Nume si prenume: Dumitru Ioana-Gratiela; Anul de studiu: III; Facultatea de Drept ; Universitatea Bucuresti Supravegherea comunicatiilor din mediul

online Cel mai trist aspect al vietii actuale este ca stiinta acumuleaza cunostiinte mai repede decat acumuleaza societatea intelepciune . ( Isaac Asimov, om de stiinta si scriitor) In ziua de zi, internetul a devenit un epicentru in jurul careia graviteaza activitatile oamenilor din orice domeniu, unele dintre acestea avand chiar conditionata existenta sau functionalitatea in parametrii normali . Privit asemeni unei panze de paianjan, acesta este un circuit format din numeroase legaturi prin care se transmit date, informatii despre aproape orice, oricand si prin care se faciliteaza conexiuni intre persoane aflate in zone diferite ale globului. Internetul este doar la un click distanta. Oamenii il acceseaza in mod constant pentru a citi ziarele, a coresponda cu prietenii, a publica ceva nou sau a face cumparaturi. Fara a realiza, in acelasi timp, calculatorul lor transmite o sumedenie de date catre destinatari. Inmultind datele trimise la o simpla vizitare de pagina web cu numarul vizitelor facute zilnic si cu numarul utilizatorilor Internet, incepem sa realizam amploarea acestei sfere si inevitabil ne punem intrebari legate de siguranta noastra. Suntem noi feriti de orice pericol? Dar datele nostre care se afla pe Internet? Sunt drepturile noastre protejate sau , in aceste circumstante, sunt atinse de limitari? Ce drepturi ale noastre intra in corelatie cu sfera Internetului? Dreptul la viata privata si libertatea de exprimare Dreptul la viata privata este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, asa cum au fost ele statuate prin conventii internationale, in special prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 1948 . In legislatia fiecarei tari membre a Uniunii Europene, dreptul la viata privata isi gaseste aplicarea in special in dispozitii constitutionale (in Romania este reglementatat la art. 26 Viata intima, familia si privata, din Constitutie), legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si, uneori, si in alte acte specifice unui domeniu (cum este cel medical). Libertatea de exprimare a fost reglementata atat la nivel international prin art 19. al Declaratiei Universale a Drepturilor omului din 1948 - Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiunde din afara, precum si libertatea de a cauta , de a primi si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat. , cat si la nivel national prin art 30 din Constitutie. Viziune din interior Tinand cont de recomandarile uniunii europene, Romania a facut pasi importanti in ceea ce priveste codificarea corespunzatoare in vederea introducerii, realizarii si utilizarii tehnologiilor informatiilor in viata sociala si economica, determinand atributiile, drepturile si raspunderea persoanelor fizice si juridice care desfasoara aceste activitati.Mai mult decat atat, urmare a eforturilor sustinute, Romania este printre primele tari care au adoptat regulamente destul de clare in ceea ce priveste semnatura electronica (Legea nr.455 din 18 iulie 2001) si protectia cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (Legea nr.677 din 21 noiembrie 2001-ulterior abrogata). Dovedind persistenta si hotarare,

legiuitorul roman aduce in prim plan o alta reglementare necesara societatii informationale si anume comertul electronic - devenita legea 365/2002 publicata in Monitorul Oficial cu numarul 483 din data de 5 iulie 2002. Cu toate acestea, nucleul legislatiei romanesti in acest domeniu este legea nr.506/2004 care transpune in dreptul national prevederile Directivei nr.2002/58/CE (cunoscuta sub denumirea de Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice) si stabileste obligatia furnizorilor de servicii de comunicatii electronice de a garanta securitatea serviciilor furnizate. In urma amendarii Directivei nr.2002/58/CE, accentul s-a mutat pe garantarea securitatii prelucrarii datelor cu caracter personal, in vederea evitarii distrugerii accidentale sau ilicite, pierderii, alterarii, divulgarii neautorizate sau accesului neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate in legatura cu furnizarea de servicii de comunicatii electronice destinate publicului. Obligatii pentru furnizori:

