Despre dinozauri

Ce sunt dinozaurii ? Notiunea de dinozaur desemneaza orice membru al unui grup de aproximativ 1300 de reptile care a aparut in perioada Triasicului mijlociu si tarziu, acum aproximativ 200 milioane de ani. Cei mai multi dinozauri pot i clasi icati in doua categorii! dinozaurii cu o structura a membrelor posterioare asemanatoare pasarilor"ordinul #rnitisc$ia, din care ac parte %guanodonul si Triceratopsul, si dinozaurii cu o structura a membrelor posterioare asemanatoare reptilelor"ordinul &aurisc$ia, din ai carui reprezentanti putem sa"i amintim pe 'patosaurus si Tiranosaurus. (rimii dinozauri cunoscuti, &taurilosaurus si )erresaurus din 'merica de &ud au o structura prea primitiva spre a putea i clasi icati in cadrul vreunuia din ordinele mai sus mentionate. *inozaurii au disparut acum +, milioane de ani, dar unii din descendentii lor, pasarile, supravietuiesc pana in prezent. *inozaurii au avut de"a lungul lungii lor istorii o evolutie constanta. 'st el, de la primii dinozauri care erau carnivori sau omnivori, bipezi, mici, nu oarte puternici, dar probabil mult mai rapizi si agili decat contemporanii lor, -si care au disparut pana la s arsitul Triasicului., s"a ajuns in timpul /urasicului -supranumit si perioada dinozaurilor. la o mare diversitate de tipuri adaptative, a caror principala caracteristica comuna este dimensiunea colosala, neegalata pana astazi. *escoperirea (rimele ramasite ale dinozaurilor au ost descoperite in 'nglia prin anii 1020. (e la 1010 erau cunoscute deja cateva genuri, ceea ce i"a permis marelui anatomist 2ic$ard #3en sa le dea numele de *inosauria -din greceste, 4reptile teribile4.. (rin aceasta, el a admis singularitatea dimensiunii lor in lumea animala, mediul terestru de viata, pozitia lor verticala, includerea ultimelor cinci vertebre in centura pelviana. Totusi, pozitia bipeda a dinozaurilor "neobisnuita pentru o reptila, si care a dus la multe speculatii cu privire la comportamentul, psi$ologia si modul lor de locomotie" nu a ost recunoscuta decat odata cu expeditiile din anii 500 ai aceluiasi secol cand au ost recuperate primele sc$elete complet pastrate. Tot in anii 500, ).6. &eele7 si"a dat seama ca dinozaurii pot i impartiti in doua ordine pe baza ormei centurii pelviene. #rnitisc$ia aveau oasele pubiene asemanatoare cu cele ale pasarilor, in timp ce la &aurisc$ia ele se asemanau mai mult cu cele ale reptilelor. (aradoxal, pasarile isi au originea in ordinul &aurisc$ia, ele desprinzandu"se din grupul celurosaurilor care erau dinozauri carnivori de mici dimensiuni. *inozaurii se caracterizeaza prin pozitia erecta in care membrele sunt aduse mai mult sau mai putin sub corp la el ca la mami ere, si nu in parti ca in cazul crocodililor, soparlelor si broastelor testoase. 8i au in comun aceasta caracteristica cu pterozaurii, cele mai apropiate rude ale lor, ca si cu descendentii lor pasarile. 'mprentele lor arata ca dinozaurii bipezi paseau in acelasi mod ca si pasarile, punand un picior in ata celuilalt, cu degetele orientate catre interior. *imensiunea creierului lor varia in raport cu dimensiunea corpului, iind minima la &auropode si maxima la carnivorii mici. #rdinul #rnitisc$ia Tipurile primitive de dinozauri ornistic$ieni includ putin cunoscutul (isanosaurus din 'merica de &ud si grupe din /urasicul timpuriu ca )eterodontosaurus si &cutellosaurus. %n timpul /urasicului timpuriu ornitisc$ienii se despartisera deja in mai multe ramuri majore. (rima din ele, cunoscuta sub numele de T$7reop$ora, include