1.

Fazele proiectarii sunt : proiectarea produsului-proiect tehnic proiectarea tehnologiei de executie proiectarea si executia sculelor dispozitivelero si verificatoarelor realizarea si experminetarea si omologarea prototipului realizarea experimental si omologarea seriei zero

2. Calitatea unui produs se proeiecteaza!!! Atat prin desene si proiecte de exectie dcat si prin tehnologia de fabricatie.Numai dupa ce proiectu si tehnologia au fost verificate prin realizarea prototipului si seriei zero reusind sa se obtina parametetrii prevazuti cu tehnologia si dotarile existente in inteprinderea respective se poate spune ca este terminate pregatirea tehnica a fabricatie.Pregatirea materialului se face in conformitate cu consumurile specific ptr produs.Lansarea in fabricatie constituie ultima etapa si consta in lansarea comenzilor de fabricatie in sectiile productive urmata de defalcarea lucrarilor pe om si masina. 3. Productia de unicitate- se executa un numar mic de produse chiar o singura bucata Productia de serie- se produc loturi de productie . Se caracterizeaza prin repetabilitate periodica a acelorasi operatii ceea ce permite folosirea de unelte, masini specializate, SDV-uri adecvate ceea ce deuce la cresterea productivitatii. Productia de masa- o cantitate mare de produse pe o perioada mare de timp, efectuarea produselor se face la aceleasi locuri de munca a acelorasi operatii 4. Procesul tehnologic este cea mai importanta parte a procesului de productie si cuprinde totalitatea operatiilor si bazelor concomiteri sau successive necesare pt. a obtine un produs. Se alege astfel incat forma pieselor, calitatea materialelor sa aibe costuri minime, gradul de utilizare ridicat si sa asigura o prelucrare si verificare usoara pe parcursul fabricatiei Operatia tehnologica cea mai importanta subdiviziune a proceselor tehnologice ce se indeplinesc la un singur loc de munca asupra unui obiect sau mai multe de un operator uman sau automat cu un anumit tip de unelata fara trecere la alta munca 5. Tehnologicitatea este principiul potrivit caruia se alege o astfel de forma a piesei si astfel de materiale incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu. Acest principiu tine si de traditia pe care o are in industria respectiva. Interschimbabilitatea este principiul prin care o piesa trebuie sa poata fi inlocuita oricand cu una de acelasi fel. Optimul tehnologic este principiul potrivita caruia un produs tehnologic trebuie sa conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse produselor cu cheltuieli minime. 6. SR-standard roman STAS- standard de stat SR ISO- standard roman intocmit de organizatia internationala pt standardizare SR CEI- comisia electrotehnica internationala SR EN

7. Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de executie al produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de subansablu pentru fiecare reper, caietul de sarcin, memorial ethnic, etc.Elementele de care se tin seama la proiectarea procesului economic:-in functie de volum-->prod. de unicate,,,,productia de serie mare 8. Prin documentatie tehnologica se intelege totalitatea decoumentelor de uz intern ale unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic. Planul de operatii se alcatuieste avand ca element de baza operatia tehnologica .Planul se refera la o singura piesa si prezinta operatiile de executie in succesiunea lor in procesul tehnologic. Operatiile sunt tratate fiecare in parte amanuntit punand la indemana executantului toate detaliile necesare unui intelegeri clare la modul in care trebuie executata piesa. 9 Flux tehnologic- drumul pe care trebuie sa-l urmeze o piesa sau un asamblu de la intrarea in fabrica/semifabrica pana la iesirea ca piesa finita el poate fi in serie pt o piesa/paralel pt alte piese, piesa respectiva sa execute alte piese 10) Flux tehnologic in banda- este reprezentat de asamblurile de masini in lucru instalatii si mijloace de transport dintro sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune a operatiilor, proceselor tehnologice fiind cea mai inalta forma de organizatie a fabricatiei rezultand productia maxima 11) CTC se compune din totalitatea verificarilor care se efectueaza asupra pieselor, subansamblelor si produselor finite si prin care se stabileste concordanta parametriclor obtinuti in procesu de fabricatie cu parametrii proiectati , ceruti prin proiectare. Operatiile de control se executa conform fiselor tehnologice prevazute sau stabilite de tehnologi pe baza desenelor de executie si a caracteristicilor tehnice impuse. Regula: Tehnologul trebuie sa prevada operatiile de control astfel incat sa se poata releva eventualele defecte survenite in procesul tehnologic. Operatiile de control se prevad dupa cele mai importanta operatii in procesul de productie astfel incat sa se respecte dimensiunile si parametrii de baza pentru a putea continua fluxul de productie. 