Curs 10

9 pag

A. Traumatismele coloanei vertebrale

A.1. Incidenta si etiologie
Traumatismele coloanei vertebrale produc leziuni grave, atat prin complexitatea lor cat si prin complicatiile neurologice asociate ce apar la 40% in leziunile cervicale si 15-20% in racturile toraco-lombare! Cauze ale traumatismelor coloanei" 45% accidente de tra ic rutier 20% accidente de munca 15,9% accidente de sport 15% traumatisme directe prin arme de oc

A.2. Anatomie functionala

Coloana vertebrala ormeaza organul axial al corpului uman, structura #eterogena complexa ormata din succesiunea alternativa a $$-$5 unitati rigide % vertebrele % si 2$ unitati de ormabile % discurile! Curburile iziologice cresc cu pana la 10 ori rezistenta in comparatie cu o coloana rectilinie! &otiunea de segment de miscare 1950 'ung#ans a permis o abordare mai unctionala a structurii complexe a coloanei vertebrale! Un segment de miscare este ormat de discul intervertebral cu ligamentele longitudinale, articulatiile z(gapo izare cu ligamentele a erente, metamerul medular cu perec#ea de nervi spinali ce trec prin ori iciile intervertebrale, spatiul dintre procesele spinoase si transverse! &otiunea a ost imbunatatita de )cmorl, )c#en*, +oa ce adauga structurile vertebro-costale, musculare si vasculo-nervoase ce deservesc segmentul respectiv care devine segment motor! Cu exceptia C2 si )1 iecare vertebra deserveste doua segmente motorii succesive reconstituind unitatea coloanei vertebrale ca organ axial, prin suprapunere de 2$ de ori! ,unctiile iecarui partener in cadrul segmentului motor" 1! Corpul vertebral % asigura unctia statica de transmitere a sarcinilor spre eta-ele in erioare! .rin geometria si dimensiunile lui corpului vertebral se in luenteaza directia si amplitudinea de miscare a segmentului! 2! Discul intervertebral % elementul determinant al capacitatii de miscare a segmentului! /cesta controleaza spatiul intervertebral cu implicatii asupra mobilitatii segmentului tensiunii ligamentare necesara stabilitatii segmentului , alinierii articulatiilor z(gapo izare, diametrul ori iciului intervratebral! +aspunde la solicitari axiale, de incovoiere, de torsiune! $! Articulatiile zygapofizare % de inesc axe de miscare si asugura producerea miscarilor in directii pre erentiale, di erite de la un segment la altul! 0mpreuna cu discul intervertebral contribuie la transmiterea ortelor de la un segment la altul! 4! Sistemul ligamentar % reprezinta aparatul pasiv de sustinere si de stabilizare a segmentului motor! 5! Spatiul dintre prodesele spinoase si transverse % determina si limiteaza di eritele tipuri de miscare in unctie de particularitatile regionale1 2! Nervii spinali - trec prin ori iciile intervertebrale impreuna cu arterele segmentare1 constituie suportul arcului re lex, prin care controleaza gradul de contractie1 3! Muschii care deservesc un segment % sunt musc#ii auto#toni scurti ai sc#emei lui 4raus inserati pe doua vertebre adiacente" intertransversari, interspinosi, rotatori, multi izi! 5in punct de vedere mecanic segmentul motor indeplineste doua unctii" unctia statica antigravitationala, de sustinere si de transmitere a greutatii segmentelor corpului, permitand coloanei vertebrale realizarea pozitiei de ortostatism1

Curs 10

9 pag unctia dinamica, de mobilitate prin care coloana vertebrala modi ica activ pozitia segmentelor corpului si participa la realizarea locomotiei

