http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=15552&page=104 http://www.crestinortodox.ro/conferinte-audio-mp3/maica-si uana-! ad/ http://www.crestinortodox.

ro/predici-audio-mp3/maica-si uana-conferinte/
Ca o concluzie de indreptare, din partea Parintelui Vasile Thermos: "Cu nevoia de a simti ca pe copii ii avem datorita partenerului si ca numai asa ne putem bucura de copiii nostri, daca in prealabil ne bucuram de viata in doi.

DESPRE BUCURIE

Hristos este Cel care da nemurire celor dragi ai nostri. suntem datori a iubi cu jerfelnicie . Hristos S-a smerit luand chip de rob, a murit, S-a pogorat la iad, si a inviat ridicand pe cei cazuti. Numai impreuna cu l, si noi ne putem smeri, coborandu-ne in iadul existential al celor de langa noi, in su!erintele si neputintele lor, pentru a-i ridica la o noua viata. Traind in Hristos, primim si dragostea Sa "ert!elnica, pe care trebuie doar sa o lasam sa lucreze, prin noi, asupra celorlati. Putem a!irma ca oricat am incerca sa dam sau sa !acem, va !i prea putin. Chiar si asa, singurul raspuns #rasplata$ dat dragostei dumnezeiesti ramane !aptul de a o !ace lucratoare prin noi: Precum v-am iubit Eu pe voi, asa sa va iubiti si voi unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii (Ioan !, !"-!#$ %umnezeu & se descopera lui 'oise sub numele de (Eu sunt %el ce sunt( #&esire ), *), *+$. Numele Sau (Cel ce este( este verb, e,istenta Sa este adeverita de relatie. Va indemn sa va incredeti in cuvintele lui Hristos si veti simti cum se naste in voi dragostea pentru El . &ar cand veti a"unge la aceasta dragoste, veti cauta clipa de clipa sa va daruiti mai mult, caci dragostea nu are sfarsit. Credinta noastra ortodo,a este &i'vor de bucurii&, crestinismul ortodo, !iind &religia bucuriei(. %omnul nostru &isus Hristos le-a spus ucenicilor sai: ((cestea vi le spun ca bucuria Mea sa fie intru voi si ca bucuria voastra sa fie deplina& (Ioan #, $. Starea de bucurie du)ovniceasca este o rugaciune continua. &nseamna sa apartii mai mult cerului decat pamantului. Caci oricare ar !i motivul intristarii crestinului aceasta este de la draci, ne spune parintele arhim. -rsenie Papacioc. *untem fiinte rascumparate de +umne'eu, avem pe +umne'eu in inima noastra, avem putere de a ne sfinti, de a ne indumne'ei, de a deveni fii ai lui +umne'eu dupa )ar, si de a mosteni viata si bucuria cea vesnica. sensul adevarat al bucuriei in teologia si spiritualitatea ortodoxa.

%omunicarea prin (calea de la inima la inima( in lumina chipului si harului divin. dupa inviere 'antuitorul le intampina pe !emeile mironosite, care mergeau sa vesteasca ucenicilor, spunandu-le: ( ,ucurati-va- Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele .ui si I s-au inc)inat& (Mt. /0, 1, I Pt. ", !$. .ucuria crestina este in primul rand darul intalnirii cu Hristos cel inviat, bucuria invierii %omnului. /epadarea de sine si urmarea lui Hristos sunt sustinute de incredintarea acestei bucurii a simtirii tainei: &(semenea este imparatia cerurilor cu o comoara ascunsa in tarina, pe care, gasind-o un om, a ascuns-o, si de bucuria ei se duce si vinde tot ce are si cumpara tarina aceea& (Mt. !, ""$. .ucuria este roada a %uhului S!ant ce straluceste in 0iul si ne revarsa harul dumnezeiesc: &Iar roada +u)ului este dragostea, bucuria, pacea, indelungarabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta& (2al. #, //$. .ucuria in su!erinte este o stare primitoare a cuvantului si voii lui %umnezeu 3 &si voi v-ati facut urmatori ai nostri si ai +omnului, primind cuvantul cu bucuria +u)ului *fant, desi ati avut multe neca'uri& (I 4es. , 5$. a straluceste din dragoste si credinta: &Pe El, fara sa-. fi va'ut, il iubiti6 intru El, desi acum nu-. vedeti, voi credeti si va bucurati cu bucurie negraita si preamarita& (I Pt., , 0$, in taina impreuna-zidirii in Hristos: &si avand aceasta incredintare, stiu ca voi ramane si impreuna voi petrece cu voi cu toti, spre sporirea voastra si spre bucuria credintei& (7ilip., , /#$.

.ucuria si pacea revarsate din insasi simtirea prezentei lui %umnezeu dau consistenta nade"dii 3 &Iar +umne'eul nadejdii sa va umple pe voi de toata bucuria si pacea in credinta, ca sa prisoseasca nadejdea voastra, prin puterea +u)ului *fant& (8om., #, !$. -scultarea de cuvantul lui %umnezeu si punerea in lucrare a darurilor liturghisesc accederea in intimitatea iubirii divine, loc prin e,celenta al bucuriei: &9is-a lui stapanul3 ,ine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune6 intra intru bucuria domnului tau& (Mt. /#, / $. .ucuria Tatalui de 0iul si a 0iului de Tatal, bucuria %uhului S!ant ca stralucire a iubirii Treimice se comunica !iilor lui %umnezeu dupa har, modeland tainic relatiile ecleziale3 &%aci care este nadejdea noastra, sau bucuria, sau cununa laudei noastre, daca nu c)iar voi, inaintea +omnului nostru Iisus, intru a .ui venire: %aci voi sunteti slava si bucuria noastra& (I 4es., /, 1-/;$. Prin insasi esenta sa, bucuria impartasita adanceste comuniunea: (si v-am scris voua aceasta, ca nu cumva la venirea mea sa am intristare de la aceia care trebuie sa ma bucure, fiind incredintat despre voi toti ca bucuria mea este si a voastra a tuturor& (II %or, /, !$ .ucuria deplina are o conditie soborniceasca, !iind rod al unitatii madularelor in Trupul lui Hristos, dupa chipul imparatiei Cerurilor3 &7aceti-mi bucuria deplina, ca sa ganditi la fel, avand aceeasi iubire, aceleasi simtiri, aceeasi cugetare& (7ilip., /, /$.

/a cuvantarea de despartire dinaintea mergerii spre patimire, Hristos ii intareste pe ucenici intru bucurie ca o arvuna a slavei invierii: ((cestea vi le-am spus, ca bucuria Mea sa fie in voi si ca bucuria voastra sa fie deplina& (Ioan #, $.

.ucuria ce vine din !agaduinta vederii %omnului in slava Sa vesnica: &7acutu-mi-ai cunoscute caile vietii6 cu infatisarea 4a ma vei umple de bucurie& (7apte /, /0$, ii intareste pe ucenici inaintea momentelor in care credinta lor avea sa !ie incercata: (0emeia, cand e sa nasca, se intristeaza, !iindca a sosit ceasul ei1 dar dupa ce a nascut copilul, nu-si mai aduce aminte de durere, pentru bucuria ca s-a nascut om in lume. %eci si voi acum sunteti tristi, dar iarasi va voi vedea si se va bucura inima voastra si bucuria voastra nimeni nu o va lua de la voi #2$ Pana acum n-ati cerut nimic in numele 'eu1 cereti si veti primi, ca bucuria voastra sa fie deplina& #&oan *3, 4*, 44, 4+$. 5ert!elnicia dragostei !ratesti e,primata in !aptele milosteniei sporesc, ne spune S!. -postol Pavel, bucuria in chiar miezul incercarilor: &%a in multa lor incercare de neca', prisosul bucuriei lor si saracia lor cea adanca au sporit in bogatia darniciei lor& (II %or. 0, /$ . .ucuria iradiaza din incredintarea de sine iubirii lui Hristos si patimirii de bunavoie pentru l, aceasta !iind comoara statornica peste orice pierdere aparenta si trecatoare: &%aci ati avut mila de cei inc)isi, iar rapirea averilor voastre ati primit-o cu bucurie, bine stiind ca voi aveti o mai buna si statornica avere& (Evr., ;, !"$ ste e,act ceea ce a!irma Pr. Nicolae Steinhardt prin cuvintele: (%aruind vei dobandi(. impreuna cu curatia inimii, bucuria odihneste impartasirea ucenicilor %omnului de tainele dumnezeiesti: &si in fiecare 'i, staruiau intr-un cuget in templu si, frangand painea in casa, luau impreuna )rana intru bucurie si intru curatia inimii& (7apte /, "5$. .ucuria impartasirii si simtirea harului sunt nedespartite: &si ucenicii se umpleau de bucurie si de +u) *fant& (7apte, !, #/$. 'asura bucuriei celor ce recepteaza cuvantul lui %umnezeu este sporita de acea vedere &fata catre fata& in care transmiterea capata o intensitate intersubiectiva ma,ima: &Multe avand a va scrie, n-am voit sa le scriu pe )artie si cu cerneala, ci nadajduiesc sa vin la voi si sa vorbesc gura catre gura, ca bucuria noastra sa fie deplina& (II Ioan /$.

in acelasi timp, ascultarea du)ovniceasca daruieste bucurie celor ce au slujirea de a calau'i pe altii, a"utand la bunul mers al lucrarii sobornicesti: &(scultati pe mai-marii vostri si va supuneti lor, fiindca ei priveg)ea'a pentru sufletele voastre, avand sa dea de ele seama, ca sa faca aceasta cu bucurie si nu suspinand, caci aceasta nu v-ar fi de folos& (Evr., !, $.

-ceasta bucurie covarseste greutatile intampinate pe cale: ( Multa imi este increderea in voi- Multa imi este lauda pentru voi- <mplutu-m-am de mangaiere%u tot neca'ul nostru, sunt covarsit de bucurie-& (II %or. =, +$. ,ucuria parintelui ca !iii duhovnicesti (umbla intru adevar( intrece pe oricare alta #&& &oan *, +$. 6ugaciunea pentru aproapele, ne spune S!. -postol Pavel, este un i'vor de bucurie du)ovniceasca : &%aci totdeauna, in toate rugaciunile mele, ma rog pentru voi toti, cu bucurie& (7ilip. , "$.

Taina pocaintei este nedespartita de bucuria simtirii du)ovnicesti: (El se roaga lui +umne'eu si +umne'eu ii arata bunatatea *a si-i ingaduie sa vada fata *a cu mare bucurie si astfel ii da omului iertarea *a& (Iov !!, /5$.

+arul bucuriei se revarsa imbelsugat la nasterea +omnului: (si va'and ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte& (Mt., /, ;$. %e asemeni, in timpul propovaduirii Mantuitorului: (+eci insusi +avid il numeste pe El +omn6 de unde dar este fiul lui: si multimea cea multa il asculta cu bucurie& (Mc. /, !=$. -poi in momentele aratarilor lui >ristos de dupa inviere3 &Iar plecand ele in graba de la mormant, cu frica si cu bucurie mare au alergat sa vesteasca ucenicilor .ui& (Mt., /0, 0$6 &Iar ei inca necre'and de bucurie si minunandu-se, El le-a 'is3 (veti aici ceva de mancare:& (.uca /", " $. %e asemeni, dupa inaltarea cu trupul la cer a +omnului inviat: (Iar ei, inc)inandu-se .ui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare& (.uca /", #/$.

in taina credintei, suferinta si bucuria nu se mai opun ca in cugetul miscat de iubirea de sine si celelalte patimi ce arunca viata omului intr-o continua !or!ecare, ci oglindesc relatia dintre taina crucii si cea a invierii lui >ristos3 &%i, intrucat sunteti partasi la suferintele lui >ristos, bucurati-va, pentru ca si la aratarea slavei .ui sa va bucurati cu bucurie mare& (I Pt., ", !$.

S!. -postol &uda indeamna spre 'idirea in credinta prin rugaciunea in +u)ul *fant , pazirea in dragostea lui %umnezeu Tatal si asteptarea cu nadejde a milostivirii +omnului nostru Iisus >ristos #&uda *, 47, 4*$. in !inalul epistolei sale, S!. &uda aduce slava ( singurului +umne'eu, Mantuitorul nostru, prin Iisus >ristos, +omnul nostru&, Cel Care &poate sa va pa'easca pe voi de orice cadere si sa va puna inaintea slavei .ui, nepri)aniti cu bucurie mare& (Iuda , /"$. &nvierea %omnului ne-a redat bucuria pe care se intemeiaza credinta si nade"dea in %umnezeu. %espre bucurie unii a!irma ca este pacea inimii. -ltii spun ca bucuria este indulcirea, surasul si des!atarea su!letului. -ltii mai spun ca bucuria este numele adevarului si al vietii vesnice1 cand a!lam adevarul si traim in sanul adevarului, traim in bucurie, in viata vesnica !ericita. -ltii, in s!arsit, mai spun ca bucuria este iubirea si !ericirea unirii. 0ericirea locuieste in iubire, iubirea in bucurie si bucuria in tainele si adancurile inimii. %eci este !ericire numai unde este bucurie. S!. 'a,im 'arturisitorul spune ca bucuria este (saltarea su!letului pentru bogatia virtutilor(. %ar bucuria su!letului nu se naste numai din implinirea sau dobandirea virtutilor, ci si prin primirea darurilor de la %umnezeu #/c. *, 43-89$, din impartasirea cu S!intele Taine, din primirea bunurilor ceresti si pamantesti. -sa incat putem intregi de!initia S!. 'a,im si sa spunem ca bucuria este indulcirea, surasul, incantarea si saltarea su!letului pentru bogatia virtutilor si a darurilor primite de la %umnezeu1 este o stare su!leteasca de multumire, impacare si tresaltare !ata de sine, !ata de aproapele, !ata de natura si !ata de %umnezeu. .ucuria e fericirea de a te veseli de orice !loare, de orice !ir de iarba, de orice raza de lumina1 de orice veste si !apta buna1 de orice munca !olositoare, de orice masa indestulatoare, de orice haina curata, de orice carte buna si de orice petrecere frumoasa1 e starea sufletului cand nu-l mai atinge niciun rau, nicio patima, nicio durere. .ucuria e incantarea sufletului ajuns pe muntele fericirilor, deasupra tuturor vailor si prapastiilor, de unde poate privi cu liniste zarea, !irea si cerul, aproape de toti s!intii si de %umnezeu.

.ucuria este o mare putere a sufletului si o mare trebuinta a vietii . Cum avem trebuinta de sanatatea trupului ca sa muncim, tot asa avem trebuinta de bucuria sufletului ca sa simtim roadele si foloasele muncii. -danci si multe intelesuri are bucuria1 bucuria &este impacarea launtrica, implinirea tuturor gandurilor si na'uintelor, linistea du)ului dupa primirea lucrului dorit, inlaturarea primejdiilor, infrangerea piedicilor vietii. ,ucuria este simtul vietii

pline, care nu cunoaste nicio metea)na, niciun cusur. ,ucuria este pacea sufletului netulburat si neclatit de nicio teama si nici de simtirea caintei amare&. b. ,ucuria invierii si a mantuirii S!anta Scriptura, ca si viata, ne invata ca sunt bucurii care se nasc din su!erinte, din rugaciuni, din pocainta1 bucurii care se nasc din primirea harului, din implinirea poruncilor si altele din dobandirea virtutilor. Toate laolalta !ormeaza marea bucurie a invierii si a mantuirii. Pentru noi crestinii, e,ista mai presus de toate o bucurie a mantuirii din suferinta si a invierii din moarte. Mantuirea vine cu bucurie, invierea vine cu bucurie, biruinta vine cu bucurie.

Exista o bucurie a mantuirii din pacat . Neascultarea poruncilor si calcarea legilor lui %umnezeu trezeste in su!let neliniste, dezbinare, mustrare, tristete, durere si dorinta de mantuire. %upa bucuria mantuirii din pacat striga, ca si regele %avid, !iecare pacatos 3 +a-mi, +oamne, bucuria Mantuirii& #Ps. 87, *)$, bucuria iertarii pacatelor, bucuria primirii )arului curatitor, luminator si sfintitor. %arul, puterea aceasta a dezlegarii si iertarii pacatelor, s-a dat apostolilor in :iua invierii #&n. 4*, *;-4)$. a umple de bucurie nu numai pacatosii care se intorc prin credinta si pocainta la %umnezeu, dar si ingerii din cer - care se bucura de mantuirea pacatosilor - si pe &nsusi bunul %umnezeu. < In ce c)ip mirele se veseleste de mireasa, asa se va veseli de tine +umne'eul tau& #&s. 34, 8$. Pildele despre oaia cea ratacita, despre drahma cea pierduta si despre !iul cel risipitor, sunt marturii despre bucuria aceasta ingereasca si dumne'eiasca (.c. #$.