12) Varianta optima- un tehnolog are mai multe varinate in alegerea procesului tehnologic, dintre acestea se alege cel mai economic, care are minim de cheltuieli si care asigura o durata mare de viata a produselor, cu retributia fortei de munca. 13) Norma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru executarea unui anumit produs in anumite conditii tehnico-economice. - timpul de pregatire incheiere timpul alocat de operator pentru studierea documentatiei, montarea SDV, reglarea masinii, montarea sculelor. Cu cat lotul este mai mare pregatirea este mai mica - timpul operativ timpul in care operatorul executa piesa, modifica calitativ sau cantitativ obiectul muncii - timpul de deservice a locului de munca este timpul in care operatorul curata masina si asigura mentinerea in stare de functionare a ustensilelor - timpul de intreruperi regulamentare respective timpul in care procesul de productie este interrupt din considerente tehnologice. 14) Corelatia cost-precizie nu este o functie liniara. 1.La o mica crestere de precizie,costul creste foarte mult. 2.Nu aveam o mare scadere semnific a costului prin scaderea precizie. 3.Variatie liniara intre cost si precizie.Precizie ecom.de prelucrare

15)Dimensiunea nominala este determinate de proiectant din calcule sau aleasa din considerente constructive. Este o valoare de baza in caracterizarea unei anumite dimensiuni si este o valoare independenta de abaterile premise si de conditiile tehnice Dimensiunea efectiva este dimensiunea realizata prin executie valoare ei obtinunanduse prin masurare Abaterea este diferenta dintre o dimensiune efectiva si dimensiunea nominala corespunzatoare.A = E N Abaterea superioara AS este diferenta dintre dimesiunea maxima dimesiunea nominala. As = dmax N. Ai = dmin N. Toleranta este valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a dimensunilor limita. T = dmax-dmin. T = Dmax Dmin. Jocul este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diamentrul efectiv al arborelui, cand primul este mai mare decat al doilea. Strangerea este diferenta dintre diamentrul efectiv a arborelui si dimanetrul efectiv al alezajului cand primul este mia mare decat al doilea. Ajustajul reprezinta ansamblul arbore alezaj din punct de vedere al raportului in care se gasesc cele doua piese montate una in cealalta privitor la valoarea jocului sau a strungerii cand piesele sunt asamblate. 16) Abateri de forma Abaterea de la rectilinitate exemplificate prin concavitate convexitate inclinare Abaterea de la planitate are forme simple de concavitate convexitate inclinare Abaterea de la cilindritate sau nelicindricitatea cu forme simple Abateri de pozitie Abaterea de la coaxialitate Abaterea de la concentricitate Abaterea de la simetrie Abaterea de la perpendicularitate Abaterea de la parallelism 17)Suprafata prez. neregularitatii ac. abateri geometreice sunt striatiuni rizuri,smulgeri de material,urma de scula.Rezistenta nat.prez. in cond.de functionalitate mai severa o serie de dezavantaje, micsorand suprafata de contac. Un criteriu de apreciere al rugozitatii este abaterea medie aritmetica a profilului Ra=y1+y2+.+yn/n. Cu cat numarul e mai mare cu atat suprafata e mai neteda 18)Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata semifabricantelor a adosului de material sub forma de aschii,Desprinderea aschiei presupune o miscare relative inre piesa si scula. Din categoria prelucrarilor prin aschiere cele mai de baza sunt strunjirea, frezarea , gaurirea, rabotarea, rectificarea, brosarea, polizarea. Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare a pieselor ce reprezinta in general corpuri de rotatie. Cu ajutorul cutitelor pe masini unelte din categoria strungurilor.Piesa de prelucrat executa miscarea principala, cutitul executa miscarea de avans. Prin strunjire putem efectua degrosare, finisare, filetare, gaurire. Forma cutitelor de strung corespunde operatiei care trebuie sa o realizeze. Pentru prelucrare piesa de prelucrat se fixeaza in universal cu 3-4 bacuri de prins in papusa mobile. Intre varfuri de antrenare. Parametrii principali ai strungului sunt diametrul maxm de prelucrare, lungimea maxima de prelucrare, viteza maxima de prelucrare.