A.3. Mecanisme de producere

Traumatismele coloanei se produc cel mai recvent prin mecanism indirect % 9$%, directia si sensul ortei agresoare se deduc prin interpretarea imaginilor radiogra ice! 6ulte traumatisme se produc prin actiunea concomitenta a mai multor solicitari iar gravitarea leziunilor depinde mai curand de combinatia ortelor! hiperflexia % miscarea de inclinare excesiva realizata anterior de un ax transvers ce trece prin segmentul de miscare! 7iper lexia solicita prin lexie %compresiune coloana corpurilor si discurilor intervertebrale producand racturi prin tasare cu grade variabile de cunei ormizare anterioara a corpului vertebral! hiperextensia % se realizeaza prin inclinarea exagerata posterior de axul transvers al segmentului, ca o imagine in oglinda a #iper lexiei! /cest mecanism este caracteristic pentru coloana cervicala! 0n #iperextensie se solicita coloana arcurilor vertebrale prin extensie-compresie, realizand racturi uni sau bilaterale ale elementelor osoase ale arcului! Cel mai recvent primele cervicale! compresiunea pura (verticala) % solicita in ax vertical elementele coloanei anterioare ale segmentului! Compresiunea verticala produce ractura centrului corpului vertebral cu deplasarea centri uga a ragmentelor! hiperflexia laterala % solicita segmentul ata de un ax antero-posterior realizand o inclinare exagerata spre dreapta sau spre stanga! 5epasirea pragului de rezistenta a structurilor segmentului produce leziuni prin compresie in -umatatea concava a coloanei si leziuni ligamentare prin tractiune in -umatatea convexa ce pot merge pana la dislocare articulatiei z(gapo izare! forfecarea % este rezultatul unui mecanism de translatie care deplaseaza in plane paralele o vertebra peste alta, distrugand unitatea segmentului! /ici poate apare or ecarea continutului canalului vertebral! /cest mecanism apare in accidentele de circulatie cand apar miscari rapide de #iperextensie urmata de #iper lexie! trosiunea % este macanismul care actioneaza producand distorsiunea prin rotatie a segmentului motor! +ealizeaza racturi in elie a corpului vertebral asociate cu dislocatii ale articulatiilor interverterbrale, sau grade di erite de entorse complicate cu leziuni medulare si radiculare! 0n traumatologia vertebrala notiunea de stabilitate a ost introdusa de &icoll % 1922 % si apoi extinsa si popularizata de 7olds8ort# % 1930 % acesta a evidentiat importanta sistemului ligamentar posterior de a carui integritate depinde caracterul stabil al unei racturi sau luxatii vertebrale! 9eziunile stabile prognostic bun! 5upa 4edbroo* leziunile stabile sunt % racturile prin compresie cu o tasare anterioara mai mica de 1:$ din inaltimea corpului vertebral! 5upa ;u( % leziunile ligamentare in care se pastreaza integritatea ligamentului longitudinal posterior! ,racturile cominutive cu deplasari mari si racturile-dislocatie sunt considerate instabile % leziunile instabile necesita ixare interna:externa!

A.4. Examenul clinic

Anamneza % se poate e ectua o anamneza subiectiva cand pacientul este cooperant sau anamneza obiectiva cand pacientul este in coma % de la apartinatori! xamenul fizic % in cazul unui politraumatism examenul se e ectueaza de o ec#ipa multidisciplinara" anestezist-reanimator, neuroc#irurg, c#irurg generalist si traumatolog! 0nitial cel mai important stabilizarea unctiilor vitale dupa care cu pacientul dezbracat se examineaza disnspre cranial spre caudal! o /spectul general oarte important o .rezenta de torticolis sau ixarea capului cu cele doua maini, indica o leziune cervicala1 2

Curs 10

9 pag o .ozitia inerta a membrelor superioare si:sau in erioare indica o paralizie lasca dintr-o tetra sau paraplegie1 o 0ncontinenta s incteriana vezicala sau anala este caracteristica leziunilor medulare grave1 o Triada" #ipotensiune, #ipotermie, bradicardie % sugereaza un traumatism al coloanei superioare cu leziune medulara deasupra lui T2!

