Il Separatio, matricea

primordial
eseu [ (

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Veronica Valeanu [VeronicaValeanu (
| |

motto:
,Ternarul pretutindeni strluce-n Univers. Monada e al su principiu. Fabre d`Olivet - Vers
Dores

,Eu sunt Nemurirea si Moartea, si tot eu sunt, o Arjuna, Fiinta si NeIiinta. Bhagavad Gita,
IX.19



Legenda lui Il Separatio

Codex Lugubrum (manuscris tiprit n 1535) a rmas una din crtile anonime medievale
interzise de ctre Vatican chiar si n zilele noastre, anonimatul oIerindu-i pe atunci autorului
protectie contra minii lungi a inchizitiei. n paginile acestei lucrri apare un personaj de un
simbolism att de puternic, nct, odat problematizat ca si concept, ar putea drma ntreg
esaIodajul esentei noastre spirituale. Este vorba de Il Separatio, Separatorul.
ConIorm legendei, la nceputurile timpurilor, odat cu separarea luminii de ntunericul absolut
s-a creat o granit. Aceast granit este entitatea Il Separatio, cel al crui nume nu poate Ii
rostit, uneori supranumit si Anonnimus (exist chiar si o statuie a lui Annonimus la Praga).

Codex Lugubrum red povestea unui cavaler de origine nobil pe nume Amantes, de Iapt un
asasin de proIesie (actiunea se petrece n secolul XII), pltit de regi si aristocrati pentru a-si
lichida dusmanii. Era renumit ca Iiind unul din cei mai mari proIesionisti ai vremii sale. Nu
dduse niciodat gres si ucidea pe oricine, oricnd, orict de nalt i-ar Ii Iost Iunctia. El ns
nu-si alegea victimele, ci doar suma de bani cu care era pltit. Printre victimele sale se
numrau regi, principi, ducese, inclusiv Iete bisericesti marcante. Era pltit de venetieni,
genovezi - oricine si putea permite asta.

Acest mercenar are o revelatie n jurul vrstei de 50 de ani. si d seama c unul din regii pe
care i omorse era un om cumsecade, care doar si aprase poporul, si nu si-ar Ii meritat
moartea. Din acel moment, cavalerul asasin si schimb mentalitatea. Rnd pe rnd, ncepe s
se rzbune pe toti cei care i comandaser crimele. Ajungnd de la unul la altul, ntelege c un
personaj Ioarte important pentru comanditarii ucigasi era un clugr btrn care zcea undeva
ntr-o temnit subteran, ale crui teorii nu conveneau anumitor oameni sus-pusi. Amantes are
putin timp s-si pun n aplicare planul de a-l salva pe clugr, acesta urmnd a Ii tras pe roat
n dimineata urmtoare. Ptrunde asadar noaptea n temnit cu ajutorul armelor, l scoate la
supraIat pe btrnul rnit si bolnav. Trebuie ns s se si apere de soldati pe lng Iaptul c l
duce n spate pe clugr. Este ns rnit grav. Rnile nu sunt mortale, dar pierderea de snge
pe parcursul drumului i poate cauza moartea. NeIiind nici un sat n apropiere, opreste ntr-o
pdure. Btrnul i spune ,Dumnezeu s te binecuvnteze, ns Amantes i rspunde c nu
are nevoie, Iiindc nu crede nici n rai nici n iad, si c a Icut totul Iiindc asa a decis el s
actioneze. si ia rmas bun de la clugr si-i spune s-l lase s moar singur. si nIige asadar
sabia aproape si asteapt ca tot sngele s i se scurg si s moar. ntre timp, clugrul
dispare.

Atunci se deschide o gaur n pmnt si si Iace aparitia un demon Ioarte puternic, venit ca s
si-l adjudece pe Amantes. Demonul i spune c a Iost trimis s-l ia n iad cu toate onorurile,
drept rsplat pentru numrul considerabil de crime comise. Amantes, cu mna pe sabie si cu
un curaj Ir margini, i rspunde: ,S nu crezi ca o s aveti o soart usoar cu mine, jos
acolo. O s Iac din oasele demonilor regelui tu palat.
n acel moment apare si ngerul luminii si grieste ctre ngerul ntunericului: ,Nu este al
vostru! Acest suIlet a Icut n ultimii ani atta bine nct a depsit rul Icut n restul vietii lui,
iar Dumnezeu l-a iertat de toate pcatele. Va veni la noi n rai. Dar ngerul ntunericului se
mpotriveste; si amndoi ngerii scot sbiile.