'ai e,ista o bucurie a mantuirii din moarte, bucuria invierii trupurilor, bucuria vietii si a fericirii vesnice , pe care ne-o daruiesc Pastile. &isus Hristos a primit crucea, a rabdat su!erinta si a prevestit invierea pentru ca a cunoscut dinainte bucuria biruintei asupra mortii. Prin inviere, &isus Hristos, purtatorul Crucii si biruitorul mortii, daruieste lumii viata noua, lumina, iubirea, pacea, virtutea, harul, mantuirea, desavarsirea, bucuria si fericirea vesnica. l da !emeilor mironosite, dupa inviere, porunca cea dintai: ,ucurati-va-& (Mt. /0, 1$. ,iserica nu osandeste bucuriile, ci pacatele1 placerile si pacatele in"ositoare. ?u ne opreste sa ne bucuram, sa radem, ca viata fara bucurie ar fi prea trista1 ea ne opreste de la vorbe care !ac obrazul sa roseasca de rusine # !. 8, +$, care !ac multe su!lete sa cada si sa-si piarda bucuria. c. ,ucuria intalnirii cu +umne'eu /a bucuriile mari ale mantuirii din su!erinte, din pacat si din moarte, se adauga altele si mai mari: bucuria trairii in virtute si har, bucuria cercetarii .isericii, bucuria intalnirii cu %umnezeu, in imparatia /ui, in su!let si in viata cea vesnica.

ste curata, s!anta si mare bucuria trairii in virtute. =rice in!rangere a unei patimi, orice lucrare morala, orice !apta de virtute, umple su!letul de bucurie. >n s!at bun, un a"utor la timp, o mana intinsa unui om care se ineaca, cea mai mica "ert!a pentru binele si !ericirea semenilor, este o pricina de indulcire si saltare a su!letului, pricina de bucurie su!leteasca. =ricand !aci o !apta buna, de virtute, iti vine sa strigi, sa alergi, sa "oci, sa cauti sau sa plangi de bucurie. Nu mai putin curata, s!anta si mare este bucuria trairii sub lumina, caldura, ploaia si adierea dumnezeiescului har. Curata, s!anta si mare este bucuria cercetarii .isericii, veselia petrecerii si a reculegerii in casa lui %umnezeu, placerea su!letului de a se scalda in lumina si caldura %uhului S!ant. ste placut sa ne rugam oriunde, caci %umnezeu este pretutindeni de !ata ca sa ne asculte soaptele, dorintele si suspinele inimii. ste placut si suntem datori sa ne rugam si acasa, in camara ascunsa a inimii, caci %umnezeu, Cel ce vede in ascuns, va rasplati rugaciunea la aratare #'t. 3, 3$. %ar si mai placut este sa cercetam insasi casa lui %umnezeu, .iserica, si acolo - in aerul cel curat al %uhului S!ant, in !ata s!antului si s!intitorului altar #'t. 48, *?-*;$ sa ne unim cugetul si glasul cu al semenilor, ca si mai puternica sa se inalte in slava !lacara rugaciunii, asa cum a !acut &nsusi 'antuitorul inca de la varsta de doisprezece ani, din ravna pentru s!intenia ei, Cea mai curata, mai adanca si mai s!anta bucurie, pe care ne-o trezeste in su!let .iserica, este bucuria intalnirii cu %umnezeu, inca aici pe pamant. -ici e raiul iubirii, raiul bucuriei, raiul !ericirii, bucuria mantuirii, bucuria Taborului si a &nvierii. Intalnirea cu +umne'eu este bucuria tuturor bucuriilor, bucuria cea mai aleasa a tuturor su!letelor evlavioase. - !i cu %umnezeu este a !i !ericit si curat, ca s!intii, a !i cu %umnezeu este a !i aproape si luminat de l, ca ingerii1 a !i cu %umnezeu este a !i plin de bucuria %uhului S!ant, bucurie cautata si cantata de iubitii si alesii lui %umnezeu, inca din Vechiul Testament.a aparat .iserica, cand a trebuit, cu puterea cuvantului si a bratului Sau. &ntalnirea cu %umnezeu, in .iserica, deschide in inimi raiul bucuriei, inca de aici, de pe pamant. =dihna si bucuria su!letului se a!la acolo unde este s!intenia. S!intenia, mai mult decat oriunde pe pamant, se afla in casa lui +umne'eu care sfinteste darurile si sufletele (Mat. /!, =- 1$. %e aceea o cautam si o iubim din tot su!letul, si ne bucuram de cate ori o cercetam si ne rugam in !ata altarelor ei. d. ,ucuria trairii in +umne'eu S!anta Scriptura ne cheama la bucurie: <Slu"iti %omnului cu !rica si va bucurati inaintea /ui cu smerenie( #Ps. 4, *7$. &isus Hristos mareste suma bucuriilor si a !ericirilor omenesti si din inaltimea muntelui ne striga: <.ucurati-va si va veseliti...( #'t. 8, *4$. Cu gandul la bucuriile !ericirilor vangheliei, apostolii ies din sinedriu, !ericiti ca au patimit pentru Hristos #0.-p. 8, +*$. Tot cu gandul la aceste bucurii s!inte scrie S!. Pavel corintenilor ca, desi intristati, slu"itorii lui %umnezeu, apostolii, pururea se bucura #4 Cor. 3, +-*7$1 si tesalonicenilor: <.ucurati-va pururea( #* Tes. 8, *3$1 si 0ilipenilor: <.ucurati-va intru %omnul( #0ilip. ), *$. <.ucurati-va pururea intru %omnul. Si iarasi zic: .ucurati-va( #0ilip. +, +$. S!. -ntonie cel 'are glumea adeseori cu !ratii sai din manastire, caci zicea el: <-rcul intins peste masura, se !range. -sa e si la lucrul lui %umnezeu: daca peste masura vom intinde cu !ratii, degrab se rupe(.

Tot anul, S!. Sera!im, staretul de la Sarov, saluta pe crestini cu (Hristos a inviat( si numea pe vizitatori: (.ucuria mea(. Stareta unei manastiri din -pus, adeseori zicea: (Nimic nu ma inspaimanta mai mult decat sa vad surorile noastre pierzandu-si bucuria mimii(. Vointa si harul, s!intenia si bucuria merg paralel. %e aceea crestinul nu trebuie sa !ie trist. Scopul religiei e iubirea, bucuria, !ericirea. Viata in %umnezeu si cu %umnezeu este o traire in bucurie. Viata crestina este o viata de bucurie duhovniceasca. .ucuria - ca si pacea, iubirea, bunatatea, credinta - este rodul si plinatatea %uhului S!ant in om #@al. 8, 44$, dovada, aratarea %uhului lui %umnezeu in om. Cei ce s-au invrednicit sa a"unga !ii ai lui %umnezeu, adica cei nascuti din %uhul S!ant, cei ce au viu in inima lor pe &isus Hristos si cresc in Hristos1 cei ce au devenit din oameni trupesti oameni duhovnicesti, dupa cum zice S!. 'acarie cel 'are - sunt ametiti ca de o bautura1 beti de bucurie, in %uhul S!ant1 de bautura tainelor divine, duhovnicesti. Pentru oamenii duhovnicesti bucuria de pe pamant e treapta a bucuriei din ceruri. Pentru unii ca acestia, lumea intreaga si cerul nemarginit e paradisul bucuriei. &n starea de bucurie curata, de !ericire negraita #de e,taz$, omul duhovnicesc #misticul$ simte ca este liber, ca traieste in lumina, ca e stapan peste toata lumea si vede tot adevarul. &n su!letul unit cu %umnezeu e mereu primavara, mereu viata, iubire, bucurie. .ucuria trairii in %umnezeu intoarce pe pacatosi la virtute si pe necredinciosi la religie, caci nu este bucurie celor necurati si !aradelege #&s. 8?, 4*$. .ucuria trairii cu %umnezeu, ca si !rumusetile culmilor, rascumpara ostenelile urcusului spre culmile desavarsirii duhovnicesti. .ucuria trairii in %umnezeu ne !ace sa iubim oamenii si sa le impartasim si lor bucuriile noastre. .ucuria trairii in %umnezeu ne !ace sa credem in !ericire si in nemurire, in ceea ce ne este drag si scump, in ceea ce avem sau dorim. %ar bucuria trairii in %umnezeu, cea mai mare bucurie si singura statornica aprinde in noi nu numai !lacara iubirii si a credintei, ci sadeste, creste si rodeste in noi si cealalta minunata !loare a vietii crestine: speranta. %in su!letul plin de iubire si credinta izbucneste strigatul sperantei: <.ucurativa cu bucuria nade"dii( #6om. *4, *4$. .ucurati-va intru nade"de si staruiti in rugaciune, (ca sa ramana in voi bunul bucuriei(. <Veseli-ma-voi si ma voi bucura de Tine, cauta-voi numele Tau, PreainalteA( #Ps. ;, 4$. %apitolul III ,ucuria in gandirea *fantului ?icolae %abasila %e bucurat ne bucuram cand ne e drag de ceva sau nada"duim in acel ceva, cum zice S!antul -postol Pavel: (&ntru nade"de sa ne bucuram( #6om. *4, *4$. -m putea zice chiar ca ne bucuram si ne veselim pentru unul si acelasi lucru. Si anume, ne bucuram de noi insine pentru ca ne iubim. %ar ne bucuram si de altii, pentru ca ii socotim !rati ai nostri. %e !apt, sunt si oameni care, pe urma purtarii lor bune, sunt socotiti in !ata lumii ca buni in sine. =mul intelept intelege ca se

cade sa iubeasca numai binele, iar cand se bucura de sine sau de altii, se bucura numai pentru ca vede in ei totdeauna pe vecinul sau, cu care se aseamana in purtari, iar cand se bucura de sine, o !ace !iindca bucuria il a"uta pe calea binelui. %ar ceea ce este mai important e !aptul ca cel drept se bucura mai ales de bucuria altora si daca vrea sa !aca ceva bine, apoi alege cu toata puterea rugaciunii si a dorintei sale numai !ericirea altora. Pentru ca acesta si este chipul cel mai desavarsit al bucuriei: cand lasi su!letul sa ti se umple de bucuria altuia si cand te socotesti si pe tine rasplatit prin cununa de biruinta a altora, iar nu cand iti este drag numai de tine si de dorintele tale si cand su!letul ti se leaga numai de po!ta ta dupa castig. Prin aceasta a"unge omul sa biruiasca legile !irii si sa se !aca asemenea lui %umnezeu, Care e .inele nostru al tuturor. Pentru ca vezi bucuria altuia si te bucuri de ea tot asa de mult ca si el, inseamna ca iubesti binele pentru ca e bine, iar nu pentru ca iti aduce ceva !olos. %aca, intre pomi, !iecare rodeste dupa soiul lui, in schimb, intre oaBmeni, aceia sunt desavarsiti care doresc binele tuturor si se bucura de !ericirea oricui, dupa cum si vrednicia pomului o arata roada. Trebuie ca aceia care a"ung sa se bucure de binele altuia sa !ie cei mai buni si cei mai intelepti dintre toti si, de asemenea, ca aceasta bucurie sa se salasluiasca in su!letele tuturor celor desavarsiti si intelepti. Pentru ca in chip !iresc urmeaza ca, din clipa in care aceste su!lete au in ele acest bine, sa-l si dovedeasca in !apte. %oar prin insasi !irea sa, binele cauta sa se raspandeasca si sa se impartaseasca. Caci asa cum ravnesc oamenii dupa .ine, tot asa si .inele insusi cauta sa se reverse peste ei. &nsasi legea bunatatii cere ca omul bun sa se daruiasca si pentru altii, intocmai cum se daruieste si se straduieste pentru ei. %ragostea !ata de %umnezeu naste si aceasta bucurie !ata de binele altora, iar ca prieten nu se cade sa te bucuri numai de bucuria prietenului, ci si de aceea a prietenului aceluia. %onclu'ii %upa cum am putut observa, bucuria nu poate !i vanata sau provocata nici macar prin strategii ascetice sustinute. %aca ar !i accesibila ast!el, ar implica o lipsa de smerenie prime"dioasa. .ucuria incepe in noi cand %umnezeu randuieste, in ciuda nevredniciei si putinatatii !iecaruia. .ucuria e intotdeauna un dar1 dar al %uhului #@al. 8, 44$, semn al prezentei /ui, amprenta a Providentei, marturie a trairii intru -devar. .ucuria noastra se intemeiaza in unicul si bulversantul !apt ca %umnezeu e,ista si a venit la noi, in intimitatea noastra. %umnezeu este, si aceasta este de a"uns. - te bucura deplin de ceea ce l este si a-& multumi pentru aceasta in toata clipa si in tot locul, inseamna sa pui inceputul celei mai inalte lucrari, cea mai opusa egoismului, lepadarea de sine. -ceasta inseamna sa intri in lepadarea totala, ca a Celui ce S-a golit pe Sine nascandu-Se in iesle si sa nu mai vezi decat splendoarea slavei lui &isus.

.ucuria e popas neprogramat pe calea pocaintei. E darul celor angajati in scoala despatimirii, al celor dispusi la jertfe. ,ucuria este a celor care il cauta cu iubire pe +umne'eu. ,ucuria este caracteristica de ba'a a unui crestin. .ucuria crestina este o realitate care nu poate !i descrisa usor, !iind spirituala si !acand parte dintr-un mister. 0iloso!ul si omul de stiinta !rancez .laise Pascal, in !aimoasa nota a convertirii sale, scria: ,ucurie- ,ucurie- ,ucurie deplina-& ?u risipiti aceasta bucurie ce se naste din credinta in >ristos, rastignit si inviat- +ati marturie despre bucuria voastra-& *tefanel 2)eorg)e Singura arma de care dispunem este e,ercitarea vointei. &ndi!erent de tipul de prezentare, toate ispitele urmaresc in !ond un singur lucru: indepartarea noastra de %umnezeu, desprinderea de singura sursa a stabilitatii noastre spirituale. &n lupta noastra cu ispitele %umnezeu ne vegheaza. l limiteaza atacul ispitei. %umnezeu ne !ace cunoscuta strategia de lupta a vra"masului, care ne pandeste cu rabdare si ne ataca atunci cand suntem vulnerabili, momente de indoiala, epuizare !izica si spirituala. Sau atunci cand ne credem mai puternici. +umne'eu ne ajuta cu mijloace ce lupta eficiente si anume3 cuvantul lui +umne'eu (Psalm >ristos, rugaciunea, alegerea mereu a binelui (Psalm ; , !$. doar sufletul sa ti se inalte spre cer prin rugaciuni si fapte bune. ca cine nu lucreaza in veacul acesta, acela nu va primi rasplata in veacul viitor de la %reptul 5udecator. ----------------------------1, $, marturisirea credintei noastre in Iisus

"Toate sunt curate celor curai, iar celor necurai i contiina i toate le sunt spurcate" (Tit 1, 15).