<xamenul local % debuteaza cu extremtitatea ce alica1 se noteaza ec#mozele si sediul acestora, plagile cranio-ce alice1 aplatizare anterioara, ec#imoza peretelui posterior al aringelui1 otoragia, epistaxisul sau li=uoreea acosiate cu #ematomul mono- sau biocular sugereaza ractura de baza de craniu! 5urerea la compresiune toracica si sau contractura abdominala cu semnele evidente ale centurii de siguranta sugereaza un traumatism al coloanei toraco-lombare! /poi paceintul se intoarce in bloc in decubit ventral si se palpeaza si se percuta toate apo izele spinoase notandu-se orice denivelare, marire sau micsorarea spatiului interspinos si contractura paraspinala! 9a pacientul cooperant topogra ia zonelor cu modi icari senzitive si gradul de impotenta unctionala! xamenul neurologic % 0ncepe de regula cu evluarea starii de constienta! /precierea se ace utilizand ;C) care trebuie repetata la intervale regulate pentru a avea valoare! <xamenul neurologic complet va cuprinde" examenul sensibilitatii, examenul motricitatii si examenul unctiei re lexe a )&C! /! xamenul sensibilitatii % se apreciaza sensibilitate subiectiva, spontana de tip durere sau parestazie si apoi cea provocata obiectiva , epicritica si protopatica! 4! xamenul motricitatii % se ace sistematic, controland succesiv motilitatea voluntara a principalelor grupe musculare si apoi orta musculara! C! xamenul fuctiei reflexei % .acientul in soc spinal prezinta absenta intregii activitati re lexe pentru 24 de ore, dupa care incep sa apara spasticitatea, clonusul si re lexele patologice! .rezenta re lexelor patologice la un pacient ara activitate motorie voluntara presupune o leziune de neuron motor central iar absenta lro in aceleasi conditii presupune o leziune de neuron motor peri eric! +e lexele patologice" 4abins*i" prin atingerea cu acul a marginii externe plantare in mod normal lexie #aluce patologic extensia si ras irarea degetelor % indica leziune piramidala! <ste un re lex nociceptiv in cadrul re lexului de tripla lexiune, apare prin eliberarea maduvei de in luenta piramidalului! .ana la $ ani normal! >ppen#eim" extensia #alucelui dupa apasarea crestei tibiale, la el ca 4abins*i Tripla retractie" in leziunile de neuron motor central, prin ciupirea pielii piciorului sau lexia ultimelor patru degete ale piciorului apare lexia piciorului pe gamba, a gambei pe coapsa si a coapsei pe abdomen! Clonusul" rotulei sau piciorului % raspunsul normal o singura contractie patologic mai multe sau inepuizabil in unctie de gravitatea sindromului piramidal! 0n cadrul patologiei traumatismelor coloanei pot apare o multitudine de grade si tipuri de leziuni care se organizeza in doua mari sindroame posttraumatice medulare cu de icit motor complet si cu de icit motor incomplet! 0n aza initiala ambele se pot mani esta sub orma socului spinal! Socul spinal % pierderea reversibila a tuturor unctiilor maduvei spinarii! <ste un de icit unctional ara substrat anatomic obligatoriu cu durata medie de 24 ore! <ste considerat rezolvat cand apar re lexele situate sub nivelul traumatismului % re lexul bulbo-cavernos! tablou clinic" o paralizie totala a musc#ilor cu #ipotonie accentuata1 $

Curs 10

9 pag o abolirea re lexelor cutanate si osteotendinoase1 o anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate1 o atonie vezicala si rectala1 o tulburari neurovegetative" staza bron#opulmonara1 ileus paralitic1 disparitia secretiei sudorale1 o tulburari tro ice mani estate prin aparitia precoce a escarelor! o ?)ocul neurogen are parametrii cardiovasculari si apare cand exista o leziune medulara@

