O stea este un corp ceresc fierbinte, formata din gaze ce ard permanent.

Din aceasta cauz, o stea degaj caldur i lumin fiind singurul corp ceresc care are caldur i lumin proprie. O parte din cldur i lumina ei se transmite planetelor si sateliilor acesteia. (Cosmosul) (Stele tinere)

Stelele !mpodobesc" cerul nocturn. #entru un obser$ator terestru ele apar ca puncte de di$erse culori, puncte stralucitoare pe cerul noptii, ce tremura sau clipesc cu un diametru aparent egal dar cu fluctua%ii de luminozitate. Soarele este singura stea care se poate $edea ca un disc si nu doar ca un punct iar acest fapt se datoreaza faptului ca e suficient de aproape de &erra. Oc'iul uman distinge pe cerul nocturn p(n) la circa *.+++ de stele., dar folosind un telescop optic se pot obser$a sute de mii de stele din gala,ia noastra- cu un radiotelescop se pot cerceta c'iar milioane de gala,ii din .ni$ers (numarul acestora fiind e,trem de mare, circa / la puterea 00).

Lucruri general stiute despre stele

1ulte stele se pot $edea ca puncte str)lucitoare pe cerul nop%ii. 2le tremur) sau sclipesc, aceasta !ns) numai aparent, datorit) turbulen%elor din atmosfera terestr). Cea mai cunoscut) stea este desigur Soarele. Soarele este cea mai apropiat) stea de #)m(nt, afl(ndu3se la 4doar4 56+ de milioane de 7m, o distanta relati$e mica spre deosebire de distantele celorlalte stele fata de #amant. 2l este de 06+.+++ de ori mai aproape de &erra dec(t cea mai apropiat) urm)toare stea, #ro,ima Centauri, aflat) !n constela%ia 8lp'a Centauri la apro,imati$ 9/ de mii de miliarde de 7ilometri de #)m(nt. Dac) luminii Soarelui !i sunt necesare : minute pentru a ajunge p(n) la noi, lumina celor mai !ndep)rtate stele din uni$ers c)l)tore;te p(n) la #)m(nt milioane de ani. <n gala,ia noastr), care poart) numele de Calea =actee e,ist) apro,imati$ 9++ de miliarde de stele.

Cum se naste o stea?

4>a;terea4 unei stele are loc !n decursul milioanelor de ani, pe parcursul mai multor etape? !n interiorul unui nor molecular se formeaz) globule, care cu timpul se transform) !n protostele ;i apoi !n stele. (>ebuloasa Orion, formarea de noi stele) @n spa%iu e,ist) imen;i nori de gaze ;i pulbere? nebuloasele. <ntr3 unii din ei materia este mai dens) ;i mai concentrat)? ea formeaz) nori

moleculari. 8ce;tia sunt at(t de mari, !nc(t dureaz) zeci de ani ca lumina s)3i tra$erseze. 1asa total) a unei nebuloase poate fi de c(te$a sute de ori mai mare dec(t cea a Soarelui. 1ateria lor este foarte rece. Aiecare nor molecular se afl) !ntr3un ec'ilibru fragil. @n cazul unei perturba%ii e,terioare acest ec'ilibru se poate rupe iar daca ec'ilibrul se rupe o parte din nor se pr)bu;e;te !n sine sub propria sa greutate, iar materia sa !ncepe s) se contracte. 8poi norul se fragmenteaz) !n mici roiuri de materie. #)r%ile rezultate din fragmentarea norului molecular se transform) treptat !n globuri mai mari, !ntunecate, numite globule. O globul) tipic) este de m)rimea sistemului solar ;i are o mas) de cel pu%in 0++ de ori mai mare dec(t cea a Soarelui. 8ceasta este !nc) un obiect foarte rece ;i !ntunecat care incetul cu !ncetul de$ine mai dens ;i mai cald iar apoi se transform) !ntr3o protostea care !ncepe s) str)luceasc). 1ateria protostelelor continu) s) se contracte. 2le str)lucesc, dar sclipirea lor este neregulat). Beturi foarte rapide de gaze sunt emise !n direc%ia polilor. C(nd temperatura !n centru atinge 5+ milioane de grade, se declan;eaz) reac%iile nucleare? s3a n)scut o stea. &impul necesar ca o protostea s) de$ina stea depinde de masa acesteia? 9+ de milioane de ani pentru o stea ca Soarele, dar pentru o stea de zece ori mai masi$) nu e ne$oie mai mult de 9++.+++ de ani.