Spre nIricosarea acestora, exact n acea clip se nItiseaz un personaj despre care ngerii
stiau, dar nu-l vzuser niciodat. ConIorm scrierilor din Codex Lugubrum, doar dou entitti
l mai vzuser nainte - Dumnezeu si LuciIer - numai o singur dat. Acesta este Il Separatio,
mbrcat ntr-o mantie cu glug, de sub care nu i se zreste nici Iata, nici minile ori
picioarele; legat la bru cu o sIoar. Il Separatio Iace un singur semn si pe loc cei doi ngeri se
cutremur de spaim. El le spune: ,Gresiti amndoi. Acest om a Icut atta bine ct si ru.
Asa c acum balanta e echilibrat - nu-l veti avea niciunul.
Puterea absolut a lui Il Separatio Iace ca ngerii s dispar instantaneu. Acestea Iiind spuse, i
se adreseaz cavalerului cu urmtorul mesaj: ,Ridic-te, cci nu mai ai nicio ran. Tu vei tri
ct vrei. Dac ai s Iaci ru, nu conteaz. Balanta se va compensa, cci se vor naste altii care
vor Iace bine. Dac vei decide s Iaci bine, tot nu conteaz, pentru c se vor naste altii care
vor Iace ru. Tu nu mai existi pentru acest univers. Trieste pe pmnt ct vrei, pn cnd
aceast specie va disprea. Te poti muta oriunde vrei cu puterea mintii, chiar si in locuri care
nu exist pe acest pmnt. Cnd te vei stura de tot, chiar si dup milioane de ani, cheam-m
si am s-ti explic care este rostul nostru.

Il Separatio s-a Icut atunci nevzut si, conIorm legendei, cavalerul trieste si acum printre
noi, ncercnd s nteleag mai departe ce e bine, ce e ru si de ce.
Aceasta e marea ntrebare a crtii: de ce.

atrici

Legenda e o hart personiIicat a matricii primordiale.
Unul din cei mai revolutionari astro-Iizicieni contemporani, Nassim Haramein, ne poate da
cheia de interpretare: de la nceputul Iormrii sale, universul este n continu expansiune; ns,
pentru ca acest lucru s se ntmple, e nevoie de o contraIort. S ne imaginm un balon care
se umIl - trebuie s existe cineva care s suIle aerul. Plmnii acestei persoane se contract.
Are loc asadar un proces de contractie/expansiune. ,Pentru Iiecare actiune exist o reactiune
opus egal - prima lege a Iizicii. n aIar de dinamica aceasta, tot mai avem nevoie de o
matrice universal care s creeze mecanismul. Ea este nssi concidentia oppositorum,
genernd un sistem polarizat, dar nu per se.

Matricea Iundamental e construit pe o triad: principiul binarittii, dominat de cel al
echilibrului la mijloc. Vom pendula pentru reconstruirea acestui principiu ntre terminologia
stiintiIic si concepte preluate din legend.
A rmas un adevr general valabil c lumea s-a Iormat prin expansiunea luminii. Tot
universul observabil e alctuit la baz din Iotoni, cea mai mic subdiviziune a luminii. n
acelasi timp, la o extrem, ceva trebuie s se contracte. Vidul este partea n contractie.
ConIorm teoriei lui Nassim Haramein, asta duce la concluzia c vidul nu e gol, ci plin de o
energie care nu e nici pierdut dar nici cstigat. Aceast secvent primordial creeaz
echilibru si n acelasi timp e prima diviziune matricial. Aici apare si sensul lui Il Separatio.
Se ntelege astIel de ce Dumnezeu si LuciIer trebuie s l Ii vzut doar o singur dat pe Il
Separatio. El e echilibrul n aceast prima triad, granita dintre, iar capacitatea Iortei sale
uriase const n posibilitatea inIinit de diviziune: rezolutia maxim a creatiei, dat Iiind c
pn si din perspectiva mistic att Dumnezeu ct si LuciIer genereaz la rndul lor marea
paradigm pozitiv si marea paradigm negativ. Il Separatio rmne singularitatea din
centru, dar si Iorta decisiv.