Sindromul de leziune medulara completa % absenta unctiilor motorii voluntare si a celor senzitive distal de nivelul in-uriei, in prezenta re lexului bulbo-cavernos! /tata vreme cat acest re lex este absent nu se poate ace dg di intre socul spinal si transectiunea medulara ca entitate anatomo-patologica! <volutia este lenta si in austa! .rognostic de recuperare este nul! 5upa o perioada variabila se instaleaza aza 00 de automatism medular centrii sublezionali unctioneaza autonom, apar re lexele patologice, in aceasta aza bolnavul tinde sa se reabiliteze % nursing oarte riguros! /poi aza a 000 a sau terminala, cand incep sa dispara progresiv re lexele automate, complicatiile evolueaza rapid! Sindromul de leziune medulara incompleta % se de ineste prin persistenta unui grad unctional mai mare sau mai mic distal de nivelul in-uriei! 90% din leziunile incomplete se incadreaza intr-unul din sindroamele de mai -os in ordinea recventei" 1! S! de supresie medulara (Schneider) % apare prin lezarea zonei centrale a cordoanelor medulare incluzand subst alba si cenusie! 0n general pacientii au cvadriplegie cu mb superioare mai a ectate dacat cele in erioare! )enzitiv variaza extinderea leziunilor, treptat recupereaza unctiile de control s incterian si c#iar ambulatia ?mai mult de 50%@ 2! S! de compresie medulara anterioara % se caracterizeaza prin pierderea completa a unctiei motorii, sensibilitatii termo-algice sub nivelul leziunii! .rognostic de recuperare slab! $! S! de compresie medulara posterioara % sindrom rar ce apare prin pierderea sensibilitatii proprioceptive constiente, vibratorii, tactile epicritica prin lezarea cordoanelor posterioare! 4! S! "ro#n$Se%uard % apare ca urmare a unei leziuni laterale si se caracterizeaza prin de icit motor de partea leziunii si pierderea sensibilitatii si termosensibilitatii contralateral! 5! S! de con medular % apare prin lezarea segm terminal al maduvei spinarii, si se caracterizeaza prin are lexie a ap! Arinar si digestiv si motorie a mb pelvine! 2! S! radicular % pune prblema recunoasterii mecanismului de actiune si al leziunii, discala etc ?paralizie izolata in )! de coada de cal@!

A.5. Investigatia radiologica

0nvestigatie obligatorie, pentru coloana cerviacala se poate recurge in extremis numai la pro il! /poi se decid alte incidente! CT se indica pentru evidentierea precisa a deplasarii ragmentelor osoase! 6ielogra ia sau azi mai bine 6+0 pentru ) neurologice con uzive! +econstructii $5 dupa CT!

A.6. Complicatii evolutie si prognostic

Complicatii imediate % apana-ul leziunilor instabile" cele mai redutabile cele neurologice leziunile viscerale leziuni vasculare leziunile musculaturii paravertebrale #ematomul retroperitoneal, ileusul paralitic ractura desc#isa

Curs 10

9 pag

Complicatii tardive % apana-ul calusurilor sau pseudartrozelor rar! Cel mai recvent ci oscolioza traumatica care este incadrata la notiunea de calus vicios!

A.!. "rimul a#utor in traumatismele coloanei verte$rale

/tentie la agravarea leziunilor de-a existente! 0mobilizarea speci ica pentru iecare leziune in parte, atentie copii adulti!

C.

Traumatismele coloanei cervicale

Colana cervicala reprezinta segmentul cel mai vulnerabil la trumatisme! 6obilitatea excesiva este obtinuta cu pretul scaderii sigurantei mecanice! Conexiunea cu cutia craniana trans orma regiunea cervicala intr-o coloana incarcata excentric mobila la extremitatea proximala!