informarea utilizatorilor in cazul in care datele lor cu caracter personal au fost compromise sau risca sa fie compromise ca urmare a incalcarii securitatii prelucrarii datelor; implementarea unei politici de securitate in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal; notificarea autoritatii pentru protectia datelor cu privire la cazurile de incalcare a securitatii prelucrarii datelor cu caracter personal; pastrarea unei evidente a tuturor incalcarilor securitatii datelor cu caracter personal;

Drepturi ale utilizatorilor:

dreptul de a fi informati in legatura cu stocarea de informatii in echipamentul terminal utilizat; dreptul de a fi informati asupra scopului in care sunt prelucrate informatiilor stocate; dreptul de le fi incluse datele cu caracter personal in toate registrele publice ale abonatilor, in forma scrisa sau electronic; dreptul de a se opune includerii datelor cu caracter personal in registre ale abonatilor; dreptul de a fi informati in legatura cu scopul intocmirii registrelor ale abonatilor si cu posibilitatile de utilizare a datelor cu caracter personal incluse in aceste registre.

Rolul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (autoritatea pentru protectia datelor):

posibilitatea auditarii masurilor luate de catre furnizori in vederea garantarii securitatii prelucrarii datelor cu caracter personal; posibilitatea emiterii de recomandari cu privire la cele mai bune practici privind nivelul de securitate care trebuie atins de catre aceste masuri; posibilitatea stabilirii circumstantelor in care furnizorii sunt obligati sa notifice incalcari ale securitatii datelor cu caracter personal si formatului notificarii; verificarea respectarii obligatiilor impuse furnizorilor.

Dupa cum observam, in Romania ca si in celelalte tari in care implementarea Internetului a intrat pe un traseu ascendent sesizabil, legislatia incearca sa tina pasul, venind in sprijinul cetatenilor care au nevoie de o protectie tehnica si juridica ce garanteaza apararea drepturilor fundamentale. Este evident insa faptul ca de multe ori legea este incapabila sa rezolve toate problemele aparute in urma schimbarilor neasteptate ale tehnicii.

Legislatia referitoare la mediul online nu exclude blogurile. Pentru ca datele postate pe bloguri devin publice, acestea se supun, cum este si firesc, legilor in vigoare privind protectia drepturilor de autor si a datelor personale, acuzatiile de calomnie, etc. Astfel, libertatea de expresie trebuie ponderata conform reglementarilor. Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe se aplica si in cazul blogurilor. Orice material publicat trebuie sa fie creatie proprie sau sa aveti acordul pentru publicare (modificare) al autorului de drept. Aceasta lege se extinde si asupra fotografiilor in care apar alte persoane. De cele mai multe ori trebuie sa aveti acordul acestora. Un alt act normativ relevant in materie este legea 196/2003 privind combaterea pornografiei, unde o importanta deosebita o prezinta :,,Art. 7 (1)Persoanele care realizeaza site-uri cu caracter pornografic sunt obligate sa le paroleze, iar accesul la acestea va fi permis numai dupa ce s-a platit o taxa pe minut de utilizare, stabilita de realizatorul site-ului si declarata la organele fiscale. (2)Persoanele care realizeaza sau administreaza site-uri trebuie sa evidentieze clar numarul accesarilor site-ului respectiv, pentru a putea fi supus obligatiilor fiscale prevazute de lege. (3)Se interzic realizarea si administrarea site-urilor avand caracter pedofil, zoofil sau necrofil.si ,,art. 14 (1)Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei primeste sesizari cu privire la nerespectarea prevederilor art. 7. (2)in cazul primirii unei sesizari si al verificarii continutului site-ului, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei solicita furnizorilor de servicii pentru internet blocarea accesului la site-ul in cauza. (3)Nerespectarea de catre furnizorii de servicii pentru internet a obligatiei de a bloca accesul la site-urile care nu respecta prevederile art. 7, in termen de 48 de ore de la primirea solicitarii prevazute la alin. (2) din partea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei. In ceea ce priveste jurisprudenta in materia, printr-o hotarare a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti , sectia civila din anul 2009 s-au acordat daune interese de 10.000 de euro pentru prejudiciu moral aduse reclamantului prin publicarea unui articol pe un site de catre Primria Sectorului 1 care cuprindea CNP-ul i adresele bolnavilor de SIDA. Abordarea internationala In unele parti ale globului se incearca sa se reglementeze continutul pe internet printr-un control guvernamental direct: China- cenzureaza continutul din tara si strainatate.Un numar restrans de chinezi vor putea in sfarsit sa acceseze Facebook, Twitter si alte site-uri considerate "sensibile din punct de vedere politic", dupa ce guvernul comunist blocase reteaua Facebook in 2009, ca urmare a revoltelor din provincia Xinjiang.Accesul la aceste site-uri va fi permis doar chinezilor care lucreaza si traiesc in noua zona porto-franco din Shanghai, care are o suprafata de 27 de kilometri.Platformele Facebook si Twitter au fost blocate de guvernul de la Beijing in urma revoltelor sangeroase din provincia Xinjiang, din vestul Chinei, despre care autoritatile afirma ca au fost instigate prin site-urile de socializare.Pe de alta parte, site-ul The New York Times a fost blocat in China dupa ce publicatia americana a relatat, anul trecut, ca familia premierului chinez de atunci, Wen Jiabao, a strans o avere imensa.