stegozaurii acoperiti cu placi si an9ilozaurii cu armura si a existat din /urasicul timpuriu pana in Cretacicul tarziu. # a doua ramura, #rnit$opoda, include $adrozaurii si rudele lor iguanodontii, ca si ceratopsienii cu coarne si rudele lor pac$ice alozaurii. #rnitopodele au existat de asemenea din /urasicul timpuriu pana in Cretacicul tarziu. *inozaurii ornitosc$ieni se disting prin centura pelviana asemanatoare cu cea a pasarilor si prin prezenta unui os numit predentar situat la capatul maxilarului in erior. Toti ornitisc$ienii erau ierbivori, si predentarul pare sa i avut rolul unui cioc cu care

culegea vegetatia. *e asemenea acea legatura intre cele doua jumatati ale maxilarului in erior si le permitea sa absoarba si sa transmita orta in timpul masticatiei. :a dinozaurii cu cioc alcile prezinta mai multe duzini de dinti asezati in asa el incat sa ormeze o singura lama cornoasa olosita la mestecat. Ca si la toate celelalte vertebrate cu exceptia mami erelor, dintii erau inlocuiti continuu in timpul vietii prin resorbirea radacinilor si cresterea simultana a unor coroane noi. Cel mai cunoscut reprezentant al ordinului #rnitisc$ia este ara indoiala %guanodonus, o varietate de dinozaur ierbivor de mari dimensiuni care a trait in 8uropa si 'merica de Nord in perioada Cretacicului timpuriu ale carei limite sunt cuprinse intre 11, si ;< milioane de ani. %guanodonul cantarea pana la 1., tone, atingea o lungime de <., m si avea 1., m inaltime atunci cand se ridica pe picioarele din spate. Cele trei degete de la picioare si trei din cele cinci degete ale membrelor in erioare mai scurte erau ec$ipate cu g$eare netede, in orma de carlige= primul deget al mainii, un deget mare osos, de orma ascutita, situat perpendicular pe celelalte, era probabil olosit pentru aparare= degetul mic era olosit la apucare. Capul lung si plat al %guanodonului se terminat intr" un cioc cornos si alcile sale contineau dinti care se aseamana oarecum celor ai soparlei iguana "de aici si numele care inseamna 4dinte de iguana4. 8ste posibil ca aceste animale sa i trait in cirezi si probabil ca aveau o pozitie patrupeda in timpul $ranirii si mersului dar 4adusa"inapoi4 pentru alergarea bipeda. *inozaurii &aurisc$ieni &aurisc$ienii includ doua grupe majore! -1. ierbivorele &auropodomorp$a, care cuprind giganticele &auropode cu gatul lung ca *iplodocus si 'patosaurus, plus mai putin cunoscutele (rosauropoda -exemplu! (lateosaurus. si -2. carnivorele T$eropoda, care includ toate reptilele consumatoare de carne mici si mari de la Coelo isis, Compsognatus si *einonic$us si pana la uriasii 'llosaurus si T7ranosaurus.C$iar mai mari si mai voluminoase sunt &aropodele &upersaurus si >ltrasaurus ale caror osile au ost gasite in Colorado, in &tatele >nite, ca si &eismosaurus care probabil este cel mai mare dinozaur cunoscut pana in prezent si al carui sc$elet a ost descoperit in Ne3 ?exico. &aurisc$ienii au gaturi lungi si g$eare mari la primele degete de la maini si picioare, cel de"al patrulea si al cincilea deget de la maini iind reduse sau absente -ca si la pasari, care pastreaza doar primele trei degete.. &auropozii au devenit uriasi si au adoptat pozitia patrupeda si au unele adaptari oarte interesante pentru $ranirea cu vegetatia a lata la inaltime. :a *iplodocus, de exemplu, gatul si coada sunt oarte lungi= coada are o terminatie in orma de bici care este posibil sa i ost utilizata pentru aparare. :a @rac$iosaurus, in contrast, gatul este oarte lung dar coada este scurta. @rac$iosaurus