%.1. Clasificare
'e erson a aratat ca zonele cele mai implicate sunt" C1-C2 si C5-C3 considerate centre traumatice! 40% din traumatismele cervicale prezinta complicatii neurologice, 10% nu se pot pune in evidenta radiologic leziuni vertebrale! 6ult timp a ost utilizata clasi icarea lui 4o#ler" racturi ale arcului anterior ?corpului@ racturi ale arcului posterior si proceselor luxati antero-posterioare si laterale luxatii- racturi leziuni ale partilor moi! /zi sunt mai olosite clasi icarile genetice in care leziunea anatomo-patologica este legata direct de macanismul de producere" 0! Traumatisme prin mecanisme de lexie" /! 9eziunea complexului ligamentar posterior 4! 5islocatia unilaterala sau ractura-dislocatie C! 5islocatia bilaterala sau ractura-dislocatie 00! Traumatisme prim mecanisme de compresie" /! ,ractura prin cunei ormizare anterioara a corpulu vertebral 4! ,ractura prin explozie a corpului vertebral 000! Traumatisme prin mecanisme de extensie /! 5islocatia prin #iperextensie 4! ,ractura arcului vertebral ?pediculilor@ 0B! ,racturi izolate!

%.2. Aprecierea insta$ilitatii le&ionale la coloana cervicala

Instabilitatea C pierderea posibilitatii coloanei vertebrale de a mentine raporturile intervertebrale normale la solicitarile iziologice, conducand la aparitia durerilor, de ormarilor sau complicatiilor neurologice! ?D#ite, .an-abi@! Traumatismele produc un sindrom de instabilitate acuta prin distrugerea unor elemente din segmentul de miscare! )tructurile stabilizatoare se por imparti in doua mari categorii" Structuri stabilizatoare anterioare % sunt situate la nivelul colanei corpurilor vertebrale! <le sunt reprezentate de ligamentul longitudinal posterior si toate elementele situate anterior" discul intervertebral, ligamentul longitudinal anterior! 9a vertebra cervicala prin structura ei tipica 0 se adauga cele doua ligamente intertransversale!

Curs 10

9 pag

Structuri stabilizatoare posterioare- corespund coloanei arcurilor vertebrale, ligamentul nucal ?inter si supraspinos@, ligamentele galbene si sistemele capsulare ale articulatiilor z(gapo izare! Ca axioma se spune ca daca sunt rupte toate elementele de legatura dintr-un compartiment cu exceptia unuia singur atunci ligamentele celui de al doilea compartiment plus elementul restant asigura stabilitatea segmentului!

%.3. "rincipii de tratament

.unctele principale ale tratamentului traumatismelor coloanei cervicale sunt" realinierea coloanei vertebrale1 obtinerea si mentinerea stabilitatii spinale1 prevenirea agravarii leziunilor neurologice1 imbunatatirea recupararii neurologice1 obtinerea unei recuparari unctionale precoce! &ratamentul conservator- imobilizare in pozitie neutra cu diverse dispozitive ?orteze@ timp de E-12 saptamani! 5intre luxatii, dislocatii unilaterale reduse prin tractiune % imobilizare E-12 sapt <ntorsele sau traumatismele minore guler cervical $-2 saptamani! &ratamenutul chirurgical- tratamentul de electie pentru racturile instabile cu sau ara leziuni neurologice si se e ectueaza prin ant sau post cu: ara decompresiunea canalului vertebral! )au abordul dublu!