Frezarea este procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice, profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze pe masini unelte numite tot freze.Miscarea principala este executata de scula (rotatia frezei iar miscarea de avans este executata de piesa.Sunt freze cu coada, cu alezaj, cilindrice, unghiulare, conice.Dupa forma dintilor avem freze cu dinti triunghiulari, trapezoidali, rotunzi, freze dese. Rabotarea este procesul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane.Miscarea principala este o miscare de translatie si poate fi executata de scula la seping fie de piesa. Aceasta miscare este o miscare rectilinie alternative formata din doua cursa. Cursa active in care cutitul executa prelucrarea materialelor si o cursa in gol in care cutitul revine la pozitia initiala. Rectificarea este procesul de prelucrare prin aschiere care asigura o precizie dimensionala ridicata si o netezire cat mai buna a suprafetelor. Miscarea principala este executata de pieatra abraziva aceasta fiind de diferite duritati si granulatii ele alegandu-se in functie de materialul prelucrat si de rugozitate. Roboteza se foloseste in special ptr. Lucrarea pieselor la care predomina lungimea.Miscarea principal de aschiere este efectul de piesa cu masa masini, iar cea de avans imprimanta sculei. 19)Electroziunea este un procedeou de prelucrare in care materialul trebuie prelevat de pe obiectul de prelucrat este indepartata prin actiunea repetata a descarcarilor electrice. 20) Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare. Pentru a nu se produce eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sitem de siguranta. Pentru a asigura realizarea conturului dorit piesa vca fi dirijata dupa axele x,y.Electrodul filiform este de obicei din cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3 mm. Deoarece in interstitiu de lucru taietura este foarte fina este absolute necesar a se evacua materialul prelevat ca urmare lichidul dielectric este introdus in interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje sub forma unui jet de presiune.Din punct de vedereconstructiv un echipament de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform are aceleasi componente ca si masina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod maxim. 21) Echipament de prelucrare prin electroziune cu electrod masiv Structura tipica a unui astfel de echip cuprinde : masina d prelucrare, generatorul de impulsuri, sistemul d control al lichidului dielectric; instalatia electrica d alimentare, de comanda, de automatizare; sistem de reglare a interstitiului tehnologic. Masina de prelucrat are urm. functii : sustinerea, fixarea si pozitionarea electrodului scula si a piesei de prelucrat. Elem. constructive ale masinii de prelucrare, inclusiv dispozitivele de fixare si pozitionare sunt asemanatoare cu cele de la masini unelte.exista si elemente specifice:cuva de prelucrare,elem de conectare electrozilor izolatori. Generatorul de impulsuri: asigura alimentarea cu en. electrica a procesului de electroziune si are urm functii principale: generarea impulsurilor de parametrii adaptati procesului de prelucrare; controlul parametrilor impulsurilor de current in interstitiul activ. Sistemul de control al lichidului dielectric are urm functii: asigurarea unei circulatii continue ale lichidului dielectric intre cuva de prelucrare si sistemul de pompare-filtrare; reconditionarea lichidului dielectric prin filtrare. Instalatia electrica d comanda si automatizare: alimentarea cu en. el. a circuitelor de forta si a circuitelor de comanda, realizarea programului impus de blocul de programare, controlul functiei sistemului d reglare automata a interstitiului active. 