Nu n trup este sursa rului, ci n libertatea de a alege a omului. , !gnatie "ona#ul, $e%icon &ilocalic

Inima @n Marele Post A *f. ?icolae Belimirovici, *CptCmDna a II-a

Scris de marius +uminicC, / 7ebruarie /; ; 03;

- %oua SCptCmDnC
Mai nainte de toate cele ce se pzesc, pzete-i inima, cci din ea izvorte viaa. /Pilde 4:2 / *. @ospodarul EFi pCzeFte de pCsCri Garina EnsCmDnGatC, Fi de omizi livada Fi EFi pCzeFte de !iare stDna, dar nimic altceva nu EFi pCzeFte gospodarul precum casa de tDlhari, de !oc, de ape, de !ulgere, Fi de toatC necurCGia. Ce e casa pentru gospodCrie, este inima pentru

om. Pentru acesta sHa zis: I'ai Enainte de toate cele ce se pCzesc, pCzeFte-Gi inima.J 4. %in inimC izvorCFte sDnge, iar En sDnge e su!letul. Precum e su!letul En inimC, aFa e En tot omul. %acC apa En izvor este sCratC, este sCratC Fi En rDu1 dacC e dulce En izvor, va !i dulce Fi En rDu. Cum e izvorul, aFa-i Fi vCrsarea rDului. ). %acC Farpele te muFcC de deget, otrava lui nHar lucra, dacC sDngele nHar duce-o la inimC. CDnd doctorul pune pe deget un leac, leacul nu ar a"uta dacC sDngele nu l-ar duce la inimC. /a inimC a"unge Fi otrava, Fi leacul. Tot ce otrCveFte viaGa Fi tot ce lecuieFte viaGa trebuie sC a"ungC la inimC Fi sC treacC prin inimC. +. -colo unde este centrul sistemului circulator sanguin trupesc, acolo este Fi centrul sistemului circulator duhovnicesc. &nima trupeascC este organ al inimii duhovniceFti. Ki chiar dacC asta este realitatea, totuFi Fi aceastC realitate e o mare tainC. 8. Cu adevCrat de nepCtruns este aceastC tainC pentru mintea noastrC, pentru cC mintea este mai micC decDt inima, iar inima cuprinde mintea, nu mintea inima. Partea nu EnGelege Entregul Fi nici cele mai de "os nu EnGeleg cele Enalte. %umnezeu aFa a vrut Fi aFa a rDnduit. 0ericit este cel ce mai puGin cerceteazC tainele !iinGei lui %umnezeu Fi mai mult ascultC de poruncile lui %umnezeu Fi mai mult simte iubirea lui %umnezeu En inima luiA 3. Su!letul este EnveFmDntat En por!ira sDngelui1 iar cDnd veFmDntul este aFa de simGitor, cu atDt mai mult este ceea ce acoperC veFmDntulA Precum un pai poate molipsi Fi strica sDngele, aFa Fi un singur cuvDnt, o singurC privire, un singur gDnd poate molipsi Fi strica su!letul. ?. %e aceea, sC asculGi de doctorul omenesc cDnd te EnvaGC: Lngri"eFte-te de sDngele tCuA %ar cu atDt mai mult, sC asculGi de doctorul %umnezeu, cDnd EGi porunceFte: 'ai Enainte de toate cele ce se pCzesc, pCzeFte-Gi inima, cCci din ea izvorCFte viaGa. PCzeFte-Gi inima En inimC, miezul En coa"C, !lacCra En sDnge, viaGa En veFmDntul trupului. 'ai Enainte de toate cele ce se pCzesc, pCzeFte-Gi inima, !iul meu M zice %omnul. 9. CDnd Farpele muFcC mDna, mDna se leagC cu un garou, ca sDngele otrCvit din mDnC sC nu se ducC En inimC Fi sC strice izvorul sDngelui. CDnd auzi un cuvDnt rCu, astupC-Gi auzul, ca otrava cuvDntului sC nu coboare pDnC la inima ta Fi sC nu strice izvorul vieGii tale, !iul meuA ;. CDnd vine bogCGia, nu EGi lipi inima de ea, spune LnGelepciunea En Cartea VieGii. LngrCdeFte-Gi inima de bogCGie cu un gard Enalt pDnC la ceruri, ca inima ta neEntinatC Fi curatC sC se pCzeascC pentru Cel ce o cautC zicDnd: 0iule, dC-mi inima taA *7. 'ai stC scris En Cartea VieGii: &nima EmpCratului este En mDna lui %umnezeu. %acC EmpCrCGeFti asupra patimilor atunci eFti un EmpCrat adevCrat. -tunci inima ta este En mDna lui %umnezeu. &ar aceastC mDnC conduce !CrC greFalC inima ta Fi o EndreaptC spre EmpCrCGia luminii Fi a vieGii veFnice. **. %acC En cea dintDi sCptCmDnC a Postului 'are Giai EntCrit convingerea cC inima ta este a %umnezeului Fi TatClui tCu1 dacC te-ai hotCrDt cu tCrie sC i-o dai /ui, atunci En a doua sCptCmDnC EnvaGC sC EGi pCzeFti inima. %eprinde-te cu lupta vite"eascC pentru neEntinarea Fi curCGia inimii tale, pentru a putea Entoarce acest dar Celui ce Gi-a dCruit toate.

*4. /umineazC-Gi inima cu credinGa, EntCreFte-o cu nCde"dea, EncClzeFte-o cu dragostea, cCdeFte-o cu rugCciunea, curCGC-o cu lacrimile, hrCneFte-o cu SDngele %omnului Fi o EnalGC spre cer precum o candelC aprinsC. Numai aFa vei putea aFtepta cu pace trecerea din aceastC lume pCmDnteascC En lumea cereascC, !CrC cutremurul pCcCtosului sau mustrarea conFtiinGei. %e aceea, En aceastC a doua sCptCmDnC a Postului 'are, EnnoieFte des s!atul TatClui: 'ai Enainte de toate cele ce se pCzesc, pCzeFte-Gi inima, cCci din ea izvorCFte viaGa. !"rsa: Sf. Nicolae Velimirovici, Inima n Marele Post, #dit"ra Predania

Inima @n Marele Post A *f. ?icolae Belimirovici, *CptCmDna I

Scris de marius Eoi, 0 7ebruarie /; ; /3"1

Cea dintDi sCptCmDnC

$i"le, d-mi inima ta%, zis-a &omn"l /Pilde 2 :2'/ *. 'ai presus de toate gDndeFte-te la %umnezeu, cCci Fi %umnezeu se gDndeFte la tine mai presus de toate. Precum pCstorul se gDndeFte la oaia cea rCtCcitC mai mult decDt la Entreaga turmC, aFa Fi %umnezeul tCu se gDndeFte la tine, care te pierzi En pCcat, mai mult decDt la toGi Engerii din ceruri. 4. - cugeta la %umnezeu nu EnseamnC a cerceta !iinGa lui %umnezeu, ci EnseamnC a cerceta Fi a a!la ce aFteaptC %umnezeu de la om. ). Cel ce cumpCrC nuci nu cautC la coa"C, ci la miez. /a !el Fi cel ce cumpCrC ouC. Ki aFi"derea cu nenumCrate lucruri din lume, oamenii le cautC pe cele nevCzute Fi nu pe cele vCzute. Ki %umnezeul tCu cautC la tine dupC inimC. Prin coa"a cea trupeascC, l priveFte En miezul tCu, En inima ta, Fi cautC la inima ta. 0iul meu, dC-i inima taA +. Ln inimC, :iditorul a pus temelia vieGii. Ln inimC viaGa se zCmisleFte, purcede, creFte Fi se EndreaptC spre mormDnt Fi dincolo de mormDnt. =are cDt preGuieFte omul despre care toGi spun: e deFtept, dar nu are inimCN %umnezeu nu va cere de la el deFteptCciune, ci inimC. CCci sHa zis: Ice este nebun al lui %umnezeu, mai EnGelept decDt oamenii este.J O& Cor. *:48O

8. Sau cDt preGuieFte omul despre care se spune: e bogat, dar nu are inimCN =are EFi va duce bogCGia En cealaltC lume Fi o va dCrui Celui a cCrui vistierie sDnt pCmDntul Fi cerul, Fi soarele Fi stelele Fi toate EmpCrCGiile Ftiute Fi neFtiuteN 3. Sau ce-i a"utC omului puterea Fi !rumuseGea cea trupeascCN =are nu EntDlnim zilnic pe cei ce En tinereGi erau puternici Fi !rumoFi, iar acum, gDrboviGi Fi traFi, se spri"inC ori En baston, ori de mDna cuivaN 'ultora, puterea Fi !rumuseGea trupeascC le-a slu"it, din ne!ericire, la putrezirea inimii Enainte de putrezirea pielii Fi oaselor. ?. 0ericiGi sDnt cei ce din tinereGe nu sHau EndrCgostit de nici o !rumuseGe trecCtoare Fi muritoare, ci de :iditorul lor, a cCrui putere nu slCbeFte Fi a cCrui !rumuseGe nu piereA /a dragostea lor, %umnezeu va rCspunde cu dragoste EnsutitC, Fi inima lor %umnezeu o va rDndui lDngC inima Sa. 9. Postul EnseamnC slCbirea legCturii inimii cu lumea Fi EntCrirea legCturii inimii cu %umnezeu. -minteFte-Gi Fi cugetC la aceasta En cea dintDi sCptCmDnC a 'arelui Post. ;. LntCrirea legCturii cu %umnezeu aduce bucurie En inimC. %e aceea se citeFte la Enceputul Postului din cCrGile bisericeFti: I&atC, a venit veselitoarea vreme a postuluiAJ *7. -minteFte-Gi numele acelor mCrimi duhovniceFti care, cu postul, au slCbit legCturile lor cu lumea Fi au EntCrit legCturile cu %umnezeul cel Viu M S!inGii -ntPnie, PQvel, !thRmie, -v,entie, -vrQmie, SQvva, VisarRon, VitQlie, @herQsim, Chiriac, :osRma, HarRton, !rSm, -rsSnie, Carion, :aharia, SQvva cel S!inGit, SimSon Fi -lRpie StDlpnicii, =nT!rie, PahPmie, PStru Fi -thanasie -thoniGii, Fi cei dimpreunC cu dDnFii. **. -minteFte-Gi Fi de %umnezeu purtCtoarele !ecioare Fi !emei, a cCror inimi au !ost umplute de dragoste cCtre Hristos M S!intele ThScla, UenRa, vpra,Ra, -nastasRa, 'atrPna, SarV, 'aria ghipteanca, PelaghRa, ThaisRa, TheodTla, VasilRsa Fi cele dimpreunC cu ele. *4. %acC EGi sDnt departe dupC loc sau dupC vreme, atunci aminteFte-Gi de acele slCvite nume din neamul tCu M S!Dnta Parascheva, S!Dntul Sava, slava Serbiei, S!inGii &oannRchie de la %evici, PStru de la WoriFa, VasRlie al =strogului, Prohor, @avriRl, &oachim, &oQnn al 6ilei, NaTm al =hridei, NectQrie al .itoliei Fi mulGi, mulGi alGii care cu postul au s!inGit trupurile lor Fi cu rugCciunea au s!inGit Gara En care vieGuieFti. *). i toGi acelaFi glas au auzit: I0iule, dC-mi inima taAJ -celui glas au rCspuns Fi inima lor Entru totul au dat-o %umnezeului Fi :iditorului lor. !"rsa: Sf. Nicolae Velimirovici, Inima n Marele Post, #dit"ra Predania.
'emediul nenorocirii este ec#ilibrul su(letesc )

* +eea ce nu se potri,este cu rugaciunea, ar (i mai bine sa nu (acem..

+ind eu stiu ca sunt un intinat si un pacatos si un ticalos, ca nu (ac canonul cu dragoste si sdrobire de inima ci abia ,abia trag de el sa*l implinesc cu mare greutate, cind eu stiu ca nu sunt un postitor serios, #otarit, cind eu stiu ca nu am ,iata asa cum spun canoanele si ca nici pe departe eu nu sunt un ade,arat ne,oitor , cind eu stiu ca nu am a-utat aproapele e%act dupa puterile mele si de multe ori l*am trecut cu ,ederea sau c#iar l*am e,itat , cind eu stiu ca nu implinesc cu dragoste poruncile bisericesti, cind eu stiu ca nu ma (eresc ca de moarte de pacatele de moarte si inca ma alint cu des(rinarea mintii, cu lacomia , cu .a,istia , cu iubirea de arginti, cu mindria cu trinda,ia si cu lenea, mai ales si cu minia /cind eu stiu ca mint , nu asa cu nerusinare ci cu eleganta si mai din gluma sau ca sa e,it ce,a dar ca de(apt ma indulcesc de tatal minciunii/ cind eu stiu ca la s(intele slu-be ma tre.esc cu mintea umblindu*mi aiurea si ca nu ma las patruns de s(intenia si maretia momentului , cind eu stiu ca (ac toate pacatele care sunt enumerate in molit,a de spo,edanie ( si la care mai nimeni nu este atent cind se citeste ca sa ia bine seama )) / cind eu stiu bine ca nu a-ut biserica e%act dupa puterile mele (inanciare si ca nu (ac asta totdeauna din su(let , cind eu stiu bine ca nu cinstesc slu-itotii bisericii e%act ca pe oamenii lui 0..eu si de multe ori ii -udec si cirtesc impotri,a lor , cind eu stiu ca distractiile mele nu sunt numai cintarile du#o,nicesti, rugaciunea si petrecerea neintrerupta cu 1ristos sau pelerina-ele ci petrecerile si serbarile de tot (elul / cind eu stiu ca nu mor de dragul s(intei cruci si a icoaneleor si a moastelor si nu le cinstesc cu cea mai mare alegere si din tot su(letul, cind eu stiu ca nu bote. si nu cunun cu drag si doar pt. a a,ea (ii du#o,nicesti pe care sa*i indrum cu dragoste si gri-a in ,iata curata du#o,niceasca , 2.3.".0 si cind stiu ca la urma urmei ,in inaintea lui 0..eu , la masa lui, eu acesta,(ara #aina de sarbatoare (curatenia si smerenia mea ade,arata )) si cu inima sdrobita , aceasta (iind ultima si cea mai mare instanta de pe pamint si in cer , adica imparatul imparatilor, ei atunci intreb pe toti care doresc sa (ie ,, tratati cu respect " la scaunul spo,edaniei 4 de unde ai (rate si sora tupeul si nesmerenia si cute.anta ca sa ,i si sa te pre.inti ast(el c#iar si aici 5 +um poti indrasni sa pretin.i si sa astepti asa ce,a 5 2i dupa toate acestea indrasnesti sa ,i in (ata altarului (si sa pretin.i in inima ta) sa casti gura , sa inpreune.i miinile pe piept in semnul crucii si sa ,rei sa primesti s(intele si dumne.eiestile taine ... intocmai ca si s(intii 5 0e ce nu*ti cercete.i cugetul bine, bine, si de ce nu te ,e.i si nu traiesti ideea reala ca esti ultimul dintre pacatosi si doar sa*ti plingi pacatele grosolane si sa ceri iertare 5 6ai, ,ai, ce nutreste ,ala#ul in inima lui si cum se ,ede el ca ar (i cine,a )))) 7saltirea spune tare (rumos 4 ,,...toate caile 0omnului sunt mila si ade,ar pt. cei ce cauta ase.amintul $ui si dreptatea $ui ", pai ca sa (im in 3de,ar si sa a,em parte de mila este absolut necesar sa uitam cu desa,irsire sa cerem resprect la scaunul spo,edaniei si sa cautam dreptatea lui 0..eu si nu a noastra si ase.amintul $ui si nu al nostru . !ata ca ,orbind unii cu altii mai descoperim is,oare umaniste in stra(undurile inimii noastre in loc sa*l descoperim pe 1ristos . +e are a(ace 1ristos cu umanismul si cu politetea si cu morala lumeasca . +e este de lume de lume ,a pieri iar ce este pt. 1ristos ,in 1ristos ,a in,ia ) 8%ista cine,a care mai crede si intelege asemeni mie 5

