curent filosofic, nu are nicio leg'tura cu elIar curentele filosofice, ideologiile nu constituie suAiectul niciunei (tiin@e;aptul c' oamenii de (tiin@' sunt crescu@i tradi@ional materiali(ti, nu este vina sau natura (tiin@ei-

3.
4tiin@a este I!3URU# miIloc pentru ?ntelegerea realit'@ii!u exist' nicio alt' metod' prin care poate fi cunoscut' realitateacopul (tiin@ei este ?n@elegerea realit'@ii=mp'r@irea (tiin@ei ?n ramuri este samavolnic', dar esen@ial', deoarece realitatea este atDt de vast', ?ncDt este imposiAil a o cuprinde- Astfel, (tiin@a a fost ?mp'r@it' ?n ramuriC fiecare ramur' se ocup' de cunoa(terea realit'@ii altor (i altor domeniiCercetarea (tiin@ific' se leag' de o metodologie riguroas'4tiin@a face oAserva@ii exacte, trage concluBii din aceste oAserva@ii, din conluBii formeaB' teorii, care, dac', sunt corecte, fac posiAile noi oAserva@ii=n felul acesta ?nainteaB' (tiin@a ?n cunoa(terea unor domenii ale realit'@iiAcest lucru nu are nimic de&a face cu prestigiul, cu Aanii, sau cu orice fel de ideologieCercetarea (tiin@ific' adev'rat' are tocmai relevan@a de a m'tura toate lucrurile de acest felDeci, (tiin@a are un scop adev'rat, iar acela este cunoa(terea realit'@ii4tiin@a nu are ca scop asigurarea reputa@iei unor oameni sau vDnBarea anumitor produse4tiin@a este atDt de important', (i are o relevan@' atDt de mare, ?ncDt, dac' aceasta ar fi ?n@eleas' (i de cei care fac aAstrac@ie de adev'ratul ei scop (i ?n locul cunoa(terii realit'@ii v'd doar un miIloc de a dovedi o ideologie, proAaAil c' ar c'dea mor@iDac' (tiin@a, ca (i institu@ie, s&ar ocupa de adev'rata ei menire, atunci casta suprem' ar fi fost descoperit' (i distrus' de foarte mult timp-

4.
!u exist' nicio alt' posiAilitate pentru cunoa(terea oric'rui fel de lucru sau fenomen cu adev'rat existent, decDt metodologia cercet'rii (tiin@ifice"etodologia cercet'rii (tiin@ifice este I!3URA cale a cunoa(terii

33

REA#IT/,II!u este D*AR instrumentul cunoa(terii Universului fiBic & ci este miIlocul cunoa(terii REA#IT/,II- Deci, ?n caBul ?n care exist' spirit (i exist' DumneBeu, aceasta este singura modalitate de a oA@ine convingere despre ele (i de a le cunoa(teCercetarea (tiin@ific' nu const' ?n ec$ipamente complicate (i laAoratoare ?mpu@ite, ci ?nC 5- oAserva@ii corecte 6- ?n documentarea corect' a oAserva@iilor, .- ?n concluBiile corecte, trase din oAserva@ii, :- ?n teoriile corecte, formate din concluBii, care semnaleaB' (i fac posiAile oAserva@ii noiAceast' metod' poate fi folosit' de c'tre oricineC (i de un filosof, (i de un preot, (i de un (ofer, (i de un po(ta(, sau de c'tre oricine altcinevaRealitatea exist' (i atDt, (i nu este con(tient' de titlurile de doctor (i de profesor4tiin@a, ca (i institu@ie, nu se ocup' cu cercetarea realit'@ii, ci cu dovedirea viBiunii materialiste, adic' cu dovedirea unei ideologiiCeea ce nu se potrive(te viBiunii asupra lumii, va fi impus sau va fi ignorat- !ici nu v' pute@i imagina cDt de generoas' poate fi (tiin@a institu@ionaliBat' ?n ignorarea faptelorCeea ce cunoa(tem aBi ca (tiin@' este armata castei supreme, alc'tuit' din personaIele de prestigiu NprestigiiOAceasta este o armat' adev'rat', care este pus' ?mpotriva min@ii, a ra@iunii, (i a gDndirii noastre lucide-

34

SEPAR $I STP) E$TE

A 4A EA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
CDndva, demult, ?n timpurile ancestrale, pe vremea apari@iei comunit'@ilor de triAuri, atunci cDnd via@a deIa ?nsemna mai mult decDt lupta perpetu', (i a existat timp pentru a medita, odat' cineva a oAservat c' sunt dou' sexeC femei (i A'rAa@i- El nu a ?nteles acest lucru, a(a c' a mers la "arele )restigiu al triAului (i l&a ?ntreAat de ce exist' sexe=ns' "arele )restigiu al triAului nu a avut nici cea mai vag' idee de ce exist' femei (i A'rAa@i, c'ci de unde s' fi (tiut, dar pentru c' nu a avut nici suficient curaI de a recunoa(te ne(tiin@a sa, nici minte pentru a&(i da seama c' ?n@elepciunea ?ncepe cu Enu (tiuK, a inventat un r'spuns (i a min@it c' acesta este motivul existen@ei sexelor)oate astfel a ?nceput totul)oate c' nu se afl' altceva ?n spatele lucrurilor decDt o mic' afacere privat' a unui om incon(tient, la( (i prost, care nu a avut nici puterea, nici capacitatea de a realiBa mult ?n via@', dar amAi@ia sa l&a transformat ?ntr&un om f'r' scrupule)oate s&a ?ntDmplat astfelDar este posiAil ca ?nceputul s' fi fost mult mai con(tient, (i tocmai de aceea, mult mai r'u,inte false, n'scocirea modelelor negative, incitarea conflictelor & ?n aceste lucruri casta suprem' este imAataAil'epar' (i st'pDne(te- Aceasta este denumirea Iocului preferat al castei supreme, Ioc pe care, pe parcursul miilor de ani, l&a deBvoltat la perfec@iune-

2.
Tipologiile ideale ale sexelor par a fi lucruri comice, simpatice- Ca (i cum natura ar fi ordonat s' existe femei (i A'rAa@i, ca femeile s' aiA' griI' de copii (i de cas', iar A'rAa@ii s' se lupte (i s' vDneBe- Toate astea sunt atDt de reale! Cel pu@in, cu tipologiile ideale ale sexelor de atDtea milenii ?n spatele nostru, ?n mod sigurCasta suprem' trage sforile ?n mod constant pentru a distrage aten@ia oamenilor de la realitate, adic' de la func@ionarea castei supreme ?ns'(i)entru oA@inerea acestui lucru inventeaB' (i vinde oamenilor Iocuri- Aceste Iocuri le sufoc' gDndirea, le macin' energia (i le ocup' timpulCriBa din *rientul "iIlociu, conflictele Aritanicilor (i ale irlandeBilor--toate acestea nu au niciun sens- *amenilor le place s' tr'iasc' ?n pace, le place s' viseBe (i s' realiBeBe ceea ce au inventat- Atunci de ce s&ar lupta unii ?mpotriva celorlal@iL De ce s&ar omor?L De ce (i&ar devasta casele reciprocL Ei Aine, pentru c', (i doar (i exclusiv pentru c' se ascunde ?n spate o cast' suprem', ale c'rei interese sunt s' a@D@e conflicteConfruntarea dintre religii, curentele filosofice, contradic@iile dintre

35

(colile oculte, conflictele dintre popoare (i dinastii, ostilit'@ile raselor (i r'BAoaiele declan(ate din cauBa diferen@elor culturale sunt toate artificiale (i servesc acel singur scop de a DI TRA3E aten@ia, interesul, gDndirea, sentimentele, energia (i timpul oamenilor- !u au niciun alt motiv aceste conflicteCea mai str'lucit' inven@ie a castei supreme ?n sfera du(m'niei a fost ?nvr'IAirea sexelor- )rin asta a condamnat umanitatea la un conflict intern perpetuu- &ar putea spune c' a creat o tensiune r'BAoinic' constant', (i a f'cut acest lucru ?n modul s'u oAi(nuit & adic' a prins o idee, pe care a transformat&o ?ntr&un idol de gDnd, pe care l&a ?nconIurat cu o ideologie, adic' cu minciuni, apoi (i&a implementat personaIele de prestigiu (i ele au ?nroAit umanitateaIar, reBultatulL ReBultatul a fost ceea ce au dorit+ie@i distruse, deraiateJ mase uria(e de oameni care nu au devenit niciodat' ceea ce puteau s' devin'-

3.
Tipologiile ideale ale sexelor par a fi legile naturii, de(i nu suntAcestea sunt ideile unui singur om, care au fost r'spDndite (i acceptateTipologiile ideale ale sexelor nu sunt legi ale naturii, ci sunt doar consensuriAcestea se sc$imA' din timp ?n timp, Aa c$iar pot fi diferite ?n func@ie de Bonele georgrafice- Ele decid ce se a(teapt' de la o femeie (i ce se a(teapt' de la un A'rAat- )ersoana care nu ?ndepline(te a(tept'rile, nu va fi considerat' cu adev'rat o femeie, sau cu adev'rat un A'rAatIni@ial, tipologiile ideale ale sexelor se refereau doar la comportament, la felul ?n care o femeie sau un A'rAat treAuie s' se comporte ?n diferite situa@ii- Cine nu s&a comportat conform a(tept'rilor, a fost supus unor sanc@iuni diferite)edeapsa putea fi dispre@, ostraciBare sau c$iar exterminare- A existat (i exist' o asemenea tipologie ideal' a sexelor, potrivit c'reia femeia este proprietatea material' a A'rAatului, iar dac' p'catul femeii este simplul fapt c' ?n timpul vorAirii nu pronun@' cuvintele cu accentele a(teptate, deIa poate fi ucis' doar pentru acest lucruAcesta este oAiceiul! Asta cere cuviin@a! Am putut auBi de milioane de ori cu to@ii acest lucru, dar oare de unde provine un oAiceiL 4i de ce s&a r'spDnditL 4i de ce TREBUIE respectatL 4i cine spune ce este cuviin@aL 4i de ce treAuie respectat'L Deci, tipologiile ideale ale sexelor, care vorAesc despre comportament & cum poate fi v'But & sunt oportunit'@i excelente pentru a oprima oamenii prin raportarea lor la acestea- Din acest motiv (i !U"AI din acest motiv le&au inventat- Aceasta este func@ia lor-

4.
Tipologiile ideale ale sexelor sunt pretexte pentru a constrDnge oamenii la anumite lucruri, sau pentru a ?i exclude- C$iar dac' men@ion'm lucruri care

36

sun' Aine, ca de exempluC un A'rAat treAuie s' fie curaIosJ c$iar (i nerostit, poart' ?n sine ideea c', curaIul nu e femininAsta ?nseamn' deIa excludereexul slaA--*$, eu sunt doar o femeie slaA'! Dac' a( fi A'rAat, i&a( trage acum un pumn de---! CDnd ?nc' lucram ?n serviciile secrete, am cunoscut personal cD@iva uciga(i profesioni(ti- A fost printre ei o americanc' de origine poloneB'- * floare fragil' foarte scund' (i suA@ire, cu un c$ip atDt de frumos, ?ncDt omul aproape a considerat&o un personaI din Aasme- Era pus' al'turi de A'rAa@i, care urmau s' fie lic$ida@i, ca (i prieten', secretar', (oferi@', asistent' sau ceea ce s&a dat de fiecare dat'Dac' a primit semnalul, a ucis @inta, dup' care a disp'rutA ucis ?ntotdeauna cu mDinile goaleUneori, A'rAa@i mai ?nal@i cu dou' capete, cu (aiBeci&optBeci de kilograme mai grei, de Bece ori mai puternici decDt eaCDnd am ?ntDlnit&o ultima dat', avea dou'Beci (i cinci de ani (i avea ?n spatele ei patruspreBece crime comise- !u s&a r'nit niciodat' (i nu a dat niciodat' de necaBuri- A ucis cum al@ii respir'*dat' am ?ntreAat&o cum o faceL A spus c' love(te gDtul, de foarte aproape, (i rupe tra$eea- Dac', din anumite motive, nu ar avea acces la gDt, atunci ?i scoate oc$ii @intei, (i dup' aceea rupe tra$eeaAm ?ntreAat&o cDt' for@' necesit' ruperea tra$eeiL "i&a ar'tatAm stat fa@' ?n fa@', ?ntr&un AirouJ eu purtam costum, ea purta Alugi ?nc$i(i (i un pulover Aordo- 4i&a prins p'rul castaniu desc$is, cDteva (uvi@e ?i atDrnau pe frunte- CDnd BDmAea fa@a ei str'lucea- *c$ii ei alAa(tri, grandio(i (i senini erau ca oc$ii unei feti@e nevinovate- Trupul ei emana inofensivitate"i&a ar'tat dantura ei perfect', alA' ca B'pada, a aruncat o privire peste ceasul ei, (i ?ntre timp, cu cealalt' mDn' a tr'snit"&a lovit- )este gDt- Aproape cu un centimentru lDng' tra$ee"i&a distras aten@ia ca un magician de la mi(carea iute ca fulgerul- !u a fost o lovitur' puternic', doar mi&a amor@it pu@in gDtul pentru cDteva minuteAm mai conversat pu@in, rDBDnd dup' demonstra@ie, dar eu am transpirat de tot- )'rea atDt de mic', lipsit' de ap'rare- Am creBut c' ?n caBul, ?n care ar avea loc violen@' ?ntre noi, a( rupe&o ?n dou', ca pe un pai- Dar m& am ?n(elat- Dac' ar fi vrut s' m' omoare, m&ar fi omorDt, cu o singur' lovitur' mic', iar eu nu a( fi avut nici o (ans' ?mpotriva eiEi Aine, atDt de inofensiv' este o femeieAcel fenomen, cum c' o femeia nu lupt', sau dac' o face, nu o face eficient, nu se datoreaB' Aarierelor fiBice, ci Aarierelor mentaleTipologiile ideale ale sexelor sunt Aariere mentale-

".
CDnd tipologiile ideale ale sexelor trec dincolo de comportament, conflictul pe care ?l provoac' se va amplifica (i mai mult)rin ele se poate aIunge ca omul s' devin' du(manul familiei sale, sau propriul s'u du(man37

C'ci, ce se va ?ntDmpla ?n caBul, ?n care casta suprem' va n'scoci un nou idol de gDnd, apoi ?i va faArica o ideologie, iar apoi va implementa personaIele de prestigiu (i mass&media, (i +A I")U!E minciuna scornit' ca fiind adev'rat'L ' presupunem c' acest idol de gDnd sun' astfelC femeile ?nalte (i suple sunt cele mai atractive, adev'ratele femei4i s' presupunem faptul c' marea maIoritate a femeilor din lume !U U!T A4AEi Aine, ce fel de reBultat oA@inem ?n acest caBL Un adev'rat $orror+ie@i ruinate, rela@ii distruse, auto&evaluare teriAil', (i o lupt' continu' pentru oA@inerea unei conforma@ii corporale, oferit' ca un idealCu alte cuvinte, reBultatul pe care ?l oA@inem esteC conflicte ?ntre oameni, conflicte ?n cadrul familiei NEDe ce n&ai putut s' te m'ri@i cu un A'rAat mai ?naltL! Din cauBa ta treAuie s' fiu singuratic'! "i&ai ruinat via@a! Du&te dracului, mam', du&te dracului!!!KO, (i conflicte ?n sufletele oamenilorCDndva, demult, femeile mai corpolente, pu@in plinu@e au fost considerate sex&simAolul feminin- =n acea vreme, erau criticate femeile BvelteDeoarece cineva este criticat ?ntotdeauna- Aceasta este relevan@a acestor lucruriIar ?n caBul, ?n care casta suprem' va n'scoci faptul c' A'rAa@ii ?nal@i, cu fiBic atletic sunt adev'ra@ii A'rAa@i, atunci ce se va ?ntDmpla cu ceilal@i A'rAa@i, care nu au un corp similarL Apoi urmeaB' sexul- Dnii unei femei s' fie mari- Dar ce se ?ntDmpl' cu acele femei care nu au sDni mariL * femeie s' aiA' sDni mici, ascu@i@i- Dar ce se ?ntDmpl' cu femeile ai c'ror sDni nu sunt a(aL )enisul unui A'rAat s' fie imens- 4i ce se va ?ntDmpla cu A'rAa@ii ale c'ror penisuri nu sunt imenseL Un A'rAat s' aiA' p'r des pe piept- 4i ce s' fac' cei care nu auL *ricum am privi lucrurile, fiecare tipologie ideal' a sexelor exclude miliarde de oameniTipologiile ideale ale sexelor, care vorAesc despre comportament (i caracteristicile fiBice, au cauBat atDta durere, atDta pierdere, atDtea decese, atDtea vie@i distruse, atDtea rela@ii rupte, atDta ur' de sine, atDtea sentimente de inferioritate, atDtea conflicte ?n lume, ?ncDt capaAil treAuie s' fie cel, care reu(e(te s' treac' peste atDtea orori (i s' vad' esen@a din spatele lucrurilorEsen@a, acel lucru, pe care toate acestea ?l ascundC9T sunt de con(tiente toate acestea!

&.
+aloarea unui om este determinat' de ?nBestr'rile fiBice ale acestuia#egitimitatea existen@ial' a unui om este determinat' de faptul, dac' este acceptaAil corpul s'u potrivit unei anumite tipologii ideale a sexelor Nsau nuOAce(ti idoli de gDnd s&au n'scut ?n str'fundurile aliena@ieiIra@ionalitatea lor este de un asemenea grad, ?ncDt nu poate fi dep'(it' (i, totu(i, s&au r'spDndit pe ?ntreaga )lanet', ?n lung (i&n lat#umea noastr' func@ioneaB' pe AaBa inep@iilor incomensuraAile (i pe AaBa doAitociilor des'vDr(iteCeea ce gDnde(te omenirea despre sine, despre civiliBa@ie, despre via@' (i despre Univers, este total nefondat (i este o mare prostie38

Datorit' unor viBiuni $ilare, nerealiste au iBAucnit r'BAoaie, (i au fost masacrate mul@imiEste foarte greu s' ne confrunt'm cu faptul c' ideile noastre sunt lipsite de sens- Este ?ngroBitor de greu de acceptat acest lucru- 4i este atDt de dificil, deoarece, dac' accept'm faptul c' ceea ce nu are sens, nu are sens, treAuie s' admitem (i faptul c' nici noi ?n(ine nu putem fi atDt de inteligen@i, precum am creButDar pre@ul acesta nici nu este atDt de piperat, precum pare la prima vedereCasta suprem', ?mpreun' cu armata sa NpersonaIele sale de prestigiuO (i prin controlul mass&media ne&a ?nneAunit (i ne&a luat via@aDeoarece suntem mor@i vii"or@i vii, fa@' de cum am putea fi, dac' nu ar fi f'cut cu noi toate acele lucruri, pe care le&au f'cutDac' r'mDnem la tipologiile ideale ale sexelor, (i dac' analiB'm ce am pierdut din cauBa lor, ne ?ng$ea@' sDngele ?n vene=n momentul acesta, pe )'mDnt, mai multe miliarde de femei (i de A'rAa@i nu ?nva@' nimic, nu inventeaB' nimic, nu descoper' nimic, nu creaB' nimic (i nu duc la Aun sfDr(it nimic, deoarece nu cred c' acest lucru este posiAil3Dndurile (i sentimentele acestor oameni graviteaB' ?n Iurul tipologiilor ideale ale sexelor, (i ?ncearc' s' se comporte corect, s' tr'iasc' corect, s'&(i formeBe corpul cum TREBUIE, ca s' fie accepta@i, sau ?ncearc', ?ntr&un fel anume, s' fac' fa@' acelei C*! TR9!3ERI TERIBI#E, cum c' ?nBestr'rile lor fiBice nu sunt a(a cum sunt cele pe care le a(teapt' din partea lor actualele tipologii ideale ale sexelor=n acest moment sacru, capacit'@ile miliardelor de oameni sunt legate ?n noduri de cDteva concepte false (i Iosnice- Iar, dac' privim faptele din perspectiv' istoric'L Atunci, cD@i oameni (i cDte vie@i g'simL e spune c', ?n genere, femeile sunt mai proaste decDt A'rAa@ii- Dac' cineva se uit' ?n Iur ?n lume, poate vedea c' acest lucru este adev'rat- =ns', de ceL R'spunsul poate fi g'sit ?n tipologiile ideale ale sexelor- Cu ce se cuvine s' se ocupe o femeie, (i cu ce se cuvine s' se ocupe un A'rAatL 4i, dac' arunc'm o privire asupra istoriei omenirii, putem vedea acea mul@ime de femei, care nu au creat, nu au descoperit, nu au inventat (i nu au dus nimic la Aun sfDr(it, de(i erau capaAile s' fac' aceste lucruri & dar un ideal le&a ?mpiedicat ?n a le ?nf'ptui4i exact acela(i lucru este valaAil (i la A'rAa@i=n caBul ?n care femeile (i A'rAa@ii (i&ar alege meserie, art' (i alte preocup'ri, pe AaBa orient'rii (i intereselor lor naturale, ?n loc s'&(i iroseasc' timpul pentru urm'rirea idealurilor de sex feminin (i masculin, oare unde ne& am afla deIaL =n caBul, ?n care casta suprem' nu ar fi a@D@at conflicte ?ntre sexe cu ?ntreAuin@area principiului Esepar' (i st'pDne(teK, m' ?ntreA, cDnd am fi pus pentru prima oar' piciorul pe #un'L =n anul 57<<, ?n locul expedi@iei genocide a inc$iBitorilor demen@iL au c$iar mai devremeL 4tiu c' poate p'rea o exagerare ceea ce voi spune, ?ns' eu vorAesc despre mai multe miliarde de arti(ti, oameni de (tiin@' (i exploratori poten@iali,

39

dintre care niciodat' niciunul nu a devenit artist, nici om de (tiin@', nici inventator! Cu toate, c' ar fi putut deveni!!! Dar, nu a devenitDeoarece casta suprem' a dorit s' nu fie, (i au aIuns mai degraA' sclavii tipologiilor ideale ale sexelor, impuse de c'tre armata personaIelor de prestigiuReBumat pe scurt (i succintC atDt am pierdut pDn' ?n momentul de fa@', pentru c' am creBut ?n vorAele personaIelor de prestigiu, ?n faptul c' EI 4TIU "AI BI!E, iar noi vedem r'u, gDndim r'u (i credem r'u- I&am creBut cDnd ne& au Bis c' suntem pro(ti- Iar, cDnd am creBut acest lucru, am (i devenit pro(ti-

'.
Dup' o munc' de dou'Beci (i cinci de ani, efectuat' pentru casta suprem', pe unii poate ?i irit' faptul c' formuleB cu ,,noiK, faptul c' m' consider ca f'cDnd parte din specia uman', dup' ce un sfert de secol am lucrat ?mpotriva acesteia!u am nicio scuB'!u conteaB' pentru ce fel de minciuni am decis s' lucreB pentru ei- Am lucrat pentru ei, (i am d'unat lumii- Acesta a fost reBultatul deciBiei mele, (i numai deciBia conteaB'Am gre(it, dar pot s'&mi recunosc gre(elile, (i am dreptul de a m' opri din gre(eliAm comis crime, pe care nimic nu le poate atenua, dar am dreptul s' ?nceteB cu s'vDr(irea crimelorAm fost prost, dar am dreptul s' m' treBescAm fost orA, dar am dreptul s' v'dAcest lucru este valaAil atDt pentru mine, cDt (i pentru orice alt' persoan'Casta suprem' ne&a luat min@ile, dar putem recunoa(te acest lucru, (i avem dreptul de a ne redoADndi ra@iuneaTrecutul a trecut-

40

STELE !ECZUTE
A 4A)TEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
=n Zas$ington DC se afl' o cl'dire, numit' Casa AlA', pe care o cunosc o mul@ime de oameni- Aceast' cl'dire se afl' acolo- e afl' acolo, ?ntr&un loc, nu se mi(c', se vorAe(te mult despre ea, oamenii se pot duce acolo (i o pot vedea (i, oricine aIunge acolo, din orice @ar', nu conteaB' cD@i ani are, dac' e A'rAat sau femeie, alA sau de culoare, asiatic, esc$imos, sau orice altfel de persoan', dac' merge acolo, unde se afl' Casa AlA', (i prive(te ?n direc@ia ?n care se afl', atunci o va vedea- Din acest motiv, Casa AlA' a devenit punct de referin@'#una (i stelele sunt de asemenea puncte de referin@'- unt puncte de referin@', deoarece se afl' sus pe Aolta cerului (i oricine le poate vedea, dac' se uit' ?n direc@ia ?n care se afl' ele- Din acest motiv, oamenii celeAri au fost numi@i stelee aflau pe scen' sau ap'reau pe ecranul de cinema, c$ipurile lor se puteau vedea peste tot, se ocupa (i mass&media de ele, (i prin urmare, cDnd a venit vorAa de o anumit' celeAritate, oamenii (tiau cine e persoana respectiv'*rice lucru, care poate fi v'But de c'tre oricine, (i c'ruia i se acord' suficient' aten@ie, va deveni punct de referin@'A fi celeAru ?nseamn'C a fi punct de referin@'- A fi o celeAritate nu este un mod de via@', ci este mult mai mult decDt atDtA fi star ?nseamn'C a fi model, a fi pild', a fi exemplu=nseamn'C a fi profesorA fi celeAru ?nseamn' a ?nv'@a- ;iecare star e ?nv'@'torul poporului, indiferent c' ?i place sau nu acest lucru, indiferent, dac' el crede asta sau nu4i, dac' arunc'm o privire peste celeArit'@ile lumii, peste acei oameni, pe care masele ?i admir' (i ?i urmeaB', (i constat'm cD@i dintre ei sunt psi$opa@i, sau infractori comuni sau pur (i simplu doar ni(te retarda@i mintal, atunci g'sim o explica@ie destul de Aun' pentru $alul ?n care este lumeaCeleArit'@ile sunt personaIe de prestigiuCu aIutorul lor se pot vinde articole de vDnBare, gDnduri, idei, concep@ii, sisteme de valori (i stiluri de via@'' lu'm de exemplu un muBician care presteaB' ?n fa@a a o mie de oameni- e afl' pe scen', iar ceilal@i se afl' Ios ?n puAlic (i se uit' sus (i v'd muBicianul- )rin urmare, va conta foarte mult ceea ce spune (i repreBint' muBicianul- Dac' scrie un cDntec despre cDt de minunat e s' fumeBi mariIuana, sau ?n via@a sa privat' consum' $eroin', atunci prin aceste fapte va face, cu adev'rat, ca oamenii s' se drog$eBe & fapt pentru care ar treAui s' fie arestat, sau ar treAui s' fie exterminatDeci, r'spunsul corect la ?ntreAarea de ce ?n pofida tuturor lucrurilor, a aAsen@ei totale a exemplelor Aune, a reputa@iei proaste, a doveBilor, a efectelor nocive evidente ale drogurilor, a doveBilor (tiin@ifice adev'rate, ?n 41

pofida nenum'ratelor vie@i ruinate, a cre(terii nivelului criminalit'@ii, a ,,sinuciderii socialeQ reBultate din consumul de droguri, (i ?n pofida faptului c' !U EXI T/ !ICIU! EXE")#U ca dependen@a de droguri s'&l fi f'cut pe cineva mai Aun, totu(i, de ce recurg milioane de tineri la suAstan@e psi$oactive, treAuie c'utat ?n atitudinea idolilor lor fa@' de droguriCel mai de succes dealer de droguri din lume este un superstar dependent de droguri!imeni nu este capaAil s' fac' atD@ia oameni dependen@i, decDt exemplul lui-

2.
Am reu(it s' aIungem la punctul ?n care, ?n Biua de aBi, oamenii se laud' c' sunt neAuni- e laud'- E )*T #/UDA! !iciodat' ?n istoria omenirii nu au fost lucruri atDt de u(or acceptate depravarea (i neAunia, ca ?n Biua de ast'BiRealiBarea acestui lucru a necesitat o treaA' foarte serioas' (i foarte c$iABuit', deoarece treAuia distrus' luciditatea natural' a genera@ii ?ntregiCum r'spDnde(te casta suprem' aAera@iile sexualeL Cum r'spDnde(te dependen@a de droguriL Cum r'spDnde(te depravareaL Arat' exempleAduc cDteva figuri ciudate, le acord' suficient' aten@ie cu aIutorul mass&media, (i sunt preBentate ca (i cum ar fi oameni de mare succes (i extrem de ferici@i, (i prin aceste lucruri le transform' ?n personaIe de prestigiu (i puncte de referin@' & ?ns' ace(ti oameni sunt neAuni! Ace(ti oameni arat' un exemplu r'uRepreBint' un set de valori anormal=n felul acesta func@ioneaB' amAalaIul, ?n acest fel ?ndreapt' aten@ia oamenilor spre anumite lucruri- =n felul acesta creaB' noi (i noi personaIe de prestigiu & cu aIutorul mass&media (i cu aIutorul personaIelor de prestigiu precedente=ncerca@i s' g'si@i un star ?n literatur', ?n muBic' sau ?n filme, ?n lumea de afaceri, ?n politic' sau ?n mediul academic, care este perfect normal, care repreBint' un set de valori normal, care tr'ie(te ?n a(a fel, se comport' ?n a(a fel, iar prin muBica sa sau prin filmul s'u transmite un model, care merit' acceptat (i urmat! +e@i g'si asemenea exemple, dar ?nsp'imDnt'tor de pu@ineCultura este ?n declin, amAalaIul preBint' oamenilor un stil de via@', o viBiune despre lume (i un comportament din ce ?n ce mai Iosnic drept un Eexemplu AunK, drept un set de cerin@eCu cDt celeAritatea cuiva este mai mare, cu atDt este mai mare prestigiul de care dispune acesta"aIoritatea celor mai mari staruri ai lumii sunt ni(te figuri dec'Bute, care se comport' ?n mod delirant, tr'iesc asemenea unui neAun, iar valorile pe care le transmit nu sunt valori- )artea semnificativ' a celor mai mari staruri sunt oameni cu adev'rat Aolnavi4i nu este o simp' coinciden@' faptul c' tocmai din ace(ti oameni au f'cut staruri!