%.4. 'raumatismele primelor doua verte$re cervical %.4.1 (racturile atlasului

Cunoscuta si sub denumirea de ractura maselor laterale apare dupa o solicitare axiala in cadrul unui traumatism cu energie mare! +adiologia de rutina greu da diagnosticul, pozitie anatomica! .e pro il se poate observa ractura arcului posterior si marirea spatiului retro aringian peste 3mm! 0ncidenta transorala utile pentru vizualizarea maselor laterale! Cea mai e icienta investigaatie CT care permite explorarea inelului vertebral! 5aca se evidentiaza o deplasare a maselor in plan transversal mai mare de 3mm atunci ractura este instabila prin ruperea ligamentului transvers! Complicatie posibila leziunea arterei vertebrale ? racturi la nivelul santului acesteia@! Clasi icarea racturilor atlasului" ractura arcului posterior de regula la unirea cu masele laterale1 ractura masei laterale cu traiect prin supra ata articulara asociata cu ractura cu arcul posterior de partea opusa1 ractura cominutiva prin exploxie cu 4 ragmente % 'e erson % cu 2 traiecte in arcul anterior si 2 in arcul posterior1 Tratament " - 'racturile stabile % tratament conservator, orteza occipito-cervico-toracica pentru E-12 saptamani! 5aca pacientul supravietuiete unei racturi 'e erson se poate considera stabila si se poate pune in #alo-vesta! - 'racturile instabile % sunt cele care prezinta a ectat ligamentul transvers! 9eziunea mareste diam canalului vertebral dar riscul neurologic este mare prin instabilitatea regionala! )e opereaza sub tractiune cu Crutc# ield si ;allie mai rar occiput %C2 cu placa speciala in !

B.4.2. Ruptura izolata a ligamentului transvers

9eziune destul de rara dar oarte grava prin instabilitatea rezultata si posibilitatea comprimarii continutului medular inte dans si arcul posterior C1! )e produce printr-o cadere pe spate cu o lovitura puternica in occiput! )patiul normal intre dinte si arcul anterior este de $ mm pa pro il daca lig se rupe apare o subluxatie anterioara

Curs 10

9 pag

si intervalul creste la 5 si apoi la 10-12mm ce dovedeste o instabilitate grava a aparatului ligamentar adiacent! 5aca dintele este atro ic sau se ractureaza ? ractura salvatoare@ riscul de compresiune devine mai mic! 5iagnosticul % analiza mecanismului de producere, ec#imoza peretelui anterior al aringelui, radiogra ie! +x un spatiu mai mare de 5 mm arata pe pro il o instabilitate ce se reduce prin extensie! Tratament % ca toate leziunile ligamentare are evolutie imprevizibila si atunci data iind instabilitatea creata se opereaza! Te#nica lui ;allie!

B.4.3. Subluxatia rotatorie

)ubluxatia rotatorie este o leziune rara la adulti! <ste reprezentata de translatia anterioara de regula a uneia din masele latrale a lui C1! ;ravitatea consta in micsorarea sectiunii canalului vertebral! &ratamentul- reducerea in urgenta cu tractiune transc#eletica de pre erat si daca se reduce si se considera stabila se imobilizeaza 10-12 saptamani! )au daca nu se reuseste reducerea se ace reducere ortopedica si ;allie!

B.4.4. Fractura dintelui

5intele impreuna cu ligamentele adiacente sunt considerate stabilizatori primari ai articulatiilor atlantoaxoidiene! ,ractura dintelui, ca si leziunea ligamentului transvers produce un sindrom de instabilitate acuta a complexului C1-C2! Ca mecanisme de producere sunt toate mecanismele violente ce actioneaza la nivelul coloanei cervicale" #iper lexie, #iperextensie rotatie exagerata! Diagnosticul- anamneza corecta si investigatie imagistica! Caracteristic craniul tinut in maini! >biectiv in cazurile cu neurologie" #iper lexia membrelor superioare si scaderea ortei musculare si parestezii la membrele superioare! 5iagnosticul de certitudine numai radiologic transoral si CT! Clasificare- /nderson si 5F/lonzo inca cea mai olosita" Tipul 0 % ractura var ului dintelui1 Tipul 00 % tipul cel mai recvent, ractura la nivelul -onctiunii dintelui cu corpul axisului sau putin deasupra! 0ndi erent daca este cu deplasare sau ara evolueaza $2% spre pseudartroza, conditii precare de vascularizare a zonei! Tipul 000 % ractura a bazei dintelui cu un ragment din corpul axisului! 90% se vindeca cu tratament conservator! &ratament % scopul corectarea deplasarii daca exista si obtinerea unei consolidari! .entru racturile tip 0 si 000 ara deplasare se pot trata conservator prin orteza cervicala E-12 saptamani! Cele de tip 000 cu deplasare mai mare de 5 mm se ace reducere cu #alo-vesta si apoi imobilizare cu reusita E2%! 0n racturile de tip 00 in unctie de posibilitati se ace reducere si osteosinteza cu surubuir canulate sau artrodeza posterioara!