F?+8EP4(8 PE?48< *PGBE+(?IE (.I*4H +E PH%(4E$

. Mi-a fost lene sC-mi cercete' cu de-amCnuntul pCcatele mele, atunci cDnd a trebuit sC mC spovedesc6 din aceastC pricinC mi-au rCmas pCcate nespovedite i m-am @mpCrtCit cu nevrednicie. /. (m de'nCdCjduit @n ajutorul Ii mila lui +umne'eu. !. (m 'is cC nu mC mai iartC +umne'eu, cC sunt prea pCcCtos (pCcCtoasC$ Ii tot @n iad voi merge. ". (m 'is3 dacC vrea +umne'eu mC mDntuieIte, dacC nu, nu. #. (m 'is cC nu-mi ajutC +umne'eu, cC m-a uitat +umne'eu. 5. (m 'is cDteodatC cC3 atDtea rele se @ntDmplC @n lume Ii +umne'eu nu ia nici o mCsurC. =. (m cre'ut sau am 'is cC nu existC +umne'eu, rai, iad, @ngeri, draci. (m @ndoialC cC existC +umne'eu, rai, iad etc., pentru cC nu le-am vC'ut. 0. M-am lepCdat de +umne'eu cu cuvDntul, cu gDndul, c)iar Ii @n scris. 1. (m socotit *f. *cripturC mincinoasC. ?u cred @n anumite minuni, @ntDmplCri povestite @n *f. *cripturC. ;. (m batjocorit cClcDnd @n picioare Ii aruncDnd cCrJile sfinte. . ?u suport sC se vorbeascC despre +umne'eu. (m avut momente de @ntunecare cDnd nu mai doream sC ascult cuvinte despre credinJC Ii despre +umne'eu. /. (m )ulit pe +umne'eu, pe sfinJi, pe Maica +omnului, *fintele 4aine etc. !. (m avut prea mare @ncredere @n mila lui +umne'eu 'icDnd3 oricDt aI pCcCtui, mC iartC +umne'eu, cC El e bun. ". (m avut gDnd de sinucidere. (m fost autor moral la sinuciderea cuiva. #. (m fumat. I-am ajutat pe cei ce fumea'C oferindu-le JigCriKdroguri. (m oferit JigCri @n sc)imbul unor servicii, fCcDndumC pCrtaI la pCcatul fumCtorilor. M-am drogat (fumatul Ii drogurile sunt sinucidere$. (m vDndut JigCri IiKsau droguri. (m bCut cafea @n exces. 5. (m @njurat. Li de cele sfinte am 'is (2rijanie, ,isericC, icoanC, candelC, +umne'eu, >ristos, tCmDie, morJi etc.$ =. ?-am plCtit lucrCtorii. ?u le-am dat cDt trebuia, cDt m-am @mpCcat cu ei. ?u i-am plCtit la timp. (m cumpCrat ceva Ii nam plCtit. 0. (m asuprit pe slugi, pe sCraci, pe orfani, pe vCduve, pe neputincioIi. I-am batjocorit. 1. Mi-am dorit moartea la neca'. /;. (m ucis oameni, cu voie sau fCrC voie. Poate din Ii din cau'a mea, a murit cineva. / . Fn mod intenJionat, am amputat vreun membru al meu sau al altuia. //. (m cDrtit la +umne'eu la neca'uri cC prea mi-e greu, cC de ce am pierdut tocmai eu, cC de ce sunt prigonit eu Ii pCcCtoIii trCiesc bine, cC nu-i bine, sau cC e prea e frig, cald, prea plouC etc., @n loc sC am rCbdare. /!. (m dat vina pe +umne'eu pentru relele care mi s-au @ntDmplat, @n loc sC dau vina pe pCcatele mele. /". (m fost nemulJumit(C$ cu starea mea (mai bine era aIa decDt aIa$. /#. (m rCul obicei de a folosi numele lui +umne'eu i al sfinilor fCrC rost, la toate nimicurile. *pun mereu vorbe de genul M%e +umne'eu faci..., MlasC-mC +umne'eului @n pace, Mce +umne'eu mai vrei:, Mla sfDntu-ateaptC etc.

/5. (m jurat strDmb. (m jurat cC voi face ceva rCu. (m obligat pe alJii cu bani, prin @ngro'ire sau vicleIug sC jure pentru mine. /=. (m jurat pe +umne'eu, pe *fDnta %ruce, pe sfinJi etc. fCrC rost, doar ca sC mC fac cre'ut(C$. (m 'is 'Cu, sC mor eu, sC n-am parte de, sC c)iorCsc, etc. /0. M-am jurat sC mor, sC orbesc, sC mC ardC focul, sC moarC mama, copilul meu etc.. /1. (m @ncClcat jurCmDntul. !;. (m blestemat. Li pe mine @nsumi (@nsCmi$ m-am blestemat. ! . (m fost fCJarnic(C$, prefCcut(C$, linguIitor(oare$, viclean(C$. !/. (m vorbit cu mai multe @nJelesuri. !!. (m purtat vorba de colo-colo. !". (m retransmis informaJiile sau secretele aproapelui @ncredinJate numai mie. !#. (m pus pe alJii sC se certe sau sC se batC, c)iar Ii numai pentru a mC distra. !5. (m pCgubit sufleteIte Ii trupeIte pe aproapele meu. !=. (m @mpiedicat pe aproapele meu sC dobDndeascC ceva bun, din invidie Ii rCutate. !0. (m clevetit, discutat, bDrfit, Jinut contul altuia. !1. (m clevetit, judecat pe preoJi. ";. (m clevetit pe pCrinJii trupeIti, nu i-am respectat, nu i-am ascultat la bine, i-am @njurat, i-am bCtut. " . (m purtat urC @mpotriva pCrinJilor mei pentru cC nu am fost lCsat @n voia mea sC fac ceea ce @mi plCcea mie. "/. ?u am ascultat pCrinJii cDnd mi-au dat sfaturi folositoare de suflet, cDnd mi-au cerut sC nu umblu prin localuri de petreceri Ii sC nu mC @ntovCrCIesc cu cei care au apucCturi rele Ii desfrDnate. "!. ?u i-am ajutat pe pCrinJii trupeIti, nu i-am cercetat cDnd au fost bolnavi, nu i-am @ngrijit la bCtrDneJe, nu am fost @ngCduitor (@ngCduitoare$ cu slCbiciunile Ii ciudCJeniile bCtrDneJilor lor. "". (m stricat numele bun al cuiva, bDrfindu-l, calomniindu-l Ii discutDndu-l. "#. ?-am @nlCturat rCul pe care l-am vC'ut venind peste aproapele meu pe cDt mi-a stat @n putinJC. "5. (m @mprumutat cu camCtC (dobDndC$ la persoane fi'ice. "=. 7iind scumpaci, am vDndut cu preJ prea mare. "0. (m determinat pe alJii sC-mi vDndC foarte ieftin, cu mult sub preJul real. "1. (m fost la vrCjitoare, g)icitoare, spiritism. (m fCcut farmece cuiva. #;. M-am @nIelat mergDnd la aIa-'isa magie albC, sau mergDnd Mca sC-mi desfacC vrCjile, fCrC sC-mi dau seama cC de fapt ajutorul primit este de la diavol Ii binele pe care l-am avut este numai aparenJC @nIelCtoare. # . Ltiu sC descDnt de rCu. Ltiu sC fac farmece. #/. (m trecut pe cei vii pe pomelnic la morJi, ca sC li se @ntDmple ceva rCu. (m M@ntors lumDnCrile pentru rCul duImanilor, i-am scris pe toacC sau pe clopot ca sC li se @ntDmple ceva rCu..

#!. (m purtat aJC roIie sC nu mC deoc)i, am uns toate cu usturoi la *f. (ndrei, am purtat pelin la 8usalii, am pus busuioc sub pernC la ,obotea'C, am purtat diferite obiecte de la vrCjitoare date Mca sC nu se mai prindC farmecele de mine, am fCcut focuri Ii am sCrit peste ele, am dat copilul pe geam, am legat bCrbat Ii femeie sC nu se mai @mpreune, sC nu se poatC cCsCtori, am luat mana de la animale, am turnat cCrbuni Ii am descDntat la cei bolnavi, @n noaptea de (nul ?ou m-am uitat @n oglindC, @n verig)etC Ii alte obiceiuri drCceIti. #". (m folosit numele lui +umne'eu, al Maicii +omnului, semnul *fintei %ruci, pentru vrCjitorie, descDntece. (m fCcut farmece cu lucru sfDnt (tCmDie, ag)easmC, ulei din candelC etc.$ ##. Mi-am cCutat norocul @n 'odii, )oroscoape, cu papagalul. (m purtat talismane, amulete, baiere etc.. (m cre'ut @n noroc Ii @n destin. #5. (m fost la persoane cu puteri Mparanormale, MsfinJi, cu aIa-'ise descoperiri de la +umne'eu care sunt de fapt de la diavolul mari @nIelCri. #=. (m cre'ut cC sufletul, dupC ce iese din om, trece @n diferite animale (re@ncarnare$. #0. (m fost la masoni (masoneria este o religie pCgDnC Ii un sistem anti)ristic$. 7ac parte din organi'aJii care au legCturC cu masoneria. #1. (m participat la ritualuri ale sataniItilor. 5;. (m fost la cei care se ocupC cu spiritismul (vorbirea cu morJii$ Ii cu )ipno'a. 5 . (m batjocorit, lovit, bCtut pe cineva. Pe pCrinJi, pe preoJi. 5/. (m judecat pe alJii ce fac, ce 'ic, de ce sunt aIa Ii nu altfel etc. 5!. (m presupus, bCnuit pe alJii. Mereu sunt suspicios. 5". (m fost iscoditor (iscoditoare$. 5#. M-am preocupat Ii am urmCrit @n amCnunt viaJa altora, dincolo de ceea ce implicC datoria Ii dragostea faJC de ei. 55. (m luat ceea ce se cuvenea altuia. 5=. (m pCcClit, @nIelat pe cineva. (m vDndut marfa rea ca marfC bunC. (m folosit vorbe meIteIugite la vDn'are sau la cumpCrare spre a determina pe cineva sC-mi vDndC sau sC cumpere de la mine. 50. (m nedreptCJit pe cineva. (m luat din animalele, recoltele altora. 51. (m @mprumutat ceva Ii n-am dat @napoi. =;. (m ascuns @n casa mea lucruri strCine. = . (m gCsit lucruri strCine Ii, Itiind ale cui sunt, nu le-am dat @napoi, ci le-am oprit pentru mine. =/. (m furat ceva. +e la stat (averea publicC$, sau de la om: +e la bisericC: +e la strCini sau de la pCrinJi, de la rude: (m fost cu rCutate asupra bisericii sau mCnCstirii, 'icDnd cC au prea mult. PCcatul acesta nu se iartC pDnC nu @napoiem lucrurile. +acC nu mai putemN sC facem milostenie. =!. (m mutat )otarul ca sC iau din terenul vecinului. =". (m ascuns furtiIagul altuia. (m @n casC vreun lucru de furat. =#. (m vDndut sau am cumpCrat lucruri despre care bCnuiam sau Itiam cC sunt de furat.

=5. (m falsificat acte, semnCturi etc. pentru a-mi @nsuIi ce nu-mi aparJinea. ==. ?-am @ntors paguba fCcutC aproapelui, c)iar Ii fCrC voie. =0. +in rCutate, am stricat avere strCinC (semCnCturi, pomi, maIinC etc.$. =1. (m @nIelat statul, depunDnd declaraJii de venit false. 0;. (m moItenit cu bunC ItiinJC avere agonisitC prin pCcate. ?-am fCcut milostenie multC din ea. 0 . (m dat sau am luat IpagC (mitC$. (m primit mici MatenJii la serviciu sau am luat mici Mcomisioane pentru treburi care erau de datoria mea Ii pentru care primesc salariu. 0/. (m cDItigat bani prin metode necinstite. 0!. ?u mi-am fCcut datoria la locul de muncC, am cCutat sC mC sustrag sau sC pun pe altul sC munceascC @n locul meu. 0". M-am lCcomit la avere, 'gDrcindu-mC la milostenie. 0#. +in cau'a 'gDrceniei, nu m-am )rCnit Ii nu m-am @mbrCcat cum trebuie. 05. *unt necumpCtat(C$ @n c)eltuieli. +au bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare. 0=. (m jucat jocuri de noroc, pCgubindu-mC bCneIte pe mine Ii pe alJii. 00. ?-am ajutat biserica Ii pe sCraci dupC putere. 01. +acC mi-au venit @n gDnd pCcate, m-am @ndulcit gDndindu-mC la ele, @n loc sC le alung imediat. Prin imaginaJie, mi-am @nc)ipuit cum voi sCvDrIi pCcatul atunci cDnd voi avea oca'ia. 1;. (m cCutat momentul potrivit pentru a face un pCcat (exemplu3 )oJul care cautC sC fure, curvarul care cautC femeie, etc.$. M-am rugat lui +umne'eu sC-mi ajute la pCcat. 1 . (m pDrDt pe cineva cu scopul de a-i face rCu. 1/. (m minJit @mpotriva cuiva cu scopul de a-i face rCu (mCrturie mincinoasC @mpotriva aproapelui$. 1!. (m mDniat sau am scDrbit pe cineva cu vorbe sau fapte urDte. .-am fCcut sC mC urascC. 1". Port urC pe cineva. Oin minte rCul. (I vrea sC mC rC'bun. M-am bucurat de rCul altuia. 1#. +oresc rCul cuiva. +oresc altora boalC, neca'uri, moarte, etc. 15. (m cCutat mijloace sC desconsider pe cineva @naintea altora. 1=. Fn timpul rugCciunii m-am gDndit la altceva. 10. (m vorbit @n timpul slujbei. M-am foit, m-am miIcat de colo-colo prin bisericC. 11. ?u mi-a fost gDndul la slujbC. M-am uitat ce fac alJii, cu ce sunt @mbrCcaJi. ;;. (m mDncat, am bCut ceva pe ascuns. ; . M-am lCcomit la mDncare. (m mDncat cu nesaJ. Mi-am @ngrCIat trupul cu mDncCruri peste mCsurC. (m mDncat atDt de mult @ncDt mi-a fost rCu. ;/. M-am fCcut rob (roabC$ pDntecelui, dDnd importanJC foarte mare mDncCrii. ;!. M-am ameJit la cap cu bCuturi alcoolice. M-am @mbCtat. (m Ii vCrsat dupC aceea. ;". (m vrut sC fiu deasupra tuturor cu ceva anume dacC nu cu totul. ;#. (m fCcut din sCrCcia sau din bogCJia mea un motiv de laudC.

;5. M-am mD)nit pentru sCrCcia mea materialC, @ntristDndu-mC foarte tare, Ii am dorit sC mC @mbogCJesc. ;=. M-am mDndrit, m-am fClit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am @ngDmfat, m-am @nfumurat, mi-am admirat singur @nsuIirile. ;0. M-am mDndrit Ii m-am lCudat cu copiii mei, cu familia mea, cu fraJii mei. ;1. M-am lCudat. (m o pCrere bunC despre mine. MC cred a fi cineva @n comparaJie cu alJii. ?u mai e nimeni ca mine. ;. Fmi place sC mC laude alJii. %Dnd fac o faptC bunC, aItept laude de la alJii Ii nu platC de la +umne'eu. . (m flatat pe alJii cu laude ca sC-mi asigur stima lor Ii sC obJin diferite foloase. /. (m fost fCrC rCbdare Ii fCrC ruIine Ii am @ntrerupt pe cel ce vorbea, fCrC sC-i ascult pCrerea pDnC la capCt. !. MC @ndreptCJesc @n orice lucru Ii accept foarte greu un sfat sau o pCrere de la alJii. *unt orgolios, nu suport sC mi se arate adevCrul sau sC fiu criticat, deIi recunosc cC sunt vinovat. ". (m insistat pe pCrerea mea, fCrC sC respect Ii sC iau @n seamC pCrerile altora, avDnd astfel impertinenJC Ii siguranJC de mine @nsumi (@nsCmi$. #. Mi-am exprimat pCrerea sau judecata fCrC sC-mi fi fost cerutC. 5. (m fost insistent(C$, cerDnd mereu explicaJii de la alJii pentru probleme pe care le puteam re'olva singur(C$. =. (m considerat unele @nvCJCturi de credinJC greIite pentru cC nu le-am putut @nJelege cu mintea mea omeneascC. 0. (m @ncredere mare @n mine, @n loc sC am @n +umne'eu. 1. MC mDndresc cu )ainele mele, cu ce am @n casC, cu funcia mea, cu c)ipul meu frumos, cu sCnCtatea, cu tinereea mea sau cu vDrsta mea @naintatC pe care am apucat-o, cu tot ce am frumos i bun, uitDnd cC toate sunt de la +umne'eu. /;. M-am cre'ut mai bun(C$, mai credincios(oasC$ ca alJii, socotindu-i pe ei mai rCi, proIti, necredincioIi, etc. / . Fnaintat @n vDrstC fiind, am socotit cC sunt mai @nelept i tiu mai multe decDt cei tineri i pentru aceasta i-am dispreuit i i-am tratat cu superioritate. //. (m desconsiderat pe cei fCrC experienJC sau neItiutori, pe cei inferiori mie @n educaJie, ItiinJC, avere etc. /!. (m ambiJie, @ncCpCJDnare, obrC'nicie, neruIinare, iubire de sine. /". MC supCr repede. *unt stCpDnit de du)ul @ndreptCirii de mine @nsumi, cred cC am mereu dreptate, nu suport sC fiu contra'is(C$ i de aceea urCsc supunerea i tCierea voii. /#. (m urDt pe cei ce m-au mustrat iKsau am iubit pe cei ce m-au lCudat. /5. MC stCpDneIte @ntristarea Ii deprimarea din cau'C cC altul este @naintea mea. /=. IatC formele prin care se manifestC pCcatul mDndriei3 *.(BH +EL(84H, .(<+H, P8EO<I8E +E *I?E, 7(*4<G9I4(4E, .H<+H8GLE?IE, (8G2(?OH, I7G*, F?7<M<8(8E, F?+8H9?E(.H, F?H.O(8E +E *I?E, ME2(.GM(?IE, I<,I8E +E *.(BH, I<,I8E +E *I?E, E2GI*M, %G%>E4H8IE, IMPG84(?OH +E *I?E, (<4G8I4(8I*M, I<,I8E( +E *4HPP?I8E, EQ>I,IOIG?I*M, G,8H9?I%IE, ?E%<BII?OH, I?*G.E?OH, .(LI4(4E, IMPE84I?E?OH, FMPG48IBI8E F? %<BP?4, ?E(*%<.4(8E, BIG.E?OH, 8EPE9I8E, I?*I*4E?OH, F?%HPHOP?(8E, I8G?IE, IPG%8I9IE, I?BI+IE, +E*%G?*I+E8(8E, .GBI8E, G*P?+I8E, EQ%E?48I%I4(4E, PE87E%OIG?I*M, >IPE8*E?*I,I.I4(4E.