Care sunt caracteristicile stelelor?

8stronomii se folosesc de energia pe care o emit stelele pentru a le studia propriet)%ile c'imice ;i fizice.

Atmosfera stelara
Singura parte $izibil) a unei stele este atmosfera. C'iar atunci c(nd atmosfera este relati$ mic) !n compara%ie cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informa%ii importante despre stea. =umina emis) de o stea are mai multe propriet)%i printer care si magnitudinea si luminozitatea.8stronomii se folosesc de luminozitate pentru a clasifica spectrul din care face parte steaua- ea mai ofer) date ;i despre temperatura ;i compozi%ia c'imic) a stelei.

Magnitudinea stelelor
@ni%ial astronomii au clasificat stelele dup) magnitudinea aparent) sau dup) str)lucirea relati$) a lor impartindu3le astfel !n ;ase grupuri, sau magnitudini, care corespund c(te unui factor de str)lucire.

Cele mai str)lucitoare sunt clasificate ca a$(nd magnitudinea 5- o stea de magnitudinea 0 prezint) o str)lucire de 0,6 ori mai mic). Cea mai 4palid)4 stea are o magnitudinea 0:.

Luminozitatea stelelor
=uminozitatea unei stele este str)lucirea intrinsec) sau totalitatea radia%iilor emise pe secund). =uminozitatea depinde ;i de $(rsta stelei. Stelele emit energie sub forma radia%iilor electromagnetice care includ ;i radia%iile ultra$iolete, lumina $izibila, razele infraro;ii ;i undele radio. Calculul e,act al luminozit)%ii unei stele presupune m)surarea radia%iei totale direct !n spa%iul cosmic, prin intermediul sateli%ilor. =uminozitatea stelelor $ariaz) mult de la stea la stea. Stelele pot a$ea o luminozitate c'iar ;i de 6++ +++ de ori mai intens) dec(t a Soarelui nostruCnecesit) citareD.

Temperatura stelelor
&emperatura unei stele $ariaz) de la centrul stelei ;i p(n) la stratul atmosferic. De e,emplu, miezul soarelui poate atinge 0/ de milioane de EC, pe c(nd atmosfera acestuia este de circa 6.:++3*.+++ EC.

Masa stelelor
Aor%a gra$ita%ional) a unei stele depinde de masa acesteia ;i de distribu%ia materiei pe care o con%ine. 8stronomii pot calcula masa stelelor binare m)sur(nd distan%a dintre ele precum ;i durata re$olu%iei lor- orbitele stelelor binare depind de atrac%ia gra$ita%ional) a acestora, iar atrac%ia depinde de masa lor ;i de distan%). Fela%ia mas)3luminozitate ne arat) c(t de masi$) este steaua.

Compozitia chimica a stelelor

C'iar dac) toate stelele con%in !n cea mai mare parte 'idrogen ;i 'eliu, totu;i compozi%ia c'imic) este diferit) de la o stea la alta. De e,emplu, recent s3a stabilit c) stelele tinere con%in metale !n propor%ii mari in comparatie cu stelele foarte $ec'i (cu $arste de cca. G350 miliarde ani). Higan%ii ro;ii ;i3au epuizat combustibilul de 'idrogen, dar ard 'eliu ;i alte elemente mai grele.