42

3Arta este un suAiect foarte sensiAil pentru casta suprem'- !u exist' niciun alt lucru care se leag' atDt de strDns de liAertate precum arta, (i nu exist' un alt tip de om care poate fi asuprit mai greu decDt artistul=n timp ce casta suprem' a suAIugat relativ destul de u(or via@a (tiin@ific', (i oprimarea exercitat' peste aceast' Bon' o poate men@ine acum c$iar (i cu un efort mic, artei treAuie s' ?i acorde o aten@ie foarte serioas' (i ?n Biua de aBi&au r'spDndit dou' minciuni mari ?n leg'tur' cu arta, care practic, au distrus adev'rata art'- Aceste dou' minciuni sunt urm'toareleC 5- Arta ?nseamn' auto&exprimare6- copul artei este divertismentulAmAele stau foarte departe de adev'r- 4i amAele sunt prielnice pentru a&i devia pe o cale gre(it' aproape pe to@i cei care ?ncearc' s' creeBe ceva"inciuna, conform c'reia arta ?nseamn' auto&exprimare, a condus la faptul c' din ce ?n ce mai multe lucruri au ?nceput s' fie numite art', (i din ce ?n ce mai multe figuri excentrice au ?nceput s' fie considerate arti(ti=n felul acesta s&a format acea percep@ie cum c', artistul nu este complet normal, are o privire ce@oas', nu are rela@ie cu realitatea (i se comport' ca un vis'tor, etcCealalt' minciun', care a afirmat c' scopul artei este divertismentul, a condus la faptul c' oamenii au creBut c' arta are menirea de a&i face pe oameni s' uite de realitatea deprimant'Casta suprem', prin aceste dou' minciuni gogonate, a tDrDt arta ?n noroi, a (ters func@ia ei original', (i practic, a neutraliBat&o de tot=n Biua de aBi, se pare c' de(i arta este un lucru amuBant, nu are o semnifica@ie mai aparte, (i aproape orice lucru este mai important, decDt artaDe(i arta este, proAaAil, c$iar mai important' decDt (tiin@a-

4.
De la ?nceputul anilor 5>2< am lucrat pentru casta suprem' ca (i inginer proiectant al ideologiilor- * parte consideraAil' a responsaAilit'@ilor mele, mai ales ?n primii ani, a stat ?n leg'tur' cu artaCasta a avut un e(ec de propor@ii ?n domeniul science&fiction, care i&a demonstrat pericolul imens care o pDnde(te ?n art'=n prima parte a secolului al XX&lea sci&fi&ul a cD(tigat teren mare, (i acest lucru nici nu era ?mpotriva castei supreme, deoarece genul era (tiin@ifico&fantastic, datorit' faptului c' scriitorii flec'reau minciuni ?ng$i@iteDac' cineva nu a f'cut acest lucru, lucrarea sa a fost imediat ,,retrogradat'Q ca (i fantas%!umai c' ?ntreaga neAunie sci&fi a avut un efect secundar, pe care predecesorul meu de atunci, pur (i simplu nu l&a recunoscut la timp- Iar acest lucru a fost faptul c' nuvelele (i romanele N(i oarecum (i filmeleO despre spa@iul cosmic au creat ?n oameni un interes atDt de mare fa@' de spa@iul cosmic, ?ncDt vrDnd&nevrDnd, casta a instituit un program spa@ial, care practic, nu a servit niciun alt scop decDt s' demonstreBe dificult'@ile (i non&sensul c'l'toriei spa@iale-

43

criitorii epocii de aur a genului science&fiction, prin faptul c' au introdus ?n opinia puAlic' prin pove(tile lor visul c'l'toriei spa@iale planetare (i interstelare, au creat programul spa@ial- A(a s&a ?ntDmplat, f'r' nici cea mai mic' exagerare=nv'@Dnd din toate acestea, de atunci, casta suprem' este mult mai precaut' ?n evaluarea operelor de art' aparent nevinovate, (i ?n caBul celui mai mic factor perturAator, intervine imediat#a ?nceputul anilor (apteBeci, ?n tatele Unite ale Americii a ap'rut un nou trend muBical, mai precis ?n Bronx&ul neR%orkeB- #a finalul deceniului a ?nceput s' devin' popular, ?n 5>8> a ap'rut primul disc, iar trendul nou s&a r'spDndit ?n lumea larg'- Acesta a fost rap&ulUn cDntec, pe nume E"essageK, puAlicat ?n anul 5>26 a stDrnit interesul castei fa@' de genul acesta, care purta ?n sine mesaIe politice serioase despre opresiune- DeIa, c$iar ?n acel an, am primit mandatul pentru distrugerea rap&uluiAm urmat procedeul oAi(nuit (i ?n caBul rap&uluiTreAuie ca fiec'rei genera@ii s' ?i fie oferite cDteva simAoluri, pe care le pot asocia cu liAertatea, (i care s' ?i fac' s' se simt' liAeri- De(i, niciodat' nicio genera@ie nu a primit liAertate, de cDnd e lumea (i p'mDntul, a primit ?n sc$imA simAoluriA(a au devenit simAoluri ale liAert'@ii fleacuri, ca de exemplu p'rul lung, fusta mini, Alugii rup@i sau cursele infernale de pe autostrad'Asta au primit oamenii, nimic altceva;iecare genera@ie are nevoie de cDteva nimicuri, ?mpotriva c'rora se poate revolta- Acesta este principiul- ;iecare genera@ie se revolt' impotriva sistemului, de(i nu (tiu ce ?nseamn' sistem- R'Bvr'tirea lor a fost ?ntotdeauna un fel de mi(care de nesupunere, indiferent cum au numit&o, (i niciodat' nu a fost o revolt' real')oliticienii sau tiranii sau asupritorii sau ?n@elep@ii sau idio@ii Nsau oricum s&ar numi ?ntruc$iparea sistemului ?n perioada respectiv'O au spus c' e interBis consumul de alcool la minori- 4i la ce a dus astaL "ilioane de oameni credeau c' se revolt' ?mpotriva sistemului, dac' consum' alcool ?nainte de vDrsta de optspreBece aniApoi a urmat drogul, a urmat promiscuitatea sexual', criminalitatea ?ns'(i- 4i din nou, milioane de oameni au creBut (i cred c' se revolt' ?mpotriva sistemului, dac' consum' droguri, dac' se prostitueaB' (i, dac' comit infrac@iuni de o gravitate minor' sau maIor'4i, ?n mod ciudat, nu (i&au dat seama c' ceea ce fac, ori e total lipsit de sens Nca de exemplu p'rul lung, de care nu e interesat' casta nici ?n cea mai mic' m'sur'O, ori e auto&distructiv Nca de exemplu alcoolul sau drogulO, ori duce omul la sinucidere social' total' Nca de exemplu mi(carea $ippie sau moda criminalit'@iiO)ur (i simplu, au c'But ?n capcana castei supreme, ?n timp ce credeau cu ?nver(unare c' acum s&au revoltat Aine ?mpotriva ei4i eu ?nsumi am urmat cli(eul sc$i@at de mai sus, cDnd am f'cut din rap Ncare a fost de fapt ultima art' muBical' liAer'O oAi(nuita revolt' stupid' Eanti& sistemK)entru a face acest lucru, ?n primul rDnd am inventat minciuna central', idolul de gDndInspira@ia mi&a venit dintr&o Bical' roman' vec$e, care suna astfelC

44

ECarpe DiemK M ETr'ie(te ?n Biua de aBiKAm reformulat aceast' Bical', iar ?n loc de ETr'ie(te ?n Biua de aBiK am sc$imAat semnifica@ia ?n ETr'ie(te pentru Biua de aBiK- Diferen@a ?ntre cele dou' Bicale const' doar ?ntr&o singur' prepoBi@ie, ?ns' semnifica@ia original' s& a inversat- ETr'ie(te ?n Biua de aBiK ?nseamn' EAc@ioneaB', nu amDna!K, ?ns' ETr'ie(te pentru Biua de aBiK ?nseamn' EIgnor' viitorul!K =n aceasta form' nou', Bicala era deIa foarte utiliBaAil' pentru a oprima, a nenoroci oamenii- Deoarece, dac' exist' numai Biua de aBi, exist' numai clipa, atunci toate vorAesc despre experien@ele momentane, prin urmare, orice lucru poate fi ?nf'ptuitC poate s' fie cineva lini(tit infractor, alcoolic, dependent de droguri sau orice altceva, important e s' nu aiA' niciun sens ceea ce faceIdeologia, care a ?nconIurat minciuna central', a con@inut minciuni precum EDoar Aanii conteaB', deoarece Aanii controleaB' totulK, EInfractorii sunt adev'ra@ii reAeliK, E#umea nu poate fi sc$imAat'K, E istemul Iudec' toate lucrurile pe AaBa culorii pieliiQ NAunul oAicei vec$i al castei, a@D@area conflictelor, este preBent pretutindeniO, etcDup' acesta a mai urmat doar transformarea unor delincven@i dec'Bu@i ?n ni(te staruri Ncare necesit' Aani (i mass&mediaO, (i totul a mers ?ntr&un fel propriuAst'Bi ?n cultur' rap&ul repreBint' puAlicitatea num'rul unu a vie@ii de infractor (i a sistemului de nonvalori=nc' mai apar texte EdureK, mesaIe ideologice, politice (i religioase, ?ns' acestea deIa sunt doar ni(te elemente de genuri oAi(nuite, o mic' tDnguial' pe care nimeni nu o ia ?n serios)e cei care se revolt' ?mpotriva ei, casta suprem' ?i trateaB' ?n felul urm'torC le cump'r' sufletele pentru ni(te Aani, pentru un mic renume, pentru pu@in sex, (i ace(ti ,,r'Bvr'ti@iQ, ?ncepDnd de aici, apar ca ni(te propagandi(ti, f'r' ?ns' s' oAserve acest lucru-

".
De(i, nu pot vedea ?n c'r@ile castei supreme, se pare c' se tem de art' mult mai mult decDt de (tiin@'De ce se aA@in atDt de mult de la eaL Acest lucru poate fi ?n@eles numai, dac' (tim ce este arta ?n realitateArta este cea mai pur' form' de comunicare=n consecin@', arta treAuie s' fie mai presus de toate, I!TE#I3IBI#/Arta este, deci, comunicare, care are dou' componenteC estetica (i adev'rulEstetic' pentru a face comunicarea u(or de acceptat, (i adev'r pentru a avea sens, folos de a accepta Nde exemplu a viBiona un film, sau a citi un romanOUn artist adev'rat prive(te lucrurile din propria perspectiv', prin lucr'rile sale comunic' ?n mod clar (i inteligiAil cu masele, (i nu este interesat deloc de moda variat', de tendin@e, de genuri, de (coli (i nu este interesat mai ales de personaIele de prestigiuUn artist este capaAil ca prin lucr'rile sale s' exercite influen@' asupra gDndurilor, sistemului de valori, concep@iei despre lume, visurilor (i @elurilor oamenilor45

Adic' este capaAil de toate acele lucruri pe care casta suprem' le consider' monopolul eiAcesta este motivul pentru care fiecare putere opresiv' dispre@uie(te arta (i arti(tiiUn soldat sau un ofi@er de informa@ii renegat, cu o calificare ?nalt', cu o experien@' vast' (i cu aAilit'@i remarcaAile poate cauBa unele proAleme castei, ?ns' o adev'rat' deteriorare a sistemului o poate provoca numai un artist-

&.
Casta suprem' a introdus de la Aun ?nceput o minciun' imens' ?n art', respectiv ?n instruirea arti(tilorAu spus c' talentul este indispensaAil pentru ca cineva s' poat' deveni artist, iar talentul l&au definit ca ?nBestrareDup' care s&au format EcomiteteK alc'tuite din personaIe de prestigiu, care au decis cine e talentat (i cine nu e talentatDeoarece nu au dat nicio defini@ie concret' cuvDntului talent, personaIele de prestigiu puteau spune orice vroiau* perioad' foarte lung', poBi@ia oficial' a fost aceea c', talentul nu poate fi deBvoltat, dar dup' aceea au sc$imAat&o (i au creat EdeBvoltarea de talentK, care a ?nsemnat faptul c' oamenii considera@i talente au fost ?ncredin@a@i ?n griIa personaIelor de prestigiu renumite, care, la modul (i ?n ordinea potrivit', au distrus ?n ei orice fel de calitate artistic' adev'rat', cum ar fi curaIul, personalitatea suveran' (i altele=n realitate, talentul este capacitatea de a ?nfrunta, (i nimic altcevaUn om este cu atDt mai talentat ?ntr&un anumit domeniu, cu cDt este mai capaAil s' ?nfrunte acel domeniuDe exemplu, dac' cineva dore(te s' devin' lunetist treAuie s' iuAeasc' armele- TreAuie s'&i provoace pl'cere activitatea cu arme, sunetul ?mpu(c'turii, @intirea, ?ntre@inerea armei, identificarea @intei, asamAlarea muni@iei, etc- TreAuie s' se simt' Aine ?n preaIma armelor- 1gomotul poligonului de tragere nu&i poate cauBa durere de cap- !u ?i poate displace mirosul prafului de pu(c'- )entru el, ?mpu(carea unui alt om, nu poate fi o povar' insuportaAil'=n mare, cam aceste lucruri alc'tuiesc partea de talent a profesiei de lunetistCuno(tin@a nu face parte din talent, ca de exemplu cDte grade sunt ?n tuA ?nainte (i dup' prima ?mpu(c'tur', sau cum se comport' ?n ploaie un anumit proiectil, ori ?n vDnt puternic, sau cum se sc$imA' presiunea ?n craniul unui om dac' o Aucat' de o@el de Bece grame p'trunde ?n el cu o viteB' de dou' ori (i Iumate mai mare decDt viteBa sunetuluiTalentul nu ?nseamn' date, nu ?nseamn' competen@', ci AaBa acestoraC capacitatea de a ?nfruntaCompeten@a se AaBeaB' pe talent- Talentul este AaBa cuno(tin@eiTocmai din acest motiv, talentul (i competen@a merg mDn' ?n mDn'Talentul nu&(i poate atinge scopul f'r' competen@a necesar', iar cuno(tin@a nu poate fi profund' f'r' talentTalentul se poate deBvolta prin faptul c' ne acomod'm, treptat, cu anumite lucruri, ne ?mprietenim cu ceva46

Asta ?nseamn' talentul, nimic altceva- *ricine ?(i poate deBvolta talentul ?n orice domeniu dore(te-

'.
Ceea ce numim ?n Bilele noastre art', nu este art'- Ceea ce ?n Biua de aBi este considerat art', este doar portavocea castei supreme, o parte a ma(inii de propagand'Adev'ratul artist nu este o ciud'@enie, un personaI ciudat, excentric, pe care nimeni nu ?l ?n@elege cu adev'ratAdev'ratul artist nu este un tip neAun, depravat, care tr'ie(te pentru clip'Adev'rata art' nu are menirea de a g$ida aten@ia oamenilor spre sexAdev'rata art' nu este un instrument pentru a infiltra minciuni $idoase ?n oameniArtistul adev'rat, doar pentru ca s' poat' fi el ?nsu(i (i s' poat' compuneTcrea liAer, indr'Bne(te s' sfideBe toate personaIele de prestigiu ale lumii"enirea artei este s' arate caleaJ s' arate exemple Aune (i rele oamenilor, din care ace(tia s' poat' ?nv'@aJ s' simplifice complexulJ s' fac' digeraAile lucrurile greleJ s' aduc' frumuse@e ?n lumeAdev'rata art' poate eliAera omenirea de suA opresiuneArta este r'spDndirea cunoa(terii, ?n cel mai pur sensAtDt de semnificativ' este, deci, artaDespre asta vorAe(te, ini@ial, arta-

47

I *ILTRARE PRI

E!UCAIE

A *)TA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
istemul de educa@ie constituie o parte important' a amAalaIului"enirea sistemului de ?nv'@'mDnt este de a ?i face pe oameni manevraAilicopul (colii este de a educa oamenii dup' principiul autorit'@ii- !u are alt scop)rin asta nu vreau s' spun c' programa sistemului educa@ional de vest sau de est const' ?n totalitate ?n minciuni, deoarece acest lucru nu ar fi adev'rat- =ns' pot afirma f'r' nicio eBitare faptul c', principala sarcin' a sistemului educa@ional este s' conving' oamenii de anumite minciuni fundamentaleDefini@ia modern' a ?nv'@atului este complet materialist' (i aminte(te cel mai mult de $ipnoB'C ?nv'@atul este formarea reflexului condi@ionatJ condi@ionaliBareJ inducerea acelei idei c' elevul, la un anumit stimul N?n acest caB, mai mult, la anumite ?ntreA'riO, treAuie s' aiA' ?ntotdeauna reac@ia Nr'spunsulO prestaAilit'* informa@ie este cu atDt mai valoroas', cu cDt este mai util'- Dac' informa@ia nu se poate folosi la nimic, atunci nu are valoare, c$iar dac' este adev'rat'- Aceasta este una dintre teoremele de AaB' mai pu@in cunoscute ale cercet'rii (tiin@ificeDac' privim lucrurile din acest ung$i, atunci este foarte corect' afirma@ia c', partea adev'rat' a materiei de ?nv'@'mDnt const' ?n adev'ruri insignifiante=n Biua de aBi, oamenii sunt umplu@i la (coal' cu minciuni, cu adev'ruri insignifiante- Adev'ruri insignifiante, deoarece acestea nu fac via@a cu nimic mai u(oar', ci dimpotriv';ormarea profesional' apar@ine unei proAleme de alt' natur', decDt educa@ia general', dar (i ?n caBul form'rii profesionale o Aun' parte a materiei de ?nv'@'mDnt este fals', iar adev'rurile ori sunt insignifiante, ori ofer' aIutor numai ?ndeplinirii sarcinilor profesionale- Cine a ?ncercat deIa s' ?nve@e o profesie la (coal', acela (tie c' acest lucru este imposiAil & dup' anii de (coal' sunt necesare luni (i ani ?ndelunga@i ca omul s' ?(i ?nsu(easc' cu adev'rat practica profesiei alese-

2.
Aproape ?n fiecare @ar' de pe )'mDnt viBiunea despre lume oficial acceptat' M de(i total nefondat' & este materialismul- Conform materialismului exist' doar o singur' via@'*amenii aloc' o parte seminficativ' N5<&50&6< aniO a acestei pretinse vie@i singulare pentru a se familiariBa cu anumite informa@ii, din care 2<&20W, dup' terminarea studiilor, pur (i simplu le uit', iar restul nu le folosesc la nimic, cel mult doar vorAesc despre ele)rograma, ?n mare parte, const' ?n informa@ii total inutile48

)etrecem un sfert & o treime din via@a uman' cu asemenea activit'@i total inutile, care sunt supraevaluate ?n mod incrediAilCe ?nseamn' asta dac' nu neomenieL "aterialele oficiale afirm' c' menirea educa@iei este deBvoltarea culturii generale a oamenilor=n primul rDnd, acest lucru nu se poate oA@ineIar, ?n al doilea rDnd, acest oAiectiv nu are niciun sens (i acoper' o cantitate incumensuraAil' de diletantismDe ce este util' culturaL Ce ar treAui s' ne acorde cultura general'L Cine (i pe ce fel de criterii a staAilit ce anume treAuie considerat cultur' de AaB'L 4i ceea ce este (i mai ArutalC de ce @elul educa@iei este deBvoltarea unui fel de cultur', (i nu preg'tirea pentru +IA,/LLL R'spunsul este, din p'cate, mult prea u(orDeoarece, pe de o parte, nu este interesul castei supreme de a face viaAil pe nimeni, ci dimpotriv', iar pe de alt' parte, pentru c' ?n acest fel, este mult mai greu a desconspira pseudo&(tiin@a numit' pedagogie, care este total inapt' de a ?nv'@a ceva pe cineva- Dac' este vorAa doar despre simpla cultur', atunci ce ar fi examenulL Un mic test de memorie- =(i aminte(te elevul de aceste lucruri, sau nuL 4i atDt=ntreAarea ce va face ?n +IA,/ cu aceast' cantitate imens' de informa@ii ?nIg$eAat' samavolnic, numit' ,,cultur' de AaB'Q, nici m'car nu se va ivi vreodat'! 4i ce poate fi mai natural decDt c' nu se ive(te! Deoarece, dac' ar conta (i asta, atunci s&ar putea analiBa, dac' fiin@ele umane care au p'r'sit sistemul educa@ional au devenit ?ntr&adev'r viaAile, (i dac' acumuleaB' ?ntr& adev'r succes dup' succes ?n via@'L Deoarece din moment ce ar ?ncepe s' a(tepte acest lucru din partea educa@iei, atunci s&ar afla imediat c', acest lucru nu func@ioneaB'Iar astfel, ca nu cumva s' se afle c', de fapt, aici nu este vorAa deloc despre ?nv'@'mDnt, ci despre educa@ie Nmai precisC dresaIO, ei spun c' @elul ?nv'@'mDntului este asmilarea culturii de AaB', iar astfel vor putea, suA titulatura de Ecultur'K s' arunce anapoda tot felul de informa@ii inutile ?ntr&un co( numit Eprogram'K, D*AR cu pretextul c' Ede d'unat nu poate d'una, dac' elevul aude (i despre asta, (i despre asta, (i despre asta, (i despre asta, (i despre astaK , etc-, etc-, etcAceast' cantitate incomensuraAil' de informa@ii de prisos este infiltrat' ?n oameni, pe parcursul multor ani, monopoliBDnd timpul (i energia lor (i furDnd partea important' a vie@ii loristemul educa@ional ucide ?n oameni c$iar (i dorin@a de a ?nv'@a (i ponegre(te ?n mod Iosnic cuvDntul ?nv'@are (i duce la faptul ca elevul s' urasc' pe veci ?nv'@atulUnicul folos al sistemului de ?nv'@'mDnt este c' ?i ?nva@' pe oameni dou' lucruri ?ntr&adev'r importanteC (tiin@a de a scrie (i citi, (i cele patru opera@ii aritmetice- =ns', pentru ?nv'@area acestor lucruri, ar fi suficiente o lun' sau dou'- Care este, atunci, sensul real al celorlalte 6<<&6:< de luniL Dac' oamenii ar petrece 5<&50&6< de ani cu ?nv'@area unor lucruri ?ntr& adev'r utile, ar putea salva lumeaEi Aine, casta suprem' nu (i&ar dori acest lucru-

49

Casta suprem' utiliBeaB' sistemul educa@ional pentru a ucide ?n oameni dorin@a (i iuAirea fa@' de ?nv'@'tur', ca s' ?nlocuiasc' adev'rata semnfica@ie a ?nv'@'turii cu o defini@ie fals', (i astfel, s' fac' aproape total imposiAil' ?n@elegerea adev'rat' a oric'rui lucru (i ca s' infiltreBe ?n miliarde de oameni concep@ii mincinoaseistemul educa@ional implanteaB' cu un succes extraordinar in$iAi@ii ?n elevi, are un succes extraordinar ?n a BdroAi oamenii (i ?n a extermina voin@a liAer' a acestora=ns', ?n ?nv'@'mDnt nu are deloc succes- =n asta a e(uatE(ecul educa@iei se AaBeaB' pe defini@ia fals' a ?nv'@atului (i a ?nv'@'mDntului- Iar, motivul, pentru care unii oameni ?nva@' ceva, c$iar (i a(a, la (coal', se datoreaB' talentului, d'ruirii (i angaIamentului unor profesori-

3.
Inteligen@a (i ?nv'@atul se afl' ?ntr&o leg'tur' special'- Aceast' legatur' este unul dintre marele mistereAu elaAorat o mul@ime de teste IP, num'rul lor e de ordinul sutelor, poate aIunge (i la o mie- ;iecare test aAordeaB' ?ntr&un mod pu@in diferit inteligen@aC matematic, logic, geometric, unele pe AaB' geografic' sau muBical', altele ?n alte moduriute (i mii de Eexper@iK au sim@it c' este o proAlem' cu testele IP existente- =n spatele sentimentelor lor a stat oAserva@ia c' la testele IP nu au reu(it s' realiBeBe un scor suficient de mareTestele lor proprii le&au AaBat pe acele lucruri ?n care ei se considerau cei mai Auni, (i le&au modelat pDn' cDnd acestea (i&au ?ndeplinit scopul & adic' pDn' l&au eviden@iat pe creatorul lor ca fiind un om extrem de inteligentDefini@ia materialist' a inteligen@ei (i a IP este atDt de confuB', ?ncDt nu poate fi considerat' deloc defini@ieInteligen@a a fost definit' astfelC de(tept'ciune, capacitatea de a ?n@elege, cultur'- Deci, ce face inteligen@a cDnd func@ioneaB'L #a o astfel de ?ntreAare pur pragmatic' materialismul nu are r'spunsul preg'tit- De aceea d' un r'spuns foarte evaBivC Emoleculele cereArale de mediere (i de gDndire aflate ?n creier, transformate ?n semnale electrice, datorate decalaIului tensiunii dintre ele---Q etcAceast' defini@ie am inventat&o eu cDndva, (i este atDt de confuB', ?ncDt nu o ?n@eleg nici eu ?nsumiDe fapt nu o ?n@elege nimeni, pentru c', pur (i simplu, nu are sens- Dar acesta a fost, de fapt, @elul-

4.
Defini@ia (tiin@ific' a inteligen@ei este foarte simpl'C inteligen@a este capacitatea identific'rii (i a solu@ion'rii proAlemelor- Aceasta este o defini@ie clar' (i practic'Un om mai inteligent oAserv' mai multe proAleme, poate reBolva mai multe proAleme, recunoa(te mai rapid proAlemele, (i le reBolv' mai repedeAsta e tot)ute@i g'si ?n destule locuri aceast' descriere (i cu o simpl' minte de

50

cioAan oricine poate aIunge la aceast' concluBieEExplica@iaK materialist' este doar o perdea de fum' presupunem c' un individ intr' ?ntr&o camer' (i reBolv' acolo un test IP- Termenul limit' este de .< de minute, ?ns' lui ?i sunt suficiente doar 8 minute ca s' reBolve testul, iar reBultatul este punctaIul maximC IP&ul individului N?mpreun' cu Aonusurile de timpO este 65<- =n test au fost enumerate proAleme pe care individul le&a recunoscut (i le&a reBolvat- Deci, (i&a folosit inteligen@aDup' aceea, iBAucne(te un incendiu ?n cl'dire, iar omul nostru arde de viu, deoarece nu a putut sc'pa din cas'Un alt individ, care la acela(i test a marcat ?n total >2 de puncte, iese f'r' proAleme din casa aflat' ?n fl'c'ri (i mai salveaB' ?nc' opt oameniCum este posiAil acest lucruL Ac@iunea de a ie(i dintr&o cas' aflat' ?n fl'c'ri const' de asemenea ?n recunoa(terea (i reBolvarea unei serii de proAleme, ca (i reBolvarea unei ecua@ii cu cinci necunoscute4i, atunciL Atunci cum a putut e(ua ?n utiliBarea inteligen@ei individul cu un IP de 65<, cDnd aceea(i proAlem' nu a ?nsemnat nimic pentru cel cu IP&ul de >2L Cum este posiAil acest lucruL Un om care a intrat ?n cartea recordurilor, pentru c' potrivit unui test are un IP de 622, nu ar fi niciodat' capaAil & nu ca s' reBolve, dar !ICI "/CAR / RECU!*A C/ & o gre(eal' scandaloas' ?ntr&o poeBie sanscrit', dac' nu vorAe(te limAa sanscrit' (i nu cunoa(te forma metric'A@i ?nteles acumL Este imposiAil de a recunoa(te o proAlem', dac' nu (tim nimic despre lucrul respectiv, iar dac' nu&l recunoa(tem, nu&l putem nici reBolva4i, cum putem doADndi cuno(tin@' despre cevaL )rin ?nv'@areDeci, inteligen@a poate fi deBvoltat' pur (i simplu prin ?nv'@areC$iar ?ntr&o m'sur' facultativ'Iar din acesta se mai poate deduce cevaC faptul c' IP&ul nu exist'- A(a numitele teste IP nu m'soar' inteligen@a, ci cultura, competen@a teoretic' ?ntr& un anumit domeniu-

".
Deci, IP&ul nu exist'Cel pu@in nu ?n felul ?n care se spune- #a ?ntreAarea oAi(nuit' ECDt este IP&ul t'uLK, r'spunsul ar treAui s' fie EConform c'rui test IPLK- C'ci cDte teste & atDtea valoriA(adar, nu exist' IP aAsolut, pe AaBa c'ruia o persoan' poate fi catalogat' inferior sau superior din punct de vedere mentalDeoarece inteligen@a este capacitatea identific'rii (i a reBolv'rii proAlemelor, fiecare om are nenum'rate IP&uri, altul (i altul ?n fiecare domeniuCine este mai de(teptC Einstein sau #incolnL =ntreAarea este ?n mod inerent gre(it'- Corect ar suna astfelC ?n ce domeniu este unul mai de(tept decDt cel'laltL Adic'C care dintre ei este mai capaAil, ?ntr&un timp mai scurt, de a recunoa(te (i de a reBolva mai multe 51

proAleme ?ntr&un anumit domeniuL Un sudor, proAaAil, ar adormi la v'Bul unei taAle ?ntregi plin' cu ecua@ii matematice de grad superior, ?ns' un matematician genial, proAaAil, ar aIunge la spital sau la morg', eventual la ?nc$isoare dac' ar ?ncerca s' sudeBeEste deIa o alt' ?ntreAare ce domeniu este mai important ?ntr&o anumit' situa@ie, (i nu are nicio leg'tur' cu suAiectul IP&ului;iecare om, ?n fiecare domeniu ?n parte, are un IP diferit, iar IP&ul ?n domeniul respectiv depinde doar de gradul de ?n@elegere al acelui domeniu,elul ?nv'@atului este s' ?l fac' pe om capaAil s' poat' face CE+A=n@elegerea este produsul final al ?nv'@atului=nv'@atul nu este formarea unor reflexe condi@ionate, ci este doADndirea cunoa(teriiCunoa(terea nu este acceptarea informa@iilor neverificate, transmise de c'tre personaIele de prestigiu, nici adorarea lor cu o pietate religioas', ci este o convingere personal'Deci, omul poate afla ceea ce exist' pe partea ?ntunecat' a #unii, nu dac' cite(te p'rerea prestigiului X- sau [-, ci dac' se duce (i se uit' c', ce se afl' pe partea ?ntunecat' a #uniie duce acolo (i vede cu propriii oc$i- Acest lucru ?nseamn' convingere personal'- Asta ?nseamn' cuvDntul cunoa(tereDac' cunoa(terea nu este o experien@' empiric' personal', ceva ce noi am v'But cu propriii oc$i, atunci acea cunoa(tere poate fi doar una pe care am creBut&o pentru c' a spus&o cineva- Dac' nu experien@a personal' este decisiv', atunci mai r'mDn doar personaIele de prestigiu=nv'@area ?ns'(i este o metod' sistematic', care conduce oamenii la ?ntelegere, la certitudine privind un anumit lucru=nv'@atul este una dintre cele mai profitaAile activit'@i=nv'@atul poate eleva omul sau ?ns'(i omenirea la orice eminen@'-

52

CTU$A ECO O%IC

A !*UA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
;'r' economie nicio civiliBa@ie nu este viaAil'- Economia este un sistem, care creaB' produse (i servicii pe care le valorific'- )entru a se putea forma comer@ul, este nevoie de ceva care poate fi sc$imAat ?n altceva- Acest ceva poate fi un produs, de exemplu o cas', sau un serviciu, ca de exemplu proiectarea unei caseExist' un singur tip de comer@, iar acesta este trocul- =ns' trocul direct este extrem de greoi, nici nu v&a@i putea ?nc$ipui cDt este de complicat (i de lent, (i cDt e de ineficient=n trocul direct, dac' cineva dispune, s' Bicem, de un scaun, (i (i&ar dori pai, atunci va treAui s' caute un om care are pai (i ?(i dore(te un scaun, (i tocmai scaun din acela care ?i este oferit)entru a cre(te eficien@a economiei, au inventat trocul indirect, iar ?n sc$imAul de m'rfuri (i servicii au introdus un pas intermediar- Acest pas intermediar este instrumentul de sc$imA universal, toate fiind sc$imAate ?n acesta, instrumentul repreBentDnd Aanii;'r' economie (i f'r' Aani ori nu am mai tr'i, ori ar fi ?nc' epoc' primitiv'Economia (i Aanii nu sunt lucruri rele- Acestea sunt doar instrumente foarte importante ?n men@inerea unei comunit'@i de propor@ii mari-

2.
Economia este sistemul care domin' ?n modul cel mai direct corpul nostru- Din punct de vedere fiBic tr'im din sistemul economic, prin acesta mDnc'm, Aem, domiciliem, muncim, ne distr'm, ne relax'm, primim ?ngriIiri medicaleistemul economic este plin de mecanisme, care sunt utiliBate pentru a ne controla prin nevoile noastre fiBiceUn om petrece o parte semnificativ' din via@a lui f'cDnd Aani pentru a& (i putea men@ine corpul#upta Bilnic', pentru simpla existen@', umple o imens' parte din timpul, energia, gDndul (i aten@ia sa"aIoritatea oamenilor efectueaB' o munc' doar pentru Aani, (i de care, de altfel, nu sunt interesa@iDac' nu ar exista c'tu(a economic', oamenii s&ar putea concentra asupra lucrurilor pe care le plac cu adev'rat, ar putea ?nv'@a lucruri care ?i intereseaB' cu adev'ratAdev'rata via@' uman', via@a demn' de omul adev'rat ?ncepe doar dup' ce nu mai treAuie s' ne lupt'm pentru simpla supravie@uire, (i dup' ce via@a noastr' nu va mai fi condus' de presiunile externeAm putea oAiecta prin faptul c' nenum'ra@i oameni Aoga@i sunt doar ?n