/0. (m rDs de pCcatele Ii defectele altora. Li de faptele lor bune am rDs. (m rDs de cei ce merg la bisericC, postesc, se roagC, nu merg la petreceri etc.. /1. (m lCudat pCcatele altora. !;. ?u am fCcut rugCciune @nainte i dupC fiecare masC. ! . M-am lenevit a face rugCciune @n fiecare dimineaJC i searC, am fost batjocorit(C$ de draci @n c)ip jalnic, cCci sosind vremea de rugCciune, m-am apucat de alte treburi, ne@nelegDnd cC nici o treabC nu este mai de folos decDt rugCciunea. !/. (m mDncat de dulce @n vreo 'i de miercuri sau vineri. !!. ?-am Jinut cele " posturi de peste an. (m postit numai o sCptCmDnC la @nceput Ii alta la sfDrIit. (m mDncat carne @n sCptCmDna brDn'ei. !". 7iind rob (roabC$ a pDntecelui, am ateptat cu mare nerCbdare ca sC vinC Patile sau %rCciunul spre a avea de'legare la toate mDncCrurile. !#. (m Jinut post negru sDmbCta Ii duminica. !5. (m 'is3 mai pCcat este sC pofteIti mDncarea de dulce, decDt sC o mCnDnci. !=. (m postit cDnd ,iserica de'lega, exemplu miercuri Ii vineri cDnd era )arJi sau sDmbCtC Ii duminicC cDnd se mDnca peIte, socotind cC nu sunt bune aceste rDnduieli. !0. ?u mi-am iubit soJul (soJia$ ca pe mine @nsumi. +in pricina mea a fCcut pCcate. !1. Mi-am considerat soJia (soJul$ ca fiind inferioarC (inferior$ mie. ";. (m trCit cu soJul (soJia$ @nainte de cununia religioasC. (m pCcCtuit cu altcineva @nainte de cununie Ii am ascuns aceasta faJC de soJ (soJie$, nespunDnd adevCrul. " . ?-am pCstrat curCJie cu soJul (soJia$3 miercuri, vineri, sDmbCtC, duminicC, luni6 @n cele " posturi de peste an6 @n timpul sarcinii Ii al ciclului lunar6 "; de 'ile dupC naItere. "/. ?-am pCstrat curCJie cu soJul (soJia$ cu acordul lui (ei$, ci fCrC, @ncDt putea sC cadC @n pCcatul preacurviei. "!. (m luat pastile anticoncepJionale, am folosit spermicide, ca sC nu fac copii (unele din acestea provoacC avort$. "". (m fCcut pCcatul onaniei ca sC nu fac copii, adicC3 am folosit pre'ervativ sau am vCrsat sCmDnJa afarC ca bCrbat, iar ca femeie am folosit diafragmC. "#. (m fCcut avort. %a bCrbat, am dat voie soJiei sC facC avort. (m @ndemnat pe alJii sC facC avort, fCcDndu-mC autor moral al uciderii. "5. (m folosit sterilet ca sC nu fac copii (steriletul provoacC avort$. "=. M-am @mpreunat cu soJul (soJia$ de mai multe ori @n /" de ore. "0. M-am @mpreunat cu soJul (soJia$ @n diferite po'iJii, ca animalele. "1. %a pCrinte nu m-am ruIinat de copiii mei, de'brCcDndu-mC @n faJa lor. #;. M-am @mpreunat cu soJul (soJia$ @n vC'ul sau au'ul copiilor mei, cre'Dnd cC sunt mici Ii nu Itiu. %a pCrinte, am culcat @n pat cu mine fete sau bCiei mai mCriori sau i-am pus sC doarmC @mpreunC. # . Mi-am maltratat sexual soJul (soJia$.

#/. (m curvit. (m preacurvit. (m curvit cu mintea Ii cu inima, @ndulcindu-mC prin @nc)ipuirea pCcatelor trupeIti. #!. ?u am fost fecior (fecioarC$ @n momentul cununiei mele. #". (m privit cu poftC la trupurile Ii la feJele femeieIti sau bCrbCteIti Ii am preacurvit cu ele @n inimC. ##. M-am ras pe pCrJile ascunse ale trupului. #5. (m fost la plajC6 am fCcut nudism. #=. 7iind copil, am jucat diferite jocuri pCtimaIe, desfrDnate, necuviincioase, cu alte fete sau bCieJi. #0. ?u mi-am ascultat soJul (soJia$, fCcDnd doar ce am vrut eu. (m vrut sC fac din el (ea$ unealta mea supusC Ii nu l-am acceptat (n-am acceptat-o$ cu defectele pe care le are. #1. ?u am rCbdat Ii nu am iertat greIelile soJului (soJiei$. 5;. (m regretat uneori cC m-am cCsCtorit cu persoana respectivC Ii nu cu alta. 5 . (m necinstit Ii nu am iubit pCrinJii Ii rudele soJului (soJiei$. 5/. ?u am rCbdat atunci cDnd soJul (soJia$ era nervos (nervoasC$, aIteptDnd sC-i treacC mDnia ca sC-i spun ce vreau. 5!. %u trecerea timpului, nu i-am mai arCtat soJului (soJiei$ afecJiunea Ii interesul pe care i le-am arCtat la @nceput. 5". (m ignorat faptul cC prin cununie am devenit una cu soJul (soJia$ mea Ii am arCtat altora (pCrinJi, copii, rude$ dragoste mai mare decDt pentru el (ea$, @ncDt avem certuri @n casC din cau'a acestora. 5#. (m expus problemele noastre Ii ne-am certat @n faJa copiilor, provocDndu-le traume psi)ice. 55. (m gDnduri de desfrDnare cu persoane de sex opus sau de acelaIi sex. %Dnd @mi vin aceste gDnduri, nu le depCrte', ci mC @ndulcesc cu ele, deIi n-aI vrea sC fac pCcatul. 5=. (m preacurvit cu rudC, fin, naI, vCr, frate, fiu, fiicC, nepot. 50. (m gDndit sC preacurvesc sau c)iar am preacurvit cu preot, preoteasC, cClugCr, cClugCriJC. 51. (m pipCit alt trup pentru a simJi Ii provoca plCceri de desfrDu. =;. (m trCit necununat(C$, adicC @n concubinaj. = . M-am cCsCtorit cu altC femeie, nefiind divorJat de prima. =/. M-am cCsCtorit cu rudenie de sDnge, de cuscrie (nu se poate decDt de la gradul al 0-lea @n sus, altfel e pCcatul amestecCrii de sDnge$. =!. %a naI (naIC$, m-am cCsCtorit cu fina (finul$ sau am dat voie copiilor mei sC se cCsCtoreascC cu copiii finilor mei. =". %a naIi, am cununat pe cineva cu soJul (soJia$ nefiind noi @nIine cununaJi, fCcDnd astfel un mare pCcat. =#. Mi s-au fCcut mai mult de trei cununii @n bisericC (cununia a "-a este pCcat$. =5. (m fCcut pCcatul mala)iei singur(C$ (adicC atunci cDnd o persoanC @Ii provoacC plCcere singurC, masturbare$. (cest pCcat se numeIte curvia cu diavolul. ==. (m fCcut pCcatul mala)iei cu altC persoanC, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu femeie, bCrbat cu bCrbat, femeie cu femeie, cu copii. =0. M-am @ntinat fiind trea', din prea multC @mbuibare, din de'mierdare sau din cau'C cC am privit filme cu prostii. =1. (m fCcut pCcatul sodomiei (bCrbat cu bCrbat, femeie cu femeie$.

0;. (m fCcut pCcatul gomoriei (prostii cu gura, sex oral$. 0 . (m preacurvit cu animale, pCsCri ('oofilie$, cu copii (pedofilie$. 0/. (m privit filme, po'e cu prostii. (m @n casC po'e, statui cu prostii. 0!. (m fost @n postura de a opri rCspDndirea pornografiei Ii nu am fCcut-o. (m vDndut sau am dat gratuit reviste Ii filme pornografice. (m ajutat sC se tipCreascC reviste Ii po'e pornografice. 0". (m vorbit prostii. 0#. (m privit cu plCcere cum se @mpreunau animalele. 05. (m fost invidios (invidioasC$. Mi-a pCrut rCu de binele altuia. Fmi pare rCu cC altul are Ii eu nu. Invidia este aceeaIi cu 'avistia Ii pi'ma. 0=. M-am lCcomit la muncC. (m muncit peste puteri, @ncDt poate c)iar m-am Ii @mbolnCvit. 00. (m minJit. (m obiceiul sC mint mereu. 01. Fmi place sC M@nfloresc lucrurile Ii poveItile. 1;. (m obiceiul sC dau vina mereu pe altcineva Ii rareori mC @nvinovCJesc pe mine. 1 . (m drCcuit. (m dat naibii. Li pe mine @nsumi m-am dat dracului. (m 'is3 MsC fiu al naibii, MsC mC ia. 1/. (m muncit @n duminici Ii sCrbCtori. (m fCcut lucruri pe care aI fi putut sC le fac Ii @n alte 'ile3 cumpCrCturi, mDncare, spClat etc.. (m cumpCrat Ii am vDndut @n acele 'ile @n loc sC merg la bisericC. 1!. (m lipsit de la bisericC @n duminici Ii sCrbCtori. Fn timpul slujbei nu m-am rugat, ci am dormit ori m-am ocupat cu lucruri deIarte, am fost la tDrg etc. (m stat acasC uitDndu-mC la slujba de la televi'or sau ascultDnd la radio fCrC sC am un motiv @ntemeiat (bolnav(C$. 1". +acC am fost la bisericC, n-am dat pomelnic Ii n-am aprins lumDnCri, fCcDnd aceasta mereu. (ceste lucruri trebuie sC fie excepJii Ii sC se @ntDmple cDt mai rar. 1#. M-am dus la bisericC numai de oc)ii lumii sau cu gDnduri deIarte, nu din dragoste de +umne'eu Ii de *fDnta ,isericC. 15. (m stat @n faJa la toJi @n bisericC. I-am dat la o parte pe alJii, 'icDndu-le cC stau pe locul meu. 1=. (m adus daruri, jertfe Ii donaJii la bisericC din ce era mai rCu. 10. (m ucis animal, pasCre. .e-am c)inuit, batjocorit, le-am @mpovCrat peste puteri, le-am lCsat sC moarC deIi puteam sC le salve'. .e-am @nsetat Ii @nfometat. 11. (m mDncat eu sau am pus altora @n mDncare spurcCciune (animal netCiat, carne de om, jertfe sataniceIti, necurCJie etc.$ /;;. (m sfCtuit Ii @nvCJat pe alJii sC facC pCcate. /; . (m fost la petreceri destrCbClate. Fn posturi, miercurea, vinerea, @n duminici Ii sCrbCtori. /;/. %red @n superstiJii3 cCldare goalC, sC nu mC @ntorc cC-mi merge rCu, dacC @ntDlnesc preot @mi merge rCu, numCrul ! e cu g)inion, potcoava aduce noroc, usturoiul te pC'eIte de spiritele rele, este semn rCu cDnd Ji se 'bate oc)iul sau @Ji Jiuie urec)ea, cDnd @Ji taie calea pisica neagrC, marJea sunt trei ceasuri rele, sC te uiJi @n oglindC @n noaptea de (nul ?ou etc.

/;!. (m cre'ut cC existC strigoi, vDrcolaci Ii alte c)ipuri ale satanei Ii din aceste pricini am Jinut unele datini sau 'ile ca sC nu mi se @ntDmple ceva rCu. /;". ?-am mulJumit lui +umne'eu pentru binefaceri. /;#. (m fCcut glume, bancuri cu Ii despre cele sfinte. /;5. M-am mac)iat, rujat, vopsit la pCr, am dat ung)iile cu ojC etc. (m purtat cercei, mCrgele, inele, coliere, brCJCri, pantofi cu toc. Mi-am fCcut pCrul. Prin acestea am arCtat lui +umne'eu cC nu m-a fCcut aa cum trebuia. /;=. %a femeie, am purtat pantaloni sau fustC scurtC, n-am purtat capul acoperit, am mers sau am vorbit, ca sC atrag bCrbaJii. PurtDndu-mC aIa am smintit mulJi bCrbaJi. %a bCrbat am @mbrCcat )aine femeieIti, iar ca femeie )aine bCrbCteIti. /;0. M-am @mpCrtCIit @mbrCcatC necuviincios, cu c)ipul Ii bu'ele vopsite, cu capul descoperit, cu pantaloni, atingDnd @nfricoIatele 4aine ale lui >ristos, arCtDnd lipsC de evlavie. /;1. (m scuipat sau am vomitat @n 'iua @n care m-am @mpCrtCIit. / ;. M-am mDniat Ii nu mi-a trecut @ndatC, ci am Jinut mDnie. / . (m fCgCduit ceva Ii n-am @mplinit. ?-am Jinut @nvoiala, promisiunea, prevederile contractului. / /. (m fost nestatornic @n cuvDntul dat. / !. ?-am tCmDiat Ii stropit casa cu ag)easmC cel puJin o datC pe lunC. / ". ?-am iertat pe cei ce mi-au cerut iertare. / #. ?u mi-am cerut iertare pentru a depCrta orice vrajbC, c)iar dacC n-am fost vinovat(C$. / 5. ?-am aprins candela la rugCciune, @n duminici Ii sCrbCtori. / =. ?-am fCcut semnul crucii cum trebuie, drept. / 0. ?-am fCcut cruce cDnd am trecut pe lDngC bisericC. / 1. (m mers la mai mulJi preoJi Ii am 'is la unul unele pCcate, la altul altele. //;. M-am spovedit fCrC sC spun toate pCcatele mele, motivDnd cC preotul trebuia sC mC @ntrebe de pCcate, nu eu sC mi le spun singur(C$. // . %Dnd am mers la *povedanie @n loc sC-mi spun pCcatele mele am @nceput sC spovedesc pe alJii Ii sC-i acu' pe alJii. ?u mi-am dat seama Ii datoritC mDndriei mele, @n loc sC ies eliberat de la *povedanie mi-am mai adCugat Ii alte pCcate, cele de judecatC asupra aproapelui meu. ///. ?u am Itiut Ii nu Itiu @ncC sC mC spovedesc cum trebuie. Fn loc sC fiu la obiect cu explicarea pCcatului, fac multe introduceri, parafra'Cri Ii divagaJii @naintea du)ovnicului @n scaunul de *povedanie Ii astfel @l plictisesc pe du)ovnic. //!. +in pricina ruIinii sau a altor motive, am ascuns cu bunC ItiinJC la *povedanie unele pCcate. M-am Ii @mpCrtCIit dupC aceea. //". M-am @mpCrtCIit la un preot, fiind legat de altul. //#. M-am @mpCrtCIit fCrC de'legarea du)ovnicului. //5. %a femeie, m-am atins de lucruri sfinte din bisericC, atunci cDnd am avut ciclu.