B.4.4. Fractura traumatica a istmului atlasului !angmans Fracture"

0n structura arcului vertebrei C2 pars articularis separa procesul articular superior de cel in erior conectand pediculul cu lama 1 aceasta zona este vulnerabila din punct de vedere biomecanic in special la nivelul istmului! 9eziunea anatomo-patologica este recvent bilaterala si permite un spondilolistezis anterior! Caracteristice traumatismelor de #iperextensie si distractie! Anatomie patologica - in unctie de intensitatea agentului patogen se rup lig longitudinale anterior si posterior apoi primul disc intervertebral ce permite ast el alunecarea anterioara peste C$! Clasificare % $ tipuri" Tipul 0 % racturi cu minima deplasare prin #iper lexie, leziuni ligamentare minime, stabile1 Tipul 00 % racturi cu mai mult de $ mm translatie anterioara asociata cu angulatie Tipul 000 % racturi complexe ce combina ractura celor doi pediculi cu dislocatie uni sau bilaterala si angulatie severa a corpului C2, grad mare de instabilitate! Simptomatologia % cand exista poate i c#iar nespeci ica! Aneori durerea se distribuie pe teritoriul n occipital mare ?C2@! 3

Curs 10

9 pag

&ratament % este legat de gradul de instabilitate! Cele de tip 0 de regula numai imobilizare in orteza 12 saptamani, cele de tip 00 necesita reducere si imobilizare 12 saptamani!

B.4.#. Traumatismele coloanei cervicale in$erioare

0! Traumatisme prin lexie a! 9eziunea complexului ligamentar posterior % sau entorsa prin lexie a coloanei cervicale! Cand traumatismul este puternic se poate insoti de dislocatie z(gapo izara uni sau bilaterala! Ca mani estare radiologica poate i largirea spatiului interspinos! Tratamentul in unctie de evaluarea imagistica c#iar c#irurgical anterior sau posterior! b! 5islocatia z(gapo izara unilaterala % ec#ivaletul unei entorse de gradul 0B si se realizeaza prin mecanism de lexie rotatie! Cel mai recvent C5-C2! tratamentul controversat daca se ace reducerea prin tractiune ?50%@! 5aca nu se obtine reducerea se ace tratament c#irurgical anterior! c! 5islocatia z(gapo izara bilaterala % a ecteaza 99. si ambele capsule rezultand o leziune instabila! Tratamentul este c#irurgical! 00! Traumatisme prin compresie % mai recvent la nivelul cervical in erior si apar prin compresielexie si compresie verticala! a! ,racturile corpului vertebral % variaza de la cunei ormizare naterioara pana la racturi multisegmentare instabile! <ste necesar urgent de regula CT si tractiune si operatie! 000! Traumatisme prin #iperextensie % mecanismul de producere pune in tensiune maxima structurile anterioare 99/ si pot merge pana la dislocatie anterioara a unui corp vertebral! 0nstabilitate cervicala severa si posibil un sindrom medular central! 5e regula leziuni grave si se pre era artrodeza somatica! 0B! ,racturi izolate % sunb stabile! /ici ractura lucratorului cu lopata C avulsie musculara C3-T1! +ar ragmentul se poate extirpa!