Singapore- blocheaza accesul la anumit continut de pe Web Arabia Saudita- filtreaza traficul Internet printr-un singur server central Siria- guvernul sustine singururl ISP din tara Australia- aplica standardele destinate filmelor si la site-urile Web

La nivel european, mediul online este supus mai multor reglementari ale Uniunii Europene, cum este DIRECTIVA 95/46/CE a Parlamentului European si a consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date . Conform acestei Directive, datele personale (incluzand aici nume, adresa, numar de telefon, adresa de email, etc.) nu pot fi prelucrate decat avand consimtamantul proprietarului si in scopul in care au fost colectate. Nu aveti voie sa publicati pe blog date personale ale unor persoane carora nu le-ati cerut acordul in acest sens. Se fac exceptii in cazul persoanelor de notorietate, ale caror date sunt publice. Fiecare tara membra a Uniunii Europene a tradus aceasta Directiva in legislatia proprie. In unele tari, este interzisa furnizarea datelor personale catre tari din lumea a 3-a, iar publicarea pe Internet intra in aceasta categorie.Codul UE al drepturilor in mediul online reunete drepturile i principiile fundamentale consacrate de legislaia UE care protejeaz cetenii atunci cnd acetia acceseaz i utilizeaz reelele i serviciile online ( sectiunea I, capitolul 4. Confidentialitatea, protectia datelor cu caracter personal si securitate). La nivel institutional european, cel mai important rol il au autoritatile pentru protectia datelor cu caracter personal din fiecare stat membru (in Romania, denumirea institutiei este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal ANSPDCP).Nu exista o institutie superioara ierarhic la nivelul Uniunii Europene, insa exista doua institutii care au atributii si un rol important in opiniile la nivel european in acest domeniu. Prima ar fi Autoritatea Europeana pentru Protectia Datelor (EDPS), care are atat rolul de a garanta respectarea dreptului fundamental la protectia datelor personale de catre institutiile si organismele UE, cat si de a consilia cu privire la noile propuneri legislative europene cu impact asupra protectiei datelor personale. Al doilea organism este Grupul de Lucru Articolul 29, care este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentantii autoritatilor nationale pentru protectia datelor din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentantii autoritatilor create pentru institutiile si organismele comunitare, precum si reprezentanti ai Comisiei Europene. El are rolul de a emite recomandari, opinii si avize consultative pentru o interpretare si aplicare unitara a legislatiei comunitare in acest domeniu. Exista multiple procese bazate pe legile care se aplica relativ la Internet care se afla inca in derulare . Un caz este procesul Michael Rosenberg vs. Pierre Lacerte care se desfasoara in Canada de peste 3 ani. Pierre Lacerte este un blogger excesiv de meticulos si de pasionat, care urmareste zilnic comunitatea de evrei ortodocsi condusa de Michael Rosenberg. Bloggerul ii fotografiaza si posteaza apoi fotografiile pe blog, alaturi de propriile comentarii. In urma cu 3 ani, Michael Rosenberg a intentat proces reclamand ca este hartuit si cerand protectia politiei. In cele din urma, curtea din Quebec a respins reclamatia sustinand ca bloggerul nu este o amentintare pentru comunitatea evreiasca si nici nu desfasoara activitati de intimidare sau hartuire propriu-zisa. El este doar mult prea interesat de acest subiect. Un alt caz cel al suedezei Bodil Lindqvist care a fost gasita vinovata in 2002 pe baza Directivei 95/46/CE pentru ca a postat pe o pagina personala date personale (nume si numere de telefon) ale unor colegi de serviciu, fara a le cere acordul.