//=. (m venit tDr'iu la bisericC. (m plecat @nainte de sfDrIitul slujbei fCrC motive @ntemeiate. (m fCcut din acestea o regulC. //0. ?-am crescut copiii @n frica de +umne'eu. ?u i-am @nvCJat poruncile lui +umne'eu. I-am @nvCJat la rCu, contribuind la uciderea lor sufleteascC. //1. ?u mi-am dus copiii la spovedanie Ii @mpCrtCIanie (de la vDrsta de = ani copiii trebuie sC se spovedeascC$. /!;. ?u mi-am pedepsit copiii cDnd i-am vC'ut cC persistC @n greIeli. /! . (m fost prea @ngCduitor (@ngCduitoare$ cu copiii mei, alintDndu-i Ii lCsDndu-i necercetaJi @n Mnevinovatele (pCrute mie nevinovate$ patimi, stimulDnd astfel un comportament egoist Ii negativist la ei. /!/. (m arCtat dragoste exageratC faJC de copii Ii i-am cocoloIit. /!!. (m arCtat dragoste exageratC faJC de copii, @ncDt am neglijat dragostea datoratC soJului (soJiei$. /!". (m transmis copiilor mei dorinJele Ii scopurile mele nereali'ate (este o mare greIealC ca, atunci cDnd n-ai reuIit tu sC devii doctor spre exemplu sau avocat, sC-i forJe'i @n orice fel pe copiii tCi sC ajungC ceea ce tu n-ai reuIit$. /!#. ?u m-am @ngrijit sC @nveJe copiii mei bine. %Dnd am vC'ut cC stau prost cu Icoala, nu m-am @ngrijit de ei sC @nveJe o meserie. /!5. (m fost un exemplu de pCcCtoIenie pentru copiii mei. /!=. ?u le-am explicat copiilor mei ce este pCcat Ii ce nu este. /!0. ?u mi-am iubit la fel toJi copiii. (m fost pCrtinitor (pCrtinitoare$ cu unul sau mai mulJi din copiii mei. /!1. (m fost prea autoritar(autoritarC$ cu copiii mei. I-am pedepsit prea aspru Ii uneori fCrC motive serioasC. +e multe ori i-am silit sC facC precum voiam eu, deIi era greIit. ?u am acceptat sC aibC copiii mei nici o greIealC. /";. (m considerat copiii mei ca fiind proprietatea mea Ii nu daruri ale lui +umne'eu. /" . (m considerat copiii un c)in Ii o povarC greu de dus. I-am considerat piedici @n calea distracJiei Ii a comoditCJii. (m cCutat sC scap de ei ducDndu-i pe la rude, aducDndu-le @ngrijitoare, pentru ca eu sC fiu mai fCrC grijC. /"/. M-am opus dorinJei copilului meu de a deveni preot sau cClugCr. /"!. (m silit copilul meu sC devinC preot sau cClugCr, fCrC ca el sC simtC vreo c)emare spre acestea, el dorind sC aibC alte preocupCri @n viaJC. /"". %a pCrinte du)ovnicesc, nu m-am @ngrijit, pe cDt mi-a fost posibil, de educaJia spiritualC a finilor bote'aJi Ii cununaJi de mine. /"#. (m amDnat *povedania. (m 'is sC pCcCtuiesc, cC mai e timp sC fac pocCinJC Ii sC mC spovedesc. (m 'is cC mC voi pocCi la anul, la bCtrDnee, pe patul morii etc.. /"5. ?-am fCcut canonul pe care l-am primit dupC *povedanie. /"=. ?u m-am spovedit @nainte de cununia mea, cClcDnd astfel cu stDngul @n cCsnicie. /"0. M-am @mpCrtCIit dupC ce am avut necurCJie @n vis. /"1. %a femeie, m-am @mpCrtCIit cDnd aveam ciclu.

/#;. %a femeie, n-am fCcut molitvele la o 'i, 0 'ile Ii "; de 'ile dupC naItere. (m intrat @n bisericC @nainte de a trece "; 'ile. (m citit molitva @nainte de a trece cele "; de 'ile. /# . (m pierdut sarcina fCrC voia mea. +acC mi s-a @ntDmplat aIa, n-am venit la preot sC-mi citeascC rugCciunea specialC. /#/. (m lovit sau am fCcut altceva unei femei gravide Ii, din cau'a mea, a pierdut sarcina. /#!. (m @nCbuIit copilul lDngC mine, bote'at sau nebote'at. /#". (m fost neatent(C$ Ii am lCsat copilul sC cadC @n apC, @n foc, de la @nClJime sau sC umble cu focul, cu obiecte tCioase ca astfel sC se sc)ilodeascC, sC se rCneascC sau c)iar sC moarC. /##. (m lCsat sC-mi moarC copilul nebote'at. /#5. (m nCscut copil mort (se considerC cC din pricina pCcatelor pCrinJilor se @ntDmplC aIa$. /#=. (m scris pe pomelnic sau am plCtit slujbe pentru copiii avortaJi, nCscuJi morJi sau morJi nebote'aJi. /#0. (m abandonat copiii vii pe drumuri, @n orfelinate (*f. Basile cel Mare spune cC cine abandonea'C pruncul cade sub acu'aJia de ucidere$. /#1. (m mustrat prea aspru. (m cicClit. (m stat cu gura Ii am fost prea bCgCcios (bCgCcioasC$ pe altcineva. /5;. ?u am fCcut sfetanie @n casC nouC. M-am lenevit a c)ema preotul sC facC sfetanie sau alte slujbe, la vreme potrivitC. /5 . (m fCcut jocuri Ii rDsete la priveg)iurile de morJi. /5/. ?u mi-am fCcut datoria faJC de rudele moarte. ?u le-am fCcut tot ce trebuia. /5!. ?-am @ngrijit mormintele. M-am 'gDrcit sC plCtesc sCrindare, slujbe pentru sufletele celor adormiJi. /5". (m jelit morJii. (m pus bani pe crucea lor de pe piept sau @n mDnC. (m dat lucruri peste groapa lor. (m spart ceva cDnd a fost scos mortul din casC. /5#. (m @n casC, am citit cCrJi sectare. (m fost la adunCri de sectanJi, i-am primit @n casC. (m luat daruri Ii ajutoare de la ei Ii am bCgat asemenea lucruri spurcate @n casa mea. (m cDntat cDntece de la sectanJi. /55. (m practicat Roga socotindu-. pe MDntuitorul @n rDndul 'eitCJilor pCgDne. /5=. (m practicat rugCciunea lui Iisus ca pe o mantrC Rog)inC fCrC a avea du)ul smereniei, al umilinJei Ii al pocCinJei adevCrate. /50. (m apelat la medicina alternativC3 )omeopatie, acupuncturC, radieste'ie, cromatoterapie. /51. M-am cCsCtorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc. /=;. ?eItiind, eu fiind ortodox Ii femeia catolicC, ne-am cununat la preotul ortodox, fCrC sC-i spunem preotului care e situaJia Ii preotul sC-i facC @nainte trecerea la ortodoxie. /= . (m dat anaforC pe jos. /=/. %red @n vise. %eea ce fac a doua 'i este @n funcJie de cele ce vise'. (+racii @Ii bat joc de noi @n vise, vestindu-ne cele care se vor @ntDmpla. Fmplinindu-se visele, ne minunCm Ii credem cC avem darul preItiinJei$. /=!. (m cDntat Ii am ascultat cDntece lumeIti Ii cu prostii. (m dat bani celor care cDntC astfel de cDntece. /=". (m jucat Ii am mers la discoteci Ii alte petreceri anormale.

/=#. (m fCcut sau am participat la nunJi Ii petreceri cu mDncare de dulce Ii cu mu'icC @n post Ii @n 'i de post. /=5. (m smintit Ii l-am fCcut sC pCcCtuiascC pe aproapele meu cDnd a au'it ce 'ic Ii a vC'ut ce fac (astfel sunt rCspun'Ctor @n faJa lui +umne'eu pentru pCcatul aproapelui meu$. (m ajutat pe alJii la pCcat (la care anume$. /==. M-am mascat. /=0. ?-am plCtit contribuJia la *fDnta ,isericC. /=1. (m ascultat discuJiile altora, deIi nu-mi folosea Ii @i deranjam. /0;. %a femeie, am intrat @n *fDntul (ltar. %a bCrbat, am intrat @n *fDntul (ltar fCrC sC am vreun rost Ii vreo treabC acolo. /0 . (m moItenire Ii n-am @ngrijit pe cei care mi-au dat-o. /0/. ?u mi-am cCutat sCnCtatea dupC datorie. Mi-am distrus singur sCnCtatea prin mDncare peste mCsurC, bCuturC, fumat, petreceri nesCbuite Ii altele asemCnCtoare. /0!. (m refu'at ajutorul medical atunci cDnd am fost bolnav(C$, cre'Dnd cC doctorii Ii medicamentele nu sunt de la +umne'eu. /0". (m luat anaforC Ii ag)easmC dupC ce am mDncat Ii am bCut, ori dupC ce m-am @mpreunat cu soJul (soJia$ sau cDnd am avut scurgeri @n vis. /0#. (m luat (g)easmC Mare fCrC a fi spovedit (excepJie face perioada de la ,obotea'C pDnC pe " ianuarie cDnd putem lua (g)easmC Mare c)iar dacC nu ne-am spovedit$. /05. (m rDvnC nesocotitC, )abotnicie (post mult @ncDt poate m-am Ii @mbolnCvit, milostenie fCrC socotealC @ncDt suferC cei din casC etc.$. /0=. ?u m-am rugat totdeauna cu faJa cCtre rCsCrit. /00. (m dat importanJC mai mare celor trupeIti ()ranC de prisos, @mbrCcCminte cDt mai multC Ii @n pas cu moda, curCJenie exageratC etc.$ decDt celor sufleteIti, avDnd astfel prea multe griji lumeIti Ii nemaiavDnd timp deloc pentru cele ale sufletului. /01. Fn loc de a mC @mpCca cu aproapele, m-am pornit cu urC asupra lui i c)iar l-am tras la judecatC. /1;. (m fCcut diferite pariuri diavoleIti, prin care mulJi Ii-au pierdut sCnCtatea Ii viaJa. /1 . ?-am sfCtuit pe cel care avea nevoie de sfat. ?-am @nvCJat pe cel nepriceput. /1/. (m dat de pomanC mDncare de dulce @n 'ile de post. /1!. (m mDnuit fCrC grijC Ii am necinstit obiecte sfinJite precum ag)easma, tCmDia, uleiul de la Maslu, anafora. /1". M-am expus pericolului fCrC sC am motiv, ispitind astfel pe +umne'eu (exemplu3 am mers cu maIina cu vite'C mare$. /1#. ?u m-am @ngrijit Ii am transmis altora boli contagioase. /15. GbiInuiesc sC merg @n localuri (baruri, cDrciumi, discoteci$, care constituie locul naIterii vieJii imorale Ii conduc la pCcate ca3 alcoolismul, dependenJC de droguri, goanC dupC cDItiguri ilegale Ii uIoare Ii alte fapte care degradea'C personalitatea.

/1=. (m profitat de pe urma bisericii, cCutDnd sC-mi iasC cDte ceva de la bisericC. (m fost cu rCutate asupra bisericilor i mCnCstirilor, 'icDnd cC au prea mult. /10. (m venerat Ii am idolatri'at persoane sau grupuri dintre artiIti, sportivi, oameni politici sau din alte domenii. /11. (m venerat Ii am idolatri'at o persoanC bisericeascC, preot, episcop, @n loc sC-. cinstesc pe +umne'eu. !;;. (m avut dragoste de +umne'eu din fricC sau din interes. !; . (m cerut la rugCciune mai mult pe cele materiale decDt pe cele ale sufletului. !;/. (m Jinut calendarul pe vec)i, nesocotind )otCrDrea *fDntului *inod al ,isericii. !;!. (m fost de acord IiKsau am practicat3 sc)imbarea sexului, eutanasia, clonarea etc.. !;". (m cerut la +umne'eu sC mC scape de ispite Ii greutCJi, dar eu nu am luptat ca sC scap. !;#. (m fost la stadioane, sCli de sport, pentru a urmCri meciuri, spectacole sau alte manifestaJii pCgDne sau sectare. !;5. (m frecventat case Ii locuri pCcCtoase. (m fost @n baruri, bordeluri, sex-s)op, striptease etc. !;=. ?u am avut adevCrata cunoItinJC de sine, adicC nu am avut vedere clarC despre toate slCbiciunile Ii neputinJele mele. !;0. (m fost stCpDnit Ii de aceste patimi3 uitarea, neevlavia, iuJimea, amCrCciunea, @nfurierea, ura de oameni, pomenirea de rCu, osDndirea, @ntristarea de suflet, @ndoiala, laIitatea, rivalitatea, @mpCtimirea, afecJiunea pentru cele pCmDnteIti, nebCrbCJia, nemulJumirea faJC de +umne'eu Ii de oameni, cDrtirea, clevetirea, @nfumurarea, pCrerea de sine, mila de sine, cruJarea de sine, @ndreptCJirea de sine, trufia, @ngDmfarea, iubirea de stCpDnire, iubirea de a porunci, iubirea de arCtare, dorinJa de a plCcea oamenilor, neruIinarea, @nIelCciunea, ironia, duplicitatea, @ndoiala, rCtCcirea gDndurilor, iubirea de slavC, iubirea de argint, iubirea de plCceri trupeIti, iubirea de sine, care este maica Ii rCdCcina tuturor rCutCJilor. !;1. +e asemenea, am fost stCpDnit Ii de aceste patimi3 )ulC, blasfemie, semeJie, @mpietrirea inimii, nesupunere, bDrfC, defCimare, amCgire, nebunie, ne@nfrDnare, nepricepere, neItiinJC, ieIire din minJi, aiurealC, sClbCticie, toropealC, negrija de cele bune, greIeala de fiecare clipC, risipC, 'gDrcenie, cunoItinJa mincinoasC, odi)na trupeascC fCrC de trebuinJC, moleIealC, rCutate, nepCsare, puJina credinJC, slujirea la multe patimi, @nClJare, amCgire, cute'anJC, @ntristare, grCirea @mpotrivC, fCJCrnicie, prefCcCtorie, curio'itate, @nvoirea cu pCcatele cele pCtimaIe ale sufletului Ii deasa cugetare la ele. ! ;. (m avut @ndoialC referitor la slujba parastaselor, 'icDnd cC mortul nu mai mCnDncC nimic, fCrC sC-mi dau seama cC morJii se folosesc de milostenia pe care eu o fac pentru ei. ! . M-am arCtat plictisit(C$ faJC de cele du)ovniceIti Ii m-am preocupat @n mod exagerat de cele lumeIti (glume, Iuete, vorbire fCrC rost, pClCvrCgealC$. ! /. M-am ruinat a face fapte urDte @naintea oamenilor, dar am fCcut @n ascuns, fCrC a mC ruina de +umne'eu.