avea membre anterioare mai lungi decat cele posterioare, acestea permitandu"i impreuna cu gatul sa ajunga la vegetatia a lata la inaltime. ?arile carnivore terapode ca T7rannosaurus aveau capete oarte mari cu alci imense pline de dinti curbati, cu margini ca de ierastrau. ?embrele in erioare aveau dimensiuni reduse, dar soldurile si membrele posterioare erau masive, si pradatorul nu avea decat sa"si apuce vanatul in alcim sa se propteasca pe picioare si sa"i smulga si sa"i rupa carnea. ?icile terapode ca de exemplu *einonic$us erau probabil mult mai agile, iin vanatori tenaci care vanau prada si o atacau in grup, s asiind"o cu dintii si g$earele. Totusi, unele ramuri de terapode mici, ca &trut$iomimus si rudele sale nu aveau dinti. Cel mai eroce pradator care a trait vreodata pe aceasta planeta. >n monstru cu adevarat. 'cesta este T7rannosaurus -din latina, 4soparla"tiran4., dinozaur de mari dimensiuni, biped, care a trait in perioada Cretacicului tarziu, acum mai bine de +, de milioane de ani. :ung de aproape 11m, avand cam ,m in inaltime si cantarind mai mult de 1 tone, T7rannosaurus era bine inzestrat pentru a"si vana prada, din care aceau parte si marii dinozauri ierbivori ai timpului. Craniul sau mare avea alci puternice cu dinti ascutiti, in orma de ierastrau, dintre care unii aveau c$iar 1, cm. ?embrele anterioare mici, evident disproportionate ata de corpul masiv al animalului,

aveau iecare doua g$eare ascutite= iecare din membrele posterioare era inarmat cu trei g$eare puternice indreptate inainte, care erau olosite pentru s asierea prazii, si cu o a patra indreptata inapoi. Totusi, studiile recent indica aptul ca T7rannosaurus se $ranea mai degraba cu starvuri decat era un pradator activ. Aosilele descoperite in 'merica de Nord si ?ongolia in strate apartinand Cretacicului superior indica aptul ca specia s"a nascut si a disparut intr"un timp relativ scurt de cateva milioane de ani. 8ste cunoscuta o singura specie, T7rannosaurus rex. :a el ca cele mai multe reptile si pasari actuale, dinozaurii au construit cuiburi si au depus oua. 2amasitele cuiburilor de dinozauri continand oua si dinozaurii abia iesiti din ou apartinand unor specii de dinozauri ierbivori au ost gasite in ?ontana in &tatele >nite. Constructia multistrati icata a cuiburilor de #viraptor ce au ost descoperite recent in desertul 6obi indica aptul ca dinozaurii se intorceau in aceleasi locuri an dupa an. *inozaurii"animale cu sange cald ? *ovezile pe care le detinem cu privire la acest apt nu sunt concludente. :a el ca pasarile si mami erele, dinozaurii aveau o rata de dezvoltare oarte mare. 8i nu leneveau ca majoritatea reptilelor actuale. 'mprentele lor si dimensiunile membrelor dovedesc ca erau capabili sa atinga mari viteze. Nu exista un singur mecanism de termoreglare care sa poata i aplicat tuturor dinozaurilor= la el ca liliecii, pisicile, ele antii sau balenele, care isi controlau temperatura corpului in diverse moduri, si dinozaurii aveau probabil mecanisme de termoreglare la el de diverse. *isparitia dinozaurilor"ipoteze 8xtinctia dinozaurilor, eveniment petrecut cu circa +, milioane de ani in urma, a suscitat si va mai suscita inca multe discutii. Cert este ca s"au emis deja mai multe ipoteze care incearca si reusesc mai mult sau mai putin sa explice acest apt. 1. (rima si cea mai cunoscuta din aceste ipoteze este impactul unui meteorit urias sau al unei comete cu (amantul, eveniment ce s"ar i produs in epoca in care au disparut si dinozaurii. :ocul impactului acestui meteorit "identi icat recent in peninsula Bucatan, in ?exic" este o 4cicatrice4 uriasa in orma unui crater cu diametrul de 200 9m. %mpactul acestui corp ceresc se presupune ca ar i determinat aparitia unui nor urias de vapori care ridicandu"se si ajungand in atmos era a acoperit cu o 4perdea4 nemaiintalnita cerul, oprind ast el razele solare sa mai ajunga pe pamant. 