Cazul Copland vs. Marea Britanie , decis de Curtea European a Drepturilor Omului (C EDO) pe data de 3 Aprilie 2007, aduce din nou in prim-plan controversata problem a monitorizrii angajailor la locul de munc, inclusiv n ceea ce privete Internet -ul i stabilete un precedent ce poate fi folosit i de instanele romneti. n cazul adus n faa CEDO este vorba de o angajat, Lynette Copland, a unui Colegiu din Tara Galilor, ale crei telefoane, e -mail i trafic de Internet ar fi fost urmrite vreme de 18 luni. Fiind un colegiu finanat din bani publici, Copland a dat n judecat guvernul, care a admis c i -au fost urmarite telefoanele i datele i orele emailurilor, dar a sustinut ca urmrirea nu a avut loc dect cteva luni.Este important de precizat c acel colegiu nu a avut nici un regulament interior prin care sa informeze angajatii despre urmrirea facut.CEDO a considerat c, n acest caz, ne aflm in fata unei violari a articolului 8 (Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale) a Convenia pentru Apararea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale si a condamnat statul britanic la daune -morale. "n mod logic, i e-mail-urile trimise de la locul de munc vor fi protejate n mod similar de articolul 8, ca i informaia ce rezulta din monitorizarea utilizrii personale a Internet -ului.", se precizeaz n decizia Copland. O situatie foarte recenta aparuta in SUA a, pune in vedere si faptul ca , uneori, posibilitatea supravegherii mediului online poate duce la depasirea limitelor permise de lege chiar de catre stat . Administraia Barack Obama a recunoscut, c Agenia Naional de Securitate (NSA) a nclcat legea ntre 2008 i 2011, interceptnd ilegal mesaje electronice ale americanilor fr legtur cu terori smul. Minorii in mediul online A devenit un truism constatarea conform careia Internetul, prin caracterul sau anarhic si neguvernabil, ofera o deschidere deloc neglijabila actelor ilicite indreptate impotriva unei categorii sigure de victime care sunt minorii. Reactia de combatere a criminalitatii de acest tip a generat anumite reorientari ale faptuitorilor, in sensul conceperii si al impunerii, cu ajutorul tehnologiilor informatiei, a unor noi modalitati de abuzuri orientate asupra minorilor in Internet, cum ar fi asa-numitul grooming ( un mod de actiune prin care, o persoana cu inclinatii pedofile, pregateste transferul relatiei cu un minor, de pe ecranul calculatorului, in lumea reala, in scopul savarsirii, fata de acel minor, a unei infractiuni privind viata sexuala) sau fenomenul de Cyberbulling sau Cyberstalking ( o modalitate agresiva de hartuire sexuala electronica, care este o manifestare amenintatoare, cu consecinte care au dus chiar la sinuciderea celor vizati, acestia percepand agresiunea mediata electronic mult mai intens, cu un sentiment sporit de disconfort si insecuritate).Un alt aspect in contextul fenomenologiei abuzurilor comise asupra minorilor prin intermediul sistemelor informatice priveste insasi raspandirea materialelor pornografice avand ca subiect copii. Exista in unele state reflexul aproape irepresibil de a supune Internetul unor reglementari juridice, fie cu instrumentarul legislatiei telecomunicatiilor, fie pe baza principiilor audiovizualului. In Australia, cenzura teritoriului cibernetic este deja o realitate, iar in S.U.A. subiectul este dezbatut de aproape 10 ani, existand suspiciunea ca autoritatea nationala din domeniul comunicatiilor Federal Communications Commission (FCC) intentioneaza sa instituie un regim de supraveghere similar celui din audiovizual. In practica anglo-saxona, fenomenul asupra caruia intentionam sa ne oprim se numeste Entrapment, dar, actualmente, nu mai este folosit doar de anchetatorii din S.U.A si Marea Britanie. Este vorba despre un mijloc de inducere in eroare a faptuitorilor, menit sa le