(.47E. +E %.(*I7I%(8E ( PH%(4E.G8

PH%(4E.E FMPG48IB( %E.G8 9E%E PG8<?%I

Fmpotriva poruncii @ntDi greIesc3 - %ei fCrC de +umne'eu6 - %ei cu mulJi dumne'ei6 - %ei ce se leapCdC de pronia lui +umne'eu Ii cred @n noroc, @n superstiJii, ursitori, fermecCtori, vrCjitori, descDntCtori, eretici6 - %ei ce se nCdCjduiesc spre sine Ii spre alJi oameni6 - %ei care se de'nCdCjduiesc de mila lui +umne'eu6 - %ei care se )otCrCsc de a pCcCtui pDnC la moarte Ii a nu se pocCi6 - %ei ce urCsc pe +umne'eu Ii se leapCdC de El6 - %ei care ispitesc pe +umne'eu Ii cer de la El minuni fCrC de nevoie6 - %ei care furC lucruri sfinte Ii bisericeIti6 - %ei care cumpCrC cu bani darul lui +umne'eu6 - %ei care se lenevesc Ii nu voiesc a @nvCJa tainele credinJei celei dreptmCritoare6 - %ei care citesc cCrJile eretice Ii care se @mpCrtCIesc cu nevrednicie cu *fintele Ii Preacuratele 4aine ale lui >ristos. .a porunca a II-a greIesc3 - %ei care se @nc)inC 'idirii @n locul 9iditorului6 - %ei care prin @mpCtimirea cCtre materie slujesc 'idirii @n locul 9iditorului, aIa cum sunt iubitorii de argint, desfrDnaJii, lacomii cu pDntecele, pe care (postolul @i numeIte @nc)inCtori de idoli, 'icDnd3 MGmorDJi mCdularele voastre cele de pe pCmDnt3 desfrDnarea, iubirea de argint Ii lCcomia, care este slujire de idoli (%oloseni !6#$ Ii cCrora Mdumne'eul lor este pDntecele (7ilipeni !6 1$6 - 4oJi cDJi au evlavie fCJarnicC6 - %ei care cred @n vi'iuni Ii @n vedenii deIarte Ii @nIelCtoare6 - 4oJi iubitorii de de'mierdCri, care iubesc c)ipurile Ii idolii patimilor cu mintea Ii cu inima lor. .a porunca a III-a greIesc3 - 4oJi )ulitorii, cei ce jurC strDmb Ii pun pe alJii sC jure6 - %ei ce 'ic M'Cu6 - %ei ce fac fCgCduinJe bune Ii le calcC6 - Proorocii cei mincinoIi, dascClii cei mincinoIi, ereticii6 - %ei ce fac glume cu cuvintele *fintei *cripturi6 - %ei ce )ulesc Ii cDrtesc @mpotriva lui +umne'eu la neca'uri Ii la supCrCri6 - 4oJi care nu suferC cu rCbdare Ii mulJumire bolile, neca'urile, pagubele Ii alte @ncercCri care le vin prin @ngCduinJa lui

+umne'eu6 - 4oJi care )ulesc adevCrul Ii *fintele *cripturi Ii 'ic cC @n *cripturC se aflC basme Ii alte neadevCruri. .a porunca a IB-a greIesc3 - 4oJi care nu merg regulat la *fDnta ,isericC @n 'iua +uminicii - %ei ce lucrea'C @n +uminici Ii sCrbCtori6 - %ei ce prC'nuiesc pCgDneIte Ii nu creItineIte Ii se duc @n +uminici Ii sCrbCtori la cDrciumi, la baluri, la jocuri, la filme nepermise, la scrDnciob, la jocuri de noroc6 - 4oJi pCstorii du)ovniceIti care nu @nvaJC poporul @n 'ile de +uminici Ii sCrbCtori, din *fDnta Evang)elie Ii din alte @nvCJCturi ale *fintei *cripturi. .a porunca a B-a greIesc3 - 4oJi copiii care nu cinstesc Ii nu ascultC pe pCrinJii lor6 - %ei care nu ascultC de pCrinJii lor du)ovniceIti, de ar)ierei, de du)ovnici, de dascClii ,isericii6 - 4oJi supuIii care nu ascultC de stCpDnii Ii conducCtorii JCrii lor6 - 4oJi pCrinJii trupeIti Ii du)ovniceIti care nu se @ngrijesc de fiii lor trupeIti Ii du)ovniceIti6 - ,CrbaJii care nu @ngrijesc trupeIte Ii sufleteIte de femeile lor Ii femeile care nu ascultC de bCrbaJii lor cDnd aceia le @nvaJC pe ele cele bune. .a porunca a BI-a greIesc3 - 4oJi care omoarC pe alJii cu mDna lor sau prin alte meIteIuguri, sau prin pDrC Ii clevetire6 - 4oJi care omoarC sufleteIte pe alJii, precum sunt ereticii Ii @nvCJCtorii cei mincinoIi6 - %ei bolnavi de boli contagioase care molipsesc pe alJii6 - %ei care se aruncC @n primejdie de moarte fCrC de socotealC Ii se omoarC singuri @n orice fel6 - 7emeile care omoarC pe pruncii lor Ii cei ce le ajutC pe ele la acest mare pCcat6 - 4oJi cei care fac smintealC prin pilda vieJii lor celei rele6 - 4oJi care se bucurC de rCul Ii primejdia aproapelui lor6 - 4oJi care 'avistuiesc Ii se mD)nesc pentru binele Ii sporirea aproapelui lor. .a porunca a BII-a greIesc3 - 4oJi cDJi preacurvesc cu femei strCine, mCritate sau nemCritate6 - Mona)ii care au cC'ut din fCgCduinJC6 - %ei ce se sulemenesc cu scopul de a atrage pe alJii @n cursa desfrDnCrii6

- %ei ce au cC'ut @n desfrDnare du)ovniceascC (eres$6 - 4oJi cDJi au @ndemnat pe alJii sC pCcCtuiascC, i-au ajutat sau i-au sfCtuit prin scrisori Ii prin alte mijloace spre pCcatul desfrDnCrii. .a porunca a BIII-a greIesc3 - 4oJi furii, tDl)arii, rCpitorii cei ce iau cu sila lucrurile sau viaJa altora6 - 4oJi care furC din averea altora6 - 4oJi negustorii care furC cu vicleIug punDnd cumpene nedrepte Ii @nIealC la cDntar6 - 4oJi care cumpCrC lucruri de furat Itiind aceasta6 - 4oJi care iau amanet lucru strCin Ii @l stricC sau nu-l dau @napoi @n starea @n care a fost6 - 4oJi care furC prin acte false de la stat, de la ,isericC sau de la oricine6 - %ei ce lucrea'C cu vicleIug Ii cu nepCsare la lucrul aproapelui Ii @l fac @n pagubC @n loc de folos6 - 4oJi care nu plCtesc, cDt s-au @nvoit, la cei ce le-au lucrat6 - 4oJi cDJi amestecC cele bune cu cele rele (cum ar fi vinul curat cu apC, laptele cu apC, smDntDna cu lapte, mierea cu 'a)Cr, seminJele de grDu cu alte seminJe, cu corpuri strCine, spre a trage mult la cDntar I.a.m.d.$. - %i'marii, croitorii, lemnarii, cojocarii Ii alJi meseriaIi care fac lucrul rCu sau furC din materialul care li s-a @ncredinJat, spre a face lucrul cerut. - 4oJi care mutC gardul sau )otarul I.a. .a porunca a IQ-a greIesc3 - %ei ce mCrturisesc strDmb asupra altora6 - %ei ce jurC strDmb spre paguba altora6 - %ei ce primesc Ii se @nvoiesc cu minciunile minJii, adicC cu pCreri greIite asupra altora6 - %ei ce rDd de sluJeniile Ii neajunsurile fireIti ale altora6 - %ei ce @ndeamnC pe alJii sC jure strDmb6 - %ei ce clevetesc pe fraJii lor Ii @i pDrCsc pe ei la alJii spre a le face rCu sau pagubC sau necinste6 - EudecCtorii care luDnd mitC judecC strDmb6 - 4oJi cei care spun minciuni sau @ndeamnC pe alJii sC spunC minciuni sau sC jure strDmb6 - 4oJi care din 'avistie pun piedicC altora care au dregCtorii spre folosul de obIte al poporului. .a porunca a Q-a greIesc3 - 4oJi care poftesc lucru strCin, ca de exemplu3 femeie, casC, JarinC, bou, slugC, slujnicC, )aine, avere Ii toate cDte sunt ale aproapelui.

+in cele 'ece porunci, patru @nvaJC dragostea Ii datoriile noastre faJC de +umne'eu, iar celelalte Iase porunci @nvaJC dragostea Ii datoriile noastre faJC de aproapele. +in acestea Iase, primele cinci opresc pCcatul cu lucrul3 cinsteIte pe tatCl Ii pe mama, sC nu uci'i, sC nu desfrDne'i, sC nu furi, sC nu mCrturiseIti strDmb @mpotriva aproapelui, iar porunca a 'ecea este cea mai subJire, cCci opreIte pCcatul spre a nu se face nici cu gDndul Ii nici cu pofta. %u alte cuvinte aceastC poruncC scoate pCcatul din rCdCcina lui. (ceastC sfDntC poruncC ne @nvaJC pe noi Ii ne porunceIte sC ne pC'im inima noastrC de poftele Ii gDndurile cele rele care i'vorCsc din ea, cCci dupC cuvDntul +omnului3 +in inimC ies gDnduri rele, ucideri, adultere, desfrDnCri, furtiIaguri, mCrturii mincinoase, )ule (Matei #6 1$. Li @n alt loc 'ice3 %el ce cautC la femeie cu poftC, a Ii preacurvit cu ea @n inima sa. +umne'eiescul Ioan 2urC de (ur 'ice3 MPrecum flacCra aprinde pe trestie, aIa pofta aprinde pe suflet. Precum fumul @ntunecC Ii vatCmC oc)ii, aIa pofta @ntunecC Ii orbeIte mintea. Li iarCIi 'ice3 M8CdCcinC a preacurviei este pofta cea ne@nfrDnatC. ,I,.IG28(7IE Protosing)el ?icodim MCndiJC3 MFndreptar de *povedanie (r)imandrit %leopa Ilie3 MFndreptar de *povedanie +iacon 2)eorg)e ,CbuJ3 MPelerinul romDn (r)imandrit (tanasie (nastasiou, stareJ al *fintei MCnCstiri Meteora3 M*povedania-@ndrumar (puteJi descCrca acest @ndreptar @n format pdf de (I%I $ Mi)ai Popa3 MFndrumar pentru restabilirea sCnCtCii (r)imandrit Ioac)im PDrvulescu (stareJ al *fintei MCnCstiri .ainici - 2orj$3 M*fDnta 4ainC a *povedaniei pe @nJelesul tuturor *fDnta MCnCstire *finJii (r)ang)eli Petru BodC - ?eamJ3 MFndreptar de *povedanie (r)imandritul ?ectarie (ntonopoulos3 M*povedania, calea @nvierii sufleteti

Va sarutam mainile cu multa smerenie si iubire si va dorim si noi tot ce este bun si !rumos,!olositor si placut lui %umnezeu . .ucurii, sanatate, mantuire si amintiti-ne si pe noi in s!intele rugaciuni. -ni mulGi Fi buniA LntDmpinam,cu bucurie, noul an,la miezul nopGii, la slu"ba Te %eum-ului savarsita in SV,la biserica S! . dumitru

omnipre.enta mindrie / multe din pcatele aparent mici4 mbuibarea p9ntecelui, beia, m9ndria, minciuna, atitudinea prtinitoare, smintirea credincioilor, negli-ena (a de lucrurile bisericii, lipsa de r9,n n po,uirea credincioilor

Nu suntem toti pe piscurile credintei, multi ne luptam inca prin #atisurile de la ba.a muntelui

3r trebui sa aruncam ,ina pe 0umne.eu ca (emeia este necurata ) 3tunci degeaba spunem ca 0umne.eu a (acut bune &:3'T8 lucrurile inca de la +reatie) 2au minte 2(.2criptura5 !n conceptia iudaica, (emeia a (ost numita spurcata in perioada lunara) !udeii se (ereau de sange... deci (emeia in perioada lunara este necurata ) 0ar N; spune 0umne.eu e,reilor sa se (ereasca de (emeie in perioada ) +onceptia asta a dainuit printre neamuri ... deoarece e,reii increstinati din diaspora nu au renuntat la acest concept... 3sa s*a raspandit pana a.i) 0ar SF.ATANASIE ALEXANDRINUL (cel de la care a,em dogma de(initi,a a 2(intei Treimit * 7ersoanele 2(.Treimi sunt de*o* (iinta ) de la 2inodul ! 8cumenic, din <=5) ,ine in apararea (emeii4 Toate fpturile lui Dumnezeu sunt bune i curate; fiindc Cuvntul lui Dumnezeu n-a fcut nimic netrebnic i necurat; c dup cum zice Apostolul, ai lui Hristos bun mireasm suntem ntre cei ce se mntuiesc ( !orinteni ",#$%& Dar fiindc s'e(ile dia)olului sunt diferite i de multe feluri, i pe cei mai cura(i la minte se ne)oiete a*i tulbura, i oprete pe fra(i de la strduin(ele obinuite, semnnd pe ascuns n ei 'nduri necurate i spurcate, )ino, ca pe scurt s alun'm am'irile dia)olului, prin +arul ,ntuitorului nostru i s ntrim mintea celor mai simpli& "Toate sunt curate celor curai, iar celor necurai i contiina i toate le sunt spurcate" (Tit #, #$%& Dar m minunez de )icleu'ul dia)olului, cci fiind el stricciune i pieire, strnete 'nduri la aparen( curate; iar ceea ce se face este mai curnd curs ori ispitire, cci precum am zis mai nainte, pentru ca s re(in pe cei strduitori de la zelul obinuit i mntuitor i pentru ca s se par c a n)ins n aceast pri)in(, ntrebuin(eaz astfel de momeli, care nu aduc nici un folos pentru )ia(, ci pro)oac ntrebri i flecrii, care trebuiesc nlturate& !ci, spune*mi mie, iubite i prea cucernice, ce pcat, sau necurie, are o scurgere fireasc? Aceasta ar fi tot aa ca i cum cine)a ar )oi s aduc n)inuire pentru secre(ia ce se elimin prin nri, i pentru scuipatul ce se elimin prin 'ur; dar a)em s spunem nc mai multe i despre cur'erile din pntece, care sunt necesare celui )iu pentru )ia(& -i apoi dac credem c omul este fptura minilor lui Dumnezeu, dup dumnezeietile cripturi, cum se putea face din puterea curat un lucru spurcat? .Dac suntem neam al lui Dumnezeu, dup /aptele dumnezeieti ale Apostolilor (#0, "1*"2%, apoi nimic necurat nu a)em n noi.; fiindc numai atunci ne spurcm, cnd fptuim pcatul cel prea puturos! "ar cnd se #ntmpl vreo scurgere fireasc involuntar, atunci necesitatea firei, precum am spus, pe lng celelalte o suferim i pe aceasta! 3ns fiindc cei ce )reau s 'riasc mpotri)a celor ce se numesc drepte, sau mai bine zis, celor fcute de Dumnezeu, se refer i la cu)ntul e)an'+elic, dup care .nu cele ce intr spurc pe om, ci cele care ies., trebuie s se mustre i aceast nesocotin( a lor, c nu o )oi numi ntrebare& $iindc #nainte de toate, nefiind #ntrii, #n netiina lor, vatm cripturile%! 2per ca 2(antul 3tanasie sa ,a linisteasca si sa ,a !NT3'832+3) 2a tinem ce este bine, sa stam bine sa stam cu (rica sa luam aminte)

NU FIREA ZIDITA DE DUMNEZEU SPURCA, CI PACATUL! 0eci daca in perioada (iind (emeia, N; se atinge de cele s(inte si nu merge la >iserica, atunci cand -udeca sau cle,eteste, sau se cearta cu sotul si ,orbeste urat sau in-ura, sau se (ereste de a naste prunci prin dierite metode, este curata5 are ,oie sa sarute icoanele si aprinda candela si ia ana(ora5 82T8 3>2;'0!T3T8))) si cum spune mai sus 2(.3tanasie, este gresit sa credem lucrul mainilor lui 0umne.eu ((emeia) spurcata, daca 8$ !N2;2! asa a .idit*o) 8ste oprita (emeia numai de la 2(.8u#aristie, (iind ,orba de 23N?8) !n rest, a.i are di(erte metode de protectie si com(ort, incat sa nu cada in >iserica ,reo picatura ) "itropolitul $aurentiu, pro(esor de $iturgica, ne spunea la curs, ca in perioada femeia este cea mai curata4 ca si dupa nastere, cele 56 zile fiind puse femeii sa nu intre in 7iserica, nu pt necuratie ci pe 89/A!989, ea fiind foarte slabita si are ne)oie de odi+na, 7iserica in'ri:indu*se de sanatatea ei, iar barbatul ar trebui sa o a:ute mai mult ca oricand in aceste zile4 3r trebui sa ne curatim simtirile si mai ales mintea de tot ce ne desparte de 0umne.eu si de in,atatura +:'8+T3 si 7;'3 a :rtodo%iei) 3lt(el, pastrand aceste concepte iudaice, straine de puritatea in,ataturii lui 1ristos, patam 30863'3T3 puritate :rotodo%a, care nu mai tine de neam sau popor, ci numai de su(let) 8; 2;NT 78NT'; +3 &8"8!3 23 !NT'8 !N >!28'!+3 $3 2&.$!T;'?1!8 $!N!2T!T3, 23 23';T8 2&.!+:3N8, 23 !3 3N3&:'3, 23 28 "!';!32+3, 23 37'!N03 +3N08$3, dar sa N; 28 !"73'T32832+3 !N 78'!:303))) 23 N; 28 &8'832+3 08 +8$8 2&!NT8, ca sa nu (ie >;+;'!3 0'3+!$:') NU stiti cat se bucura dracii ca fe eia este c!"siderata #s$urcata% si NU se ai ati"&e de ce'e sfi"te , asa cum spune si 2(.3tanasie, i"se'a"d f!arte fi" dracii $e !a e"i i"cat sa creada ! u' ce(a curat ca fii"d "ecurat ) +aci spurcaciunea pacattului nu o opreste pe (emeie de cele s(inte, ci numai !NT8$87+!;N83 @!0!'!! $;! 0;"N8@8; 328@3T3 !N &!'83 &8"8!!, neinteleasa pana a.i) :, nebunie a lumii... luminea.a*te cu 1arul lui 0umne.eu si ,e.i intelepciunea lui 0umne.eu pusa cu '3N0;!3$3 de 8l in (irea (emeii, ca ce a (acut 8l, cu intelepciune le*a (acut, asa cum spune la 7salmul 1A<4 cat de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, T&'T( C) "*T(+(,C")*( +(-'" $'C)T.% caci cu (emeia nu a (acut e%ceptie (acand*o spuracata... 8 mare greseala sa credem asa) Du "e)eu sa "e i'uiasca cu *aru' Sau si sa "e 'u "!ua, oamenilor limitati prin .idire... i"e)e ca sa (ede 'ucruri'e asa $recu su"t, "u cu "i se $ar