C. Traumatismele coloanei toraco%lombare

Conditii mecanice Coloana toraco-lombara unctioneaza dupa principii di erite in comparatie cu cea cervicala! /ici exista o ci oza relativ rigida toracala si o lordoza lombara relativ mobila! /natomic si biomecanic se pot de ini $ regiuni" toracica T1-T10, -onctiunea tranzitionala lombara T1091 si lombara 91-)1! Clasificare > ractura vertebrala nu este niciodata de o singura orta totusi se poate spune ca exista o orta predominanta, ast el ca se descriu 5 tipuri de mecanisme de actiune" ,lexia pura ,lexia asociata cu rotatia <xtensia Compresia verticala ,or ecarea )istematizarea traumatismelor vertebrale se ace si prin intelegerea conceptului celor $ coloane propus de 5anis 19E$! ast el se considera ca stabilitatea coloanei toraco-lombare este dependenta de integritatea urmatoarelor coloane osteo-ligamentare" Coloana anterioara" 2:$ anterioare ale corpului vertebral 99/ si ligamentele adiacente inelului ibros si nucleului pulpos1 Coloana mi-locie" 99. 1:$ posterioara a corpului vertebral si segmentele corespunzatoare ale inelului ibros si nucleul pulpos discal1 Coloana posterioara" ligamentele inter- si supraspinos, galbene, capsulare, arcul vertebral, procesele spinoase, pedicul si procese articulare! .entru <uropa se mai oloseste clasi icarea />" /, 4, C si cu $ subgrupe iecare! Examunul clinic de apreciere a instabilitatii 5upa 5anis si 6c/ ee coloana este instabila daca sunt distruse 2 din cele $ coloane, dovedit pe +x, CT 0nvestigatiile radiologice ata pro il si incidente speciale! E

Curs 10

9 pag

<xamen neurologic! 0n practica daca un corp s-a tasat G 50% din inaltimea normala se poate spune ca segmentul este destabilizat! Principii de tratament /! Tratamentul leziunilor stabile ,racturile prin compresie verticala stabila % ,racturile prin lexie-compresie- H50% ,racturile parcelare si lexiunile ligamentare Tratament intial cu repaus la pat, medicamentos si apoi corset ortopedic cu ligamentotaxie dupa 4o#ler 19$5 urmat de recuperare 2-12 saptamani! 4! 0ndicatii c#irurgicale la toate leziunile instabile " a! <xistenta de icitului neurologic1 b! <xistenta instabilitatii c! Combinatii ale celor doua! .rocedee c#irurgicale" procedee dorsale o decompresia o implante posterioare o dispozitive de ixare segmentara o dispozitive transpediculare procedee ventrale o decompresia o dispozitive de ixare ventrala

&. Fracturile osului sacru

)capa recvent nediagnosticate deoarece apar la pacienti politraumatizati la care exista alte prioritati terapeutice! .entru un diagnotic cat mai bun azi CT c#iar 6+0 pentru radacini! <xamenul neurologic pentru leziunile la nivelul )1- )2! Clasificare % 5anis clasi icare clinico-radiologica pe zone" ,ractura partii laterale a sacrului ?transalare@ de regula verticala asociata sau nu cu o leziune iliaca de vecinatate! +ar au patologie radiculara! ,ractura regiunii gaurilor sacrate, delimitata intre doua planuri parasagitale care coboara vertical, medial si lateral de procesele articulare ale vertebrei )1! 2E% au patologie neurologica1 ,racturile canalului sacrat % zona centrala- des asociate unui traumatism sagital de bazi! E3% au neurologie! &ratament % tratamentul conservator aplicat istoric cu " imposibilitatea repozitionarii ragmentelor1 nursins di icil1 timp de imobilizare prelungit 1 calusuri vicioase ce pot ingloba radacinile nervilor spinali ulterior! /zi mai recvent c#irurgical cu bare transversale!

'. Fracturile coccisului

,ractura apare recvent prin mecanism direct, iar segmentul in erior este deplasat anterior! Diagnosticul % clinic si radiologic de pro il simplu! &ratamentul % conservator 10-14 zile repaus pana la remisia azei dureroase sau c#irurgical cand apar complicatiile C rezectia!