Dac pn acum am privit matricea primordial a echilibrului ca Iiind inIinit si cu potential
inIinit, observm c si aceast prim jumtate a diviziunii, creatia divin, l cuprinde n
singularitate pe Il Separatio: inIinitul mare si inIinitul mic n legend, cavalerul Amantes.
InIinitul, la rndul su, se aIl n sistem binar cu Iinitul.
S lum atomul ca etalon al Iinitului - suntem Iormati dintr-un numr Iinit de atomi. ns la
rndul lui, atomul poate Ii divizat la inIinit (Iractal). Atomul este la rndul lui marca lui Il
Separatio - singularitatea, granita dintre macro si micro, contine astIel un potential inIinit de
inIormatie, Iiind Iormat din 99.99999 spatiu/vid. Cci atomul nu e nimic altceva dect o
diviziune a spatiului. n ceea ce-l priveste, electronul e ncrcat cu sarcin electric negativ,
nucleul este ncrcat pozitiv si n loc s se atrag, electronul se roteste n jurul atomului cu
viteza luminii. De aceea centrul atomului trebuie s contin, n mod obligatoriu, acea
singularitate care l conecteaz continuu cu restul universului, prin liantul inIinit al vidului.
Ceea ce se transmite n vid poate Ii radiat simultan nspre orice singularitate a oricrui atom
din univers, deoarece exist aceeasi singularitate n Iiecare. Dac este aceeasi, atunci orice
transmisie de energie si inIormatie este simultan si perIect coerent n toti atomii. Din acest
motiv energia atomului nu se epuizeaz niciodat - ea este doar recirculat, reciclat la nivelul
vidului.

Drept urmare, sistemele inIinite si cele Iinite sunt opuse, ns principiul superior al lui Il
Separatio, al diviziunii, st la baza existentei. Binaritatea constituie polarizare cu rolul de a
sustine Ieedback-ul. Il Separatio are nevoie la nivel macro de un Dumnezeu si de o
contrapondere, un principiu al rului, asa cum are nevoie si la nivel micro, n lumea material,
de cavalerul care ntelege s-si activeze de acum o Iort urias, venit de dincolo de
dimensiunea lui, care i asigur la prima vedere un Iel de nemurire, ns de Iapt aceast Iort
nu e dect vidul initial, privit la rezolutie mai mic. De aceea el devine cantitate neglijabil:
nu mai conteaz dac exist, sau dac poate s existe la inIinit; dac Iace bine sau ru.

Cavalerul sau productia la nivel micro de Il Separatio are rolul de a constientiza polarizarea
care genereaz prin diviziune. Dac la un moment dat primeaz principiul binelui, balanta va
nclina spre a se activa si principiul rului, binele si rul Iiind deci guvernate de echilibrul
neutralittii lui Il Separatio.
La urma urmei, putem urmri cu usurint, la nivel holistic, marele gros-plan, Ieedbackul
dintre paralelismul lui Il Separatio: actiunea lui la nivel superior si la nivel inIerior. Si
ntreptrunderea lor este tot Il Separatio: ,Fiindc cerul este n pmnt, dar n chip pmntesc,
si pmntul este n cer, dar n chip ceresc. (Eugenius Philalethes).

Problema speciIic pe care o ridic astro-Iizicianul Haramein este c n Iizica cuantic actual
se Iace o greseal impardonabil: neglijarea - aproximarea, prin tiere, desigur - a inIiniturilor
mari (nasty inIinities), care, de cte ori apar, trebuiesc renormalizate cu ajutorul calculelor.
,Teoria actual a cmpului cuantic uniIicat va elimina printr-un proces de renormalizare a
densittii energetice a vidului, care n mod normal ar Ii inIinit, dac nu ar Ii nlturat printr-
un proces de renormalizare. (Gravitation - by Misner, Thorne, Wheeler). Desi abia dac
puteam concepe cu mintea uman spatiul, se mai pune si problema vidului co-existent. S-a
calculat ca densitatea vidului e inIinit (1094 g/ cm3) la constanta Planck (1.6161035 m).
Pentru renormalizare, ntr-un cm3 de spatiu ar trebui s ncap practic tot ce exist n univers
si tot nu ar ajunge s aib acea densitate!

n Kabala exist o dimensiune absolut coplesitoare ns prea putin cunoscut a dinamicii
polarizrii, si anume n natura atributelor lui Dumnezeu seIirele. Dintre acestea, unele sunt
atribute masculine, iar altele Ieminine. ns seIirele n actiune sunt n acelasi timp masculine
(active) si Ieminine (pasive)! Fiecare seIira primeste de la cea care o preced, si transmite
ctre cea care i urmeaz imediat. Fiecare seIira este Ieminin sau pasiv Iat de
predecesoarea sa si masculin sau activ n raport cu cea care o preced. Il Separatio este
trecerea dintr-un stadiu ntr-altul. Rspunsul stiintiIic: transmutatia este posibil deoarece nu
reprezint altceva dect o variatie a scalei de Irecvent de rezonant. Totul e o rezolutie ntr-o
scalare inIinit a spatiului.

Stiinta, domeniu de vrI, poate conIirma totul. Cercettorul american Nynke van Berkum a
decodat structura 3D a genomului uman. A descoperit c densitatea inIormatiilor din nucleul
celulei este de cteva miliarde de ori mai mare dect cea a unui microcip de calculator. Partea
cea mai uluitoare a descoperirii este ns c genomul uman este organizat din dou
compartimente distincte - genele active, accesibile proteinelor, separate de ADN-ul neutilizat,
care este stocat. Cromozomii trec dintr-un compartiment n altul n mod repetat iar ADN-ul
lor devine la Iiecare tur activ ori inactiv. Exact ca si seIirele!