Miscarea stelelor

Din cauza distan%elor enorme, mi;carea stelelor nu se poate constata direct, cu oc'iul liber sau telescoape, dar de fapt ele se pot deplasa cu $iteze c'iar foarte mari, relati$ la pozi%ia #)m(ntului. 8stronomii pot calcula $iteza cu care acestea se deplaseaz) prin studierea spectrului lor. Studiind stelele din apropierea sistemului nostru solar, astronomii au ajuns la concluzia ca acestea se deplaseaz) pe orbite nedeterminate cu $iteza de apro,imati$ 0I 7mJsecCnecesit) citareD. Soarele se deplaseaz) cu 0* 7mJsec !n direc%ia constela%iei Kercule.

Distanta
Dac) urm)rim o stea suficient de apropiat) de #)m(nt la un inter$al de ;ase luni, adic) !n dou) perioade c(nd #)m(ntul se afl) !n pozi%ii opuse pe orbit), nu o $edem pe cer e,act !n acela;i loc. Distan%a care le separ) pe stele de #)m(nt nu poate fi e$aluat) dec(t prin metode indirecte. Stelele, c'iar ;i cele mai apropiate, se afl) at(t de departe, !nc(t distan%a lor este greu de e,primat !n 7ilometri. Se prefer) folosirea unei unit)%i mult mai mari? anul lumin)). 8cesta este distan%a parcurs) de lumin) !ntr3un an, !n $id. =umina se propag) cu cea mai mare $itez) posibil)? ea parcurge !n $id apro,imati$ 9++.+++ de 7ilometri pe secund). Steaua cea mai apropiat) de noi se afl) la o distan%) de peste I,00 ani3lumin), adic) apro,imati$ I+ de mii de miliarde de 7ilometri (#ro,ima Centauri).

Cum se clasifica stelele?

Stelele se grupeaz) !n mai multe categorii Dup) str)lucirile lor absolute ;i dup) temperaturile sau spectrele lor? 3 stele normale 3 stele gigante 3 stele pitice albe (Stea pitica alba) 3 stele subpitice Dup) e,isten%a sateli%ilor care le !nso%esc (cu sateli%i lumino;i sau sateli%i !ntuneca%i)? 3 stele duble. 3 stele duble optice, Dup) modul de separare spre a fi $izibile?

3 stele duble $izuale, (separate cu luneta), 3 stele duble spectroscopice, (puse !n e$iden%) prin deplasarea periodic) a liniilor spectrale). 3 stele duble cu eclips), (puse !n e$iden%) prin eclipsarea lor reciproc)). 3 stele duble fizice. 3 stele multiple, 3 sisteme planetare. (Stele duble) Dup) modul de grupare !n spa%iu? 3 asocia%ii de stele, 3 roiuri de stele? 3 roiuri difuze, 3 roiuri globulare, (care pot con%ine sute de mii de stele). 3 gala,ii, ( care pot con%ine sute de miliarde de stele). Dup) modul de str)lucire? 3 stele cu str)lucire constant), 3 stele cu str)lucire $ariabil), periodic) sau neregulat)

Ce sunt galaxiile?
O gala,ie este un sistem cu mas), unit de for%e gra$ita%ionale, alc)tuit dintr3o aglomera%ie de stele, praf ;i gaz interstelar precum ;i materie !ntunecat) in$izibil) ;i energie !ntunecat). Cele mai mici gala,ii au cate$a sute de ani lumina si contin 5++.+++ de stele. Cele mai mari pot a$ea si 9 milioane de ani lumina si contin mii de miliarde de stele. 1ajoritatea gala,iilor au un diametru cuprins !ntre c(te$a zeci ;i c(te$a sute de mii de ani lumin) ;i sunt de obicei separate una de alta prin distan%e de ordinul c(tor$a milioane de ani lumin). .nele gala,ii mari cuprind !n structura lor comple,) ;i un num)r de gala,ii mai mici, numite gala,ii satelit. Hala,iile sunt de patru feluri? eliptice, in spirala, in spirala barata si neregulate.