53

goana dup' AaniAcesta este un lucru cert, ?ns' se datoreaB' doar faptului c' ei nu (tiu care e menirea AanilorBanii ?nseamn' comAustiAil, care este capaAil s' ruleBe vie@i, afaceri, proiecte, organiBa@ii- De asemenea, cu Aani se poate cump'ra timp, timp pentru lucrurile cu adev'rat importanteUn om care munce(te, care creaB', prin activitatea sa, prin produsul sau serviciul creat, contriAuie corespunB'tor la economieJ nu mai este necesar' o contriAu@ie suplimentar'tatul nu are nevoie de impoBitul pe venit & indiferent ce fel de explica@ie (tiin@ific' se d' pentru natura sa indispensaAil'- ImpoBitul este doar (i exclusiv un element instituit samavolnic, a c'rui func@ie unic' este controlarea cet'@enilorImpoBitul pe venit nu este doar certificatul de s'r'cie al economiei politice, autodefinite de c'tre sine, pentru un motiv necunoscut, (tiin@'J impoBitul pe venit este pur (i simplu doar un instrument pentru a oprimaCu cDt se pricepe mai Aine cineva la o profesie, cu cDt este mai eficient (i mai diligent, cu atDt treAuie s' pl'teasc' un impoBit mai mare, adic' va fi pedepsit cu atDt mai multCu cDt cineva este un memAru mai pu@in util pentru societate, cu atDt va fi pedepsit mai pu@in- Dac' este aAsolut inutil, dac' este doar un IuIeu pe gDtul celorlal@i, dac' nu contriAuie cu nimic la societate, va fi recompensat & cu alte cuvinteC va primi suAven@ie NaIutor A'nescO pentru acest lucruAcel tip de sistem de impoBitare, care aIusteaB' impoBitul pe venit dup' nivelul venitului, adic' cu cDt cD(tig' mai mult cineva, cu atDt va treAui s' pl'teasc' un procent mai mare ?n impoBit, se leag' de numele lui Garl "arxensul acestui tip de sistem este doar faptul c' prin el a devenit imposiAil ca omul s' devin' legal independent din punct de vedere economic, (i s' nu mai simt' strDngerea c'tu(ei economiceIndiferent, cDt de talentat este cineva, indiferent cDt' cuno(tin@' are, cDt lucreaB', cDt profit aduce unei @'ri, nu poate sc'pa de c'tu(a economic', deoarece sistemul de impoBitare al lui "arx nu permite acest lucru#egal nu, doar ilegal- Dar, ?n clipa ?n care cineva ?ncalc' legea, a (i oferit ocaBie de atac sistemuluiIdeologia care a vDndut acest tip de sistem de impoBitare opresiv con@ine teBe precum Epovar' comun'K N?mp'r@irea greut'@ilorO, EimpoBitare ec$itaAil'K, Escutirea s'racilorK (i altele)entru ca aceste minciuni s' fie acceptate, ?n primul rDnd, treAuiau convinse masele c' numai prin metode ilegale se poate ?mAog'@i cineva, (i to@i cei care tr'iesc Aine sunt ni(te criminali (i ?i exploateaB' pe al@iiAceast' concep@ie eludeaB' total ?nBestr'rile individuale, aAilit'@ile, inteligen@a, perseveren@a, cerAicia, meticuloBitatea (i am mai putea ?n(ira multe- 4i negDnd toate astea, afirm' c' cine are Aani, are, numai (i numai pentru c' a luat de la al@iiEconomia, datorit' sistemului de impoBitare marxist, este structurat' ?n a(a fel, ?ncDt ?l pedepse(te teriAil pe acel EcinevaK, care face ceva pentru comunitate, (i recompenseaB' orice EnulitateK, care doar stric' aerul- De&a lungul timpului, casta suprem' a deBvoltat pu@ine instrumente pentru distrugerea moralului de o asemenea eficacitate precum impoBitul pe venit-

54

3.
*rice am lua ca exemplu, aproape sigur este necesar' o anumit' sum' de Aani ca s' putem men@ine (i s' putem @ine ?n func@ionare acel cevaDeci, Aanii ?nseamn' comAustiAilCasta suprem' a n'scocit nenum'rate trucuri care ?i permit ca prin manipula@ii financiare s' poat' @ine ?n dependen@' aproape oriceDe exemplu, inventeaB' c' o minciuna va fi materie de ?nv'@'mDnt la facult'@i- =ns' una dintre universit'@i nu este dispus' s' predea minciuni, deoarece directorul ?n@elege cum stau de fapt lucrurile- Ce se va ?ntDmplaL =n scurt timp, facultatea va r'mDne f'r' surs' de fonduri (i va disp'rea- =n caBul ?n care directorul este doar un angaIat, (coala va fi salvat' numai, dac' directorul va fi concediat, astfel proprietarul ?l va destitui pe directorIar facultatea, care s&a ?mpotrivit atDt de ve$ement s' fac' dintr&o minciun' materie de ?nv'@'mDnt oAligatorie, ?ntr&un final o va face materie de ?nv'@'mDnt & sau EDumneBeu s&o odi$neasc'!KR'mDnDnd la acest exemplu, s' spunem c' directorul a fost disponiAiliBat din func@ie- =ncearc' s'&(i g'seasc' un nou loc de munc' la o alt' institu@ie de ?nv'@'mDnt, dar pentru c' se afl' pe lista neagr', nu va fi primit nic'ieri Nsau ?n caBul ?n care va fi, dup' scurt timp va fi ?nl'turat din func@ieO, deoarece c'tu(a economic' Born'ie, iar (coala este oAligat' s' cedeBe ?n fa@a presiunilor, dac' dore(te s' se men@in'Un inginer genial vrea s' ini@ieBe un proiect de cercetare (i va c'uta sponsori- +estea va aIunge la casta suprem', iar casta va aranIa lucrurile ?n a(a fel ?ncDt inginerul s' oA@in' spriIinul cerut- De ceL Deoarece casta suprem' are nevoie de cuno(tin@ele acestuia (i vor s' vad' unde poate aIungeIar, apoi, ce se ?ntDmpl'L Cercet'torul, contra Aani, a transferat sponsorilor drepturile de autor, de proprietate industrial', de puAlicitate, drepturile comerciale, etc-, iar astfel descoperirile sale vor fi ?ngropate (i nu vor aIunge niciodat' la puAlicul largunt (i caBuri ?n care, pe parcurs, ?(i dau seama c' cercetarea este prea periculoas', iar pentru asta vor inventa o scuB', vor simula indignare, vor ?ng$e@a sus@inerea financiar', iar, apoi, exclamDnd c' au fost ?n(ela@i, vor revendica Aanii investi@i- Iar, cercet'torii, oamenii de (tiin@', Arusc se vor ?ngloda ?n datorii, (i este posiAil (i faptul ca pentru acest lucru s' devin' s'raci (iTsau s' aIung' (i la ?nc$isoare=n principiu, casta suprem' utiliBeaB' trei metode pentru a reglementa lumea din punct de vedere economicC 5- )ur (i simplu nu sponsoriBeaB' anumite lucruri Nproiecte, mi(c'ri politice, etc-O, iar prin toate miIloacele disponiAile va ?mpiedica ca acestea s' aIung' la surse de finan@are6- *fer' spriIin financiar, dar condi@ioneaB' Aanii Nca de exemplu ?n caBul facult'@ii de mai sus, unde condi@ia a fost predarea (i ?nv'@area unei minciuniO.- *fer' spriIin financiar, ?ns' doar ca prin acesta s' oA@in' anumite inven@ii Netc-O, pe care apoi le va p'stra pentru sine (i care nu vor aIunge niciodat' la oameni)rin aceste trei metode au atrofiat discipline ?ntregi, ramuri medicale, 55

(coli, inova@ii te$nice, etc)rin utiliBarea c'tu(ei economice, au disp'rut ?n neant metode de BAor, (coli de vindecare, despre care nu a auBit aproape nimeni- 4i ele nu au disp'rut din cauBa c' nu au func@ionat sau nu au fost destul de eficaceC$iar dimpotriv'-

4.
Concernul repreBint' un grup de firme, ?n care firmele aparent independente au o conducere comun'Economia este condus' prin concerne secreteCele mai mari ?ntrerprinderi, imperii de ?ntrerprinderi au o conducere comun'- Acestea sunt concerne secrete ne?nscrise, ne?nregistrate, care nu au nic'ieri nicio urm';irmele determinante ale unor ramuri industriale sunt controlate din spate de acela(i organ de conducere- ;irmele aparent concurente, ?n realitate nu sunt rivale#iderii num'rul unu ai vie@ii economice se ?ntDlnesc ?n cluAuri, acolo ?(i ?nc$eie contractele, acolo cad de acord asupra oAiectivelor, strategiilor lort'pDnii economiei pot crea AaniC Aat, imprim' Aanii, iar de cDnd sistemul Aancar s&a informatiBat, tasteaB' Aanii- t'pDnii economiei creaB' Aanii, deci nu ?i primesc sau nu ?i merit'Acest lucru ?nseamn' c' nu ofer' nimic ?n sc$imAul Aanilor, dar pot s' oA@in' orice pentru AaniDe exemplu, dac' doresc s' cumpere o ?ntrerprindere a c'rei valoare este de 0 miliarde de dolari, cu diferite trucuri vor negocia pre@ul la . miliarde de dolari, apoi se a(eaB' ?n fa@a calculatorului (i introduc , E\ .-<<<-<<<-<<<KDup' care apas' tasta E!TER sau dau click cu mouse&ul la locul potrivit, iar astfel au transferat EAaniiK, iar ?ntreprinderea a BAurat ?n proprietatea lor4i toat' lumea este fericit'CreaB' Aani, dar nu muncesc, nu dau nimic pentru ei-

".
)otrivit unei concep@ii recente din ce ?n ce mai populare, lumea este condus' de marile dinastii Aancare, (i acestea au ?nvins civiliBa@ia cu AaniiAceste dinastii Aancare exist' cu adev'rat (i au acaparat averi incumensuraAile prin mii de feluri de trucuri (i au ferecat ?ntr&adev'r ?n c'tu(a economic' o mare parte a lumiiDar nici pe departe nu sunt ele cei ce stau pe culmeSo$n ;- Genned% a elaAorat o lege, iar cei mai puternici Aanc$eri ai lumi nu puteau face nimic ?mpotriva ei- *rice ar fi f'cut, legea era acolo, din cauBa unui singur politician (i&au pierdut cea mai mare afacere (i ?n America dreptul de a emite moned' nu a mai stat ?n proprietate privat')olitica, deci, st' deasupra economiei!u conteaB' aparen@ele, acesta este adev'rulS-;-G- a ?nvins singur cei mai puternici moguliIar A'ncile mari numai a(a (i&au putut recD(tiga influen@a, ucigDnd

56

pre(edintele- Au pus ?n scaunul de catifea vacant un A'rAat care putea fi cump'ratA fost ucisAu ?nl'turat pre(edintele cu for@a, deoarece cu Aani, cu influen@' (i cu amenin@'ri nu au pututCu violen@' & deci violen@a este deasupra politicii4i, pentru c' fiecare om gDnde(te, toat' lumea crede ceva, (i sunt lucruri pe care oamenii le fac, (i sunt lucruri pe care nu le fac niciodat', este viBiAil faptul c', influen@area gDndirii st' deasupra tuturorDeoarece exist' un motiv pentru care o dinastie Aancar' nu atac' o alt' dinastie Aancar'J exist' un motiv pentru care nu se comit atentate asupra (efilor acestor dinastiiJ exist' un motiv pentru care Aog'@iile lor nu sunt luate, nu sunt ?mpu(ca@i pe strad', nu sunt otr'vi@i ?n cluAurile lor favorite3Dndurile sunt cauBele tuturor lucrurilor)uterea legislativ' st' deasupra puterii emiterii monedei, violen@a st' deasupra puterii legislative, iar convingerea concep@iilor st' deasupra tuturor-

57

!OCTORUL BOL AV
A 1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
=n C$ina antic', doctorii primeau dota@ie ?n mod regulat de la pacien@i (i tr'iau din aceste indemniBa@ii, iar pacientul (i&a pl'tit doctorul ca s' fie s'n'tos, nu ca s'&l vindece dac' e Aolnav- Dac' pacientul s&a ?mAoln'vit, nu a mai pl'tit doctorului pDn' cDnd acesta nu l&a vindecatDoctorii erau pl'ti@i ca s' previn' Aolile, iar dac' nu au putut atinge acest scop, atunci nu mai erau pl'ti@i- Dac' un doctor avea prea mul@i pacien@i, era posiAil ca doctorul s' fie alungat, s' fie ?nc$is sau executatAst'Bi, acest lucru este total inimaginaAil=n Biua de aBi, standardul de via@' al unui doctor, care desf'(oar' practic' privat', depinde de num'rul pacien@ilor s'i, (i numai un om Aolnav se duce la doctor, nu (i un om s'n'tos=n Biua de aBi, a(a numita medicin' prime(te cu atDt mai mult spriIin de stat (i de funda@ie, cu cDt num'rul pacien@ilor este mai mare, (i cu cDt num'rul Aolilor e mai mareAcesta este tocmai opusul acelui sistem care a existat ?n C$ina antic')rin urmare, (i cercetarea avanseaB' ?ntr&o direc@ie total diferit'=n Biua de aBi, un doctor care are numai pacien@i s'n'to(i, moare de foame-

2.
Cu mul@i ani ?n urm', cDnd nu eram ?nc' omul castei supreme, am avut un prieten care s&a ?mAoln'vit de cancer, iar doctorul s'u i&a spus c' mai are de tr'it cel mult o Ium'tate de an)rietenul meu a viBitat (i al@i doctori, ?n speran@a c', diagnosticul este incorectDar opt doctori au confirmat c'C ?ntr&adev'r are cancer (i se afl' pe moarte4ocul l&a aA'tut pentru cDteva Bile, dar apoi s&a ?nviorat, s&a ?ncumetat (i a umAlat ?n lung (i&n lat pDn' a g'sit un doctor care putea vindeca cancerulB'trDnul vindec'tor mexican a inIectat un fel de extract ?n tumor', iar tumora s&a aAsorAit- )rietenul meu a ap'rut cu patru s'pt'mDni mai tDrBiu (i a fost complet s'n'tos&a dus la to@i doctorii care l&au diagnosticat ?nainte, (i fiecare dintre ei au constatat c' nu mai are cancer- Au spusC EEvident, diagnosticul a fost gre(it, se ?ntDmpl' uneori-K )rietenul meu, dup' aproximativ doi ani, s&a ?ndr'gostit de o fat', apoi s&au c's'torit- e iuAeau neAune(te, ?ns', odat', fata s&a ?mAoln'vit- De cancer)rietenul meu nu era disperat, deoarece cuno(tea un doctor care putea vindeca cancerul-

58

=ns' so@ia sa nu credea ?n A'trDnii f'c'tori de minuni--Ea credea ?n doctori--&a supus la orice recomandau doctorii, dar nu s&a vindecat- Dup' opt luni a murit)rietenul meu aproape c' (i&a pierdut min@ile de durereC nici nu a vrut s' mai tr'iasc'Dup' cDteva s'pt'mDni m&a sunat din ?nc$isoare, unde a fost ?nc$is pentru crim'- Deoarece a luat o pu(c', a viBitat doctorul so@iei sale, l&a ?ntreAat de ce nu a fost capaAil s' vindece dragostea vie@ii sale, iar r'spunsurile, evident, nu erau pe placul lui, deoarece conversa@ia s&a ?nc$eiat cu ?mpu(carea doctoruluiA relatat povestea ?n fa@a instan@ei, dar !I"E!I nu a dat creBare cuvintelor saleDoctorii s&au Iustificat c', a existat, ?ntr&adev'r, un diagnostic gre(it despre starea sa, ?ns' lucruri de genul acesta se mai ?ntDmpl'- )rietenul meu a fost condamnat la moarte (i a fost executatToate astea s&au ?ntDmplat la ?nceputul anilor optBeci, cancerul era deIa (i atunci o gogori@'J milioane de oameni au murit din cauBa lui (i miliarde de oameni se temeau de el)rietenul meu a avut o veste mareC exist' un om ?n "exic care poate vindeca cancerul! !u treAuie s' moar' omul din cauBa cancerului, deoarece exist' cineva care ?l poate vindeca pentru doar cD@iva dolari! !u ?l interesa pe nimeni acest lucru#a vremea aceea, m&a indispus destul de tare acest caB, ?ns' am ?n@eles din el modul ?n care e capaAil prestigiul N?n acest caB doctorulO s' ?nc$id' drumuri, s' preBinte minciuna drept adev'r (i s' m'cel'reasc' oameni & f'r' arme-

3.
Deoarece, ?n acel timp, (i eu m' temeam de cancer, m&a Aulversat destul de tare caBul (i ?mi amintesc cum m' gDndeam nop@i ?ntregi la lumea interioar' a doctorilor- *are ce pot sim@i (i ce pot gDndi doctorii, cDnd stau la masa lor ?n $alat alA, (i spun omului Aolnav (i distrus din fa@a lor c' nu exist' alt' cale de reBolvare, decDt un tratament al c'rui eficacitate, AlDnd spus, se poate pune la ?ndoial', (i afirm' c' nu exist' o metod' mai Aun' pe tot )'mDntul! !u am putut ?n@elege acest tip de credin@' oarA', (ocant', inimaginaAil', fanatic', tipic' terori(tilor sinuciga(i, cu care un doctor crede c' de@ine ;IECARE metod', fiecare idee, fiecare procedur' prin care a ?ncercat vreodat' cineva s' trateBe o Aoal' pe aceast' )lanet', (i 4TIE c' dintre T*ATE, T*ATE, T*ATE posiAilit'@ile numai oferta sa poate aduce reBolvare, fiind cea mai eficient'Apoi am fost recrutat de c'tre casta suprem', (i ?n scurt timp, am ?n@eles ce se ?ntDmpl' (i de ceistemul medical e un instrument important- Ce crede@i, c'rei dintre cele patru mari re@ele ?i apar@ineL Re@elei politiceL )oate re@elei economiceL Industriei violen@eiL A ideologieiL 59

Ei Aine, v' spun c'C ?ntregul sistem de s'natate, ?n ?ntreaga lume, se afl' suA suprema@ia re@elei de violen@'Doctorul adev'rat este un vindec'tor profesionist- Iar, doctorul fals este un comerciant, care vinde medicamente, metode (i minciuniExist' anumite produse, care sunt faAricate la un pre@ uluitor de micAcestea sunt medicamentele- Exist' medicamente al c'ror c$intal cost' cD@iva cen@i, ?ns' al c'ror miligram se vinde la cD@iva dolari- Acest lucru nu este o exagerare, poate fi verificat! "alfunc@ia corporal', datorat' stilului de via@' incorect, afec@iunile cauBate de stres sau proAlemele vie@ii cotidiene U!T DE!U"ITE, A"A+*#!IC, B*#I- =ntocmesc lista simptomelor, dau un nume (tiin@ific st'rii, apoi ?ncep s' diagnostic$eBe aceast' stare drept o Aoal' la oameni, care din cauBa acestui diagnostic c$eltuiesc o gr'mad' de Aani pe un produs care nu ?i vindec' (i care are un profit mai mare decDt $eroinaDoctorul spuneC EDumneavoastr' suferi@i de Aoala cutare (i treAuie s' cump'ra@i aceste (i aceste medicamente-K Iar dumneavoastr' spune@iC EDA!K 4i ve@i cump'ra medicamentele"edita@i asupra acestui lucru din perspectiva comercial'! ' presupunem c' dumneavoastr' vinde@i ceva, ie(i@i pe strad', v' ?nc$ide@i oc$ii, ar'ta@i pe o anumit' persoan', dup' care v' duce@i la persoana respectiv' (i ?i spune@i urm'torul lucruC EDumneavoastr' sunte@i clientul meu!K El este clientul dumneavoastr' (i f'r' nicio opunere cump'r' orice lucru ?i oferi@i- *rice, ?ntr&adev'r orice! Indiferent c' are sau nu nevoie de acel lucru, indiferent dac' are sau nu Aani pentru acel lucru! A@i fi un om de afaceri de succes, nu&i a(aL A@i putea vinde orice lucru, oricui dori@i- C$iar oricui, doar cu faptul c' ?i spune@iC EDumneavoastr' sunte@i clientul meu!K 4i, gata, asta e tot! A(a numita medicin' face exact acela(i lucru! Un tip vine la dumneavoastr' (i v' spuneC ECump'ra@i aceast' prostie!K Iar dumneavoastr' ?l trimite@i dracului, deoarece nu sunte@i interesat- Iar tipul v' spuneC EDumneavoastr' sunte@i Aolnav- Acesta v' va vindeca!K Iar dumneavoastr' v' speria@i (i pl'ti@i produsulAcesta este Iaful cel mai sofisticat pe care l&au n'scocit vreodat'!

4.
Casta suprem', cu aIutorul presigiului EmedicineiK, vinde anumite minciuni (i @ine departe de oameni adev'ruriDeoarece adev'rul este acela c' dumneavoastr' sunte@i otr'vit Bi de BiDa, daC DU"!EA+*A TR/ U!TE,I *TR/+IT! unte@i ?ndopat ?n fiecare Bi a vie@ii dumneavoastr' cu suAstan@e toxice u(oare, de o cantitate mic', dar periculoase (i mortale, pe termen lungAceste toxine sunt introduse ?n organismul dumneavoastr' prin alimente N(i prin aerul poluatODa, alimentele sunt otr'vite- 1'u- 4i ?n mod con(tientIndiferent cum sun', acest lucru este un fapt#ucruri precum Ba$'rul sau aditivii artificiali & sunt otr'vuri*tr'vuri comuneTendin@ele nutri@ionale variate nu aduc, ?n general, reBultate reale, 60

deoarece nutri@ioni(tii nu sunt con(tien@i de ceea ce se ascunde ?n spatele lucrurilor4i cum se aIunge ca dumneavoastr' s' v' otr'vi@i singurL Cu gusturiDeoarece gusturile sunt droguri=ntr&adev'r- 4i ?n sensul clasic3U TURI#E U!T DR*3URI! 3usturile puternice, create artificial sau amplificate, care ?n natur' nu apar sau sunt preBente foarte rar, se comport' ca ni(te droguri ?n organismul dumneavoastr'- Astfel, deveni@i, cu adev'rat, dependent de anumite gusturi3Dndi@i&v'C a@i putea renun@a la orice, ?n clipa asta, pentru totdeaunaL )roAaAil c' nuIndiferent de care gust sunte@i dependentC cafea, Aere, cacao, unt, carne pr'Iit', ciocolat' & ele con@in, toate, otrav', (i dumneavoastr' & datorit' faptului c' sunte@i dependent de gust & consuma@i din ele ?n mod regulat, iar astfel introduce@i ?n organismul dumneavoastr', ?n mod regulat, o anumit' cantitate de otrav'=n urma otr'virii pot ap'rea milioane de feluri de st'ri, a c'ror mare parte este considerat' Aoal'- Dar acestea sunt intoxica@ii- Intoxica@ii! 4i treAuie tratate ca atare, dac' ?ntr&adev'r vindecarea este scopulDesigur, existen@a otr'vurilor nu este un r'spuns pentru toate- De r'spunsul complet apar@in (i a(a numitele Aoli deficitare, cDt (i stresulDar, nu exist' mistere reale ?n domeniul vindec'rii=n sc$imA, exist' interese de afaceri, politice (i ideologice uria(e, iar ?ntregul sistem de s'n'tate face parte din industria violen@ei, deoarece prin el pot fi @inu@i ?n (a$, pot fi distru(i din punct de vedere al s'n't'@ii, (i pot fi uci(i miliarde de oameni-

61

SI #URUL %OTIV AL RZBOAIELOR

A U! )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
4ti@i ce au f'cut franceBii ?n )rimul R'BAoi "ondialL 4ti@i ce au f'cut nem@ii ?n cel de&al Doilea R'BAoi "ondialL 4ti@i ce au f'cut americanii ?n +ietnamL 4ti@i ce au f'cut sovieticii ?n Afg$anistanL 4ti@i ce au f'cut irakienii ?n GuReitL +' spun euC aAsolut nimic! * @ar' nu este un sistem ?nc$is, nici m'car un continent nu este un sistem ?nc$isAceast' )lanet' este un sistem ?nc$is- =n consecin@', pe aceast' )lanet', toate sunt de nivel gloAal (i fiecare lucru ?l prive(te pe fiecare om*rice s&ar ?ntDmpla ?ntr&o @ar', acel lucru le va privi (i pe celalalte @'ri!imic nu este personalDe la accidentul nuclear de la CernoA?l, aproape c' nici nu mai treAuie explicat acest lucru=n realitate nu exist' popoare, doar oameni- !u exist' nici @'ri, doar )laneta aceastaAceasta este situa@ia de AaB'=ns', pe o astfel de situa@ie nu se poate construi o violen@' prea mare, nu se poate crea suficient' violen@', ?ncDt s' se poat' distrage aten@ia, gDndirea, sentimentele (i activit'@ile a mai multor miliarde de oameniDin acest motiv, casta suprem' a treAuit s' conving' oamenii c' cei care tr'iesc ?n alte Bone geografice sunt str'ini (i periculo(i, dar, cel pu@in sunt suspec@iAstfel este deIa posiAil' crearea criminalit'@ii interna@ionale, a r'BAoiului (i men@inerea amenin@'rii de r'BAoi-

2.
#uciditatea nu este altceva decDt aAilitatea de a recunoa(te diferen@eleA(adar, generaliBarea exagerat' este inamicul lucidit'@ii (i aproape toate generaliB'rile sunt exagerate3eneraliBarea Neludarea diferen@elorO este unul dintre instrumentele cele mai de AaB', cele mai eficiente (i totodat' cele mai rele ale manipul'rii"ass&media, de fapt, generaliBeaB' totul3eneraliBarea, precum o Aoal', s&a r'spDndit atDt de mult (i este atDt de eficient', ?ncDt, dac' se preBint' la T+ c' s&au ?ntDmplat trei ?mAoln'viri ?n trei @'ri diferite, atunci reac@ia va fi Ea iBAucnit pandemiaK- &au ?mAoln'vit trei oameni din cei (ase miliarde, iar acest lucru va fi privit ca o pandemie! +iolen@a nu se poate r'spDndi, dac' nu este fondat' prin generaliBare-

62

Este aAsolut imposiAil' declan(area unui r'BAoi, dac' ?nainte nu a fost fondat prin generaliBareDeci, ?ntreaArea este ce au f'cut nem@ii ?n cel de&al Doilea R'BAoi "ondialJ ce au f'cut americanii ?n +ietnamJ (i ce au f'cut irakienii ?n GuReitL Iar, singurul r'spuns corect sun' ?n felul urm'torC AB *#UT !I"IC! !ici nem@ii, nici americanii, nici irakienii nu fac nimic- Acestea sunt popoare, ?ns' popoarele nu pot ac@iona=n c'r@ile de istorie putem citi despre faptul c' ?n cel de&al Doilea R'BAoi "ondial nem@ii au atacat ;ran@a- Este o imposiAilitate aAsolut'! Este o minciun'- Acest lucru nu s&a ?ntDmplat! )opoarele nu ac@ioneaB'- )oporul este o no@iune aAstract', care indic' un fel de comunitate, nimic mai mult)entru p'catele unor persoane concrete, nu se poate condamna (i nu se poate responsaAiliBa o ?ntreag' popula@ie- Aceste feluri de EresponsaAilit'@i colectiveK ?ntotdeauna duc la faptul c' adev'ra@ii f'pta(i scap', ?ns', ?n locul lor vor fi pedepsi@i o mul@ime de oameni nevinova@i#a comanda unor oameni, (i conform planurilor unor oameni, dintre care unii s&au n'scut ?n 3ermania, unii ?n Austria, (i al@ii ?n alte @'ri, o armat', care purta drapel german, (i care a constat ?n mare parte din oameni care s& au n'scut ?n 3ermania, a atacat locuitorii ;ran@ei- Acest lucru e veridic, s&a ?ntDmplat cu adev'rat- 4i nici pe departe nu era de acord cu acest pas fiecare om de na@ionalitate german'! +' pute@i imagina cDt' amenin@are a necesitat faptul ca solda@ii armatelor celui de&al Doilea R'BAoi "ondial s' masacreBe oameni anonimi, total str'ini lorL Ave@i idee cDt de urDt (i cDt de Arutal au treAuit s' fie amenin@a@i (i disciplina@i oamenii ?nrola@i ?n armate N(i familiile lorO ca s' execute comenBile f'r' sensL Conform m'rturiei ?nregistr'rilor contemporane, mai mult de 0<W dintre solda@ii armatei germane nu au fost dispu(i s' ucid' nici c$iar suA efectul acestor amenin@'ri! Conducerea treAuia s' elaAoreBe adev'rate taAere de reeducare (i programe, ?ncDt s'&(i poat' sili solda@ii s' comit' p'cate mortale la comand'=n a(a m'sur' nu erau de acord cu r'BAoiul! Dac' condamn'm na@iuni, acest lucru va avea dou' reBultateC 5- Adev'ra@ii vinova@i vor sc'pa! Acest lucru este aAsolut sigur6- +om aIunge s' urDm na@iuni ?ntregi, adic' s' generaliB'm, iar acest lucru nu este altceva, decDt o propagand' instigatoare de r'BAoi! Ca s' putem identifica (i reBolva o proAlem', treAuie s' fim capaAili de a distinge lucrurileToate sunt f'cute de oameniC oamenii fac Aunele (i relele, iar dac' nu suntem capaAili s' distingem oamenii, (i dac' nu suntem capaAili s' idenitfic'm adev'rata surs' a pericolului, atunci nu putem face nimic ?n leg'tur' cu acel lucruCasta suprem' este con(tient' de acest fapt (i ?i ?ndoAitoce(te, ?ntr& adev'r, din ce ?n ce mai mult, pe oameni prin faptul c' mass&media r'sun' de la generaliB'ri-

63

3.
Casta suprem' planteaB' generaliBarea ?n oameni- Iar astfel vor vedea totul ca pe un aluat omogen, neted, (i vor ?nneAuniToate sunt la felToat' lumea e la fel*ri nu a f'cut nimeni nimic, ori a f'cut&o toat' lumea! Ca s' se poat' declan(a un r'BAoi, este necesar' o cantitate uimitoare de generaliBare! Condi@ia de AaB' a r'BAoiului este faptul ca ?ntr&un cadru organiBat for@ele armate a cel pu@in dou' @'ri s' se atace (i s' ?nceap' s' se ucid' reciprocCum ar putea fi convins un om ca s' mearg' ?ntr&o alt' @ar' (i s' ucid' locuitorii de acoloL )rin confuBie! Cu un asemenea grad de confuBie, care este ec$ivalent' cu $alucina@ia*pt iranieni se duc ?n C$ina, unde comit o crim'Dac' nu ar exista generaliBare, ce s&ar ?ntDmplaL I&ar urm'ri pe ace(ti opt oameni, i&ar aresta (i i&ar pedepsi, (i nu s&ar men@iona nici m'car odat' originea lor=ns', dac' generaliB'm, atunci crima comis' de ace(ti opt iranieni ?n C$ina va ?nsemna DEC#ARA,IA DE R/1B*I a Iranului ?mpotriva C$inei, ?n Econsecin@aK c'rui lucru armata c$ineB' se duce ?n Iran (i ?ncepe s' omoare oamenii;'r' generaliBare nu poate exista r'BAoi, nu poate exista conflict ?ntre @'ri, popoare, religii, sau ?ntre orice alte comunit'@i*Aserva@i faptul c' atunci, cDnd cD@iva oameni alAi, n'scu@i ?n Anglia comit o crim' ?n tatele Unite, proAlema r'BAoiului nici nu se pune, ?n timp ce, dac' cD@iva sirieni comit o crim' ?n tatele Unite, atunci imediat vine vorAa de un posiAil r'BAoi cu iriaAcest lucru se datoreaB' faptului c', casta suprem' vrea s' a@D@e tensiune de r'BAoi ?ntre America (i iria, ?n timp ce ?ntre America (i Anglia nu vreaDe(i, s&a ?ntDmplat acela(i lucru ?n amAele caBuri, ?ntr&unul dintre caBuri au generaliBat, iar ?n cel'lalt Aa-

4.
America nu are r'spuns, Rusia nu are planuri, Irak nu amenin@' alte @'ri (i a(a mai departe- ,'rile sunt doar ni(te no@iuni aAstracte, sunt doar ni(te termeni geografici (i Iuridici* @ar' sau un popor nu gDnde(te nimic, nu simte nimic, nu face nimic, nu planific' nimic, nu ia nicio deciBie (i nu merge ?n nicio direc@ie- !U"AI oamenii sunt capaAili de asemenea lucruri, anumi@i oameni, care au nume, au c$ipuri, au locuin@e, au gDnduri, au viBiuni asupra lumii (i au vie@ile lor' presupunem faptul c' dou'Beci de oameni Ncare s&au n'scut ?n Australia (i tr'iesc ?n a$araO pleac' ?n Anglia, unde ucid familia regal', ?n timp ce EAngliaK declar' r'BAoi la adresa EAustralieiK (i a E a$areiK--Acest lucru este la fel de relevant ca (i cDnd un alpinist de&ar c'dea de pe o stDnc', cD@iva oameni s&ar duce acolo (i ar ?ncepe s' Aat' stDnca ca s'

64

se r'BAune! Totul e o simpl' manipulareCasta suprem' decide c' va declan(a un r'BAoi, arunc' o minciun' Nun idol de gDndO, ?i aduce argumente false NideologiiO, dup' care sus@ine totul cu aIutorul personaIelor de prestigiu, iar oamenii o vor crede4i Iocul, pe care ?n cercuri profesionale ?l numesc Emasacru organiBatK, poate ?ncepe deIa-