provoace comportamentul infractional in forme apte sa duca, in final, la arestarea lor. In acest caz, anonimitatea nu mai constituie un avantaj doar pentru faptuitor, devenind o facilitate de care profita si anchetatorul care actioneaza online, pentru a nu putea fi identificat de interlocutorii sai.Pentru ca apararea sa aiba succes, este nevoie ca inculpatul sa probeze ca, in absenta actiunii dolozive a politiei, el nu ar fi savarsit fapta. ( cauza Jacobson v. United States (502 U.S.540)- timp de doi ani si jumatate, doua agentii guvernamentale au creat si promovat cinci organizatii fictive de pedofilie, prin intermediul carora au corespondat cu tinta Keith Jacobson, pentru a-l determina pe acesta sa achizitioneze pornografie infantila) Romania, asigura protectia minorilor in mediul online prin legea 272/2004.

SUA

Actualmente, dezbaterea publica din America pe marginea combaterii pedosexualitatii, inclusiv in relatia acesteia cu Internetul, cunoaste o noua efervescenta. O propunere legislativa este cea a senatorului american John McCain, introdusa la finele anului 2006. Marcat de titulatura pretentioasa Stop the Online Exploitation of Our Children Act of 2006, proiectul de lege stabileste in sarcina unei sfere extrem de largi de subiecti obligatia de a raporta autoritatilor existenta, in cadrul resurselor Internet pe care le creeaza sau administreaza, a oricaror continuturi ilegale. In 2003, Congresul a adoptat PROTECT Act, o lege care, printre altele, inaspreste regimul sanctionator penal in cazul abuzurilor comise asupra minorilor, consacra utilizarea mijloacelor electronice de supraveghere a spatiului virtual in scopul reprimarii infractiunilor impotriva minorilor, inlatura prescriptia in cazul acestor infractiuni si interzice pornografia infantila generata electronic.O initiativa legislativa notabila o constituie si Internet Safety and Child Protection Act of 2005, al carei obiect de reglementare il reprezinta fixarea unor standarde mai inalte de verificarea a varstei utilizatorilor de servicii electronice, pentru a bloca accesarea, de catre minori, a paginilor pornografice din Internet. In concluzie , supravegherea comunicatiilor din mediul online este asigurata prin legi si nu numai atat la nivel national cat si international, statele aflandu-se intr-un proces continuu de cautare de noi modalitati care sa ofere securitate oamenilor si protectie drepturilor lor in cadrul Internetului.