Ar Ii interesant totusi s mai lum n considerare si Iunctionalitatea altei matrici, de ast dat,
a trinittii divine hinduse: Brahma (creatorul) / Shiva (distrugtorul sau cel ce transIorm) /
Vishnu (cel ce pstreaz, cel ce ptrunde peste tot). Se spune c att timp ct Vishnu
danseaz, exist si echilibru cosmic.
Tot acceptiunea de ,cel ce ptrunde peste tot o are si SIntul Duh, n trinitatea Tatl/ Fiul/
SIntul Duh. Acesta este o Iort de sine stttoare, o emanatie si una din Iormele lui Il
Separatio. Dac ar Ii s-l putem vizualiza mental, probabil i-am spune simplu: spatiu.

n Kabala, unul din cele mai reprezentative nume mistice ale lui Dumnezeu, din cele 72, este
IEVE: Iod-He-Vau-He.



E Ioarte interesant cum aceast triad contine un element care odat repetat capt alt
Iunctie: el Iace trecerea de la o gam la alta, pur si simplu pliaz structurile. De aceea este
considerat un Iod n germene.

Alte triade:




Alte extrase din principiile kabaliste:
ntre 2 opuse exist un intermediar care rezult din ele.
Opusele nu sunt dect conceptia la grade diIerite a unui singur lucru.

Si dac totul ar Ii o triad? Dac totul, absolut totul ar Iunctiona conIorm acestei matrici? S
ne lum pe noi nsine etalon si s numrm: 1. Mai este realitatea nconjurtoare, sub orice
Iorm de maniIestare: 2. Ce este la mijloc? Spatiul. El exist pentru a Ii umplut sau golit - si
material, dar si de sensuri. Spre sIrsitul anilor 90 a aprut conceptul stiintiIic de Matrice
Divin a Materiei sustinut de printele Iizicii cuantice, Marx Planck. Ideea e c am gresi
creznd c spatiul dintre dou lucruri e gol. La mijloc, chiar dac nu exist nc, virtual ar
putea exista o inIinitate de lucruri. Nu e deloc ntmpltor c gndul, pstrtorul si generatorul
de atitudini, poate schimba orice cu ajutorul bresei-rugciune.

nvttorii spirituali si esoterici cunosteau de mii de ani Iaptul c corpul uman este
programabil prin limbaj, sentimente si prin gnd. Acum s-a demonstrat acest lucru si stiintiIic.
ADN-ul poate Ii inIluentat si re-programat prin cuvinte si anumite Irecvente (sustin G. Fosar
si F. BludorI). Lingvistii rusi au descoperit c moleculele alcaline din ADN respect regulile
gramaticale obisnuite Iolosite n toate limbajele umane. Cu alte cuvinte, limbajele umane nu
au aprut la ntmplare, ci snt rezultatul ADN-ului. BioIizicianul si biologul P. Gariaev a
explorat comportamentul vibrational al ADN-ului, adic eIectul anumitor Irecvente asupra
acestuia. Concluzia: ADN-ul viu (din tesuturi, nu "in vitro") reactioneaz prompt la raze laser
modulate prin cuvinte, propozitii, chiar si la unde radio. n acest Iel se explic de ce
aIirmatiile, hipnoza si gindirea pozitiv pot avea eIecte att de puternice asupra omului: s
repare anumite deIecte genetice. Mai mult: Gariaev a captat modele inIormationale dintr-un
ADN si le-a transmis altuia, n acest Iel reprogramnd celulele pentru un alt genom. AstIel, a
transIormat embrioni de broasc n embrioni de salamandr, doar prin transmiterea modelului
inIormational corespunztor, Ir s modiIice genele.

Cercettorii rusi au mai descoperit c ADN-ul uman creeaz tipare morIologice n vid si
produce asa-numitele "guri de vierme" magnetice. Acestea snt echivalentele microscopice
ale celebrelor "poduri" Einstein-Rosen, care se gsesc n apropierea gurilor negre cosmice si
care Iac legtura ntre dou puncte Ioarte ndeprtate, un Iel de scurttur prin care inIormatia
poate Ii transmis n aIara legilor spatiului si timpului. ADN-ul atrage inIormatii din
macrocosmos si le transmite constiintei noastre: este ca un aparat de radio capabil s
receptioneze mai multe posturi diIerite, n Iunctie de Irecventa pe care acestea emit. Prin
particularizare, transmutatia biologic (bioalchimia) se realizeaz n acelasi mod, utiliznd
puterea constiintei asupra materiei biologice.


lemente de geometrie sacr

Un concept nu exist niciodat numai pentru sine nsusi. El este un pattern deja existent n
univers, o matrice care se va declansa n Iunctie de proiectia dorit sau anticipat.
Matricea este si trebuie s rmn un spatiu sacru/sacralizat, existent ct si ante-existent, n
vederea proiectiei unui eveniment sau a unei atitudini considerat necesar a exista pentru a
produce un sens nou.