".
Dac' examina@i dou' lucruri de orice fel, ve@i g'si o mul@ime de diferen@e ?ntre ele- Dou' frunBe, dou' mere, dou' c'r@i, dou' creioane, dou' oriceDac' cineva v&ar spune c' sem'na@i leit cu un prieten de&al dumneavoastr', din orice punct de vedere, atunci a@i (ti c' persoana respectiv' nu este normal', deoarece dumneavoastr' vede@i mii de diferen@e ?ntre dumneavoastr' (i prietenul dumneavoastr'4i ace(tia sunt doar doi oameni+' pute@i imagina ce ?nseamn' ca milioane de oameni s' fie privi@i ca fiind aAsolut identiciL +' pute@i imagina cDt de neAun treAuie s' fii pentru a face asemenea lucruL +' pute@i imagina cDt' putere au personaIele de prestigiuL )ropaganda instigatoare de r'BAoi nu face altceva, decDt s' generaliBeBe, (i afirm' c' toate fiin@ele umane, apar@inDnd unui popor anume, sunt de acord ?n toateAceast' propagand' func@ioneaB', de(i, ceea ce sus@ine e o aAsurditate total'De aceea exist' r'BAoaie ca s' distrag' aten@ia oamenilor de la alte lucruri- R'BAoaiele nu au un motiv mai important de atDtUn r'BAoi iBAucne(te, deoarece casta suprem' ?l comand'- )rimul pas este apari@ia propagandei, (i nu face altceva, decDt generaliBeaB')ute@i investig$a privind orice r'BAoiC ?ntreaga propagand' instigatoare de r'BAoi a constat exclusiv ?n generaliBareDup' care, cu pu@in' organiBare vor aduna suficiente arme (i mDnie ?ntr&un loc mic, apoi una sau amAele armate & sau o parte a armatei & porne(te- e creeaB' conflictul armat, ceea ce ?nseamn' c' vor muri oameniDin acel moment, va ap'rea un nou factorC pierderea personal'- Din acest moment, r'BAoiul va deveni un caB personal pentru locuitori (i va continua de la sineUndeva, totul Nsau aproape totulO este comer@- *mul d' ceva (i ?n sc$imA prime(te ceva- =ntr&un r'BAoi, omul ?(i d' onoarea, mintea lucid', s'n'tatea (i via@a4i ce va oA@ine ?n sc$imAL Cuvinte- Cuvinte goale)atriot--Erou--B'rAat--*m adev'rat--=(i d' tot ce are (i prime(te ?n sc$imA cDteva cuvinte, cDteva denumiri, 65

care dac' au ?nsemnat vreodat' ceva, cu siguran@' nu au ?nsemnat o marionet' f'r' voin@', EcareK se duce unde e g$idat', comite orice crim' (i apoi moare, doar pentru c' a(a i s&a spusUn r'BAoi continu' atDta timp cDt dore(te casta suprem', (i se termin', deoarece casta suprem' ?l opre(te- *rice r'BAoi a@i lua de exemplu, s&a terminat, pentru c', sus pe culme, au spus gata- #a suprafa@' au preBentat ceva pe care l&au folosit drept scuB', dup' care au emis comenBile corespunB'toare, iar lupta s&a ?nc$eiat- AtDt este r'BAoiul#ua@i o $art' a lumii (i privi@i&o, uitDnd de @'ri (i de grani@ele @'rilorDac' face@i acest lucru, ve@i vedea mult mai clarEste total irelevant ?n ce punct al )'mDntului a fost comis' o anumit' crim'J ?n ce punct al )'mDntului s&au n'scut cei care au comis&oJ ?n ce punct tr'iesc (i ?n ce punct al )'mDntului au pl'nuit ceea ce au (i s'vDr(itUita@i de @'ri, uita@i de popoare, deoarece astfel de lucruri nu exist'Exist' doar oameni (i exist' doar aceast' )lanet', altceva nu exist'tr'inii nu tr'iesc pe )'mDnt-

66

LU%E %UR!RIT
A D*U/ )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
Cu siguran@' v' aminti@i de acele titluri, care au r'spDndit ?n ?ntreaga lume (tirea senBa@ional' cum c' tatele Unite ale Americii (i alia@ii s'i, ?n ciuda protestelor *!U (i a opiniei puAlice interna@ionale, au atacat Irakul cu scopul de a&i demoAiliBa armele de distrugere ?n mas'- 4i, cu siguran@', v' aminti@i (i de acele titluri, care au r'spDndit ?n ?ntreaga lume faptul c' nu au g'sit nimicCe s&a ?ntDmplat ?n IrakL Un lucru este sigurC nu ceea ce spun eiAcest nou r'BAoi din Irak, al doilea la num'r, nu are nicio leg'tur' cu armele de distrugere ?n mas', nici cu @i@eiul- Aici este vorAa despre altceva3Dndi@i&v'C ce relevan@' mare a avut g'sirea acelor arme de distrugere ?n mas', datorit' c'rora a iBAucnit ?ntregul r'BAoiL! Deoarece, dac' le g'seau, adversarii ar fi uitat toate relele, toate ne?n@elegerile! Ar fi iertat ?nc'lcarea reBolu@iilor *!U, ignorarea opiniei puAlice, ar fi iertat totul! Dac' le&ar fi g'sit, reputa@ia pre(edintelui tatelor Unite ar fi fost proteIat', cDt (i reputa@ia politicii americane, a serviciilor (i a armatei, (i reputa@ia poporului american! 4i, totu(i, nu au g'sit nimicCe putea fi atDt de important, ?ncDt a meritat c$iar (i acest sacrificiuL Deoarece, ?ntreAarea nu este ceea ce pare a fi- !u este relevant faptul c' nu au g'sit nimic, ci faptul c', dac' miBa a fost atDt de mare & de ce nu au min@it c' au g'sitL Deoarece totul ar fi fost atDt de simplu! !u aceasta ar fi fost prima minciun' ?n politic'- 4i cine ar fi putut verificaL Dar, $aide@i s' ne Iuc'm cu ideea (i s' presupunem c' au g'sit arme de distrugere ?n mas' ?n Irak- Care crede@i c' a fost scenariul ?n acest caBL ' spunem c' sergentul Soe g'se(te ceva ciudat ?ntr&un sat irakianCe faceL =(i anun@' superiorulL )roAaAil- Iar superiorul s'uL 4i el ?(i anun@' superiorul, nu&i a(aL 4i ce mai faceL Anun@' mass&mediaL =ntr&adev'rL ReBerv' cinci avioane de pasageriC unul pentru ofi@eri, unul pentru exper@i, unul pentru solda@ii care asigur' Bona, unul pentru oamenii mass& media, iar unul pentru privitori, apoi ace(ti o mie (i Ium'tate, dou' mii de oameni se duc la locul faptei, unde sergentul Soe g'sise ceva ciudat- *Aiectul va fi ?nconIurat de exper@i, de ofi@eri, de oamenii mass&media, de privitori, de solda@i, (i cu to@ii vor investiga (i vor constata deodat' c' oAiectul este ?ntr& adev'r o AomA' cu $idrogen- Iar vestea va cutreiera tot gloAul ?n mai pu@in de un minut-

67

Ei Aine, oare a(a s&a ?ntDmplatL Acesta a fost scenariulL 3reu de creBut=n clipa ?n care sergentul Soe ?(i anun@' superiorul, caBul va primi ?ndat' clasificarea de top secret- Acest lucru ?nseamn' c', de acum ?nainte, nu poate vorAi nimeni despre asta, nici m'car ?n cercul de prieteni- CD@iva exper@i se deplaseaB', ?n cel mai mare secret, la fa@a locului, (i examineaB' oAiectul- Dac' oAiectul este o arm' de distrugere ?n mas', ?l vor ascunde (i ?l vor face s' dispar' din @ar'- 4i fac acest lucru excluBDnd total Iurnali(tii, reporterii, cameramanii, terori(tii, privitorii (i to@i cei care nu au primit loc ?n ec$ipa de executare a ac@iuniiAsta s&ar fi ?ntDmplat ?n caBul, ?n care s&ar fi g'sit orice fel de arm' periculoas' ?n Irak!u ar fi fost emisiune televiBat', ?n direct- !u s&ar fi putut apropia de oAiect niciun om neautoriBatCe dimensiuni are o AomA' cu $idrogenL )oate avea m'rimea unui geamantanCe dimensiuni are o ampul' care con@ine agent patogen capaAil de a ucide milioane de oameniL Exist' unele care sunt de m'rimea unui telefon moAil de dimensiuni mici4i cDt de mare este Irak&ulL =n@elege@iL Totul e plin de contradic@ii, de la ?nceput, pDn' la sfDr(it- !imeni nu ar fi avut acces ?n apropierea armei, (i nimeni nu ar fi putut&o verifica, dac' nu ar fi existat nicio arm', ?ns' ei mint c' a existatJ cum nici ?n caB contrar] Ar fi fost de aIuns s' se arate o cutie (i s' se spun' c' e AomA' atomic'! Ar fi fost suficient' (i o fotografie- Ar fi fost de aIuns (i un anun@- Toate acestea ar fi fost suficiente, indiferent, dac' a existat arm' sau nu4i, totu(i, nu a fost nici cutie, nici fotografie, nici anun@e pare c' nu au fost g'site nici m'car instrumente cu care se pot produce arme de distrugere ?n mas'- De(i arme c$imice (i Aiologice se pot faArica (i cu instrumente de uB casnic comune, ?n caBul ?n care omul are suficient' competen@' (i material de AaB'-

2.
Relevan@a acestor lucruri nu este faptul c' nu au g'sit nimic ?n Irak, de(i acest lucru este greu de imaginat- Relevan@a acestor lucruri este ideologia (i idolul de gDnd, care a fost vDndut oamenilor de c'tre casta suprem' cu aIutorul personaIelor ei de prestigiuAmerica (i alia@ii s'i--- mai scurtC America--- a lansat un r'BAoi ?mpotriva unei @'ri, pe AaBa unor motive false- Aceasta este (tirea, aceasta este ideologia, (i asta este relevan@aAmericaAmericaniiAsta este o generaliBareTotul este o propagand' instigatoare de r'BAoi Aine planificat' (i executat' cu preciBie ?mpotriva tatelor Unite ale Americii)entru ce sunt Aune toate acesteaL Acesta este stadiul fundament'riiuntem martorii fundament'rii ideologice a unui eveniment din viitor68

Despre faptul c' ce este acest eveniment din viitor (i cDnd se va ?ntDmpla, se pot face previBiuni diferite, ?ns' dou' lucruri sunt certeC natura (i scena evenimentuluie va ?ntDmpla ?n AmericaIar factorul principal va fi o arm' de distrugere ?n mas'R'BAoiul din Irak nu este nimic altceva, decDt un pretext pentru vinderea unei ideologii, iar aceast' ideologie are ca oAiectiv crearea sentimentului puAlic negativ ?mpotriva tatelor Unite ale Americii, ?mpotriva poporului american, pentru ca atunci, cDnd se va ?ntDmpla acest lucru, s' fie crediAil=n Biua de aBi, nu mai exist' Alocuri militare opuse- !u mai exist', deoarece ideea de a fi nu a ?mplinit speran@ele aferente acesteia- A fost necesar' o idee mai Aun' (i s&a (i n'scutA fost sarcina mea de a deBvolta ideologia, care sus@ine idolul de gDnd al castei supreme, care spune c' E tatele Unite merit' s' dispar'KDoar c', ?n mod tradi@ional, nu se poate purta un r'BAoi ?mpotriva Americii, datorit' a(eB'rii sale geografice (i posiAilit'@ilor sale te$nice- Tocmai din acest motiv, sistemul de argument NideologiaO, elaAorat de c'tre mine, este un teren propice pentru un nou tip de r'BAoi- Acest nou tip de r'BAoi va aduce Iadul pe )'mDntDac' r'BAoiul este preBent pretutindeni, dac' amenin@area este preBent' pretutindeni (i afecteaB' pe toat' lumea, atunci, ca ap'rare, totul este permis- !u&i a(aL Casta suprem' a n'scocit un nou tip de r'BAoi mondial, care necesit' investi@ie mult mai mic', decDt r'BAoaiele anterioare, totu(i, are venituri mult mai mari, decDt toate r'BAoaiele de pDn' acum la un locUneori mor unul sau doi oameni aici, o sut' acolo, desigur civili, ?n cele mai diferite loca@ii, iar relevan@a e s' nu aiA' logic', deoarece, dac' nu are logic', totul e impreviBiAil, iar, atunci teama devine constant' (i ?nflore(te o nou' ramur' industrial', care produce venituri mult mai mari, decDt orice pDn' acum, (i care este mult mai Iosnic', decDt orice a existat pDn' ?n preBentIar aceast' ramur' industrial' este r'BAoiul ?mpotriva terorismului!u terorismul! Ci r'BAoiul ?mpotriva terorismului! Ei Aine, acesta este, deci, motivul (i Aackground&ul r'BAoiului din Irak!u are nicio leg'tur' cu armele de distrugere ?n mas' sau cu @i@eiulAre leg'tur' cu ponegrirea tatelor Unite ale Americii, cu nimic altcevae preg'te(te un r'BAoi ?mpotriva Americii, iar acesta este stadiul fundament'riiIar, de altfel, Irak e plin de arme de distrugere ?n mas'-

69

ROLUL I *RACIU II
A TREI )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
=n Biua de aBi, infrac@iunea este privit' din ce ?n ce mai mult ca (i cum ar fi un lucru perfect normal, iar infractorii ca (i cum ar fi oameni perfect normali- Infrac@iunea a devenit o simpl' profesieUnii predau geografie ?ntr&un gimnaBiu, unii sunt (oferi de taxi, unii sunt pilo@i de avion, unii sunt detectivi, unii sunt pictori, unii sunt po(ta(i & iar unii violeaB' copii (i femei, fur' ma(ini, Iefuiesc apartamente (i case, Iefuiesc A'nci, ucid oameni, etcEfortul vec$i al castei supreme de a face popular' infrac@ionalitatea nu a avut niciodat' un succes atDt de mare precum ?n Bilele noastre, ?n vremea materialismului- Distinc@ia clar' de odinioar' ?ntre societate (i lumea interlop' ?ncepe s' se estompeBe"ass&media face din infractorii psi$opa@i ni(te eroi populariRegiBori, scriitori, actori (i muBicieni talenta@i (i califica@i, respectiv total diletan@i populariBeaB' stilul de via@' infrac@ional#umea este invadat' de o gr'mad' de filme, c'r@i, discuri recrut'toare, care au un singur mesaIC E*amenilor, fi@i criminali!K

2.
Adep@ii materialismului sus@in c' omul, ?n principiu, este r'u, c' este o fiar' ?nsetat' de sDnge, c' omul este lupul omului, r'ul este ?n sDngele nostru, ca (i specie suntem ?nc' copii, nu suntem destul de maturi pentru a ni se putea ?ncredin@a natura, c'ci o exploat'm, distrugem )laneta, distrugem fauna (i flora, ne omorDm pe noi ?n(ine, instinctul posesiei teritoriale, instinctul criminal este adDnc ?nr'd'cinat ?n noi, crima (i r'BAoiul ne apar@in & (i toate astea sunt codificate genetic ?n noiCel pu@in, a(a sus@in personaIele de prestigiuDar, s' analiB'm aceast' ideologie, f'r' pietate religioas'*mul este ?n principiu r'u- Acest lucru este mult prea general spus astfel, deci s' fim pu@in mai concre@i- Cine e r'uL Toat' lumea e reaL *mul este lupul omuluiL "aIoritatea oamenilor nu comit niciodat' nicio crim'- "aIoritatea oamenilor nu iau niciodat' ceea ce nu este al lor, nu fur' din dulapul, sertarul, geanta, AuBunarul altora, nu fur' ma(ina celuilalt, nu delapideaB' nici m'car un singur A'nu@, nu Iefuiesc apartamente, case, faArici, depoBite, nu Aat niciun om, nu violeaB' copii, nici femei & (i s' complet'mC nici A'rAa@i &, nu r'pesc niciun om, nu ucid pe nimeni, nu arunc' ?n apa m'rii de(euri radioactive ?nc$ise ?n Autoi ruginit de o@el, nu defri(eaB' p'duri (i nu declan(eaB' r'BAoaieAtunci, cine e r'uL *mul este lupul omuluiL =ns', cineL Cine este cel care c$iar ?nfaptuie(te, cu adev'rat, aceste acuBa@ii

70

universaleL Dumneavoastr'L au vecinul dumneavoastr'L )rietenul dumneavoastr'L )entru cine sunt valaAile aceste acuBa@iiL Doar pentru o mDn' de oameni- De fapt, sunt foarte pu@ini oameni, doar cDteva procente ale rasei umane, ?ns' mass&media a @esut un asemenea nimA ?n Iurul lor, de parc' ei ar fi maIoritateae afl' acolo acei oameni, care pe tot parcursul Bilei lupt' pentru al@iiC adev'ra@ii doctori, paramedicii, virusologii, Aacteriologii, prevenitorii de catastrofe, anc$etatorii (i al@ii, (i se afl' acolo acei oameni, care, de(i, nu ?ntr& un mod atDt de spectaculos, dar se afl' la locul lor, (i men@in lumea ?n func@ionareEi Aine, cu ei ce se ?ntDmpl'L Ei unde gre(escL 4i ei ucidL ;ur'L SefuiescL Tri(eaB'L DelapideaB'L =i violeaB' pe al@iiL IncendiaB' p'duriL Declan(eaB' r'BAoaieL DaL CDndL UndeL CumL unt con(tient de faptul c' personaIele de prestigiu sus@in c' omul este, ?n principiu, o fiar' Iosnic', rea, deoarece eu le&am sugerat s' spun' asta, ?ns', dac' face@i aAstrac@ie de personaIele de prestigiu, pute@i vedea c' ceea ce r'spDndesc ei, este pur (i simplu nefondat-

3.
Desigur, ar ?nsemna ?ngustime a spune c' cel care e ?nc$is e cu siguran@' infractor, iar cel care nu e ?nc$is, este cu siguran@' un om Aun- !u pot afirma cu responsaAilitate despre Codul )enal c' pedepse(te toate infrac@iunile sau c' p'catele grave figureaB' ?n el, deoarece acest lucru nu ar fi adev'rat!u exist' nicio ?ndoial' cu privire la faptul c' fiecare drum este ?ngreunat ?n mod inutil (i samavolnice (tie c', dac' cineva vrea s' oA@in' ceva, se va lovi de Beci, de sute sau de mii de piedici samavolnice, adic' de piedici, care au fost inventate de oameni pentru a face drumurile dificil sau c$iar imposiAil de parcursAcest fenomen orienteaB' oamenii c'tre infrac@ionalitatee (tie c' via@a este grea (i c' este grea, pentru c' au f'cut&o s' fie a(a- =ns', din perspectiva reBultatului final, este total irelevant cDt de dificil este de a r'mDne pe drumul cel drept)ropov'duitorii materialismului au declarat de foarte mult timp c' infrac@iunea nu poate fi ?nvins'- Dar AaBDndu&se pe ce au declarat acest 71

lucruL C' pDn' acum nu a fost ?nvins'L )Dn' ?n preBent nu a fost niciun om pe )luto, dar este ?nc' posiAil, nu&i a(aL Deci, pe ce fel de cunoa(tere se AaBeaB' afirma@ia, potrivit c'reia ?mpotriva infrac@iunii nu se poate face nimicL Edison a efectuat mii de experimente, pDn' cDnd (i&a dat seama cum se face un Aec electric- )entru oprirea criminalit'@ii cDte metode s&au ?ncercat deIa (i ?n ce felL Cum au putut ei ?ncerca, ?n mod semnificativ, fiecare metod' imaginaAil', ?n cDteva deceniiL Evident c' nicicumCe ar treAui s' vad' printr&un microscop sau ?ntr&o epruAet', sau ce fel de test ar treAui s' efectueBe pentru a vedea c' infrac@iunea nu poate fi stopat'L 4i cine ar fi cel care s&ar osteni pentru stoparea infrac@iuniiL Ce fel de organiBa@ieL Ce fel de ministerL Cunoa(te@i planuri sau evenimente sau o mi(care din istoria omenirii care au avut drept @el stoparea infrac@iuniiL Cunoa(te@i ceva asem'n'torL Adev'rul este c' nu s&a preg'tit niciodat' niciun fel de plan ?mpotriva infrac@iunii, nu s&au f'cut niciodat' demersuri de niciun fel ?n vederea stop'rii infrac@iuniiInvinciAilitatea infrac@iunii este doar un mit- Este doar o minciun' relevat' cu un prestigiu imens, care nu are nicio AaB'-

4.
Infrac@iunea este un Iug pe gDtul nostru- A fost creat' artificial (i este men@inut' artificial- BaBa ei este generaliBareaC faptul c' T*AT/ #U"EA este vinovat', T*,I sunt infractori- Acesta este o mare minciun'Infrac@iunea este un instrument pentru casta suprem'- Este utiliBat' pentru a ?ndeplini trei func@iiC 5- pentru a @ine prin ea oamenii suA control, din punct de vedere fiBic6- ca prin referirea la ea s' se poat' face s' dispar' oameni.- ca prin referirea la ea s' se poat' introduce constrDngeri cDt mai multe (i cDt mai puterniceDeci, infrac@iunea este doar un instrument, doar un pretextUrm'rirea penal' este ca o parodie- Criminalistica este la fel de departe de a fi (tiin@', precum pedagogia- A(a numitul sistem Iuridic este aproximativ atDt de eficace cDt (i sistemul de ?nv'@'mDnt- A(a Bisa lui func@ionare este doar o pseudo&func@ionare- uccesele acestuia sunt extrem de rareuccesele sistemului Iuridic se datoreaB' exclusiv acelor ofi@eri de poli@ie, anc$etatori, te$nicieni, care ?n pofida presiunii teriAile care ?i apas' ?n mod artificial, ?n pofida acelor reguli care fac aproape total inoperaAil' munca de poli@ist, ?n pofida instrumentelor lor uimitor de slaAe, cu aIutorul aAilit'@ilor lor personale (i datorit' angaIamentului lor ?(i ?ndeplinesc muncaAdev'rata criminalistic' este una dintre (tiin@ele secrete)rivind atDt Aackground&ul filosofic, metodologia, cDt (i instrumentele te$nice ale criminalisticii, se oAserv' c' acestea se afl' ?ntr&un stadiu foarte rudimentar- ;iecare descoperire semnificativ' ?n acest domeniu a fost ?ngropat'* (tiin@' care se ocup' cu investiga@ia, cu recunoa(terea (i reurm'rirea semnelor, cu identificarea (i g'sirea surselor, motivelor (i a f'ptuitorilor, 72

repreBint' pericol de moarte pentru o putere, care opereaB' ?n umAr'"unca de poli@ist poate s' aduc' succese temporare, dar pe termen lung este complet lipsit' de speran@e- )oli@ia nu are instrument ?mpotriva criminalit'@iiA@i asistat deIa la o audiere, unde toat' lumea (tia c' infractorul a comis crima, nici el nu a negat (i, totu(i, acuBa@iile ?mpotriva lui au fost retrase datorit' unor Evicii de procedur'K sau datorit' unor vicii de consim@'mDntL 4ti@i ce ?nseamn' Eviciu de procedur'KL De exemplu, dac' un detectiv verific' un tomAeron de gunoi, f'r' a avea permisiunea corespunB'toare--A(a numitul Eviciu de procedur'K este o porti@' construit' ?n sistem, cu aIutorul c'ruia casta, cu un oarecare pretext, ?i poate eliAera pe cei de care are nevoie pentru ceva- Aceasta e func@ia sa)edeapsa nu a adus niciodat' ameliorareDac', ?ncepDnd de acum, to@i infractorii ar fi diseca@i de vii, (i atunci ar exista infractoriUn om nu comite o crim' pentru c' nu e disecatDac', ?ncepDnd de acum, tuturor tDl$arilor li s&ar t'ia mDinile, asta nu ar conduce la ?ncetarea Iafurilor, deoarece un om nu fur' din cauB' c' are mDini- !u Iefuie(te din cauB' c' nu e ?nc$is- 4i nu ucide din cauB' c' nu a fost ?nc' exterminat)edeapsa nu are leg'tur' cu motivul faptei- !u este nici m'car ?n apropierea motivului- 4i niciodat' nu a func@ionat-

73

VAL !E TEROARE
A )ATRU )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
E#ondra a suferit o serie de atacuri teroriste- )atru cet'@eni Aritanici, de origine araA', patru kamikaBe engleBi, au s'vDr(it atentatele- Autorit'@ile presupun c' au murit to@i ?n atentatele cu AomA', de(i, pDn' ?n preBent doar un singur cadavru a putut fi identificat- )otrivit anumitor surse, num'rul celor deceda@i este de cinciBeci, alte surse vorAesc despre mai pu@ine, iar altele despre mai multe victime- Conform spuselor unui expert, cel pu@in trei mii de poten@iali terori(ti mai a(teapt' s' fie implementa@i ?n Anglia-K Toate astea s& au ?ntDmplat ?n vara anului 6<<0- +' mai aduce@i aminte de aceste (tiri din mass&mediaL Terorismul este un suAiect foarte interesant (i merit' pe deplin s' fie analiBat cu serioBitate, deoarece conform @elurilor castei supreme, acesta este viitorul)rima proAlem' ?n suAiectul terorismului este defini@iaCe ?nseamn' terorismulL Deoarece, ?n preBent, cu aIutorul cuvDntului terorism, se Aucur' activit'@i de marc' de un avantaI serios fa@' de alte lucruri, ?ntelegDnd prin asta diferite privilegii (i fonduri financiare, a devenit un interes de mod' sau c$iar de afaceri de a aduce cDt mai multe lucruri posiAile cumva ?n leg'tur' cu terorismul* mul@ime de articole Nde exempluC m'(tile de gaBeO, de care, ?n maIoritatea @'rilor, nu au nevoie nici cDinii, comAinate cu sloganul puAlicitar Eprotec@ia ?mpotriva terorismuluiK, Arusc, au devenit articole de mod'*ameni, care ?nainte erau total ?n anonimat, acum, auto&proclamDndu& se exper@i ai terorismului, au aIuns ?n centrul aten@iei* parte din ce ?n ce mai mare a diferitelor Augete guvernamentale (i corporatiste este alocat' pentru protec@ie=n caBul ?n care, ?ntr&o reclam', un nou produs sau serviciu este ?nf'@i(at ca instrument al Eluptei ?mpotriva terorismuluiK, cu vDnB'rile, de a(teptat, nu vor fi proAlemeReBumDnd toate acestea, putem afirma c', ?n Biua de aBi, s&au construit ramuri industriale ?ntregi pe Elupta ?mpotriva terorismuluiK, care tr'iesc din isteria pe care a creat&o mass&media ?n Iurul acestei temeCasta suprem' a creat o nou' ramur' industrial' ?n Iurul EterorismuluiK, din care tr'iesc mul@i N(i din ce ?n ce mai mul@iO oameniA creat o nou' afacere, pe care oamenii (i&au construit via@aIar ace(ti oameni vor proteIa propriile intereseC se vor lupta prin orice miIloace aflate la dispoBi@ia lor ?mpotriva definirii profesionale a cuvintelor EterorismK (i EteroristK, respectiv ?mpotriva r'spDndirii defini@iilor corecte, deoarece se tem c' vor r'mDne ?n afara afacerii=n acest fel, casta suprem' creaB' voluntari, care sunt dispu(i c$iar (i s' ucid' pentru a&(i ap'ra EintereseleK aparente & dar, de fapt, ei ap'r' doar interesele castei-

74

Datorit' acestui fenomen, (i doar (i exclusiv datorit' acestui fenomen, a devenit dificil' definirea cuvintelor EterorismK (i EteroristKAceste dou' cuvinte nu au o defini@ie concret', fondat' (i consfin@it' oficial- Toate defini@iile disponiAile sunt evaBive (i neinteligiAile=n realitate, definirea cuvintelor este o sarcin' destul de u(oar'Dac' studiem cDteva atentate, c'utDnd numitori comuni, atunci va iBAucni destul de rapid ceea ce c'ut'm- Acesta este primul lucru care ne iBAe(te- Deoarece, tocmai acesta ne declan(eaB' indignarea*ameni preg'ti@i, ?narma@i, masacreaB' oameni nepreg'ti@i, ne?narma@iAcesta este numitorul comun ?n toate atentatele teroristeTerorismul este, deci, o lupt' armat' organiBat' ?mpotriva popula@iei civileingurul scop al terorismului este acela de a speria popula@iaRelevan@a sa este impreviBiAilitatea, non&sensul, deoarece dac' se poate ?ntDmpla ceva oriunde, atunci este ca (i cum nu s&ar putea lupta ?mpotriva acelui ceva- Acesta este terorismul- !u are nicio leg'tur' cu r'BAoiul de independen@'-

2.
Dup' ce am reu(it s' staAilim sensul cuvDntului EterorismK, cealalt' proAlem' care se ridic' este dac' se poate lupta ?mpotriva terori(tilor, iar dac' da, atunci cumL =n primul rDnd, infractorii violen@i nu sunt periculo(i=n pofida faptului c' au o vast' experien@' ?n cruBimea fa@' de oameniInfractorii violen@i se pot recunoa(te prin prisma lipsei fanteBiei lor, care, prin urmare, nu sunt capaAili s'&(i imagineBe o via@', a c'rei mare parte nu o petrec ?n ?nc$isoare- Infractorii violen@i se ?narmeaB' (i atac' oameni ne?narma@i, posiAil, ?ntr&o superioritate numeric'Adev'ra@ii mon(tri nu sunt a(aAdev'ra@ii mon(tri au primit o instruire militar' de grad ?nalt, (i au petrecut ani lungi ?n misiuni acerAe, pe asemenea terenuri fierAin@i, unde omul poate fi ucis de un glon@ Er't'citK ?n orice moment sau poate fi rupt ?n Auc'@i de o ?nc'rc'tur' exploBiAil'"on(trii se nasc ?n r'BAoaie, iar acolo asimileaB' o competen@' mult prea important', ducDnd o lupt' pe via@' (i moarte cu solda@i preg'ti@i (i ?narma@i- Adev'ra@ii mon(tri nu se ArutaliBeaB' cu oameni ne?narma@i- Ei lupt' cu solda@i ?narma@i (i fac acest lucru ani de Bile ?n (ir, aproape ?ntr&un pericol constantUn monstru adev'rat a ucis mai multe Beci sau sute de solda@i, el ?nsu(i, cu mDinile goale, cu cu@it, Aaston, pistol, pu(c', cu orice arm' imaginaAil'Atunci, cDnd se g'se(te loca@ia unui terorist sau grup de terori(ti, se deplaseaB' la locul faptei cD@iva mon(tri- Iar acolo, de oAicei, nu se ?ntDmpl' c' infractorii violen@i ucid mon(tri ?n mormane- !u se ?ntDmpl' acest lucru- =n realitate, mon(trii adev'ra@i trec peste ace(ti infractori, de parc' ei nici nu ar existaComandourile, de oAicei, nu au pierderi umane ?n urma ciocnirii lor cu terori(tii- =n caBul ?n care se ive(te totu(i ceva, asta se ?ntDmpl' cu siguran@' din vina lor (i nu din cauBa periculoBit'@ii terori(tilor75

)rin urmare, se pare c' dificultatea const' ?n modul de a g'si terori(tii care duc un stil de via@' retras)e AaBa (tirilor televiBate, omul ?(i formeaB' o p'rere, potrivit c'reia ace(tia, ori sunt imposiAil, ori aproape imposiAil de g'sitDar desigur, nici acest lucru nu este adev'rat-