Hala,ia noastra, Calea =actee (uneori numit pur ;i simplu Galaxia), este o gala,ie in spirala ce contine in jur de 6++ miliarde stele. S3a format dintr3un urias nor de gaz si praf acum 5+ miliarde de ani. @n centru e,ista un nucleu dens si sferic de stele care poate contine o gaura neagra. >ucleul este inconjurat de un disc ce contine brate sub forma de spirale ce sunt formate din stele tinere, iar nucleul si marginea discului, din stele mai batrane.

Cum sfarseste o stea?

C(nd o stea ;i3a consumat !n timp cea mai mare parte din combustibilul de 'idrogen, miezul acesteia se contract) ;i de$ine mai cald. Kidrogen se g)se;te !nc) din abunden%) la marginea stelei, unde continu) sa se transforme !n 'eliu. Steaua se m)re;te, ;i culoarea acesteia tinde spre ro;u. Steaua de$ine o gigant) ro;ie. <n centru se declan;eaz) noi reac%ii nucleare? 'eliul prezent !n mijlocul stelei se transform) !n carbon. 8tmosfera stelei este proiectat) !n spa%iu, form(nd !n jurul stelei o sfer) de gaze !n e,pansiune, o nebuloas). C(nd 'eliul din mijlocul stelei se transform) !n carbon, steaua se contract) din nou, dar nu mai de$ine suficient de cald) pentru a declan;a noi reac%ii nucleare. 2a de$ine o pitic) alb). 8ceast) stea se r)ce;te, str)lucirea ei scade !ncetul cu !ncetul, p(n) se stinge. >u mai r)m(ne din ea dec(t o 4pitic) neagr)4, prea rece ca s) mai str)luceasc). Stelele cele mai masi$e produc elemente c'imice mai grele, cum ar fi fierul. 2le cresc ;i de$in supragigante, cu o raz) c'iar ;i de mii de ori mai mare dec(t cea a Soarelui. @nteriorul lor este format dintr3o succesiune de straturi din ce !n ce mai pu%in calde ;i mai pu%in dense spre e,terior, compuse

din diferite gaze. Lrusc, ele e,plodeaz) ;i materia lor se !mpr);tie !n spa%iu. 2ste un ade$)rat joc de artificii cosmic. (Sfarsitul unei stele) @n mod $iolent, steaua de$ine de 5+ miliarde de ori mai luminoas) dec(t Soarele. 8cest fenomen poart) numele de superno$). Dup) e,plozie, nu mai r)m(ne din ea dec(t miezul. <n func%ie de masa pe care o are, aceasta de$ine fie o stea de neutroni, fie o a;a3numit) 4gaur) neagr)4.

Ce sunt stelele neutronice?

O stea neutronic) este r)m);i%a e,otic) a unei stele cu masa !ntre I ;i : mase solare care ;i3a !ncetat e,isten%a printr3o e,plozie catastrofal), form(nd o a;a numit) superno$). #entru scurt timp o astfel de e,plozie se num)r) printre cele mai str)lucitoare obiecte din !ntreg uni$ersul, el singur emi%(nd la fel de mult) energie ca sute de miliarde de stele la un loc (cam c(te se g)sesc !ntr3o gala,ie medie).

(Stea neutronica in sectiune)

Dup) o astfel de e,plozie straturile e,terioare ale stelei sunt !mpra;itate !n spa%iu iar resturile r)m(n sub o form) compresat) deoarece nu se mai produce energie prin fuziune nuclear) ;i deci nimic nu mai poate !mpiedica colapsul gra$ita%ional. #entru un sf(r;it at(t de spectaculos ne putem a;tepta ca obiectul astfel format s) fie cel pu%in la fel de interesant. Caracteristicile fizice e,treme ale unei stele neutronice nu pot fi dec(t semne ale unei st)ri a materiei mai pu%in

obi;nuite. 1ajoritatea lucrurilor care ne !nconjoar) sunt alc)tuite dintr3 un nucleu (unde se afl) protoni ;i neutroni) ;i un !n$eli; electronic M atomii. Datorit) presiunii imense la care sunt supu;i ace;ti atomi !n procesul de formare a unei stele neutronice electronii se combin) cu protonii din nucleu form(nd neutroni, proces care d) ;i numele acestui obiect. 8stfel putem spune c) o stea neutronic) este cel mai mare nucleu cunoscut alc)tuit dintr3un num)r imens de neutroni.