Sacrul proiectat de mintea uman poate avea o natur dual. Sacrul este tot ceea ce exist, dar
cruia nc nu i-am gsit rostul, sau raportat la care nc nu i-am dat un sens nou; dar sacrul
poate Ii si tot ceea ce nc nu exist, dar dac ar exista i-am da o polaritate.
Dinamica sacrului este miscarea, propagarea. ntelegem prin miscare crearea de dimensiuni,
de la o ipostaz la alta. Orice dimensiune inIerioar n miscare d nastere unei dimensiuni
superioare. Orice dimensiune inIerioar e astIel o sectiune dintr-o dimensiune superioar.

Punctul e o rezolutie inIerioar a unei alte dimensiuni. Si ceva neasteptat: orice linie, privit
din Iat, e un punct.
Haramein deconspir un handicap nc nenvins al bazei stiintiIice predate n scoli. n
geometria clasic, punctul e deIinit ca spatiul cu 0 dimensiuni, altIel spus nu are nicio
dimensiune - nu exist. Prin urmare logic, linia este spatiul cu 1 dimensiune, adic o nsiruire
de puncte dar nici aceasta nu exist. Planul ar Ii spatiul cu 2 dimensiuni, mai precis o multime
de linii dar nici aceasta nu exist cu adevrat. Volumul este spatiul cu 3 dimensiuni, abia n
aceast ipostaz o dimensiune real. Aceast expunere aparent logic este total eronat
conIorm reconIigurrii radicale: un punct (care nu exist) genereaz o linie (care nu exist),
apoi o supraIat (care nu exist) si n Iinal, aceasta genereaz un volum (precum un cub) care,
n mod suprinztor, se regseste brusc n existenta real. Problema e - cum s poat rezulta
existent din non-existent? Aceast eroare se regseste tocmai la baza ntelegerii Iizicii si a
legilor universului.

n dinamica sa, linia poate Ii privit ca si limit, respectiv ca si traiectorie.
Limita este demarcatia dintre dou principii opuse - aici, din punct de vedere teologic, ca
demarcatia dintre bine si ru.
Traiectoria liniei nseamn ipostazele unui punct, n accceptiunea de evolutie sau demers.
Aceast evolutie nu poate exista doar ca traseu, ci se va constitui ca pre-ipostaz pentru alt
etap a demersului. Acest lucru se ntmpl deoarece n stadiul prezent miscarea e linear.

Cercul nu va Ii nimic altceva dect o acumulare Iinit a ipostazelor-punct.
Orice Iiint are nevoie s-si nteleag traiectoria demersului su ca si menire. Dar aceasta nu
se poate activa dect sub o Iorm sacralizat. Omul nu poate genera sacrul (care e o stare), el
poate doar ntreprinde o actiune de sacralizare. Singura cu putint n cazul traiectoriei deja
parcurse (intentional, atitudinal, ca nlntuire de consecinte) este transIormarea liniei n cerc.
Se stie c punctul de plecare al traiectoriei va Ii devenit deja o polaritate (-) determinat de o
lips si o nevoie, iar punctul de destinatie o polaritate dorit ().

Cercul este simbolul strii ca locus. El reprezint exact momentul n care omul si d seama c
traiectoria lui este devenirea unui posibil ntreg. Extremittile liniei se unesc, (-) cu () se
neutralizeaz. Cercul Iormat devine astIel o matrice ermetic. Nu se mai poate inIluenta cu
nimic ceva odat nIptuit. n schimb, constiinta este mpins spre evolutie deoarece ea
trebuie s treac n alt stadiu. Miscarea circular a acestui stadiu tinde deja s devin miscare
de rotatie.

Este timpul s delimitm acum trei posibile secvente drept continuitate a acceptiunii de mai
sus.
1) n cadrul cercului, oricnd se poate opera o sectiune, dup tiparul diviziunii celulare.

2) Modelul marilor matrici poate ncepe s Iunctioneze chiar si n aceast ipostaz. Una din
cele mai cunoscute matrici este |intrare|-|spatiu|-|iesire|, ceea ce demostreaz c sacralizarea
uman e mult diIerit de cea divin, cci are tiparul unei monede cu o Iat () si una (-) iar de
jur mprejur o zon neutr (bordura, marginea). Omul trebuie s transmit mai departe ceea ce
a acumulat, s nvete s Ioloseasc un tipar nou, propriu lui. Limita va Ii de data aceasta chiar
linia cercului. Il Separatio este vzut astIel ca demarcatie ntre 2 ornduiri: din interiorul si din
exteriorul cercului. ntre acestea dou exist o polaritate de genul n/out si un Ieedback
aIerent.