3.
Un psi$opat singuratic se urc' pe autoAuB, ?n geanta lui se afl' o AomA' confec@ionat' manual- AutoAuBul porne(te, AomAa explodeaB'- "or cincispreBece oameni- #ucrurile de acest gen sunt cu adev'rat dificile de prevenitDar aceste lucruri nu ?nseamn' terorism!u ?nseamn', deoarece terorismul este organiBatTerorismul este o amenin@are continu', o $'r@uire constant', nu un caB singular, c'ci acela nu (i&ar atinge scopul* organiBa@ie terorist' este o companie care produce (i vinde fric'* organiBa@ie mare, care dispune de fonduri financiare, de o re@ea de spriIin, de taAere, de cl'diri, de ve$icule, de ec$ipamente, de mai multe sute sau mii de oameni care recruteaB' al@i oameni, instruie(te oameni, cump'r' (i oA@ine informa@ii, trimite ?n c'l'torii organiBatori (i executivi peste tot ?n lume, planific' (i execut' atentate & contrar legendei mass&media, nu poate exista (i func@iona inviBiAilAu existat deIa exemple, cDnd ?ntr&un centru de instruire al unei organiBa@ii teroriste au fost l'sate s' filmeBe grupuri de cameramani)e o anumit' Bon' geografic', ?n mare, fiecare om cunoa(te cD@iva terori(ti* mul@ime de irlandeBi, care nu sunt memArii (i simpatiBan@i ai IRA, cunosc memAri IRApre deoseAire de mitul generat de mass&media, organiBa@iile teroriste nu sunt deloc inviBiAileDeci, organiBa@iile teroriste mari nu se pot ascunde- !ici cele miciDeoarece organiBa@iile mici ori se al'tur' unei organiBa@ii mai mari, ori vor disp'rea- Dispar, deoarece f'r' spriIin, f'r' Aackground nu sunt viaAile, sau pentru c' activit'@ile lor se interfereaB' cu afacerile, iar astfel for fi prinse (i tocateUn grup mai mic este viaAil doar ?n caBul ?n care devine vice&antreprenor suA aripile de protec@ie ale unei organiBa@ii mai mari- Deci, nici m'car ele nu sunt inviBiAileIar mon(trii nici a(a nu iau atitudine=n spatele terorismului se ascund interese politice interna@ionale imense- De aceea nu iau atitudine mon(triiCD@iva terori(ti renega@i, sau un grup mai mic, care se interfereaB' cu procesul, pot deveni o @int' adev'rat' (i ?n caBul, ?n care nu pot fi opri@i, atunci se vor trimite, ?ntr&adev'r, cD@iva mon(tri, care vor extermina f'r' nicio proAlem' ?ntreaga companie- Cu aIutorul cDtorva comandouri Aine instruite (i ec$ipate corespunB'tor s&ar putea (terge oricare mare organiBa@ie terorist', dar acestea nu sunt implementate ?mpotriva lorETerorismul este o gogori@' invinciAil'-K EUn singur animal Aolnav poate teroriBa ?ntreaga lume-K E!iciodat', nic'ieri, nimeni nu poate fi ?n siguran@', 76

nici m'car un singur moment, din cauBa amenin@'rii E*rganiBa@iile sunt imposiAil de g'sit (i de stopat-K Aceasta este legenda!u este nimic adev'rat din ea-

terorismului-K

4.
Casta suprem' implementeaB' ?ntreaga re@ea mass&media pentru a crea teroare peste tot ?n lume, dup' care apar personaIele de prestigiu (i afirm' c' a mai r'mas doar o singur' solu@ieEi spun c'C exist' medicament ?mpotriva terorismului, dar este foarte amarTreAuie s' renun@'m la democra@ieDin p'cate=n vederea siguran@ei noastreAu fost promulgate deIa de acum ?n mai multe @'ri legi, inacceptaAile ?ntr&o democra@ie, dar pe care oamenii le accept' oricum, pentru c' au fost intimida@i!u de c'tre terori(tiDe c'tre legenda lor4i, care a fost scopul atentatelor de la #ondraL Doar ca de oAicei4i acesta a fost doar un nou cui, pe care l&au A'tut ?n capacul sicriului democra@iei-

77

EBU IT

A CI!CI )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
Este adev'rat c' ideologiile cu care se ?nconIoar' minciuna de esen@', idolii de gDnd, sunt extrem de complexe, confuBe, cu multiple fa@ete (i, mai presus de toate, profesionale- De asemenea, este adev'rat c', casta suprem' implementeaB' armate de prestigiu ?ntregi pentru a convinge oamenii c' nu v'd Aine, nu gDndesc Aine (i nu (tiu Aine- Aceste lucruri sunt fapteDar aici exist' ceva, care, proAaAil, nu v' las' nici pe dumneavoastr' lini(titCum este posiAil s' func@ioneBe acest ?ntreg sistemL Deoarece nu este deloc logic s' func@ioneBe!u este deloc logic ca un om s' renun@e la propriile idei, vise, s'&(i uite propria certitudine, propria cuno(tin@', doar pentru c' X sau [ i&a spus s' fac' acest lucru4i, totu(i, se ?ntDmpl'4i s&a ?ntDmplat de&a lungul ?ntregii noastre istoriiCumL Cum este posiAil acest lucruL *mul este atDt de neAunL Este atDt de slaA din punct de vedere mentalL Este atDt de u(or de a ?l face confuB (i de a&i lua ?ncrederea ?n sine, c$iar (i propria luciditate L Dumneavoastr' vede@i ceva, dup' care vine un tip, care nici nu era de fa@', dar care are dou'spreBece doctorate, (i spuneC E!u, dumneavoastr' nu a@i v'But nimic, dumneavoastr' doar a@i $alucinat!K, dup' care dumneavoastr'C EHmmm--- poate c' nici nu am v'But nimic---K Dar de ce se ?ntDmpl' asta L Cum este posiAil acest lucruL Cum poate avea un om o A E"E!EA putere asupra unui alt omL Acel fenomen cum c' cineva (tie ceva, dup' care vine o alt' persoan' (i ?i spune c', de fapt, nu (tie, dup' care el crede c', ?ntr&adev'r, nu (tie nimic, este, proAaAil, cel mai (ocant lucru cu care se poate ?ntDlni cineva vreodat'Extratere(trii, demonii, vDrcolacii, magia, teleportarea, dep'(irea viteBei luminii (i celelalte lucruri asem'n'toare sunt pur (i simplu ni(te !I"ICURI ?n compara@ie cu faptul c' un personaI de prestigiu, cu doar cDteva cuvinte, poate distruge cuno(tin@a (i ?ncrederea ?n sine a unei alte fiin@e umane;aptul c' acest lucru este posiAil, nu este normal-

78

2.
Esen@a puterii este autoritateaDar oare de ce are autoritatea un asemenea efectL De ce poate s' func@ioneBeL )ersonaIele de prestigiu determin' soarta oamenilor, soarta ?ntregii rase umaneAutoritarismul nu func@ioneaB' ?n fiecare caB ?n parte- Unele personaIe de prestigiu nu au niciun impact asupra dumneavoastr', anumite personaIe de prestigiu nu v' pot (i nu v&ar putea convinge- Iar altele v&au (i convins deIa- Deci, putem vedea c' prestigiul func@ioneaB' datorit' unui lucru care se afl' ?n noi)rincipiul de autoritate poate func@iona datorit' unui defect aflat ?n noiAcest defect este nivelul sc'But de con(tientiBare=n consecin@', opresiunea se AaBeaB' (i depinde de starea mental' a individului*presiunea este posiAil' numai (i numai datorit' faptului c' nivelul de con(tientiBare al oamenilor permite ca ace(tia s' fie convin(i de anumite minciuni;'r' acest lucru, casta suprem' nu ar avea putereDin toate acestea reBult' c', indiferent c' vorAim despre opresiune sau despre eliAerarea treptat' a oamenilor, ?n cele din urm', vorAim, ?ntotdeauna, despre mintea uman'Deoarece c$eia puterii este starea mental' proast' a omenirii, c$eia puterii este ani$ilarea deBvolt'rii (tiin@ei min@iiDeoarece, dac' acest lucru se ?ntDmpl', dac' se na(te o (tiin@' func@ional', practic', care este capaAil' de a&i aduce pe oameni ?ntr&o stare mental' mai Aun', puterea castei supreme cade)uterea castei supreme se AaBeaB' pe ne(tiin@', iar cunoa(terea ani$ileaB' puterea ei-

3.
Casta suprem' va distruge, deci, orice fel de cunoa(tere adev'rat' despre sufletul uman, despre mintea uman', despre gDndire, despre amintire, sau despre orice lucru asem'n'tor, (i va ridica, va spriIini, va ap'ra orice sistem, religie, filosofie, pseudo&(tiin@', care r'spDndesc (i planteaB' minciuni ?n oameni despre ei ?n(i(iEi Aine, cum se numesc cele dou' sisteme care sunt oficial considerate drept (tiin@', (i care, ?n mod oficial, sunt principalele, c$iar unicele prestigii ?n privin@a min@ii umaneL Unul este psi$ologiaCel'lalt sistem este psi$iatriaAceste dou' sisteme constituie cele mai puternice prestigii ?n domeniul min@ii, ?n domeniul organiBa@iei umaneAceste dou' pseudo&(tiin@e ?nlocuiesc ?n societate (tiin@a adev'rat', cu adev'rat func@ional' a min@ii ReBumDndC 5- Casta suprem' inventeaB' minciuni pentru a&i induce ?n eroare pe

79

oameni, ca astfel s' poat' domni asupra lor6- Casta suprem' amAaleaB' aceste minciuni ?n ideologii, adic' ?n sisteme de argumente, pentru ca minciuna s' nu poat' fi recunoscut' cu u(urin@'.- Ideologiile sunt introduse ?n societate de c'tre personaIele de prestigiu:- )ersonaIele de prestigiu ?i cople(esc pe oameni, (i astfel, oamenii vor accepta minciunile0- Autoritarismul func@ioneaB' doar datorit' nivelului sc'But de con(tientiBare a oamenilor7- )uterea castei supreme exist' exclusiv datorit' st'rii mentale proaste a oamenilor8- )entru casta suprem' este o sarcin' vital' faptul de a&i men@ine pe oameni ?ntr&o stare mental' proast'2- Datorit' acestui lucru, casta suprem' va ?mpiedica r'spDndirea adev'rurilor despre ?ns'(i fiin@a uman' prin orice modalitate posiAil'- Dac' s& ar ?ntDmpla acest lucru, oamenii ar deveni mai con(tien@i, iar puterea castei s& ar destr'ma>- Casta suprem' ?mpiedic' formarea (tiin@ei func@ionale a min@ii, min@ind c' (tiin@a min@ii deIa exist'5<- Casta suprem' a proclamat psi$ologia (i psi$iatria drept (tiin@ele spiritului, sufletului, psi$icului, con(tiin@ei (i ale min@ii, (i, ?n aceste domenii, le& a asigurat o $egemonie politic', economic' (i sanitar'55- Deci, puterea castei supreme depinde de prestigiul psi$ologiei (i al psi$iatrieiCasta suprem' poate exista, poate Iuca cu noi Ioaca ei infantil', doar pDn' cDnd poate ascunde fiecare adev'r despre om, despre aAilit'@ile, posiAilit'@ile (i puterea omului)si$iatria (i psi$ologia repreBint' colec@ia de minciuni, care vorAesc despre om=n societate, ele au func@ia de a ?i convinge pe oameni c' nu exist' cale spre mai Aine, c' a(a&numita EnormalitateK este cel mai ?nalt nivel posiAil de atins al existen@ei, (i de a discredita, a exclude, (i de a distruge toate metodele, cuno(tin@ele, te$nicile care ar aduce omul, cu adev'rat, ?ntr&o stare mai Aun'-

4.
!u exist' asemenea ramur' (tiin@ific', oficial recunoscut', al c'rei oAiect ar fi DumneBeu sau sufletul, (i nici o anumit' ramur' (tiin@ific', care ar avea sarcina de a afla dac' exist' vreun fel de DumneBeu sau, dac' are omul suflet, dac' exist' vie@i anterioare, dac' exist' capacit'@i de ordin superior, care nu sunt legate de corp, dac' are via@a un oarecare scop, dac' exist' Aine (i r'u!icio (tiin@' sau ramur' (tiin@ific' oficial recunoscut' nu se ocup' cu aceste proAleme, de(i, ?n raport cu acestea, fiecare alt' proAlem' este total insignifiant'!iciodat' nu s&au efectuat asemenea serii de experimente oficiale, (tiin@ifice, care aveau scopul afl'rii identit'@ii omului- Aceast' tem' este cea mai mare taAu din lume80

!u exist' un alt domeniu, pe care casta suprem' s'&l apere mai crDncen, decDt acesta-

".
*riginea cuvDntului psi$ologie dateaB' de prin anii 50<<- emnifica@ia sa esteC (tiin@a sufletului- Ini@ial a constituit o ramur' a filosofiei, care a preluat denumirea de E(tiin@a sufletuluiK, deoarece pentru cunoa(terea sufletului a dorit s' utiliBeBe metodele (tiin@ei, ?n locul metodelor filosofieiIni@ial, asta a (i f'cut, (i ?n a doua Ium'tate a anilor 58<< a (i afirmat deIa c' existen@a sufletului a fost demonstrat' (tiin@ific, (i acesta, fa@' de lumea material', este o realitate total independent')si$ologia nu a fost materialist' foarte mult timpJ a propov'duit de&a lungul secolelor existen@a sufletului, (i faptul c' existen@a sufletului uman este demonstraAil' (tiin@ificemnifica@ia cuvDntului Epsi$iatrieK esteC medicina sufletului- )si$iatria a fost adus' la via@' de necesitate- #a sfDr(itul secolului al optspreBecelea s&a n'scut o nou' profesie, care era menit' s' ?ngriIeasc' (i s' trateBe neAunii ?nc$i(i ?n ospicii- NEste de re@inut faptul c' ospiciile erau deIa utiliBate de unii (i ?n perioada eroic', cu scopul de a se eliAera de persoanele pe care nu le&au pl'cut-O #a ?nceput, cDnd ?nc' nu exista cuvDntul Epsi$iatrieK, domeniul a primit denumirea de medicin' spiritual'- )rimul manual a fost puAlicat ?n anul 5802, cu titlul de ETratat asupra neAunieiK- !um'rul ospiciilor cre(tea din ce ?n ce mai mult, (i se umpleau pe rDnd, de asemenea, comportamentul ciudat (i inexplicaAil a fost de g'sit ?n toate clasele sociale, inclusiv ?n cadrul dinastiilor domnitoareJ a fost, deci, necesar' o profesie, care s' opreasc' aceast' tendin@', (i din neAuni s' fac' din nou oameni normali- Aceast' profesie a fost Emedicina spiritual'K, pe care, ?n anul 52<2, So$ann C$ristian Reil a AoteBat&o Epsi$iatrieK, adic' Emedicina sufletuluiK)si$ologia a fost (tiin@a sufletului care s&a desprins din filosofie cu scopul de a g'si doveBi (tiin@ifice privind natura sufletului, (i ca s' exploreBe (i s' sistematiBeBe aAilit'@ile (i regularit'@ile sufletului, urmDnd te$nicile riguroase ale metodologiei (tiin@ifice- )si$iatria s&a n'scut cu menirea de a determina cauBele neAuniei (i de a stopa neAuniaAmAele domenii specialiBate s&au n'scut cu un scop curat (i noAil, (i la ?nceput, inten@iile (i activit'@ile lor erau ?ntr&adev'r (tiin@ifice-

&.
#a ?nceputul anilor 525<, atunci cDnd catedrele psi$iatrice se deBvoltau pe rDnd, a iBAucnit o deBAatere mult prea ve$ement' privind cauBele (i tratamentul neAuniei- Acesta a fost primul protest anti&psi$iatric puAlic, care a fost urmat de multe altele- *ameni comuni (i personalit'@i celeAre au protestat ?mpotriva faptului c' psi$iatrii s&au comportat inuman cu pacien@ii lor- De(i oAiectivele erau clare, practica era mult mai pu@in clar'Tot ceea ce s&au ?ntDmplat ?n ospicii, nu au fost altceva decDt exorciB'ri- Declar acest lucru la modul cel mai seriosC ?n ospicii au avut loc exorciB'ri, nimic altceva- ExorciB'ri ?n mas'J f'r' cruci, f'r' ap' sfin@it', f'r'

81

rug'ciuni (i f'r' preo@iAici putem fi martorii unui oAicei ciudat, care provine din timpuri foarte& foarte vec$i, (i care a trecut neoAservat prin istorie, r'mDnDnd ?ntotdeauna ca un instrument al puterii- Tortura de natur' militar' a avut drept scop ruperea confiden@ialit'@ii- Cealalt' tortur', care ?n cultura occidental' a fost numit' EexorciBareK, avea ca scop eliminarea unui model de comportamentAu prins un copil de Bece ani, care ?nc' urina ?n pat, l&au a(eBat pe un scaun, (i au ?nceput s'&l roteasc' ore ?n (ir, (i au repetat acest procedeu ?n fiecare Bi, pDn' cDnd copilul nu s&a oprit din a urina ?n pat, sau pDn' cDnd nu a murit, sau pDn' cDnd nu a ?nneAunit cu adev'ratDeci, psi$iatria a f'cut exorciBare, adic' a c$inuit oameni cu scopul de a (terge modele de comportament#a ?nceput, nici psi$iatria, nici psi$ologia nu au fost considerate (tiin@e)entru a le putea accepta ca (tiin@', treAuiau s' dispun' de un asemenea domeniu specialiBat, care s&a diferen@iat de la domeniul specialiBat al oric'rei alte (tiin@eCu omul ?nsu(i, ?n mod tradi@ional, se ocupau doar filosofia (i religia- =n acea vreme, clasificarea era de a(a natur' ?ncDt de o parte erau filosofia, religia (i ocultismul Nmagia, alc$imia, astrologia, etc-O, iar de cealalt' parte era (tiin@a, care a fost recunoscut' din ce ?n ce mai mult, (i care se ocupa cu universul material, cel mai mult cu m'surarea acestuiaCasta suprem' a dorit s' fac' atDt din psi$ologie, cDt (i din psi$iatrie o E(tiin@'K Ndeoarece filosofia, religia (i ocultismul au ?nceput s' piard' teren ?n acea vreme, pentru c' casta a considerat c' nu sunt suficient de eficace ?n r'spDndirea minciunilorO- Datorit' acestui efort, ?n psi$ologie (i ?n psi$iatrie, au ?nceput s' aAordeBe (i s' explice omul din perspectiv' material'=ns' cu trupul se ocupa Aiologia (i medicina, a(a ?ncDt a treAuit s' se inventeBe ceva nou- =n felul acesta s&a n'scut acea teB' speculativ', potrivit c'reia omul nu are o asemenea parte care s&ar afla ?n afara corpului s'u, adic' nu exist' decDt trupul)si$ologia s&a autodefinit ca fiind (tiin@a comportamentului, (i a ?nceput s' caute cauBele comportamentului ?n trup- )si$iatria a dorit s' se ocupe cu neAunia (i cu tratarea acesteia, (i pentru c' Enervii se interfereaB' ?n creierK, au declarat c' creierul st' la AaBa comportamentului, astfel, ei se ocup' cu creierulExistau ?ntr&adev'r acele modele de comportament, pe care le&au oAservat psi$ologii timpurii, (i au existat ?ntr&adev'r acele fenomene, pe care psi$iatrii, ?n acele timpuri, le&au descris ca fiind neAunie- ;als a fost felul ?n care au explicat aceste lucruri=n mod interesant, la ?nceput, nu au exclus total existen@a sufletului, (i pDn' la centenar, a f'cut parte din concep@ia despre om a psi$ologiei (i a psi$iatriei=ns' ?n anul 528>, la #eipBig, Zil$elm Zundt a declarat c' a dovedit ?n mod (tiin@ific c' omul nu este altceva decDt un animal f'r' suflet4i, de(i, cuvDntul EsufletK a mai fost ?nc' folosit ?n unele locuri, nu a avut acela(i ?n@eles, ca odinioar'C nu ?nsemna o realitate imaterial', ci doar denumirea colectiv' a func@iei cereArale-

'.

82

Istoria cercet'rii face parte din istoria (tiin@ei (i se ocup' cu deBvoltarea, cu AaBa istoric' a cercet'rii unor suAiecte sau temeEi Aine, este foarte interesant c' Zundt nu a scris nici m'car un cuvDnt despre experimentul pe AaBa c'ruia a f'cut descoperierea sa epocal', conform c'reia omul nu are sufletEste o situa@ie foarte special', deoarece afirma@ia de cea mai mare anvergur' din istorie nu are niciun fel de istorie cercet'toareAAsolut nimic!ici m'car un cuvDnt! !ici ?nainte de 528>, nici de atunci, pDn' la data de aBi, niciodat', nimeni nu a efectuat niciun fel de cercetare oficial', (tiin@ific' pentru a determina ce este omul=n ?ntregul material al istoriei cercet'rii Ncare ?nseamn' o cantitate incrediAil de mare de documente (i de suporturi de stocare a datelor informaticeO, de la prima noti@' pDn' la ultima, nu se g'se(te niciun cuvDnt despre asemenea experiment care s' fi avut scopul de a aflaC are sau nu omul suflet!u a efectuat nici Zundt niciun fel de experien@' de acest gen, pur (i simplu a afirmat c' Ea dovedit (tiin@ificK c' nu exist' suflet, iar proAlema era ca (i reBolvat'- TraducDnd toate astea pe limAa realit'@ii, s&a ?ntDmplat c' Zil$elm Zundt a fost primul prestigiu pe care casta suprem' l&a a(eBat lDng' acest idol de gDnd, care & la fel ca orice alt idol de gDnd & e o minciun'=n anul 528>, Zil$elm Zundt, ?n cartea sa intitulat' E)si$ologia uman' (i animal'K scrieC E3Dndirea, personalitatea (i comportamentul nu sunt mai mult decDt reac@iile c$imice din creierKCu aceast' fraBa a ?nceput cea mai ?ntunecat' er' a istoriei-

(.
)si$iatria (i psi$ologia erau un intrument periculos c$iar de pe vremea cDnd se ?ncerca diagnosticarea (i tratarea neAuniei- Demonul s&a eliAerat cu adev'rat atunci cDnd au ?nceput s' previn' neAunia- De atunci a devenit nelimitat' Bona de eficacitate a psi$ologiei (i a psi$iatriei Au ap'rut ?n toate domeniile vie@ii, peste tot, ?n toate profesiile, ?n toate ramurile artei (i ale (tiin@eiJ s&au infiltrat ?n educa@ie, ?n politic', ?n urm'rirea penal' (i, ?n mod special, ?n instruirea preo@easc';ormarea neAuniei se poate preveni, dac' la apari@ia primelor semne de neAunie, persoana este supus' unui tratament- Iar, c$iar mai Aine de atDt, se poate preveni ?n caBul ?n care toat' lumea e tratat' ?nc' de la na(tere4i, pe lDng' toate aceste oAiective existente, cuvintele EneAunieK, Edemen@'K, EtulAurare mental'K, EAoal' psi$ic'K ?n literatura de specialitate complet' a psi$iatriei (i a psi$ologiei nu sunt definite nic'ieri cu o exigen@' (tiin@ific', dup' cum nu este definit nici opusul acestora, EnormalitateK! =n general, institutele psi$iatrice sunt mai curate decDt au fost cDndva ospiciile- =n Biua de aBi, sunt A'tu@i mai pu@ini oameni, ?(i pierd via@a mai pu@ini oameni ?n aceste institute, de(i ?nc' sunt (ocant de mul@i- =n Biua de aBi mai pu@ini oameni se scald' ?n excrementele lor, (i sunt mai pu@ine @ipeteDar ?nc' se mai ocup' cu exorciBarea)si$iatria ?nc' mai supune omul torturii, condus' de scopul de a ?i 83

sc$imAa comportamentul=ns' pericolul cu adev'rat mare nu este faptul c', practic, oricine poate fi ?nc$is pe o oarecare perioad', pe AaBa p'rerii unui singur personaI de prestigiu, p'rere care se AaBeaB' pe orice!u este important c' prestigiile psi$iatriei (i ale psi$ologiei pot priva oamenii de natura lor uman', de luciditatea lor sau de crediAilitatea lor!u este important c' stau de paB' ?n guvernele lumii, ?n spatele politicienilor (i a pre(edin@ilor, (i se Aag' ?n discursurile lor, ?n deciBiile lorToate aceste amenin@'ri sunt de dimensiuni imense, dar, totu(i, negliIaAile=n acest moment, peste tot ?n lume, milioane de oameni se afl' ?n institute psi$iatrice, dar nu este ?n special important nici acest lucruCeea ce este cu adev'rat important, ceea ce este cu adev'rat relevant ?n toate acestea, este acea viBiune asupra lumii, acea viBiune despre om materialist', & total ne?ntemeiat', neAaBat' pe niciun fel de experiment & a psi$iatriei (i a psi$ologiei, ?n care miliarde de oameni cred, (i pe care o consider' o viBiune oficial' aproape fiecare @ar' de pe )'mDntImportant este faptul c', ?n aceste clipe, ?n toate statele deBvoltate ale lumii, din punct de vedere te$nic (i militar, viBiunea oficial' asupra lumii este materialismul, pe care casta suprem' a r'spDndit&o prin intermediul psi$iatriei (i al psi$ologieiAsemenea guverne, care dispun de atDtea arme de distrugere ?n mas', ?ncDt ar putea nimici cu ele via@a de pe )'mDnt, (i prin industria @'rilor pe care le conduc, dispun de o influen@' decisiv' asupra ecologiei )lanetei, cred ?ntr&o viBiune asupra lumii oficial consfin@it', potrivit c'reia via@a nu are scop, nu are sens, nu exist' Aine, nu exist' r'u (i nu exist' responsaAilitate, c'ci, odat' cu ?ncetarea A't'ii inimii, faptele deIa nu vor mai avea nicio relevan@'Aceasta este relevan@a! Restul, comparativ cu aceasta & sunt nimicuri!

84

A%I TIRILE ACELEA BLESTE%ATE

A 4AI )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
"aIoritatea oamenilor sunt confuBi ?n ceea ce prive(te diferen@a dintre materialism (i ?nv'@'turile de AaB' ale religiilor, iar astfel accept' teBe diametral opuse (i nu realiBeaB' c' acelea se contraBic reciprocConform materialismului, creierul este cel care gDnde(te (i stoc$eaB' amintirile- Este un fenomen foarte interesant c' acest lucru ?l cred, de asemenea, o mul@ime de oameni religio(i, printre care (i preo@i (i p'stori- Iar acest lucru este interesant (i pentru motivul c', dac' creierul face oricare dintre lucrurile acestea, atunci nu exist' suflet (i nu exist' DumneBeuDac' exist' amintiri ?n creier, atunci acelea, dup' moartea trupului, vor disp'rea- Dac' creierul gDnde(te, atunci, dup' moartea trupului, gDndirea va ?nceta- Dac' creierul ia deciBii, atunci, odat' cu descompunerea trupului, vor disp'rea (i deciBiile- Dac' situa@ia st' astfel, atunci care ar fi rolul sufletuluiL Atunci, de ce fel de ?nsu(iri dispune sufletulL ufletul nu ?nregistreaB' amintiri, nu stoc$eaB' amintiri, nu ?(i aminte(te, nu gDnde(te (i nu ia deciBiiCe face atunciL Ce a mai r'masL Ei Aine, nimicIar ceva ce nu face nimic nici nu exist'-

2.
Ce crede@i, cDte amintiri are un om de cinciBeci de aniL Din experien@a Bilnic' (tim c' amintirile seam'n' ?nfrico('tor cu filmulAmintirile sunt un film tridimensional, care con@ine toate senBa@iile, de asemenea, emo@ia actual' a persoanei, gDndurile, cDt (i deciBiile acesteia;ilmul este format din cadre, (i pentru c' amintirea poate fi oprit' oriunde, (i putem t'ia orice secven@' din amintiri, precum ?n caBul filmelor, (tim c' unitatea de AaB' a amintirii este imaginea de memorie, care este ca (i un cadru de film=n filmele foarte vec$i, mi(carea este destul de ciudat'C nerealist', sacadat', comic'- Acest lucru se datoreaB' faptului c' s&au proiectat prea multe sau prea pu@ine imagini ?ntr&o secund'- =ns', cu aIutorul cDtorva experimente, au descoperit c' dac' vor s' oA@in' cu adev'rat mi(c'ri realiste, atunci treAuie s' proiecteBe, ?ntr&o secund', 6:&60 de imagini- Aceast' dat' te$nic' repreBint' una dintre axiomele de AaB' ale p'r@ii te$nologice de realiBare a unui film)lecDnd de la mi(carea realist', viBiAil' pe filme, putem constata, deci, c' omul stoc$eaB', pe secund', aproximativ 6:&60 de imagini de memorie' lu'm de exemplu 60, (i s' calcul'm pu@inAsta ?nseamn' pe minut 5-0<<, pe or' ><-<<<, pe Bi 6-57<-<<<, iar pe an 822-:<<-<<< de imagini de memorie- Adic', ?n cinciBeci de ani, .> de

85

miliarde :6< de milioane de imagini de memorieImagine de memorie tridimensional'Ei Aine, unde ?ncap atDtea amintiri ?n trupL Avem .>,0 miliarde de imagini de memorie, unde s' le punemL 4i cDt de mare este o imagine de memorieL 4i cum arat', ce fel de form' areL 4i ?ntreAarea cea mai important'C ce este o imagine de memorie, ?n plan fiBicL Ce greutate areL Ce culoare areL Ce temperatur' areL Din ce material este constituit'L Imaginea de memorie a unei pisici arat' ca o pisic'L au ca o fotografieL 4i dac' ne uit'm cu lupa sau cu microscopul, atunci vedem c' este o pisic' pe eaL

3.
)entru a func@iona o celul', indiferent ?n ce punct al organismului se afl' ea (i ce fel de func@ie are, treAuie s' ?ndeplineasc' o mul@ime de sarcini de AaB', independente de loca@ia celulei (i de rolul ei ?n organism- Celula treAuie s' se $r'neasc', treAuie s' aiA' metaAolism, treAuie s' se diviBeBe (i treAuie s'&(i ?ndeplineasc' func@ia)eretele celulei nu are rolul de a stoca amintiri, nici nucleul, nici cromoBomii, nici enBimele, nici AD!&ul, nici genele (i a(a mai departe' presupunem c' ?n organism exist' celule de stocare de amintiri & c$iar (i ?n acest caB, aceste celule ar treAui s' se men@in', iar pentru acest lucru treAuie s' ?ndeplineasc' anumite sarcini, c$iar dac' stoc$eaB' amintiriEi Aine, unde ar stoca amintirile celulele de stocare de amintiriL 4i cumL Cum este stocat', s' Bicem, amintirea unei pisici care toarceL 4i cum aIunge amintirea ?n celulele de stocare de aminitiriL 4i o ?ntreAare foarte important'C ce se uit' la amintirile aflate ?n celulele de stocare de amintiri, (i cumL Ce se duce ?n apropierea celulei (i se uit' ?n celul'L De unde (tie ?n care celul' se afl' o amintire sau altaL Ce este acel lucru, care se mi(c' acolo ?n creier, @ine eviden@a locului amintirilor ?n celule, intr' ?n celule, se uit' la aceste amintiri, le interpreteaB' (i gDnde(teL Ce face acest lucruL Din nou celule, un tip mai special de toate tipurile de celule cunoscute pDn' acumL Iar cDnd aceste celule de stocare de amintiri se diviBeaB', atunci amintirile se codific' ?n AD!L CumL =n ce felL 4i care ar fi codul genetic al unei imagini de memorie a unei pisici care toarceL

86

4.
Ce poate s' gDndeasc' ?n organismL Care parte a organismuluiL Creierul! & spun personaIele de prestigiu materialiste4i care parte a creieruluiL Ce mai r'mDne din creier, dup' ce am scos din el fiecare parte care are, DE"*! TRABI#, sarcina de a ?ndeplini func@iile organismuluiL 3Dndirea necesit' capacitate cu cDteva ordini de m'rime mai mare decDt stocarea amintirilor, (i ?n timp ce stocarea amintirilor este mecanic', gDndirea nu este- Un exemplu Aun pentru acest lucru este te$nologia computeriBat', unde stocarea datelor (i developarea nu constituie nicio dificultate, ?n timp ce, inteligen@a artificial', AlDnd spus, e nedeBvoltat' Nmai mult de atDt, potrivit spuselor unor cercet'tori, nici nu s&a n'scut ?nc' cu adev'rat, iar conform spuselor altor cercet'tori, nici nu este posiAil'O=n materialism, r'spunsul pentru orice fel de ?ntreAare delicat' este acestaC ECreierul este un organ foarte complex!K- Aceast' afirma@ie, din punct de vedere (tiin@ific, este aproximativ ec$ivalent' cu expresiaC EC'ile lui DumneBeu sunt misterioaseKCreierul, ?n realitate N(i ?n mod demonstraAilO, este centrul de comunicare al organismului, (i nimic altcevatimulii efectelor externe care ating organismul (i ai proceselor care decurg ?n interiorul organismului aIung la creier, (i fiecare stimul de comand' de organe porne(te din creier (i aIunge, arAitrar, oriunde ?n organism- Toate acestea nu sunt o presupunere;iecare parte a creierului are o func@ie exact'C fie accept' informa@ii, fie emite informa@ii- =n afar' de asta, creierul nu face nimic- Aceast' informa@ie nu este altceva decDt un semnal electric sau c$imicCreierul nu are o parte care ar fi capaAil' s' ?nregistreBe un fel de amintire, sau s' stoc$eBe, sau s' gestioneBe amintirile, nici s' priceap', s' analiBeBe, s' evalueBe, s' cDnt'reasc' informa@ii, s' formeBe opinii, s' planifice, s' ?nve@e (i s' ia deciBiiCreierul este un organ de comunicare, centrul de comunicare al organismului, care colecteaB' fiecare sim@ al organismului, (i prin care organismul se poate controla-