22) Aplicatii tehnologice ale electroziunii Dezvoltarea larga a tehnologiei de prelucrare prin electroziune, realizarea de echipamente din ce in ce mai performante a determinat aplicarea acestei tehnologii in multe domenii. Prin electroziune pot fi realizate f multe din prelucrarile ce se pot executa prin procedeele urmatoare: debitare, gaurire, filetarea, rectificarea. Principalele aplicatii in care prelucrarea prin electroeroziune este recomandata sunt: fabricarea sculelor, matritelor, stantelor; realizarea de alezaje de forma si profile diferite; realizarea de suprafete de forme complicate; Posib tehnologice

depend in mare masura de parametrii electrice ai echipamentului, de materialul electrozilor, de prop mediului dielectric utilizat. Cele mai importante aplicatii: prelucrarea de cavitati:toate aplicatiile in care un electrod scula spatial transpune forma sa intr-o piesa; gaurile executate prin electroziune servesc la o realizare de filiere de toate tipurile; placi de extrudere, stante, pt decuparea pieselor de tabla; matritele pt injectectarea maselor plastice si a cauciucurilori sistemului d reglare automata a interstitiului active. 23) Principiul prelucrarii electrochimice se bazeaza pe fenomenul de electroliza pus in evidenta de faraday ce apare la trecerea cur electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi. Anodul si catodul conectati la o sursa de tensiune electrica. Prin trecerea cur el are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra anodului si depunerea de metal la catod. Deci prelucrare el ch se bazeaza pe fen de dizolvare anodica adica indepartarea de metal prin actz cur el, piesa de prelucrat constituind anodul. Eroziunea el ch se fol pt prelucarea el ch, iar electro-depunerea se foiloseste pt acoperiri galvanice. 24)Instaltia de prelucrare prin eroziune electrochimica. -batiu -sistem de avans -masa masina -camera de prelucrare -sursa de alimentare -sistem avans electrod scula,mentine constat mar.interstitiului de lucru realiz egal dintre viteza de zidol anodiia si viteza de avanas -Blocul de reglaj automat al pozitiei electrodului. Tehonologii bazate pe prelucrarea electrochimica :-Domeniile principale sunt -constr. Masina hidraulice -echipam.aerospatiale -realizari de matrice,stante 25) Principalele efecte ale ultrasunetelor asupra materialelor 1)Efecte mecanice : datorita faptului ca metalele se comporta neliniar la actiunea ultrasunetelor avem un efect de inmuiere acustica care se manifesta prin reducerea tensiunii statice necesara deformarii plastice a mat o data cu cresterea intensitatii acustice. Efectul acesta este similar cu energia termica reducand limita de curgere a met. Deosebirea este ca energia este mult mai mica. La celalalt pol poate aparea durificarea acustica a unui metal prin actiunea ul-sun ca urmare a variatiei tensiunii interne din metal. Operatia este posibila prin corelarea dintre energia aplicata si deplasarea dislocatiilor de material. 2) Efecte termice: datorita absorbtiei preferentiale a energiei ultrasonice de mediul prin care se propaga undele ul-sonice. Acest effect termic apare in zonele cu dislocatii in reteaua cristalina la limita de separatie a cristalelor sau la interfata de separatie dintre 2 medii diferite. Sunt datorate de frecarea relative o incalzire locala intense proportionala cu intensitatea ultra acustica si cu timpul. 3)Cavitatea acustica aparatuta dator facpului ca in mediul lichid parcurs de ultrasunete suficient de intense se formeaza bule sau cavitatii, acustince ca rezultat al lichidului sub influenta compresiilor si destinderilor rapide provocate cauzate de undele stationare.Cavitatile contin lichidului si gaze cu o durata de viata scurta,dispar prin implozie producand socuri mecanice si termince. 4) Efecte chimice: determinate de faptul ca propagare undelor ul-acustice in mediile lichide favorizeaza prin metode specifice intensificarea activitatii chimice cum sunt reactiile de oxidare , reducere, polimerizare, hidroliza. S-a constatat ca activitatea ul-son poate provoca unele reactii chimice care in mod normal nu ar avea loc