+anoanele s( !oan ?ura de 3ur, s(. ?rigore cel "are si s(. 3tanasie 3le%andrinul

+onstitutiile apostolice (<BA * 6!, =C,1*=B,1) +anoanele s( 0ionisie si a s( Timotei ne-udecarea preotilor +anonul = al 2(. 0ionisie al 3le%andriei (D=EF) !ar n pri,ina (emeilor, care au curirea lunar, dac se cu,ine, a(l9ndu*se ele aa,s intre n casa 'ui Du "e)eu, socotesc c i a ntreba este de prisos/ deoarece cred c nici ele (iind credincioase i cucernice n*ar ndr.ni a(l9ndu*se aa, sau s se apropie de asa cea sf+"t,, sau s se ating de Tru$u' -i de S+"&e'e 'ui *rist!s. +anonul =B al 2(. !oan 7ostitorul &emeile cele cu scurgeri de s9nge obinuite lor, s, "u se ati"&, de ce'e sfi"te p9n n a aptea .i. "0oamne, ntoarce la buntate i la rugciune pe toi ,r-maii mei) 3min)" (rugciunea 7rintelui 2tare de la >uteni, ?#erontie 7uiu) Ne,oitor 4 ,,'asboi in ,a.du#ul inimii" cercetati mai multi du#o,nici.,,"intuirea sta intru mult s(at" sau alt(el spus ,,cine ,rea sa se mintuiasca cu intrebarea sa calatoreasca" spunea atit de (rumos g#eronul +leopa ) +um sa*i cercetati 5 +itindu*le cartile , articolele, si stind de ,orba cu ei . 2e poate , daca cu ade,arat ,a interesea.a mintuirea proprie , purta corespondenta scrisa cu acestia notiunea, atitudinea , si pacatul intitulat ,,2"8'8N!3 "!N0'3" daugi un alt pacat in traista)

stiinta , si cu atit mai mult credinta, sporeste incetul cu incetul ) fratia ta ai du/!("ic si i' ascu'ti si ii ceri $arerea si a'e&i ceea ce te !di/"este! asta este 0!2+8'N3"3NT;$) Sc!$u' (ietuirii "u este a'tu' decat D01ANDIREA DU*ULUI SFANT! 2i nu poti dobandi decat prin +;'3T!8) !ri daca fe eia este ai ereu "ecurata i"sea "a ca "u I' ai d!ba"deste2 N;))) 3tunci s(intele (emei mucenite (ecioare si cu,ioase nu au dobandit 0u#ul 2(ant din cau.a necuratiei lunare) N8 incurcam in litera si uitam scopul ,ietuirii crestine)

3 se ,edea "atei 15, 1B*=A 2(. ?rigore cel "are,intr*o scrisoare catre s(. 3ugustin

1) ;nei (emei nu ar trebui sa i se inter.ica sa intre in biserica in acele perioade, pentru ca lucrarile (irii nu pot (i considerate o ,ina, si nu este drept ca ei sa ii ie re(u.at accesul, conditia ei (iind una asupra careia nu are control. 2tim ca (emeia care su(erea de scurgere de sange, apropiindu*se cu smerenie de 0omnul, i*a atins marginea #ainei, si a (ost imediat ,indecata de boala ei. 0aca, atunci, aceasta (emeie a (acut bine atingand #aina 0omnului, de ce una care su(era de slabiciunea (irii sa nu (ie primita sa intre in >iserica lui 0umne.eu5 =) 2i daca se ,a obiecta ca (emeia din 8,ang#elie Gcea cu scurgere de sangeH era impiedicata de boala pe cand cealalta este impiedicata de obiceiuri, atunci aminteste*ti, (rate, ca tot ce su(erim in acest trup muritor prin in(irmitatea (irii sale este lasat de 0umne.eu in mod drept de la caderea omului. +aci (oamea, setea, (rigul si oboseala pro,in din in(irmitatea aceasta a (irii noastre. !ar noi cand cautam #rana impotri,a (oamei, bautura impotri,a setei, racoare impotri,a arsitei, imbracaminte impotri,a (rigului, si ne odi#nim impotri,a oboselii, incercam doar sa gasim un remediu pentru slabiciunea noastra. 0eci daca (emeia care, (iind bolna,a Gde scurgere de sangeH, a (acut un lucru de lauda atingand #aina 0omnului, atunci de ce nu poate (i admis asemenea lucru (iecarei (emei care indura slabiciunea naturii (emeiesti5 <) ;nei (emei, deci, nu ar treui sa i se inter.ica sa primeasca taina !mpartasaniei in acele perioade. 0aca insa o (emeie, dintr*un adanc simtamant de e,la,ie nu ,rea sa se impartaseasca, aceasta este un lucru acceptabil (ingaduit). !nsa daca se impartaseste, nu (ace nimic rau. :amenii sinceri (cinstiti) adeseori recunosc pacate c#iar cand nu au sa,arsit nici un pacat, deoarece o actiune ne,ino,ata poate adeseori sa pro,ina dintr*o ,ina. 0e e%emplu, a manca nu este un pacat, dar starea (oamei pro,ine din pacatul lui 3dam/ la (el, ciclul lunar al (emeii nu este pacat, deoarece (irea este cea care il cau.ea.a. !nsa stricaciunea (irii noastre se ,ede c#iar cand nu a,em nici o intentie sa (acem raul, si aceasta stricaciune pro,ine din pacat/ deci noi am putea recunoaste -udecata pe care pacatul a adus*o peste noi. !nsa sa primeasca un om care a pacatuit pedeapsa nebine,enita pentru pacatul sau. 0eci, daca o (emeie dupa ce a c#ib.uit dupa cu,iinta nu ,rea sa se apropie de s(intele Taine ale Trupului si 2angelui 0omnului in timpul menstruatiei, nu trebuie sa (ie obligata. !nsa daca este impinsa de dragoste cucernica (ata de s(intele taine, sa le primeasca asa cum cere s(anta traditie, sa nu (ie descura-ata sa (aca aceasta. b)2curgerile sunt consecinta caderii (emeii, dar sa N; ;!T3" ca 0omnul a lasat Taina 2(.>ote. ca T3!N3 273$3'!! 08 73+3T;$ 2T'3":282+) 3sadar ce pacat mai ai in &!'83 ta555 'estul de dupa >ote., dai raspuns T; personal de (iecare (apta in parte, darNU ras$u")i tu $e"tru ce a 'asat Du "e)eu i" firea ta! C-N=N>/ 98: #% SP6 C-N=N>T C-6&"&/=6 .S0&NT & SC6rpXT/&6&$

M%Cci dacC dreptatea vine prin .ege (.egea cea vec)e$ atunci >ristos a murit @n 'adar. (2alateni /6 5-/ $. .egea Bec)e M...ne-a fost cClCu'a spre >ristos pentru ca sC ne @ndreptCm din credinJC. Iar dacC a venit credinJa, nu mai suntem sub cClCu'C. (2alateni /6/"-/#$. FnsuIi MDntuitorul nostru Iisus >ristos ne-a arCtat cele menJionate de *f. (tanasie cel Mare, cC necurCJia omului nu vine din afarC (de la anumite mDncCruri$, ci din lCuntrul lui, din inimC, cCci 'ice3 M?u ceea ce intrC @n gurC spurcC pe om... ?u @nJelegeJi ca tot ce intrC @n gurC se duce @n pDntece Ii se aruncC afarC: Iar cele ce ies din gurC pornesc din inimC Ii acelea spurcC pe om. %C din inimC ies3 gDnduri rele, ucideri, adultere, desfrDnCri, furtiIaguri, mCrturii mincinoase, )ule. (cestea sunt care spurcC pe om... (Matei #6 , =-/;$. Pentru aceasta, dintre toate poruncile, aIe'Cmintele, legile, legCmintele Ii semnele veInice ale Bec)iului 4estament, au stabilit ca obligatorii urmCtoarele3 $ ferirea de desfrDnare6 /$ de cele jertfite idolilor6 !$ de mDncarea dobitoacelor sugrumate Ii "$ de sDnge (7apte #6/;-/1$.

"ndrept#irea$de$sine$este$p#catu $frate$cu$neascu tarea% $ pe$unii$oameni$doar$g&ndu $ a$moarte$'i$smerete$ i$'i$'ntoarce$c#tre$(umne)eu. mai$contieni$de$suf etu $ or$i$de$trecerea$'n$!ia a$de$dinco o. *u-i$denigrai$pe$+#tr&ni$pentru$c#$!iaa$ne$!a$a e)a$'n$ ocu $ or$peste$ce!a$timp,
-r#ia$o$dat#$o$t&n#r#$credincioas#$.i$cu$fric#$de$(umne)eu.$(ar$deoarece$nu$a!ea$un$duho!nic$permanent%$a$hot#r&t$fata$s#$mearg#$din$ +iseric#$'n$+iseric#$sper&nd$c#$poate$'n$a.a$mod$'.i$!a$g#si$preotu $ce$'i$!a$fi$de$a/utor$ a$m&ntuirea$suf etu ui.$0$!enit$'ntr-o$1iseric#%$ unde$preotu $tocmai$citea$o$predic#.

2-a$p #cut$tinerei$predica$.i$puterea$p#rinte ui$de$a$propo!#dui.$34oate$c#$e $!a$fi$duho!nicu $meu?3$5$s-a$g&ndit$ea%$.i$a$ r#mas$s#$!or+easc#$cu$p#rinte e.$(ar$nu$i-a$reu.it%$fiind$mu t#$ ume$'n$1iseric#%$preotu $a$ie it$dup#$6iturghie$prin$a tar$ i$a$p ecat. 0poi%$a$mers$ea$ a$o$a t#$+iseric#.$0co o$a$!#)ut$un$preot%$care$era$'ncon/urat$de$enoria.ii$s#i$.i$ e$'mp#r7ea$du ciuri% $ fructe.$8ine!a$i-a$a$cerut$sfatu %$e $a$ascu tat%$apoi$i-a$r#spuns%$ i$to i$cei a i%$de$asemenea%$ascu tau.$(e.i$r#spunsu $era $ adresat$doar$persoanei$ce$'ntre+ase.$0.a$.i$mergeau$dup#$p#rinte$cu$toat#$mu 7imea.$38e$este$asta?$5$a$meditat$ea.$- $ 8hiar$i$un$sfat$nu$po7i$cere.$9i$ce$s#$fac$dac#$am$ce!a$persona ?$3 5$:pune7i-mi%$s-a$adresat$ea$unei$+#tr&ne$de$a #turi%$5aici$mereu$a.a$se$!or+e.te$cu$p#rinte e? 58um%$drag#?$5$nu$a$'n7e es-o$+#tr&nica. -$"ntotdeauna$sunt$at&t$de$mu i$oameni?$ 4ot$!or+i$doar$cu$preotu ? 1#tr&na$c #tin#$din$cap. -$;h%$drag#%$noi$suntem$mereu$'mpreun#.$8hiar$.i$c&nd$suntem$ a$m#rturisire%$totdeauna$p#rinte e$e$'ncon/urat$de$ enoria.i%$de$parc#$s-ar$teme$s#$se$despart#$de$e .$ i$ce$har$are$p#rinte e,$8e$har... :e$pare$c#$nu$a$putut$face$fa7#$t&n#ra$noastr#$unui$asemenea$har$a$p#rinte ui$ i$a$mers$ a$1iserica$a$treia.$4arohu $ +isericii$era$foarte$cunoscut$'n$cercuri e$+iserice ti%$predica$ a$radio$ i$te e!i)iune%$scria$c#r i.$1iserica$era$p in#$de$ oameni%$mai$nu$era$ oc$unde$puteai$sta.$6iturghia$se$sf&r.ise$.i$cei$aduna7i$a.teptau$ie.irea$p#rinte ui.$8are$' $a teptau$ pentru$ai$aduce$care!a$daruri%$a 7ii$pentru$un$autograf%$iar$care$au$!enit$.i$din$simp #$curio)itate$s#$arunce$o$pri!ire$ a$ ce e+ritatea$spiritua #.

-$:pune7i-mi%$-$s-a$adresat$fata$unei$femei.$-$ i$mu 7i$fii$duho!nice.ti$are$p#rinte e? -$;%$draga$mea%$ca$nisipu $de$pe$fundu $m#rii,$2ar$printe$ei%$eu$sunt$cea$mai$'ndr#git#.$<-a$'n!rednicit$(omnu ,$=u$pot$ spune$c#$sunt$m&na$dreapt#$a$p#rinte ui,$"n$toate- $a/ut%$unde$cu$fapta%$unde$cu$cu!&ntu .$9i$e $nu$m#$uit#-n$rug#ciune.$ 4rin$rug#ciuni e$sa e$...$(ar$iat#$ca$s-a$deschis$u a$ atera #$a$a taru ui%$.i$a$ie.it$un$preot$'n$aparen7#$prin$nimic$deose+it%$ +a$chiar$.i$prea$modest$'m+r#cat. -$= $este?$5$0$'ntre+at$ea$femeia. -$8e$e$cu$tine,$(esigur$c#$nu%$a$spus$fa!orita.$5$0cesta$nici$doi$+ani$nu$face$pe$ &ng#$a $nostru.$6-au$trimis$ a$noi$de$ unde!a$de$departe.$:e$spune$despre$e $c#$este$+ei!$.i$asta$'nc#$nu$e$totu ...$chiar$.i$'n$fa a$i-o$spun$oamenii%$dar$cred$c# $ '.i$.tie$p#catu %$de$at&t$.i$tace.$*ici$un$cu!&nt$'n$ap#rarea$sa$nu$spune.$ i$numai$pentru$ce$(omnu $ -a$trimis$pe$capu $ nostru? <u imea$s-a$dat$ a$o$parte%$permi &ndu-i$preotu ui$s#$treac#$ i$imediat$a$'nceput$.u.otea a$.i$discu7ii e.$2ar$t&nara $ noastr#$a$mediatat$pu7in$.i$s-a$'ndreptat$'n$gra+#$'n$urma$p#rinte ui. -$4#rinte,$4#rinte%$ateapta7i, 4reotu $s-a$'ntors$uimit. -$1inecu!&nta7i%$p#rinte,$5$i$s-a$adrsat$t&nara$pun&nd$m&ini e$pentru$+inecu!&ntare. -$4ace$7ie%$copi a$mea,$-$0$spus$p#rinte e$pri!ind$'n$/os.

-4#rinte,$=u$de$mu t$!#$caut, 4#rinte e$a$tres#rit$.i$f#r#$s#$ridice$pri!irea$din$p#m&nt$a$spus$cu$triste e: -$8opi #$drag#%$+ucuria$mea%$ce$fo os$po7i$a!ea$de$ a$mine%$un$p#c#tos?$8e$pot$eu$s#$te$'n!#7. >ata$a$t#cut$.i$apoi$i-a$r#spnus: -$:merenia,$4#rinte%$'n!a#-m#$smerenia, (e$aceea$so7u $tre+uie%$prin$tandre7e%$s#$g#seasc#$?+utonu @$de$'m+ &n)ire$a$so7iei. 8&nd$so7ia$!a$'n7e ege$.i$se$!a$con!inge$c#$so7u $o$iu+e.te%$atunci$de!ine$de$+un#!oie$a.ternut$picioare or$ ui%$ gata$de$orice$/ertf#. ade!#rata$ ini.te%$care$!ine$atunci$c&nd$se$smere.te$omu $.i$care$aduce$m&ng&ierea$dumne)eiasc#$'n #untru $ or.