2ezultatul a ost inevitabil! vegetatia de pe Terra, lipsita un timp indelungat de soare, a disparut in cea mai mare parte, ceea ce a dus in inal si la disparitia dinozaurilor care au murit prin in ometare. Ceea ce nu poate explica insa aceasta ipoteza este insa de ce catastro a i"a a ectat numai pe dinozauri. Cum cel putin cinci specii din epoca respectiva supravietuiesc, nu se poate explica clar de ce e ectul impactului a actionat selectiv. Cert este insa aptul ca daca disparitia dinozaurilor nu s"ar i produs, istoria (amantului ar i ost poate cu totul alta. 'ceasta deoarece extinctia lor a permis mami erelor existente in epoca sa se adapteze situatiei, sa evolueze incet si sa cucereasca planeta. 2. ' doua ipoteza cu privire la disparitia dinozaurilor este mult asemantoare cu prima, di erind printr"un singur aspect! necesitatea producerii impactului in peninsula Bucatan. 'ceasta deoarece aici existau si exista mari depozite de sul , care in urma impactului au ost proiectate in atmos era. 2aspandirea necontrolata a sul ului in atmos era a otravit majoritatea ormelor de viata, printre acestia a landu"se si dinozaurii. 3. # a treia ipoteza cu privire la disparitia dinozaurilor de pe Terra a ost emisa de curand de astro izicianul /uan Collar de la >niversitatea Carolina de &ud -&tatele >nite. care considera ca acestia ar i disparut datorita unei orme de cancer declansate de stelele din galaxia noastra. 8i ar i ost victimele descarcarilor masive de particule neutrino, emise de stelele care s"au stins. 'ceste particule, intrand in coliziune cu nucleii atomilor din organismul dinozaurilor, au prejudiciat structura 'N*"ului, rezultand mutatii cancerigene.

*inozaurii actuali"animale de casa? %n limba engleza, 4pet4 inseamna animal de casa, animal avorit= si, pana acum, in randul acestei categorii intrau cainii, pisicile, $amsterii sau papagalii. %ata insa ca antropomor ismul american nu cunoaste limite! nepotii unc$iului &am si"au gasit o noua pre erinta in domeniu. Nu musca, nu deranjeaza vecinii, nu lasa par pe canapea, are bunul gust de a i vegetarian, se gudura ca un catelus si da ascultare cu strictete ordinelor stapanului. Cin5 sa ie? #..iguanaC &amsarii acestui produs mult ravnit au importat anul trecut aproximativ ,30000 de iguane-C., spre deosebire de numai 20000 cate se aduceau in 1;0+. 4#amenii vor si altceva in acvariile lor, in a ara de pesti si de broaste testoase4, spune ?ara7 )ussa9et, proprietarul unui vivariu din @er9ele7 -Cali ornia.. 4Cu iguanele, continua el, ei se simt demni de recunostinta si iubiti4. (este toate calitatile, iguanele prezinta insa si un de ect! talia. Caci aceste reptile au prostul obicei de a cam exagera cu cresterea. %n doi ani, soparlitele de 1, cm se trans orma in niste 4balauri4 de peste doi metri lungimeC ?ascota devine un veritabil dragon. 2ezultatul? ?ii de iguane sunt abandonate de proprietari in iecare an la marginea autostrazilor si in centrele specializate. Ce credeti ca ar spune dinozaurii daca ar auzi de trista soarta a urmasilor lor? @ibliogra ie! 8nciclopedia D8NC'2T' E;0F, ?icroso t Corporation, Colectia revistei D?agazinF, 1;;,"1;;0