".
3enele au rolul lor foarte important ?n organism- Ele con@in planul de structur' (i de func@ionare a organismului- Deci, genetica este o (tiin@', care poate avea un rol imens ?n viitor, ?n caBul ?n care nu o vor orpima total=ns', ?n afar' de genetica (tiin@ific', exist' (i o alt' genetic'- Aceast' cealalt' genetic' este o pseudo&genetic', care suA acoperirea (tiin@ei reale, infiltreaB' minciuni ?n lume- Aceast' pseudo&genetic' este o pseudo&(tiin@', o ideologieAceast' genetic' ideologic' utiliBeaB' termenii de specialitate ai geneticii (tiin@ifice cu scopul de a face acceptate minciunile castei supreme3enetica ideologic' sus@ine c' genele determin' personalitatea unui om, oAiectivele, inteligen@a, dorin@ele (i orientarea sexual' a acestuia, cDt (i

87

culoarea preferat' a omului, parfumul s'u preferat, (i a(a mai departe, adic', practic, toate sunt determinate de geneEi Aine, exist' unele proAleme privind acest lucruUna dintre ele este faptul c' genele nu sunt ?n nicio leg'tur' cu lumea ?n care noi, oamenii, tr'im, adic' $aAar nu au, de exemplu, de existen@a culorilor, ca s' nu aduc un exemplu mai complex de atDt- 3enele nu (tiu nimic despre lume- !u sunt con(tiente deloc de existen@a lumiiCealalt' proAlem' este faptul c' genele au o func@ie, genele determin' structura (i func@ionarea de AaB' a organismului, care este influen@at' de multe lucruri, ca de exemplu, $rana, exerci@iul fiBic (i altele, adic' ?n caBul ?n care cineva nu se $r'ne(te ?n mod corespunB'tor, atunci organismul acestuia nu va fi pe deplin a(a cum ar treAui s' fie conform programului s'u geneticA treia proAlem' este faptul c' nu a v'But ?nc' niciodata nimeni o gen' ?n timp ce aceasta f'cea ceva- !iciodat'- !u a v'But nimeni pe lume o gen', care ar fi avut o influen@' asupra gDndirii unei persoane, sau asupra discern'mDntului acesteia, ca de exemplu raportul persoanei fa@' de culori4i a patra proAlem' este c'C nu exist' nici m'car un asemenea model, nu exist' nici m'car un concept vag sc$i@at, care ar explica modul ?n care genele fac pe cineva s' iuAeasc' muBica clasic', deoarece conform geneticii ideologice, gusturile muBicale sunt determinate, ?n mod natural, tot de gene;aptul c', ?n cadrul unei familii pot ap'rea similarit'@i ?n comportament, sau c' ?n cadrul unei familii, aleg mai multe genera@ii aceea(i profesie, se poate explica prin mii de al@i factori diferi@i de gene- De asemenea, genealogia, ca (i EcercetareaK rolului genelor ?n influen@area personalit'@ii, se ocup' numai cu proAaAilit'@i, ca un fel de profe@ie, (i nu cu fapte, iar prin urmare nu poate fi considerat' cercetare (tiin@ific' sau dovad' (tiin@ific'Idolul de gDnd care se ascunde ?n adDncul geneticii ideologice este o minciun', care sun' astfelC nu exist' suflet- 3enetica ideologic' ?ns'(i este un sistem de argumente, care argumenteaB' aceast' minciun', (i sus@ine c' aAilit'@ile sufletului, ?n realitate, sunt capacit'@ile genelorAsta este totul-

&.
=n istoria cercet'rii nu se poate g'si niciun cuvDnt cu privire la experimente care ar dovedi c' creierul ?(i aduce aminte de anumite lucruri sau c' gDnde(te, sau c' genele ar determina, ?n orice m'sur', personalitateaAu existat (i exist' oameni care ?n urma unor accidente, crime sau Aoli au suferit o leBiune a creierului (i au suprevie@uit, ?ns', ?n urma leBiunii, Arusc sau treptat, ?ntr&o m'sur' mai mare sau mai mic', temporar sau permanent, li s&a sc$imAat comportamentul, atitudinea fa@' de via@' sau fa@' de celelalte persoaneECercet'toriiK, care lucreaB' la confirmarea materialismului, urm'resc modific'rile comportamentale (i cele de natur' intelectual' ale acestor oameni, le compar' cu locul (i natura leBiunii cereArale, (i ?n modul acesta ?ncearc' s' deduc' ce parte a creierului este sursa c'rei func@ii intelectualeAsta este D*+ADA C*")#ET/ a faptului c' creierul dispune de capacit'@ile sufletului, adic' a faptului c' sufletul nu exist'=ns' exist' cDteva contraargumente care ne vin ?n minte, dac' facem aAstrac@ie de persuasiunea personaIelor de prestigiu88

5- Documenta@ia acestor caBuri, uneori, este uimitor de deBordonat', se ?ntDmpl' ?ntr&un mod (ocant de ne(tiin@ific, prin urmare, este inacceptaAil' pentru cercetarea (tiin@ific'6- Exist' descrieri de caBuri false, fictive, care nu s&au ?ntDmplat niciodat'.- &au tras nenum'rate concluBii rele (i pripite din descrierile de caBuri, dintre care unele con@in gre(eli logice atDt de mari, (i sunt ?n a(a m'sur' ilogice, ?ncDt ?n orice domeniu real al (tiin@ei sunt inacceptaAile (i ar fi de tot rDsul:- ConcluBiile nu au fost verificate- !u exist' niciun fel de dovad' DIRECT/, acest lucru este recunoscut (i de personaIele de prestigiu materialiste0- *amenii cu leBiuni cereArale, ?ntr&o anumit' Bon' a creierului, nu se sc$imA' ?n fiecare caB, nu ?ntotdeauna ?n acela(i mod (i ?n aceea(i m'sur'7- #eBiunea oric'rei p'r@i a trupului poate stDrni, de asemenea, o sc$imAare la fel de spectaculoas' (i de durat' ?n persoanlitate8- =n maIoritatea acelor caBuri ?n care comportamentul sau o anumit' capacitate intelectual' a unei persoane s&a sc$imAat Arusc, ?ntr&o mare m'sur', trupul nu a fost r'nit nic'ieri- Un om vioi prime(te un apel telefonic, la efectul c'ruia se nenoroce(te pe o via@' din punct de vedere psi$ic, (i va r'mDne doar o umAr' a sinelui de odinioar'* singur' veste suficient de rea sau suficient de Aun' poate stDrni o mul@ime de sc$imA'ri, care pot fi uluitor de mari, persistente pDn' la sfDr(itul vie@ii (i foarte diversificateTomografie cu emisie de poBitroni, imagistic' prin reBonan@' magnetic', megnetoencefalografie--CDteva expresii ?nsp'imDnt'tor de complicate, care ascund ec$ipamente (i procedee (i mai complexe- Acestea sunt examin'rile instrumentale ale creierului- 4i ?n ciuda complexit'@ii lor nu sunt capaAile de altceva, decDt s' arate c' ?n creier exist' o oarecare activitateAcest lucru, ?ns', l&am (tiut (i pDn' acum!ici acest lucru nu se poate considera o dovad' pentru Eafirma@ia (tiin@ific'K cum c' nu exist' suflet-

'.
)e parcursul cercet'rii (tiin@ifice a universului fiBic, ?n cele din urm', totul va deveni o lamel' suA microscop, sau un fel de suAstan@' de pudr' sau de lic$id pe fundul unei epruAete, poate ceva gaB ?n captivitatea unei Aule de sticl'J sau numere, grafice (i reBultate de testeJ sau fotografii, ?nregistr'ri audio (i video"aterialismul sus@ine c' nu exist' suflet, nu exist' DumneBeu, creierul este cel care gDnde(te (i stoc$eaB' amintirile, iar genele determin' personalitateaA( dori s' v' rog s' v' gDndi@i (i s' incerca@i s' g$ici@i ce ar treAui s' vede@i suA un microscop, pe fundul unei epruAete, ?n captivitatea unei Aule de sticl', pe o $Drtie, pe o fotografie, pe o ?nregistrare video sau audio, care ar dovedi c' nu exist' DumneBeuL au c' nu exist' sufletL au c' creierul gDnde(teL 89

au c' creierul stoc$eaB' amintiriL au c' genele v' determin' personalitateaL +' ureB distractie pl'cut' pe tot restul vie@ii dumneavoastr'!

90

!OCTRI A SU*LETULUI
A 4A)TE )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
4tim c' ?n numele #ui DumneBeu sau ?n numele anumitor Bei au fost comise nenum'rate p'cate- 4tim, de asemenea, c' prin supersti@iile n'scocite despre fantome (i alte lucruri asem'n'toare oamenii pot fi sco(i din min@iAtDt credin@a ?n DumneBeu, cDt (i credin@a ?n suflet, pot fi folosite pentru a domni asupra maselor, pentru a paraliBa gDndirea (i ac@iunile maselor=n acest caB, ?ns', treAuie s' lu'm ?n considerare (i posiAilitatea faptului c' credin@a ?n DumneBeu (i ?n suflet este un sistem de idei de manipulare exact la fel ca (i materialismul, (i nu serve(te alt scop decDt ?nfrDnarea oamenilorIar acest lucru a(a (i esteEste aAsolut adev'rat!ici aceste sisteme nu sunt diferite de materialism=ns' ?n acest capitol nu va fi vorAa despre religii, filosofii sau despre ocultism- Dac' am analiBa temeinic toate acestea, (i am ignora sus@inerile personaIelor de prestigiu, proAaAil c' niciunul dintre acestea nu ar trece testele logice- Iar verificarea (tiin@ific' sigur nu=ntreAarea este dac' sufletul sau DumneBeu sunt sau nu sunt idoli de gDndL Casta suprem' a creat filosofii, religii, ?nv'@'turi oculte, dar oare de ce a f'cut acest lucruL )rin aceste ideologii au vrut s' vDnd' oamenilor un idol de gDnd ascunsL au au luat un adev'r (i l&au voalat cu minciunile (i supersti@iile ?ntr& atDt, ?ncDt ?ntregul sistem a devenit atDt de greoi (i ira@ional, ?ncDt pDn' (i adev'rurile care constituiau AaBa au p'rut minciuniL Casta suprem' a dorit s' discrediteBe tema sufletului (i a lui DumneBeu prin religii stupide, dogmatice, fanatice, violente, str'ine de via@' (i prin alte E?nv'@'turiK spiritualeL Este timpul s' analiB'm cDteva principii, uitDnd de pietatea oarA' oAligatorie meritat' de personaIele de prestigiuCe anume ar putea demonstra existen@a sufletuluiL 4i ce anume ar putea demonstra existen@a #ui DumneBeuL

2.
Dac' un om, aparent, ?(i aminte(te numele pe care l&a purtat ?ntr&o alt' via@', sau de un domiciliu anterior, asta nu dovede(te c' exist' suflet, (i nu dovede(te faptul c' sufletul, de&a lungul timpului, sc$imA' trupurile cum oamenii sc$imA' $aineleDac' doi oameni, afla@i la mii de kilometri dep'rtare unul de cel'lalt, ?n

91

acela(i timp, deseneaB' acela(i lucru, asta tot nu dovede(te existen@a sufletuluiDac' cineva ?ncepe s' vorAeasc' Arusc, la nivel de limA' matern', o limA' pe care nu a ?nv'@at&oJ sau Arusc dispune de o preg'tire profesional' la nivel de master, ?ntr&un domeniu ?n care nu a practicat ?n via@a sa actual'J sau f'r' niciun precedent, dintr&o dat' descoper' cDteva ecua@ii matematice, care reBolv' proAleme EnereBolvaAileKJ sau f'r' nici cea mai mic' instruire prealaAil', de pe o Bi pe alta, ?ntocme(te documenta@ia de proiectare perfect' (i precis', total necunoscut' pDna la acel moment, a unei unit'@i de generare a energiei, a unui calculator, ve$icul, sau a unui motor, c$iar nu sun' r'u, dar c$iar (i acestea ar fi, cel mult, ni(te doveBi indirecte, iar a(a ceva, ?n (tiin@a real', nu poate fi acceptatAtunci care ar putea fi dovada pentru existen@a sufletuluiL "edita@i asupra acestui lucru! Ce anume ar putea demonstra faptul c' exist' sufletL Un om se afl' culcat pe masa de opera@ie, (i prive(te cum c$irurgii se ocup' cu trupul s'u- !u este r'u, ca (i o certitudine suAiectiv', personal' Nde(i, avDnd ?n vedere circumstan@ele speciale, experien@a ar merita s' fie tratat' cu reBerveO, ?ns' din punct de vedere (tiin@ific, rapoartele oamenilor ?ntor(i din moarte sunt complet inutileDe ceL Deoarece o oAserva@ie (tiin@ific' treAuie s' fie documentat', dar cum s' document'm ceva ce a fost oAservat de c'tre un om mortL * oAserva@ie (tiin@ific' treAuie s' fie un experiment- ExperimentC adic' o oAserva@ie con(tient' ale c'rei circumstan@e sunt cunoscute ?n totalitate (i e profesional documentat', pentru ca s' poat' fi repetat' oricDnd se dore(te, altundeva, alt' dat', de c'tre al@ii, (i s' se poat' asimila acelea(i experien@eDar cum (i cine va repeta un experiment pentru care treAuie s' se moar'L! 4i cum putem privi ceva, cDtu(i de pu@in oAiectiv, dac' nu const' ?n altceva decDt ?n raportul unui om despre propriile amintiriL

3.
Existen@a ?n afara corpului fiBic ar fi o dovad' pentru existen@a sufletului, ?n caBul ?n care putem produce acest fenomen ?n mod con(tient (i ?n mod deliAerat, ?n orice moment, ?n condi@ii organiBate de laAoratorDeci, dac' am inventa o procedur' prin care am putea face ca omul s' se eliAereBe de rigiditatea corpului s'u, (i s' poat' exista ?ncontinuu (i liAer ?n afara corpului s'uJ s' perceap' lucrurile din afara corpului s'u, (i nu prin organele sale de sim@J s' gDndeasc', s' ?(i aminteasc', s' decid' (i s' ac@ioneBe din afara corpuluiJ (i ?n tot acest timp, corpul s'u s' fie ?n via@', s' fie Aine, s' se mi(te, s' vorAeasc', s' efectueBe ceea ce i se cere, atunci, acest lucru ar dovedi ?ntr&adev'r c' exist' sufletEi Aine, deIa am trecut de aceast' etap'- =n anul 5>06, o serie de experimente, finan@ate cu capital privat, au dovedit, ?n modul amintit, existen@a sufletului, ?n condi@ii de laAoratorNE demn de pomenit faptul c' tot despre asta depun m'rturie (i ?nregistr'rile milenare, (i pentru c' unele dintre ?nregistr'rile timpurii redau destul de exact fenomenele experimentate (tiin@ific din 5>06, se poate vedea c', exist' cu certitudine lucruri pe care unii le numesc Ecunoa(tere pierdut'KODe atunci, s&au efectuat, peste tot ?n lume, mai multe mii de 92

experimente, documentate cu preten@ie (tiin@ific', (i care au ?n fiecare caB acela(i reBultat- N4i, Aine?n@eles, toate experimentele au fost finan@ate de c'tre persoane particulare, din propriile averi, deoarece de cDnd e lumea (i p'mDntul, doar prin experimente individuale se pot oA@ine reBultateOe poate crea o asemenea stare, pe o perioad' mai scurt' sau mai lung', ?n care omul se mi(c' liAer de corpul s'u, tr'ie(te, gDnde(te, ?(i aminte(te, ia deciBii (i ac@ioneaB', (i ?(i controleaB' corpul de la o distan@' mai mic' sau mai mare de propriul corpAceast' perioad' mai scurt' sau mai lung' se ?ntinde de la cDteva minute la cD@iva ani- NCDnd eu ?nsumi am testat aceast' metod', la prima experien@' am fost ?n afara corpului meu aproximativ o Ium'tate de minutJ la a doua experien@' aproape cinci minuteJ iar a treia oar' timp de (aiBeci de Bile ?ntregi- 4i ?ntre timp ?mi tr'iam via@a, (i m' sim@eam indescriptiAil de liAerAceast' experien@' a fost principalul motiv pentru care, ?n cele din urm', m& am ?ntors ?mpotriva castei supremeO=n timp ce dumneavoastr' crede@i c' (tiin@a este ceea ce se scrie ?n c'r@i, (i c' politica nu are nicio putere asupra (tiin@ei, nici nu v' pute@i imagina ce fel de comori au fost deIa descoperite de oameniDocumenta@ia complet' a fost oferit', ?nc' din 5>06, tuturor academiilor (tiin@ifice, universit'@ilor (tiin@ifice, revistelor (tiin@ifice, dar au refuBat to@i s' o citeasc', s' o ?nstiin@eBe, s' se ocupe cu ea sau s' o verifice! De ce au respins&oL Doar datorit' unui singur motivC sufletul nu poate fi oAiectul (tiin@ei, din moment ce Zil$elm Zundt a declarat cu atDta timp ?n urm' c' sufletul nu exist'---

4.
"ai exist' o ?ntreAare important'C cDt de relevant este faptul c' omul nu este trup, ci e sufletL ReBultatul ar fi c' oamenii s&ar teme mai pu@in de moarteL Dac' ar fi doar atDt, ar fi mult prea pu@inUn om, cDndva, pe parcursul vie@ii sale, a ?nv'@at ceva, a (tiut ceva, dar a uitat- Dac' afl'm motivul din cauBa c'ruia a uitat, omul va fi din nou capaAil s'&(i aminteasc' acel lucru, va dispune din nou de cuno(tin@a doADndit' anteriorImagina@i&v' dac' acest om uit' nu cuno(tin@a sa acaparat' de&a lungul unui an sau a dou'Beci de ani, ci cuno(tin@a sa acaparat' de&a lungul a o mie de ani, sau a un milion de ani4i imagina@i&v' c' exist' o modalitate de a ?(i reaminti de tot ce a (tiut vreodat'--*mul va deveni un matur timid, fricos, pentru c' a fost adesea speriat (i r'nit ?n copil'rie*mul va deveni maniac sexual, pentru c' acesta nu necesit' mult' minte, (i a oAservat c' ?n alt' parte nu prea va avea alte oportunit'@i)ersonalitatea noastr' nu este altceva decDt un oAicei de gDndire, un oAicei emo@ional (i comportamental- ;acem ceva, sau se ?ntDmpl' ceva cu noi, din care tragem ni(te concluBii, apoi din aceste concluBii vom deBvolta un oAicei ?n noi)e parcursul a Bece, cinciBeci, sau o sut' de ani tragem concluBii din evenimentele vie@ii noastre (i ne form'm personalitatea93

Imagina@i&v' dac' am face acest lucru pe parcursul a o mie de ani sau a un milion de ani] Imagina@i&v' cDte in$iAi@ii, cDte p'cate, cDte gre(eli putem avea! Imagina@i&v' c' pe parcursul a un milion de ani am fost umplu@i cu minciuni, c' am suferit e(ecuri, c' ne&am pierdut fiin@ele dragi sau c' pe parcursul a un milion de ani am avut parte de suferin@' (i de nedreptate! 4i dac' nu este vorAa de un milion de ani, ci de Bece milioaneL au de o sut' de milioaneL au de un miliardL Imagina@i&v' dac' ar exista o modalitate de a ne putea descotorosi de toate relele acumulate pe parcursul aceastei perioade incomensuraAile--"' ?ntreA ce am fi f'r' toate acesteaL )rin urmare, faptul c' suntem suflete sau suntem doar ni(te atomi, are o relevan@' imens'C nici nu se poate exprima ?n cuvinte-

".
Dovedirea existen@ei sufletului nu este o sarcin' grea- Dar cum am putea dovedi faptul c' exist' DumneBeuL Dar mai Aine s' nu atingem ceva atDt de ?ndep'rtat (i s' vorAim doar despre ce ar putea dovedi c' exist' ceva mai presus de $omo sapiensL )entru a ?ncepe s' medit'm asupra acestui domeniu, sau pentru a ?ncepe s'&l verific'm, ?n pimul rDnd, treAuie s' definim ce este EomulK- 4i ce este omulL Care este defini@ia (tiin@ific' a cuvDntului EomKL Ei Aine, omul nu este definit (tiin@ific=n locul acesteia exist' acele defini@ii $ilar de ne(tiin@ifice, ca de exemplu, omul este forma existen@ial' dominant' a )lanetei- Iar dac', ?ntr&o Bi, un virus extermin' rasa uman', atunci acel virus ar fi supranaturalL Dac' aAord'm via@a din perspectiv' materialist', este din start un anagaIament sortit e(ecului- )utem, ?ns', aAorda via@a (i ?ntr&un alt mod, dar pentru acest lucru, treAuie s' cunoa(tem care este sensul vie@iiCare este principala diferen@' dintre un om mort (i unul viuL Ac@iunea, a(a&iL Ac@iunea oportun', con(tient'- Un om viu, ?ntr&o oarecare m'sur', e capaAil de acest lucru, ?ns' un om mort ?n nicio m'sur'Autodeterminarea*mul viu dispune ?ntrucDtva de autodeterminareJ este capaAil de a ?(i determina, ?ntr&o anumit' m'sur', propria via@', viitorul, mediul s'u ?nconIur'torJ deci este capaAil de a percepe, are gDnduri, ia deciBii, ac@ioneaB'- #a un om mort, toate acestea lipsesc ?n totalitate)utem spune c' sensul vie@ii este g'sirea fericirii, sau ?mplinirea oAiectivelor mari, sau formarea istoriei, ori ceva asem'n'tor, ?ns', dac' compar'm un cadavru cu un om viu, g'sim o diferen@' mult mai important' decDt acestea- Un om viu este capaAil s' se gDndeasc' la ceva (i s' ?nf'ptuiasc' ceea ce a gDndit, c$iar dac' este un lucru atDt de Aanal c' ?(i ridic' mDna sau spune un cuvDnt- Un mort nu este capaAil de acestea- !u exist' via@' ?n elEsen@a vie@ii este, prin urmare, faptul c' ne st' ?n putere de a face ceva+ia@a este autodeterminareAm putea realiBa scala existen@ei, a vie@ii, a autodetermin'rii, a Efaptului 94

c' ne st' ?n putere s' facem cevaK (i am putea eviden@ia pe ea gradele de la Bero la infinit- 1ero ?nseam' lipsa total' a autodetermin'rii, lipsa total' a perceperii, lipsa total' a gDndirii, lipsa total' a deciBiei (i lipsa total' a ac@iunii, adic', pe scurtC lipsa total' a vie@ii- 1ero ar repreBenta cel mai sc'But nivel al existen@ei, autodeterminarea nul', iar infinitul ar repreBenta cel mai ?nalt nivel al vie@ii, autodeterminarea infinit', puterea infinit' de a putea face ceva)e scala vie@ii, oAiectele ar treAui s' le scriem lDng' Bero, deoarece oAiectele nu percep, nu gDndesc, nu iau deciBii (i nu ac@ioneaB', adic' nu dispun ?n nicio m'sur' de ele ?nseleC doar exist'- =n oAiecte nu exist' via@')e scala vie@ii, plantele ar treAui s' le scriem lDng' unu, imediat deasupra oAiectelor- )lantele sunt capaAile de o autodeterminare minimal', (tim c' au o anumit' percepere, nu sunt indiferente fa@' de influen@e, simt durere, exist' lucruri care le sunt mai favoraAile (i exist' lucruri care le sunt mai pu@in favoraAile- )e scal', aceasta este o nou' calitate, este cel mai sc'But grad al autodetermin'rii, dar este deIa o autodeterminare real')e scala vie@ii, la doi putem scrie animalele- Animalele dispun de mai mult' autodeterminare decDt plantele, astfel, ?n animale exist' mai mult' via@', c$iar dac' anumite tipuri de plante sunt mai reBistente la anumite influen@e decDt unele animale#a om, apare, din nou, o nou' calitateC con(tiin@a#a animale nu vedem nici m'car urma con(tiin@ei- Animalelor le lipsesc complet cercetarea, ?n@elegerea, dorin@a (i nevoia de a progresaC nicio specie de animal nu a deBvoltat filosofii, religii, (tiin@', art', te$nologie, sau un fel de Cale, pe care umAlDnd, ar putea oA@ine o stare existen@ial' mai Aun', (i nu a produs nimic, cu aIutorul c'ruia ar fi capaAil de a&(i st'pDni mediul- AvDnd ?n vedere (i acest lucru, luDnd ?n considerare propor@ionalitatea NneeliminDnd niciun pic de egosimOC dac' am scris animalele la num'rul doi, atunci ar treAui s' scriem oamenii la o sut'#a un cap't al scalei se g'sesc oAiectele, ca simAoluri ale lipsei de via@', sau ale lipsei autodetermin'rii, iar la cel'lalt cap't se g'se(te DumneBeu, simAolul autodetermin'rii infinite, simAolul vie@ii ve(nicee spune c' DumneBeu e omniscient (i omnipotent, iar acest lucru este o condi@ie de AaB' necesar' pentru autodeterminarea nelimitat'J din acest motiv, DumneBeu are o natur' total diferit' de cea a oAiectelor, dar nu total diferit' de cea a plantelor, a animalelor (i a oamenilor, deoarece aceste forme existen@iale deIa dispun ?ntr&o anumit' m'sur' de autodeterminareBine?n@eles, nu eu am fost primul din istorie care a gDndit a(a- Au f'cut&o deIa nenum'ra@i filosofi (i o pute@i face (i dumneavoastr' Nsau deIa a@i (i f'cut&oO, (i pentru asta, nu este necesar altceva decDt o simpl' minte de cioAanA(a ar ar'ta existen@aL A(a ar ar'ta via@aL AtDt de dispropor@ionatL Ar fi atDt de $aotic' naturaL unt oAiectele, plantele, animalele, oamenii (i DumneBeuL Ar fi doar atDtL

95

&.
=ntre plante (i animale nu exist' o diferen@' prea de mare ca s' putem spune c' treAuie s' existe o form' existen@ial', necunoscut' de noi, care se afl' ?ntre cele dou' Nde(i, nu putem exclude posiAilitatea eiO=ns' ?ntre oameni (i animale diferen@a este destul de semnificativ', nu ar fi, deci, logic' ipoteBa c' ?ntre om (i animal ar treAui s' existe unele tranBi@iiL 4i ce se ?ntDmpl' cu omul (i cu DumneBeuL Ce se ?ntDmpl' cu distan@a imens' dintre om (i DumneBeuL Ar fi goal'L Autodeterminarea con(tient' nu are gradeL Desigur, nu m' pot pronun@a cu privire la DumneBeu, deoarece nu (tiu ce ar putea dovedi, (tiin@ific, existen@a #ui- Dar supranaturalitatea este cDt se poate de demonstraAil'=n om exist' atDta via@', omul dispune de o atDta autodeterminare, dar evident c' exist' (i mai mult' autodeterminare de atDt"iturile sunt pline de astfel de creaturi- 4i dac' nu ne uit'm la proAaAilele lor fapte (i exterior exotic, ci la m'sura autodetermin'rii lor, atunci nu le vom mai privi cu atDta nep'sareDe exemplu, pentru un vampir, cDteva piedici umane nu repreBint' piediciDe exemplu, trupul s'u nu ?mA'trDne(te- !u ?i poate d'una un glon@ comun- =n anumite circumstan@e, care omului ?i sunt fatale, un vampir ?nc' mai poate s' perceap', s' gDndeasc', s' ia deciBii (i s' ac@ioneBeAcesta este, deci, o stare supranatural'!u vreau s' spun prin asta c' legendele despre vampiri sunt adev'rate Nde(i, nu le pot demonta pe toateO, dar cDteva lucruri din ele, se pare c' sunt aAsolut posiAileN=n paranteB' a( nota cDteva gDnduri ?n leg'tur' cu mitul vampirilor- =n primul rDnd, nu eu l&am invetat, (i pe parcursul celor dou'Beci (i cinci de ani, petrecu@i ?n serviciul castei, nu am avut nicio treaA' cu acest mit- =n al doilea rDndC nu cred ?n vampiri, (i din cDte (tiu, nici nu m&am ?ntDlnit vreodat' cu vreun vampir- Doar am petrecut o perioad' destul de lung' cu n'scocirea unor minciuni, (i recunosc munca castei supreme"itul vampirilor & ?n forma ?n care este cunoscut ?n cultura occidental' & este un Aasm cre(tinAtDt (i nimic mai multAcest mit este reclama unei religiiDe unde poate s' provin'L Ce AaB' poate aveaL Ei Aine, la aceste ?ntreA'ri nu a( dori s' r'spund- Dar r'spunsul meu nici nu ar fi prea importantImportant e faptul c' casta suprem' a creat, ?n fiecare epoc', (i pe orice teritoriu, cDteva modele negative- Dac' doreau s' scape de cineva, sau pur (i simplu au dorit s' produc' pu@in' confuBie, atunci au declarat despre o persoan' sau mai multe, cu aIutorul unui prestigiu imens, c' ei repreBint' inamicul, (i s&a eliAerat Iadul+r'Iitoare, vampir, evreu, terorist, comunist, reac@ionar--Casta suprem' a fost, ?ntotdeauna, generoas' ?n crearea modelelor negative (i ?n alimentarea conflictelor96

'.
R'spunsul la ?ntreA'rile ridicate la ?nceputul acestui capitol este acestaC casta suprem' a luat un adev'r (i l&a tratat ca pe un idol de gDndC a creat ?n Iurul adev'rului o ideologie Nreligie, filosofieO, care a fost ?n totalitate o minciun', iar astfel a Eadus ?ntr&o lumin' reaK adev'rul ascuns din adDncimeA discreditat tema sufletului (i a lui DumneBeu#e&au transformat ?n supersti@ii, ?n ira@ionalism, le&au f'cut str'ine de via@'Cu alte cuvinteC au f'cut din ele o povar' pentru oameniufletul, ini@ial, a ?nsemnat c' esen@a omului este ceva nemuritor, atemporal, independent de universul fiBic#a ?nceput, DumneBeu nu ?nsemna un tiran cu puteri imense, ci numai acea certitudine a omului c' deBvoltarea este posiAil'CuvDntul DumneBeu ?nsemna infinit- C' exist' cale spre mai sus=n Borii CiviliBa@iei, a tr'it atDt de puternic ?n oameni certitudinea cum c' ei sunt suflete, (i c' exist' (anse pentru deBvoltare, ?ncDt casta suprem' nu a avut alt' alternativ' decDt o campanie de discreditare ?ntins' pe o perioad' foarte, foarte lung' de timp4i de ce a fost atDt de important s' se aIung' la materialismL Deoarece cDt timp omul a creBut c' exist' suflet, (i c' exist' cale spre mai sus, casta suprem' nu s&a putut sim@i ?n siguran@', pentru c' se putea ?ntDmpla oricDnd ca cineva s'&(i dea seama de ceva, sau s' descopere ceva=n CiviliBa@ie, primul monopol a fost sufletul (i DumneBeuA ?nceput cu religii agresive, care au ucis pe toat' lumea, care s&au ?ncumetat s' se opun' dogmelor- Apoi, cea mai recent' dogm' a afirmat direct c' nu exist' sufletDe&a lungul ?ntregii istorii, cel mai mare taAu a fost cercetarea sufletului- =n fiecare er' acest demers a fost pedepsit cu moarteaCDnd casta suprem' a ?nceput s' ?nlocuiasc' religiile, a l'sat s' intre ?n lume, poate, cea mai mare realiBare a gDndirii disciplinate, care nu este altceva decDt metodologia cercet'rii (tiin@ifice- Acest lucru a permis deBvoltarea te$nologieiCasta a l'sat s' intre te$nologia ?n lume, lucru ce a p'rut o adev'rat' minune ?n oc$ii oamenilor ?ndoAitoci@i de supersti@ii, apoi cu aIutorul unei imense munci de propagand' au ?nceput s' omogeniBeBe te$nica, (tiin@a (i materialismulA(a au discreditat sufletul, (i a(a au convins oamenii s' ?(i nege propria natur', adic' s' accepte materialismul"etodologia cercet'rii (tiin@ifice este adecvat' pentru cunoa(terea realit'@ii!u treAuie s' se cread' ?n nimic pentru acest lucru- Cu aIutorul acestui instrument se poate g'si (i se poate cunoa(te orice ce exist'Inclusiv sufletulInclusiv DumneBeuTocmai din acest motiv, ?n Biua de aBi, sufletul (i DumneBeu sunt un taAu aAsolut mai mare decDt au fost vreodat'Despre suflet se spune c' nu exist', iar despre DumneBeu c' apar@ine domeniului privat al religiei, iar (tiin@a nu =l poate cerceta pe DumneBeuAsta se nume(te Eocrotirea sfin@eniei religieiK97