3) Rmas n punctul de pe cerc unde (-) si () se neutralizeaz, constiinta nu poate rmne
mult n miscare circular, mai ales c n acest moment i lipseste polaritatea. Ea si poate crea
acum prin proiectie un alt cerc al crui centru s Iie, de pe marginea primului cerc. Al doilea
cerc reprezint o alt menire/demers, care trebuie pus n practic de ctre constiint mult mai
usor, odat nteleas importanta sacralizrii. Se pot distinge astIel trei momente n timp:
momentul 0 de pe cerc (al prezentului), momentul cu impact retroactiv si cercul nou proiectat,
care trebuie umplut.

Un punct A care si stabileste un orizont mprejurul su (incluznd un punct B) Iormeaz un
cerc. Dar trebuie ca si punctul A s poat Ii la rndul lui orizontul lui B (vezi modelul
oglinzilor borgesiene) si atunci B s Iormeze prin rotatie un orizont circular unde A s se aIle
pe cerc. Spatiul din mijloc, ;esica piscis (Iorma dat de intersectia celor dou cercuri), e
simbolul pntecului, si de ce nu, interIerenta oarecum geometric a dragostei.
n iconograIie, vesica piscis l reprezint pe SIntul Duh n scenele cu nltarea la ceruri.
Rolul Duhului n creatie a Iost acela de a da Iorm materiei deja existente, de a declansa viata
care exist n stare latent n materie, si de a imprima o directie de dezvoltare vietii n vederea
dirijrii spre destinul pregtit de Dumnezeu. Creatia sa este ntreptrunderea duhului omenesc
cu cel dumnezeiesc - se Iace deci o transmutatie de la o dimensiune inIerioar la una
superioar.


Neutrul. Zona.

Se cuvine un prim plan asupra triadei neutru/ neutralitate/ neutralizare. Categoria de neutru
cuprinde si starea (neutralitatea) ct si actiunea (neutralizarea). Aceasta din urm poate Ii la
rndul ei de tip negativ, respectiv pozitiv. (n genere, n viata de zi cu zi, activm mereu
neutralizarea. Un eveniment negativ care amprenteaz pe cineva poate Ii anihilat n ce
priveste consecintele neIaste prin acceptarea, ntelegerea, si astIel, mblnzirea lui.) Iat cum
matricea existent/ stare/ actiune include si principiul activ si pe cel pasiv.

Un exemplu elocvent al Iaptului c Il Separatio poate Ii la dimensiuni scalare mai mici si zon
provine din domeniul lingvistic. Cuvintele: interzis, a interveni, a ntreptrunde, a ntrezri, a
se interpune, a interactiona, intermediu - arat toate o zon care se Iormeaz printr-o bres.
Explicatia cuvntului ,interzis denot cele ce urmeaz: ntre intentia cuiva de a Iace ceva; s-
l privim initial ca un lucru neutru, survine un tert care nu actioneaz, dar scindeaz identitatea
Iaptului n pozitiv ori negativ; si accentund eticheta de negativitate, stopeaz demersul
persoanei n cauz.

Din gramatica limbii engleze se mai poate repera un exemplu. Modalitatea e un concept
gramatical care reprezint atitudinea vorbitorului Iat de enuntul su. Printre zonele modale
precum im/posibilitatea, in/abilitatea, reprosul, exist o triad mai deosebit: obligation/ lack
oI obligation/ prohibition (obligatia/ lipsa de obligatie/ interdictia). Lipsa de obligatie
nseamn c nu esti obligat s Iaci o actiune. Exist un sens care arat c, n plus Iat de asta,
totusi o ndeplinesti. (you needn`t have written vs. you didn`t have to write); unde ,write are
o identitate neutr, doar intentia putnd schimba polaritatea.

Privit strict teologic, Il Separatio nu este n esent simbolul neutrului, ci al desIiintrii
suprematiei principiului binarittii la cel mai nalt nivel: cel al componentei de natur divin.
Dumnezeul suprem nu este cel la baza cruia st principiul binelui, n vesnic opozitie cu
principiul rului. Cele dou planuri desprtite de Il Separatio nu ar putea s se Iormeze la
inIinit doar ca opozitie. Nu ar mai exista evolutie. Acel echilibru trebuie s Iie sustinut de
undeva de la mijloc, un Iel de no man`s land.