Niteza de e$adare, cea cu care ar trebui s) arunc)m un obiect de pe suprafa%a unei astfel de stele !nc(t s) scape de sub influen%a gra$ita%iei acesteia, este pentru o stea neutronic) tipic) de apro,imati$ o treime din $iteza luminii. Din acest moti$ efecte de3a dreptul bizare iau na;tere, cum ar fi c) atunci c(nd pri$im o stea neutronic) putem $edea ;i ce este sub orizont, traiectoria luminii care pleac) de acolo fiind puternic !ndoit). 2 ca ;i cum ne3am uita la #)m(nt din spa%iul cosmic ;i am $edea trei sferturi din el !n acela;i timp.

Ce sunt gaurile negre?

Dac) miezul unei stele care a e,plodat este suficient de greu, el se transform) !ntr3un obiect c'iar ;i mai ciudat dec(t o stea de neutroni? o gaur) neagr), cu un diametru de numai c(%i$a 7ilometri, dar de o densitate aproape inimaginabil). 8cest obiect are o asemenea for%) de atrac%ie, !nc(t 4!ng'ite4 tot ceea ce trece pe l(ng) el, re%in(nd c'iar ;i propria sa

lumin). H)urile negre sunt deci in$izibile, dar astronomii le pot totu;i detecta din cauza perturba%iilor pe care le produc !n jurul lor.

Ce este un quasar?
.n Ouasar este un nucleu galactic acti$ !ndep)rtat, care emite enorme cantit)%i de energie. Puasarii au fost identifica%i ini%ial ca surse c$asi3punctiforme de radia%ie electromagnetic) asem)n)toare prin aceasta stelelor, mai cur(nd dec(t gala,iilor. >atura acestor obiecte a fost ini%ial contro$ersat), r)m(n(nd astfel p(n) !n anii 5G:+. 8st)zi e,ist) un consens ;tiin%ific !n aceast) pri$in%)? un Ouasar este o regiune compact), cu raz) de 5+ p(n) la 5+.+++ de ori raza Sc'Qarzsc'ild a g)urii negre supermasi$e din gala,ie, alimentat) prin discul de cre;tere. Cel mai apropiat Ouasar (din cei peste 50+.+++ recenza%i p(n) acum se afl) la o distan%) de 0I+ megaparseci, (R /:+ milioane de ani lumin)), iar cel mai !ndep)rtat (numit CAKPS B090G3+9+5, cu un decalaj spectral de *,9) la aproape 59 miliarde de ani lumin). Cel mai luminos Ouasar obser$at $reodat) are o magnitudine absolut) de circa 50,G, !ns) o magnitudine relati$) de M0*,/. 8sta !nseamn) c) dac) acest obiect celest ar fi la o distan%) de apro,imati$ 99 de ani lumin) de &erra, ar lumina la fel de intens precum Soarele.

Bibliografie:
'ttp?JJQQQ.p'Ssis.roJStele.'tml 'ttp?JJro.Qi7ipedia.orgJQi7iJPuasar 'ttp?JJQQQ.astronomia.go.roJ#agesJgala,iile.'tml 'ttp?JJcosmosul.ucoz.comJinde,JsteleleJ+3/ 'ttp?JJro.Qi7ipedia.orgJQi7iJSteaTCumUseUnascUstelel e

Ce e o stea?

Ala$ia Stefania Danes Clasa a V@3a L Colegiul >ational WOcta$ian Hoga" Sibiu Disciplina? Stiinte