Dar de fapt nu esteEste doar protec@ia unei supersti@ii)rotec@ia r'm'(i@elor vec$iului sistem"etodologia cercet'rii (tiin@ifice a f'cut posiAil' deBvoltarea te$nologic', care a creat acea te$nologie, cu aIutorul c'reia casta suprem' poate r'spDndi orice ?n doar cDteva secunde, prin care pot @ine pe oricine suA supreveg$ere, (i cu care ar putea (terge umanitatea de pe $art' ?ntr&o singur' BiDeBvoltarea te$nologic' este numit' DE1+*#TARE, iar omul a primit T+, computer, avion (i vopsea de p'r, dar ?n sc$imA, a treAuit s'&(i uite sufletul=n materialism nu exist' nimic care poate fi cercetat sau care ar merita s' fie cercetat- Aceast' viBiune despre lume nu con@ine !ICIU! adev'rAstfel, casta suprem' este ?n siguran@'Acesta este motivul pentru care atac atDt de mult materialismul ?n aceast' carteufletul (i DumneBeu nu sunt ?ntreA'ri religioase, nu este o c$estiune de credin@', ci este cel mai important domeniu al cercet'rii!u pot exista taAu&uri pentru (tiin@'-

98

%ARELE CO$%AR
A *)T )RE1ECEA #EC,IE DE )RE #U"E

1.
*riunde ne&am afla, suntem mereu undeva (i ne ?ndrept'm mereu spre ceva- =ntre cele dou' puncte N?ntre locul unde suntem (i @elul nostruO se g'se(te un drum, pe care treAuie s'&l parcurgem ca s' ne atingem @elul)e acest drum, pa(ii sunt faptele noastre (i nu vorAele noastreAlcoolicul care repet' ?ntruna c' se va l'sa de A'ut, dar care oricum nu se aAine de la A'utur', nu o s' scape de acest viciu, deoarece faptele sale nu ?l duc spre sc$imAare!u cuvintele conteaB', ci fapteleCe @el ?ndep'rtat ?i determin' pe oameni s' fac' ceea ce facL Este atDt de u(or de a vedea spre ce fel de stare ne ?ndrept'm, dar este cu atDt mai dificil de a realiBa c' acesta este ?ntr&adev'r traseulDumneavoastr' ce crede@iL Uita@i de planurile (i de speran@ele men@ionate, deoarece nici cuvintele, nici speran@a nu sunt pa(i pe drum- )rivi@i numai faptele- Ce preBice@i, ce se va ?ntDmpla cu noi, omenireaL Crede@i c' va disp'rea infac@iunea ?ntr&o Aun' BiL A(a, de pe o Bi pe altaL Ce crede@iC vor fi ?n viitor conflicte interna@ionale, r'BAoaie locale, revolte, foamete, pandemiiL Crede@i c' ne mai putem a(tepta la un alt r'BAoi mondialL Ce preBice@i cu privire la terorismL Crede@i c' ?n viitor se vor utiliBa, undeva, arme de distrugere ?n mas', ?mpotriva popula@ieiL * s' aIungem ?n punctul ?n care nu o s' ne mai amenin@e nicio Aoal'L =n opinia dumneavoastr', se va instaura ?ntr&o Aun' Bi pacea gloAal'L Uita@i speran@a, cuvintele, ?ncrederea, (i oAserva@i doar ?n ce direc@ie ne duc ;A)TE#E! Ei Aine, ?ncotro ne ?ndrept'm, care e traseulL

2.
Trecutul a fost urDt, murdar de sDnge, ?ntunecat (i crud- )reBentul nostru este exact la fel- !umai viitorul nostru este total diferit- +iitorul spre care ne ?ndrept'm va fi cum nu a mai fost vreodat'Dac' nu pute@i vedea, atunci v' spun euC viitorul nostru este scufundarea!u precum Atlantida, nu metaforic vorAind, dar nici ?n sens fiBicAceast' scufundare ar fi cu adev'rat un nimic! !u se vor scufunda ora(e, @'ri, insule (i continente, ci noi ?n(ine, oamenii4i undeL uA om!u provenim din faun', ci ne ?ndrept'm spre faun'- 4i ne afl'm doar la un pas de ea-

99

Dac' privi@i numai faptele (i uita@i orice altceva, atunci pute@i vedea c' violen@a va face parte integrant' din via@a noastr' (i mai mult decDt pDn' acum- Infrac@iunea se va multiplica- )ropor@ia tipurilor de infrac@iune se va sc$imAa, dar ?n ansamAlu, infac@ionalitatea va fi mult mai mare decDt este acume vor sc$imAa (i caracteristicile r'BAoiului- +or fi o mul@ime de r'BAoaie localeC de mici dimensiuni (i mari de o scar' atDt de larg', a c'ror dimensiune se va apropia de dimensiunea r'BAoiului mondial4i va fi (i R'BAoi "ondial)rivi@i faptele, eludDnd total cuvintele, (i atunci ve@i putea vedea c' se apropie-

3.
Tactica de r'BAoi conven@ional' este lupta dintre armate- R'BAoiul (i tensiunea de r'BAoi au distras aten@ia, gDndurile (i sentimentele a miliarde de oameni, (i au determinat o mare parte a faptelor lorAcum se apropie o form' complet nou' a r'BAoiuluiAcest r'BAoi va fi adus de lupta ?mpotriva terorismului interna@ional, (i va fi un r'BAoi, ?mpotriva c'ruia nu va putea lupta nicio armat'A@i v'But vreodat' Belfastul (i Ierusalimul, ?n momentul ?n care a iBAucnit cu adev'rat uraL A@i putut vedea scene la televiBor despre atacurile stradale dintre irlandeBi (i Aritanici, sau dintre palestinieni (i israelieni, peste tot, cu orice fel de arm', atacDnd pe nea(teptate cu o for@' cople(itoare- Acesta este r'BAoiul de g$eril'e apropie un r'BAoi mondial de g$eril'55 septemArie (i surparea Zorld Trade Center&ului a fost doar sunetul pistolului care a dat startule vor purta r'BAoaie de g$eril' ?n fiecare ora(, de la "oscova pDn' la Bucure(ti, de la Belgrad pDn' la #ondra, de la !eR [ork pDn' la #os Angeles, de la %dne% pDn' la TokioEi Aine, acesta este viitorul nostru ?n ceea ce prive(te violen@a-

4.
)rivi@i economia- )rivi@i legile care reglementeaB' industria (i inten@iile politice- =ncotro arat' eleL =n acest moment, dispunem de T*ATE doveBile necesare s' (tim c'C industria (i ma(inile, sau centralele electrice pe AaB' de petrol d'uneaB' mediului, iar dac' asta nu se sc$imA', potrivit c$iar (i celor mai optimiste estim'ri, dup' 6&.<< de ani, suprafa@a )'mDntului va fi nelocuiAil'4i ce se ?ntDmpl'L e discrediteaB' savan@ii EpapagaliK, se discrediteaB' activi(tii (i organiBa@iile de protec@ia mediuluiJ nu se accept' (i nu se respect' normele necesare, spunDnd c' interesul economiei nu permite sc$imA'ri ?n industrieAnumite )ersonaIe de )restigiu "ari au declaratC moartea umanit'@ii este interes economic4ti@i c'C potrivit viBiunii materialiste nimic nu are nicio consecin@'-

100

"aterialismul, ?n cele din urm', va elimina totul, nu vor fi filosofii, nu vor fi religii- *amenii vor deveni ni(te sclavi ascult'toriJ nimeni nu va mai avea visuri, nimeni nu ?(i va mai imagina o lume liAer', pentru c' nu va fi nimeni ?n starea aceea, ?ncDt s'&(i imagineBe un astfel de lucruA(eBa@i&v' comod, ?nc$ide@i oc$ii, relaxa@i&v' (i imagina@i&v' o specie total Ecalm'K, deta(at', indiferent', aAsolut inapt' de a gDndi (i de a ac@iona;rumos, a(a&iL Dup' casta suprem', da-

".
;aptele conduc spre un viitor ?n care materialismul va domina total lumea- Acum cunoa(te@i deIa exact fiecare teB' a viBiunii materialiste & imagina@i&v' unde ne va duce acest lucruingura viBiune despre viitor pe care ne&o ofer' materialismul este moartea+' na(te@i, merge@i la (coal', munci@i, mDnca@i, dormi@i, face@i dragoste, ?mA'trDni@i (i muri@iAsta este T*T ce v' a(teapt', conform viBiunii materialisteAceast' viBiune este atDt de ira@ional' (i periculoas', ?ncDt simpla credin@' ?n ea v' distrugeDac' moartea este o gogori@' invinciAil', atunci nimic nu are sens, (i atunci de ce nu am face orice ne trece prin minteL De ce s' nu ne distrugem s'n'tatea, de ce s' nu fim imorali, de ce s' nu ne ucidem semeniiL De ce s' nu ne pierdem min@ile completL Dac' moartea este invinciAil', atunci nu mai r'mDne altceva decDt experien@a momentuluiIar dac' ?ntr&o Aun' Bi, devenind apatici din cauBa ?nfrDngerii, vom dori s' viol'm copiiL au s' ne disec'm de viu propriii copiiL au pe mamele noastreL au pe ta@ii no(triL De ce nuL !u este total indiferent, din moment ce nu exist' nimic altceva ?n afara dispari@ieiL Iar dac' am aIuns pDn' ?n acest punct, de ce ne&am opriL De ce nu am produce un r'BAoi imensL De ce nu am implementa fiecare arm' de care dispunemL Arme nucleare, arme c$imice, arme Aiologice--- Dac' ac@ion'm Aine, vor muri miliarde de oameni- Asta va fi o petrecere cu adev'rat reu(it'! 4i, eventual, am putea face o AomA', una mult mai mare decDt cele de pDn' acum- ' spunem, s' fie 5 teraton' . (i s' fie o AomA' cu $idrogen, sau AomA' antimaterie, pe care dac' le declan('m, se crap' scoar@a terestr'- E$, acelea vor fi timpurile cu adev'rat frumoase! "agma vulcanic' va erupe, vulcanii vor vopsi cerul ?n ro(u! Devenim atDt de neAuni suA influen@a materialismului, care const' ?n ?ntregime ?n minciuni! Iar ?ntr&o Aun' Bi & care, cu trecerea anilor, poate ?ncepe, mai mult ca oricDnd, ?n orice diminea@' & lumea se va surpa4i va veni noua epoc' primitiv'Cine (tie a cDta oar'---L Ei Aine, acesta este acel viitor, la a c'rui realiBare am lucrat timp de
3

*eraton: o bomb cu o putere explo+iv, aproximativ, de o sut de milioane de ori mai mare dec$t bombele atomice aruncate de la ,iros(ima !i -a%asa.i

101

dou'Beci (i cinci de ani, (i la a c'rui realiBare, casta suprem', cu ?ntregul s'u aparat, lucreaB' ?nc' (i ?n acest moment-

RESPO SABILITATEA !U% EAVOASTR

102

U#TI"A #EC,IE DE )RE #U"E

1.
Acesta este ultimul (i totodat' cel mai important capitol al c'r@ii- =n caBul ?n care califica@i drept stupiBenii toate capitolele anterioare (i le respinge@i, dar lua@i ?n considerare acest capitol, atunci aceast' carte (i&a atins scopul-

2.
Care este ultima lec@ie despre lumeL ResponsaAilitatea dumneavoastr'- Cu alte cuvinte, ultima lec@ie este faptul c' via@a dumneavoastr' se afl' ?nc' tot ?n mDinile dumneavoastr', (i lumea poate fi sc$imAat'Este posiAil ca tot ceea ce v&am spus ?n aceast' carte s' v' fi Aulversat, (i s' v' fi determinat s' aIunge@i la concluBiaC Eatunci ce sens ar avea oriceKL Cine dispune de suficient' putere ?ncDt s' se poat' confrunta cu casta suprem'L Cine ar fi capaAil s' str'pung' armata personaIelor de prestigiu, s' se eliAereBe din pDnBa trucurilor economice, s'&(i eliAereBe mintea de suA efectul minciunilor (i s' supravie@uiasc' violen@ei, aceasta ?nsemnDnd legile, r'BAoiul (i infrac@ionalitateaL CineL +' spunDumneavoastr'-

3.
=n ultim' instan@', ?nc' mai exist' acordul nostru, pe care l&am staAilit la ?nceputul c'r@iiDac' dori@i, considera@i&m' lini(tit neAun, spune@i&mi c' mint, c' delireB, sau ceea ce crede@i de cuviin@')Dn' la urm' cum a( putea dovedi c' ceea ce am scris este adev'ratL E o ?ntreAare Aun'- Iar r'spunsul este mult prea simpluC ?n mod direct, cu nimic- !u v' pot preBenta o dovad' direct'- Dovad' indirect', ?ns', daC sunt acolo toate (tirile din mass&media, toate evenimentele din lume- =ns' doveBile indirecte, din punct de vedere (tiin@ific, nu valoreaB' nimicDeciL Ce reBult' din toate acesteaL Doar atDtC c' avem ce vorAi doar pe plan teoretic, c'ci nici aceast' carte nu este altceva decDt o colec@ie de ?n(tiin@'ri, 4I !U * C*#EC,IE DE ;A)TEDin orice ung$i am privi, aceasta este doar o carte (i nu dovede(te mai mult decDt c' exist' limA', exist' scris (i exist' tipar- AtDta tot, nimic mai mult-

103

Deci, poate c' paginile anterioare v&au tulAurat degeaAa- )oate c' nu este adev'rat nici un cuvDnt din ce am spus- De ce ar fiL Dar de ce nu ar fiL )ute@i vedea c' ?n momentul ?n care dep'(i@i sfera experien@elor personale, ?n clipa ?n care se ive(te un suAiect pe care nu&l pute@i verifica, sau a c'rui verificare s&ar lovi de extrem de multe dificult'@i, v' afla@i pe teren alunecos, unde nu ave@i prea mult' (ans'Deoarece pute@i fi manipulat, (i sunte@i manipulat4i ?nc' ?n a(a m'sur', ?ncDt nici nu v' pute@i imagina+&a@i Alocat ?ntr&un aluat fr'mDntat din adev'ruri par@iale (i minciuniAcest aluat e consistent, se formeaB' de mii de ani, se suprapun noi (i noi straturi peste el, (i este indescriptiAil de opacAcest aluat nu poate fi demontat!u poate fi comprimat!u exist' o minte atDt de sprinten', nu exist' o asemenea logic' de fier, care nu s&ar ?mpiedica de elExist' o singur' solu@ieCunoa(te@i legenda nodului gordianL olu@ia o g'si@i ?n ea-

4.
=n Audism, starea spiritual' suprem' se nume(te Budd$a- tarea suprem' de dinaintea acesteia se nume(te Bod$isattva*dat' am vorAit cu un Bod$isattva, care mi&a explicat ce a realiBat- A spus c' nu se identific' cu propriul s'u corp, cu amintirile (i gDndurile sale, doar cu con(tiin@a saJ este total indiferent ce a fost ?n trecut, este total indiferent ce simte (i ce gDnde(te, nu are niciun efect asupra lui- A spus c' ori (tie ceva, ori nu (tie nimic, iar despre ceea ce nu (tie, nu ?(i formeaB' o opinie!u ?(i formeaB' o p'rere despre ceea ce nu (tie--t'tea ?n fa@a mea un om, care a numit cunoa(tere ceea ce a experimentat personal, iar ceea ce nu a experimentat nu a numit nicicum (i nu (i&a format o opinie despre acel ceva, nu (i&a format nicio idee!u (tia ce form' are )'mDntul, (i nici nu avea o imagine despre forma )'mDntului- !u (tia cDt de larg este *ceanul Atlantic, (i nu avea nicio idee despre cDte mii de kilometri ar putea aveaAcest Bod$isattva a fost cea mai liAer' fiin@' pe care am v'But&o vreodat' ?n via@a meaEl a fost un om asupra c'ruia casta suprem' nu avea putere!iciun personaI de prestigiu din lume nu l&a putut convinge asupra niciunui lucru!u l&au putut prinde nicicumA ?nvins istemulingur, f'r' arme-

".

104

4tiu exact ce nivel de disciplin' este necesar, dar nu exist' o alt' metod' ca dumneavoastr' s' v' eliAera@i de constrDngerea celei mai puternice c'tu(eC treAuie s' aplica@i o regul' care sun' astfelC nu alc'tui@i o p'rere despre ceva ce nu cunoa(te@iDe acest lucru nu sunt capaAili nici maIoritatea arti(tilor, filosofilor, sau a oamenilor de (tiin@'- !ici nu ?(i dau seama c' faAric' ?ntruna p'reri, ca ni(te ma(iniAceste ma(ini treAuie opriteAceasta este singura dumneavoastr' (ans' ?mpotriva castei supremeDac' ?ncerca@i cu orice altceva, e foarte sigur c' ve@i c'dea ?n capcana lorAcest lucru e inevitaAil-

&.
Dreptul este capaAil de lucruri foarte interesante- CuvDntul ?n sine ?nseamn' EliAertateK- Dar, totu(i, pare c' ar ?nsemna contrariulunte@i liAeri s' face@i ceea ce ave@i dreptul!u pute@i ?nf'ptui nepedepsit ceea ce nu ave@i dreptul Dreptul se AaBeaB' pe lege, iar legile au fost alc'tuite, acceptate (i impuse de c'tre oameni- )ot s' scriu orice vreau ?n aceast' carte- #iAer, f'r' nicio restric@ie- )Dn' cDnd nu utiliBeB numele unor oameni concre@i, (i pDn' cDnd nu scriu nimic nefavoraAil despre ei, nu m' poate ataca nimeni din punct de vedere legal=ns', dac' ?ncep s' scriu despre ce a@i putea face ?mpotriva castei supreme, despre cum se poate TR/I ?n aceast' lume N?n sistemul castei supremeO, (i cum se poate r'sturna puterea castei, a( putea aluneca u(or ?n acea categorie, iar cineva cu instrumentul dreptului m&ar ataca, (i aceast' carte ar fi interBis'Din cauBa aceasta, aici (i acum v' pot spune doar atDt c' exist' o solu@iee poate tr'i ?n condi@ii de siguran@' ?n aceast' lume, ?n acest I TE", (i v' pute@i ridica deasupra luiCum L C'uta@i pe internet- Acolo ve@i g'si r'spunsul- unt Andan Sulius M Duncan $elle%, (i dac' m' c'uta@i, ve@i g'si instrumentele-

'.
=n limitele legii, v' pot transmite doar cDteva sfaturi pe care le pute@i urma, dac' dori@i, dar pe care le (i pute@i respinge dup' voia (i discern'mDntul dumneavoastr'5- !u v' forma@i o p'rere despre lucrurile pe care nu le cunoa(te@iDac' o face@i, sigur ve@i c'dea ?n capcana castei6- 3'si@i acel lucru care v' intereseaB' cu adev'rat, (i care poate fi ?n Aeneficiul lumii, (i ?nsu(i@i&vi&l la nivel de master.- Explora@i te$nici, prin care ?nv'@a@i gestionarea stresului, (i nu intra@i ?n conflictele oferite-

105

:- C'uta@i metode prin care v' pute@i deBvolta spiritul, (i deveni@i exper@ii acestor metode0- C'uta@i c'i (i r'spunsuri noi7- C'uta@i solu@ii alternative pentru reBolvarea proAlemelor dumneavoastr'8- #'sa@i deoparte motivele (i speran@ele dumneavoastr', (i analiBa@i ?ncotro v' duc faptele- Dac' nu v' place traseul, sc$imAa@i&v'2- !u lua@i drept etalon EpoBi@ia oficial'K- ;iecare om inventeaB' (i creaB'- =n guverne, ?n academiile (tiin@ifice (i ?n alte organiBa@ii nu stau ni(te Bod$isattva- tau oameni care sunt expu(i ?n aceea(i m'sur' influen@ei castei, ca (i dumneavoastr'>- Crede@i ceea ce vede@i- ' ave@i suficient' ?ncredere de sine, ?ncDt s' analiBa@i dumneavoastr' ?n(iv' lucrurile, (i s' nu accepta@i afirma@iile altora5<- 3'si@i&v' propria dumneavoastr' lume- )oate c' nu tr'i@i ?n mediul potrivit pentru dumneavoastr' (i acest lucru este responsaAil pentru miile de erori (i de e(ecuri--3Dndi@i&v'C Elvis )restle% a fost Regele, dar ce s&ar fi ales din el ?ntr&un mediu, unde unica m'sur' a valorii umane este cD@i copaci poate s' taie cineva, sau cDte goluri poate marcaL Ei Aine, ?ntr&o asemenea lume, ar fi fost un nimeni, nu Regele)oate c' dumneavoastr' nu tr'i@i ?n lumea ?n care este apreciat ceea ce (ti@i dumneavoastr'C ceea ce sunte@i dumneavoastr'- )orni@i (i c'uta@i&v' c'minul adev'rat55- !u urm'ri@i (tiri la T+, nu asculta@i (tiri la radio (i nu cti@i (tiri din Biare- Ele exist' doar pentru a v' produce confuBie sau pentru a v' Aulversa56- !u premia@i exemplele rele- !u cump'ra@i (i nu asculta@i discurile acestor oameni, nu viBiona@i filmele acestor oameni, nu citi@i scrierile unor asemenea oameni, care nu arat' un exemplu Aun prin modul lor de via@', (i care nu transmit un sistem de valori s'n'tos5.- !u v' $aBarda@i ?n datorii- Aceasta este o capcan' prin care au ?nroAit miliarde de oameni5:- !u ?nc'lca@i legea- Dac' o face@i, v' m'nDnc' de viu- =n caBul ?n care legisla@ia unei @'ri este insuportaAil' pentru dumneavoastr', merge@i ?ntr& o alt' @ar')'mDntul este casa dumneavoastr' adev'rat'- )e aceast' )lanet' toate sunt de nivel gloAal, (i fiecare lucru ?l prive(te pe fiecare om50- Cutreiera@i lumea&n lung (i&n lat, pentru c' nu pute@i cunoa(te decDt ceea ce a@i v'But cu propriii oc$iDin mass&media nu primi@i cuno(tin@e, ci doar ?n(tiin@'ri- !u amesteca@i aceste dou' lucruri-

EPILO#
106

1.
Ca (i mincinos profesionist al castei supreme, nu am tr'it o via@' mona$al'- !u m&am ?nc$is ?ntre Bidurile groase ale unui Aunc'r suAteran- Era oAligatoriu s' m' ?ntDlnesc cu oameni, deoarece, ca manipulator de cDmp de lupt' ce eram odinioar', treAuia s'&mi testeB ideile pe viu, oAservDnd orice reac@ie minor', analiBDnd temeinic fiecare efect=n vara anului 6<<6, pe cDnd credeam ?nc' din toat' inima c' omenirea treAuie oprimat', deoarece f'r' Iug ar fugi ?n moarte, am lucrat la o ideologie, al c'rui @el a fost impunerea ?n societate a unui idol de gDnd, care a sunat astfelC E+iitorul este democra@ia strict'K- EDemocra@ia strict'K este o dictatur' aparent democra@ie, ?n care exist', de exemplu, alegeri, dar ?n acela(i timp personalitatea este oprimat' totalN* ideologie este ceva foarte complex- Unele p'r@i ale sale se refer' la cet'@enii comuni, alte p'r@i la politicieni, alte p'r@i la solda@i, alte p'r@i la capitali(tii mari, (i a(a mai departe- ;iecare strat social (i fiecare profesie influent' prime(te alte (i alte minciuni, alt (i alt sistem de argumente-O =n vara anului 6<<6, am staAilit o ?ntDlnire cu un colonel pensionat, care a luptat ?n cel de&al Doilea R'BAoi "ondial, cDt (i ?n R'BAoiul din +ietnam- A primit o mul@ime de decora@ii, a fost un erou de r'BAoi adev'rat, care nu se temea nici de om, nici de diavol, iar ?n civil e un gentleman impecaAil- Am vrut s' testeB pe el una dintre minciunile ideologiei mele aflate ?n formare- )entru a oA@ine sunetul fundamental ?ntre noi, am min@it despre mine c', ?nc' pe vremea aceea, ?n tinere@e, am servit ca voluntar ?n +ietnam, unde am experimentat ororile r'BAoiuluiDesigur, m&am preg'tit temeinic din +ietnam, cDt (i din alte r'BAoaieAm citit o mul@ime de documente despre tem', m&am uitat la Beci de mii de fotografii, (i am petrecut, cel pu@in o sut' de ore cu studierea ?nregistr'rilor video contemporane- Am folosit filme artistice cDt (i romane pentru a&mi putea staAili rolul=n Biua ?n care m&am sim@it complet preg'tit pentru ?ntDlnire, plimADndu& m' pe strad', am oAservat ?n vitrina unui magaBin cDteva Iocuri video (i era printre ele unul ?n care ac@iunea se petrecea ?n cel de&al Doilea R'BAoi "ondial- "' gDndeam s'&l ?ncerc, poate m' va aIuta s' m' pot transpune (i mai Aine ?n situa@ieColonelul a fost un om foarte puternic- =n pofida vDrstei, mintea sa era sprinten' ca argintul viu, (i era aproape la fel de suspect ca (i mine- "&a creBut c' am fost soldat, m&a creBut (i c' am luat parte la r'BAoi, dar nu m&a creBut c' am participat la nenum'rate misiuni periculoase (i c' am experimentat iadul r'BAoiului, deoarece & a Bis a(aC & Enu sunt tip din acelaK)e parcursul conversa@iei noastre, colonelul m&a ?ntreAat care a fost cea mai teriAil' amintire de r'BAoi a mea- Iar eu i&am r'spuns c', accidental, mi&am ucis un prietenColonelul a iBAucnit Bgomotos ?n plDns, (i a m'rturisit c', ?n F:0, ?n Berlin, (i&a ucis (i el, accidental, un prietenIar eu, cu oc$ii str'lucitori de lacrimi, i&am povestit cum am aIuns pDn' la tran(ee ?n focul de mitralier', cum fugeam ?ncovoiat prin noroi, cu o

107

caraAin' "&57 ?n mDn', (i cum am tras o serie de ?mpu(c'turi ?n paBnicul g$emuit acolo, cDnd am intrat ?ntr&una dintre curAele tran(eei sinuoase, lungi de kilometri, deoarece am creBut c' e un soldat nord&vietnameB, dar cDnd mi& am revenit, am realiBat c' era prietenul meuDin acel moment colonelul Ea mDncat din palmele meleK, s&a desc$is fa@' de mine, iar eu am putut testa miniciuna, pe care am inventat&o pentru convingerea ofi@erilorDe(i, nimic din toate acestea nu mi s&a ?ntDmplat- !iciodat' nu am luat parte la r'BAoi- De fapt, nu am fost nici m'car soldat Nde(i, am primit instruireO- Doar m&am Iucat cu un Ioc video despre al Doilea R'BAoi "ondial, (i m&am transpus foarte Aine ?n situa@ie, l'sDnd s' m' cuprind' stresul r'BAoiului, (i pur (i simplu am constatat c', ?n mod regulat, ?mi ?mpu(c coec$ipierii- Accidental- Deoarece am intrat ?ntr&un col@ de strad', sau ?n col@ul unui coridor, sau a ap'rut cineva la o fereastr', sau ?n spatele unui ad'post, (i am v'But doar c' e armat, (i am tras imediat, ca nu cumva eu s' fiu ?mpu(catIar astfel, ?n timpul Iocului, am aflat atDt de multe lucruri despre r'BAoiul adev'rat, pe care nu le&am aflat din nicio carte (i din niciun film)otrivit datelor oficiale, ?n cel de&al Doilea R'BAoi "ondial au murit aproximativ 02 de milioane de oameni- "' ?ntreA cD@i dintre ace(tia au murit prin Efoc amicalKL CD@i au murit, fiind uci(i, accidental, de camaraBii lorL CD@i s&au sinucis, (i cD@i au ?nneAunit, pentru c' (i&au omorDt, accidental, prietenulL "' ?ntreA cine este capaAil de a deoseAi uniformele diferitelor armate, ?ntr&un timp mai scurt de o Becime de secund', ?n iadul r'BAoiului, suA presiunea permanent' a amen@'rii cu moarteaL "ai ales ?n ploaie, ?n B'pad', ?n noroi, noaptea--- !u (tiu cD@i au murit ?n felul acesta, ?ns', proAaAil, mai multe milioane de oameniDup' ce am aIuns acas' de la ?ntDlnirea cu colonelul, primul lucru pe care treAuia s'&l fac, era s' scriu un raport superiorului meu, So$n Daemon, ?n care s'&i atrag aten@ia asupra pericolului imens care se ascunde ?n Iocurile video, (i am cerut permisiunea de a le distrugeAm oA@inut permisiuneaRaportul meu con@inea Nprintre multe alteleO astaC EUn Ioc video cu adev'rat realist face ca prin el, oamenii s' cD(tige experien@' (i s' ?n@eleag' lucruri pe care nu am dori s' le ?n@eleag'- =ntr&un Ioc video, Iuc'torul poate avea revela@ii corecte (i reale-K N---O EAvDnd ?n vedere faptul c' ?n Iocul video, Iuc'torul nu este un cititor sau un spectator, ci ?nsu(i protagonistul, dincolo de o anumit' limit', nu ?i mai putem manipula concep@ia-K N---O EDintre toate tipurile de Iocuri video, Iocurile de ac@iune sunt cele mai periculoase ?n ceea ce ne prive(te-K N---O E=n viitor, Iocurile video pot deveni o art' interactiv' de relatare a ?ntDmpl'rilor, care ar ridica proAleme serioase-K Am creat idolul de gDndC ESocurile video sunt nociveK, apoi am ?nceput s' deBvolt ideologia ?n Iurul lui, sistemul acelor argumente false, cu aIutorul c'rora se poate vinde, dup' aceea, oamenilor, minciuna central', iar Iocurile video vor ?nceta s' mai existe- =n ideologie m&am axat pe dou' ideiC una a fost c' Eacesta este doar un Ioc (i nu e ceva seriosK, iar cealalt' idee era c' Iocul Etransform' Iuc'torii ?n ni(te infractoriKAveam treaAa de a distruge o art', c$iar ?n perioada incipient' a acesteia, deoarece ascundea ?n sine pericole pentru casta suprem'Am inventat c' ?n spatele atacurilor armate (colare stau Iocurile video-

108

Cu aIutorul cDtorva exper@i Na-k-a-C mincinos profesionistO am reu(it s' facem un tam&tam imens=n realitate, ?n spatele atacurilor armate (colare stau ni(te EmedicamenteK date pentru Aoli inexistenteAceste Aoli inexistente sunt EtulAurarea de ?nv'@areK, EdistractiAilitateaK, (i celalalte Aoli mintale fictive similare- Aceste Aoli nu exist', eu ?nsumi le&am n'scocit pe toate- 4i asta e doar o idee pentru acoperirea e(ecului educa@ieiIar EmedicamenteleK sunt droguri, precum Ritalinul sau )roBacul- )ute@i verificaC autorii fiec'rui atac armat (colar au luat Ritalin sau alte droguri psi$iatrice!u exist' nicio excep@ie, ?n nicio @ar';aptul c' aceste medicamente, pe care le administreaB' milioanelor de copii, provoac' agresivitate (i tendin@e suicidale, este atDt de cunoscut, ?ncDt este men@ionat (i ?n compendiile farmaceutice, pe lista Eefectelor secundareK Nacestea le poate vedea oricine ?ntr&o liAr'rie sau AiAliotec'O- 4i de aceea sunt Eefecte secundareK, a(a, ?n g$ilimele, deoarece acestea sunt efectele principale, acestea sunt acele efecte, pentru care au inventat aceste suAstan@eEi Aine, AT9T de diferit' poate fi realitatea fa@' de aparen@'-