Acest lucru l ntreste si mesajul Iundamental din Evanghelia lui Iuda, recent descoperit n
situl de la Nag Hammadi.
Din ce n ce mai demonizat de la o evanghelie la alta (existaser diIerente mari n
hiperbolizarea tot mai pregnant a Iaptelor biblice de la Evanghelia lui Marcu, cea mai veche,
pn la Evanghelia lui Ioan). Iuda capt o abordare diIerit, de Iactur gnostic, n
Evanghelia lui Iuda. El nu mai e vzut ca un trdtor, ci ca un erou, mult avansat Iat de
ceilalti. Pasajele urmtoare vor exempliIica.

|La cina cea de tain, apropiindu-se de discipolii care Iceau rugciuni de multumire pentru
mncare, Iisus rde, oarecum ironic, de pietatea lor eronat ndreptat. i ntreab cui i se
roag. Ei rspund c lui Dumnezeu, cel care a creat lumea. Iisus i contrazice, cum c nu
acesta este Dumnezeu cel adevrat. Apostolii sunt Ioarte contrariati, singur Iuda ntelege. Iisus
le spune: ,Cel care e cel mai puternic dintre voi s se ridice si s-mi arate adevrata Iiint
spiritual care e nuntrul su. Iuda se ridic atunci si spune: ,Eu stiu cine esti si de unde vii,
dar nu sunt vrednic s rostesc numele aceluia care te-a trimis. Rspunsul: ,Stai deoparte si o
s-ti dezvlui tainele mprtiei. E un trm pe care nimeni nu l-a vzut, nici ochii ngerilor,
nici inima nu-l cunoaste si nu i s-a rostit niciodat numele.
n alt episod, Iuda are urmtorul dialog cu Iisus: ,Doamne, m-am vzut ntr-o viziune.
Discipolii m loveau cu pietre. ,Strlucirea stelei tale, Iuda, o va eclipsa cu mult pe a
celorlalti. Tu vei sacriIica omul care sunt eu.| iat o viziune nepolarizat a unui eveniment
biblic crucial.


Pentru gnostici, Iisus a trebuit s moar ca s se elibereze din prizonieratul trupului - nici
trupul, nici nvierea nu contau pentru acestia. Ce conta era c trupul poate muri astIel ca
spiritul s dinuie. Aceast evanghelie nu era destinat citirii n public, mai degrab se pare c
constituia o nvttur avansat. Nu e de mirare c biserica a considerat acest lucru o erezie
pn n ziua de azi.

Fenomenul de aur, pn nu demult considerat exclusiv mistic, are acum o explicatie
stiintiIic. Forta centripet, ntlnit pretutindeni n univers, genereaz o radiatie iluzorie.
Deci noi si corpurile din univers suntem n permanent orientate spre un centru, atta doar c
trim n radiatia 3D a iluziei c totul se ndeprteaz de centru. Asta e ceea ce credem noi c
se numeste realitate; teoriile ezoterice aIirm despre Ienomenul centriIug al interiorizrii
(,vizualizarea inIinitului prin retragerea simturilor ctre interior, inIinitul mic) Iaptul c pe
msur ce realizezi asta, ajungi sa radiezi o aur. Radianta energetic creste odat cu
Ieedback-ul ntre expansiune si contractie, la nivelul intim al Iiintei umane care este
inconstient atras spre Singularitate. Cum se deIineste centrul ntr-un astIel de Iractal? Fiecare
punct este un centru, deoarece totul radiaz de la singularitate: 0, numrul cu o natur neutr,
Iiindc Iormeaz legtura dintre - si . Ground 0, exact locul unde stai. Neutralitatea e Ir
doar si poate, insesizabil.

n astroIizic exist notiunea de Zero-point energy (energia n vid, o stare de stagnare a
universului dinaintea momentului initial de tensionare). n Kabala regsim termenul Ain ca
Absolut NemaniIestat sau Energia Necreat.
Cercettorul de origine romn Nicolae Tesla descoperise nc din anii 40 n SUA cum s-ar
putea produce electricitate Iolosind tehnologia punctului 0, o surs inepuizabil de energie,
ns guvernul american a sistat totul, sub presiunile uriase ale Irancmasonului J.P. Morgan
(unul din cei 13 illuminati care conduc lumea din generatie n generatie), pe atunci proprietar
al unor mine de cupru. El nu putea concepe ca energia electric s Iie gratuit. Astzi
electricitatea trece prin Iire de cupru, asa nct s Iie msurabil si Iacturabil.