5).Efectul biologic: apare la propagarea undelor ul-son in medii biologice. Ul-sun pot avea efecte biopozitive (terapeutice) sau bionegative(distrugerea unor microorganisme, producerea unor leziuni, degradare a moleculelor.) 26) Mijloace de producere a ul-sun :Generarea ul-sun pe calea aerului sau hidrodinamic: se bazeaza pe principiul unor cavitati rezonante. Ele functioneaza de la 5-20 KHz (la limita inferioara). Puterea lor nu depaseste 100 W. daca se doreste o frecventa mai mare trebuie sa scadem dimensiunea cavitatii rezonante ceea ce reduce puterea semnalului. Generarea de ul-sun pe cale ionica: acest gen se bazeaza pe ajutorul unui gaz ionizat care este supus unui camp magnetic alternativ cu frecv ul-sun. Ionii oscileaza si antreneaza si moleculele de gaz producandu-se ul-sun cu frecv campului excitator. Prin acest sistem se obtin ul-sun pana la frecventa de 40KHz. Generarea ul-sun pe cale el-dinamica: ul-sun se produc cu ajutorul unui dispozitiv de tip difuzor in care membrana a fost inlocuita cu un bloc metalic. Atunci cand frecv de oscilatie devine egala cu frecv blocului metalic acesta oscileaza cu amplitudine mare si produce ul-sun. 27) Generarea de ul-sun prin efect magneto-strictiv: Aceasta metoda se bazeaza pe propr unor materiale fero magnetice de as e contracta sau dilata sub actiunea unui camp magnetic invers, orice dilatare sau contractare acestor materiale feromagnetice produc variatie de flux magnetic (aliaje ale Fe cu Ni, Fe-Cobalt, Ferite speciale). Generatoarele de ul-sun contruite pe acest efect functioneaza pana la 400 kHz si au puteri de pana la sute de W. 28) Principiul prelucrarii cu ul-sun : prelucrarea dimensionala cu ul-sun foloseste efectele unor particule abrazive activate de oscilatiile ultrasonore ale piesei care face prelucrarea (scula de lucru). Energia cinetica de vibratie a sculei este transmisa granulelor abrazive libere prezente in suspensia lichida in int. de lucru si care bombardeaza materialul supus prelucrarii. Sub actiunea vibratiilor mecanice particulele abrazive aflate in suspensie sunt puternic accelerate si lovind repetat suprafata piesei de prelucrat determina preluarea de particule din piesa de prelucrat. Mecanismul prelucrarii materialului este actiunea simultana si combinata a mai multor efecte si poarta denumirea de eroziune abraziv cavitationala. 30) Aplicatii tehnologice ale ul-sun : procesarea cu ul-sun se aplica acelor materiale care au o fragilitate ridicata, duritate mare si nu prezinta fenomenul de inmuiere (def plastice) inainte de rupere (ceramica, sticla, quartz-ul, siliciul, feritele ). Rezultate bune se obtin si la prelucrarea mater. dure cum sunt carburile metalice, otelurile calite, aliaje de titan, etc. materialele moi cum sunt Al, Cu, oteluri moi nu pot fi prelucrate prin ul-sun deoarece granulele abarazive se inchid cu usurinta in materialul piesei fara a produce dislocatii de material. Aplicatiile cu ul-sun se impart dupa energia acustica utilizata in aplicatii active si aplicatii pasive. Cele active (tehnologice) folosesc energia ul-sun suficient de mare pt a produce modificari structurale in mediul in care se propaga.