2.
Au r'mas la sfDr(itul c'r@ii trei ?ntreA'ri foarte importante)rima ?ntreAareC a ?nvins casta suprem' omenirea, sau ?nc' nuL R'spunsul este clarC nuA doua ?ntreAare provine din r'spunsul dat la prima ?ntreAareC cum este posAil acest lucruL Deoarece casta suprem' dispune de oricare putere pe )'mDntC ideologic', politic', economic', de asemenea, stau ?n mDinile sale toate organiBa@iile de violen@', (i poart' un r'BAoi total ?mpotriva umanit'@ii, care @ine de milenii, (i care a fost tot timpul complet unilateral, c'ci umanitatea nu era con(tient' de faptul c' cineva poart' un r'BAoi ?mpotriva ei=n pofida acestor lucruri, casta suprem' nu a atins nici pDn' ?n Biua de aBi victoria total'Depune, ?nc', un efort imens pentru a men@ine controlul, (i ?nc' mai exist' oameni, care cauBeaB' proAleme mai mici sau mai mari casteiAdev'ratul inamic al castei supreme este ?ns'(i natura uman')entru a cuceri victoria total', casta ar treAui s' ani$ileBe aceast' natur' ?n om, definitiv4i, dup' cum se poate vedea, realiBarea acestui lucru este extrem de dificil'=n esen@', omul este Aun, cu o inim' noAil'J vrea s' iuAeasc', vrea s'&i fac' pe al@ii ferici@i, dore(te s' tr'iasc' ?n pace, vrea s' ?n@eleag' totul, (i ?(i ?ndreapt' privirea spre viitorul ?ndep'rtatA(a este omul ?n forma sa natural'4i nu a(a cum ?l portretiBeaB' mass&mediaCasta suprem' treAuie s' (tearg' aceast' natur', (i ?n locul ei, treAuie s' creeBe din ;IECARE om o epav' spiritual' nenorocit', lipsit' de scrupule, lipsit' de principii, infinit de egoist', care tr'ie(te pentru clip'Acesta este scopul castei- 4tiu sigur acest lucru109

A treia ?ntreAare sun' astfelC ce se ?ntDmpl' ?n caBul ?n care casta suprem' atinge acest scopL Ei Aine, dac' acest lucru se ?ntDmpl', roata istoriei se opre(te' spunem c' casta suprem' nu extermin' pur (i simplu omenirea, pentru c' tr'ie(te de pe urma omenirii, omenirea o men@ineDar ce se va ?ntDmpla cu scopulL Ce se va ?ntDmpla cu scopul castei ?ncotro arat' evenimentele (i n'Buin@eleL Ce se poate face cu o specie total depravat', total ?nneAunit'L Ei Aine, nimicAtunci de ce acesta este scopulL )oate m&au min@it cDnd m&au informat despre scopL !u cred- Este mult prea evident c' aceasta este direc@ia spre care conduc lumeaDeci, de ce este, atunci, favoraAil castei, dac' toat' lumea ?nneAune(te (i roata istoriei se opre(teL Acesta e un mister mare, (i din p'cate, nu (tiu care e r'spunsul- Am doar teorii, nu (i ceritudine-

3.
Am creBut de multe ori ?n lunile precedente c' nu voi aIunge niciodat' pDn' aici, c' pur (i simplu nu voi supravie@ui suA o presiune atDt de mare, pe o perioad' atDt de lung'- Dar, totu(i, am reu(it- unt ?nc' ?n via@', (i ?nc' mai scriuAceast' carte este o arm'- Este o AomA' tactic' de informa@ii de o sut' de megatone ?mpotriva minciunilor castei supreme- =n@elegerea neutraliBeaB' minciuna, iar unica func@ie a acestei c'r@i este de a face cititorul s' ?n@eleag'C ce se ?ntDmpl' ?n Iurul lui (i de ceTimp de dou'Beci (i cinci de ani am stat ?n serviciul unei puteri secrete (i gigantice- arcina mea consta ?n a cunoa(te gDndurile, ?n a cunoa(te toate acele lucruri pe care le&a exploatat, pe planul gDndurilor, omenirea, de&a lungul istorieiAm avut acces liAer ?n toate depoBitele (i ar$ivele secrete ale lumiiDe(i secretele castei supreme nu le&am cunoscut, secretele oamenilor da)uteam studia orice act, documenta@ie, fotografie, ?nregistrare audio (i video, care au fost clasificate drept Estrict interBisK- TreAuia s' ?n@eleg filosofiile, ideologiile (i legendele omuluiAm preg'tit un fel de manual de instruc@iuni directorului meu despre cum se poate r'st'lm'ci patrimoniul cultural al diferitelor popoare, ?nv'@'turile religiilor, tendin@ele filosofice, teoriile (i oAserva@iile (tiin@ifice, aspectele artisitice sau pur (i simplu cotidieneDac' doream s' opresc o cercetare, fiindc' amenin@a concep@ia despre lume existent', am dat un telefon, (i dup' o Ium'tate de or', proiectul a pierdut toate sursele financiare, a pierdut Aun'voin@a care ?l ?nconIura, (i ?n scurt timp s&a (i opritAu avut o (ans' numai aceia care au lucrat ?n afara (tiin@ei institu@ionaliBate, numai ei puteau face descoperiri cu adev'rat importante, ?ns' nu (i&au putut aplica descoperirile, deoarece nu li s&a permis s' intre pe teritoriul (tiin@ei institu@ionaliBate, nu au primit oportunitate de puAlicare, 110

resurse materiale, iar dac' au fost foarte perseveren@i, (i s&au men@inut c$iar (i dup' toate acestea, au adus legi ?mpotriva lor (i le&au distrus prin violen@')uteau face acest lucru (i f'r' legi, dac' ?nc' nu erau prea mari, (i au catalogat caBul ca fiind infrac@ionalitate+ia@a mea a fost atDt de simpl'--Dispuneam de o putere incrediAil'=ntr&o Bi, ?ns', m&am treBit4i, acum m' aflu aici, scriu aceast' carte, iar aceast' putere inviBiAil' m' caut'- N)rin urmare, Sulius Andan este ?n mod firesc un pseudonimOAm comis cel mai mare sacrilegiu care poate fi comisAm devenit tr'd'torul castei supreme, tr'd'torul sistemului existentingurul tr'd'tor, de cDnd e lumea (i p'mDntul4i nu exist' nimic altceva ?n via@a mea de care a( putea fi mDndru decDt acest singur lucru & tr'darea castei supreme-

4.
Am aIuns ?n punctul ?n care, dac' structura (i modul actual de func@ionare a lumii nu se sc$imA', atunci murim cu to@iiCasta suprem' a ascuns de omenire cunoa(tere (i te$nologieEste inimaginaAil de semnificativ' acea (tiin@' pe care nu am avut ocaBia s' o cunoa(tem- )rin c'derea castei supreme, cuno(tiin@ele iBolate (i inven@iile ar intra ?n totalitate ?n posesia noastr' & (i acestea constituie unica noastr' (ans' de supravie@uireExist' adev'ruri reale! Exist' fapte reale! Exist' proAleme reale, (i exist' solu@ii reale! 4tiin@a sufletului exist'!!! Eu am v'ButAm citit c'r@i despre asta- Am ?ncercat&o- Am utiliBat&o- Am ?nv'@at&o!u e materialist'- )ur (i simplu e adev'rat'TeBele ei, experimental, sunt IustificaAile- Este capaAil' de a ?l face pe om s'&(i revin'C s'&i redea capacitatea de autodeterminare, la un nivel atDt de ridicat, la care, suferind suA opresiunea castei supreme, nu am putut&o experimenta niciodat'Exist' (tiin@' uman' real'- e afl' de o Ium'tate de secol ?n spatele Bidului, lDng' numeroasele inven@ii, pe care, casta suprem', implementDndu& (i toat' puterea, le&a ascuns de dumneavoastr' & odat' cu pierderea puterii castei, aceste numeroase miracole vor deveni parte integrant' a vie@ii noastreAdev'rul unei minciuni nu poate fi dovedit, deoarece nu avem ce dovedi- Din cauBa aceasta, casta suprem' ?(i implementeaB' personaIele de prestigiuC o adev'rat' armat', care este alc'tuit' din mincino(i profesioni(ti care ?ncearc' s' dovedeasc' Eadev'rulK & dar nu dovedesc nimicCasta suprem' =!#*CUIE4TE doveBile cu personaIele de prestigiu!ici nu poate face altceva=ns', ?ncercarea de a dovedi ceva nu ?nseamn' dovedire, (i nu au atDta putere nici toate personaIele de presitigiu ale Universului la un loc, ?ncDt s' sc$imAe ?n adev'r c$iar (i cea mai insignifiant' minciun'-

".
111

"ai demult, dac' omul avea c$ef de aventur', avea ?n fa@a lui necunoscutul, putea explora polurile )'mDntului, Iunglele, m'rile, nenum'ratele plaiuri nedescoperite ale lumii- Apoi, Arusc, a ?nceput s' se r'spDndeasc' vestea cum c' lumea nu mai este necunoscut', nu mai sunt pete alAeDe(i ele exist'Cine nu a escaladat niciodat' Himala%a, nu (tie nimic despre acel loc! Cine nu s&a scufundat niciodat' ?n apele "'rii Egee, nu (tie nimic despre ea! #umea este la fel de necunoscut' oamenilor ?n Biua de aBi, ca oricDnd ?nainte, num'rul aventurilor posiAile nu a sc'But deloc"ass&media nu este unul dintre organele dumneavoastr' de sim@! A venit momentul s' cunoa(te@i lumea, pentru c' doar crede@i c' o cunoa(te@i! Aparen@a ascunde realitatea, dar nu are efect asupra ei- Aparen@a este un lucru inexistent- Aparen@a este doar aparen@' (i exist' numai pentru c' cineva a oAservat ceva ?n mod gre(itDac' oAserva@ia este corect', atunci nu exist' aparen@'Universul este inimaginaAil de imens (i e plin de provoc'riDispari@ia neAuniei din via@a noastr' nu ?nseamn' faptul c' vom fi condamna@i la plictiseal'- Dimpotriv'! Adev'ratele aventuri aAia atunci vor ap'reaCasta suprem' nu este perfect', poate fi desconspirat'Dac' nu mai lu'm ?n serios mass&media, dac' nu mai avem ?ncredere ?n personaIele de prestigiu, dac' nu mai accept'm r'spunsurile oferite, ne&am ?ndeplinit deIa oAliga@ia4i dac' ?(i ?ndeplinesc oAliga@iile destui oameni, puterea castei supreme se surp'!u este nevoie de mi(c'ri temerare, de atentate sinuciga(e, de violen@' armat', de goan' de&a lungul continentelor, de moarte martiric'!u a func@ionat niciodat' niciunul dintre aceste lucruriEste nevoie doar ca dumneavoastr' s' v' sc$imAa@iDac' nu crede@i ceea ce vor ei s' crede@i, dac' crede@i mai mult ?n ceea ce vede@i cu propriii oc$i decDt ?n toate personaIele de prestigiu ale Universului, atunci i&a@i ?nvinsEste atDt de simplu4i asta e realitateaAdev'rul unei minciuni nu poate fi dovedit, deoarece nu este nimic de dovedit- Din cauBa aceasta, casta suprem' ?(i implementeaB' personaIele de prestigiuC o adev'rat' armat', care este alc'tuit' din mincino(i profesioni(ti care ?ncearc', ?ncearc', ?ncearc' (i tot ?ncearc' s' dovedeasc' Eadev'rulK & dar nu dovedesc nimicCasta suprem' =!#*CUIE4TE doveBile cu personaIele de prestigiu!ici nu poate face altceva=ns' ?ncercarea de a dovedi ceva nu ?nseamn' dovedire, (i nu au atDta putere nici toate personaIele de presitigiu ale Universului la un loc, ?ncDt s' sc$imAe ?n adev'r c$iar (i cea mai insignifiant' minciun'-

&.
112

istemul, care se ascunde ?n lini(te suA suprafa@', este un mecanism colosalEste mult mai mare, mult mai vast, (i este incomparaAil mai puternic decDt orice imperiu despre care au scris istoriciiUnica lui sl'Aiciune e c' nu e perfectImperfec@iunea sa se manifest' ?n natura sa gigantic', ?n faptul c' nu vede totul)ur (i simplu nu este capaAil de a vedea lucruri (i fenomene mai mici de o anumit' scar'!u (tie nimeni mai mult decDt treAuie s' (tie- !u este nimeni ini@iat ?n mai multe secrete decDt este necesar s' cunoasc' pentru munca pe care o ?ndepline(teRedactorul (ef al unui Biar sau al unei televiBiuni nu este un ini@iat- Ei func@ioneaB' doar potrivit unor principii de orientare, principii care provin de la casta suprem'- Uneori, datorit' unei mici Aun'voin@e umane sau datorit' unei mici confuBii, apar (i anumite (tiri ?n mass&media, care nu ar avea voie s' apar'- Apoi, ele dispar de acolo, desigur, dar se poate oAserva (i din acest fenomen faptul c' istemul nu e perfectTransformarea social' ?ntr&o condi@ie mai favoraAil' nu este posiAil', deoarece ar fi un eveniment de o scar' suficient de mare, ?ncDt casta suprem' s' afle (i s' o opreasc'Aceast' lume !U poate fi sc$imAat' de sus ?n Iosc$imAarea poate porni (i se poate r'spDndi din ce ?n ce mai sus, exclusiv, de IosAsta e (ansaEste doar o aparen@' faptul c' puterea unui rege este mai mare decDt puterea omului comun- Un om comun poate fi indisciplinat, (i dac' nu este spectaculos de neascult'tor, nu ?i pas' nicicui de el- Dac' e indisciplinat ?n mod spectaculos, proAaAil va fi mDnIit- Dac' un rege este doar un pic indisciplinat &?l vor executaitua@ia dumneavoastr' este mai comod' decDt a unui pre(edinte;iecare mi(care, fiecare cuvDnt al unui pre(edinte este urm'rit cu oc$i de Argus- ;a@' de acesta, casta suprem' suAestimeaB' Eomul comunK, (i ?l trateaB' ca pe o mas' anonim' f'r' c$ip- =n oc$ii castei, dumneavoastr' sunte@i doar o mic' roti@' din@at'=ns' dumneavoastr' nu sunte@i o mic' roti@' din@at'! Dac' dumneavoastr' v' sc$imAa@i la efectul acestei c'r@i (i ve@i utiliBa principiile de orientare formulate ?n leg'tur' cu personaIele de prestigiu, aceasta va fi o asemenea sc$imAare, pe care casta suprem' nu va fi ?n m'sur' s' o previn' sau s' o oAservec$imAarea individual' este un lucru pentru care casta suprem' nu este preg'tit'Iar dac' se sc$imA' destui oameni, se sc$imA' ?ntreaga lume"arele Ioc al castei supreme este instigarea la conflict, prin care leag' oamenii- Transformarea lumii se va manifesta ?n faptul c' va ?ncepe s' scad' num'rul conflictelorDac' nu crede@i ?n argumentele de prestigiu, (i insista@i asupra faptului ca dumneavoastr' s' vede@i lucrurile cu propriii oc$i, (i nu sunte@i receptiv la miile de conflicte oferite, c'tu(a se va evapora de pe mintea dumneavoastr'-

113

Iar dac' acest lucru se ?ntDmpl', minciunile No parte din care am inventat&o eu ?n trecutul sfert de secolO ?(i pierd efectul=n aceast' carte v&am oferit principii, pentru c' altceva nu puteam oferi)rincipii cu care pute@i gDndi (i cu aIutorul c'rora v' pute@i sc$imAa via@aDegeaAa a( fi scris oricDte fapte, degeaAa a( fi deBv'luit oricDte secrete, deoarece v&a@i fi sim@it (i mai mic din cauBa lor, (i a@i fi v'But lumea (i mai puternic'Dar scopul meu nu a fost acesta- DeIa nu=ns'(i casta suprem', ?ntregul istem tr'ie(te din capacit'@ile dumneavoastr'Acei oameni, care de@in puterea real' pe aceast' )lanet', sunt ni(te paraBi@i;'r' aIutorul dumneavoastr' nu sunt viaAiliIar dumneavoastr' ?i aIuta@i s' se men@in' prin faptul c' le crede@i afirma@iile (i accepta@i conflictele oferiteDac' ?nceta@i a face aceste dou' lucruri, i&a@i ?nvins-

'.
Iar ?n ?nc$eiereC +' doresc s' afla@i cum e s' tr'ie(ti ?n lumin'+' doresc s' afla@i cum este o lume ?n care minciunile, durerea (i autoritarismul nu estompeaB' oarele+' doresc s' cunoa(te@i o lume f'r' o cast' suprem' opresiv', unde nu exist' infac@ionalitate, nici r'BAoi, nici neAunie!u avem nevoie de aceste lucruri, nu astea fac via@a interesant'!u fragilitatea este frumuse@ea vie@ii, ci acele posiAilit'@i infinite care se ascund ?n eaCDnd un om nu este amenin@at de violen@' din toate direc@iile, cDnd nu este min@it despre tot, cDnd nu este indus ?n eroare la fiecare pas al s'u, cDnd nu este for@at ?n roata veveri@ei & adic' ?n starea sa natural', ?n mediul s'u natural, !U este un vierme infam, care nu merit' s' tr'iasc'! *mul, cDnd este ?ntr&o stare Aun', din punct de vedere mental, este o fiin@' splendid' (i noAil'=n mod inerent, toat' lumea este a(a, iar r'utatea se na(te din degradarea spiritual'*mul poate fi aIutat, dac' poate tr'i lini(tit, dac' prime(te mai multe oportunit'@i, dac' poate fi mai liAerA te confrunta cu casta suprem' este un angaIament extrem de periculosEu (tiu cu siguran@', pute@i credeUn singur lucru este mai periculos decDt astaC s' nu ne confrunt'm cu eaCasta suprem' este puternic'Dar este puternic', doar cDt timp dumneavoastr' sunte@i slaAIar ?ntre puternic (i slaA, un singur factor d' diferen@aCon(tien@a-

114

C,-er. /-a.e
Un singur r'BAoi continu' ?nc' din antic$itateC r'BAoiul min@ii"intea uman' este principalul, mai mult decDt atDt, este unicul cDmp de lupt';iecare r'BAoi are loc, ?n primul rDnd, pe plan spiritual, iar @inta violen@ ei fiBice este doar ?n aparen@' trupul#upta se d' ?mpotriva lucidit'@ii, inteligen@ei, talentului (i viitorului dumneavoastr'=n r'BAoiul acesta, glon@ul este minciuna, armura este secretul, iar asasinul este prestigiul profesional, care (tie totul mai Aine ca dumneavoastr'ursa opresiunii este o societate secret', despre care literatura de specialitate nu face nic'ieri nicio men@iune- Sulius Andan a sluIit loial timp de dou'Beci (i cinci de ani aceast' societate, apoi a devenit primul tr'd'tor al sistemului existent"'rturia sa, ,,#umea de dup' cortin'Q, v' ofer' instrumente cu care v' pute@i ap'ra (i pute@i ?nvinge ?n acest r'BAoi, care afecteaB' to@i locuitorii )'mDntului-

115

!u01eav,a/.r /u1.e2i 2i1. 3

Au conspirat ?mpotriva dumneavoastr'- unte@i prins ?n capcan' (i v' lupta@i ?n loc s' tr'i@i- Acesta e adev'rul! !u conteaB' dac' dumneavoastr' crede@i sau nu acest lucru- ;ie c' v' dori@i, fie c' nu, puterea suprem' care exist' pe aceast' )lanet' & v' prive(te ca pe un du(man- Aceast' putere nu este de natur' economic', nici de natur' politic' (i nici c$iar militar'- Acesta nu este un Aasm, ci e realitatea crunt'! Andan Sulius a servit loial I TE"U#, timp de 60 de ani, apoi a devenit primul tr'd'tor al sistemului- "'rturia sa, E#umea de dup' cortin'K, v' preBint' I TE"U#, despre care nu a auBit nimeni niciodat', nici c$iar guvernele sau cele mai mari servicii de informa@ii- E#umea de dup' cortin'K v' arat'C ?n ce fel de lume tr'i@i, cine lupt' ?mpotriva dumneavoastr' (i de ce, & ce pute@i face pentru dumneavoastr' (i pentru al@ii- !imic nu este mai ascuns decDt realitatea- "ass&media preBint' o lume aparent'- =n (tiri se arat' doar casele incendiate, cadavrele care Bac ?n praf, pre@urile imense, str'lucirea fals' a societ'@ii de consum, $ainele scumpe, ma(inile de lux, celeArit'@ile invidiate- =ns', ?n adDncime, suA suprafa@', are loc un r'BAoi deg$iBat profesionalC R'BAoiul "in@ii=n acest r'BAoi glon@ul este minciuna, armura este secretul, asasinul este prestigiul profesional, care, ?ns', (tie totul mai Aine decDt dumneavoastr'Dou' r'BAoaie mondiale, un r'BAoi rece, r'BAoaie locale mai mici sau mai mari, nu (tie nimeni exact de cDte ori s&au r'BAoit oamenii, din Borii istoriei pDn' ?n preBent- Dar nici nu este important acest lucru- )entru c' toate acestea repreBint' doar suprafa@a- "intea uman' este principalul, mai mult decDt atDt, este unicul cDmp de lupt'- ;iecare r'BAoi are loc, ?n primul rDnd, pe plan spiritual, iar @inta violen@ei fiBice este doar ?n aparen@' trupul#upta se d' ?mpotriva lucidit'@ii, inteligen@ei, talentului (i viitorului dumneavoastr'- Acei pu@ini oameni, care sunt generalii principali ?n acest r'BAoi, se tem atDt de mult de faptul c' omenirea ?(i va da seama c' ei EXI T/, ?ncDt, pur (i simplu nu sunt capaAili s' se opreasc'Dumneavoastr' nu sunte@i o @int' fiindc' a@i fi f'cut ceva r'u, ci pentru c' le este fric' de dumneavoastr'Acesta este singurul motiv, oricDt de incrediAil ar p'rea- e tem de dumneavoastr', pentru c' vede@i, auBi@i (i sunte@i capaAil de a comunica- Din cauBa aceasta lupt' ?mpotriva dumneavoastr' prin toate miIloacele posiAileDAR A ;* T DE TU#! A venit timpulAu fost de aIuns capcanele, fr'mDnt'rile, minciunile care acoper' orice ca o re@ea, nedrept'@ile (i regulile arAitrare care fac impracticaAile drumurile vie@ii! A venit timpul pentru sc$imAare! A venit timpul ca I TE"U# s'&(i piard' puterea, care const' ?n faptul c' nimeni nu (tie de ea! Sulius Andan v' ofer' cuno(tin@e (i instrumente cu care v' pute@i ap'ra (i pute@i ?nvinge ?n acest r'BAoi- e poate tr'i fericit, (i ?n condi@ii de siguran@'- TreAuie doar s' cunoa(te@i I TE"U# (i s' (titi care sunt punctele forte (i punctele slaAe ale acestuiaE#umea de dup' cortin'K v' va aIuta ?n astaCE E =!T9")#/ =! EC*!*"IA 3#*BA#/L !imic neoAi(nuitDe la ?nceputul anului, apar din ce ?n ce mai des (tiri despre criBa de pe Zall 116

treet, aceast' stare de criB' a culminat cu adev'rat ?n ultimele s'pt'mDniAst'Bi, unii deIa pomenesc de cra$ul din 5>6> (i fantasmeaB' despre pr'Au(irea Aursei (i, odat' cu ea despre pr'Au(irea total' a pie@ei financiare interna@ionale- Aparen@a, ?ns', ?n(eal', (i nimic nu este a(a cum pare!iciodat' nu este a(a- Bursa este un roller coasterC e cDnd sus, cDnd IosBursa oscileaB', deoarece aceia care o conduc cD(tig' Aani mul@i din aceast' oscila@ie- Aceast' oscila@ie nu ?nseamn' fluctua@ia pie@ei de ac@iune, care se sc$imA' de la o Bi la alta, mai mult decDt atDt, din minut ?n minut- !u, nu este deloc vorAa despre acest lucru- Bursa ?ns'(i oscileaB'C se umfl', dup' care se desumfl'CDnd cre(te, ac@iunile sunt din ce ?n ce mai scumpe & (i vor fi mai scumpe- CDnd ?ncepe s' se pr'Au(easc', pre@urile se mic(oreaB', iar titlurile de valoare aIung s' fie doar frac@iunea pre@ului ini@ialDomnii Aursei, cei mai mari Iuc'tori, cump'r', atunci cDnd pia@a de ac@iuni aIunge la cea mai sc'But' valoare, (i vDnd cDnd aceasta explodeaB')rin aceast' opera@iune ?(i pot m'ri investi@iile lor de o mie de ori- )ulsa@ia Aursei st' ?n mDna mass&mediei- "ass&media r'spDnde(te Bvonuri ?nfior'toare & (i Bvonuri Aune despre Aurs', (i acesta este singurul motiv pentru care Aursa poate s' pulseBe- ;'r' mass&media acest lucru nu ar fi posiAilCu aIutorul (tirilor induc oamenilor un sentiment de siguran@' cu privire la Aurs', astfel ?ncDt oamenii cump'r' o cantitate imens' de ac@iuni la pre@uri ridicate- Dup' care vor ?ncepe s' r'spDndeasc' Bvonuri cum c' exist' proAleme, iar pre@urile scad aArupt- CDnd ating valoarea cea mai sc'But', domnii nedenumi@i ?ncep s' cumpereDup' acesta, urmeaB' o perioad' de aproximativ Bece ani, ?n care vor construi din nou prin Bvonuri c' Aursa este sigur', iar cDnd pre@ul titlurilor de valoare explodeaB' pDn' la ceruri, ace(tia ?(i vDnd ac@iunileApoi vor r'spDndi Bvonul c' e o proAlem'C pre@ul ac@iunilor se pr'Au(e(te- Iar cDnd aIung la valoarea cea mai sc'But', ?ncep cump'r'rileAcesta este cel mai mare Ioc la Aurs'4i oricDt de mult ar p'rea a fi fireasc' treaAa aceasta, nu este- Este doar Ioaca cDtorva oameni1Aorul adDnc al pie@ei de ac@iuni aduce A'ncile asiatice (i europene ?n stare de faliment- Atunci vine o alt' Aanc' (i se ofer' s' cumpere Aanca respectiv'- 3uvernele europene (i asiatice ?(i salveaB' A'ncile mai mari, prin faptul c' pompeaB' Aani ?n ele- Desigur, guvernele pl'tesc din impoBite aIutorarea de c'tre stat a A'ncilor- 4i, ori golesc resursele statului Ncare, mai tDrBiu, vor fi ref'cute prin impoBiteO, sau ?mprumut' ?n contul impoBitelor ce urmeaB' a fi strDnseIar creditul, indiferent prin intermediul c'rei companii ;ED aIunge, este un credit oferit de c'tre ;ED, cu o doADnd' mare, prin care trateaB' o asemenea criB', care a fost creat' de ;EDAIutorul de la stat duce la faptul c' A'ncile pot da Aani oamenilor, care vor c$eltui o parte consideraAil' pentru cump'rarea titlurilor de valoare la un pre@ din ce ?n ce mai ridicat- Apoi urmeaB' noul ciclu, (i scenariul este tot acela(i- Deci, ceea ce se ?ntDmpl', este pulsa@ia Aursei- Evenimentele nu sunt mai serioase de atDt nici acum- =n scurt timp, totul ?(i va reveni- =n cDteva luni vor ?ncepe s' apar' Bvonurile Aune despre staAilitatea Aursei#una noiemArie este luna alegerilor preBiden@iale ?n tatele Unite-

117

Acesta este un eveniment important din punctul de vedere al criBei AursiereDeoarece, fiecare pre(edinte nou are nevoie de ceva pe care s' ?(i poat' fonda reputa@ia interna@ional'- ;ondarea prestigiului noului pre(edinte va fi tratarea criBei Aursiere- )entru manipul'rile financiare este nevoie de prestigiu (i de mass&media, de altceva nu- uccesul manipul'rii depinde doar de faptul dac' oamenii vor ?ng$i@i Aasmul sau nu- =ns', aparen@a este doar aparen@'Iar aparen@a nu afecteaB' realitateaolu@ia pentru tratarea manipul'rilor Aursiere ar fi ca noi ?n(ine s' investim ?n deBvoltarea te$nologiei, a produselor (i ?n economia real', (i nu ?ntr&o Aucat' de $Drtie- "erit' investit timp, energie (i Aani ?n asemenea lucruri, care au valoare real', deoarece sunt utile cu adev'rat pentru ceva ?n via@'Bursa pulseaB' pentru c' treAuie s' pulseBe- Domnii Aursei ?(i m'resc de o mie de ori investi@iile prin disperarea dumneavoastr'- Asta e tot ce se ?ntDmpl' ?n preBent ?n economia gloAal'-

118

!e 4.iu.5
Aceast' traducere s&a n'scut dintr&o dorin@' noAil' (i altruist'--=n data de . septemArie 6<5<, ?n Iurul orelor 50C<<, mi s&a adus la cuno(tin@' existen@a acestei c'r@i- =n aceea(i Bi, ?n Iurul orelor 66C<<, am ?nceput s' o citesc--- A durat aproximativ 0 ore, pDn' cDnd am citit&o integral--"i&a pl'cut s' o lectureB--=n data de > septemArie, m&am decis s' o traduc pentru co&etnicii romDni--- "otivul pentru care am luat aceast' deciBie a fost acel imAold puternic produs de sentimentul cople(itor, care m&a p'truns ?n urma citirii c'r@iiJ pur (i simplu m' f'cea s' m' simt vinovat, dac' a( fi @inut pentru mine tema pe care o trateaB' con@inutul acestei colec@ii de idei sincere--- De(i, sunt lucruri pe care, ?n maIoritatea lor, le (tiam, citindu&le ?ntr&un pac$et inc$egat (i coerent, mi&au oferit o senBa@ie pl'cut'--- !u puteam s' nu dau ocaBia (i celorlal@i semeni ai mei s' o simt' (i ei--- Astfel, m&am ?ncumetat s' o traduc--unt con(tient de faptul c', pentru realiBarea unui produs finit, transpus corect ?ntr&o alt' limA' este necesar' o oarecare competen@' lingvistic' (i o minim' voca@ie--- Eu (tiu--De(i nu dispun de cunoa(terea cea mai exact' a terminologiei, (i nici de cea a normelor lingvistice, atDt ale limAii din care am tradus Nmag$iar'O, cDt (i ale limAii ?n care am tradus, totu(i, m&am $aBardat ?n traducerea c'r@ii--Cartea e tradus' mot&a&mot (i nu con@ine lipsuri aAsolut deloc--+reau s' v' rog s' face@i aAstrac@ie de posiAilele gre(eli gramaticale existente--- De(i, de felul meu, sunt perfec@ionist, nu am perfec@ionat (i cunoa(terea limAii romDne ?ntr&atDt, ?ncDt s' n&am (ansa s' devin peniAil ?n fa@a celora, care caut' ,,sl'AiciunileQ, cu aIutorul c'rora ?(i pot dovedi ,,superioritateaQ--Am ?ncercat s' ?ntocmesc traducerea cu o responsaAilitate maxim'! =n vederea acestui lucru, treAuie s' v' m'rturisesc c', nivelul traducerii nu putea fi a(a cum este, f'r' contriAu@ia a dou' persoane, care m&au aIutat ?n corectarea integral' a c'r@ii--- A( dori s' le numescC mul@umiri speciale T- E- I-, cine mi&a cosmetiBat unele expresii folosite ?n limAa romDn', (i C- A- +-, cine a avut griI' de gre(elile ortografice, inclusiv ?n ceea ce prive(te eludarea unor diacritice--Dup' trei luni de munc' (i ore ?ntregi petrecute Bilnic ?n fa@a ,,gDndurilor c'Bute pe rDnduriK, am reu(it s' v' fac cunoscut' cartea--Traducerea am ?ntocmit&o cu utiliBarea unui dic@ionar mag$iar&romDn, ca aceasta s' fie cDt se poate de perfect'Iar, privind cartea, ca (i p'rere personal', potrivit (tiin@ei mele, casta suprem' e ?ns'(i legiunea atanei, iar conduc'torul acesteia e ?nsu(i atana, care ?(i implementeaB' sclavii Ndemoni, ?ngeri r'i, etcO pentru a influen@a omenirea---, ?ns' din moment ce nu am convingere personal' despre aceast' realitate, sau experien@' fiBic', r'mDne doar o teorie pe care am ?nv'@at&o ?ntr& un anumit loc--- NveBi sensul cuvDntului ,,DaemonK M ini@iatorul lui Andan---O Dar nu este neap'rat s' cite(ti cartea prin prisma lupei spiritualit'@ii pentru ca s' ?@i plac'- E doar o remarc' de a mea, nu cred c' autorul vorAe(te suA acest aspect ?n aceast' carte*riginea c'r@ii e ungureasc'- Are drept exclusiv asupra puAlic'rii si 119

r'spDndirii, pe plan interna@ional, a acestei c'r@i (i a celorlalte opere ale autorului mag$iar Duncan $elle%, editura BR**G din Budapesta, al c'rei director este managerul lui DuncanE de (tiut faptul c' aceast' carte e urmat' de o trilogie, pe care, ?nc' nu o de@in (i pe care nu o voi traduce! *ricum e un ,,proiectQ amplu--Am terminat! p-s- A( dori s' primesc feedAack ?n ceea ce prive(te tema c'r@ii (i sentimentul pe care vi l&a provocat--Adres' e&mailC sBaAoferenc88^%a$oo-com <6-56-6<5< BaA_ ;erenc

120