Vidul absoarbe cineticul si l aduce la conditie de potential, dup care, prin Ieedback de
reactie, acest potential redevine cinetic si este radiat n spatiu. Si asta survine Iiindc vidul e
pretutindeni. Atunci cnd ceva este n echilibru perIect, el nu poate Ii simtit sau msurat. Iar
aceast perIectiune l Iace inobservabil. Atta timp ct un peste se aIl n ap, n mediul cu
care e obisnuit, nu va sti c el e n acel mediu dect n momentul n care l scoti de acolo si l
duci ntr-un alt mediu unde va simti o densitate diIerit. Noi nu avem nicio metod pentru a
percepe vidul, asa c l-am considerat ca Iiind gol (cI. Nassim Haramein).
n orice dezvoltare Iractal, Iiecare punct poate Ii considerat un centru. Dac vidul creeaz si
mentine totul ntr-o structur, atunci el este cheia Iortei creatoare a tuturor Ienomenelor din
univers.
Conditia de liniste este esential n maniIestarea unei reIerinte pentru a genera rotatie. Pentru
orice miscare de rotatie se maniIest o miscare opus. Cel mai simplu mod de a ntelege
aceast proprietate este de a observa o tornad. Ochiul Iurtunii este lipsit de miscare si el
reprezint evenimentul orizontului singularittii centrale.

Trim ntr-un univers care se comport mai degrab ca o gaur neagr. Se dilat, dar spre el
nsusi. Lumina se contract n vid spre singularitate. Tot ceea ce se aIl n acest univers (de tip
gaur neagr) sunt guri negre mai mici, iar noi trim n exteriorul acestora. Atomii contin
Iiecare cte o singularitate care simuleaz un comportament de gaur neagr. Galaxiile au o
gaur neagr n centrul lor (partea care se contract) respectiv stele si planete (partea care
radiaz).
Cele mai noi teorii la care particip si savantul Stephen Hawking se ndreapt spre lrgirea
termenilor de gaur neagr - gaur alb. Ceea ce vedem este partea radiant a orizontului
evenimentului si etichetm aceast observatie cu diverse denumiri: planete, atomi etc. Dar e
posibil ca acestea s Iie exact opusul gurilor negre (corpuri care se contract n vid) si anume
guri albe (corpuri care radiaz n vid). Contrar opiniei c o gaur neagr ar trebui s Iie
,neagr, n realitate ea pare a Ii extrem de strlucitoare deoarece nu putem observa dect
partea ei exterioar, care se situeaz dincolo de evenimentul orizontului. Partea ei interioar
poate Ii ntunecat si deosebit de rece, dar e inobservabil. Rezult c totul n univers este
centrat ctre singularitate si c tot ceea ce se aIl n exteriorul ei reprezint partea radiant pe
care o observm, tocmai Iiindc este n miscare.



Totul n univers e interconectat.
Totul poate Ii un Il Separatio! Singularitatea, 0, diviziunea, Ieedback-ul polarittii, principiul
balantei (ceea ce este compus din dou elemente opuse), echilibrul (punctul central dintre
dou elemente diametral opuse), realitatea nssi (rezolutii diIerite, diviziuni variate ale
spatiului ntr-un vid structural Iractal).
Il Separatio este ,universul trind prin sine nsusi, nvtnd despre sine nsusi. (Carl Sagan)

Si atunci, s ne mai punem problema de ce oare Vaticanul tot mai pstreaz din vremurile
apuse ale inchizitiei, n ciuda tuturor reIormelor sale, interdictia oIicial de a se pomeni
numele lui Il Separatio? Poate pentru simplul Iapt c nu a ajuns niciodat kilometrul 0, inima
adevratei spiritualitti. Dup care s ne Ii putut ghida si noi Ir s ne mai ntrebm care e
rostul tuturor vzutelor si nevzutelor.
Cu sigurant putem concluziona: cavalerul din legend nu a mai avut nevoie pn la urm s
se rentlneasc cu Il Separatio ca s-l ntrebe de ce.



- multumiri d-lui Codrin SteInescu, (n a crui colectie se aIl manuscrisul) dar si pentru
amabilitatea de a-mi pune la dispozie
materialul:http://www.youtube.com/watch?vVV8prkRn1Ng&Ieaturerelated

ReIerinte:
http://theresonanceproject.org (Nassim Haramein)
http://webcache.googleusercontent.com/search?qcache:Yb9mPDXxIZYJ:en.wikipedia.org/
wiki/StephenHawkingstevenhawkingwikkipedia&cd1&hlro&ctclnk&glro&source
www.google.ro (Steven Hawking)
(http://www.realitatea.net/cercetatorii-americani-au-realizat-harta-tridimensionala-a-
genomului636497.html)
http://dincolo-de-limite.blogspot.com/20100401archive.html
Evenimentul (regional al Moldovei)18.02.2009

BibliograIie:
Kabbala
Floarea vietii Drunvalo Melchizedek